PROGRAM DE PREZENTARE ȘI VALORIFICARE A RESURSELOR

ȘI DESTINAȚIILOR TURISTICE ALE JUDEȚULUI ALBA

Capitolul I.
Prezentare generală a judeţului Alba

1.1. Aşezarea geografică a judeţului

Alba Iulia este așezată în partea central-vestică a țării, învecinându-se la

nord cu județul Cluj , la est cu județele Mureș și Sibiu ,la sud cu județul
Vâlcea și la vest cu județele Hunedoara , Arad și Bihor .
Face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru împreuna cu județele
Brașov,Covasna ,Harghita, Mureș și Sibiu . Județul, situat în partea centrală a
României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are
416.000 locuitori. Capitala județului, Alba Iulia , este situată pe malul drept al
Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș,
si are o populație de 69.000 de locuitori.
Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o
structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb,
zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat
apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu
afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone
agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi
agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.
Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de
drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest
sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din
suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite,
precum și resurse de gaze naturale.

poza
 1.2. Căile de acces

Căi rutiere
Prin judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene,
respectiv E81 (DN 1), care face legătura între sudul României și nord vestul
țării, și E68 (DN7), ce asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În
viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV
european), care sǎ lege România cu Ungaria.
Căi feroviare
Acest județ este traversat la sud de magistrala 200, care face legătura între
municipiul Brașov și județul Arad. Pe sectorul cuprins
între Coșlariu și Șibot această magistrală este parte din coridorul IV european.
Județul Alba este traversat de Magistrala CFR 300 (București - Brașov - Blaj -
Războieni - Cluj - Oradea), dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș -
Deda și Alba Iulia - Zlatna.

1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a judeţului Alba

 Capitolul II.
Prezentarea şi evaluarea resurselor și destinațiilor turistice al judeţului
Alba
2.1. Resurse turistice naturale
2.1.1. Relieful şi obiectivele turistice legate de el

Relieful județului Alba este dominat de formele înalte .Astfel ,munții

ocupă circa 52% din suprafața de podiș și dealuri 26%,iar cele depresionare
,inclusiv luncile râurilor 22,2%.Altitudinea maximă este atinsă de Vârful lui
Pătru-2130m (Munții Șureanu) în timp ce altitudinea minimă a județului este
de 210 m în Lunca Mureșului .
Principalele unități de relief de pe teritoriul județului sunt Munții
Șureanu ,o parte a Munțiilor Apuseni (Biharia-Muntele Mare ,Trascău,
Metaliferi), Podișul Secașilor ,Podișul jos al Târnavelor ,Depresiunea Alba Iulia
–Turda și parțial, Culoarul depresionar al Orăștiei .
Biharia-Muntele Mare este așezat la nord de Valea Arieșului ,cu
altitudinea maximă de 1848m în vârful Curcubăta .La contactul dintre Biharia și
Muntele Mare se află regiunea carstică de renume european unde găsim peșterile
Ghețarul de la Scărișoara ,Cetățile Ponorului etc..Munții Trascău sunt cuprinși
în întregime în județul Alba prezentâdu-se sub forma unor culmi paralele ,acela
mai înalt vârf fiind Poenița(1438m).
De remarcat in această zonă sunt cheile spectaculoase respectv ,Cheile
Aiudului,Cheile Mănăstirii,Cheile Râmețului,Cheile Întregalde ,Cheile
Cetii,Gălzii,Ampoiței etc..Interesante sunt și străpungerile de calcar jurasic de la
Piatra Cetii,Colții Trascăului ,Bedeleu , cele de pe văile Ampoiului și
Ampoiței.Peșterile existente în zonă de o frumusețe neasămuită ,între care
amintim:Poarta Zmeilor ,Vânătara –Huda lui Papară din culmea Bedeleu
,Peștera Liliecilor de pe valea Ampoiței,sunt o perpetuă surpriză pentru turiști
,dornici de cunoașterea minunilor create de natură de-a lungul mileniilor1.

Figura nr 2.1 :Harta județului Alba

Munții Metaliferi intră pe teritoriul județului Alba numai cu

extremitatea lor estică ,fiind de mică altitudine ,vârful cel mai înalt fiind Jidovul
(1284 m ).Vârful Mamut (773m) , ce strajuiește spre vest municipul Alba
Iulia,reprezintă ultima proeminență din extremitatea estică a Munților
Metalieferi.Munții Șureanu (Munții Sebeșului )reprezintă colțul de sud al
județului pe o suprafață destul de mare ,fiind împăduriți pe suprafețe întinse .
Depresiunile județului Alba au forma unor câmpii etajate cu aspect
de terase ,de o parte și de alta a râurilor care le drenează. Lunca Mureșului este
inundabilă ceea ce explică în parte lipsa așezărilor umane . Zonele depresionare
și luncile râurilor au o importanță economică deoarece sunt bogate în nisipuri și
pietrișuri ,folosite in construcții2.

2.1.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice

1
Tomozei Constantin,Monografie a județului Alba ,Editura Altip,Alba Iulia ,2007,pag 8
2
Mocean Ioan ,Cenar Ioan (coordonator ),op.cit.,pag.18
 Clima județului Alba este continental moderată cu etajare pe verticală în
funcție de altitudinea reliefului .Predomină influența circulației vestice care
aduce mase de aer umed.Însă ,din direcțiile sud,sud-vest apar mase de aer
tropical iar din părțile nord ,nord-est pătrunde aerul rece de origine polară sau
arctică .În zonele montane, temperaturile medii anuale sunt de 2 C iar în Lunca
Mureșului de 9,5 C.
O caracteristică apare a climei județului Alba este existența
topoclimatului cu efect de Fohn ,prezent pe versații estici ai Munților Apuseni
spre culoarul Mureșului.Aici primăverile sunt timpurii ,verile calde și senine
,precipitațiile mai reduse,toamnele mai lungi și însorite ,fapt care creează
condiții optime pentru turism3.
Precipitațiile variază de la 1100mm în medie pe an în zona muntoasă,la
media anuală de 600mm în zona mai secetoasă a Podișului Secașelor .În zonele
muntoase și în bazinele depresionare apar uneori inversiuni de temperatură.

2.1.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea

Hidrografia. Cursul mijlociu al Mureșului (140 de km pe teritoriul

județului Alba ) este râul care colectează o mare parte a apelor
județului.Principalii afluenți ai acestuia pe partea dreaptă sunt Arieșul.
Aiudul ,Geoagiul, Valea Teiușului ,Valea Gălzii ,Cricăul , Ampoiul ,Vințul etc.
Pe partea stângă Mureșul colectează Târnava Mare și Mică ,Secașul
Sebeșului ,Sebeșul, Pianul,Cugiul etc.Pe teritoriul județului sunt și câteva
lacuri,mai ales în zona montană precum Iezerul Ighielului-comuna Ighiu ,un lac
de baraj natural situate în zona carstică din Munții Trascău și Iezerul Șureanu
din Munții Șureanu aflat într-o căldare glagiară la 1790 m altitudine .Lacurile
artificiale de baraj se găsesc pe cursurile râului Sebeș , Lacul Oașa , Lacul Tău
și Lacul Cugir pe Râul Mic ,affluent al Cugirului .În regiunea Ocna Mureș se
întâlnesc lacuri artificiale cu apă sărată create în urma prăbușirii și inundării
fostelo ocne.Situații similare se întâlnesc în zona Roșia Montană,fiind o urmare
a explodării aurului în aceeași parte a Munților Metaliferi .
Regiunea de podiș prezintă o serie de lacuri naturale formate în urma
unor valuri de alunecare:Lacul Pănade,lacurile de la Băgău,Lacurile de la Biia4 .

2.1.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic

3
Tomozei Constantin,op.cit.,pag.10
4
Anghel Gheorghe ,Anghel Dan ,Alba .Un județ în inima țării,Editura Unirea Press,Alba Iulia,2006,pag.10
 Vegetația,flora și fauna: Flora județului Alba prezintă o mare varietate
dar și o atracție turistică deosebită.În Munții Șureanu întâlnim păduri de stejar
care sunt înlocuite treptat,pe măsura urcării în altitudine ,cu cele de făgete pure
sau în amestec cu frasin,carpen ,paltin,arțar,tei. La peste 1700 m altitudine se
află păduri de conifere. În Munții Apuseni sunt foarte răspândite pădurile mixte
de foioase și conifere.Dealurile și podișurile din județul Alba sunt acoperite cu
păduri de foioase respectiv gorun,cer, stejar pufos, cireș
sălbatic,carpen,arțar,frasin etc..
Se întalnesc însă și pajiști ,fânețe sau terenuri agricole.În zona Târnavei și
Albeni Iulia sunt plantații de viță-de-vie.În Cheile Întregalde și în cele ale
Râmeților crește floarea de colț.La Piatra Cetii și Negrileasa întalnim poieni cu
narcise,redenumite pentru întoinderea lor dar si pentru altitudinea la care se
găsesc.Redenumit este și fagul împăratului care de la Baia de Ariș care-și
păstrează frunzele în timpul iernii.Pentru turiști dar și pentru populația locală
prezintă un interes aparte fructele de pădureca zmeura,
murele,afinele,coarnele,ciupercile,bureții,etc.,întalnite peste tot în zonele
păduroase .În Podișul Târnavelor apare ,insular și fagul.În rest,vegetația de
silvostepă este cea care domină,mai ales în Podișul Secașelor.
În Masivul Șureanu triește capra neagră iar în pădurile de conifere întâlim
ursul brun,jderul și cerbul carpatin.Dintre păsări putem menționaalunarul,cinteza
alpină,cocoșul de munte,potârnichea comună.Tot aici găsim și vipera
comună,șopârla de munte ,fluturi, melci și insecte.În pădurile de foioase trăiec
mistreți,vulpi,iepuri,căprioare,pisici sălbatice ,cerbi,
veverițe,dihori,viezuri,lupo,iepuri.
Dintre fauna piscicolă putem aminti prezența păstravului în apele de
munte ,somnul,crapul,mrena,cleanul,știuca roșiatică în apele Mureșului și
Târnavelor .Trebuie menționată ca o curizitate că în Iezerul Ighiel există
păstravul curcubeu care ajunge până la 1,8 kg, păstrăvul fântânei până la 1,5 kg
și lostrița până la 4,25kg.
Fondul cinegetic si cel piscicol oferă doritorilo posibilitatea practicării
vânătorii și a pescuitului sportiv.

2.2. Resurse turistice antropice

Atracţiile antropice se concentrează în special în zona centrală şi nord-
estică a judeţului şi reprezintă în general edificii religioase, situri arheologice,
cetăţi, fortificaţii sau castele medievale. În mod deosebit Alba Iulia posedă o
infrastructură bună destinată vizitării obiectivelor turistice ale oraşului (de ex.
 cetatea Alba Carolina) şi este recunoscută pentru valoarea culturală a edificiilor /
vestigiilor întâlnite în oraş. Alte obiective turistice antropice deosebite includ
Biserica fortificată Câlnic (monument UNESCO), mănăstirea Râmeţ, Cetatea
Aiudului, Cetatea Urieşilor sau Biserica fortificată de la Boz. Există pe de altă
parte şi aşezări specializate în anumite meşteşuguri precum Laz (pictura pe
sticlă), Patrăhăiţeşti (prelucrarea lemnului) sau Şugag (prelucrarea lemnului).
Tot în cadrul atracţiilor antropice cunoscute putem menţiona şi evenimente cum
ar fi Târgul de Fete de pe Muntele Găina, dar şi staţiunile turistice de interes
local din Apuseni – Albac şi Arieşeni.

Resurse antropice sunt generate de fenomenele antropice datorate acţiunii

omului cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ
toate categoriile de bunuri mobile şi imobile care au fost realizate de-a lungul
evoluţiei istorice a societăţii umane, fiind reprezentative pentru anumite epoci,
curente şi stiluri artistice, create de artişti de marcă reprezentanţi ai tuturor
artelor. La ora actuală, în zona Alba Iulia există o mare varietate de resurse
cultural-istorice, clădiri administrative, monumente.

Oraşul Alba Iulia şi Cetatea existentă pe teritoriul său reprezintă o

destinaţie turistică cunoscută în ţară şi peste hotare mai ales datorită resurselor
sale antropice, precum şi unei structuri relativ diversificate a patrimoniului
cultural.

2.2.1. Obiective turistice religioase

Turismul religios este o formă de turism care există, de secole şi care mai pastrează
încă unele trăsături, în privinţa pelerinajului propriu-zis, dar care a evoluat enorm. Astăzi
turismul religios implică din partea turiştilor un nivel de instruire şi un grad de cultură
ridicate care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religiose din punct de vedere al
arhitecturii, construcţiei, valorii,  semnificaţiilor spirituale şi conţinutului de obiecte de artă.

2.2.2. Obiective turistice cultural-istorice

Principalele atracții turistice antropice ale municipiylui Alba Iulia urmează

a fi prezentate în cele ce urmează:

 Cetatea Alba Iulia-Porțile cetătii

 S-au construit șase porți,trei spre oraș și alte trei spre câmpul de
instructive din vest .Cetatea este impresionantă atât prin elementele decorative
cât și prin frumusețea celor șase porți ale fortificației care sunt unice în toată
arhitectura militară europeană.Din cele șase porți s-au mai păstrat până în zilele
noastre doar trei în forma initial,Poarta I,III și IV ,iar din poarta II se mai
păstrează doar stâlpii laterali.
 Catredala Reîntregirii este cunoscută și sub numele de Catedrala
Încorănării(aici au fost încoronați suvenarii României Mari la data de 15
octombrie 1922) și constituie expresia artistică a unitații naționale realizată prin
actul din 1918.
 Catedrala Romano-Catolică
A fost ridicată în secolul al XIII-lea și este cel mai valoros monumente al
arhitecturii medieval timpurii din Transilvania ,îmbinând armonios elementele
romanice cu cele gotice.În interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de
Hunedoara alături de cele ale fratelui său Johannes Miles,a fiului său mai mare
Ladislau(situate în nava lateral sudică)și cele ale reginei Isabella și a fiului său
Ioan Sigismund (situate în nava lateral opusă).
 Muzeul Unirii.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia se numară printre cele mai
importante instituții muzeale din România ,atât din punct de vedere al
patrimoniului său cât și al prestigiului științific.Clădirea muzeului,prin bogățiaa
plastică a fațadelor,reprezintă cel mai important monument de arhitectură
romantică din oraș.Cladirea are două etaje și peste 100 de încăperi unde se află
expoziția de bazaă ,depozitele ,biblioteca și laboratoarele de restaurante.În fața
sălii Unirii a muzeului se află un grup statuar cu personalități de seamă care și-
au adus contribuția la realizarea Marii Uniri.

 Monumentul Losenau .
 În parcul din fața Universiății I Decembrie 1928 se află un mic monument
ridicat în anul 1853 în memoria colonelului Ludwic von Losenau Căzut în lupta
împotriva trupelor conduse de generalul Bem.
 Statuia ecvestră și basorelieful închinat lui Mihai Viteazul.
Amplasată în fața palatului principar ,statuia lui Mihai Viteazul a fost
realizată în bronz de către sculptorul Oscar Han (1968).
 Bisericuța memorială ,,Mihai Viteazul”
Se află în vecinătatea zidurilor cetății, la 500 m de Obeliscul încheiat
eroilor martiri Horea,Cloșca și Crișan.Pe locul actualei bisericuțe de lemn s-a
aflat ctitorie,din anul 1597, a voievodului unificator Mihai Viteazul .Vechea
catedrală din acest loc avea ca hram Sfînta Treime,simbol al unității de credință
și neam al celor trei țări românești.Ea nu s-a păstrat,fiind dărâmată în totalitate
de regimul habsburgic în anul 1714.Însă ,începând cu anul 1988,se
reconstruiește noua bisericuță pe același loc și cu același hram ,sfințindu-se în
anul 1992.

2.2.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

Tradițiile românești variază de la o regiune la alta.

Botezul
Tradiția moașei legată de botezul copilului este încă foarte puternică la
români.
În tradiția românilor din Transilvania, Banat și Oltenia, rolul moașei
la botez este foarte important. Ea duce copilul la biserică și spune "duc
un păgân și voi aduce un creștin", iar la întoarcere spune "am dus un păgân și am
adus un creștin". Nașii, când iau copilul de la moașă, pun un ban de argint jos
pentru a o plăti.

Crăciunul
Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile
Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe
străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută
din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea.
Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând
cântece de stea și recitând poezii sau legende, pe toată perioada Crăciunului.
Liderul cară cu el o stea din lemn, acoperită cu staniol și decorată cu clopoței și
panglici colorate. O imagine a Sfintei Familii este lipită în centru stelei și
întreaga creație este atașată de o coadă de mătură sau de un băț puternic.
Paștele

Ouă tradiționale
împistrite din Bucovina
Împreună cu aspectele religioase, în
România,
sărbătoarea Paștilor simbolizează
renașterea și înnoirea vieții de zi cu
zi. Curățarea casei, înnoirea hainelor
și o baie rituală înainte de mersul la
biserică sunt toate mărci ale noului
început. Toată lumea, bogată sau
săracă, se îmbracă în hainele sale cele mai bune (multă lume poarte costumele
naționale) și merge la slujba de la miezul nopții.
Lumânări sunt aprinse pentru fiecare persoană în timpul acesteia, iar
oamenii pleacă cu lumânările încă aprinse, pentru a aduce lumina în casele și
apartamentele lor. Se spune și că lumânările aprinse opresc fulgerul și tunetul de
la rănirea oamenilor pe drumul spre casă.
Odată ajunși acasă, românii continuă sărbătoarea tradițională, cu o masă
care include specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate,
amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau
pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție
din cele mai vechi timpuri ale românilor.
Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de
anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de
acestea. Românii pictau ouăle în mod tradițional cu roșu și le decorau
ornamental. În timp, alte culori au început să fie folosite, transformând vopsirea
ouălor într-o formă de artă și un talent pentru experți. Astăzi, ouă adevărate sau
din lemn sunt pictate cu desene complexe, sau decorate cu diverse podoabe și
puse la vânzare pe durata întregului an.
Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei.
În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla
vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie împistritul, folosindu-se
ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși
femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții
când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În
zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni
care duc mai departe meșteșugul împistritului și care iși invată cu drag și cu
răbdare copiii tainele încondeierii ouălor.
Portul popular în Ardeal, județul Bistrița-Năsăud

În Ardeal, județul Bistrița-Năsăud, purtatul straielor populare în zilele de

sărbatoare este o adevărată tradiție și se practică de la cel mai mic, la cel mai
mare. Costumul popular are o vechime de peste 100 de ani, de cele mai multe
ori lăsat moștenire, din generație în generație. Portul popular femeiesc este
alcatuit din: năframă, cămașă brodată cu motive populare, brâu, poale, pănzături,
pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită. Costumul bărbătesc e mai
simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt
confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi
pun un brâu țesut manual sau un chimir de piele.

2.2.4. Obiective economice cu funcţie turistică

Râpa Roşie este cu siguranţă una din frumuseţile judeţului Alba, un

loc despre care se ştiu puţine lucruri.
Aflată la doar 3 kilometri de Sebeş, Râpa Roşie are milioane de “riduri”
roşii, care se pot vedea din satelit. Acesta este locul ideal pentru iubitorii de
aventuri cu parapanta.

Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în
timp, alunecări de teren masive.
 Rezervaţia geologică uimeşte
prin decorul de statui şi frontoane
rozalii. Unicitatea este dată de
alternanţa argilelor roşii cu gresii
cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab
cimentate. Pe lângă decorul special pe
care îl oferă râpa, poate fi admirat şi
peisajul floral, cu specii protejate de
lege şi fauna.

Tot în această zonă, iubitorii de natură îşi pot petrece cateva ore în aer
liber pe Valea Frumoasei din Sebeş unde vor găsi apă rece de izvor, aerul curat
bine oxigenat și aceleași păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest
colț de lume.
Acest loc cu totul şi cu totul aparte începe imediat după ieşirea din localitatea
Petrești și urcă spre Munții Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de
neprevăzut: văile adânci, cascade la tot
pasul, poienițele retrase și traseele secrete
printre munții întortochiați.

Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu

maşina, pe DN 67, pornind atât din Sebeş
înspre Oaşa, făcând stânga de-a lungul
barajului, apoi din nou la stânga după ce
treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa.

Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-

estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii
Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.
 Castelul Bethlen-
Haller de la Cetatea de
Baltă este un castel construit
în secolul al XVII-lea în
stilul renașterii franceze.
Situat la mijlocul distanței
dintre Târnăveni și Blaj, pe
malul Târnavei mici, castelul
a avut mai multe utilizări pe
parcursul anilor.De la
grădină, închisoare, cantină,
carmangerie și până la secție
de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța,
castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de
la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui
Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen.

Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol

defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o
scară.

În prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece

după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor
firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată.

Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a

clădiriii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale
castelului.

2.3. Destinațiile turistice din judeţul Alba- elemente definitorii

În județul Alba,întâlnim numeroase destinații turistice,începând cu

orașele istorice Alba Iulia și Sebeș,ruinele cetăților dacice de la
Căpâlna,Piatra Craivii,Cugir,zonele viniviticole Bucerdea Vinoasă și Blaj
,renumitul Parc Natural Apuseni cu peisajele sale deosebite ,celebra Roșia
Montană cu galeriile din fostele mine romane,numeroasele peșteri din județ dar
și rezervații, Mănastirea Râmeț ,cheile spectaculoase săpate în calcar de la
Întregalde,Râmeț Tecșești,muzeele etnografice prezente la tot pasul in județ
care păstrează obiecte de valoroase de patrimoniu.Se adaugă patrimoniul
cultural rural cu renumitele centre meșteșugăresti,tradiția prelucrării
lemnului,arta țesutului , a olăritului,pictura.Arieșeni și Ocna Mare sunt
stațiunile vizitate de turiști pentru schi,sporturi extreme dat și tratamente
balneoclimaterice.Târgul de Fete de pe Muntele Găina reprezintă și el o
destinație turistică specifică județului Alba .Țara Moților este redenumită
pentru prelucrarea și sculptarea lemnului.

Capitolul III.
Dinamica activităţilor turistice la nivelul judeţului Alba, în perioada 2012-
2018

3.1. Baza turistică tehnico-materială

Ansamblul mijloacelor de productie utilizate, in acest domeniu, in scopul

obtinerii de bunuri si servicii specifice destinate consumatorului turistic.

3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism

 BIBLIOGRAFIE
https://turism.apulum.ro/resurse-naturale-antropice/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tradi%C8%9Bii_rom%C3%A2ne%C8%99ti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_popular_rom%C3%A2nesc_din_Transilvania
https://alba24.ro/top-10-cele-mai-frumoase-locuri-de-vizitat-din-judetul-alba-
recomandate-de-cititorii-alba24-contribuiti-la-stabilirea-clasamentului-222787.html