Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara,

Bucuresti
Facultatea de Inginerie si Management in alimentatie publica si
agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA
TURISTICA
A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN
STATIUNEA DURAU
JUDETUL NEAMT
Studenta: Buidan Ana-Maria
Grupa: 8212

Cuprins

I. Pontentialul turistic
natural

1. Prezentarea generala a
statiunii
2. Relieful
3. Clima
4. Reteaua hidrografica
5. Vegetatia si fauna
6. Natura protejata
7. Recomandari pentru tratare
afectiuni

II. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socioeconomic
2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială
3. Economia

III. Potentialul turistic, cultural, istoric

IV. Forme de practicare a turismului in judeţul Neamţ
V.Reţeaua unităţilor de cazare şi alimentaţie publică
din Durau
VI. Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

Anexe
Bibliografie

2
 I. Potentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii

Durau este o statiune climaterica Montana, permanenta, de odihna, in judetul
Neamt.
Statiunea Durau este situata la o altitudine de 780-800 metri la poalele Muntilor
Ceahlau, in judetul Neamt si nu foarte departe de orasul Piatra Neamt (cca. 60-65
km).
In Durau se poate ajunge pe calea ferata prin Piatra Neamt pana in orasul Bicaz
de unde se iau mujloace auto pana in statiune. Pe sosea se urmeaza drumul
national DN15 care pleaca din Targu Mures si trece prin Reghin-Toplita-Borsec-
Bicaz-Piatra Neamt-Bacau. De pe drumul national, din apropierea localitatilor
Grinties sau Bicaz (depinde din ce parte veniti) se intra pe drumul judetean care
duce spre comuna Ceahlau si spre statiune. Prin Bacau trec doua sosele
europene E85 (Bucuresti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani-Bacau- Roman-Suceava)
si E577 (care vine dinspre Brasov). De asemenea, la Bacau exista aeroport.

2. Relieful

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor

Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în
judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei,
masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă
278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea
subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale
Podişului Central Moldovenesc.
Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai
impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin
aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi
de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local,
înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă
distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg
ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului,
străbătute de râul Bicaz.
Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci.
Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în
Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza
comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă
publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea
Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei

3
Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate
se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var
este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna
Dămuc.

Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa
centrala a Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a
masivului. Muntele Ceahlau include numeroase atractii turistice; culmi montane
inalte, de peste 1 800 m: Panaghia, Toaca, Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu
Mare – altitudine maxima 1 907 m; abrupturi puternice dantelate si forme bizarre
– Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu, Caciula Dorobantului; cascada
Duruitoarea, in imediata apropiere a statiunii; intinse paduri de brad si foioase,
care adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice
ocrotite; schitul Durau; ruinele Palatului Cnezilor, cu biserica refacuta (1830 -
1838); in apropiere, lacul de acumulare Izvoru Muntelui (797 m altitudine), Cheile
Bicazului. Muntele Ceahlau este declarat Parc National.

3. Clima

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt

determinate de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei
atmosferice.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona
montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele
termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat
la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la
Roman.
Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât
ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm,
Roman 529 mm).
Climatul statiunii Durau este deasemenea temperat continental cu influente mai
reci si umede, dar predomina cel montan, cu caracteristicile specifice; prezinta
interes persistenta si grosimea stratului de zapada (60 – 70 zile/an, in perioada
octombrie – aprilie, cu o grasime medie de 18 – 20 cm). aerul este foarte curat,
puternic ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul de producere a avalanselor este
mai rar, pe suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1 500 m, mai
ales in perimetrul abruptuilor de pe culmile inalte.
Factori naturali de cura
Durau se caracterizeaza printr-un climat tonic-stimulant, aer curat, lipsit de praf
si alergeni; adaugand si atmosfera bogata in ozon - principalii factori naturali de
cura.

4. Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km.
Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana
54,0 km, Siret 42,1 km.
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt
Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele
subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri

4
complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă
de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai
importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de
aproximativ 1251 milioane m3.

5. Vegetatia si fauna
Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste
51% din suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea
Siretului. Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate,
limita sa superioară ajungând până la 1500 m în Munţii Tarcău, de unde coboară
în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenţie deosebită se acordă protejării
florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii. Parcul Naţional
Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ,
adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de
colţ, laricele din renumitele “Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea
Tarcăului se întinde rezervaţia forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi
conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi 270 de ani. La Branişte, lângă
Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se păstrează o pădure de stejar cu
exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt două
rezervaţii sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care
predomină gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se datorează lui
Eminescu, bun cunoscător al acestor meleaguri. În apropierea Mănăstirii Neamţ
se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă”.
6. Natura protejata

10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);

3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din
Piatra-Neamţ);
5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);
3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;
12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;
5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).
Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre
acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o
suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă
arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători şi care
cuprinde 26.380 ha.
Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la
Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi
rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile
Şugăului - Munticelu, peşterile Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca
de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De asemenea, nu putem să nu amintim şi
de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între localităţile Agapia şi
Văratec.
La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca,
Lacul Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia
"Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona
Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.
La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară
"Natura 2000" următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat
în administrarea CJ Neamţ), CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ (Parc Naţional aflat în

5
administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU
(Rezervaţie naturală aflată în custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA
GOŞMAN (în custodia Direcţiei Silvice Neamţ), VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural
aflat în administrarea RNP).

7. Recomandari pentru tratare afectiuni

Statiunea Durau este indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea
nevrozelor astenice, a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual,
potential pentru reactii alergice respiratorii si pulmonare, stare de covalescenta
dupa diverse afectiuni, sindroame neurastenice, anemii secundare.
Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor
astenice, a starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi
psihice sau intelectuale. Dintre factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si
particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura.

II. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socioeconomic

Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de

583.686 locuitori înregistraţi la 1 ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în
mediul urban şi 63,4% în mediul rural.
Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992).
Cele mai mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.
Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002,
populaţia stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină
49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Conform
unui bilanţ statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului
2006, populaţia judeţului Neamţ a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670
bărbaţi şi 288.138 femei.
Sporul natural al populaţiei judeţului Neamţ pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la
mia de locuitori în anul 2007, respectiv -1,8 la mia de locuitori în 2008 (4.950
naşteri vs. 5.979 decese în 2008).
La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în
scădere cu 2.068 de persoane faţă de 1 ianuarie 2007.
Populaţia judeţului Neamţ la recensămintele anterioare:
25 februarie 1948: 357.348 locuitori
21 februarie 1956: 419.949 locuitori

6
15 martie 1966: 470.206 locuitori
5 ianuarie 1977: 532.096 locuitori
7 ianuarie 1992: 578.420 locuitori
18 martie 2002: 554.516 locuitori
Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.
Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi
feminină 101.062.
Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi
feminină 181.112.
Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.
Persoane aflate în şomaj: 35.656
Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică,
industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de
construcţii şi industria alimentară
Mass-media: cotidianele Ceahlăul, Realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman,
Ziarul de Roman, Vestea ("decedat" în luna mai, 2009), posturile de televiziune
1TV, ACTUAL TV, TvM-Prima TV, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio
Terra, Radio Unu. Pe lângă acestea amintim subredacţiile Rario Deea şi Radio
"Trinitas" (ce funcţionează în cadrul Seminarului Teologic din Piatra Neamţ).
Datele ne-au fost furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-

teritorială

Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul
Bacău. Odată cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială
tradiţională românească (judeţ, municipii, oraşe, comune, sate) şi se înfiinţează
astfel judeţul Neamţ aşa cum este el astăzi.
Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două
municipii (Piatra-Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe
(Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ), 78 de comune şi 339 de sate (prin promulgarea
Legii 407 din 17.10.2003 s-a înfiinţat comuna Ghindăoani, prin reorganizarea
comunei Bălţăteşti, prin Legea 408 din 17.10.2003 comuna Roznov a fost
declarat oraş iar prin Legea nr. 84 din 5.04.2004 comuna Brusturi-Drăgăneşti i s-
a atribuit denumirea Brusturi şi s-au înfiinţat 3 noi comune).
Judeţul Neamţ s-a situat multă vreme pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.
Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind
primul judeţ care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase
comune s-au înfrăţit cu localităţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de
colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda, Italia sau Danemarca.

Populaţia, pe grupe de vârstă în judeţul Neamţ

număr persoane

2006 2007 2008 2009 2010

Total 585955 586229 587448 575767 572255

Grupe de vârstă
0 - 14 ani 128511 115535 112873 107448 103116
15 - 59 ani 359626 360700 363394 357367 358000

7
60 ani şi peste 97818 109994 111181 110952 111139
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Se observă o scădere a numărului de persoane în anul 2010 faţă de anul 2009.

Grupa de vârstă 15-59 ani este cea mai importantă şi cuprinde în decursul anilor
numărul cel mai mare de persoane. Grupa de vârstă 60 ani şi peste deţine un
procent important din totalul populaţiei.

3. Economia

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele

anului 2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit
unui studiu realizat de analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în
anul 2007 în judeţul Neamţ s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul
comerţului.
Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi,
430 s-au dizolvat şi 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici
nemţeni. Au mai rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianţi activi.
Dintre aceştia, 7.465 de PFA-uri şi 11.700 de firme.
Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul
Neamţ pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea
judeţul Neamţ a înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-
2009. La sfârşitul anului 2009, numărul total al contractelor individuale de muncă
aflate în evidenţa ITM Neamţ era de 62.866.
În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface
marfa în alte zone ale ţării, unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp
nemţenii cumpără produse similare aduse de la turci, coreeni, sau alte naţii, ţări
în care agricultura nu este "o prioritate naţională", dar oportunităţile de a-şi
desface marfa pe piaţa românească, la preţuri umflate de multiplele intermedieri,
nu sunt de neglijat.

III. Potentialul turistic, cultural,

istoric
Din Durau se pot organiza drumetii montane spre: varfurile Ocolasu Mare si
Toaca din Masivul Ceahlau de 1907 m si respectiv l904 m altitudine, cascada
Duruitoarea, rezervatia complexa faunistica si floristica Ceahlau etc, Cheile
Bicazului, cabanele Fantanele, Izvoru Muntelui si Dochia, Lacu Rosu si, de
asemenea exista posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Se pot organiza
excursii cu vizitarea oraselor Targu Neamt sau Piatra Neamt.

In zona exista numeroase obiective istorice si de arta din care amintim doar
cateva:
 in Piatra Neamt: Muzeul de Istorie, Curtea Domneasca, Cetatea Dacica de la
Batca Doamnei, Biserica Sfantul Ioan Domnesc (sfarsitul anilor 1400)
 Casa Memoriala Ion Creanga in satul Humulesti

8
 Manastirea Agapia- comuna Agapia, ridicata de hatmanul Gavriil Coci in anii
1642-1647
 Manastirea manastirea Bistrita- aflata in comuna Viisoara si ctitorita in 1407 de
Alexandru cel Bun
 Manastirea Durau- comuna Ceahlau, a fost ridicata in sec. XVII si are picturi de
Nicolae Tonitza
 Manastirea Neamt- in comuna Vanatori din judetul Suceava, a fost ridicata de
Petru Musat in sec. XIV
 Manastirea Razboieni- se afla in comuna Razboieni si a fost ridicata de Stefan
cel Mare in anul 1496
 Manastirea Secu- in comuna Pipirig, a fost ridicata de vornicul Nestor Ureche la
inceputul anilor 1600
 Manastirea Sihastria- in comuna Pipirig, a fost ridicata in anii 1740
 Manastirea Varatec- comuna Agapia (satul Varatec), jud. Neamt, a fost ridicata
in anul 1785
Trasee:
 Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura Lutu Roşu - Răchitiş - Piatra cu Apă -
Detunate - Cabana Dochia
 Cabana Izvorul Muntelui - Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar -
Cabana Dochia
 Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Clăile lui Miron - Ocolaşul Mic -
Cabana Dochia
 Staţiunea Durău - Cabana Fântânele - Piatra Lată - Panaghia - sub Vârful Toaca
- Cabana Dochia
 Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiuşului -
Cabana Dochia
 Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic -
Cabana Dochia
 Comuna Bicazul Ardelean - Telec - Curmătura Scaune - Jgheabul lui Vodă -
cabana Dochia
Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime
de 400 m si o capacitate de transport de 500 persoane/ora. Exista insa si unele
partii neamenajate pe care se chiaza in prezent, cum ar fi Durau – tatia Peco,
Valea Morarului – Cascada Duruitoarea, Jgheabul lui Voda-Stanile Platou, Vechea
prtie parasita Durau, pentru avansati.
Desi conditiile climaterice nu sunt la fel de favorizante ca si in alte statiuni, in
Durau poate fi practicate sporturi de iarna in lunile ianuarie – martie; de
asemenea, statiunea ofera posibilitatea dezvoltarii turismului de odihna, a
drumetiei montane, a alpinismului, a turismului cultural sau a celui stiintific.

Manastirea Durau
Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent
aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile
s-au risipit si in locul lor au sosit calugari de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la
Durau mentioneaza la 1822 ca schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub
ascultarea “manastirii cea de piatra din vale”. De altfel, cand in 1830 egumenia
Schitului Hangu este arendata protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una
dintre clauzele contractuale prevedea si construirea unei noi biserici la Durau.
Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe
care era nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau.

9
In 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra, a inceput
constructia bisericii actuale, care se incheie in 1835, dupa cum ne informeaza
inscriptia din pridvor.
In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator
s-au construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a
acestora fiind demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice
Durau. Ca si Palatul Cnejilor, Duraul a constituit un preferat loc de intalnire si de
popas pentru numeroase personalitati ale vietii politice, literare si cultural-
artistice.
Mitropolitul Veniamin Costache, a carui resedinta se mai pastreaza si astazi, Emil
Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta zaboveau indelung pe prispele caselor
manastiresti sau pe potecile Ceahlaului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel
Baesu, Mihail Sadoveanu erau oaspeti obisnuiti ai Duraului, iar Gheorghe Panu -
cunoscut om politic, jurist si gazetar - si-a petrecut aici timp de 20 de ani toate
vacantele, uzand de toata influenta sa pentru infrumusetarea si dezvoltarea
manastirii.

10
 IV. Forme de practicare a
turismului in judeţul Neamţ
Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de
clasificare în funcţie de care distingem formele de turism ce urmează

1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale din zona

studiată: casele memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă, Sadoveanu),
muzee (Muzeul de istorie şi etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de artă populară de la
Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile medievale (Neamţ, Agapia, Văratic, Secu,
Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu rezervaţiile sale: „Pădurea de argint",
Pădurea de stejari de la Branişte, Parcul forestier Vânători - Neamţ.

2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea balneoclimaterică

3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o durată scurtă
de sejur(2-3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt: cadrul natural,
aerul nepoluat, climatul blând, accesul facil, cursurile de apă şi posibilităţile de
drumeţii în zona Parcului Forestier Vînător i- Neamţ sau de agrement ecvestru şi
cicloturism.

4. Turismul rural şi agroturismul

În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15 pensiuni
agroturistice clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.( Anexă )

5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă,

efectuate de turiştii români atraşi de slujbele ocazionate de diferite sărbători
religioase sau turiştii străini atraşi de arhitectura tradiţională, pictura interioară şi
obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstireşti. .

6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial, comercial, deplasări

considerate activitate turistică deoarece participanţii utilizează servicii turistice
(cazare, masă, transport) şi antrenează în cele mai frecvente cazuri şi vizitarea
unor obiective turistice. Această

7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă, coparticipativă. Se

desfăşoară tot timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se
încadrează

8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de amatorii de

distracţii, de peisaje naturale atrăgătoare şi care, în general nu urmăresc odihna
în timpul vacanţelor, ci schimbarea de decor, de mediu şi de viaţă .

11
 V. Reţeaua unităţilor de cazare şi
alimentaţie publică din Durau

Unitatea de Cate- Nr. Facilitãti

Adresa
cazare goria camere
- camere cu 2 paturi
Complex Intrarea In
- restaurant
Turistic 32 Statiunea
- terasă
Vanatorul *** Durau
- parcare
Pensiunea - camere - 2 si 3 paturi
Hanul lu ` 11 - baie cu duş Releu Tv nr.
Movila ** - restaurant 60 locuri 301A Neamţ
- camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea
*** 4 - baie cu dus Releu nr. fn
Raluca
- T.V. color
- camere cu 2 paturi
- restaurant 40 locuri
Pensiunea
*** 13 - TV cablu Intrarea in
Antia
- spaţii verzi pentru odihnă, statiune
- parcare asigurată
- camere cu 2 şi 3 paturi
- restaurant-pensiune 36
Pensiunea locuri Zona Releu Tv
17
Alpinul *** - TV cablu nr. 325
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Principala
** 8 - TV cablu
Annabella Durau nr. 5668
- parcare asigurată
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Principala nr.
- baie cu dus
Paulo ** 11 266
- T.V. color
Pensiunea -camere cu 2 si 3 paturi
** 15 Releu
Perla - baie cadã
-camere cu 2 paturi
-T.V. cablu
Pensiunea Principala nr.
*** 10 -spatii verzi
Ileana 399
-parcare asigurata

-camere cu 2 locuri
Pensiunea , 2 Km De
- baie cadã
Margareta Durau nr. fn
*** 4 - T.V. color
- agrement
Pensiunea *** 20 - camere cu 2 paturi Poieni Durau nr.
Ioana - restaurant 40 locuri 254

12
 - TV cablu
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată
camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea
** 12 - baie cu dus Poieni nr. 1
Radu
- T.V. color
- camere cu 2 paturi
Complex - restaurant Zona Releu nr.
*** 16
Turistic Arted - TV cablu 1
- spaţii verzi
- camere cu 2 paturi
Pensiunea
** 15 - restaurant 40 locuri -
Agnes
- TV cablu

Pensiunea -camere cu 2 locuri

*** 7 Zona Releu
Mara - baie cadã
- T.V. color
- terasa
Pensiunea - acces bucatarie complet Statiunea
** 10
Casa Bella utilata Durau
- curte cu gratar
*** 7 - camere cu 2 paturi Releu nr. 317
- restaurant 40 locuri
Pensiunea
- TV cablu
Albastrica
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată

Pensiunea -camere cu 2 locuri

*** 16 Releu
Maria - baie cadã
- T.V. color
*** 3 incalzire centrala
Pensiunea Principala nr.
baie proprie
Lavinia 510
tv in camere
- camere cu 2 paturi
Pensiunea - restaurant , intrarea in
*** 8
Rapsodia - terasă Durau nr. fn
- parcare
- camere cu 2 paturi
Pensiunea - restaurant
*** 7 Durau nr. 326
Gabriela - TV cablu
- spaţii verzi

13
 VI. Hotelurile şi restaurantele din judeţul
Neamţ
Hotel Ozana** Statiunea Baltatesti
Hotel Ecotur Ceahlau
Hotel Bradul *** Durau
Hotel Bistriţa ** Durau
Hotel Brânduşa ** Durau
Hotel Cascada** Durau
Hotel Central *** Piatra-Neamţ
Hotel Ceahlău ** Piatra-Neamţ
Hotel Bulevard** Piatra-Neamţ
Hotel Roman** Roman
Restaurant Casa Românească Roman
Restaurant Ceahlău Piatra Neamţ
Restaurant Conceta Roman
Restaurant Han Izvoare Dumbrava Roşie
Restaurant Huci Roman
Restaurant Moldova Roman
Restaurant Nefertiti Piatra Neamţ
Restaurant Romtudo Roman
Restaurant Terasa Piatra Neamţ
Gospodinelor
Restaurant Union Piatra Neamţ

14
 Hotel Bradul, Durau

Anexe

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE

CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de 2009 2010 2011

structuri de
primire turistică dec. dec. ian. feb.1)
T Total
356016 387762 349769 366914
din care:
Hoteluri 261688 286172 263267 281446
Moteluri 13693 14463 13047 12575
Vile turistice 13247 14454 12506 11500
Cabane turistice 5049 6113 5982 5851
Pensiuni
30177 32783 27908 29808
turistice
Pensiuni
20176 22318 16675 16238
agroturistice
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE

CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Tipuri de 2009 2010 2011
structuri de
primire turistică dec. dec. ian. feb.1)
Total
832248 891115 701266 749213
din care:
Hoteluri 624545 680489 528763 585254
Moteluri 22178 23135 22352 21490
Vile turistice 33469 32974 24963 21030
Cabane turistice 10853 12748 11270 10473
Pensiuni
59275 66590 55208 58247
turistice
Pensiuni
46509 47520 33747 30198
agroturistice
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

15
 Harta turistica a judetului Neamt

Bibliografie

Nicolae Neacsu, Petre Baron – Economia turismului, Editura Expert,

Bucuresti, 2001

Andreea Cernescu - Economia turismului. Studii de caz si

reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

*** www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Traseu.html
*** www.hoinari.ro/cauta.php.s=Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau/ManastireaDurau

16
17