COMERŢ ELECTRONIC - LECT.UNIV.DR.

ALEXANDRU BURDA
PROBA DE VERIFICARE - 18.01.2020
10.00 –12.00 *** AMF. B
La examen:
3 grile X 1 pct fiecare
10 întrebări X 0,7 pct. fiecare
+ proiect punctat dacă e trimis inainte de examen
Manual – un must-have – tot ce se dă, se dă din manual
Atenţie: de uitat în carte la Mecanismele comerciale – modelele de afaceri

Comert  electronic - 08.12.2019 – ora 08.00

DEFINIREA COMERŢULUI ELECTRONIC

Utilizarea tehnologiei informatice şi electronice în activitatea comercială a reprezentat una dintre cele
mai importante transformări în felul în care se desfăşoară afacerile, se gestionează pieţele şi se vând
mărfurile.

Definirea comerţului electronic este oarecum dificilă, deoarece întâmpina problema activităţilor
specifice care trebuie avute în vedere.
La modul general “comerţul electronic’ descrie felul în care se desfăşoară tranzacţiile comerciale prin
intermediul reţelelor electronice.

Comerţul electronic include din acest punct de vedere două componente de bază:
- Procesul de vânzare-cumpărare electronic de produse, servicii şi informaţii
- Comunicarea, colaborarea şi accesul la informaţie electronică, în scopul desfăşurării afacerilor

I.1 Definiţii ale comerţului electronic

Pornind de la cele două componente de mai sus, definirea comerţului electronic presupune două
abordări, una extinsă respectiv una restrânsă.

A. Abordarea extinsă - definiţiile în acest caz include în comerţul electronic toate tranzacţiile
comerciale si financiare derulate prin metode electronice. Se includ ca tranzacţii schimburile
electronice de date (E.D.I.), transferul electronic de capital şi fonduri băneşti (E.F.T.) şi toate
activităţile legate de utilizarea cardurilor bancare
 B. Abordare restrânsă - definirea comerţului electronic se limitează strict la vânzările cu amănuntul
către consumatori finali. Se considera în acest caz că majoritatea tranzacţiilor include şi plata
electronică prin internet.

Aşadar, în abordarea extinsă, comerţul electronic este o soluţie modernă de desfăşurare a afacerilor
care răspunde nevoilor organizaţiilor, comercianţilor şi consumatorilor de a reduce costurile tranzacţiilor
şi, în acelaşi timp, de a creşte calitatea bunurilor şi serviciilor, respectiv de a creşte viteza de livrare a
mărfurilor
Prin afaceri se poate înţelege procesul de vânzare, cumpărare, transfer şi schimb de produse, servicii
şi/sau informaţii, folosind reţelele de calculatoare închise (intranet) şi deschise (internet).

Tot în această abordare mai extinsă, comerţul electronic are în vedere şi utilizarea reţelelor pentru
gestionarea datelor şi informaţiilor că suport decizional.

În sensul restrâns comerţul electronic reprezintă toate tranzacţiile dintre firme şi consumatori, realizate
prin intermediul mediilor electronice. Chiar mai restrâns comerţul electronic poate fi limitat la
tranzacţiile cu consumatorii finali, care presupun un sistem de plăţi electronice.

De multe ori comerţul electronic este confundat cu termenul de e-business. Totuşi, o astfel de confuzie
limitează sensul comerţului electronic la anumite tranzacţii între firme.
E-business include de fapt comerţul electronic în definirea să extinsă. Astfel, el include:
- Cumpărarea şi vânzarea de mărfuri şi servicii
- Colaborarea cu partenerii de afaceri
- E-learning-ul
- Tranzacţii electronice în firme

I.2 Caracteristicile comerţului electronic

- Viteză ridicată de derulare a tranzacţiilor
- Reducerea costurilor
- Simplificarea procedurilor de tranzacţionare
- Creşterea competitivităţii
- Creşterea valorii tranzacţiilor
- Configurarea mai uşoară a ofertelor de produse şi servicii

Aceste caracteristici oferă comerţului electronic, în comparaţie cu cel clasic, şi un potenţial foarte mare
de creştere viitoare.

I.3 Funcţiile comerţului electronic

Comerţul electronic permite:

- Lansarea şi promovarea produselor pe piaţă
- Apropierea cumpărătorilor de vânzători
- Asigurarea livrării bunurilor electronice (informaţii)
 Teste de evaluare rezolvate: (răspunsul corect este subliniat)

1. Trimiterea cererii de achiziții pentru aprobare în format document tipărit este o

etapă în modelul de achiziție:
a) tradițional; b) specific oricărei firme în comerțul actual; c) al comerțului electronic;
d) specific oricărei firme din domeniul on-line.

2. Etapa a 6-a a achiziției prin modelul tradițional nu presupune:

a) verifică situaţia stocului clientului; b) folosirea sistemului EDI; c) verificarea
momentului în care distribuitorul sau transportatorul poate prelua materialele pentru
livrarea; d) verificarea situației stocului propriu existent în depozite.

3. În cadrul achiziției prin comerț electronic, furnizorul emite și transmite o comandă

de transport:
a) cu ajutorul aplicațiilor de e-mail; b) sub forma unui document tipărit; c) cu ajutorul
unui program informatic; d) cu ajutorul aplicației de navigare pe internet (browser).

4. În cadrul comerțului prin model tradițional, comanda de aprovizionare este trimisă

furnizorului:
a) prin intermediul EDI; b) cu ajutorul aplicației de e-mail; c) personal; d) prin
folosirea faxului sau a poștei.

5. În achiziția prin comerț electronic, când furnizorul a primit comanda:

a) aceasta poate fi generată şi transmisă automat către furnizorul selectat; b) este
trimisă furnizorului fie prin fax, fie prin poştă; c) datele conţinute de aceasta sunt
introduse automat în baza de date a comenzilor aflate în curs de execuţie; d)
distribuitorul sau transportatorul poate prelua materialele pentru livrarea către
cumpărător.

6. Unul dintre criteriile de clasificare a activităților din cadrul comerțului electronic

este:
a) descrierea conținutului proceselor specifice funcționării mecanismelor de
tranzaționare electronică folosind Internetul; b) felul în care se efectuează plățile pe
internet; c) sistemul de onorare a comenzilor electornice pe internet; d) descrierea
obiectului și naturii principalelor procese pe care le presupune comerțul electronic.

7. În comerțul electronic, cercetările de piaţă sunt specifice tranzacțiilor:

a) asociate transportului; b) de obţinere a informaţiilor; c) între o firmă şi un
consumator individual; d) de distribuire a informațiilor
8. Lansarea comenzilor în comerțul electronic presupune în cea mai mare parte a
situațiilor utilizarea:
a) formularului scris; b) recepția produselor sau serviciilor comandate; c) catalogului
electronic; d) distribuirea materiilor prime.

9. În comerțul electronic, onorarea comenzilor este un proces care poate fi diferit în

funcție de:
a) valoarea totală a comenzii; b) beneficiile pe care firma le oferă clientului; c)
ansamblul beneficiilor pe care clientul le aşteaptă de la un produs sau serviciu; d)
natura produselor sau serviciile vândute.

10. Facilitarea efectuării cumpărăturilor sau a operaţiunilor bancare de acasă este

specifică:
a) onorării comenzilor electronice; b) tranzacţiilor între o firmă şi un consumator
individual; c) tranzacţiilor de obţinere a informaţiilor; d) tranzacţiilor de distribuire a
informaţiilor.

11. Promovarea, marketingul şi vânzările reprezintă activități care în comerțul

electronic fac parte din cadrul :
a) tranzacţiilor de obţinere a informaţiilor; b) proeselor de plată; c) tranzacţiilor de
distribuire a informaţiilor; d) aprovizionării.

12. În cadrul proceselor specifice funcționării comerțului electronic prin internet,

service-ul şi asistenţa reprezintă:
a) un sistem de urmărire a cumpărării de produselor de la furnizori sau producători;
b) un mod de a sprijinii operaţiunile cupărătorului; c) o interfaţă între vânzător și
cumpărătorul potențial; d) începutul unei lungi şi avantajoase relaţii a firmei
vânzătoare cu clienții săi.

13. În comerțul electronic, procesul de efectuare a plății produselor și/sau serviciilor

se poate face:
a) după lansarea comenzilor sau eventual după recepția produselor sau serviciilor
comandate; b) numai după recepția produselor; c) înaintea lansării comenzilor sau
eventual a recepția produselor sau serviciilor comandate; d) în funcție de relaţiile cu
procesatorii.

14. Înainte de a vinde, orice firmă trebuie să-şi facă cunoscute produsele şi serviciile
pe care le oferă pieței prin:
a) fluxurile de bunuri şi materiale din exteriorul firmei; b) prin înființarea unui site; c)
fluxurile de materiale dinspre furnizor spre firmă; d) obținerea de informații.
15. Tranzacțiile efectuate prin intermediul EDI sunt specifice:
a) distribuirii informaţiilor în relația cu consumatorii; b) onorării comenzilor
consumatorilor; c) livrării produselor de la furnizori; d) relațiilor între parteneri
comerciali firme.

16. Nu reprezintă un model de afaceri folosit în comerțul electronic:

a) business-to-government; b) e-auction; c) e-shop; d) e-mall.

17. Furnizori de servicii pentru lanţurile valorice (value chain service provider) sunt
specializaţi pe anumite funcţii, cum ar fi (indicați varianta falsă):
a) plata electronică; b) achiziții de capital; c) asigurarea logisticii; d) managementul
distribuției.

18. Nu este un avantaj al achiziţiilor electronice (e-procurement):

a) confidenţialitatea; b) eficienţa utilizării fondurilor publice; c) ambalarea și
condiționarea bunurilor; d) reducerea timpului necesar pregătirii operaţiunii.

19. În comerțul electronic, faptul că sunt benefice pentru bunurile vândute pentru o
piaţă mai largă, caracterizează licitaţiile electronice (e-auction) din punctul de
vedere al:
a) stocării; b) al depozitării; c) al cumpărării; d) vitezei de desfășurare.

20. Nu este un tip de magazin electronic (e-shop):

a) în variantă medie; b) în variantă restrânsă; c) în variantă temporară; d) în
variantă extinsă.

21. Nu este un sector de bază în lumea e-comunităţilor din comerțul electronic:

a) sector necomercial (nonprofit); b) sectorul public; c) sectorul comercial; d)
sectorul sanitar

22. Nu reprezintă un model de afaceri folosit în comerțul electronic:

a) consumer-to-government; b) e-mall; c) e-shop; d) e-auction.

23. Nu este un avantaj oferit de magazinul electronic (e-shop):

a) creşterea volumului vânzărilor; b) interfaţa dintre vânzători şi consumatorii finali;
c) atragerea unui număr mare de clienţi, indiferent de localizarea lor geografică; d)
reducerea costurilor de promovare şi vânzare.

24. În comerțul electronic, oferă doar infrastructura virtuală a diferitelor magazine, dar
nu are propriile stocuri sau nu vinde direct produsul, modelul de afaceri:
a) e-auction; b) e-shop; c) e-mall; d) m-commerce.
25. În comerțul electronic, poate fi alcătuit dintr-o varietate de magazine care vând
produse diferite, modelul de afaceri:
a) e-mall; b) e-shop; c) e-procurement; d) m-commerce.

26. Este o etapă în stabilirea obiectivului tranziției la comerțul electronic:

a) optimizarea profitabilităţii în raport cu costul total; b) descrierea produsului sau serviciului
care urmează să fie distribuit (vândut) prin intermediul Internetului; c) optimizarea eficacităţii
în raport cu costul logistic general; d) creșterea rentabilităţii în raport cu costul logistic total.

27. Este o etapă în stabilirea obiectivului tranziției la comerțul electronic:

a) reducerea costului logistic total; b) creșterea costului logistic total maxim; c) stabilirea
unui obiectiv pentru care firma va apela la utilizarea Internetului în scop de afaceri; d)
renunțarea la comerțul tradițional.
28. Este o etapă în stabilirea obiectivului tranziției la comerțul electronic:
a) optimizarea profitabilităţii în raport cu costul total; b) creșterea costului logistic total
maxim; c) stabilirea costurilor informatizării; d) cunoaşterea pieţei on-line.

29. Este o etapă în stabilirea obiectivului tranziției la comerțul electronic:

a) stabilirea unui buget de implementare a planului de tranziție la nou sistem de afaceri;
b)stabilirea costurilor de transport şi prelucrării comenzilor; c) stabilirea costurilor servirii
clienţilor, stocării şi depozitării; d) evaluarea costurilor depozitării şi manipulării.

30. Stabilirea obiectivului traniției la comerțul electronic presupune ca etapă:

a) stabilirea vânzărilor potenţiale pierdute; b) evaluarea clienților; c) conceperea obiectivelor;
d) culegerea datelor.

31. Stabilirea obiectivului traniției la comerțul electronic presupune ca etapă:

a) distanţa care trebuie parcursă; b) mijloacele de transport care vor fi utilizate; c) evaluarea
mărimii vânzătorului; d) analiza cadrului general al firmei şi a performanţelor acesteia
respectiv.

32. În descrierea produselor sau serviciilor care se intenţionează a fi comercializate folosind

Internetul, trebuie să se acorde atenție (indicați varianta falsă):
a) uzurii fizice şi morale a bunurilor; b) creşterii veniturilor; c) strategiei; d) obţinerii unei
identităţi.

33. Nu reprezintă o categorie de costuri inclusă în bugetul de implementare a planului

strategic:
a) costul cu personalul; b) costul managementului; c) costurile cu serviciile; d) costurile cu
aplicațiile și programele informatice.
34. Paşii care se parcurg în procesul de trecere la comerţul electronic pot fi grupaţi în 4 mari
etape, şi anume (indicați varianta falsă):
a) etapa de iniţiere şi planificare; b) etapa de implementare; c) etapa de determinare a uzurii
fizice şi morale a bunurilor; d) etapa de funcţionare şi întreţinere.

35. Pe lângă aspectele tehnice care trebuie avute în vedere la dezvoltarea sistemului de
comerţ electronic, trebuie să se acorde o atenţie deosebită şi:
a) mărimii sortimentale; b) prestatorilor; c) mijloacelor de transport utilizate; d)
comportamentului uman.

36. Reprezintă o problemă de avut în vedere la construirea unui site de comerț

electronic (indicați varianta falsă):
a) limbajul care va folosit pentru implementarea și corelarea cu soluția de finalizare a
comenzilor; b) consolidarea transporturilor; c) organizarea bazelor de date necesare;
d) tipuri de module sunt necesare pentru funcționarea unui site de comerț electronic.

37. Planificarea unui site de internet cu funcționalitate comercială este la fel de

importantă pentru succesul unei afaceri ca și:
a) consolidarea transporturilor; b) promovarea bunurilor; c) protecţia în timpul
transportului şi stocării; d) dezvoltarea unui plan de afaceri sau de marketing.
38. Pe lângă planificarea strategiei de marketing sau de promovare a site-ului de
comerț electronic este necesar și:
a) un plan de securizare a datelor; b) un magazin off-line; c) un plan de dezvoltare a
acestuia; d) un site de siguranță.

39. Unul dintre scopurile bazei de date necesare funcționării unui site de comerț
electronic este:
a) stocarea informațiilor legate de produsele care urmează a fi comercializate; b)
protecţia datelor în timpul transportului şi stocării; c) de a permite produselor să
ajungă la clienţi; d) protecţia şi păstrarea bunurilor.

40. Unul dintre scopurile bazei de date necesare funcționării unui site de comerț
electronic:
a) de a permite produselor să ajungă la clienţi; b) protecţia datelor în timpul
transportului şi stocării; c) protecţia şi păstrarea bunurilor; d) stocarea informațiilor
legate de clienții site-ului.

41. Interfața vizuală și procesarea datelor interne ale magazinului electronic sunt
realizate prin intermediul:
a) fluxului normal de bunuri finite; b) intrărilor de bunuri în sistem; c) unei aplicații
informatice care va accesa datele din baza de date; d) distribuției inverse.
42. Acceptarea și prelucrarea plăților efectuate direct de către clienții magazinului
electronic, determină necesitatea existenței:
a) bunurilor rămase în urma vânzării; b) deşeurilor rezultate din producţie; c)
deşeurilor rezultate din ambalare; d) unui cont bancar în care să se efectueze
transferurile de fonduri.

43. Dacă plata se efectuează printr-un terț, fondurile vor fi transferate de către
această firmă:
a) din contul magazinului în cel al clientului, contra unui tarif; b) din contul clientului
în cel al magazinului gratuit; c) din contul clientului în cel al magazinului, contra unui tarif; d)
din contul magazinului în cel al clientului gratuit.

44. Pe piața romanească, o mare parte din magazinele virtuale procesează încă
numeroase tranzacții astfel încât:
a) plata să fie efectuată cu card la livrare; b) plata să fie efectuată cu lichidități la
livrare; c) plata să fie efectuată exclusiv cu card; d) plata să fie efectuată exclusiv cu
lichidități.

45. Indiferent de platforma și de modalitățile de funcționare a site-ului de comerț

electroni, trebuie cunoscut foarte bine:
a) nivelul de securizare pe care acestea îl vor solicita; b) nivelul de refolosire pe care acestea îl
vor solicita; c) nivelul de refolosire pe care acestea îl vor solicita; d) nivelul de circulație
temporară pe care acestea îl vor solicita.

46. Construirea și lansarea unui site de comerț electronic presupune în linii mari parcurgerea
următorilor paşi (indicați varianta falsă):
a) definirea prdusului; b) crearea contului de comerciant; c) găsirea și implementarea soluțiilor
de publicitate; d) aprovizionarea din surse competente şi sigure.

47. Este un pas în construirea și lansarea unui site de comerț electronic:

a) definirea componentelor; b) găsirea serviciile; c) definirea produsului; d) cumpărarea
materiilor prime.

48. Este un pas în construirea și lansarea unui site de comerț electronic:

a) rezolvarea problemelor de securitate; b) achiziționarea articolelor de întreţinere; c)
achiziționarea articolelor de reparaţii; d) achiziționarea echipamentelor de birotică.

49. Este un pas în construirea și lansarea unui site de comerț electronic:

a) vânzarea de bunuri semifinite; b) crearea contului de comerciant; c) achiziționarea
articolelor de întreţinere; d) achiziționarea pieselor de schimb pentru utilaje

50. Este un pas în construirea și lansarea unui site de comerț electronic:

a) cumpărarea dispozitivelor la cel mai favorabil cost; b) selecţia atentă a surselor; c)
acoperirea necesarului; d) crearea sistemelor de lansare a comenzilor.
51. Este un pas în construirea și lansarea unui site de comerț electronic:
a) alegerea punctelor de recepţie a mărfii; b) stabilirea necesităţilor de aprovizionare; c)
crearea sistemelor de efectuarea a plăților; d) selectarea celor mai convenabile metode de
transport.

52. Este un pas în construirea și lansarea unui site de comerț electronic:

a) stabilirea echilibrului între calitate, preţ, serviciu şi termene de livrare; b) găsirea soluțiilor
de publicitate; c) asigurarea produselor şi serviciilor necesare la momentul optim; d)
reducerea la minimum a costurilor legate de stocuri.

53. Este un pas în construirea și lansarea unui site de comerț electronic:

a) implementarea soluțiilor de publicitate; b) identificarea unor substituenţi la prețuri mai
avantajoase; c) obţinerea unor preţuri de achiziţie mai favorabile; d) contribuţia la reducerea
costurilor bunurilor şi materialelor.

54. Sistemul de shopping cart este cel care permite:

a) comandarea unor cantităţi mai mari de produse de la furnizori; b) negocierea unor
reduceri de preţuri cu furnizorii; c) să fie expuse imagini ale produselor, descrieri şi preţuri.;
d) includerea în contractele cu furnizorii a unor clauze de protecţie a preţurilor.

55. Contul de comerciant permite:

a) obţinerea de la furnizor a unor condiţii de plată mai bune; b) acceptarea plăţilor prin cărţi
de credit sau de debit ca forma de plată electronică de la clienţi; c) negocierea unui anumit
interval de decontare cu vânzătorul; d) obținerea unor condiții avantajoase de plată
negociate cu furnizorul.

56. Elementul #1 - Functionalitate de evaluare a unui site de comerț electronic nu include ca

aspect: a) grafica; b) accesiilitatea; c) calitatea HTML; d) legalitatea.

57. Elementul #2 - Design de evaluare a unui site de comerț electronic nu include ca aspect:
a) grafica; b) estetica; c) apropierea de utilizator; d) legalitatea.

58. Elementul #3 - Conținut de evaluare a unui site de comerț electronic nu include ca aspect:
a) scopul b) procesul informațional; c) ortografia și gramatica; d) achiziționarea
echipamentelor de birotică.

59. Elementul #4 - Originalitate de evaluare a unui site de comerț electronic nu include ca

aspect: a) inovația și gândirea colaterală; b) interactivitatea; c) creativitatea; d) distincția.

60. Elementul #5 - Profesionalism & Eficiență de evaluare a unui site de comerț electronic nu
include ca aspect:
a) service-ul și respectul față de client; b) valorile morale; c) componente avansate; d)
alinierea și aranjarea în pagină.
(Ne vedem pe 18 ianuarie 2020 la examen. Succes!)