Sunteți pe pagina 1din 13

Fauna acvatica in Romania

si punerea sa in valoare

Profesor : Soare Ionica


Student :Cretanu Adelina
Disciplina:

Fauna acvatic se repartizeaz n urmtoarele


complexe faunistice:

Complexul lacurilor alpine, n general cu o faun srac, datorit condiilor i


caracterizat prin prezena salmonidelor.
Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioar a pdurilor),
caracterizat prin prezena pstrvului, a ochianei i a boiteanului.
Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faun amestecat i foarte
variat, format din animale de ap dulce, marine i relicte sarmatice. La limita dintre
apele dulci i cele uor salmastre triesc scoici, raci, melciori.
Complexul luncilor i al deltei are o faun bogat i variat, alctuit n primul
rnd din specii al cror mod de via este amfibiu. Pe malurile rurilor triesc vidre i
nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente: vulpea, lupul, mistreul i iepurele. Nu
lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice sunt: broasca estoas de balt,
arpele de ap i batracienii: broasca de lac, tritonii, buhaiul de balt. Psrile de
balt sunt numeroase i variate n special n Lunca i Delta Dunrii: pelicanul comun,
pelicanul cre, clifarul alb, clifarul rou, lebda mut, lebda cnttoare, liia, raa
slbatic mare, grlia, strcul, loptarul, strcul alb, ignuul, ginua, piigoiul de
stuf, privighetoarea de stuf etc. Dintre psrile rpitoare sunt prezente: vulturul
pescar, vulturul codalb, uliul de balt.
Ruri. n funcie de particularitile regimului hidrologic al diferitelor sectoare, se
disting urmtoarele etaje de faun:
a) n poriunile de munte fauna pstrvului, a lipanului i a moioagei ;
b) n cursul mijlociu al rurilor fauna scobarului i a cleanului ;
c) n cursul inferior fauna mrenei, care cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, i fauna
bibanului, care cuprinde: babuca, obletele, crapul, tiuca;
d) n enalul Dunrii i n poriunea inferioar a rurilor de es fauna crapului, care
cuprinde un foarte mare numr de specii, printre care peti marini migratori (nisetrul,
pstruga, morunul, scrumbia de Dunre), cega, peti care se retrag periodic n bli
(vduvia, somnul, crapul, alul, pltica, tiuca) i peti care triesc de obicei n
blile Dunrii (zvrluga, bibanul-soare, carasul, roioara).
Marea Neagr are o faun format din numeroase specii de nevertebrate, peti i
mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate se ntlnesc unele gasteropode,
celenterate, unele molute, protozoare, .a. Dintre peti se ntlnesc hamsii, heringi,
scrumbii albastre, cini-de-mare, sturioni i plmide.

Fauna acvatica din Delta Dunarii

Pesti: in Delta traiesc peste 110 specii de pesti, dintre care 75 de specii de apa
dulce. Un loc aparte printre pestii Deltei Dunarii il ocupa sturionii marini: pastruga,
morun, nisetru, de la care provin icrele negre (caviarul), precum si sturionii de apa
dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori, cel mai important este scrumbia. Somnul
este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul
fiind de 400 de kg. La salau recordul este de 21 kg.
Alti pesti foarte apreciati de pescari sunt: stiuca, crapul, salaul, carasul, caracuda,
avatul, bibanul, rosioara, platica, linul. In lacurile Deltei se poate pescui la stiuca si
biban, la crap, somn, salau, caras, etc. Pe cursul canalelor se pescuieste, in general,
la somn, crap, salau, biban, platica, caras, etc. Bratele de varsare ale Dunarii sunt
preferate de cega, obletul mare, morun, nisetru, pastruga, scrumbie, crap, somn,
salau, stiuca, mreana, avat; apele mai calme sunt populate de caracuda, biban,
platica, iar apele salmastre de biban, stiuca, chefal si cambula. Sectorul marin
adaposteste majoritar morun si nisetru, precum si scrumbia de Dunare.

Protecia apelor i a ecosistemelor


acvatice
Art. 58
Persoanele fizice i juridice au urmtoarele obligaii:
a) s execute toate lucrrile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrrii
faunei acvatice i de ameliorare a calitii apei, prevzute cu termen n avizul sau
autorizaia de gospodrire a apelor, precum i n autorizaia de mediu, i s
monitorizeze zona de impact;
b) s se doteze, n cazul deinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine,
cu instalaii de stocare sau de tratare a deeurilor, instalaii de epurare a apelor uzate
i racorduri de descrcare a acestora n instalaii de mal sau plutitoare;
c) s amenajeze porturile cu instalaii de colectare, prelucrare, reciclare sau
neutralizare a deeurilor petroliere, menajere sau de alt natur, stocate pe navele
fluviale i maritime, i s constituie echipe de intervenie n caz de poluare
accidental a apelor i a zonelor de coast;
d) s nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct n apele
naturale i s nu arunce de pe acestea nici un fel de deeuri;
e) s nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea
apelor de suprafaa;

f) s nu deverseze n apele de suprafa, subterane i maritime ape uzate, fecaloid


menajere, substane petroliere, substane prioritare/prioritar periculoase;
g) s nu arunce i s nu depoziteze pe maluri, n albiile rurilor i n zonele umede i
de coast deeuri de orice fel i s nu introduc n ape substane explozive, tensiune
electric, narcotice, substane prioritare/prioritar periculoase.

Zone pentru protectia speciilor acvatice importante


din punct de vedere economic
Desemnarea zonelor pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de
vedere economic a avut in vedere identificarea cursurilor de apa care permit
dezvoltarea faunei acvatice cu potential economic si interesul comercial pentru
aceste specii. Precizam faptul ca zonele protejate pentru speciile importante din
punct de vedere economic nu fac obiectul unor masuri de protectie speciale privind
calitatea apei, acestea regasindu-se in cadrul prevazut de H.G. 202/2002 si H.G. nr.
201/2002 insa beneficiaza de anumite masuri de protectie pentru protejarea
resurselor acvatice vii.
Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut in vedere:
- Masurile de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii
- Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si
ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si ce privind calitatea apelor pentru
moluste;

Desemnarea zonelor de protectie pentru protectia speciilor importante din punct de


vedereeconomic are la baza urmatoarele acte normative:
Hotararea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii
vietii piscicole, cu modificarile si completarile ulterioare (HG 563/2006, HG 210/2007)
transpune Directivele 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care
necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata piscicola
Hotararea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
calitatea apelor pentru moluste, cu modificarile si completarile ulterioare (HG
210/2007) transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluste
amendata de Directiva 2006/113;
Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al
ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea si catalogarea zonelor
marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor;

Lege nr. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
23/2008 privind pescuitul si acvacultura
Legea nr.69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate
cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare
ORDIN nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al
ministrului mediului privind prohibitia pescuitului
Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 342/2008 privind
dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al
statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
Ordinul 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in
bazinele piscicole naturale
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile
ulterioare.
Ordinul nr. 262/330/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al
ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind conservarea populatiilor
de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acv Ordinul nr. 1231/812/2007 al
ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii
rurale privind aprobarea
Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul
2007.
Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedere
economic are in vedere identificarea:
A. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii pescuitului
comercial;
B. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportarilor ANPA
catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii;
C. Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi semnificative.aculturii de
sturioni din Romania;

A. Conform Directivei 78/659/CEE sunt stabilite:


- ape salmonicole definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite
dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmonide, precum pastravul
(Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus).
Precizam faptul ca aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct
de vedere economic.
- Ape ciprinicole definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite
dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau

altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis). Aceste specii au
fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.
B. Conform raportatilor, facute la EUROSTAT de catre ANPA, pentru perioada 19982007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica, batca, crap, caras, lin,
oblete, mreana, scobar, rosioara, babusca, cosas, sanger, novac, morunas, avat,
stiuca, somn, biban, salau si sturioni. Aceste specii sunt considerate de catre
autoritatile responsabile in domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante
din punct de vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola.
Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform legii nr. 317 / 2009 pentru
aprobarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, astfel incat anual, la
propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin comun al
autoritatilor responsabile in domeniul pescuitului si in domeniul protectiei mediului se
stabilesc perioadele si zonele de protectie a acestora. In 2009, aceste zone au fost
stabilite prin OM nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii
rurale si al ministrului mediului privind prohibitia pescuitului si prevad:
- zone de protectie pentru resursele acvatice vii, periadele de protectie si activitatile
interzise;
- speciile si perioadele de prohibitie.
In zonele de protectie, in perioadele stabilite, cu exceptia pescuitului stiintific si de
cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor, sunt interzise:
a) pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice;
b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta
populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei, taierea si
recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri de
protejare, de crutare, precum si masuri preventive. In Romania pescuitul speciilor de
lostrita, pastrav de mare, mihalt, sturioni si delfini este interzis tot timpul anului, in
timp ce pentru speciile de stiuca, pastravul indigen, pastravul fantanel, coregonul,
scrumbie si calcan sunt stabilite zone si perioade de prohibitie anual.
C. .Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi semnificative au
fost inregisrtate in: Dunare inclusiv zona Administrratiei Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, lacurile de acumulare din aval de Rm-Valcea pe raul Olt,lacurile de
acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau, Calimanesti - judetul Vrancea si StancaCostesti - judetul Botosani
Totodata numeroase cursuri de apa, lacuri si o parte din zona costiera romaneasca
sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce asigura un grad de
protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul ariilor naturale protejate, in
special de masurile de management.

Conform O.U.G. nr. 57/2007 prelevarea din natura si exploatarea exemplarelor


tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr. 5, se vor face in
conditii compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare
favorabila, lundu-se, dupa caz, urmatoarele masuri:
a) reglementarea accesului in anumite zone si/sau anumite perioade;
b) interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si capturarii anumitor specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor si a mijloacelor de recoltare/capturare;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturarii, transportului si
comercializarii, inclusiv stabilirea de cote;
e) incurajarea cultivarii si cresterii in captivitate, in vederea reducerii presiunii asupra
populatiilor naturale;
f) evaluarea masurilor adoptate.

Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de Fauna si flora


salbatica (CITES) a fost ratificata de Romnia prin Legea nr.69/1994 prevede
interzicerea comertul cu specii ameninate cu disparitia, inscrise pe o lista agreata
(Anexa I), si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii, care ar putea
deveni amenintate cu disparitia (listate in Anexa II). La propunerea Germaniei in
1997, 25 de specii de sturioni si pesti cu padela au fost trecute in Anexa II a
Conventiei, acest moment a marcat o cotitura istorica in conservarea si comertul cu
aceste specii. Tarile care pescuiesc sturioni au fost solicitate sa intreprinda anual
actiuni de coordonare inter-guvernamentala la nivel de bazin hidrografic, pentru a
conveni impreuna asupra cotelor de captura si de export de sturioni
Speciile de acipenseride fac obiectul masurilor de management atat pentru prelevare
din natura cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace, sisteme
sau metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care
pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava.
In Romania doar fluviul Dunarea si raul Prut ofera, in prezent, conditii propice de
migratie a sturionilor, cu mentiunea ca datorita modificarilor hidromorfologice speciile
de sturioni ajung doar pana la Portile de Fier II respectiv acumularea Stanca
Costesti.
Grigore Antipa, in 1909, mentioneaza in Fauna Ichtiologica a Romaniei Bucuresti
Academia Romana publicatiunile Fondului Vasile Adamachi, ca cega urca pe raurile
Jiu, Olt, Arges, Siret si Prut (pag 247) si nisetru urca uneori pe raurile Prut, Siret. Jiu
si Olt (pag 256).
Conform informatiilor primite de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii
anual in campaniile de monitorizare de pe Dunare si principalele brate ale acesteia
au fost capturate si identificate exemplare de Acipenser ruthenus (cega), Acipenser
stellatus (pastruga), Acipenser guldenstaedti (nisetru) si Huso huso (morun) insa de
in ultimii 10 ani din ce in ce mai putine exemplare. Conform adresei nr.

2566/17.06.2008 primita de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru ecologie


acvatica , pescuit si acvaculura Galati s-au semnalat: o Specii de sturioni marini
migratori:
Specia Huso huso (Linnaeus, 1758) Morun - s-au semnalat exemplare izolate
incursul inferior al afluentilor (Siret si Prut);
Specia Acipenser gueldenstaedti (Brandt & Ratzeburg, 1833 Nisetru s-a
identificat in capturi de exemplare izolate si in zona inferioara a raurilor Prut si Siret;
Specia Acipenser stellatus (Linnaeus, 1758) Pastruga a fost semnalata in
capturi si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret.
o Specii de sturioni endemici: Specia Acipenser ruthenus (Linnaeus, 1758) Cega
a fost semnalata sporadic si in raurile Prut si Siret.
Specia Acipenser nudiventris (Lovetzskz, 1828) Viza a fost semnalata in trecut
si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret. In ultimele decenii nu au mai fost
semnalate capturi de viza.
Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au
suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri
care sa asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul
comercial pentru perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere
a populatiilor de sturioni prin repopulare a Dunarii. In acelasi timp este incurajata
acvacultura acestor specii.
Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual (20052009) numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la 4864 in 2005
pana la peste 100 000 exemplare in 2009.
La nivelul bazinului hidrografic Olt prin suprapunerea zonelor salmonicole ciprinicole
si cu acipenseride identificate in registrul anterior cu zonele in care se practica
pescuit comercial conform raportarilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si
Acvacultura (ANPA) au fost identificate zone de protectie pentru resursele acvatice
vii, doar pentru fluviul Dunarea. Aceste zone de protectie sunt cartografiate intr-o
singura figura la nivelul fluviului.
La nivelul bazinului hidrografic Olt au fost identificate zonele salmonicole definite de
Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA, prin Institutul de Cecetari si Amenajari
Silvice, care au o lungime totala de 2331 km ceea ce reprezinta 23,6% din lungimea
totala a intregii retele hidrografice si o suprafata de 1458,16 ha pentru lacuri. Din
lungimea totala de 2331 km zone salmonicole, aproximativ 75,8 % se afla in arii
naturale protejate, ca de exemplu: parcul natural Cindrel pe cursul de apa Sadu,
rezervatia naturala Golul Alpin al Muntilor Fagaras pe cursurile de apa Laita,
Porumbacu, Avrig, aria de protectie speciala avifaunistica Cozia-Buila-Vanturarita pe
cursurile de apa Calinesti, Lotru, Olanesti, Bistrita.
Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul bazinului hidrografic este de 3967 km.

Festivaluri si sarbatori
Ziua Marinei Romane Sarbatoare acvatica nationala
Oficializat ca onomastic a marinarilor romni la 15 august 1902, de
Sfnta Maria Mare, Ziua Marinei Romne i-a certificat pe deplin, mai bine
de un secol, caracterul de autentic festival al mrii i spiritualitii
marinreti. Conceput dintru nceput ca serbare naional, srbtoarea
marinarilor atrgea atenia, prin programul su deosebit de atractiv i
deopotriv pitoresc.
Ziua Marinei a oferit ntotdeauna asistenei un adevrat regal scenic,
alctuit att din momente sobre precum ceremonialul militar al
ntmpinrii oficialitilor, arborarea pavilionului i a marelui pavoaz, n
acordurile Imnului naional i pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul
religios, parada naval i aviatic, defilarea Grzii de onoare etc. ct i din
momente pitoreti, specifice vieii i tradiiilor noastre marinreti.
Competiiile, jocurile i surprizele marinarilor, regizate i puse n scen, pe
ap i pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele
alctuite din timp de organizatori pentru a da farmec i culoare unei
srbtori care este deopotriv a Marinei, a oraelor-porturi i a rii.

1.Festivalului National al Pestelui din Iasi Pescia


Cuprinde activitati precum:

Vanzarea de produse din peste autohton de mare si de apa dulce, precum si


peste de import, dar si mancaruri obtinute din acesta. Vor fi expuse spre
vanzare si accesorii necesare prepararii pestelui. Astfel, in cadrul
evenimentului, vor fi prezenti: producatori si procesatori de peste si produse
din peste, magazine de desfacere, restaurante si firme de catering care vor
oferi produse preparate pe baza de peste;

Expunerea de echipamente dedicate pasionatilor de pescuit;

Demonstratii, degustari si conferinte sustinute in fata publicului de catre


bucatari profesionisti care vor invata publicul despre: evaluarea prospetimii
pestelui, transarea acestuia, modalitati de condimentare si de gatit;

Conferinte sustinute de nutritionisti si profesori de biologie despre beneficiile


consumului de peste si respectiv speciile de peste existente in apele din
Romania.

In cele trei zile ale festivalului, vizitatorii au avea parte de:

Degustari de mancaruri traditionale, dar care, in loc de ingredientele clasice,


au la baza pestele: zacusca cu peste, varza calita cu peste, mici din peste, salata
de icre de crap si stiuca, diferite borsuri din peste etc;
Degustari de peste marinat si peste afumat, preparate din burta de crap;
Preparate de peste la gratar: pastrav, crap, scrumbie, limba de mare (sole),
barbun, cod, pisica de mare;
Preparate la friteuza: hamsii, midii pane, cod pane, calamar pane, muslitos,
calamar la romana, creveti pane;
Preparate la ceaun: bors de peste Victorita, midii intregi cu sos
mediteraneean, storceag (regina ciorbelor pescaresti);
Preparate la plita: tentacule de caracatita, calamar Loligo, rapane de Marea
Neagra, midii cu usturoi si vin, carnati din peste.

De ce un Festival National al Pestelui ?

PESCIA are drept obiectiv principal cresterea consumului de peste in


Romania si constientizarea de catre publicul larg a beneficiilor pe care le are
acest consum, precum si popularizarea unor specii mai putin cunoscute in
Romania si a prepararii lor. Acest obiectiv al evenimentului se pliaza si pe
fondul datelor difuzate in 2013 opiniei publice de catre Asociatia Piscicultorilor
din Romania. Potrivit acestor date, tara noastra se afla printre ultimele din
Europa, in ceea ce priveste consumul de peste, un roman mancand anual, in
medie, mai putin de 5 kilograme, in timp ce consumul mediu in Uniunea
Europeana
este
de
20
de
kilograme
anual.
De asemenea, Festivalul National al Pestelui isi propune cresterea increderii
populatiei in marcile comerciale operate de jucatorii din industria piscicola
nationala (ferme piscicole, procesatori de peste, magazine de desfacere si
comercializare,
etc.).
Un alt obiectiv al festivalului este cresterea numarului de activitati in ramurile
conexe industriei de resort si anume, pescuitul sportiv si turismul piscicol.

2. Festivalul Pescarului
Primria oraului Eforie a pregtit organizarea unui nou festival n localitate.
Evenimentul le este dedicat, nici mai mult nici mai puin... pescarilor. Administraia
public local a oraului Eforia a obinut banii cu sprijinul Uniunii Europene. Noul
proiect aflat n atenia Primriei este intitulat Festivalul pescarilor - Eforie i este un
proiect finanat prin Programul Operaional pentru Pescuit.
Festivalul are ca obiective mbuntirea percepiei n rndurile comunitii cu privire
la importana economic i cultural a pescuitului, promovarea pescuitului i a artei

culinare tradiionale la nivel naional, prin organizarea i derularea a dou ediii ale
Festivalului Pescarilor, precum i informarea i educarea comunitii i a turitilor cu
privire la particularitile pescuitului n zon.
n ceea ce privete festivalul pescarilor, acesta se va derula pe parcursul a trei zile,
timp n care vor avea loc o serie de activiti menite s aduc n prim-plan importana
pescuitului la nivel local. Se vor organiza concursuri de pescuit sportiv, seminarii
cu specialiti n domeniul pescuitului, proteciei i conservrii resurselor naturale, o
expoziie, degustri i concursuri gastronomice i diverse activiti educative. Nu vor
lipsi nici concertele i spectacole de dansuri tradiionale din zona Dobrogei. Cum
guvidul este preferatul pescarilor amatori de pe litoral, aciunea se organizeaza dup
perioada de prohibiie, adic undeva n luna iunie. Concret, proiectul are in vedere o
campanie de informare la nivel naional i realizarea unui studiu privind importana
pescuitului pentru comunitate.

3. Festivalul Fir intins


Festivalul Fir ntins este al doilea proiect finanat prin Fondul European de Pescuit
(FEP) 2007-2013 n cadrul Strategiei de dezvoltare durabil a zonei pescreti PrutDunre din Judeul Galai Promovarea produselor i serviciilor locale legate de
pescuit i acvacultur, pe care Unitatea Administrativ-Teritorial Municipiul Galai l
implementeaz.
Valoarea total a proiectului este de 409.200 lei (cu TVA), din care 330.000 lei
reprezint asistena financiar nerambursabil. Perioada de implementare este de 10
luni de la data semnrii contractului de finanare. Obiectivul proiectului l constituie
dezvoltarea integrat durabil a Zonei Pescreti din municipiul Galai, cu
respectarea i valorificarea resurselor de mediu, economice i sociale.
3. Festivalul Scrumbiei, care are loc ncepnd din anul 2000, n duminica Floriilor

4. Festivalul Borului Pescresc


Localnicii, invitaii i turitii se vor aduna n jurul ceaunelor cu bor de pete, lng
malul apei, pentru a participa la toate aciunile de pregtire a acestei delicatese
specifice zonei. Programul artistic susinut de ansambluri tradiionale i artiti locali,
vizite ghidate la Cetatea Argamum i trasee ctre punctele de interes turistic local vor
asigura "garnitura" borului de pete de la Jurilovca.

Restaurante cu specific pescaresc din


Romania
1.Restaurantul Blue Acqua Galati
Esti innebunit dupa peste si vrei sa retraiesti o experienta din Delta Dunarii

petrecuta cu mult timp in urma? Vrei sa mananci ceva gustos si sa petreci cateva
clipe alaturi de cei dragi intr-o atmosfera intima si placuta? Ei bine, poti sa ai parte de
toate acestea la restaurantul Blue Acqua (fostul restaurant Pescarul), situat pe
Faleza Superioara a Dunarii.

2. Restaurantul Blue Acqua Iasi


Preparatele, facute pe loc in bucataria proprie, te vor incanta si vor fi principalul atu
pentru a reveni aici oricand cu mare drag, alaturi de prieteni. In meniu vei gasi si
supe, fructe de mare, tocanite de peste, placinta cu peste, dar si dulciuri facute exact
ca la mama acasa.

3. Restaurant La pescaria Dorobantilor- Bucuresti

Unde mancam cel mai bun peste din Bucuresti? La Pescaria Dorobantilor este locul
perfect unde poti sa ai parte de o masa copioasa de peste in tihna un loc unde iti
poti odihni sufletul.

4. Restaurant Vatra Pescareasca-Constanta


Bucataria de vara, borsul de peste lipovenesc, pestele proaspat si fructele de mare
facute pe plita, sau gratar, marinat in casa sau in saramura, asezonate cu sosuri
delicate, scoicile la ceaun si multe alte specialitati de la Marea Neagra, insotite de
vinuri din podgoriile romanesti renumite, sunt cateva din bunataturile cu care va
asteptam sa ne treceti pragul.

5. Restaurant Mamma Leone-Brasov

Mamma Leone, restaurant cu specific pescaresc, cam spune totul, dar mai bine hai
sa mancam ceva decat sa povestim.

Bibliografie
http://legeaz.net/oug-195-2005-protectia-mediului/art-58-protectia-apelorsi-a-ecosistemelor-acvatice
http://www.blueacqua.ro/index.html
http://te-ajut.ro/2015/03/15/la-pescaria-dorobantilor/
http://www.mammaleone.ro/
http://www.vatrapescareasca.ro/

S-ar putea să vă placă și