BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 28

’’DAN BARBILIAN’’

BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

PAPP FLAVIUS GABRIEL

CLASA a IVa D

BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET FLAVIUS GABRIEL PAPP

 BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

- Constanța 2019 -
BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET FLAVIUS GABRIEL PAPP

 BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

Bazinul hidrografic Siret este situat în partea de est - nord-est a ţãrii fiind cel mai mare
bazin hidrografic de pe teritoriul României Râul Siret este cel mai important afluent al
Dunării, având un debit mediu multianual , la vărsare, de cca. 250 mc/s şi reprezintă cel
mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Bazinul hidrografic al râului Siret
are o suprafaţă totală de 44.811 km2 din care 42.890 km2 pe teritoriul României şi
28.116 km2 în administrarea Direcţiei Apelor SIRET sub denumirea Spaţiul Hidrografic
Siret.
Râul Siret izvorăște din Munții Carpații Păduroși aflați în regiunea Cernăuți a Ucrainei, la
o altitudine de 1.238 m.

Vegetaţia în Bazinul Hidrografic Siret se caracterizează printr-o extindere mare a

pădurilor de răşinoase, mai ales în zona Carpaţilor Orientali. Pe munţii mai înalţi de
1.700 m apar pajişti alpine. În zona subcarpatică vegetaţia este de tip central –
europeană, alcătuită din foioase şi pajişti naturale. În zona munţilor puţin înalţi, pe
dealuri şi podişuri, în covorul vegetal se întâlnesc păduri de foioase dispuse în subetaje,
în funcţie de scăderea altitudinii (amestecate cu conifere, de fag şi de stejar). Aceste
păduri cu extinderi diferite (areale tot mai reduse către exterior) exercită influenţe
regularizatoare diferenţiate asupra scurgerii. La extremitatea estică şi sud-estică a
spațiului hidrografic Siret şi în Câmpia Siretului inferior (parte a Câmpiei Române)
vegetaţia capătă treptat caractere de silvostepă şi de stepă. Precipitaţiile, deşi mai
reduse, se grupează în nuclee torenţiale şi produc pe râurile mici din zonă viituri
frecvente şi de amploare mare. Aici pădurile ocupă numai petice izolate, fără
semnificaţe în regularizarea scurgerii, iar terenurile arabile sunt predominante.
Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea şi evoluţia peisajelor
geografice. În Spațiul Hidrografic Siret, fauna este strâns legată de climă şi de
vegetaţie, fapt ce-i conferă o repartiţie zonală altitudinală etajată, dar animalele au o
mobilitate şi o putere de adaptare mai mare.
Dintre răpitoarele de noapte menţionăm: cucuveaua, bufniţa, hurezul de pădure, iar
iarna vine dispre nord, buhniţa de zăpadă . Alături de mamifere şi păsări trăiesc

BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET FLAVIUS GABRIEL PAPP

 BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

numeroşi fluturi şi multe specii de insecte; în silvostepă se întâlnesc animale mari

(vulpea, lupul, mistreţul), iepurele şi numeroase rozătoare (şobolanul, hârciogul,
şoarecele), precum şi reptile (şopârle, şerpi).
Dintre păsări, întâlnim privighetoarea, sticletele , prepeliţa, ciocârlia, cristeiul (pe lângă
bălţi). În apele curgătoare şi lacuri trăiesc 52 specii de peşti în funcţie de zona
geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriţă (în apele de munte), apoi
numeroase specii de alţi peşti specifice zonelor de deal şi de câmpie precum: crapul,
ştiuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcuşorul, etc., batricieni,
şerpi de apă, mamifere de apă, etc.
În cadrul spațiului hidrografic Siret s-au identificat 31 de zone protejate din care 6
reprezintă Parcuri Naționale și Naturale, 65 situri de importanță comunitară (SCI) și 22
arii speciale de protecție avifaunistică (SPA).

BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET FLAVIUS GABRIEL PAPP