RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE 

 
Tema 1 
Despre turism, resurse și destinații turistice 
 
Turismul  reprezintă  unul  dintre  cele  mai  spectaculoase  fenomene  ce 
caracterizează  ultimele  decenii  ale  secolului  al XX-lea și începutul secolului 
al  XXI-lea.  Activitate  de  mare  complexitate,  cu  profunde  implicații 
economice,  sociale,  culturale,  educative,  turismul  în  lume  a  reușit  să 
conviețuiască  cu  globalizarea,  cu  crizele  regionale  mondiale,  cu  acțiunile 
de  terorism,  dar  mai  puțin  cu  pandemia  de  coronavirus,  covid-  19,  care, 
deja  vedem,  afectează  profund  turismul,  însă  efectele  vor  putea  fi  corect 
evaluate cel mai devreme anul viitor. 
 
Statisticile  O.M.T.  relevă  faptul  că  turismul  se  dezvoltă  continuu  la  nivel 
mondial,  cu  diferențieri  pe  regiuni/  țări,  ritmurile  de  creștere  fiind  mai 
domoale  comparativ  cu  prognozele  O.M.T.  elaborate  cu  mai  mulți  ani  în 
urmă, înainte de pandemie. 
 
Evoluția sosirilor de turiști la nivel mondial 
Anul  Nr. Sosiri 
(mil.turiști) 

2012  1035 

2013  1087 

2014  1133 

2015  1189 

2016  1235 

2017  1323 

2018  1396 

Prognoză 2030  1809 

Sursa: Organizația Mondială a Turismului 
 
Toate  statele  lumii  au  fost  înzestrate  cu  o  mare  diversitate  de  resurse 
naturale,  iar  popoarele  respectivelor  țări  au  creat  de-a  lungul  existenței  lor 
resurse  antropice  (cultural-istorice,  religioase,  tehnico-econmice  și 
socio-demografice).  Astfel,  toate  țările, mari sau mici, în anumite momente 
se  înscriu  pe  harta  turistică  mondială  prin  particularitățile  naturale, 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
economico-sociale,  istorice,  religioase, de limbă, cultură și civilizație, care își 
pun amprenta asupra zestrei turistice. 
 
Dezvoltarea  turismului  presupune  existența  unui  potențial  turistic  care 
prin  atractivitatea  sa  are  menirea  să  incite  și  să  asigure  integrarea  unei 
zone/  regiuni/  țări  cu  vocație  turistică  în  circuitele  interne  și  internaționale 
și care să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare. 
 
Dintre  componentele  potențialului  turistic  trebuie  menționate  În  primul 
rând  resursele  naturale  (de  exemplu  peisajele,  plajele  de  pe  litoral,  factorii 
de  cură  din  stațiunile  balneoclimaterice,  clima,  vegetația,  fauna,  alte 
atracții de interes științific etc.). 
 
Într-un  sens  determinant,  valorile  naturale,  așa-numita  ​ofertă  primară, 
constituie  baza  ofertei  turistice  potențiale  a  unor  țări/  regiuni/  zone 
considerate apte pentru a fi introduse în circuitele turistice. 
 
Resursele/  valorile  naturale  sunt  completate  cu  resursele/  valorile 
antropice,  create  de  mintea  și  mâna  omului,  așa  numita  ​oferta  turistică 
secundară​,  menite  să  îmbogățească  și  să  faciliteze  valorificarea  durabilă  a 
potențialului  turistic  natural,  asigurând  premisele  transformării  acestei 
oferte potențiale într-o ofertă turistică efectivă. 
  
Punerea  în  valoare  a  resurselor  naturale/  a  ofertei  primare  și  a  resurselor 
antropice/  oferta  secundară  dintr-o  zonă,  stațiune  etc.  de  interes  turistic 
depinde  în  mare  măsură  de  dinamica  dezvoltării  economiei  naționale  a 
fiecărei  țări,  de  politica  de  ansamblu  promovată  în  domeniul  dezvoltării 
turismului,  de  politicile  promovate  pentru  atragerea investițiilor străine, de 
facilitățile oferite pentru atragerea vizitatorilor. 
 
Orice  strategie  de  dezvoltare  a  turismului  pornește  de  la  evaluarea  și 
ierarhizarea  resurselor  turistice,  care  reprezintă  “materia  primă”  pentru 
toate activitățile turistice. 
 
Există  o  strânsă  legătură  între  localizarea  resurselor  turistice  și  dezvoltarea 
turismului,  între  varietatea  și  calitatea  acestor  resurse  și  formele  de turism 
practicate,  între  dimensiunile  circulației  și  fenomenului  turistic  și 
conturarea zonelor turistice. 
 
Condițiile  sociale,  economice  și  cu  precădere cele financiare și tehnologice 
sunt determinante în nivelul de valorificare a resurselor turistice. 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
Disciplina  Resurse  și  Destinații  Turistice  prevăzută  în  programa  anului  II  zi 
și  fr  MTC  pune la dispoziția viitorilor specialiști, manageri, agenți de turism, 
ghizi  etc.  atât  elementele necesare elaborării unor programe de dezvoltare 
a turismului în zone/ stațiuni/ regiuni/ județe prin cunoașterea aprofundată 
a  resurselor  turistice,  cât  și  elementele necesare unei valorificări eficiente a 
ofertei  turistice  interne  și  internaționale,  prin  cunoașterea  destinațiilor 
turistice. 
  
Concepte, definiții 
 
Ordonanța  Guv.  nr.  58/1998  (Legea  turismului)  stipulează  că  resursele 
turistice  sunt  componente  ale  mediului  natural  sau  antropic,  care  prin 
calitățile  și  specificul  lor,  sunt  recunoscute,  înscrise  și  valorificate  prin 
turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală. 
 
Un  teritoriu  interesează  sub  aspect  turistic,  adică  reprezintă  o  ​destinație​, 
în  măsura  în  care  acesta  oferă  resurse  turistice  naturale  și/ sau antropice a 
căror  valorificare  pe  fondul  unor  amenajări  tehnice și turistice, în contextul 
protejării  mediului  înconjurător,  poate  determina  o  activitate  de  turism 
care să permită intrarea acestuia în circuitul turistic. 
 
Potențialul  turistic  este  ansamblul  componentelor  naturale, 
cultural-istorice  și  religioase,  socio-demografice  și  tehnico-economice, 
recunoscute  științific,  cantitativ  și  calitativ  și  dovedite  ca  prezentând 
posibilități  de  valorificare  turistică  și  care  dau  o  anumită  funcționaitate 
pentru turism. 
 
Componentele  naturale  și  antropice  sunt  privite  ca  atracții  turistice  sau 
resurse turistice. 
 
În  literatura  turistică,  noțiunea  de  potențial  turistic  este  redată  și  noțiunile 
de  ​fond  turistic​,  ​patrimoniu  turistic​,  ​zestre  turistică​,  care  au  un  înțeles mai 
larg,  incluzând  și  dotările  tehnico-edilitare,  serviciile  turistice  și 
infrastructura  tehnică  generală,  ceea  ce  se  confundă  cu  patrimoniul 
turistic. 
 
Conceptul  de  potențial  turistic  a  fost  definit  și  de  către  O.M.T.  și  de  către 
organisme  de  profil  din  cadrul  Comunității  Europene  ca  fiind,  la  nivelul 
unei  țări  sau  zone  geografice,  un  ansamblu  de  componente  naturale, 
culturale  și  socio-economice  care  arată  posibilitățile  de  valorificare  în  plan 
turistic  și  oferă  sau  dau  o  anumită  funcționalitate  teritoriului,  având  un  rol 
esențial în dezvoltarea activităților de turism. 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
Așadar,  întreg  potențialul  turistic  poate  fi  numit  și  materie  primă  a 
activității turistice, fără de care nu ar exista turiști și nici forme de turism. 
 
Structura potențialului turistic 

 
Sursa: Glăvan V., P
​ otențialul turistic și valorificarea sa​, Ed. Fundației România de mâine. 
 
 
În  Ordonanța  Guv.  nr.  58/1998  (Legea  turismului)  se  arată  că  ​patrimoniul 
turistic  reprezintă  resursele  turistice  și  structurile  turistice  realizate  în 
scopul valorificării lor prin activități de turism. 
 
Potențialul  turistic  reprezintă  ​oferta  turistică  potențială  a  unui  teritoriu 
dat,  iar  împreună  cu  echipamentele  de  producție  a  serviciilor  turistice, 
respectiv  bază  tehnico-materială  specifică  (structurile  de  cazare,  de 
alimentație,  de  tratament  balnear,  de  transport  turistic  și  de  agrement), 
masa  de  bunuri  alimentare  și  industriale  destinate  consumului  turistic, 
infrastructura  generală  și  turistică,  forța  de  muncă,  precum  și  condițiile de 
comercializare  (prețuri,  tarife,  facilități,  agenții  turistice),  formează  o​ferta 
turistică reală​ sau e
​ fectivă​ sau patrimoniu turistic. 
 
Așadar,  patrimoniul  turistic  reprezintă  ansamblul  de  elemente  naturale, 
sociale,  economice,  culturale,  dar  și  totalitatea  amenajărilor  (căi  de 
comunicație,  bază  de  cazare/  odihnă/  tratament/  masă,  amenajări  pentru 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
distracție  și  întruniri),  destinate  activităților  turistice  de  pe  un  teritoriu 
(oraș/ județ/ stațiune/ regiune/ țară etc.).  
 
Structura patrimoniului turistic 

 
Sursa: Glăvan V., P
​ otențialul turistic și valorificarea sa​, Ed. Fundației România de mâine. 
 
 
 
Bibliografie: 
Resurse  și  destinații  turistice  în  România​,  Neacșu  N.,  Băltărețu  A., Neacșu M., Drăghilă M., 
Ed. Universitară, București, 2016 
Patrimoniul  turistic  al  României​,  Cândea  M.,  Simon  T.,  Bogan  E.,  Ed.  Universitară, 
București, 2012 
Potențialul  turistic  și  valorificarea  sa​,  Glăvan  V.,  Ed.  Fundației  România  de  mâine, 
București, 2006 
România - Potențial turistic​, Ielenicz M., Comănescu I., Ed. Universitară, București, 2006 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă.