Sunteți pe pagina 1din 10

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE 

 
Tema 5  
Potențialul turistic al patrimoniului cultural național 
 
Alături  de  resursele  naturale,  patrimoniul  cultural contribuie la dezvoltarea 
și diversificarea formelor de turism, la îmbogățirea produselor turistice. 
 
Turismul  cultural  a  apărut  din  interesul/  curiozitatea  oamenilor  pentru 
valorile și capodoperele create de-a lungul veacurilor de omenire. 
 
România  face  parte  integrantă  din  cultura  și  civilizația  europeană,  fiind 
proprietara unui număr important de bunuri și valori culturale. 
 
Rolul  turismului  este  acela  de  a  integra  patrimoniul  cultural  în  universul 
economic al fiecărei națiuni, în condițiile ​protejării, conservării și restaurării 
tuturor  obiectivelor  cu  caracter  cultural-istoric;  deci,  în  condițiile  unei 
dezvoltări durabile​ a turismului în toate regiunile. 
 
Criterii de evaluare a valorilor culturale 
Potrivit  HG  1403/  2003  și  HG  493/  2004,  în  ierarhizarea  bunurilor/  valorilor 
culturale naționale se aplică următoarele criterii: 
➥ vechimea istorică 
➥ valoarea arhitecturală 
➥ valoarea artistică 
➥ valoarea urbanistică 
➥ valoarea memorială-simbolică 
➥ frecvența unui anumit bun cultural 
➥ raritatea 
➥ unicitatea 
➥ valoarea de utilizare  
 
Tipuri și categorii de patrimoniu cultural 
Patrimoniul  cultural  cuprinde  bunuri  ​materiale imobile și ​mobile, dar și un 
patrimoniu​ imaterial. 
Bunurile  imobile  prezintă  valoare  din  punct  de  vedere  arheologic,  istoric, 
arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-științific.  
Bunurile  mobile  includ  obiecte  cu  semnificație  istorică  și  documentară, 
valoare artistică și etnologică, științifică și tehnică. 
Patrimoniul  cultural  imaterial  cuprinde  totalitatea  practicilor, 
reprezentărilor,  expresiilor,  cunoștințelor,  abilităților,  împreună  cu 
totalitatea  instrumentelor,  obiectelor,  artefactelor  și  spațiilor  culturale 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
asociate  acestora,  pe  care  comunitățile  sau,  după  caz,  unele  grupuri  de 
persoane  le  recunosc  și  folosesc  ca  parte  integrantă  a  patrimoniului 
cultural (legea 26/ 2008). 
În  cadrul  patrimoniului  cultural  imaterial  există  un  tezaur  de  bunuri  de 
valoare  excepțională  și  un  fond  cu  bunuri de valoare deosebită, similare cu 
cele specifice patrimoniului material. 
România  este  prezentă  pe  lista  patrimoniului  cultural  imaterial  al 
umanității  UNESCO  cu  ​Ritualul  Călușului  (25  nov.  2005)  și  cu  ​Doina 
(acceptată în 2 oct. 2009). 
 
La  nivel  național  există  peste  20  milioane  de  bunuri  păstrate  în  muzee, 
colecții, case memoriale sau la particulari. 
 
Legislație în domeniu: 
❏ legea numărul 182/ 2000 - protejarea patrimoniului cultural mobil 
❏ legea numărul 311/ 2003 - a muzeelor și colecțiilor publice 
❏ legea numărul 5/ 2000 - secțiunea secțiunea a treia - zone protejate 
 
Structura patrimoniului cultural imobil 
Patrimoniul  cultural  imobil  cuprinde  clădiri  sau/  și  ruine  valoroase  sub 
aspect  arheologic,  istoric,  arhitectural,  religios,  artistic,  urbanistic,  unde 
toate  părțile  componente  -  exterioare  și  interioare  -  sunt  elemente  de 
valoare, care fac parte integrantă din structura acestora. 
 
Bunurile  culturale  imobile  se  grupează  în  patru  mari  ​categorii​,  în  funcție 
de perioada istorică, utilitate istorică și culturală, poziția în teritoriu.  
I- monumente, ansambluri și situri ​arheologice 
II- monumente, ansambluri și situri ​de arhitectură 
III- monumente, ansambluri și situri ​de for public 
IV- monumente, ansambluri și situri ​memoriale 
 
Clasificarea  monumentelor după vechimea lor dă dimensiunea unei valori 
de  vechime,  subliniind  și  necesitatea  unor  acțiuni  susținute  de  conservare 
și restaurare. 
→  monumente  din  perioada  paleocreștină  până  în  anul  1775  -  de  valoare 
excepțională 
→ monumente din perioada 1776 - 1830 - de valoare f​ oarte mare 
→ monumente din perioada 1831 - 1870 - de valoare m ​ are  
→ monumente din perioada 1871 - 1920 - de valoare ​medie 
→ monumente din perioada 1921 - 1960 - de valoare ​mică 
→ monumente din perioada de după 1960 (deocamdată fără valoare) 
 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
Cunoașterea  acestei  delimitări  temporale  este  importantă  deoarece  în 
inițiativele  de  protejare  și  restaurare  resursele  financiare  sunt  dirijate  cu 
precădere spre primele trei categorii de monumente. 
 
❖ Monumente istorice și ansambluri de arhitectură  
Această  categorie  de  resurse  se  divide  în  mai  multe  subcategorii 
diferențiate după istoric și tip de construcție.  
 
Cetăți  antice  și  medievale  -  valoare  excepțională  și  foarte  mare  -  ​35  de 
unități  în  județele  Alba,  Arad,  Bihor,  Brașov,  Cluj,  Covasna,  Dâmbovița, 
Giurgiu,  Hunedoara,  Maramureș,  Mehedinți,  Mureș,  Neamț,  Sibiu,  Suceava, 
Teleorman și Tulcea. 
 
Ansambluri  și  curți  domnești  ruinate  ​-  ​5  obiective  -  Curțile  Domnești  de 
la Curtea de Argeș, Târgoviște, Iași, Suceava și București. 
 
Biserici  fortificate  -  cetăți  -  ​22  de  unități  în  județele  Brașov,  Sibiu, 
Harghita  și  Mureș  (spre  exemplu:  Hărman,  Prejmer,  Homorod,  Biertan, 
Cisnădie, Bazna, Mediaș, Moșna). 
 
Castele/  conace/  palate  ​-  ​28  de  unități  în  județele  Alba,  Argeș,  Cluj, 
Hunedoara,  Iași,  Ilfov,  Mureș,  Prahova,  Dâmbovița,  Satu  Mare,  Vaslui  etc., 
cum ar fi: 
- palatul Brâncovenesc - Potlogi (Dâmbovița) 
- Castelul Corvinilor (Hunedoara) 
- Bethem (Alba) 
- Golești (Argeș) 
- palatul A. I. Cuza Ruginoasa (Iași) 
- palatul Brâncovenesc, Mogoșoaia (Ilfov) 
- palatul Peleș, Sinaia (Prahova) 
- castelul Bathory, Șimleul Silvaniei (Sălaj) 
- conacele Rosetti din Codănești și Solești (Vaslui) 
 
Cule  ​(sistem  de  construcție  fortificată  turn-  locuință  și  apărare)  -  ​11  unități: 
Dolj 2, Gorj 5, Mehedinți 2 și Vâlcea 2. 
 
Clădiri  civile  urbane  ​-  palate  voievodale,  palate  de  Justiție,  ale  Poștelor, 
sedii  de  primării  și  prefecturi,  universități,  spitale,  hoteluri,  teatre,  hanuri  - 
peste 7 ​ 0​ de unități în 16 județe și 27 în municipiul București.  
Exemple:  palatul  voievodal  din  Alba  Iulia,  palatul  baroc  din Oradea, vechea 
primărie  și  hotelul  Aro  din  Brașov,  palatul  Banffy  din  Cluj  Napoca, 
prefectura  și  Casa  Băniei  din Craiova, Teatrul Național și Palatul Culturii din 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
Iași,  Casa  Vlad  Dracul  din  Sighișoara,  palatul Brukenthal -muzeu- din Sibiu, 
iar  din  București  Hanul  Manuc,  palatul  Ghica  Tei,  palatul  Știrbei,  Atheneul 
Român,  palatul  CEC,  palatul  Cotroceni,  palatul  Poștelor,  vila  Minovici, 
Muzeul  Țăranului  Român,  Primăria  Capitalei,  Universitatea  București,  Casa 
Armatei. 
 
Ansambluri  urbane  ​-  ​20  de  unități  în 15 județe; de exemplu: centrul istoric 
din  statul  Roșia  Montană,  ansamblul  fortificat  Sighișoara  -  Mureș,  centre 
istorice  în  București,  Sibiu,  Timișoara,  Sebeș,  Brăila,  Curtea  de  Argeș, 
Târgoviște, Brașov etc. 
 
Biserici  din  lemn  ​-  ​81  de  unități în Argeș, Olt, Satu Mare, Bacău, Iași, Vaslui, 
Vâlcea,  Vrancea,  Arad,  Neamț,  Harghita,  Suceava,  Mehedinți,  Alba,  Bihor, 
Gorj, Cluj, Mureș, Sălaj și Maramureș (14 unități). 
 
Muzeele în aer liber -​ 18​ muzee în aer liber cu monumente, printre care: 
- Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești, județul Argeș 
- Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca 
- Muzeul Etnografic al Maramureșului din Sighetul Marmației, Maramureș 
- Muzeul Civilizației Populare Tradiționale din Dumbrava Sibiului 
- Muzeul Satului din București  
 
Biserici  rupestre  -  create  în  cavități  naturale  -  6  unități  -  schitul  Negru 
Vodă  din  Cetățeni,  schitul  Corbii  de  Piatră  din  satul  Jgheaburi  județul 
Argeș,  ansamblurile  monastice  din  Basarabi  și  Independența  județul 
Constanța, chilia lui Daniil Sihastru din Putna județul Suceava. 
 
Ansambluri  mănăstirești  și  biserici  -  ​197  de  unități  în  37  județe  și 
municipiul București. Exemple: 
- catedralele romano-catolice din Alba Iulia și Oradea 
- biserica Radna din Lipova 
- biserica episcopală a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș 
- mănăstirea Dealul și biserica Domnească din Târgoviște 
- Trei Ierarhi, Galata, Cetățuia, Mitropolia din Iași 
-  bisericile  cu  frescă  exterioară  -  Arbore,  Voroneț,  Humor,  Sucevița,  Vatra 
Moldoviței, mănăstirile Slatina, Putna, Dragomirna - Suceava 
-  bisericile  Curtea  Veche,  Mihai  Vodă,  Radu Vodă, Stavropoleos, Crețulescu, 
Doamnei, Colței, Antim și Plumbuita din București 
 
Monumente de tip industrial 
- Podul Anghel Saligny - Cernavodă, Constanța 
- Complexul hidroenergetic Porțile de Fier I și II, Mehedinți 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
- Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse, Giurgiu 
- amenajarea hidroenergetică Vidraru, Argeș 
- amenajarea hidroenergetică Izvorul Muntelui, Bicaz, Neamț  
- gara orașului Târgu Frumos, Iași 
- gara Filaret, București 
- uzinele Malaxa, București 
 
Monumente  de  arhitectură  populară  ​-  locuințe  țărănești  (case  vechi, 
construcții și ornamente tradiționale)  
 
Ansambluri  tradiționale  rurale  ​(mori  și  vâltori,  mori  de  apă,  mori  din 
lemn, crame etc.) 
 
Monumente  și  ansambluri  de  artă  plastică  și  comemorativă,  de 
exemplu  ansamblul  Constantin  Brâncuși  de  la  Târgu  Jiu  -  Mărul  de  aur 
FIJET 2014 
 
Locuri  istorice  ​-  legate  de  bătălii,  răscoale,  revoluții,  adunări  revoluționare, 
unificare  istorică,  cimitire  militare,  de  exemplu  Călugăreni,  Islaz,  Podul 
Înalt, Bobâlna, Alba Iulia, București. 
 
Parcuri  și  grădini  publice  (Herăstrău,  Cișmigiu,  Libertății,  Tineretului  din 
București; parcul Copou din Iași, parcul Trandafirilor din Timișoara etc.). 
 
❖ Monumente și situri arheologice 
Acestea  sunt  grupate  în  subcategorii  diferențiate  în  funcție  de  vechimea 
istorică, tipul de cultură și gradul de conservare. 
 
Complexuri  paleolitice  (Peștera  Hoților  -  Băile  Herculane;  Peștera  Bordul 
Mare  din  satul  Ohaba  Ponor  -  județul  Hunedoara; Peștera Muierilor în Baia 
de Fier - județul Gorj) 
 
A​șezări  și  necropole  din  epoca bronzului​, ​de exemplu cultura Gârla Mare 
în  Mehedinți,  cultura  Monteoru  în  Buzău,  cultura  Suciu  de  Sus  în 
Maramureș etc. 
 
Fortificații,  așezări  și  necropole  din  epoca  fierului  -  33  de  unități,  de 
exemplu  fortificațiile  romane  din  orașul  Babadag,  cetatea  și  fortificația 
getică  din  statul  Beștepe  -  Tulcea,  așezarea  dacică  din  municipiul 
Sighișoara și necropola funerară din Costești - Vâlcea. 
 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
Castre,  așezări  civile  și  fortificații  romano  -  bizantine  ​și 33 de unități, de 
exemplu  castrul  roman  al  legiunii  a  13-a  Gemina  din  Municipiul  Alba  Iulia, 
municipul  roman  Tibiscum  din  actualul  Caransebeș,  castrul  roman 
Potaissa  din Municipiul Turda, castrul roman din Gilău, castrul Sucidava din 
Dunăreni  Constanța,  ruinele castrului roman Arutela Călimănești și cetățile 
romane  Axiopolis  Cernavodă,  Carsium  Hârșova,  Sucidava  -  Izvoarele 
Constanța,  cetatea  romană  Noviodunum  din  orașul  Isaccea,  cetatea 
romană  Salsovia  din  Mahmudia,  cetatea  Halmyris  din  Murighiol,  cetatea 
Zaporogeni  din  Dunavățu  de  Jos,  cetatea  Arrubium  din  orașul  Măcin, 
cetatea Aegyssus din Tulcea. 
 
Fortificațiile  dacice  -  ​35  de  unități  valoroase  în  20  de  județe și în principal 
în Alba, Constanța, Dolj, Hunedoara, Neamț, Teleorman, Vaslui. Exemple: 
Cugir  -  Alba,  Sarmizegetusa  Regia  -  Hunedoara,  cetatea  traco-getică  din 
Cotnari - Iași, cetatea geto-dacică din Zimnicea - Teleorman etc. 
 
Orașe  antice  -  ​10  unități,  mai  renumite  în  județele  Alba,  Cluj,  Constanța, 
Hunedoara,  Olt  și  Tulcea;  de  exemplu  vestigiile  vechiului  oraș  Apulum  - 
municipiul  Alba  Iulia,  Tomis  -  Constanța,  Callatis  -  Mangalia,  cetatea 
romană  și  romano-bizantină  Tropaeum  Traiani  de  la  Adamclisi Constanța, 
cetatea  Ulpia  Traiana  Augusta  Dacica  Sarmizegetusa  -  capitala  provinciei 
romane  Dacia  de  la  Sarmizegetusa  -  Hunedoara,  orașul  antic  Sucidava din 
Corabia - Olt, cetatea antică Arganum - Jurilovca din Tulcea. 
 
Edificii  antice  -  ​6  unități,  renumite  în  județele  Alba,  Cluj,  Constanța, 
Hunedoara,  Olt  și  Tulcea.  Exemple:  monumentul  Tropaeum  Traiani  de  la 
Adamclisi,  complexul  de  băi  romane  Germisara  din  Geoagiu  Băi, 
Hunedoara, bazilica de la Niculițel județul Tulcea. 
 
Vestigii  ale  unor  monumente  medievale  ​determinate  prin  cercetări 
arheologice  -  15  unități,  de  exemplu  ruinele  bisericii  din  localitatea  Ilida  - 
Caraș Severin, ruinele de la Dăbâca - Cluj, complexul rupestru din Basarabi- 
Constanța, Cetatea Șcheia din Suceava etc. 
 
Rezervații  arheologice  cu  situri  complexe  -  6  unități,  care  grupează 
fortificații,  așezări,  metropole,  terme,  vestigii  medievale;  exemple:  satul 
Cetăți - Argeș, satul Viile - Mureș etc. 
 
Patrimoniul  arheologic  din  țara  noastră  este foarte bogat și cuprinde 2.463 
de monumente de arheologie și 4.200 de situri arheologice. 
Legea  numărul  378/  2001 acordă o importanță deosebită protecției acestor 
monumente și situri, unele fiind declarate de interes național. 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
❖ Instituțiile muzeale 
Apariția  primelor  colecții  și  muzee  a  avut  la  bază  ideea  de  a  transmite 
generațiilor  viitoare  valori  culturale  mobile  deosebite  sub  aspect  artistic  și 
estetic.  Aceste  bunuri  din  patrimoniul  mobil  au  valoare  sub  aspect  istoric, 
arheologic,  etnografic,  artistic,  documentar,  științific,  tehnic,  literar, 
cinematografic,  numismatic,  filatelic,  bibliofil,  cartografic  etc.,  toate  fiind 
mărturii materiale și spirituale ale evoluției comunităților umane.  
Primele  muzee  au  apărut  în  România  la  începutul  secolului  XIX  -  1864  -  15 
muzee și mai multe colecții (Papazoglu, Ghica, Bolliac, Odobescu). 
 
Legea  numărul  311/  2003  a  muzeelor  și  colecțiilor  publice  reglementează 
activitatea în acest domeniu. 
 
În prezent, rețeaua muzeală din România are ​628​ unități, dintre care: 
◆ muzee de istorie - 108 unități 
◆ muzee etnografice - 81 unități 
◆ muzee de artă - 102 unități 
◆ muzee de arheologie - 56 unități 
◆ muzee de științe ale naturii - 65 unități 
◆ muzee de știință și tehnică - 22 unități 
◆ muzee sătești - 110 unități 
◆ muzee și case memoriale - 128 unități 
◆ muzee mixte - 137 unități 
◆ muzee și colecții religioase - 57 unități 
 
Din patrimoniul muzeal, potrivit legii, fac parte: 
➢ bunurile imobile de valoare excepțională 
➢ siturile și rezervațiile 
➢ bunurile clasate în patrimoniul cultural național mobil 
➢ alte  bunuri  care  au  rol  documentar - educativ - recreativ - ilustrativ și 
care pot fi folosite în cadrul expozițiilor și manifestărilor muzeale 
 
Legea numărul 82/ 2006 diferențiază instituțiile muzeale în: 
★ muzeele și colecțiile publice de importanță ​națională 
★ muzeele și colecțiile publice de importanță ​regională 
★ muzeele și colecțiile publice de importanță ​județeană 
★ muzeele și colecțiile publice de importanță ​locală 
 
Muzeele și colecțiile pot fi ​publice​ sau p​ articulare​. 
 
Multe programe turistice interne/ internaționale valorifică avuția muzeală a 
țării/ țărilor respective. 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
❖  Instituțiile  de  cultură  dețin  un  loc  important  în  sprijinirea  actului  de 
creație și de desfășurare a manifestărilor artistice. 
În România există: 
✓ 142 de teatre, din care 51 cu profil dramatic 
✓ 17 filarmonici simfonice 
✓ 6 teatre de operă 
✓ 12 teatre muzicale de revistă/ operetă 
✓ un circ de stat 
✓ 12 orchestre populare 
✓ 25 ansambluri artistice 
 
Cele  mai  importante instituții culturale, prin valoarea artiștilor și repertoriul 
tematic  sunt:  teatrele  naționale  din  București,  Timișoara,  Târgu  Mureș,  Iași 
și  Cluj  Napoca,  teatru  de  operetă  din  București,  Filarmonica  George 
Enescu, teatrul de operă din București etc. 
 
Aceste  instituții  de  cultură  participă  la  acțiuni  legate  de  turism  fie  prin 
prezența  lor  cu  spectacole  în  stațiuni/  destinații  turistice, fie prin atragerea 
iubitorilor  de  gen  în  localitățile  în  care  își  desfășoară  activitatea  de  bază. 
Festivalul  George  Enescu,  ​desfășurat  pe  parcursul  mai  multor  zile,  în 
localități  și  locații  multiple,  atrage  de fiecare dată un număr mare de artiști 
și iubitori de muzică din numeroase țări ale lumii. 
 
❖  Bunuri  culturale  naționale  înscrise  pe  lista  Patrimoniului  Mondial 
UNESCO 
Monumentele  de  mare  valoare,  adevărate  embleme  ale  culturii  și 
civilizației românești acceptate în Patrimoniul Mondial UNESCO sunt: 
 
a)  ​așezările  țărănești  cu  biserici  fortificate  ​-  ​realizări  ale  minorităților 
germane din România, în zona Sibiu și nord-vestul Transilvaniei: 
→ ansamblul de la Biertan 1492-1516  
→ cetatea Câlnic - județul Alba 
→ cetățile Prejmer și Viscri - Brașov 
→ biserica fortificată Dârjiu - Harghita 
→ biserica fortificată Saschiz - Mureș 
→ biserica fortificată Valea Viilor - Sibiu 
 
b)  ​cetățile  dacice  -  construcții  cu rol de locuire și apărare contra atacurilor 
romane (în timpul regelui Burebista). Din această categorie fac parte: 
→ complexul de la Sarmizegetusa Regia, de la Grădiștea de Munte 
→  cetățile  de  la  Cetățuia,  Blidaru,  Piatra  Roșie  -  Luncani,  Bănița  (toate  în 
județul Hunedoara) 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
→ cetatea de la Căpâlna - județul Alba 
 
c)  ​arta  și  arhitectura  brâncovenească  -  expresia  culturală  a  perioadei de 
domnie a lui Constantin Brâncoveanu, 1668-1714 
→ ansamblul monahal Hurez (astăzi Horezu), realizat între anii 1690-1693 
 
d)  ​bisericile  cu  picturi  exterioare  din  Moldova  -  sunt  cele  mai  renumite 
monumente de arhitectură din perioada Evului Mediu românesc. 
În  perioada  domniei  lui  Ștefan  cel  Mare  și  Sfânt,  1457-1504,  s-au  construit 
cele  mai  multe  biserici  ca  simboluri  de  mulțumire  religioasă  pentru 
bătăliile câștigate: 24 biserici, din care s-au păstrat 20. 
Dintre  ​bisericile  cu  frescă  exterioară  din  Bucovina  românească  și Moldova 
centrală se remarcă: 
→ Vatra Moldoviței (Petru Rareș) 
→ Voroneț (Ștefan cel Mare și Sfânt) 
→ Humor (Ștefan cel Mare și Sfânt) 
→ Sucevița (Ieremia și Ioan Movilă) 
→ Probota (Petru Rareș) 
→ Arbore (Luca Arbore, hatmanul Sucevei) 
 
Pentru  aceste  bijuterii  intrate  în  patrimoniul  mondial  UNESCO,  în  anul 
1975,  FIJET  a  acordat  Mărul  de  Aur  (primul  pentru  România),  ca  o 
recunoaștere  a  valorii  universale  a  acestor  ansambluri  mănăstirești,  care 
atrag anual sute de mii de turiști români și străini. 
 
e)​ bisericile de lemn din Maramureș.​ Din patrimoniul UNESCO fac parte: 
→ biserica din Bârsana 
→ biserica din Budești, Joseni 
→ biserica din Desești 
→ biserica din Poenile Izei 
→ biserica din Ieud-Deal 
 
f)  ​centrul  istoric  al  municipiului  Sighișoara  -  care  este  ​cel  mai  bine 
păstrat  spațiu  urbanistic  medieval  din  Europa  Centrală  și  de  Est​; 
impresionante  sunt  zidurile  cetății,  cele  nouă  turnuri  și  bastoane,  164  de 
case,  13  edificii  publice,  o  biserică  gotică,  Casa  Vlad  Dracul  (fiul 
domnitorului  Mircea  cel  Bătrân  și  tatăl  lui  Vlad  Țepeș  -  Dracula),  o  biserică 
evanghelică etc. 
 
Lista  patrimoniului  cultural  european  este  un  concept  lansat  în  2005  de 
către Franța, Spania și Ungaria și acceptat apoi în Consiliul UE. 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
România  a  propus  pentru  a  fi  înscrise  pe  lista  patrimoniului  european 
patru monumente istorice: 
→ palatul Cantacuzino - București 
→ Atheneul Român - București 
→ ansamblul Constantin Brâncuși Târgu Jiu - Gorj 
→ cetatea Histria - Constanța  
 
În anul 2009, Comisia Europeană a propus înființarea “​mărcii patrimoniului 
european​”. Din România, până în prezent a fost selectat Memorialul Sighet. 
 
Programul  “​capitale  culturale  europene”  ​a  fost  demarat  în  anul  1985  de 
către  Consiliul  de  Miniștri  din  cadrul  UE,  la  inițiativa  Greciei.  Atena  a  fost 
primul  oraș  declarat  capitală  culturală  europeană.  Ulterior,  peste  40  de 
orașe  au  obținut  titlul  conferit  de  Parlamentul European, pentru durata de 
un  an.  Dintre  acestea  fac  parte  Florența,  Amsterdam,  Berlin,  Paris, 
Glasgow,  Dublin,  Madrid,  Stockholm,  Praga  etc.  În  anul  ​2007  capitală 
europeană  a  culturii  a  fost  ​orașul  Sibiu  din  România  împreună  cu  orașul 
Luxemburg.  Sub  deviza  “Orașul  Culturii”,  orașul  Sibiu  a  devenit  celebru,  iar 
suita  de  manifestări  culturale  a  reprezentat  un  prilej  de  relansare  a 
turismului  în  zonă  (peste  700.000  turiști,  încasări peste 200 milioane euro). 
Mai  târziu,  în  2011,  și-au  depus  candidatura alte orașe din România precum 
Iași,  Cluj  Napoca,  Timișoara,  urmând ca ​Timișoara să primească statutul de 
capitală  culturală  europeană  în  anul  ​2021  (împreună  cu  Elefsina,  Grecia  și 
Novi Sad, Serbia).  
 
Bibliografie: 
Resurse  și  destinații  turistice  în  România​,  Neacșu  N.,  Băltărețu  A., Neacșu M., Drăghilă M., 
Ed. Universitară, București, 2016 
Patrimoniul  turistic  al  României​,  Cândea  M.,  Simon  T.,  Bogan  E.,  Ed.  Universitară, 
București, 2012 
Potențialul  turistic  și  valorificarea  sa​,  Glăvan  V.,  Ed.  Fundației  România  de  mâine, 
București, 2006 
România - Potențial turistic​, Ielenicz M., Comănescu I., Ed. Universitară, București, 2006 
 
Link info/ filme: 
https://www.youtube.com/watch?v=Epf9OJWp8Os​ Bucovina 
https://www.youtube.com/watch?v=4qwIFqghr3o​ Sarmizegetusa 
https://www.youtube.com/watch?v=UNlSlUG87gM​ cule Oltenia 
https://www.youtube.com/watch?v=WI-kqR0OW5g​ Corbii de Piatră 
http://www.castelulcorvinilor.ro/​ site Castelul Corvinilor 
https://www.youtube.com/watch?v=CqhAUZHBvps​ Castelul Peleș 
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/heritage-label/si
tes/sighet-romania_en​ Memorialul Sighet 

Acest material este adresat studenților MTC-UCDC. 


Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 

S-ar putea să vă placă și