BIOLOGIA PESTILOR

Pestii sunt vertebrate primordial acvatice, care-si desfasoara toate activitatile lor vitale in apa. Ei
reprezinta cel mai mare grup de vertebrate, fiind descrise cca 22.000 specii.
Spatiul de viata variaza foarte mult ca intindere. In zonele desertice din S-V SU bazine izolate
si izvoare fierbinti ale Vaii !ortilor adapostesc populatii relicte de pesti si patru specii de Cyprinodon
diabolicus. " specie de Cyprinus traieste intr-un singur izvor termal si este reprezentat de #00 indivizi.
$a cealalta e%trema, in partea cea mai larga a oceanului, in zona batipelagica, la adancimi mai mari de
&000 m, cei mai numerosi pesti apartin genului Cyclotone. 2 specii de Cyclotone (microdon si
acclinidens' sunt reprezentate in toae oceanele lumii si au populatii de mii de milioane de indivizi.
In functie de conditiile de mediu in care traiesc pestii se impart in(
&. pesti dulcicoli )reofili sau stagnofili'
2. pesti de apa salmastra
*. pesti marini
+. pesti migratori
+ din &0 specii de pesti sunt dulcicoli, desi apa dulce reprezinta aproape 0.0&, din totalul apei pe
-erra. cest lucru este posibil datorita faptului ca sansele de izolare si speciatie sunt mult mai mari in
apele dulci decat in mare.
&. Pestii dulcicoli reofili traiesc in ape curgatoare unde conditiile de viata variaza intr-un mod
bine determinat, potrivit caruia variaza si structura populatiilor piscicole. In ma.oritatea raurilor e%ista #
zone ecologice a caror denumire deriva de la speciile predominante(
a' zona pastravului cuprinde paraiele de munte si cursul superior al raurilor. ici debitul de apa
este mic, pe alocurie%istand cascade )debit torenticol'. -emperatura este relativ scazuta )&/-&0
0
1', iar
cantitatea de o%igen ridicata )2-3 cm*4l'. 5iferentele sezoniere de temperatura sunt reliv mici )2-0
0
1'.
fundul albiei este pietros, cu vegetatie putina. 6auna este petricola, reprezentata de crustacei si larve de
insecte. Specia dominanta este pastravul indigen )Salmo trutta' insotit de Cottus gobio )zglavoaca',
Phoxinus phoxinus )boistean', Noemacheilus barbatus )boistean'. In aceasta zona patrund si speciile din
aval( lipan, moioaga, zvarluga.
b' zona lipanului ) Thymallus thymallus ' si moioagei ) Barbus meridionalis '. 5ebitul apei este mai
mare, nu e%ista cascade, apa este bine o%igenata, iar diferentele de temperature intra vara si iarna sunt de
&2-&+
0
1. fundul albiei este pietros si alcatuit in special din prundis. Pe langa speciale care dau numele
zonei aici patrund toti pestii din amonte dar si specii din aval.
&
1aracteristice acestei zone sunt si lostrita )Huchi hucho' in 7istrita moldoveneasca sau Viseu si
Romanichthys valsanicola in rges.
c' zona scobarului ) Chondrostoma nasus '. Este caracterizata de un curs destul de rapid al apei,
fund de prundis, pe alocuri nisipos, malos sau argilos. "scilatiile termice sunt mai mari )&2-&0
0
1', apa
ing8etand iarna pe portiuni mari. 1ontinutul de o%igen variaza intre #-/ cm
*
4l. In aceasta zona se
dezvolta o bioderma foarte bogata, alcatuita din alge filamentoase, diatomee si mici nevertebrate. Specia
dominanta este scobarul, la care se adauga cleanul )euciscus cephallus' la care se adauga mreana
)Barbus barbus' patrunsa din aval. 5in amonte patrund lipanul, moioaga, zvarluga )Cobitis taenia'. In
unele rauri e%ista stiuca si somn.
d' zona mrenei. Este zona de ses a raurilor mari, cu curs lent a apei care se tulbura dupa ploi.
Vara, temperatura apei este de peste 20
0
1. 5ebitul apei scade foarte mutl vara prin infiltratie. 6undul
raului este nisipos, pe alocuri malos sau argilos. 6auna este fitofila. Specia dominanta este mreana, la
care se adauga scobarul, cleanul si morunasul din amonte, si c9prinidae si percidae din aval. Pe raurile
mari patrunde c8iar si cega )!cipenser ruthenus'.
e' zona crapului. 1uprinde cursul inferior al raurilor de ses, inclusiv 5unarea. pa este adanca si
aproape permanent tulbure, cursul este lent, fundul nisipos, malos sau argilos. Vara temperature apei este
foarte ridicata, fiind saraca in o%9gen si cu o vegetatie bogata. Specia dominanta este crapul la care se
adauga percidele. 5in amonte patrund mreana, clean si cobitide.
Pestii dulcicoli stagnofili. In lacurile montane din tara noastra atat numarul speciilor cat si a
indivizilor din cadrul populatiilor este foarte scazut. Pe langa pastravul de munte, aici mai este intalnit
pastravul de lac.
In lacurile de ses i8tiofauna este asemanatoare celei din rauri din zona crapului( ciprinidae,
percidae, cobitidae, gobiidae dulcicole.
2. Pestii din apele salmastre populeaza lacurile Sinoe, -asaul, :olovita, ;meica. cestia sunt
pesti euri8alini sau care suporta variatii de salinitate )semimigratori', cum ar fi cambula, c8efalul,
pastruga care migreaza primavera in aceste lacuri, iar toamna se intorc in mare.
*. Pestii marini.
!area ofera conditii de viata e%trem de variate. stfel, e%ista(
a' zona litorala cuprinsa intre 0 si +0-#0 m. Se caracterizeaza printr-o mare variabilitate a
salinitatii, datorita aportului de apoa dulce de la precipitatii si rauri, luminozitate puternica, cantitate
mare de o%igen si dinamica mare )prin actiunea valurilor'. !a.oritatea speciilor din aceasta zona au talie
mica, gura mare cu dinti puternici si fac miscari limitate. Unii au ventuze pentru fi%area de substrat
2
)guvizi' sau corpul acoperit de placi osoase pentru a le prote.a de valuri. 1ei mai multi pesti litorali au
capacitatea de a-si sc8imba culoarea, iar prin forma corpului imita perfect locul de trai )S9ngnat8idae'.
<rana este abundenta reprezentata, in special, de numeroase specii de crustacee. !a.oritatea
pestilor din aceasta zona sunt carnivore, foarte putin fitofage. ici intalnim reprezentanti ai familiilor
7leniidae, :obiidae, S9ngnat8idae, 1ottidae. Ponta este fi%ata de substrat sau de alge.
Unele specii litorale pot trece, in anumite perioade, pe uscat )Periophthalmus' fiind capabile de
respiratie aeriana.
b' zona platoului continental impartita in doua subzone( neritica si bentica )la adancimi de 200-
*00 m'
Pestii din aceasta zona au forme curioase, intalnindu-se specii globuloase sau comprimate lateral
)Pleuronectiformele'. Speciile prezinta mustati ):adidaele', radii ale inotatoarelor transformate pentru a
servi deplasarii pe substrat )-riglidae'. !a.oritatea lor sunt sedentari, cu miscari limitate legate de
variatiiale temperaturii, salinitatii si de distributia 8ranei.unele specii pot face deplasari mai mari )cazul
Serranidaelor sau :adidelor. Ponta este plutitoare, iar din ea ies larve care se metamorfozeaza pentru a
devein adulti.
;ona bentica este zona rec8inilor turtiti sau pestilor cu corp alungit cilidric. !ulte specii au
dispozitive nada=organe momeala )ophius', organe electrice )Torpedo', dinti veninosi )"urena
murena', glande veninoase )#asyatis'. Sunt pesti carnivori, au culoare cafeniu-roscat cu e%ceptia celor
din recifi care sunt viu colorati.
!ulte dintre speciile care traiesc in aceasta zona folosesc 8abitatul ca mi.loc de aparare sau in
reproducere. stfel, pe langa coloritul 8omocrom cu substratul, unele specii care traiesc pe funduri
particulate fine muta pietricelele sau firele de nisip pentru a-si construi cuiburi sau ascunzatori sau, pur
si simplu, se ingroapa in substrat pentru odi8na sau camuflare. 5e multe ori ascunzatorile au o iesire
alternativa pentru a scapa in cazul in care calea principala de acces este blocata de predator. Speciile din
corali folosesc tuburile coralifere moarte sau anemonele pentru construirea cuibului sau apararea de
dusmani.
c' zona pelagica. ;ona pelagica este continuarea in larg a zonei litorale si cuprinde paturile de
apa pana la +00 m adancime de unde nu mai patrunde lumina zona pelagica )largul marii' difera de cea
litorala prin numeroase particularitati care fac ca fauna sa piscicola sa fie diferita de cea litorala. Pestii
din aceasta zona sunt foarte buni inotatori si ma.oritatea traiesc in carduri primitive )8eterospecifice' sau
evaluate )monospecifice'. Indiferent de natura acestora comportamentul indivizilor este asemanator in
vederea mentinerii sau dizolvarii aglomerarilor. u forma 8idrodinamica )scrumbie, palamida, ton,
*
stavrid' sau de panglica )Regalecus', si culoare verde albastruie dorsal si albicios ventral. Unele specii
se apropie de tarm in perioada reproducerii. Sunt carnivore, ic8tiofage sau planctonofage. Ponta este
flotanta, cu incubatie scurta.
d' zona abisala cuprinde subzonele batiala )intre *00-2000 m' si abisala propriu-zisa )pana la
&&.000 m'.
Incepand cu +00 m lumina dispare )zona afotica'. Presiunea este foarte ridicata )creste cu &
atmosfera la fiecare &0 m adancime', temperatura este foarte scazuta )0-+
0
1', in functie de latitudine.
1antitatea de o%igen este ridicata, datorita actiunii curentilor de convectie. <rana este foarte saraca,
reprezentata de organisme planctonice moarte, substante organice din mal.
!a.oritatea speciilor sunt stenoterme, criofile. u culori inc8ise sau sunt incolori, deoarece, in
lipsa luminii, culoarea isi pierde rolul de avertizare sau recunoastere intra si interspecifica. In lipsa
razelor UV nu e%ista fito- si zooplancton. 5e aceea nu putem vorbi de un metabolism al calciului, ceea
ce duce la un ra8itism congenital, e%primat printr-un sistem osos friabil, cu oase subtiri. "asele
neurocraniului au cavitati pline cu mucus, solzii lipsesc, iar radiile osoase sunt reduse.
5atorita structurii specifice a tesuturilor, a musculaturii si sc8eletului lor slab, acesti pesti au
presiune interna ridicata, egala cu presiunea apei, astfel incat, adusi la suprafata, ei e%plodeaza.
1a adaptari au guri foarte mari cu dinti ascutiti. :ura se poate desc8ide foarte mult prin mai
multe mecanisme. Planseul bucal este inlocuit cu un ligament elastic. 1raniul poate bascula posterior
sub actiunea unor musc8i dispusi intre regiunea otica si partea anterioara a coloanei vertebrale
"c8ii sunt foarte mari. 5e e%emplu, la "yctophum diametrul oc8iului reprezinta #0, din
lungimea capului. $a !rgylopelecus oc8ii sunt telescopici, in timp ce la speciile de foarte mare adancime
oc8ii sunt rudimentari. >etina are numai celule cu bastonase.
Se remarca o reducere a inotatoarelor perec8i si formarea unor prelungiri tactile reprezentate fie
de radii ale inotatoarelor, fie de prelungiri tegumentare ca niste barbisoane. Unii pesti au organe
luminoase )fotofori' pentru atragerea 8ranei sarace.
5eoarece efectivele populationale sunt scazute si probabilitatea gasirii partenerului este, de
asemenea, mica, se observa diferite strategii de contracarare a acestui inconvenient. stfel intalnim
cazuri de parasitism androgen )$inop8r9nidae'. !asculii, de mici dimensiuni comparativ cu femelele, se
prind de corpul acestora, iar intre gura mascului si tegumentul femelei apare un tesut de concrestere in
care sistemele circulatorii ale celor doua se%e conflueaza, a.ungandu-se la situatia finala in care
masculul nu se mai 8raneste sigur, ci este 8ranit, prin sistemul circulator, de catre femela. 6emela poate
duce mai multi masculi deodata.
+
$a Scopeliformes intalnim fenomenul de 8ermafroditism cu autofecundare.
+' Pestii migratori.
!igratiile pestilor sunt deplasari periodice efectuate de indivizii unor populatii cu scopul gasirii
unor zone mai bune de iernat, 8ranire sau reproducere. In functie de capacitatea de deplasare, e%ista
pesti sedentari )care-si petrec toata viata in acelasi loc' si pesti migratori. 1omportamentul migrator este
determinat de factori e%terni )conditii de mediu' sau interni )fiziologici'.
!igratiile pot fi pasive )cand sunt facilitate de curentii de apa' sau active, in care pestii inoata
activ, pe orizontala sau verticala.
Pestii migratori se impart in doua categorii( 8olobiotici )care se deplaseaza n acelasi tip de
mediu' si amfibiotici )care-si sc8imba mediul de viata' diferentiati in(
a) potamotoci anadromi )care migreaza din mare in rauri pentru reproducere'
b) talasotoci catadromi )migreaza din rauri in mare pentru reproducere'.
Indiferent de natura migratiei sau de categoria din care fac parte pestii, e%ista o faza pregatitoare
cand, datorita unor factori interni, pestii isi sc8imba comportamentul si se aduna in carduri la locurile de
plecare. 1ardurile au forma bine determinate, iar distanta intre pesti este bine stabilita pentru a face fata
fortelor de rezistenta ale apei.
Pestii migratori 8olobiotici(
a' in apa dulce( Salmo trutta. In perioada de repoducere, la sfarsitul toamnei-inceputul iernii, se
deplaseaza spre izvoarele raurilor unde apa este mai rapida si mai bine o%igenata )6ig. &'. 5upa
depunerea pontei revin in 8abitatul obisnuit
Comephorus baicalensis traieste la adancimi de #00-&000 m in lacul 7aical. Prezinta
dimorp8ism se%ual( femelele au &3 cm iar masculii doar 2-0 cm. la aceasta specie fecundatia este
interna, iar cand dezvoltarea embrionara petrecuta in organismul mama s-a inc8eiat, femela
efectueaza migratii pe verticala, ridicandu-se la suprafata apei, abdomenul plezneste si puii sunt
pusi in libertate.
b' in apa sarata( Scomber scombrus )scrumbia albastra' migreaza primavara in !area !armara
unde se reproduce, dupa care se intoarce in !area ?eagra unde se 8raneste.
Sarda sarda ierneaza in !area !armara si !area Egee, iar primavara patrunde in !area ?eagra
unde se reproduce.
Pestii amfibiotici au migratii de mare intindere. Salmonidele traiesc in tlantic )Salmo salar$ sau
Pacific (%nchorynchus gorbuscha& %. 'eta'. Pana la maturizarea se%uala )*-+ ani' traiesc in mare la
distanta de &000 m de tarm. $a maturitate se pregatesc pentru migratie in raurile si fluviile care se varsa
#
in oceane. In timpul lungii lor calatorii, e%emplarele adulte sufera transformari( ma%ilarele se alungesc si
se incovoaie , capatand aspect de cioc de papagal. In spatele capului se formeaza o cocoasa cu substanta
de rezerva. Isi sc8imba culoarea de la cea specifica pestilor pelagici la neagra cu pete rosii si galbene. In
timpul calatoriei, care dureaza /-0 luni, nu se 8ranesc, a.ungand, la sfarsit, sa piarda @ din substanta de
rezerva.tegumentul se descuameaza, iar tesuturile sunt puternic parazitate. 6emelele sapa o groapa unde
isi depun icrele si masculii laptii, urmand ca acestia din urma sa pazeasa un timp ponta. poi adultii se
lasa in voia apei si cei mai multi mor. Somonii de Pacific se reproduc doar o data in viata, in timp ce cei
de tlantic, se pot reproduce de doua ori. >eproducerea are loc e%act in izvoarele unde adultii au venit
pe lume.
Icrele au perioada de incubare de #-/ luni. Puii sunt transportati la vale de catre curentii apei
catre gurile de varsare unde petrec o perioada de timp dupa care migreaza in ocean.
!igratia anguilelor este de tip talasotoc. nguila traieste in fluviile din Europa pana la maturitate
se%uala )0-&2 ani' cand se aduna in carduri si migreaza in mare.
$a maturitate se%uala, ang8ilele se grupeaza in carduri, isi sc8imba culoarea, devenind argintii,
si-si incep calatoria care dureaza / luni. In timpul migratiei, ele nu se 8ranesc si a.ung la locurile de
reproducere foarte slabite, parazitate, decalcifiate. 5epun icre la +00 m adancime unde dispare orice
urma de lumina, iar conditiile de viata sunt uniforme pe toata perioada anului, cu temperaturi de 20-2#
0
1
in februarie si 2#-20
0
1 in august si salinitati de *2,*-*0.2,0. dultii nu supravietuiesc reproducerii, iar
din ou, dupa incubatie, ies larvele de ang8ila. Ele migreaza pasiv cu curentul :olfului )curent cald'.
1alatoria dureaza 2-* ani. 1and a.ung in apropierea coastei europene larvele devin civele )larve avansate
cu aspect de frunza'. In stadiile mai avansate, ele rezista la emersie si au fototropism negativ. In apele
continentale se metamorfozeaza in anguile mici, viitorii masculi dezvoltandu-se mai repede comparativ
cu viitoarele female. !asculii traiesc in ape salmastre, iar femelele in ape dulci.
!igratiile de 8ranire sau iernat sunt detereminate de bogatia 8ranei, temperatura propice care
stimuleaza dezvoltarea larvara )perioada cea ai critica din viata unui peste'. !igratiile de reproducere,
insa, au e%plicatii in factori istorici din cadrul evolutiei speciilor. In cazul somonilor, se presupune ca
migratia lor este legata de aparitia si disparitia g8etarilor in 1uaternar. 1a argument vine faptul ca limita
raspandirii actuale a somonilor din tlantic coincide cu limita sudica a calotei glaciare. Stramosii se
reproduceau in anumite zone unde au trait initial si de unde s-au raspandit, iar progenitura a ramas
dependenta de conditiile ancestrale. In privinta ang8ilei, pe langa capacitatea sa de orientare, dezvoltata
in cursul evolutiei sale, migratia se e%plica si prin conditiile ecologice din !area Sargaselor care ofera
loc favorabil pentru reproducere.
/
?u se cunoaste modul de orientare al pestilor migratori, dar se presupune ca avem de-a face cu
prezenta fierului in otoliti si sc8elet cu a.utorul caruia poate se determina campul magnetic.
Hranirea pestilor. In functie de modul de 8ranire pestii se impart in(
&. rapitori )rec8ini, pesti abisali, palamida, somn, stiuca, biban, salau'. <rana este reprezentata de
pesti mai mici, nevertebrate mari si mobile. :ura acestor pesti este mare, cu dinti ascutiti si puternici
dispusi pe ma%ilare si celelalte oase. Stomacul este voluminos, asemanator mamiferelor, fermentul
principal este pepsina, tubul digestiv este scurt. Pestii rapitori sunt capabili de a consuma o cantitate
foarte mare de 8ranasi rezista la inanitie.
!odul de obtinere al 8ranei este variat. Unii ataca prada pandind )Torpedo, somnul', altii
urmaresc prada reprezentata de un singur individ )stiuca, rec8inii' sau de carduri de pesti )lufar,
palamida'.
5e regula, speciile rapitoare fie sunt foarte rapizi inotatori, sau atrag prada aplicand diferite
startegii( stau nemiscati )Sp89raenidae', au colorit 8omocrom cu substratul, imita coloritului speciilor
pasnice (!spidontus imita pestele curatator abroides dimidiatus', au organe momeala )(ranoscopus
scaber& ophius piscatorius', folosindu-se c8iar si de materialele de pe substrat in capturarea si omorarea
8ranei.
2. pasnici. 1onsuma diferite plante si animale. 5e regula au falci fara dinti sau cu dinti slab
dezvoltati )ecpetie fac speciile care se 8ranesc cu ierburi prinse pe substraturi tari pe care le rad cu placi
dentare sau alte formatiuni dure )cioc'', faringe adaptat la triturarea 8ranei, stomacul lipseste, intestinal
este lung, iar fermentul digestive este tripsina. cesti pesti nu rezista la inanitie, 8ranindu-se aproape
permanent.
Pestii pasnici se impart in( ierbivori )Chondrostoma nasus'& detritofagi )"ugil', planctonofagi
(Sprattus', bentofagi ("ullus& acipenseridele& Trigla', insectivore (Salmo& Thymallus'.
Unele specii dezvolta o realtie de simbioza cu alte specii de vietuitoare )e%emplu( speciile
curatatoare care se 8ranesc cu crustacei mici si paraziti de pe speciile gazda'.E%ista si cazuri de
comensalism la )cheneis naucrates care beneficiaza, pr langa sursa de 8rana si de avanta.ul raspandirii
fara consum de energie, prin atasarea de corpul gazda, fara ca aceasta sat raga vreun beneficiu sau sa fie
daunata.
<rana poate fi detectata cu a.utorul vazului, auzului, simtului tactil )asigurat, inclusiv, de linia
laterala', gustului, c8emoreceptiei, electroreceptorilor )ampulele $orenzini' sau organele electrice de la
!orm9ridae-le din frica.
2
$a pesti intalnim, rareori, e adevarat, cazuri de parasitism determinat de nevoie de 8rana
)1arapidae, S9nap8obranc8idae, -ric8om9cteridae sau *andellia cirrhosa care traieste in uretra
mamiferelor, inclusiv a omului'.
Reproducerea. Pestii ating maturitatea se%uala la varste diferite )c9prinodontiformele -*-+ luni,
stavridul A && luni, crapul A 2-* ani, morunul A &/-2+ani'. "vulele sunt in numar foarte mare, in
perioada reproducerii, ocupand aproape intreaga cavitate a corpului' )2#-+0, din greutatea corporala la
crap'. ?umarul icrelor este cu atat mai mare cu cat riscul mortalitatii progeniturii este mai ridicat, iar
forma lor variaza )mai mult sau mai putin ovale, piriforme, lanciforme etc'. Spermatozoizii sunt imobili
in corpul masculului si mobil in apa. Viabilitatea lor este specie specifica )pastrav A 2* secunde, crap A #
secunde'.
Perioada reproductiva este, de asemenea, specie specifica. :adidele, de e%emplu, se reproduc
iarna, crapul primavara-vara. In general reproducerea se realizeaza in grupuri mi%te cu masculi si femele
in zonele de bataie a pestilor.
5e regula, femela alege masculul cel mai mare si capabil de a da nastere unei progenituri
competitive si de a o apara. 5e aceea masculii adopta diferite strategii de atragere a femelelor, legate de
dispunerea cuibului in raport cu e%punerea fata de dusmani, cu disponibilitatea 8ranei etc. !asculii pot
spera ca se vor imperec8ea cu cea mai mare femela sau cu un numar cat mai mare de femele, lucru
ec8ivalent unei fecunditati mari si transmiterea caracterelor paterne unui numar cat mai mare de urmasi.
In functie de modul de reproducere pestii se impart in(
&. pesti care nu au gri.a progeniturii. cestia isi depun ouale in spatiu desc8is )in masa apei, pe
plante, substrat etc' sau isi ascund ponta )in substrat, in ascunzatori, in corali, valve sau crinoide sau pe
pla.a, in zona reflu%ului sau pe substrat care este predispus secarii temporare, in acest caz icrele fiind
adaptate sa supravietuiasca pana la revenirea conditiilor propice de dezvoltare'.
2. pestii care ingri.esc progenitura sunt acei pesti care isi selecteaza substratul pentru depunerea
si ingri.irea pontei )pietre, plante, sau coloana de apa'. !asculii construiesc cuiburi mai mult sau mai
putin complicate )din pietris si pietre, nisip, plante, anemone, bule de gaz sau vizuini' pentru atragerea
femelelor, depunerea oualor si manifesta gri.a parentala fata de acestea. 5e e%emplu( +asterosteus
acculeatus construieste un cuib cu doua iesiri. trage pe rand femele care-si depun ponta si pe care le
alunga. Ulterior& masculul are gri.a de ponta si progenitura pe care o aereaza prin crearea, prin miscarile
pectoralelor, a unui curent permanent proaspat de apa.
*. pesti care poarta progenitura )intern sau e%tern'. Ponta poate fi purtata in gura )1ic8lidaele,
Siluridae', in pungi speciale )S9ngnat8iformele', in camera bran8iala )mbl9opsidae din pesterile
0
mericii ?ord', pe cap, pe tegument )permanent, cu modificarea si aparitia unor structure tegumentare
)fig. 2' sau tranzitoriu pana la gasirea unui loc pentru deunerea ei, cum este cazul unor specii de
spredinidae si $oricariidae'.
6emelele care poarta ponta in camera bran8iala au desc8iderea genitala dispusa catre fata, astfel
incat, la eliberare, icrele trec direct din oviducte in incubator.
Speciile vivipare au doua strategii de pastrare a oualor( una, in care sacul vitelin este atasat de
sistemul digestiv al embrionului, iar alta care imBica e%istenta placentei.
Un caz interesant intalnit la pesti este partenogeneza )producerea progeniturii fara fertilizare din
partea masculilor' E%ista cazuri de ginogeneza )activarea diviziunii oului doar de prezenta unui mascul
apartinand altei specii, fara fertilizare propiu-zisa' in urma careia ia nastere un femela identica cu mama.
In 8ibridogeneza, masculul unei alte specii fertilizeaza oul, insa componenta genetica masculine este
indepartata, iar oul va dezvolta o femela identica mamei.
3