Parcul național

Retezat
GHIȚOC IRINA-TANIA
FACULTATEA DE
BIOLOGIE, ANUL1
 o1 Introducere
Descriere, localizare

Cuprins o2 Biotopul
Climă, geologie, hidrografie

o3 Biocenoza
Floră, Faună
1.Introducere
Descriere:
Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes
național, desemnată în scopul protejării biodiversității
și menținerii într-o stare de conservare favorabilă florei
spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate
naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei
protejate. Este primul parc na’ional din România și a
fost înființat în anul 1935 de către profesorul
Alexandru Borza , directorul Grădinii Botanice din
Cluj și de savantul biolog Emil Racoviță.
1.Introducere
Localizare:
Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a
județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele
Caraș-Severin și Mehedinți, în nordul Parcul Național
Domogled - Valea Cernei), pe teritoriile administrative
ale comunelor: Pui, Râu de Mori, Sălașul de Sus și pe cel
al orașului Uricani), lângă drumul național DN66Acare
leagă orașul Petroșani de drumul național DN72D, pe
Valea Cernei.
 2.Biotopul
Climă: Parcul National Retezat este caracterizat de un climat continental
umed cu veri calde (fără anotimp uscat). Temperatura maximă în
Parcul National Retezat este în medie de 10°C, medie anuală (variază
de la -3°C în luna ianuarie la 23°C în luna august). Clima subtropicala
a permis existenta unor plante vesnic verzi.

Geologie: Prin întinderea sa, Parcul Naţional Retezat se suprapune structurilor geologice
care alcătuiesc grupa munţilor Retezat – Godeanu. Caracteristica principală a
Munţilor Retezat este dată de prezenţa a două mari blocuri de roci eruptive
care se desfăşoară pe direcţiile de curgere ale Lăpuşnicului Mare şi Râului
Bărbat. Între cele două blocuri este cuprinsă o fâşie de şisturi cristaline,
aparţinând autohtonului danubian, cu şisturi cuartitice, micaşisturi filitoase şi
şisturi clorito-amfibolice.
2.Biotopul
Hidrografie: Parcul Național Retezat este supranumit “Tărâmul cu Ochi Albaştri”,
datorită multitudinii de lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care
reprezintă aproximativ 38% din totalul de lacuri glaciare din România,
precum lacul Bucura sau Zănoaga. Condiţiile tectonice, litologice şi
morfologice, corelate cu poziţia culmilor, fac ca acest masiv să fie zona cu
cea mai ridicată umiditate şi scurgere din Carpaţii româneşti.
3.Biocenoză
Floră:
În Retezat întâlnim aproape 1.200 de specii de plante, ce
reprezintă aproximativ o treime din totalul plantelor din
țara noastră. 90 de specii sunt endemice zonei, ceea ce
înseamnă ca nu se regăsesc în alt loc în afara Retezatului.
Dintre cele mai importante specii de flori amintim: sângele
voinicului, bujorul de munte, talpa ursului, floarea de colț,
papucul doamnei. O altă apariție inedită este zâmbrul, o
specie de conifer relict glaciar, care apare în Retezat în
număr mai mare.
 3.Biocenoză
Faună:
În arealul parcului au fost inventariate mai bine de 100 de
specii de păsări, un sfert din totalul din România, 55 de specii
de mamifere (dintre care 22 sunt protejate), 8 specii de peşti, 5
specii de reptile și 7 specii de amfibieni. Alte animale ce se
regăsesc într-un număr impresionant în zonă sunt
nevertebratele, dintre care nu mai puțin de 1.100 de specii de
fluturi au fost studiați aici. Câteva exemple ar fi: ursul carpatin.
râsul eurasiatic, marmota, vipera, salamandra de foc, cocoșul
de munte și acvila.
 Bibliografie:

https://romaniasalbatica.ro/ro/parc-national/retezat
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Retezat
https://www.retezat.ro/
https://muntiiromaniei.ro/wp-content/uploads/2022/06/Muntii-Retezat-Fotografii-
aeriene-Lacul-Bucura-15.jpg
https://www.cimec.ro/Monumente/ParcuriNaturale/Harti/c.jpg
https://infovacantedotcom.files.wordpress.com/2014/04/caleidoscop-flori-
retezat1.jpg
Mulțumesc frumos
pentru atenție!