PARCUL NATIONAL RETEZAT

Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), desemnată în scopul
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă florei
spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes
comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul țării,
pe teritoriul județului Hunedoara.
Zonarea internă a parcurilor naționale şi naturale se face prin planul de
management, care este aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecția
mediului şi pădurilor, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonelor de
protecție strictă, a zonelor de protecție integrală, a zonelor de conservare
durabilă (tampon) şi a zonelor de dezvoltare durabilă a activităților umane.
Parcul se suprapune, ca întindere, pe grupa munţilor Retezat – Godeanu.
Masivul Retezat este încadrat de depresiunile Petroşani şi Haţeg și ne oferă,
generos, o mare diversitate a formelor, ceea ce conferă peisajului specificul
care-l face ușor de recunoscut din orice vedere sau fotografie. Cel mai înalt vârf
este Peleaga (2509m), urmat de Păpuşa, care este cu doar un metru mai mică.
Relictele glaciaţiunii cuaternare din Carpaţi, cele mai reprezentative forme de
relief generat de modificările climatice, fac din Parcul Național Retezat, parcul
cu ochi albaștri: nu mai puțin de 58 de lacuri glaciare permanente, situate între
1700 și 2300 de metri altitudine. Fragmentat din cauza numărului mare al văilor
care-l străbat pantile abrupte și căderile massive de precipitații pot provoca
alunecări de teren. Potrivitsite-ului Parcului Național Retezat. În august 1999, o
ploaie excepţională a produs modificări majore pe majoritatea văilor din
Masivul Retezat. Se estimează că asemenea fenomene naturale se produc o dată
la 80-100 de ani.
Rețeaua de râuri merge spre două direcții: spre nord, către râul Strei
(bazinul hidrografic Mureş), care captează toate apele din vestul, nordul, centrul
şi nord-estul masivului și spre sud, către Jiul de Vest. La 2.200 de metri
altitudine apa din Retezat e rece aproape ca gheața: doar 2 grade Celsius. Cu
toate acestea, cele mai calde râuri ale Retezatului pot atinge, vara, temperaturi
chiar și de 22 de grade. Cel mai important curs de apă este Lăpuşnicul Mare, dar
cascadele sunt frecvente, iar cea mai cunoscută dintre ele este cascada Lolaia.
Rangerii spun că aproximativ 38% din lacurile glaciare ale României se
află in Parcul Naţional Retezat! Mai mult, câteva dintre ele sunt în topul
recodrudilor naționale: Lacul Bucura (peste 88.000 de metri pătrați) – cel mai
întins lac glaciar, iar Zănoaga (29 de metri) – cel mai adânc! Potrivit legendei,
lacurile ar fi apărut când doi “urieși” înfierbântați de luptă au scobit în pământ
câte o “căldare” care s-a umplut cu apă. Fiecare a băut, însetat, în jur sărind
stropi uriași care au format tăurile mai mici din apropiere.
Anul trecut, Consiliul Europei a acordat Parcului National
Retezat „Diploma de Excelenta pentru Arii Protejate“. Incepand din anul 1999,
parcul are administratie proprie, din 2004 a devenit membru al Fundatiei Pan
Parks iar din 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reteaua ecologica
europeana Natura 2000, in vederea conservarii habitatelor naturale si a speciilor
de plante si animale salbatice de interes comunitar.
Parcul National Retezat cuprinde doua zone, prima zona are un caracter
stiintific fiind interzisa orice exploatare precum pasunat, vanat, pescuit,
culegerea fructelor, turism camping. Accesul este permis doar cu autorizatie din
partea Comisiei Monumentelor Naturii. A doua zona este mai putin rigurosa
intrucat pasunatul este permis 2 luni pe an.
Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat
detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei.
Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.
Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si
Zanoaga. Taul Portii, Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana si Lia se insira pe
versantul sudic al Judelui, iar „caldarea“ formata intre Judele si Peleaga este
dominata de Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania (aproape 9 hectare).
Cel mai adanc lac glaciar este insa Zanoaga, 29 de metri; aici se inregistreaza si
cel mai mare volum de apa, aproape 700.000 de metri cubi.
Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe trepte de
versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un singur masiv muntos
atrage an de an nu numai admiratia turistilor, ci si atentia oamenilor de stiinta.
Lacurile si raurile sunt populate de pastravi iar in arealele calcaroase isi
face simtita prezenta vipera.