Turism

Plan de actiune pentru dezvoltarea turismului in regiunea Centru

pentru perioada 2004-2006

Cuprins

PARTEA I: Analiza turismului in regiunea Centru

Scurta prezentare a Regiunii

Regiunea de dezvoltare "CENTRU" este asezata in centrul Romaniei, in interiorul marii curburi a
Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului fiind cuprinsa intre
meridianele 22 o 40' si 26 o27' longitudine estica si paralele 45o23' si 47o12' latitudine nordica.
Regiunea "CENTRU" este formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are
o suprafata totala de 34099,4 km 2 , ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii.
Ca suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si
Republica Moldova.
In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord-Vest, la nord-est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea
2 Sud-Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest.
Potrivit organizarii administrativ-teritoriale a tarii in cadrul regiunii “CENTRU” se gasesc 6 judete, 50
de orase, din care 14 municipii si 333 de comune cu 1825 de sate.

Potentialul turistic al reginii Centru

Potentialul turistic natural

Relieful
Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potential turistic si de dezvoltare a
zootehniei dar si cu suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor agricole.
Lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti,
zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea
montana.
Zona montana se intinde pe aproximativ 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est,
sud si vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se gasesc cele mai inalte varfuri
din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras,
numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000 m. Datorita inaltimii,
masivitatii pronuntate, peisajului de creste stancoase si caldari glaciare, Carpatii Meridionali au fost
numiti "Alpii Transilvaniei" (Emmanuel de Martonne, 1907).
In estul regiunii "CENTRU" se inalta culmile Muntilor Giurgeului (1445m), Hasmasului (1793 m) si
Ciucului (1490 m), despartiti de masivele vulcanice ale Ghurghiului, prin depresiunile Giurgeului si
Ciucului.
Muntii Harghita, Nemira, Vrancei, Buzaului, Bodoc si Baraolt, aflati in zona de curbura a Carpatilor,
coboara treptat, prin intermediul piemonturilor, spre sesurile cu forme domoale ale depresiunilor
Brasovului si Baraoltului.
Pe latura sudica, pasul de culme Predeal separa masivele mai scunde Piatra Mare si Ciucas (1700-1950
m), de Muntii Bucegi (2507m). Spre nordul Bucegilor intalnim coasta calcaroasa a Pietrii Craiului si
Muntii Persani, care separa depresiunea Fagarasului de depresiunea Brasovului.
Lantul muntos se continua cu Muntii Fagaras, care sunt cei mai inalti munti din tara (peste 2500 m),
despartiti de pasul Turnul Rosu, de pe valea Oltului, de Muntii Cindrelului, Lotrului si Sureanu, care
au suprafete plane, usor valurite, cu altitudini maxime de peste 2200 m (Vf. Cindrelul 2245, Vf.
Steflesti 2244, Vf. lui Patru 2130 m). Zona depresionara de la poalele ramurii muntoase, cuprinde
depresiunile de contact ale Sibiului si Secasului care se caracterizeaza prin conditii naturale favorabile
asezarilor omenesti si culturilor agricole.
In partea vestica a regiunii, culoarul Muresului delimiteaza culmile nordice ale Surianului de o zona
mai joasa a Muntilor Apuseni reprezentati de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi, apoi a
Bihorului si Muntele Mare. Muntii Trascaului, care reprezinta partea estica a Apusenilor sunt munti
calcarosi cu fenomene endo si exocarstice. Depresiunile intramontane Zlatna, Abrud, Cimpeni si
Trascau sunt vechi vetre ale asezarilor omenesti.
Latura nordica cuprinde parti din campia inalta a Transilvaniei ce constituie o zona agricola foarte
importanta, cat si culmile vulcanice ale Calimanului (inaltimea maxima este Pietrosu-2102 m).
Partea de mijloc a regiunii “CENTRU” este ocupata de Podisul Transilvaniei cu subdiviziunile Podisul
Secaselor, Tarnavelor si Hartibaciului marginite la est de Subcarpatii Transilvaniei.
Regiunea Centru are 47% din suprafata ocupata de munti, astfel: judetul Alba 52%, judetul Brasov
40%, Covasna 70%, Harghita 60%, Mures 22% si Sibiu 30%. Regiunea Centru detine locul intai in
turismul montan. Statiunile turistice montane Poiana Brasov, Predeal, Paraul Rece, Paltinis, sunt
printre cele mai renumite statiuni turistice montane din Romania, fiind apreciate si pe plan
international pentru posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna, cu deosebire a
schiului.

Reteaua hidrografica
In zestrea naturala atractiva a Regiunii Centru, o pondere insemnata o ocupa resursele de apa care se
asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu. Importanta turistica a apelor deriva in
special din posibilitatile multiple pe care le ofera celor interesati, de refacere a sanatatii si de agrement.
Exploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane, retelele hidrografice, lacurile si apele
minerale si termale.
Regiunea "CENTRU" este dominata de bazinele hidrografice ale raurilor Mures si Olt si cu toate ca
cele doua rauri au izvoarele in aceiasi zona (M.Hasmasu Mare) ele au trasee total diferite.
Muresul, dupa ce dreneaza depresiunea Giurgeu pe circa 75km, traverseaza apoi lantul vulcanic al M-
tilor Calimani-Gurghiu, pe care-i separa prin defileul Toplita-Deda (50km), strabate in continuare
Podisul Transilvaniei si dupa ce desparte M-tii Sureanu de M-tii Trascau paraseste teritoriul regiunii
indreptandu-se spre vest. (La Alba Iulia are un debit mediu de 100 m 3 /s). Afluentii principali sunt pe
dreapta Rostolita, Lutul, Comlodul, Ludusul, Ariesul, Aiudul si Ampoiul, iar pe stanga Gurghiu, Niraj,
Tirnavele, Sebes, Pianu si Cugirul. Tarnava dreneaza centrul depresiunii Transilvaniei si se formeaza
la Blaj prin unirea Tarnavei Mici cu Tarnava Mare. Cel mai important afluent al Tarnavei este Visa.
Oltul izvoraste de la 1280 m altitudine in masivul Hasmasu Mare, dreneaza Depresiunea Ciucului,
traverseaza apoi extremitatea de S-E a Muntilor Harghita formand defileul de la Tusnad, dupa care
intra in Depresiunea Brasov, unde face o ampla cotitura separand M-tii Bodocului de M-tii Baraoltului,
iar dupa ce scapa din inclestarea defileului de la Racos patrunde in Depresiunea Fagaras pe care o
strabate de la E la V. La iesirea din Depresiunea Fagaras, Oltul isi schimba directia de curgere spre sud
si strapunge Carpatii Meridionali prin defileul de la Turnu Rosu. Afluentii principali ai Oltului sunt pe
dreapta Baraoltul, Varghisul, Homorodul, Noul, Cibanul cu Hartibaciul si Sadu iar pe stanga Raul
Negru cu Casinul si Tarlung, Borsa . Partea estica a regiunii este drenata de Bistricioara, Bicazul,
Valea Rece si Uzul ce fac parte din bazinul Siretului apoi de Buzau si Basca Mare. Practicarea
turismului recreativ bazat pe resursele hidrografice (inot, navigatie de agrement si pescuit), este
departe de posibilitatile oferite de cadrul natural. Legat de folosirea in scop turistic a resurselor de apa
din Regiunea CENTRU, in judetele Regiunii exista numeroase posibilitati de agrement si pescuit. In
judetul Covasna sunt parauri si rauri, lacuri antropice sau de baraj, si anume: paraul Cormos si Bodvai
din zona Baraoltului, paraul Basca din localitatea Comandau, riul Olt si Riul Negru, lacul antropic din
localitatea Reci, lacul de baraj de la Padureni din localitatea Moacsa, Santionlunca precum si alte
lacuri antropice pe linga riul Olt in localitatea Belini.
O alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri, care in Regiunea
Centru sunt foarte numeroase si deosebit de pitoresti, fiind intalnite de la inaltimi de peste 2000m pana
in zonele de campie.
Lacurile glaciare s-au format in circurile glaciare din Muntii Fagarasului (Podragul, Podragel, Urlea,
Bilea (cel mai important-4,7 ha), Lacul Doamnei, Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului (Iezerul Mare
si Iezerul Mic), lacul Iezerul Sureanu din muntii Sureanu. Alaturi de cele glaciare, principalele lacuri
naturale sunt Sfanta Ana (19.5 ha) din jud. Harghita cu o valoare deosebita, situat in craterul vulcanic
Puciosul fiind unicul lac vulcanic din tara, Lacul Rosu (12,6 ha), cel mai mare lac de baraj natural din
tara, unicul care conserva padurea inecata, apoi lacul Iezer (0.13 ha) din Calimani, toate in judetul
Harghita. In judetul Alba se afla Iezerul Ighiel (5,3 ha) lac permanent in plina zona carstica.
Principalul lac antropic al Regiunii este lacul Oasa din jud. Alba.
Lacurile artificiale formate ca rezultat al actiunii antropice sunt cele de interes hidroenergetic la Oasa,
Tau, Capalna si Petresti pe Valea Sebesului, Negovanu de pe Sadu, Scorei de pe Olt; in judetul
Covasna la Moacsa, in judetul Harghita la Frumoasa, Balan si Zetea, apa lor fiind folosita pentru
producerea curentului electric. O alta categorie o formeaza cele de interes piscicol: Taureni, Zau de
Campie, Bujor I, Bujor II, Saulia, Faragau, Pogaceanu din judetul Mures, Raura, Bradeni, Loamnes,
Mandra, Sacel, Valea Salciilor din judetul Sibiu, Dostat si Daia Romana din judetul Alba.
La Rosia Montana, in judetul Alba, o nota aparte o dau lacurile antropice constituite inca din sec. al
XIX-lea in scopurile prelucrarii minereurilor: Taul Mare, Taul Cornii, Tarina, Dughel si Brazi.
In peisajul lacustru al Regiunii CENTRU trebuie remarcate si lacurile din zona zacamintelor de sare:
Sovata (judetul Mures) cu lacurile Ursu, Alunis, Negru, Verde si Rosu, la Ocna Sibiului in judetul
Sibiu un numar de 12 lacuri dintre care cele mai importante sunt Horea, Closca si Brancoveanu, Lacul
Fara Fund, in judetul Mures Ideciu de Jos si Jabenita. Acestea dispun de un potential deosebit pentru
agrement, dar mai ales ca si valoare terapeutica unde pot fi tratate afectiuni ale aparatului locomotor,
boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, afectiuni ORL si ale aparatului respirator,
insuficiente glandulare, etc.
Reteaua hidrografica, apele curgatoare si statatoare constituie resursa tursitica, mai ales in perimetrul
oraselor mari, unde luncile râurilor sau malurile lacurilor sunt cautate pentru turismul de agrement.
Importanta deosebita prezinta, in acest sens, valea Muresului, in perimetrul localitatilor Târgu-Mures,
Reghin, Iernut si Ludus, valea Târnavei Mici, la Târnaveni, pe valea Târnavei Mari, la Sighisoara,
valea Muresului in apropierea municipiului Alba Iulia, Valea Sebesului in apropierea mun. Alba Iulia
si a orasului Sebes.
O categorie aparte o constituie prezenta izvoarelor minerale, apa fiind folosita pentru cura interna, bai
sau apa minerala de masa. In judetul Mures sunt cunoscute statiunile de interes local, Sangeorgiu de
Mures, Ideciu de Jos, Brancovenesti, in judetul Sibiu sunt Bazna si Miercurea Sibiului, iar in judetul
Brasov sunt Rotbav, Homorod, Persani. Cele mai multe statiuni dezvoltate pe baza izvoarelor minerale
sunt in judetul Harghita –Tusnad, Borsec, Homorod, Jigodin Bai, Bilbor si in judetul Covasna la
Malnas Bai, Valcele, Sugas, Biborteni, Ozunca Bai, Zizin si altele.

Flora si fauna
Invelisul biogeografic al Regiunii este deosebit de complex, din punct de vedere al biodiversitatii, prin
faptul ca dispune de o mare varietate de ecosisteme, habitate si specii salbatice, inestimabile prin
unicitatea lor. Acestea contribuie in mod activ la definirea potentialului atractiv al teritoriului astfel:
vegetatia constituie o componenta de baza a mediului ambiant, cu rol de fundal al desfasurarii
diverselor activitati turistice, indeplinind o functie estetica si peisagistica, de recreere si reconfortare in
timp ce fauna determina, prin resursele sale cinegetice si piscicole, turismul de agrement prin
vânatoare si respectiv pescuit.
Padurea inregistreaza un coeficient de atractivitate superior, datorita faptului ca reprezinta un factor
indispensabil vietii, un element de echilibru al naturii, care ozonifica aerul, determina reducerea
noxelor, a poluarii sonore si a radiatiilor, impiedica extinderea eroziunii terenurilor, favorizeaza
turismul sportiv in aer liber etc. Cu 1220781 ha de padure, Regiunea Centru este a II-a ca suprafata
acoperita cu paduri (18.5%), dupa Regiunea Nord-Est cu 18.7%.
Vegetatia Regiunii este bogata si variata, determinata de relief si de conditiile pedoclimatice. Are o
dispunere etajata, cuprinsa intre 200 si 2500 m altitudine, incepand cu elemente de silvostepa in
Podisul Secaselor si terminand cu pajistile alpine pe cele mai inalte varfuri. Intre aceste limite sunt
prezente toate etajele de vegetatie:a stejarului, a fagului si bradului.
Peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati, dintre care mentionam: romanita de munte
(Achillea schurii), caldarusa (Aquilegia transsilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum),
mixandrele (Erzsinum transsilvanicum), ghintura galbena (Gentiana lutea), papucul doamnei
(Cypripedium calceolus), angelica (Angelica archangelica), zambrul (Pinus cembra), smirdarul
(Rhodendron kotschyi) sau bulbucii de munte (Trellius europaeus), sorbul (Sorbus dacica).
Alte specii sunt extrem de rare in România: patlagina uriasa (Plantago maxima), amareala siberiana
(Polygala sibirica), angelica de balta (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris) etc. In
judetul Alba se intalneste floarea de colt (Leonthop alpinum) la cea mai joasa altitudine (550 m),
strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), sangele voinicului (Nigritella rubra), argintica (Doyas
octopetala) in rezervatia Scarita Belioara. In judetul Mures, la Zau de Campie se afla o mare rezervatie
unde se gaseste bujorul romanesc (Paeonia tenuifolia). In tinovul Mohos (jud. Haghita) se afla
rozmarinul argintiu (Andromeda polifolia) si roua cerului –planta insectivora (Drosera rotundifolia),
iar in tinovul Borsaros (Sancraieni) se gaseste muschiul de tundra (Meesea hexasticha) in cel mai sudic
punct de aparitie.
Fauna este bogata si diversa, interesanta din punct de vedere cinegetic, in cadrul careia se regasesc
aproape jumatate din fauna de mamifere a tarii si din acvifauna. Ca specii de mamifere, cele mai
importante sunt: capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus
elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), marmota (Marmota marmota), lupul (Canis lupus), vulpea
(Vulpes vulpes), liliacul mare (Myotis mystis), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), rasul (Lynx
lynx), corbul (Corvus cerax), cocosul de munte (Tetras mogalus), aqvila de munte (Aquila permanina),
fluturasul de stanca (Tichedreana muraria) si mierla de piatra (Monticela saxatilis).
Dintre cele 168 de pasari identificate, cel putin 5 specii prezinta importanta ornitofaunistica nationala:
pescarusul asiatic (Laurus ichthyaetus) si pescarusul de gheturi (Larus hyperboreus), specii rare, care
pâna in prezent sunt intâlnite accidental in fauna României; piciorongul (Himantopus himantopus),
inarita (Carduelis flammea), pasarea omatului (Plectrophenax nivalis).
Fauna acvatica din Regiune este foarte diversa, specifica apelor de munte si a celor colinare. In apele
de munte traiesc urmatoarele specii de pesti: p astravul de munte indigen (Salmo trutta fario), pastravul
fantanel (Salvelinus fontinalis), pastravul curcubeu (Salmo irideus Gibbons), lipanul (Thymallus
thymallus), lostrita (Hucho hucho).
La limita intre apele de munte si de ses traiesc m oioaga (Barbus Meridionalis petenyi), boisteanul
(Phocsinus phocsinus), latita (Alburnoides bipunctatus).
In apele colinare si de ses traiesc c rapul (Cyprinus carpio), amurul alb (ctenopharyngodon idella),
caracuda (Carassius carassius ), carasul argintiu (Carassius auratus gibelio), platica (Abramis brama)
morunasul (Vimba vimba), babusca (Rutilus rutilus), rosioara (scardinus erythrophthalmus),
obletele (Alburnus alburnus), obletul mare (Chalcalburnus chalcoides), porcusor (Gobio gobio), avatul
(Aspius aspius), scobarul Chondrostoma nasus, cleanul (Leuciscus cephalus), cleanul mic (Leuciscus
leuciscus), mreana (Barbus barbus), linul (Tinca tinca), somnul (Silurus glanis), tiparul (Misgurnus
fossilis), stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis), salaul (Lucioperca lucioperca).

Clima
Clima este temperat continentala si inregistreaza diferentieri specifice celor trei tipuri majore de relief
in functie de etajarea altitudinala si de existenta zonelor construite. Iernile sunt reci si geroase in
regiunile montane iar verile sunt calduroase in zona de ses.
Temperaturile medii anuale au valori de –2,-3 ° C in zona inalta (peste2000m) si 1 ° C, 4 ° C in zona
montana impadurita, iar in depresiuni 5 ° C, 9 ° C.
Temperaturile medii anuale ale lunii celei mai friguroase (ianuarie) sunt de -10 ° C, -11 ° C in zona
alpina, -5 ° C, -8 ° C in zona muntoasa si -3 ° C, -5 ° C in depresiuni.
Temperaturile medii anuale ale lunii iulie au valori de 5,7 ° C, 16 ° C in zona de munte si 16 ° C, 20,5
° C in zonele depresionare.
In zonele depresionare de la curbura Carpatilor se inregistreaza inversiuni termice frecvente si
persistente nocturne si de iarna, fenomene ce fac ca aceste regiuni sa fie printre cele mai reci ale tarii
(in localitatile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni si Joseni se inregistreaza cele mai scazute temperaturi din
tara). Temperatura minima absoluta -38,5 ° C a fost inregistrata in anul 1942 la Bod, iar maxima
absoluta de 42,5 ° C s-a inregistrat in anul 1952 la Alba-Iulia.
Precipitatiile sunt cuprinse intre 550, 850 mm/an in zona joasa si 1000, 1200 mm/an in zona montana.
Vanturile predominante sunt cele dinspre vest si nord cu viteze medii de 3 ¸ 3,5 m/s in depresiuni si
mai mari de 8 m/s in zona muntoasa. In zona de nord a regiunii intalnim vantul local Nemira dinspre
N-E, care produce iarna viscole. Frecvente sunt efectele de föhn care produc cresterea temperaturii
aerului si scaderea cantitatii de precipitatii.
Efectele benefice ale resurselor climatice se resimt asupra organismului uman doar in conditiile in care
calitatea acestora se mentine la un nivel suportabil, fara consecinte negative in starea sanatatii
turistilor.
Clima din regiune permite practicarea activitatilor turistice, in toate sezoanele, cu variatii in functie de
specificul formelor de turism, cu importanta majora in refacerea sanatatii, crearea unei ambiante
propice odihnei si relaxarii turistilor.
In zonele depresionare si de podis ale Regiunii, bioclima sedativ-indiferenta, de crutare a organismului
uman, inregistreaza valori ale parametrilor climatici ce variaza in limite moderate, ceea ce determina o
solicitare mai redusa a sistemului nervos central si a celui vegetativ, precum si a glandelor cu secretie
interna.
In zonele montane de peste 800 m - pana la cca 2000 m, este specifica bioclima tonica-stimulenta,
caracterizata prin temperaturi relativ scazute, cu amplitudini mici; cantitati mai ridicate de precipitatii
in comparatie cu regiunile joase; reducerea presiunii atmosferice; o intensificare a radiatiei globale si a
radiatiei ultraviolete, in special in sezonul de iarna, fata de valorile inregistrate in regiunile cu altitudini
mai mici. In spatiul montan stresul cutanat si cel pulmonar cresc odata cu altitudinea. Intre efectele
benefice asupra organismului uman ale bioclimatului montan se inscriu: stimularea si echilibrarea
activitatii sistemului nervos central si al celui vegetativ; scaderea activitatii glandei tiroide, pentru
bolnavii cu hipertiroida in stadiu incipient; stimularea rezistentei organismului la infectii si agresiuni
ale mediului; cresterea numarului globulelor rosii; stimularea proceselor de termoreglare a
organismului etc.

Rezervatii si monumente ale naturii

In scopul conservarii resurselor turistice naturale cu valoare de unicat sau pe cale de disparitie, la
nivelul judetelor din Regiunea Centru au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului national sau de catre Consiliile Judetene o serie de arii protejate.
Numarul monumentelor naturii din Regiunea Centru, nominalizate prin actul legislativ amintit este de
169 -judetul Alba 82, judetul Brasov 24, Covasna 1, Harghita 35, Mures 13, Sibiu 14. Ca suprafata,
acestea insumeaza 92.755,07, ceea ce reprezinta 2.72% din suprafata Regiunii. Pe langa aceste arii
naturale protejate exista si alte arii naturale ce beneficiaza de un statut de protectie prin hotarari ale
consiliilor judetene.
In Regiunea CENTRU exista foarte numeroase rezervatii si monumente ale naturii, zone naturale
protejate de interes national. O lista completa a acestora se gaseste in Anexa 1, lista ce reda zonele
declarate protejate prin legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national.
Declararea obiectivelor turistice naturale, drept rezervatii si monumente ale naturii, se inscrie in
eforturile de creare a unui sistem national de arii protejate, asigurandu-se astfel conservarea resurselor
naturale. Ariile protejate sunt si cele mai eficiente mijloace destinate conservarii biodiversitatii.
Presiunea exercitata asupra peisajului de activitatile recreative determina o suprasolicitare a acestuia,
care insa poate fi stavilita prin practicarea unui turism ecologic, rational, care sa permita pastrarea
identitatii mediului natural.

Parcuri nationale in Regiune

• Parcul National Bucegi , aflat partial pe teritoriul judetului Brasov, cu o suprafata totala de
32.663 ha. In cadrul parcului exista rezervatia Abruptul-Bucsoiu, rezervatia Abruptul
Prahovean, rezervatia Ialomitei (Muntii Batrana si Cocora), rezervatia Zanoaga (Muntii
Zanoaga si Cheile Zanoaga Mare), rezervatia Turbaria Laptici, rezervatia Babele, rezervatia
Omu, rezervatia Vama Strunga-rezervatie paleontologica.
• Parcul Natural Piatra Craiului, aflat pe teritoriul judetelor Brasov si Arges, cu o suprafata
totala de 14.800 ha. A fost infiintata in anul 1938 iar in cadrul parcului exista urmatoarele
rezervatii naturale: Peretele vestic, Piatra Mica, Prapastia Zarnestilor, Hornurile Grindului,
Muchia Lunga si foarte numeroase monumete ale naturii.
• Parcul natural Muntii Apuseni, aflat pe teritoriul jedetelor Alba, Bihor si Cluj, cu o suprafata
totala de 75.784 ha.
 • Parcul National Calimani Sud, cu o suprafata totala de 24.041 ha, se afla partial pe teritoriul
judetului Mures, Bistrita-Nasaud si Suceava.
• Cheile Bicazului - Hasmas, cu suprafata de 6.575 ha se afla pe teritoriul judetului Harghita si
Neamt.
• Parcul natural Fagaras, Podragu-Suru -6989-2 ha-din M-tii Fagaras.
• Parcul natural Dumbrava Sibiului -extravilan Sibiu-993 ha,
• Parcul natural Muntii Cindrelului -9873,9 ha-in judetul Sibiu.

In judetul Alba au fost declarate prin legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului 83 rezervatii ale naturii. Consiliul Judetean Alba are in custodie 93 rezervatii naturale,
dintre care 25 rezervatii complexe : cele mai importante sunt Iezerul Surianu, Piatra Craivei, Cheile
Rametului, Intregalde, Orgdancusii, Gardisoarei, Iezerul Ighiel, Muntele Piatra Secuiului. Rezervatii
peisagistice au fost declarate 5 obiective (Cascada Varciorog, Piatra Cetii, Luncile Prigoanei, etc.).
Intre rezervatiile geologice (26) cele mai cunoscute numim Detunata Goala, Detunata Flocoasa, Bulzul
Galzii, Rapa Rosie, Calcarele de la Ampoita. Rezervatiile speologice (23) cu Ghetarul de la Scarisoara,
Pestera Ghetarul de la Vartop, Huda lui Papara, Pestera de sub Zgurasti, Pestera Poarta lui Ionele, etc.
Rezervatiile paleontologice sunt Dealul cu melci si Paraul Bobii, iar rezervatiile botanice (10) cu
Poiana narciselor de la Negrilesti, Sesul Craiului Scarita Belioara, Laricetul de la Vidolm, etc. In
judetul Alba, floarea de colt se intalneste la cea mai joasa altitudine (com. Intregalde).
In judetul Brasov exista rezervatii naturale in Muntii Ciucas cu suprafata de 3 ha, declarate in 1962.
Este vorba de Tigaile Mari si Culmea Zaganu. Rezervatia peisagistica Masivul Postavaru, cu o
suprafata de 1025 ha, infiintata in 1980. Prin legea 5/2000 au fost declarate un numar de 25 rezervatii,
printre cele mai importante Vulcanii Noroiosi de la Baile Homorod, Coloanele de bazalt de la Racos si
Piatra Cioplita, etc.
In judetul Covasna este o singura rezervatie conform legii 5/2000 privind amenajarea teritoriului, iar
prin Hotararea Consiliului Judetean Covasna din 2001 sunt 34 de arii protejate provizoriu. Cele mai
cunoscute sunt parcurile naturale (in faza de propunere a CJ Covasna) Cheile Oltului si Valea Zanelor,
rezervatia Mestecanisul de la Reci, rezervatia stiintifica Valea Hanko, Cheile Tatarului, Muntii
Nemira.
In judetul Harghita sunt 35 rezervatii declarate prin legea 5/2000, dintre care numim: Muntele de
sare de la Praid, Vulcanii Noroiosi de la Filias, Rezervatia Lacul Iezer din Calimani, Cheile Bicazului
si Lacul Rosu, Masivul Hasmasul Mare, Piatra Singuratica, Lacul Sfanta Ana, etc.
Judetul Mures. Conform legii 5/2000, in judetul Mures au fost recunoscute 14 arii protejate de interes
national având suprafata totala de 28 359 ha. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt Lacul Ursu,
rezervatia peisagistica Defileul Toplita-Deda si Defileul Muresului si numeroase rezervatii botanice
(10). Parcul National Calimani Sud se afla partial pe teritoriul judetului Mures.
Judetul Sibiu detine un numar de 15 rezervatii, printre care cele mai cunoscute sunt: Parcul Natural
Dumbrava Sibiului, Parcul Naural Cindrel si Golul Alpin al Muntilor Fagaras. Lacul fara fund –Ocna
Sibiului, Iezerele Cindrelului, Lacul alpin Balea, Calcarele eocene de la Porcesti, Deaul Zackel, Suvara
Sasilor, Arpasel. Monumente ale naturii declarate in jud. Sibiu: Calcarele cretacice de la Cisnadioara,
Vulcanii noroiosi de la Hasag – cu valoare geologica, Canionul Mihaileni - cu valoare geologica, Masa
Jidovului - La Grumaji - cu valoare geologica, Pintenii din Coasta Jinei - cu valoare geologica.

Factorii balneari
Regiunea Centru este detinatoarea unor resurse balneare extrem de diverse si numeroase (ape minerale,
ape de zacamant, lacuri sarate, namoluri sapropelice, gaze mofetice etc.). Judetele cele mai bogate in
resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mures, Sibiu, Brasov si Alba.
Valorizate in cadrul statiunilor balneare pentru tratament sunt emanatiile de CO 2 si izvoarele
carbogazoase cu o compozitie chimica variata, legate de arealul activitatii postvulcanice, cunoscut sub
denumirea de aureola mofetica, a pele minerale clorurate sodice a lacurilor heliotermale, namolul
sapropelic provenit din lacurile sarate, apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice,
hipotone si hipertone, feruginoase, calcice, sodice, etc. din localitatile Borsec, Bilbor, Tusnad,
Harghita-Bai, Homorod, Sancraieni, Biborteni, Covasna, Bodoc, Malnas, Vilcele, Bixad, Baile
Balvanyos, Hatuica, Martunus, Ozunca Bai, Baile Fortyogo in
Targul Secuiesc, Zizin, Rotbav, Rupea, Racos si clorosodice bromurate si iodurate la Ideciul de Jos,
Stânceni, Sangiorgiu de Mures, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului si Ocna Mures.
Potentialul terapeutic este dat de proprietatile acestor factori naturali de cura si a bioclimatului sedativ
de crutare, tonic din aceste statiuni. Exista factori balneari identificati, dar pâna in prezent
nevalorificati si in alte localitati ale Regiunii, viitoare studii de specialitate urmeaza sa le determine
valoarea si oportunitatea introducerii lor in circuitul economic.
In Regiunea Centru exista 4 statiuni turistice de importanta nationala declarate in 2002: Covasna-
judetul Covasna, Baile Tusnad in judetul Harghita, Sovata in judetul Mures si Predeal in jud. Brasov)
declarate prin Hotararea de Guvern nr.1122 din 10 octombrie 2002, iar alte 11 sunt considerate de
interes local: doua statiuni in judetul Brasov: Paraul Rece si Timisu de Sus; o statiune in judetul
Covasna -Balvanyos, sase statiuni in jud. Harghita: Baile Homorod, Borsec, Harghita-Bai, Izvorul
Muresului, Lacu Rosu si Praid, doua statiuni in judetul Sibiu: Bazna si Paltinis.

Potentialul turistic antropic

Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase
monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si
creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante
institutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor. Compozitia
etnica eterogena a Regiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. Eterogenitatea
etnica reprezinta unul dintre atuurile Regiunii, care o individualizeaza fata de celelalte regiuni.
Potentialul socio-demografic
Potentialul socio-demografic influenteaza fenomenul turistic prin resursele umane care sunt antrenate,
fie in activitati de prestari servicii, fie ca turisti consumatori de produse turistice specifice acestui
teritoriu.
Circulatia turistica variaza si in functie de dinamica populatiei si structura acesteia pe varste, profesii,
medii, etc. Din punct de vedere turistic, intereseaza mai mult structura pe varste a populatiei, grupa de
varsta 15-65 ani este cea mai importanta ca pondere pentru turism, manifestand, comparativ cu alte
categorii, receptivitate mai mare fata de aceasta activitate.
Aceasta se explica prin disponibilitatea mai mare de timp liber, nevoia de cunoastere, dorinta de
distractie mai intensa. O alta categorie a populatiei ce se constituie ca rezerva pentru cererea de turism
o reprezinta grupa de varsta peste 65 ani. Cresterea duratei medii a vietii, cu implicatii directe asupra
numarului varstnicilor si disponibilitatilor de timp ale acestora, un sistem de facilitati adecvat,
amplificarea nevoilor si preocuparilor de ingrijire a sanatatii odata cu innaintarea in varsta sunt factori
care largesc cererea pentru turism, mai ales pentru cel de sanatate.
Populatia Regiunii Centru la recensamantul din 2002 era de 2.521.745 locuitori, cu 6.7% mai putin
fata de populatia inregistrata la recensamantul din 1992, scadere explicabila prin miscarea migratorie si
sporul natural negativ inregistrat dupa 1990. Aceasta tendinta negativa este similara proceselor
demografice din tarile dezvoltate. Densitatea populatiei a scazut fata de nivelul anului 1992, in 2002
fiind de 74 loc/km 2 , sub nivelul national de 91 loc/km 2 . Ponderea populatiei urbane este in scadere
usoara fata de 1992, 58.0% in 2002, procent aflat peste nivelul national de 52.7%. Dupa 1990 s-a
manifestat pentru prima data in Romania un flux migrator invers urban-rural.
Din punct de vedere a structurii etnice, in Regiunea Centru convietuiesc alaturi de romani (65.3%),
29.9 % maghiari, 4.0% rromi si 0.6% germani. Dintre confesiuni, preponderenta este cea ortodoxa
reprezentata in proportie 63.6%, romano-catolica15.2%, greco-catolica 1.7%, unitariana 2.2%,
evanghelica 1%, baptista 0.5%, penticostala 1.3%. Diversitatea etnica si religioasa determina
diversitate culturala, care individualizeaza Regiunea Centru fata de celelalte regiuni. Din interferentele
culturale care au marcat de-a lungul timpului Regiunea, a rezultat un patrimoniu cultural de o
deosebita valoare (arhitecturala, mestesugareasca, traditii, muzica) care poate fi valorificat turistic.

Potentialul turistic al asezarilor urbane

Numarul mare de localitati care pastreaza inca trasaturi medievale creaza premise pentru dezvoltarea
turismului urban. Cetatile medievale, bisericile fortificate, castelele renascentiste sau baroce, casele cu
ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, alcatuiesc in unele
localitati, o retea densa care le individualizeaza ca obiective turistice de prim rang.
In Regiunea Centru, cele mai valoroase orase ce detin obiective interesante din punct de vedere istoric
si arhitectural sunt:
In judetul Alba:

• Municipiul Alba Iulia cu C etatea bastionara (1715-1738) este cea mai reprezentativa
fortificatie bastionara de tip "Vauban" din tara noastra. In totalitate, cetatea se impune ca cel
mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Catedrala romano-
catolica (sec. al XIII-lea) este cel mai vechi si mai valoros monument de arhitectura din
Transilvania. Alaturi se afla Catedrala Reantregirii, construita in anii 1921-1922, simbolizand
ideea de unitate a poporului roman. Alte obiective importante: Biblioteca documentara
“Batthyaneum”, Palatul Princiar, Muzeul Unirii, Sala Unirii.
• Municipiul Blaj , centru al spiritualitatii romanesti, leagan al Scolii Ardelene, cu obiectivele
turistice: fostul palat episcopal, sec. XVI-XVIII, cel mai vechi monument al orasului, Catedrala
Sfanta-Treime, construita din initiativa lui Ion Inocentiu Micu-Klein, Campul Libertatii.
• Municipiul Aiud- cel mai important obiectiv este cetatea Aiudului, un complex de arhitectura
medievala ce cuprinde mai multe edificii (doua edificii de cult si patru edificii laice din sec.
XVII-XVIII ce apartin cultului reformat calvin).
• Sebes, cu biserica evanghelica – Sebes, cu cel mai inalt altar din Transilvania, Cetatea
Sebesului a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea,

In judetul Brasov:

• Municipiul Brasov este situat la poalele masivului Tampa, prezinta un interes turistic deosebit:
Cetatea Brasovului (1395) din care se mai pastreaza Bastionul fierarilor, Poarta Ecaterina,
Bastionul Tesatorilor (constructie unica in tara), Bastionul Fierarilor, Bastionul Franghierilor,
cel al Postavarilor si trei turnuri cu pulbere, Turnul Alb si Turnul Negru. Printre obiectivele
cele mai cunoscute ale Brasovului numim: Piata Sfatului (centru si targ al vechiului Brasov),
Casa Sfatului (1490), Cartierul Schei (cea mai veche asezare ce poarta insemnele arhitecturii
urbane romanesti, considerat rezervatie arhitecturala), Poarta Schei, Biserica Neagra (1385-
1477)-unul din cele mai importante monumente de arta gotica din tara, detine una dintre cele
mai mari orgi si a unei colectii de covoare orientale vechi. Biserica Sfantul Nicolae (1495)
pastreaza o valoroasa pictura murala din sec. XVIII si obiecte de arta veche romaneasca.
Biserica Bartolomeu este cel mai vechi monument de arhitectura din Brasov zidita in stil
romanic cu elemente gotice.
• Municipiul Fagaras este situat pe cursul mijlociu al Oltului, intr-o depresiune submontana.
Atractia turistica principala a zonei este Cetatea Fagarasului reprezinta una din cele mai
puternice fortificatii din Transilvania.

In judetul Covasna:

• Sfantu Gheorghe, resedinta judetului Covasna, situata pe malul cursului superior al Oltului.
Din multitudinea de monumente istorice si obiective turistice, sunt de retinut: Biserica
reformata fortificata, Casa cu Arcade, Muzeul National Secuiesc, etc.
• Al II-lea oras ca marime al judetului Covasna, Targu Secuiesc este un oras medieval,
interesant prin dispunerea in forma de roata a pietei centrale cu asa-numitele "curti" ale
breslelor, niste stradute inguste ce grupau ateliere mestesugaresti. Centrul orasului constituie un
ansamblu de monumente istorice si arhitecturale medievale.

In judetul Harghita:
 • Miercurea Ciuc, resedinta a judetului Harghita, este situata pe terasele Oltului, la poalele
Muntelui Sumuleu Mare (1033 m). Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Cetatea
feudala Mikó cu patru turnuri si un sant de aparare (1623-1631 in stil neorenascentist)-sediu al
Muzeului Secuiesc al Ciucului. In curtea interioara a cetatii se tin concertele din cadrul
Festivalului Muzicii Vechi. Alte obiective importante sunt biserica de rit catolic (1758),
complexul arhitectonic baroc din Şumuleu, compus din manastirea franciscana cu 4 capele din
secolul al XVII.-lea, scoala si biserica Sf. Petru din secolul al XIX.-lea, Bisericile ortodoxa si
greco-catolica construite in secolul al XX.-lea, resedinta a fostului scaun Ciuc.
• In tinutul secuiesc, orasul Odorheiu Secuiesc a fost unul din cele mai importante centre
mestesugaresti, comerciale si educationale. In prezent este centrul economic si cultural al zonei
Odorhei, partea vestica a judetului Harghita., situat in valea Tarnavei Mari. Singura constructie
ramasa intacta din evul mediu este capela Jézus construita in secolul al 13-lea. Cladirile care se
pot vizita pentru valoarea istorica si arhitecturala mai importanta sunt: cetatea Bud, capela
romanica, biserica franciscana, cetatea "Székely Támadt", Casa memoriala Tompa László,
Colegiul reformat, Biserica reformata si Biserica romanao-catolica. Pe Dealul Budvar (635m)
exista ruinele unei fortificatii de sec. X, considerate monument arhitectural.

In judetul Mures:

• Targu Mures In c entrul orasului se afla cetatea medievala cu sapte bastioane ( 1602-1652). In
incinta cetatii pentagonale se afla Biserica Reformata, cu un turn principal de 70 m si alte patru
mai mici, dispuse simetric, Palatul Culturii (1911 si 1913), Biserica Romano-Catolica
construita in stil baroc la mijlocul secolului XVII, are cel mai frumos amvon pictat din tara,
sculptat in lemn si aurit. Catedrala Ortodoxa este cea mai mare din tara si are peretii interiori
acoperiti in intregime de fresce ), casa Teleki.
• Sighisoara, oras aflat pe cursul raului Tarnava-Mare, numita si Perla Transilvaniei, este
considerata cea mai frumoasa cetate medievala locuita din Europa. Sighisoara a fost unul din
centrele urbane prestigioase din Transilvania, avand importanta economica, comerciala,
culturala si politica. Sighisoara a fost fondata de mestesugari si comercianti sasi, centrul istoric
a pastrat intr-o maniera exemplara caracteristicile unui mic oras medieval fortificat care a avut
de-a lungul catorva secole un rol strategic si comercial notabil la granita Europei centrale.
Astfel, vechiul oras al Sighisoarei constituie o asezare reprezentativa pentru civilizatia germana
a colonistilor sasi din Transilvania. Centrul istoric al Sighisoarei are o deosebita valoare
datorita structurii sale planimetrice si spatiale, fortificatiile pastrandu-se in proportie de 90%,
comparativ cu alte centre urbane transilvanene: Sibiu, Brasov-care pastreaza doar in parte
structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%, Brasov 45%). Este inclus pe
lista monumentelor UNESCO.

In judetul Sibiu:

• Oras muzeu, Sibiul detine peste 40 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si
peste 38 de strazi si locuri publice de interes istoric. Cetatea Sibiului cu zidurile, turnurile si
portile de acces ale vechii cetati a Sibiului. In Sibiu se gasesc 10 muzee si expozitii permanente
de interes national si international, cele mai cunoscute fiind Muzeul Brukenthal si Muzeul
Tehnicii populare ASTRA. In Centrul istoric se gaseste Piata Mare unde se desfasurau cele mai
importante evenimente ale cetatii. Aici se afla Biserica Parohiala romano-catolica si case ce au
apartinut familiilor nobiliare din Sibiu, Piata Mica cu casele de mestesugari, Piata Huet si
strazile din jur unde sunt concentrate cele mai multe obiective turistice: Catedrala Evanghelica,
Casa Parohiala Evanghelica, Liceul Samuel de Brukenthal). Alte edificii: Manastirea
Ursulinelor, Biserica Ursulinelor, Biserica si Manastirea Franciscana, Biserica Reformata, Casa
cu cariatide (Micul Palat), Catedrala Ortodoxa “Sf. Treime”, Baia populara Neptun, etc.
• Orasul Medias ofera turistilor Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica si
manastirea franciscana, Biserica Sfanta Margareta, turnurile medievale (Turnul Pietrarilor,
Turnul Forkesch).
 Potentialul turistic al spatiului rural

Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea asezarilor rurale si in care
activitatea economica de baza este agricultura.
Satul din aceasta parte centrala a tarii, prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat, reprezinta o
zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare,
realizand o simbioza plina de originalitate si o cultura taraneasca foarte bogata.
Regiunea Centru cuprindea la sfârsitul anului 2000 un numar de 334 comune si 1823 sate, densitatea
satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul judetelor din regiune, de la judetul
Alba cu 105,4 sate/1000 km 2 , la judetul Brasov, cu 28 sate/1000 km 2 , (fata de media pe tara de 55
sate/1000 km 2 ). Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreste asezarilor foarte mici din Zona
Muntilor Apuseni, unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate.
Fiecare sat are personalitate si caracter unic, el imprima trasaturi specifice si conditioneaza
infrastructura existenta. El semnifica dimensiunea umana, intimitatea locala, evoca primaria, scoala,
carciuma, biserica, traditiile si obiceiurile, aceste lucruri care au jalonat viata oamenilor din acest areal.
Ferma, satul, mediul natural si populatia au intre ele relatii de complementaritate si interdependenta,
sunt elemente esentiale ale agroturismului, care-i dau caracterul atractiv, economic si cultural.
Gospodaria si viata ei raman un simbol puternic pentru oraseanul ce-si va petrece vacanta la tara. Este
casa omului simplu, care cunoaste secretele naturii, un loc de viata animat cu care a pierdut contactul,
este locul unde se poate alimenta cu produse proaspete, naturale, care se gasesc mai greu in comertul
urban, este locul unde se succed generatii, fara ca schimbari notabile sa intervina in modul lor de viata.
Privita din punct de vedere al efectelor pe care il are asupra gospodariilor taranesti, agroturismul apare
ca o varianta a dezvoltarii mediului rural, mai ales in zonele cu conditii grele de viata cum sunt cele
din zona montana, zona defavorizata, care cu dificultate poate oferi mijloacele de existenta numai din
practicarea agriculturii si a cresterii animalelor.
Satul din aceasta parte centrala a tarii, prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat, reprezinta o
zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare,
realizand o simbioza plina de originalitate. In Regiune se gasesc sate care sunt interesante prin valorile
etno-folclorice, mestesuguri, produsele de creatie artistica si artizanala (colectii muzeale satesti
prezentate in Anexa 2 ), prin detinerea unor valori recunoscute, istorice sau culturale (muzee,
monumente, case memoriale, vestigii arheologice), asa cum sunt satele pe teritoriul carora se afla
biserici fortificate sasesti, toate amplasate in Regiunea Centru vezi Anexa 3, sate turistice climaterice
si peisagistice, sate turistice vitipomicole, pastorale, sate care ofera posibilitati de practicare a
sporturilor, sate care sunt adiacente unor rezervatii naturale sau altor fenomene geomorfologice
deosebite.
Spiritul creator popular a ramas in unele zone rurale nealterat cu toate influentele tehnologiilor
moderne. Traditiile au continuat sa se perpetueze astfel ca, in unele zone ale regiunii “CENTRU”,
mesterii populari continua sa teasa, sa brodeze, sa faca oale din lut, sa picteze pe lemn sau pe sticla sau
sa ciopleasca si sa daltuiasca in lemn.

Potentialul turistic al vestigiilor istorice si arhitecturale

Pe teritoriul Regiunii Centru se afla monumentele istorice si de arhitectura foarte variate stilistic,
datand din perioade istorice diferite si reflectand cultura autohtona, pe cea maghiara si germana, culturi
care s-au influentat reciproc in aceasta zona. Acest mozaic cultural se constituie intr-o atractie turistica
importanta, care da o nota specifica Regiunii. Prezentam succint cele mai reprezentative monumente
cu valoare istorica si arhitecturala din Regiune:
Cele mai semnificative monumente istorice si de arhitectura din Regiune sunt Castelul Bran–Brasov;
Cetatea Vauban Alba Iulia, cetatile medievale de la Brasov, Sibiu, Sighisoara, Sebes, Fagaras, Targu-
Mures, Balvanyos; orasul Brasov cu principalele sale obiective - Biserica Neagra care constituie o
emblema (cel mai estic monument gotic al Europei), Biserica Sf. Bartolomeu, zidurile de incinta cu
bastioanele Ţesatorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poarta Schei si Poarta Ecaterinei.
Muzeul judetean de Istorie, Muzeul Primei Scoli Românesti, Muzeul de Arta, Muzeul de etnografie si
Casa Muresenilor; cetatea Sibiului cu cele mai importante monumente de arhitectura: pietele Huet,
piata Mica, Casa Artelor, catedrala evanghelica-monument gotic, Piata Mare; Castelul Lazar de la
Lazarea – jud. Harghita; atractii unice sunt monumentele arhitecturale si istorice secuiesti, bisericile
fortificate si artizanatul din aceasta zona. Muzeele de istorie, arta, etnografie, bibliotecile documentare
din Sibiu, Targu Mures, Brasov, Alba Iulia adapostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante.
O serie de asezari satesti cu biserici fortificate se afla pe lista UNESCO: comuna Calnic-jud. Alba,
Biertan si comuna Valea Viilor in jud. Sibiu, Saschiz in jud. Mures, comuna Bunesti, sat Viscri si
comuna Prejmer in jud. Brasov si comuna Darjiu in jud. Harghita. Aceste localitati au un as pect tipic
– retele regulate de strazi, cu fatade compacte alternând cu fatadele caselor având ziduri
imprejmuitoare inalte, grupate strâns in jurul bisericii situate in mijloc, caracteristici ce contribuie la
definirea profilului cultural al acestei zone a Europei multietnice si multiculturale – Europa centrala.
Localitatile aflate pe lista Patrimoniului Universal UNESCO exemplifica localitatile colonizate de sasii
din Transilvania, formand “un tot unitar coerent cu valoare istorica, având un echilibru si un caracter
aparte.
în acelasi timp moduri de organizare a spatiului, cladiri si urme de activitati umane care îsi pun pecetea
asupra împrejurimilor”. Bisericile fortificate, ca grup, sunt remarcabile pentru ca se regasesc un numar
mare de biserici fortificate într-un perimetru restrâns. Ele constituie o realizare arhitecturala
exceptionala datorita diversitatii si folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a Evului mediu
european; in timp ce în vestul si sudul Europei, anumite tipare defensive aplicate bisericilor sunt
caracteristice, în exclusivitate, unor teritorii sau tari, numai în Transilvania se pot regasi, intr-un spatiu
restrans trei tipuri principale de fortificatii: biserica cu incinta fortificata (de exemplu Prejmer),
biserica fortificata (de exemplu Saschiz) sau fortareata-biserica (de exemplu Valea Viilor, ca mostra de
complexitate).
Bisericile au perpetuat elemente interioare pretioase: altare, la Prejmer (datând probabil din jurul
anului 1450), fragmente de pictura murala (Dârjiu), mobilier din secolul al XVI-lea (Prejmer, Saschiz,
Valea Viilor). Aceste asezari au pastrat pâna prin anii '80 ai secolului XX caracterul lor de localitati
multietnice, cu cartiere etnice.
Cetatile taranesti au devenit-multe dintre ele-cetati regesti sau feudale cu cea mai mare raspandire in
sudul Transilvaniei. Dintre cele mai importante din punct de vedere al rolului indeplinit numim
Cetatea Rasnov, construita pe o stanca, Cetatea Calnic, cetatea din Agnita, cetatea Cisnadioara
construita pe un deal desupra satului, Cetatea Slimnic, Cetatea de la Rupea, Cetatea Vurpar din judetul
Alba, Cetatea Garbova. In judetul Brasov exista cetati taranesti la Cristian, Halchiu, Prejmer, Harman
si Homorod.
In judetul Sibiu se afla cetatea Tilisca, ridicata pe un varf de stanca, cetatea de la Orlat, asezata pe un
deal, cetatile taranesti de la Biertan, Atel, Cisnadie, Cata si Mosna, Sura Mica. Cetati mai modeste se
gasesc la Rosia, Rasinari, Jina, Poiana, Marpod, Dabarca, Racovita, Hamba, cetatea din Miercurea
Sibiului. Lista completa a cetatilor taranesti din Regiunea CENTRU se afla in Anexa 2.
Prin pozitia lor strategica, aproape sau in jurul punctului cel mai inalt, constituindu-se intotdeauna in
puncte de belvedere, cetatile dacice, pastrate in foarte mica masura, sunt valoroase din punct de vedere
arheologic, istoric, dar si din punct de vedere turistic. (Anexa 4)

Potentialul turistic cultural

O alta componenta a potentialului turistic antropic o constituie institutiile si evenimentele cultural-

artistice, monumentele de arta, monumentele tehnice, parcurile si gradinile, gastronomia traditionala,
foarte numeroase si variate in aceasta Regiune.
In Regiune exista muzee de istorie de importanta nationala, amintim Muzeul National al Unirii Alba
Iulia, Muzeul Judetean de Istorie Brasov,
Muzeul Primei Şcoli Românesti din Scheii Brasovului, Muzeul Ţarii Fagarasului, Muzeul National
Secuiesc-Sfantu Gheorghe, Muzeul Judetean Mures, Muzeul Secuiesc al Ciucului-Miercurea Ciuc,
Muzeul de Istorie-Sibiu, Muzeul Civilizatiei Tehnicii Populare ASTRA, Muzeul Municipal Medias,
Muzeul National Brukenthal. In judetele Regiunii se desfasoara evenimente culturale de interes
national (Festivalul de arta medievala Sighisoara, Ziua Nationala a Romaniei –Alba Iulia, Festivaluri
de jazz la Sibiu si Brasov, festivaluri de film (de film antropologic la Sibiu, etc.), evenimente de
interes regional (festivaluri medievale la Sibiu, Brasov, serbarile Cetatii Rasnov, Cetatii Fagaras, a
Cetatii Calnic, etc.) Festivalul Interetnica Sighisoara. O lista completa a acestora se poate consulta in
Anexa 5. O descriere pe larg a obiectivelor turistice de vizitat in cadrul turismului cultural este
prezentata in capitolul ce trateaza turismul cultural.

Potentialul turistic al artei si traditiei populare

Arta si traditia populara reprezinta un motiv inedit de calatorie. Datorita izolarii unor localitati, a slabei
infrastructuri, s-a pastrat inca vie cultura traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de
case, porti, edificii religioase), materialele folosite, instalatii tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor
utilizate in prelucrarea lemnului, in realizarea de impletituri, tesaturi, pictura pe sticla, ceramica,
fierarit. Desigur, se manifesta o tendinta de diminuare a rolului mestesugurilor legate de arhitectura
populara, confectionarea pieselor de mobilier taranesc traditional, a uneltelor de munca si a
ustensilelor gospodaresti datorita faptului ca lemnul si ceramica au inceput sa fie inlocuite cu materiale
noi. Pe teritoriul Regiunii s-au identificat zone etnografice care prezinta elemente arhitecturale
distincte, mestesuguri specifice, tipuri diferite de asezari, diversitate de obiceiuri, traditii, gastronomie
diversa, etc.
Datorita suprafetelor mari de padure, lemnul a servit ca material de constructie pentru case si unelte, in
Regiune existand zone care pot fi considerate prin valoarea constructiilor (biserici de lemn, case, porti,
suri) rezervatii de arhitectura populara. Majoritatea constructiilor sunt realizate din barne, fiind
acoperite cu sindrila sau dranita despicata.
Zona Muntilor Apuseni care cuprinde mai multe subzone, dintre care in Regiunea CENTRU
distingem Tara Motilor, subzona miniera a Muntilor Metaliferi si subzona Mocanime.
Tara Motilor, situata la izvoarele Ariesului (Campeni, Albac, Avram Iancu, etc.) si cuprinde satele
din partea centrala a masivului , din bazinul superior al Ariesului.
Este o zona locuita in majoritate de romani, renumita pentru prelucrarea lemnului, locuitorii
specializadu-se in dulgherit si cioplirea lemnului pentru constructii, indeosebi a sindrilei. Mesteri
vasari (impreuna cu alti mestesugari: “ciubari”, “sindrilari”, “cercurari”, “rotari”, “scandurari”) mai
exista in Muntii Apuseni pe Valea Superioara a Ariesului in comunele Garda, Arieseni, Scarisoara,
Avram Iancu, Poiana Vadului. Confectionarea micilor obiecte ornamentale prin crestare –indeosebi
lazi, linguri de lemn, cauce, bate ciobanesti, furci de tors, plosti, tipare de cas se mai practica in Avram
Iancu (jud. Alba), Patrahaitesti (com. Arieseni). Pe Valea Ariesului Mare se mai intalnesc mestesugari
priceputi in tamplarit, carutarie, dogarit-instrumente muzicale (fluiere, tulnice), tesut (covoare, scoatre,
cergi, costume populare).
Mestesugurile si artizanatul s-au restrans mult ca urmare a industrializarii unor zone invecinate care au
atras forta de munca. Productia artizanala, cu o piata de desfacere mica, nesustinuta prin masuri
adecvate, este in continuu regres. Nu exista nici o retea de valorificare a produselor artizanale din zona
Muntilor Apuseni.
In tinutul Muntilor Apuseni, pana in secolul al XVIII-lea, casele erau construite aproape numai din
trunchiuri rotunde si groase, dispuse in cununi orizontale (sistemul constructiv Blockhaus). Casele din
Tara Motilor construite pe coastele inaltimilor sunt ridicate uneori pe socluri inalte de piatra, iar prispa
suspendata este marginita de stalpi uniti prin arcade de lemn. Farmecul aparte al caselor de pe Valea
Ariesului este dat de proportia de 1/3 intre inaltimea peretilor si cea a acoperisului. Monumente
arhitectonice populare specifice acestei zone sunt casele cu curte inchisa si intarita, sura poligonala si
bisericile din lemn. Acestea din urma sunt situate in mijlocul vetrei satului, pe dealul ori pe
promontoriul celui mai ridicat catun. Au ca specificitate prispa cu stalpi sculptati, motivul cel mai
utilizat este franghia. Aceste monumente de arhitectura confera peisajului in care sunt construite o nota
distincta fata de zonele de campie inconjuratoare, ca si fata de zonele montane a pasunilor alpine.
Ocupatiile motilor erau agricultura montana (de coasta si in terase), pastoritul, paduraritul. Asezarile
fiind de tip risipit, Muntii Apuseni sunt impanziti de case la inaltimi relativ mari (asezari permanente
la cea mai mare altitudine din tara 1540 m-Petreasa si Horea) care dau acestor munti un aspect antropic
specific si ii face deosebit de atractivi din punct de vedere turistic (turism montan, turism cultural,
turism sportiv, turism de iarna, turism de vara).
Prin legea 5/2000 de amenajare a teritoriului national au fost declarate ca fiind monumente de
arhitectura populara de interes national casele de lemn din sec. al XIX-lea din Tara Motilor, respectiv
comuna Vidra, sat Goiesti, casele de secol XIII din comuna Rosia Montana, sat Rosia Montana, case
de secol XVIII din com. Vadu Motilor, casa Avram Iancu din satul Avram Iancu, jud. Alba.
Mocanimea Muntilor Apuseni cuprinde satele din sud-estul Muntilor Apuseni, din bazinul mijlociu
al Ariesului si Ampoiului. Zona este alcatuita din mai multe subzone : a Muntilor Trascau, a Albei si
Ampoiului, situata pe cursul mijlociu al Vaii Ariesului, intre Baia de Aries la apus si Buru la rasarit,
zona izolata care a pastrat elemente etnografice arhaice.
Relieful circumscris de Mocanime este de deal-munte si ocupatiile specifice acestei zone sunt
agricultura de ses, de deal si de munte-agricultura in terase, pastoritul, pomicultura. Portul popular din
Mocanime este integral alb, sunt legati locului, spre deosebire de moti care sunt «toti in drum»,
calatoresc pentru a-si vinde produsele de lemn. Satele nu sunt adunate, ci sunt grupuri de case razlete,
care apar atunci cand credeai ca satul s-a sfarsit, specifice satelor rasfirate. Tipice pentru aceasta zona
etnografica sunt surile acoperite cu paie sau sindrila, monumentale prin inaltimea acoperisului sau
grajdurile mari de barne acoperite cu paie. Casele sunt la fel foarte inalte, proportia intre inaltimea
pretilor si cea a acoperisului fiind de 1 la 3. Uneori constructiile sunt ridicate pe socluri de lespezi de
piatra. Satele Mocanimii Ampoiului sunt atestate ca fiind cele mai vechi, aceasta zona este considerata
cea mai veche dpdv etnografic a judetului Alba.
Buciumanimea Muntilor Apuseni, din vecinatatea Abrudului si Rosiei Montane cu centrul in
comuna Bucium, in care la sfarsitul sec. al XIX-lea se dezvolta un important centru de cojocari care a
creat un nou stil de cojoace (asa-numitele cojoacele buciumanesti).
Microzona Rimetea-Coltesti (Torocko) este o zona locuita in majoritate de maghiari, care si-au
pastrat bine obiceiurile si portul. Ocupatiile traditionale au fost agricultura in terase, care in prezent nu
se mai practica si cresterea animalelor. Terasele antropice sunt interesante din punct de vedere
peisagistic, constituie un punct de atractie turistica. Casele sunt construite intr-un stil arhitectonic
unitar, satul este considerat rezervatie de arhitectura iar in anul 1999, Rimetea a primit premiul
EUROPA NOSTRA AWARD pentru restaurarea caselor din centrul satului. Este vechi centru de
mestesugari, cu traditii in fierarit si piatra, exploatandu-se resursele locale. In prezent se revitalizeaza
prelucrarea mobilierului traditional pictat. Muzeul satesc intregeste oferta turistica locala.
Micro-zona etnografica Ceru-Bacainti formata dintr-un grup de sate (Valea Mare, Curpeni, Bulbuc-
jud. Alba) de un deosebit interes pentru originala arhitectura de piatra. Se integreaza in aria ceva mai
mare a constructiilor de piatra care se intinde de-a dreapta si de-a stanga cursului mijlociu al
Muresului, in dreptul Orastiei, urcand pe Valea Gradistei in sud si pe apa Bacaintilor. In Ceru-
Bacainti, arhitectura de piatra are un element ce nu se mai regaseste pe teritoriul tarii noastre : casele si
acareturile au si acoperisul facut tot din lespezi de piatra, cu sarpanta foarte solida, scunda, in doua
ape.
Valea Sebesului reprezinta o zona etnografica foarte bogata prin varietatea mestesugurilor practicate.
Satele sunt adunate, mai putin cele de pe cursul superior al raului Sebes, Capalna, Martinie, Sugag si
Dobra insirate de-a lungul cursului apei, iar Arti, Barsana si Tau sunt rasfirate pe dealuri (sec. XIII-
XIV)) Ocupatiile locuitorilor sunt agricultura, pomicultura, cresterea animalelor, lemnaritul si
pastoritul. Majoritatea locuitorilor o formeaza populatia romaneasca, mai putin cateva sate din zona
Sebesului (Petresti, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Garbova, Rahau, Calnic). Exista sate unde ocupatia
principala este inca pastoritul : la Sugag, Sasciori, Purcareti, Loman.
Arta populara este reprezentata de iconografie, centrul de pictura populara Laz este inca activ (icoane
pe sticla si lemn) dar si pe alte materiale (panza, piatra). Olaritul a cunoscut in aceasta zona o mare
dezvoltare: au existat centre la Sasciori si Garbova de Sebes, centre care s-au stins de putin timp, cu
specific pe confectionarea de vase pentru uz casnic dar si cu valoare estetica.
Sebesul a fost centru important pentru prelucrarea pieilor si cojocarit. Un element specific al
arhitecturii de lemn este reprezentat de stalpii funerari din satele comunelor Sasciori (Loman) si Pianu
de Sus. Mai demult, drumul sarii trecea prin Loman, Sasciori, si Sebes, venind de pe Valea Jiului peste
Varful lui Patru.
Zona Secuimii Secuimea cuprinde muntii interiori ai Carpatilor Orientali, intre Calimani si Giurgeu,
respectiv Persanii de Nord si Baraoltul, patrunzand pana in centrul bazinului Transilvaniei in zona
Targu Mures.
Specifica este arta monumentala a lemnului care se practica in continuare, e vorba mai ales de porti
monumentale, confectionate in judetele Covasna si Harghita cu arii bine delimitate. Portile secuiesti
sunt bogat ornamentate cu motive florale cioplite in relief sau mai putin ornamentate in zona Ciucului.
Zona Oltului superior care cuprinde satele din bazinul superior al Oltului, din Depresiunea Ciucului,
Principalele ocupatii din aceasta zona cu clima aspra (aici se afla polul frigului din Romania) au fost
cresterea animalelor, practicarea agriculturii montane, paduraritul. S-au dezvoltat aici centre
mestesugaresti de prelucrare a lemnului si de olarit. Asezarile sunt de tip adunat in partea depresionara
a tinutului si sunt sate mari ; pe vaile apelor si pe terase asezarile sunt de tip rasfirat. Intre cele cateva
zone ale Secuimii, Ciucul reprezinta zona in care s-au pastrat cele mai multe elemente etnografice
traditionale bine. Materialul de constructie al caselor este lemnul sub forma cununilor orizontale de
barne rotunde sau cioplite iar acoperisul din sindrila este in patru ape. Casele se caracterizeaza prin
monumentalitate si proportii admirabile, amintind intr-o anumita masura de Maramures. Aceasta
impresie este data de portile inalte si de stalpii prispei, ciopliti in forme geometrice . Portile secuiesti
din comuna Bradesti, jud. Harghita au fost declarate monumente de arhitectura populara de interes
national.
In zona Ciuc sunt doua importante centre de ceramica: la Danesti, ce produce ceramica neagra de
traditie dacica si cel de la Madaras lucrand ceramica rosie de traditie romana.
Zona Odorhei cuprinde satele din bazinul superior al Tarnavei Mari si vaile afluente Oltului dinspre
Muntii Harghita. Spre deosebire de zona Ciucului, caracterizata de o arta populara mai sobra, mai
arhaica, aici este specific un stil mai incarcat ; un rol important l-a avut influenta saseasca, atat in
arhitectura cat si in ornamentica in general.
Casinul (Harghita) este o zona etnografica aparte, cu port popular, obiceiuri populare specifice,
mestesuguri variate. Culorile specifice tesaturilor din Casin au fost rosu, galben-verzui si albastru,
facând usor identificabile tesaturile de aici de restul celor produse în Secuime. Sunt interesante
tezaurul de forme si motive ale sculpturii pastoresti, ale diferitelor obiecte de uz casnic, portile si
monumentele funerare caracteristice zonei. In Depresiunea Casinului, lemnul se prelucreaza in satele
Imper, Iacobeni, Satu-Nou, Plaiesii de Jos, Plaiesii de Sus. Un eveniment specific si caracteristic zonei
este suita de obiceiuri legate de sarbatorirea intrarii in post.
Zona Covasna cuprinde satele din partea rasariteana a Depresiunii Tarii Barsei. Aici, alaturi de
romani au fost colonizati graniceri secui, care au avut ca principal centru orasul Targu Secuiesc.
Ocupatiile de baza au fost pastoritul, paduraritul, agricultura (cultura cartofului indeosebi). Targu
Secuiesc a fost centrul mestesugaresc cel mai important unde se lucra mobilier pentru satele din zona
si alte produse de pielarie si fierarie. Asezarile sunt in general adunate, dar exista si asezari rasfirate.
Arhitectura veche a fost de barne cu acoperis in patru ape, iar inaltimea portilor marca apartenenta
sociala la categoria nemesilor.
Zona Podisul Tarnavelor cuprinde satele din bazinul mijlociu si inferior al Tarnavei Mici si Tarnavei
Mari, de pe micile vai afluente Oltului pe dreapta, intre Rupea si Carta. In vestul Muresului este
subzona Podgoria Alba Iulia, care cuprinde satele viticole de la poalele Muntilor Trascau, dintre
Miraslau si Alba Iulia. In zona Tarnavelor se regasesc influente sasesti in arhitectura, mobilier,
organizarea spatiala a satului, limbaj, obiceiuri. Ca delimitare geografica, acestea apar in Transilvania
de Sud, intre Mures, Olt si Tarnava Mica (in orasele si in jurul oraselor Sibiu, Medias, Sighisoara). P
rezenta populatiei sasesti a contribuit la conturarea unui specific si in arhitectura populara, fondul
vechi al acesteia fiind format din constructii de lemn cu acoperis invelit cu paie. In sec. al XVIII lea si
al XIX-lea, populatia saseasca a trecut la constructiile de caramida, inlocuind invelitorile din paie cu
tigla, ceea ce a influentat intreaga arhitectura a zonei.
Zona Sibiu cuprinde satele din bazinul mijlociu si inferior al Cibinului, de pe Valea Secasului pana la
Sebes si Valea Hartibaciului.
Zona Marginimii Sibiului cuprinde satele pastorale de la poalele Muntilor Cindrel. Cuprinde 18
asezari vechi, cu populatie majoritar romaneasca: Boita, Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel.
Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana
Sibiului si Jina. Ocupatiile traditionale ale locuitorilor acestei zone sunt cresterea oilor, pastoritul, in
special in satele din zona nord-vestica. Pictura de icoane pe sticla este practicata in Marginime de 200
de ani, Muzeul de icoane de la Sibiel pastreaza icoane lucrate in stilul zonei.
Printre obiceiurile specifice Marginimii, cele mai importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna.
Astfel « Colindatul feciorilor » si « Ceata Junilor » sunt doua dintre cele mai apreciate.
Dansurile specifice Marginimii sunt dansuri barbatesti precum calusarii, braul sau sarba lui Ghiboi.
Costumul traditional popular din Marginime este cunoscut pentru eleganta sa, caracterizat prin
contrastul intre albul de fond si negrul cusaturilor.
Asezarile mari sunt de tip adunat, uneori foarte compacte ; exista insa altele unde se practica
pomicultura, care au spatii mari intre livezi si case. Din punct de vedere arhitectural, fondul arhaic il
constituie casele din lemn, cu doua sau trei incaperi si acoperis inalt. O nota caracteristica a arhitecturii
marginenesti a constructiilor mai noi, este data de «privariu«, o largire a prispei adapostita de o
prelungire a pantei acoperisului. Influente sasesti se regasesc in mobilierul de interior vopsit si cu
decor floral (in satele vecine ale Depresiunii Sibiului: Cristian-jud. Brasov, Garbova, Apoldurile de
Mures). La Rasinari se confectioneaza inca mobilier pictat.
Zona Tara Barsei cuprinde satele din partea de vest a Depresiunii Tarii Barsei. In sud-vestul zonei
este subzona Bran, care cuprinde satele din culoarul Bran. Este o regiune cu caractere etnografice
complexe datorita prezentei alaturi de romani a unor grupuri de ceangai si a populatiei sasesti-zona
numita de acestia din urma Burzenland). Are un puternic caracter urban prin apropierea de Brasov,
renumit oras comercial si mestesugaresc. Arhitectura populara releva in satele din apropierea
Brasovului (Cristian, Rasnov, Ghimbav) o puternica influenta oraseneasca, in timp ce asezarile dinspre
Zarnesti se incadreaza sub toate aspectele arhitecturii populare. In satele din subzona Bran se gasesc
case cu ocol inchis, detrminate de nevoia se aparare si izolarea acestora. Constuctiile gospodaresti ale
unei astfel de case sunt grupate intr-un spatiu restrans, in jurul unei curti patrate sau poligonale.
Depresiunea Brasovului sau a Barsei cuprinde si zona ceangailor din Barsa. Termenul ceangau este
folosit pentru grupuri romano-catolice maghiare sau de origine maghiara din Moldova. In Transilvania
se gasesc doua grupuri numite de asemenea ceangai, in zona etnografica Ghimes si in Tara Barsei.
Tara Fagarasului sau Tara Oltului cuprinde satele din depresiunea dintre Muntii Fagarasului si
Valea Oltului, de la sud de Racos pana la Turnu Rosu. Tara Oltului este zona in care pictura pe sticla a
dobandit cea mai originala expresie, specificul ei este imbinarea armonioasa intre tema religioasa si
elementul folcloric. Centre de ceramica importante au fost Fagarasul care si-a incetat activitatea si
Porumbacu de Sus. In Fagaras inca se mai pastreaza asa-zisa “ulita a olarilor”. Datorita calitatii si
frumusetii obiectelor de ceramica (blide, farfurii, cancee), acestea au avut un important rol decorativ in
interiorul locuintei taranesti din partea de sud a Transilvaniei. Glajarii vestite au fost cele de la
Porumbacu si Arpasu de Sus, manufacturi ce au determinat dezvoltarea exceptionala a picturii pe sticla
(Arpas, Cartisoara). Alte mestesuguri practicate au fost cojocaria, brodatul pieptarelor (Avrig, Sebesu
de Jos si Turnu Rosu), crestatul lemnului, etc. Arhitectura de lemn din Tara Oltului a disparut complet;
mai demult casele aveau doua sau trei incaperi, cu prispa in fata si acoperis in patru ape invelit in paie.
Odata cu inlocuirea lemnului prin caramida, a avut loc o amplificare a planurilor, o inaltare a casei, se
adopta invelitoarea din tigla.
Valea Hartibaciului este o zona cu un pronuntat caracter agricol. Din punct de vedere etnografic,
aceasta zona se impune prin caracterul arhaic al culturii populare, pastrat si din cauza izolarii satelor.
Zona prezinta de asemenea interes prin prezenta unui numar destul de mare de localitati cu populatie
germana (Lolele, Carnilegile).
Zona Muresului superior care cuprinde satele din bazinul superior al Muresului, de la Deda in sus,
din Depresiunea Giurgeului si muntii invecinati.
O veche indeletnicire a locuitorilor satelor de munte o reprezinta exploatarea lemnului, lucrul la padure
si plutaritul. Transportul lemnului cu plutele pe Mures s-a practicat pe scara larga s-a practicat pana
spre mijlocul secolului nostru, cu o tehnica deosebita a asamblarii si dirijarii plutelor.
In cadrul arhitecturii taranesti muresene, se evidentiaza peste 40 de biserici de lemn de pe Vaile
Muresului, Gurghiului si Nirajului. Intre mestesugurile practicate se numara impletitul paielor, al
papurei, panusilor si nuielelor in satele Simbriasi, Campenita, Roteni, Chendu, Viforoasa.
Au existat centre de ceramica care s-au stins, pentru valoarea documentara mentionam centrul de olari
de la Deda si centrul de ceramica saseasca de la Saschiz. Textile de interior se fac pe Valea Gurghiului,
Valea Muresului si in satele de la poalele Calimanilor; de asemenea, textilele maghiare lucrate la
Alunis sau in zona Sovatei si a Reghinului.
Zona Gurghiu care cuprinde satele din bazinul vaii cu acelasi nume, pe cele din Valea Muresului si a
micilor sai afluenti pe dreapta, de la Deda pana la sud de Reghin.
Zona Mures, care cuprinde satele de pe Valea Muresului de la sud de Reghin pana la sud de Targu
Mures si pe cele din bazinul superior al Tarnavei Mici.