Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
si punerea sa in valoare
Pesti: in Delta traiesc peste 110 specii de pesti, dintre care 75 de specii de apa
dulce. Un loc aparte printre pestii Deltei Dunarii il ocupa sturionii marini: pastruga,
morun, nisetru, de la care provin icrele negre (caviarul), precum si sturionii de apa
dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori, cel mai important este scrumbia. Somnul
este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul
fiind de 400 de kg. La salau recordul este de 21 kg.
Alti pesti foarte apreciati de pescari sunt: stiuca, crapul, salaul, carasul, caracuda,
avatul, bibanul, rosioara, platica, linul. In lacurile Deltei se poate pescui la stiuca si
biban, la crap, somn, salau, caras, etc. Pe cursul canalelor se pescuieste, in general,
la somn, crap, salau, biban, platica, caras, etc. Bratele de varsare ale Dunarii sunt
preferate de cega, obletul mare, morun, nisetru, pastruga, scrumbie, crap, somn,
salau, stiuca, mreana, avat; apele mai calme sunt populate de caracuda, biban,
platica, iar apele salmastre de biban, stiuca, chefal si cambula. Sectorul marin
adaposteste majoritar morun si nisetru, precum si scrumbia de Dunare.
Lege nr. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
23/2008 privind pescuitul si acvacultura
Legea nr.69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate
cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare
ORDIN nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al
ministrului mediului privind prohibitia pescuitului
Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 342/2008 privind
dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al
statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
Ordinul 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in
bazinele piscicole naturale
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile
ulterioare.
Ordinul nr. 262/330/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al
ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind conservarea populatiilor
de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acv Ordinul nr. 1231/812/2007 al
ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii
rurale privind aprobarea
Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul
2007.
Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedere
economic are in vedere identificarea:
A. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii pescuitului
comercial;
B. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportarilor ANPA
catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii;
C. Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi semnificative.aculturii de
sturioni din Romania;
altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis). Aceste specii au
fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.
B. Conform raportatilor, facute la EUROSTAT de catre ANPA, pentru perioada 19982007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica, batca, crap, caras, lin,
oblete, mreana, scobar, rosioara, babusca, cosas, sanger, novac, morunas, avat,
stiuca, somn, biban, salau si sturioni. Aceste specii sunt considerate de catre
autoritatile responsabile in domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante
din punct de vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola.
Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform legii nr. 317 / 2009 pentru
aprobarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, astfel incat anual, la
propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin comun al
autoritatilor responsabile in domeniul pescuitului si in domeniul protectiei mediului se
stabilesc perioadele si zonele de protectie a acestora. In 2009, aceste zone au fost
stabilite prin OM nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii
rurale si al ministrului mediului privind prohibitia pescuitului si prevad:
- zone de protectie pentru resursele acvatice vii, periadele de protectie si activitatile
interzise;
- speciile si perioadele de prohibitie.
In zonele de protectie, in perioadele stabilite, cu exceptia pescuitului stiintific si de
cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor, sunt interzise:
a) pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice;
b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta
populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei, taierea si
recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri de
protejare, de crutare, precum si masuri preventive. In Romania pescuitul speciilor de
lostrita, pastrav de mare, mihalt, sturioni si delfini este interzis tot timpul anului, in
timp ce pentru speciile de stiuca, pastravul indigen, pastravul fantanel, coregonul,
scrumbie si calcan sunt stabilite zone si perioade de prohibitie anual.
C. .Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi semnificative au
fost inregisrtate in: Dunare inclusiv zona Administrratiei Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, lacurile de acumulare din aval de Rm-Valcea pe raul Olt,lacurile de
acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau, Calimanesti - judetul Vrancea si StancaCostesti - judetul Botosani
Totodata numeroase cursuri de apa, lacuri si o parte din zona costiera romaneasca
sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce asigura un grad de
protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul ariilor naturale protejate, in
special de masurile de management.
Festivaluri si sarbatori
Ziua Marinei Romane Sarbatoare acvatica nationala
Oficializat ca onomastic a marinarilor romni la 15 august 1902, de
Sfnta Maria Mare, Ziua Marinei Romne i-a certificat pe deplin, mai bine
de un secol, caracterul de autentic festival al mrii i spiritualitii
marinreti. Conceput dintru nceput ca serbare naional, srbtoarea
marinarilor atrgea atenia, prin programul su deosebit de atractiv i
deopotriv pitoresc.
Ziua Marinei a oferit ntotdeauna asistenei un adevrat regal scenic,
alctuit att din momente sobre precum ceremonialul militar al
ntmpinrii oficialitilor, arborarea pavilionului i a marelui pavoaz, n
acordurile Imnului naional i pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul
religios, parada naval i aviatic, defilarea Grzii de onoare etc. ct i din
momente pitoreti, specifice vieii i tradiiilor noastre marinreti.
Competiiile, jocurile i surprizele marinarilor, regizate i puse n scen, pe
ap i pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele
alctuite din timp de organizatori pentru a da farmec i culoare unei
srbtori care este deopotriv a Marinei, a oraelor-porturi i a rii.
2. Festivalul Pescarului
Primria oraului Eforie a pregtit organizarea unui nou festival n localitate.
Evenimentul le este dedicat, nici mai mult nici mai puin... pescarilor. Administraia
public local a oraului Eforia a obinut banii cu sprijinul Uniunii Europene. Noul
proiect aflat n atenia Primriei este intitulat Festivalul pescarilor - Eforie i este un
proiect finanat prin Programul Operaional pentru Pescuit.
Festivalul are ca obiective mbuntirea percepiei n rndurile comunitii cu privire
la importana economic i cultural a pescuitului, promovarea pescuitului i a artei
culinare tradiionale la nivel naional, prin organizarea i derularea a dou ediii ale
Festivalului Pescarilor, precum i informarea i educarea comunitii i a turitilor cu
privire la particularitile pescuitului n zon.
n ceea ce privete festivalul pescarilor, acesta se va derula pe parcursul a trei zile,
timp n care vor avea loc o serie de activiti menite s aduc n prim-plan importana
pescuitului la nivel local. Se vor organiza concursuri de pescuit sportiv, seminarii
cu specialiti n domeniul pescuitului, proteciei i conservrii resurselor naturale, o
expoziie, degustri i concursuri gastronomice i diverse activiti educative. Nu vor
lipsi nici concertele i spectacole de dansuri tradiionale din zona Dobrogei. Cum
guvidul este preferatul pescarilor amatori de pe litoral, aciunea se organizeaza dup
perioada de prohibiie, adic undeva n luna iunie. Concret, proiectul are in vedere o
campanie de informare la nivel naional i realizarea unui studiu privind importana
pescuitului pentru comunitate.
petrecuta cu mult timp in urma? Vrei sa mananci ceva gustos si sa petreci cateva
clipe alaturi de cei dragi intr-o atmosfera intima si placuta? Ei bine, poti sa ai parte de
toate acestea la restaurantul Blue Acqua (fostul restaurant Pescarul), situat pe
Faleza Superioara a Dunarii.
Unde mancam cel mai bun peste din Bucuresti? La Pescaria Dorobantilor este locul
perfect unde poti sa ai parte de o masa copioasa de peste in tihna un loc unde iti
poti odihni sufletul.
Mamma Leone, restaurant cu specific pescaresc, cam spune totul, dar mai bine hai
sa mancam ceva decat sa povestim.
Bibliografie
http://legeaz.net/oug-195-2005-protectia-mediului/art-58-protectia-apelorsi-a-ecosistemelor-acvatice
http://www.blueacqua.ro/index.html
http://te-ajut.ro/2015/03/15/la-pescaria-dorobantilor/
http://www.mammaleone.ro/
http://www.vatrapescareasca.ro/