Reproducerea crapului

Reproducerea este actiunea fiziologica complexa care asigura formarea de noi

generatii si perpetuarea speciei. Reproducerea sau perioada de depunere a elementelor
sexuale (lapti si icre) este monociclica, cand ponta este depusa intr-un singur ciclu
anual, primavara pentru majoritatea ciprinidelor.
- organele sexuale sunt situate in cavitatea abdominala;
- fecundatia externa si organul copulator provine din prelungirea papilei genitale;
- patenogeneza: este procesul prin care organismul se dezvolta din gametul femel
nefecundat, spermatozoidul declanseaza diviziunea dupa care se descompune.
- o alta particularitate este ginogeneza, intalnita la caras, continang in dezvoltarea
noului organism si formarea embrionului, fara contopirea celor doi gameti.
Spermatozoidul are rol de a stimula diviziunea ovulului, situatie in care disproportia
dintre cele doua sexe este evident in vederea femelelor.
Elementele sexuale la pesti sunt reprezentate de icre (ovule) si spermatozoizi, care
se caracterizeaza prin unele particularitati ce difera in functie de specie. Spermatozoizii
impreuna cu lichidul seminal alcatuiesc laptii.
 Icrele reprezinta variatii largi sub raportul numarului si al dimensiunilor, in functie
de specie, varsta si stare fiziologica. Greutatea totala a icrelor, in timpul maturitatii
sexuale, poate sa reprezinte, comparativ cu masa ponderala a femelelor, pana la
25-30%, iar diametrul pana la 20mm.
Membrana icrelor este strabatuta de unul sau mai multe orificii (micropil) prin care
patrunde spermatozoidul in vederea fecundarii icrei.
Culoarea icrelor este: portocalie, alba, bruna, galbuie, cenusie, albastruie si strans
legata de pigmentatia vitelusului si de adaptarea acestuia la particularitatile mediului
submers.

Spermatozoizii reprezinta gametii masculi la care se disting cele trei parti:

- cap,
- corp,
- coada (cu rol important in deplasarea acestora spre ovule).
Dimensiunile spermatozoizilor, comparativ cu icrele, sunt mult mai reduse, dar
numarul lor este de ordinul milioanelor sau chiar miliardelor.
 Factorii care influenteaza reproductia

Reproducerea crapului este influentata de o multitudine de factori ce pot fi grupati

in urmatoarele categorii:

a) Externi – temperatura,
– lumina,
– salinitatea apei,
– gradul de oxigenare,
– hrana,
– substratul de depunere a pontei.

b) Interni – specia,
– rasa,
– varsta.
 Factori externi

Temperatura
- are influenta asupra maturarii celulelor sexuale si a declansarii actului reproductiv;
- depunerea pontei are loc in functie de temperatura.

Lumina
- declanseaza maturarea celulelor sexuale si reproducerea propriu-zisa;
- rol secundar in bioritmul reproductiv (boistea are loc dimineata devreme).

Salinitatea
- influenteaza direct procesul de reproducere intervenind mai ales in aria de
raspandire a pestilor.

Oxigenul solvit
- influenteaza in general viata, reproducerea si raspandirea ciprinidelor.

Hrana
- influenteaza reproducerea cantitativ si calitativ;
- are efecte benefice asupra prolificitatii si calitatii descendentilor.
Substratul de depunere al pontei este caracteristic fiecarei specii in parte, avand rol in
perpetuarea acesteia, permitand gruparea pestilor in categorii distincte: pelagofile,
litofile, fitofile, spasmofile, ostracofile.

In functie de aceasta caracteristica, ciprinidele se impart in:

- fitofile – ce depun icrele pe vegetatie moarta (babusca, vaduvita);
– pe vegetatie proaspat inundata (crapul);
– pe frunzele si tulpinile plantelor sumerse (platica, linul);
- ostracofite – necesita prezenta unor scoici, ce joaca rol de incubator (boarta).

Stresul este un factor extern important, stiind ca in perioada de reproducere pestii sunt
foarte sensibili. Sub influenta stresului, boistea se intrerupe si icrele se supramatureaza
si in cateva ore devin inapte pentru fecundare.
 Factori interni

Specia
- influenteaza dimorfismul sexual si manifestarea ciclului sexual; crapul este diciclic,
prin urmare conditiile pentru reproducere trebuie asigurate de doua ori pe an;

Rasa
- influenteaza reproducerea prin prolificitate si prin unele insusiri legate de specificul
acesteia;

Varsta – sunt specii: - precoce (crap);

- tardive (ciprinidele asiatice).

Cunoasterea factorilor de influenta ce actioneaza in perioada de reproducere

constituie conditia reusitei acesteia. Reproducerea pestilor este influentata si de
activitatea glandei endocrine. Pentru a deveni apti de a se reproduce trebuie
indeplinite conditiile optime ale factorilor interni.
 Metode de reproducere
In functie de specificul fiecarei exploatatii ciprinicole se pot utiliza urmatoarele
metode de reproducere: - naturala;
- natural dirijata;
- dirijata;
- artificiala.

Reproducerea naturala
Realizarea unei reproduceri naturale corespunzatoare in apele dulci, presupune
luarea unor masuri:
- popularea bazinelor cu material biologic selectionat;
- interzicerea pescuitului in perioada de reproducere;
- evitarea poluarii si limitarea factorilor de influenta.

Aceasta metoda este ineficienta din punct de vedere economic, deoarece este
aproape in totalitate sub influenta naturala a factorilor de mediu, iar omul nu poate
interveni eficient in urma unei disfunctionalitati.
 Reproducerea natural dirijata

Aceasta metoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- selectia si pregatirea masculilor si femelelor pentru lansare in bazine;
- facilitarea intalnirii reproducatorilor in locuri special amenajate si depunerea
pontei;
- asigurarea conditiilor pentru incubatie si ecloziune;
- pescuirea alevinilor si transferarea lor in bazine de predezvoltare;
- furajarea suplimentara a puietului;
- pescuirea de toamna, selectia si introducerea in bazine de iernat.

Se amenajeaza bazine speciale pentru reproducere, numite helestee. Se folosesc mai

multe tipuri de helestee:
- DUBISH;
- HOFER;
- KOVALSKI;
- SORGENFREI.
 Pregatirea helesteelor
- trebuie facuta cu cateva saptamani sau luni inainte de inundarea bazinului prin
insamantarea unor plante perene (lolium, trifoi alb, coada vulpii) ce va constitui
substratul pentru depunerea pontei;
- in zonele umede, unde apa balteste se va administra clorura de var;
- productivitatea piscicola se stimuleaza prin administrarea de gunoi fermentat, var
stins, fan, drojdie de bere si faina de peste la nivelul apei;
- combaterea pradatorilor se face cu gard sau plase din stuf;
- se inunda helesteele atunci cand temperatura apei se mentine cateva zile la 17-18
grade;
- lansarea reproducatorilor se face dupa o prealabila imbaiere timp de 3-5 minute
intr-o solutie de NaCl 3%, cu scopul inlaturarii parazitilor corporali;
- pentru a asigura hrana naturala necesara alevinilor de 1 zi dupa reproducere se
pune la mal gunoi de grajd fermentat, iar dupa alte 2 zile se administreaza must de
grajd;
- dupa pescuirea alevinilor si transferul in bazine de predezvoltare sau de crestere,
helesteul de reproducere se scurge si se zvanta, iar vatra acestuia se prelucreaza cu
grapa sau discul.
 Reproducerea dirijata
Pentru a realiza reproducerea dirijata a crapului in iazuri si helestee se parcurg
urmatoarele etape:
- pescuitul si selectia reproducatorilor;
- injectarea cu suspensie hipofizara pentru accelerarea maturarii gonadelor;
- lansarea reproducatorilor injectati in bazinele de reproducere.

Reproducerea artificiala
Presupune crearea de conditii adecvate desfasurarii corespunzatoare a maturarii
elementelor sexuale si a dezvoltarii embrionului.
Avantajele reproducerii artificiale pot fi sintetizate astfel:
- este singura metoda de a mentine unele specii de pesti;
- necesita spatii reduse, dotate cu aparatura care asigura controlul strict al conditiilor
necesare unei specii;
- diminuarea unor factori limitativi si ai productiei;
- faciliteaza selectia si ameliorarea prin realizarea unor forme biologice mai
performante si mai rezistente.
 Procesul de reproducere artificiala necesita efectuarea urmatoarelor operatiuni:
- prinderea si selectionarea reproducatorilor;
- stimularea hormonala prin injectarea cu suspensie hipofizica sau hormoni
gonadotropi sintetici;
- recoltarea elementelor sexuale;
- fecundarea lor prin amestecare intr-un spatiu redus (procent de fecunditate 60-80%).
- incubarea icrelor in incubatoare ZUG-WEISS pentru obtinerea larvelor;
- cresterea larvelor pana la 4-5 zile si lansarea lor in helestee de predezvoltare.
Statia de reproducere artificiala
Are urmatoarele componente:
- helestee de iernare, parcare, maturare, crestere, carantina si decantare;
- sala de incubatie cuprinde: - instalatii de preparare a apei tehnologice;
- bazine de parcare pentru reproducatorii injectati;
- bazine pentru reproducatorii mulsi;
- incubatoare;
- bazine pentru larve;
- bazine pentru dezvoltare postlarvara;
- statii de epurare a apelor uzate.
 Metode de fecundare:
- umeda consta in introducerea icrelor si a laptilor intr-un vas cu apa, se amesteca usor
pentru omogenizare si se lasa in repaus 3-5minute;
- semiumeda presupune colectarea icrelor intr-un vas uscat, iar laptii se introduc intr-
un vas cu apa, se amesteca cele 2 componente pentru omogenizare si se lasa 3-5min
- uscata cansta in colectarea icrelor intr-un vas, iar peste ele se adauga cate 2-3
picaturi de sperma de la 2-3 masculi; se omogenizeaza usor, se adauga apa sau
lichid fecundat, se omogenizeaza si se lasa in repaus in mai multe reprize de timp de
20-30 de minute.
Icrele fecundate si descleiate se transfera in incubatoare prin transvazare si
imediat se asigura un volum egal cu 10-15% din volumul de apa existent in incubator.
In perioada incubatiei, icrele embrionare sunt urmarite permanent, se evacueaza
icrele moarte sau eventual aglutinate si se fac observatii privind aparitia infestarii cu
saprolegnia, ciuperca dezvoltata pe membrana icrei.
Eclozarea are loc pe parcursul a 1-2ore pentru tot lotul existent intr-un incubator.
Resturile membranelor sunt evacuate odata cu apa tehnologica sau prin sifonarea
zonei in care sunt aglomerate, iar larvele sunt transferate in bazine de parcare a
larvelor.
 Dezvoltarea larvara
In momentul eclozarii larvele au corpul transparent cu pete pigmentare brun inchis.
Ochii sunt pigmentati, gura nefunctionala, aripioarele pectorale sunt functionale si
membrana inotatoarelor este continua, vezica inotatoare lipseste, sacul vitelin este bine
individualizat. La varsta de 3 zile, larvele isi asigura singure necesarul de energie, din
rezerva sacului vitelin (diminuat ca volum) si din hrana oxogena. Vezica inotatoare
formata si plina de aer, le permite deplasarea lejera in apa in cautarea de infuzori.
Dezvoltarea muschilor si scheletului se intensifica.

Atentia acordata larvelor in aceasta perioada trebuie concentrata pe 2 directii

principale:
– asigurarea permanenta a oxigenului necesar;
– asigurarea hranei exogene din culturi dirijate.

La varsta de 3-5zile larvele sunt transferate in bazine de dezvoltare post-larvara

situate in interiorul statiei sau in helestee de dezvoltare post-larvara.
 Stabilirea numarului de larve produse, respectiv ambalate pentru transport este
necesara obligatorie pentru respectarea normei de populare la cresterea ulterioara dar
si pentru a folosi o unitate de masura pentru produsul vandut.

Stabilirea numarului de larve se face astfel:

- determinarea procentuala a rezultatelor pentru fiecare etapa tehnologica (icre
recoltate, fecundate, eclozate, supravietuire larvara.
- etalonarea unui vas: se colecteaza intr-un vas mic, cu volumul cunoscut, un amestec
de larve si apa in raport de 1:5 si se numara larvele. Repetam operatiunea de 3-5 ori si
stabilim numarul de larve.

La varsta de 6 zile sacul vitelin este resorbit complet, hrana este exclusiv exogena,
muschii nu sunt complet distinsi, scheletul osos este in dezvoltare, inotatoarele sunt
bine evidentiate, dar nu au forma definitiva, aparatul digestiv este dezvoltat, glandele
anexe ale aparatului digestiv sunt in formare si larva a intrat in stadiul de alevin.
 Reproducerea artificial timpurie
Are in vedere obtinerea unui tineret cu o greutate corporala la sfarsitul primului an
de 40-50g pentru a putea ierna corespunzator si a reduce pierderile din sezonul rece.
Metoda consta in devansarea obtinerii descendentilor cu circa 3 saptamani in
avans comparativ cu metoda reproducerii artificiale.

Obtinerea liniilor monosex la crap

Pentru aceasta se utilizeaza ginogeneza si androgeneza, in urma careia se obtin\
descendent identici cu unul dintre cei 2 genitori.
Prin ginogeneza se procedeaza la inactivarea genetica a spermatozoizilor prin
tratarea cu dimetil sulfat sau prin iradiere, urmata de diploidizarea genomului matern.
Tehnica androgenezei consta in inactivarea materialului genetic din ovul si
diploidizarea genomului prin blocarea primei diviziuni a zigotului.
Pentru diploidizarea spermatozoizilor se folosesc socuri termice reci, pentru a
induce endomitoza in momentul primei diviziuni a zigotului.
Dupa aceste tratamente, icrele se incubeaza in incubatoarele Nucet.
Scopul pentru care se obtin liniile monosex creaza posibilitatea reglarii numerice a
sexelor in functie de cerintele economice.
 Reproducerea prin tratament cu GnRH

Tratamentul cu GnRH artificial este eficient in crescatoriile de crap, lin, mreana si

babusca. Utilizand tratamentul hormonal se realizeaza o sincronizare a reproducerii in
efectivul de pesti scurtand astfel si sezonul.
Avantaje:
- depaseste eficacitatea hormonului natural;
- se realizeaza sincronizarea reproducatorilor si scurtarea sezonului;
- ieftin, nu necesita sacrificarea pestelui;
- se stie cantitatea de substanta activa in cazul hipofizei, ea nu oscileaza in functie de
greutate si sezon;
- timpul de tratament este redus, iar pestii sun mai putin stresati.
Dezavantaje:
- se introduc si alti hormoni ce se afla in hipofiza ducand la raspunsuri imunologice la
unii indivizi;
- efectul este inhibat la crap cu DOPAMINA.