Muntii Retezat

Localizat în partea vestică a României, Retezatul este cel mai vechi parc
naţional din ţară, fiind declarat prin lege în anul 1935. Parcul are o
suprafaţă de 38.047 ha, din care 1.800 ha au fost declarate ca arie strict
protejată numită "Gemenele".

Relieful predominant glaciar, adăpostind peste 80 de lacuri glaciare,

printre care cel mai adânc (Zănoaga 29m) şi cel mai întins (Bucura 8.86
ha.) (foto), atrage an de an numeroşi turişti, în special în sezonul de
vară.

Cea mai mare pădure naturală de amestec din Europa se află la altitudini
joase în aria strict protejată.

Munţii Retezat reprezintă centrul genetic European pentru Poa şi

Hieracium. Populaţii viabile de carnivore mari, incluzând urşi bruni, lupi,
pisici sălbatice, mistreţi, căpriori şi capre negre, populează zona,
împreună cu un mare număr de carnivore mici, inclusiv 8 specii de
muştelide.

Caracteristica generală a Muntilor Retezat o constituie prezența a două

mari blocuri granitice și granodioritice, unul mai puternic, dezvoltat pe
direcția crestei principale de nord și altul mai restrâns, întins în mare
parte în lungul crestei principale de sud.

Granodioritul sau "granitul de Retezat" prezintă în spărtură aspect

cristalin de culoare albă, dur, având incrustații cu mică sclipitoare.
Stâncăriile marilor piscuri, de la Retezat la Peleaga și Vârful Mare sunt
alcătuite din această rocă.

Șisturile cristaline se dezvoltă în fâșie continuă în partea de nord a

Munților Retezat, intercalate între fâșiile de granodiorit din zona de nord
și cele din Țarcu-Petreanu.

Deosebit de interesante sunt peșterile, situate de obicei la înălțime, pe

versanți stâncoși. Acestea prezintă denivelări și uneori galeriile etajate
comunică prin puțuri verticale. Peșterile sunt foarte frumoase, bogat
înveșmântate în concrețiuni de tip coralit și excentrite.

Ca tipuri de soluri, întâlnim: rendzina, pseudorendzina, iar în regiunile

cele mai înalte podzolul și solul negru acid.

Clima
În Munţii Retezat nu există staţii meteorologice, clima fiind determinată
prin interpolarea datelor obţinute la staţiile meteo Parâng, Petroşani şi
Hunedoara.

Munţii Retezat se caracterizează printr-o climă de munte, aspră şi

umedă. Temperatura medie anuală în zonele ce depăşesc 2000 m este
de -2 grade Celsius. Temperatura medie în iulie în zonele de peste 2000
m este de cca. +6 grade Celsius, iar temperatura medie în ianuarie în
zonele de peste 2000m este de cca. -10 grade Celsius.Temperatura
minimă coboară în ianuarie uneori până la -35 grade Celsius, mai ales în
văile unde aerul rece stagnează vreme mai îndelungată. Temperatura
maximă urcă în iulie până la 30 grade Celsius, mai ales în Retezatul
calcaros.

Numărul zilelor cu îngheţ este de cca. 250. În sezonul estival apare

îngheţul nocturn, sesizat lesne de turiştii care înnoptează în cort la o
altitudine de peste 2000 m. Numărul de zile cu ninsoare poate depăşi 80
anual în zonele de peste 1400 m altitudine. Durata stratului de zăpadă
însumează anual peste 160 zile. Topirea zăpezii în zona alpină începe în
luna mai, deşi în iunie munţii au încă întinse suprafeţe de zăpadă, mai
ales pe versanţii nordici şi pe văile umbrite.

Lacul Bucura

Lacul Bucura este un lac situat în Parcul Național Retezat din Munții
Retezat. Este cel mai mare lac glaciar din România.

Se află în căldarea Bucura, sub Vârful Peleaga și Șaua Bucurei, fiind

orientat în direcția nord - sud, la altitudinea de 2040 m. Suprafata lacului
este de 8,90 ha, lungimea de 550 m și lățimea medie de 160 m,
perimetrul de circa 1390 m. Lățimea maximă este de 225 m, iar volumul
estimat este de 625.000 m³. Adâncimea maximă a apei lacului este de
15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de
5 izvoare principale. Apa lacului deversează printr-un singur emisar ce o
trimite spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă.
Populația piscicolă este autohtonă, în lac nefăcându-se populări
artificiale.

Accesul la lac se face din șoseaua Hațeg - Caransebeș, de la km 61

(Cârnești), prin Clopotiva - Grebla - Gura Zlata - Gura Apei, 35 km drum
asfaltat. De aici pe drumul forestier ce se oprește la Drăcșanu, pe o
distanță de 14 km. Apoi, trecând pe la cascada Fetele Voilesei, urmărind
valea Lăpușnicului Mare, până la Gura Bucurii, și trecând pe lângă Lacul
Lia se ajunge la Bucura.

Vâ rful Peleaga

Vârful Peleaga este vârful cel mai înalt din Munții Retezat, Carpații
Meridionali, având o altitudine de 2509 metri, fiind al șaptelea vârf
muntos din România. Pe vreme bună oferă o priveliște deosebită asupra
zonei centrale (și nu numai !) a munților Retezat. Accesul pe vârf se
poate face din mai multe direcții : dinspre Șaua Pelegii, dinspre
Curmătura Bucurei sau dinspre Lacul Bucura.