Tenologia de Crestere A Ciprinidelor Asiatice

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu de caz privind proiectarea lucrarilor de baza intr-o

amenajare piscicola
Capitolul I
TEMA PROIECTULUI
Proiectarea unei ferme incomplete de obţinere a puietului de ciprinidae asiatice cosaş,

sânger şi novac în vârstă de un an, având o suprafaţă de creştere vara I de 100 Ha şi cu o
producţie unitară de 2300 Kg/Ha.
DATE PRINCIPALE:
- Suprafaţa pentru Vara I, S=100Ha;

- Producţia unitară, Pu=2300kg/Ha;
- Procentul speciilor în producţia totală Ct=50%; H=30%; A=20%;
-Greutatea exemplarelor fiecărei specii la un an: Ct+=30g/ex, H+=35g/ex, A+=40g/ex.
Memoriu justificativ
La stabilirea tehnologiei de exploatare şi a concepţiei de amenajare a fermei piscicole

ce va trebui proiectată, s-au luat în considerare următoarele tendinţe ale pieţei interne:
- cererea mai ridicată pentru peştele indigen proaspăt;
- preţurile ridicate ale conservelor obţinute în ţara noastră, fiind un factor
Pagina 1 din 106

selectiv ce duce la limitarea consumului acestora;

- diversificarea gamei conservelor din peşte.
Scopul acestei amenajări este creşterea puietului trecut de etapaI a dezvoltarii
(predezvoltat) de ciprinide asiatice pe perioada unui sezon vegetativ şi iernarea
acestuia.Capacitatea producţiei este de 2300 kg/Ha, sistemul de exploatare fiind intensiv (cu
durata de un an), iar speciile cultivate sunt reprezentate de cosaş, sânger şi novac.
Pentru înfiinţarea acestui tip de amenajare trebuie luate în considerare condiţiile
geologice şi hidrologice din zona în care se va construi ferma.
Condiţii necesare pentru unitatea piscicolă cu creştere intensivă în policultură
Condiţii hidrologice:
- temperatura apei lacurilor de câmpie sau şes, iazurilor sau heleşteelor
corespuzătoare necesităţilor fiziologice ale speciilor de cultură;
- duritatea apei nu influenţează prea mult speciile cultivate;
- debitul de apă necesar se va calcula în funcţie de numărul de exemplare şi
de necesităţile fiecărei categorii.
Condiţii geologice:
- în general fundul bazinelor trebuie să fie mâlos-nisipos.
Tipurile de bazine folosite vor fi: bazine de creştere vara I şi bazine de iernat.
Ciclul şi sistemul de exploatare
Ciclul de exploatare este de un an, iar speciile cosaş, sânger şi novac se vor procura de
la alte unităţi sub formă de puiet trecut de etapaI(predezvoltat) având greutatea de 1g/ex.
În condiţii de furajare se preconizează ca puietul de 1g să ajungă la o greutate de 35 g la
sfărşitul sezonului vegetativ.
Sistemul de creştere este intensiv în policultură folosind hrana naturală din bazine iar
suplimentar se vor administra furaje.Acest sistem prezintă avantaje şi dezavantaje cum ar fi:
Avantaje:
- producţie mare şi diversificată;

- recuperarea investiţiilor pe timp relativ scurt;
Pagina 2 din 106

- folosirea apei din orice râu sau lac din apropierea fermei piscicole.
Dezavantaje:
- pierderi mari în caz de furajare necorespunzătoare, boli acute,

transmisibile datorită densităţii mari de populare;
- pierderi mari datorită contaminării apei de alimentare cu substanţe nocive.
Biologia speciilor şi importanţa lor
1. Cosaşul – Ctenopharingodon idella

Este originar din bazinul Amurului găsindu-se şi în alte bazine hidrografice din China.
A fost adus în 1960 în România şi s-a reuşit o aclimatizare perfectă.
Este o specie reofilă, semimigratoare, ajungând la o lungime de peste un metru şi o
greutate de 15-20 kg, având un corp alungit fusiform, acoperit cu solzi cicloizi bine fixaţi în
tegument, gură terminală, prezintă dinţi faringieni zimţaţi şi dispuşi pe ultima pereche de arcuri
branhiale pe două rânduri.
Se reproduce în perioada mai-iunie la temperaturi ale apei de 20-22(C. Maturitatea
sexuală este atinsă la vârsta de 5 ani. Prolificitatea este în funcţie de talia femelelor şi variază
între 200.000-800.000 icre pelagice nelipicioase de culoare gălbui - verzuie, cu diametrul 1,2-
1,8 mm; incubaţia durează 1-2 zile.
După resorbţia sacului vitelin, puietul până la 11-15 mm se hrăneşte cu organisme
planctonice mărunte, cum ar fi: rotifere, crustacee, alge. La lungimea de 15-18 mm începe să
consume larve de tendipendide şi fragmente ale unor plante macrofite, rolul planctonului
reducându-se. Adulţii se hrănesc aproape exclusiv cu vegetaţie acvatică macrofită şi
întâmplător cu zooplancton.
Hrănirea începe primăvara, la o temperatură de 10-14°C şi ţine până toamna, la aceleaşi
temperaturi; în sezonul de iarnă nu se hrăneşte.
Cosaşul are o mare importanţă pentru piscicultură din punct de vedere al calităţii cărnii,
al productivităţii sporite şi pentru valorificarea vegetaţiei acvatice macrofite insuficient
utilizate.
Pagina 3 din 106

Deoarece în apele stagnante nu se reproduce, dar se dezvoltă bine, materialul necesar

populării bazinelor ciprinicole se obţine prin reproducere artificială. În bazinele ciprinicole de
creştere şi îngrăşare, cosaşul se poate introduce ca specie suplimentară alături de crap.
2. Sângerul – Hypophtalmichthys molitrix
Denumirea de sânger a fost propusă de ing. Gh. Mirică, pentru motivul că suprafaţa
corpului devine sângerie după manipulare.
Ajunge la peste 1m lungime şi cca. 10-12 kg , corpul fiind alungit şi comprimat lateral,
mai pronunţat pe linia ventrală, unde formează o carenă fără solzi, care începe de la centura
scapulară (istm) şi se termină la anus. Se reproduce în perioada iunie-august la temperaturi ale
apei de 22-24°C.
Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-6 ani. Prolificitatea este în funcţie de talia
femelelor şi variază între 300000-1100000 icre pelagice nelipicioase de culoare gălbui -
verzuie, cu diametrul 1-1,5 mm; incubaţia durează 30-36 ore.
După resorbţia sacului vitelin, puietul până la 11-15 mm se hrăneşte cu organisme
fitoplanctonice mărunte, cum ar fi algele (diatomee, alge verzi, alge albastre). La lungimea de
15-18 mm începe să consume organisme fitoplanctonice microscopice şi rar zooplanctonice.
Fiind un peşte planctonofag , filtrul branhial bine dezvoltat reţine organisme
fitoplanctonice microscopice şi zooplanctonice. Dinţii faringieni, egali ca număr şi mărime,
sunt dispuşi pe câte un rând, avănd suprafaţa de masticaţie zimţată.
Pagina 4 din 106

temperaturi; în sezonul de iarnă nu se hrăneşte.

Datorită regimului alimentar, este un peşte important pentru piscicultură, deoarece
poate fi crescut în policultură cu crapul şi este deasemeni o specie importantă, datorită ritmului
de creştere accentuat şi dimensiunilor pe care le atinge la sfârşitul ciclului de creştere.
3. Novacul – Aristichthys nobilis
Ca formă şi dimensiuni seamănă foarte mult cu sângerul, ajungând la peste 1m lungime
şi cca. 20 kg. Se deosebeşte morfologic de acesta prin faptul că are capul mai mare, iar carena
abdominală fără solzi se întinde doar între ventrale şi anus. Dinţii faringieni, egali ca număr şi
dispoziţie, au suprafaţa de masticaţie netedă. Solzii sunt mărunţi şi mai închişi la culoare decât
ai sângerului.
Se reproduce în perioada iulie-august la temperaturi ale apei de 24-26°C. Maturitatea
sexuală este atinsă la vârsta de 7 ani. Prolificitatea este în funcţie de talia femelelor şi variază
între 300000-800000 icre pelagice nelipicioase de culoare gălbui - verzuie, cu diametrul 1,7-1,8
mm; incubaţia durează 24-30 ore.
temperaturi; în sezonul de iarnă nu se hrăneşte. Hrana este reprezentată în special de
zooplancton şi secundar de fitoplancton.
Pagina 5 din 106

Are un
ritm de creştere foarte bun, la 2 ani ajungând la 2 kg, iar la 3 ani la 4-5 kg. Este folosit la
obtinerea unor producţii superioare pe unitatea de suprafaţă; este pretabil creşterii în policultură
cu crapul şi celelalte specii ale complexului chinezesc.
Cap. 1.1 ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ
Selectarea lotului de reproducători
Reproducerea natural dirijată impune existenţa unui lot de reproducători în cadrul

unităţii piscicole. Acest lot de reproducători activi se selecţionează din lotul de remonţi şi tot
din acest lot se selecţionează şi reproducătorii de rezervă.
Într-o unitate nou formată, lotul de reproducători activi mai poate fi cumpărat sau
procurat de la o altă unitate piscicolă.
Selecţia se poate face annual, timp de 6-7 ani, sau mai simplu, în 3 etape:
1. se selectează exemplarele de 1 an, în proporţie de cca. 50% faţă de
lotul iniţial de remonţi;
2. se aplică la exemplarele de 2 ani, reţinându-se 10% faţă de lotul
iniţial de remonţi;
3. la 6-7 ani, se reţin 25% faţă de lotul iniţial de remonţi.
Pentru selectarea reproducătorilor se recomandă urmărirea câtorva indici
biomorfologici sub aspect fenotipic: creştere superioară, corp înalt, cap mic, peduncul caudal
scurt şi gros, dispoziţie regulată a solzilor, precocitate sexuală, valorificare bună a hranei şi o
stare de sănătate bună.
Pagina 6 din 106

Remonţii şi reproducătorii vor fi crescuţi în heleştee speciale, la o densitate de populare

care să însumeze 1500-1600 kg/ha.
Iernatul va dura de la sfârşitul lunii octombrie până la sfârşitul lunii martie, în heleştee
speciale.
Lotul de reproducători cu care se va începe ciclul tehnologic poate fi folosit în patru
campanii de reproducere.
Pentru reproducere se vor selecta exemplarele în funcţie de caracteristicile biometrice şi
aspectul stării de sănătate, astfel: exemplarele cu indicele de profil cel mai bun, cu o greutate
bună, cu tegumentul întreg, iar femelele cu abdomenul mărit, fără răni şi paraziţi externi.
Reproducătorii ajung la maturitate la 6-7 ani, având o greutate minimă de 5 kg pe
exemplar; se reproduc în perioada anului cu temperaturi cuprinse între 22-28°C, în următoarea
ordine: cosaş, sânger, novac.
Din cercetări a rezultat că între două reproduceri reproducătorii trebuie să însumeze un
anumit număr de grade zile, care se pot lua în calcul de la începutul anului.
Pentru cosaş, între două reproduceri sunt necesare 4300 grade zile, iar de la 1 ianuarie
1300 grade zile.
Pentru sânger, între două reproduceri sunt necesare 4400 grade zile, iar de la 1 ianuarie
1400 grade zile.
Pentru novac, între două reproduceri sunt necesare 4500 grade zile, iar de la 1 ianuarie
1500 grade zile.
Din aceste date, rezultă că pentru fiecare specie este necesară o anumită temperatură
pentru a se reproduce bine.
Tehnologia reproducerii ciprinidelor asiatice
După perioada de iernat, la temperaturi de 10-14(C, reproducătorii se parchează separat

pe sexe, în heleştee de prematurare, cu suprafaţa de 1 ha, adâncimea de 2-3 m, debitul de 3-5
l/sec/ha(fiind specii reofile),densitatea de populare este de 1ex /10 m2.
Se aleg reproducătorii activi după gradul de maturare pe 2 grupe:
- grupa 1 (reproducători activi):
Pagina 7 din 106

- femelele care au abdomen mărit şi moale, iar la scoaterea din apă se

ovalizează
- masculii cu partea interioara a pectoralelor zimţată, iar la apăsarea pe
abdomen apar picături de lichid seminal;
- grupa 2 ( reproducători de rezervă)
- femelele care au abdomen mărit şi tare, iar la scoaterea din apă nu se

ovalizează
- masculii cu partea interioara a pectoralelor mai puţin zimţată, iar la apăsarea
pe abdomen nu apar picături de lichid seminal.
În heleşteele de prematurare, reproducătorii din prima grupa stau 1,5-2 luni, pâna la
însumarea gradelor zile caracteristice fiecărei specii. Se vor alcătui loturi de 5-6 reproducători
şi se vor folosi la reproducere în perioade succesive de câte 2 zile, în funcţie de viteza fluxului
tehnologic.
Se practică reproducerea artificială, prin care reproducătorii sunt stimulaţi hormonal,
adică li se injectează hipofiză obişnuită de crap sau alte substanţe analoage, cu acelaşi efect.
Pentru femele, doza este 3-6 mg/kg corp, iar pentru masculi doza este 0,5-2 mg/kg corp. Dozele
de injectat se aplică în două cantităţi: prima 0,5 mg/kg corp. După injectare, reproducătorii sunt
introduşi în bazine de maturare, separaţi pe sexe, câte 5-6 reproducători/bazin.
Reproducerea se face folosind 2 metode:
- reproducerea artificială (metoda clasică) – prezintă fazele: reproducătorii se

injectează cu D1 , se introduc în BM , se ţin o anumită perioadă de timp,
apoi se prelevează din nou şi se injectează D2. În regiunile unde temperatura apei între
zi şi noapte nu depăşeşte 2°C, D1 se face între orele 19-20, iar D2 se face după 24 de ore,
urmând maturarea completă a icrelor. După 10-12 ore de la D2 se scot din BM şi li se recoltează
gameţii, folosindu-se metoda uscată
( recoltarea se va face în două vase fără apă), apoi se porţionează icrele (în funcţie de
tipul incubatoarelor din staţie Zug-Weiss, cu capacitatea de 250-300 g icre sau Nucet, cu
capacitatea de 600-800 g icre), în vase unde se va face fecundarea, prin adăugarea de 5 ml de
Pagina 8 din 106

lichid seminal. Lichidul seminal se poate recolta de la mai mulţi masculi într-un cilindru gradat,
pentru a preveni posibila incompatibilitate a gameţilor.
Se amestecă gameţii pentru uniformizare, apoi se adaugă apă până la nivelul de 2 cm
deasupra icrelor. Se lasă în repaos pentru fecundarea propriu-zisă, apoi se spală şi se
hidratează, adică icra îşi măreşte volumul de la 1,5-2 mm la 4-5 mm, urmând introducerea în
incubatoare, unde are loc embriogeneza timp de 25-35 ore.
Larvele eclozate sunt trecute apoi în juvelnice din plasă de Nytal (200.000
larve/juvelnic), cu diametrul ochiului de 0,5 mm. Larvele stau 3-5 zile în juvelnice, apoi
vor fi numărate şi transportate cu diferite recipiente (frecvent,saci de polietilenă) în cadrul
unităţii la bazinele de predezvoltare (cu suprafaţa de 1 ha şi adâncimea de 1,25 m) sau la alţi
beneficiari. Bazinele de predezvoltare se fertilizează din timp pentru dezvoltarea hranei
naturale, apoi se inundă cu cca. 7 zile înainte de populare, densitatea fiind de 1-1,5 milioane
larve/ha. Durata predezvoltării este de 5-21 zile, iar pierderile numerice pentru această etapă
sunt de 50%.
- reproducerea dirijată – necesită bazin de formă cilindro-conică din beton şi casetă
paralelipipedică de 2,5/2 m pentru recoltarea icrelor fecundate.
În BC are loc reproducerea directă fără intervenţia tehnologului asupra reproducătorilor
(fără mulgerea icrelor şi laptilor). Loturile de reproducători au 10-15 exemplare cu raport de
1:1 între sexe.
Reproducătorii se aduc de la bazinele de prematurare, se stimulează hormonal,
cantitatea de hipofiză fiind împărţită în două doze, D1 = 0,5 mg/kg corp. După D1 reproducătorii
se introduc în bazinele de maturare, separat pe sexe; după 8-12 ore, reproducătorii se prind şi se
face D2 până la 3-4 mg/kg corp, apoi se introduc în BC.
Pentru a se crea un curent de apă circular, alimentarea se face dintr-o conductă externă,
cu diametrul de 40-45 cm, care se continuă în interiorul bazinului cu o ţeavă perforată şi situată
la ½ din înălţime, fiind orientată oblic faţă de rază. Datorită acestei orientări, va crea un curent
cu viteza 0,5-1 m/s, asemănător celui din mediul natural unde se reproduc aceste specii.
După umplerea bazinului, nivelul apei se menţine la cota normală(3m),
prin reglarea admisiei şi evacuării.
După cca. 10 ore, are loc eliminarea şi fecundarea gameţilor. După 10-15 min. de la
apariţia icrelor în masa apei, se va trece la recoltarea lor prin reducerea debitului de admisie
(devenind mai mic decât cel de evacuare). În centrul bazinului se vor concentra icrele şi vor fi
transportate la caseta de colectare prin conducta centrală. Nivelul apei în bazin va rămâne cât
înălţimea reproducătorilor. Ulterior, reproducătorii sunt prinşi şi transportaţi la bazinele de
Pagina 9 din 106

creştere.
Icrele din caseta de colectare se vor transporta în staţia de incubaţie cu ajutorul unei
conducte flexibile din aluminiu sau din pânză, apoi vor fi puse în incubatoare.
În continuare se vor respecta fazele de la prima metodă.
Tehnologia predezvoltării ciprinidelor asiatice
În sistem clasic, predezvoltarea se desfăşoară în bazinele de creştere, în care se vor

asigura condiţii optime pentru dezvoltarea larvelor. Astfel, la tendinţa de scadere a temperaturii
apei, se va ridica nivelul, evitând astfel influenţa aerului rece al nopţii asupra apei.
Baza trofica este reprezentată de 2 categorii, una naturală şi una artificială. La început,
larvele au nevoie de elemente nutritive naturale, care se dezvoltă în bazine, datorită
proprietăţilor solului. În acest scop, se vor aplica metode de fertilizare cu îngrăşăminte organice
şi minerale.
Imediat după eclozare, larvele vor sta 3-5 zile în juvelnice în staţia de reproducere,
hrănindu-se endogen din substanţa sacului vitelin. Acestea vor sta pe fundul juvelnicelor. După
această perioadă, ele vor fi transportate la bazinele de creştere, unde vor începe să se hrănească
exogen, la început cu fitoplancton (alge),apoi după cca. 2-3 săptămâni regimul alimentar se va
diferenţia în funcţie de specie.
Rolul hranei naturale este foarte important în această perioadă, trebuind să conţină
vitamine, macro şi microelemente, proteine, glucide, lipide şi alţi stimulatori de creştere.
Datorită densităţii mari de populare, hrana naturală nu este suficientă, suplimentându-se cu
furaje sub formă de pulbere.
Din punct de vedere calitativ, hrana artificială trebuie să se apropie de hrana naturală,
cu un conţinut de proteină brută pentru această perioadă de 35-40%. La începutul perioadei (5-
15 zile) se va administra prestarter, iar până la 3 săptămâni se va administra starter. În perioada
de predezvoltare, se va urmări în special valoarea indicelui planctonic, care nu trebuie să fie
mai mică de 10 cm3/m3 apă; dacă acesta va scădea, se vor administra furaje suplimentare.
Tehnologia de creştere vara I
În bazinele de creştere vara I, se va introduce puietul speciilor de ciprinide asiatice în

vârstă de 3-4 săptămâni. Acesta se va menţine în heleşteul de creştere până în octombrie, apoi
se va pescui şi se va introduce la iernat.
Pagina 10 din 106

Caracteristicile tehnico-funcţionale ale HCVI
Bazinele de creştere vara I trebuie să aiba o suprafaţă de 5-20 ha şi o adâncime a apei

de 1,2-1,4 m şi oreţea de canale de drenare ce vor fi folosite la concentrarea mecanică a peştelui
în vederea pescuirii. Timpul optim de umplere al bazinelor de creştere vara I este de 10-12 zile,
pentru a se putea dezvolta hrana naturală necesară puietului predezvoltat.
Debitul de alimentare trebuie să fie corespunzător şi continuu, pentru a
împrospăta apa şi a acoperi pierderile datorate infiltraţiei şi evaporaţiei.
La apariţia fenomenului de înflorire algală a apei, debitul se va mări. Viteza recirculării
apei este de 3-5 l/s/ha şi va depinde de densitatea de populare şi conţinutul în oxigen al apei.
Heleşteele de creştere vara I sunt vidate în perioada octombrie-aprilie, adică în urma
recoltării din toamnă până în perioada inundării din primavară. În această perioadă se vor
aplica lucrări de ameliorare şi îngrăşare, revizuirea sitelor de la instalaţiile de alimentare şi
evacuare, refacerea profilelor canalelor drenoare şi consolidarea digurilor.
Inundarea bazinelor se realizează cu 1-2 săptămâni înaintea populării cu puiet
predezvoltat, în vederea dezvoltării hranei naturale.
Popularea heleşteelor de creştere
Pentru speciile de ciprinide asiatice, popularea heleşteelor de creştere vara I se va face

cu o densitate de populare de 80.000ex.predezvoltate/ha(sistem de creştere în policultură)
Puietul de ciprinide asiatice va fi achiziţionat de la alte unităţi, în momentul în care a
depăşit stadiul de predezvoltare şi a trecut la hrană exclusiv exogenă. În stadiul de pui încep să-
şi formeze radiile înnotătoarelor, vezica gazoasă şi solzii, perioadă care durează 22-30 zile.
Dezvolterea completă a solzilor durează aproximativ 1,5-2 luni de la eclozare.
Popularea bazinelor de creştere se va face cu puiet de ciprinide asiatice, având o
greutate medie de 0,5g/ex., iar la sfârşitul sezonului vegetativ se preconizează să aibă o greutate
de 40 g/ex. sau minim 35 g/ex.
Perioada vegetativă
Dezvoltarea materialului piscicol este foarte important pentru această perioadă. Pentru
verificarea materialului piscicol din punct de vedere al greutăţii şi al stării de sănătate, se vor
Pagina 11 din 106

efectua pescuiri de control periodice, respectând următoarele condiţii:

- intervalul dintre 2 prelevari să fie de 15 zile;
- exemplarele să fie recoltate din zone diferite;
- din fiecare zonă să se recolteze un lot de 50-100 ex.;
- pentru fiecare exemplar se va determina lungimea corpului şi greutatea.
Informaţiile obţinute vor fi notate şi centralizate într-un catalog, apoi se va alcătui
graficul de creştere, comparându-se cu valorile preconizate pentru acea perioadă.
Hrana puietului în această perioadă este asigurată parţial de hrana naturală şi cea mai
mare parte de hrana artificială, care va fi distribuită regulat, sub formă de mese zilnice, în
funcţie de temperatura apei, densitatea de populare şi vârsta puietului.
Conţinutul de proteină brută a furajului administrat suplimentar trebuie să fie de 30-
40% . În perioada iulie-august, ritmul de creştere este cel mai accentuat, iar toamna se
diminuează.
Hrana suplimentară va avea un maxim de distribuţie în lunile iulie-august.
Caracteristicile optime ale apei trebuie să fie:
- concentraţia oxigenului solvit de 7-8 mg/l apă;

- temperatura să nu depăşească 30(C, pentru ca eficienţa hrănirii să fie bună;
- vegetaţia submersă să nu se dezvolte excesiv;
- indicele planctonic remanent să nu scadă sub 10 mg/m3.
Recoltarea, numărarea, sortarea şi transportul materialului la bazinele de iernat
Toamna, în luna octombrie, puietul se pescuieşte prin vidarea bazinelor şi concentrarea

în canalele drenoare şi apoi prelevarea mecanizată din bazinele de pescuit.
Sortarea şi numărarea sunt elemente foarte importante, care indică gradul de
supravieţuire al puietului şi sporul de creştere datorat furajării artificiale. Sortarea se realizează
cu ajutorul unor instalaţii cu bare, care au diferite distanţe între ele şi permit astfel trecerea
puietului în mai mulţi recipienţi.
Transportul materialului piscicol se face în saci de polietilenă sau în hidrobioane, care

au fost dotate cu tuburi de oxigen.
Pagina 12 din 106

Măsuri sanitare
Materialul achiziţionat de la alte unităţi, indemne de unele boli contagioase, va fi parcat

în bazine de carantină, unde li se va face un control virusologic riguros. Se mai poate aplica
pescuit de control şi băi de deparazitare cu verde de malahit, pe o durată de timp scurt.
Tehnologia iernării materialului piscicol
Iernarea pe vârste
Teoretic, ar trebui ca fiecărui bazin de creştere să-i corespundă un bazin de iernat,

evitându-se astfel iernarea unor populaţii de diferite vârste şi scăzând riscul îmbonlăvirilor.
Dar în practică se apelează la iernat pe grupe de vârstă şi greutăţi apropiate, datorită
lipsei bazinelor de iernat.
Înainte de populare, se face o sortare a meterialului biologic, eleminându-se
exemplarele bonlave, apoi se vor face bai de deparazitare pentru distrugerea eventualilor
paraziţi.
Popularea heleşteelor de iernat se va face după următoarea formulă:
Q i ⋅ A ⋅ a ⋅ 86400
Np = G ⋅c [ex./ha]
Unde:
Q = densitatea
Pentru Ciprinidae de populare,
hibernarea 8-10
începe la t/ha
temperatura de aprox. 4°C. Materialul biologic,
A de
indiferent = consumul de O2/kg peşte
vârstă, se aglomerează în zonele mai adânci ale bazinelor de iernat, efectuând
a = coeficientul de consum al O2 de
mişcări uşoare de înnot pentru menţinerea corpului în decubit orizontal. Pe timpul iernarii,
către alte organisme
organismul
G =pierde din greutate,
greutatea medie/ex.ca urmare a consumului de energie, în vederea menţinerii
c vitale.
funcţiilor = concentraţia în O2 a apei
Caracteristicile bazinelor de iernat(BI)
Bazinele de iernat trebuie amplasate în imediata apropiere a sursei de alimentare cu apă,
Pagina 13 din 106

pentru a evita un traseu mai lung, ce ar determina formarea gheţii şi oprirea alimentarii.
Suprafaţa optimă pentru bazinele de iernat este de 1 Ha iar densitatea de populare va fi în
funcţie de vârsta materialului introdus, adâncimea apei 2-2,5 m, suficientă pentru a rămâne un
spaţiu liber după formarea gheţii.
Timpul de alimentare şi evacuare este de aprox. de 7 zile, pe timpul iernii utilizându-se
un debit de întreţinere ce va preschimba apa în 10 zile.
Heleşteele de iernat sunt vidate primăvara, iar până la urmatoarea utilizare se vor
efectua diferite lucrări de îmbunătăţire a structurii solului (arat, discuit şi dezinfectat) şi lucrări
de refacere a digurilor şi instalaţiilor hidrotehnice.
Bazinele de iernat pe vârste au avantajul posibilităţii de cunoaştere a numărului de
exemplare introdus şi a greutăţii lor. Introducerea materialului biologic în bazinele de iernat, se
face pe bază de proces verbal, în care intră cantitatea şi calitatea peştelui, specia, greutatea şi
vârsta medie şi caracteristicile bazinului de iernat. Pe toată perioada este obligatorie efectuarea
analizelor chimice ale apei (O2, pH, substanţe organice) şi cel puţin o dată pe săptămână trebuie
înregistrată temperatura apei.
În bazinele de iernat nu trebuie să existe vegetaţie, pentru a nu înrăutăţi calitatea apei şi
supravieţuirea materialului biologic prin descompunere.
Parametrii mediali optimi pentru heleşteele de iernat
- O2 trebuie să fie în proporţie de 4-5 cm3/l apă;

- CO2 ( 1,5-2 cm3/l apă;
- duritatea apei 6-10 grade germane;
- compuşi ai azotului < 1mg/l apă;
- pH –ul = 7,2-8,6.
Dacă în timpul iernii se formează pod de gheaţă la suprafaţa bazinelor, se vor efectua
copci dreptunghiulare cu latura cea mai mare în direcţia dominantă a vântului. Dacă pe
perioada iernării, temperatura apei ajunge la 6-8°C, se poate realiza hrănirea materialului
piscicol cu o raţie de 1% din greutatea totală a lotului.
Cap. 1.2 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIAL BIOLOGIC
Pagina 14 din 106

Stabilirea producţiei totale (la creşterea în policultură)
PTO+=PUO+×Svară I PUO = 2300 kg/ha

Svară I = 100 ha
PTO+ = 2300×100 = 230000 kg (O+)
Stabilirea producţiei pe specii
230000 × 50
PTCtO + = = 115000 (kg )
100
230000 × 30
PTHO + = = 69000 (kg )
100
230000 × 20
PTAO + = = 46000 (kg )
100
Stabilirea numărului de exemplare O+ pe specii de o vară
115000
N = = 3.833.333
CtO + 0,03 ex
69000
N = = 1.971.428
HO + 0,035 ex
46.000
N = = 1.150.000
AO + 0,04 ex
Necesarul de puiet predezvoltat cu care se populează HCV I
Pn = 50%, SV = 50%
N O + × 100
N TO =
SV
3.833.333 × 100
NTCtO = = 7.666.666
50 ex
Pagina 15 din 106

1.971.428 × 100
NTHO = = 3.942.856
50 ex
1.150.000 × 100
NTAO = = 2.300.000
50 ex
Necesarul de puiet predezvoltat de trebuie obţinut în heleştee de predezvoltare
N TO ×100 S V = 100 - P 
=  ⇒ S V = 90%
*
N TO
SV P = 10% 
7.666.666 ×100
*
N TCtO = = 8.509.999
90 ex
3.942.856 ×100
*
N THO = = 4.376.570
90 ex
2.300.000 ×100
*
N TAO = = 2.553.000
90 ex
Numărul de larve de 3-5 zile cu care se populează heleşteele de predezvoltare
SV = 50%
*
N TO × 100
N L 3−5 zile =
SV
8.509.999 × 100
N LCt 3−5 zile = = 17.019.998
50 ex
4.376.570 ×100
N LH 3−5 zile = = 8.753.140
50 ex
2.553.000 ×100
N LA3−5 zile = = 5.106.000
50 ex
Numărul de larve supravieţuite în juvelnice care se transportă la bazinele de
predezvoltare
SV = 95%
N TO × 100
N L* 3−5 zile =
SV
Pagina 16 din 106

17.019.998 × 100
3−5 zile = = 17.870.997
*
N LCt
95
8.753.140 × 100
3− 5 zile = = 9.190.797
*
N LH
95
5.106.000 × 100
3− 5 zile = = 5.361.300
*
N LA
95
Numărul de larve eclozate în incubatoare cu care se populează juvelnicele
SV = 93%
N L* 3−5 zile ×100
N Le =
SV
17.870.997 × 100
N LeCt = = 19.121.966
93
9.190.797 ×100
N LeH = = 9.834.152
93
5.361.300 × 100
N LeA = = 5.736.591
93
Numărul de icre fecundate ce se introduc în incubatoare
N Le × 100
N if =
SV SVCt=65%
SVH=65%
SVA=55%
19.121.996 × 100
N ifCt = = 29.256.607
65
9.834.152 × 100
N ifH = = 15.046.252
65
5.736.591 × 100
N ifA = = 10.383.229
55
Numărul de icre mulse care sunt fecundate
SV=85%
Pagina 17 din 106

N if × 100
N im =
SV
29.256.607 × 100
N imCt = = 34.230.230
85
15.046.252 ×100
N imH = = 17.604.114
85
10.383.229 × 100
N imA = = 12.148.377
85
Numărul de reprodocători femele
cosaş
Din I.B.T. Ni / Kg corp = 110.000

N iCt
N Kg R Ctoi + m = N Kg R oa = = 311Kg
N i /Kg corp
Din I.B.T. GCt=10Kg
N KgRoa
NR ai + m = = 31
G Ro ex
sânger

N iH
N Kg R Hoi + m = N Kg R oa = = 140Kg
N i /Kg corp
Din I.B.T. GH=9Kg
N KgRoa
NR ai + m = = 15
G Ro ex
novac

N iA
N Kg R Aoi + m = N Kg R oa = = 134Kg
N i /Kg corp
Pagina 18 din 106

Din I.B.T. GA=12Kg

N KgRoa
NR ai + m = = 11
G Ro ex
Numărul de reproducători masculi
Din I.B.T. structura unei familii este 1♀:1♂
cosaş: NR♂a = NR♀a=31ex

sânger: NR♂a = NR♀a=15ex
novac: NR♂a = NR♀a=11ex
Numărul total de reproducători activi
NRa = NR♀a+NR♂a
cosaş: NRa=31ex + 31ex = 62 ex
sânger: NRa=15ex + 15ex = 30 ex
novac: NRa=11ex + 11ex = 22 ex
Numărul reproducătorilor de rezervă
Se cunoaşte că NR♀r reprezintă 100% din NR♀a

cosaş:NRr=NRa=62 ex
sânger: NRr=NRa=30 ex
novac: NRr=NRa=22 ex
Numărul total de reproducători
NTR = NRa +NRr

cosaş: NTR = 124 ex
sânger: NTR = 60 ex
novac: NTR = 44 ex
Numărul de remonţi
Pagina 19 din 106

Din I.B.T. indicii de selecţie sunt:

pentru anul I: 25% – pentru anul IV:90%
pentru anul II:50% – pentru anul V:90%
pentru anul III:80%
cosaş: NCt5+= 124 ex

N Ct5 + × 100
N Ct4 + = = 137
90 ex
N Ct4 + ×100
N Ct3+ = = 152
90 ex
N Ct3+ ×100
N Ct2 + = = 190
80 ex
N Ct2 + ×100
N Ct1+ = = 380
50 ex
N Ct1+ ×100
N Ct0 + = = 1520
25 ex
sânger: NH5+= 60 ex
N H5+ × 100
N H4 + = = 66
90 ex
N H4 + ×100
N H3+ = = 73
90 ex
N H3+ ×100
N H2 + = = 91
80 ex
N H2 + × 100
N H1+ = = 182
50 ex
N H1+ ×100
N H0 + = = 728
25 ex
novac: NA5+= 44 ex
N A5+ ×100
N A4+ = = 48
90 ex
N A4+ ×100
N A3+ = = 53
90 ex
N A3+ × 100
N A2+ = = 66
80 ex
Pagina 20 din 106

N A2+ × 100
N A1+ = = 132
50 ex
N A1+ × 100
N A0+ = = 528
25 ex
Cap. 1.3 CALCULUL SUPRAFEŢEI DE TEREN CE TREBUIE AMENAJATĂ
Cunoscând normele de populare şi necesarul de material piscicol se poate determina

suprafaţa şi numărul de heleştee necesare în amenajare.
suprafaţa de creştere în vara I:
S1 = SHCV I = 100Ha
SHCV I
S/bazin=20Ha NHeleştee= S Helesteu = 5 heleştee
suprafaţa heleşteelor de predezvoltare:

N TL3−5zile
Np
S2 = SHPrd = =15,43Ha
SHPrd
S/bazin = 1,1Ha NHeleştee= S Helesteu = 14 heleştee
Din I.B.T. Np (norma de populare) este de 2000000 larve de 3-5 zile.
N Le
N juvelnice = = 173 juvelnice
Np
Din I.B.T. Np este de 200000 larve eclozate.

N if
N incubatoare = = 273 incubatoar e
Np
suprafaţa bazinelor de maturare:

N TR
S3 = SHM = = 228 × 2 = 456m 2 = 0,45Ha
Np
SHM
Din I.B.T. Np =1ex/2m2. NHeleştee= S Helesteu =
1heleşteu
Pagina 21 din 106

S/Heleşteu = 0,45 Ha
suparafaţa heleşteelor de creştere a reproducătorilor:
N TR
S4 = SHCR = = 1,52 Ha
Np
SHCR
Din I.B.T. Np =150 ex/Ha. NHeleştee= S Helesteu = 1heleşteu
suparafaţa heleşteelor de iernat a reproducătorilor:
N TR × 10
S5 = SHIR = = 0,45Ha
Np
SHIR
Din I.B.T. Np =5000 Kg/Ha. NHeleştee= S Helesteu = 1heleşteu
suparafaţa heleşteelor de prematurare:
N TR
S6 = SHPrm = = 2,28 Ha
Np
SHPrm
Din I.B.T. Np =1 ex/10m2. NHeleştee= S Helesteu = 1heleşteu
suparafaţa totală a heleşteelor:
6
ST luciu apa = ∑ S = 120,13 Ha
1
suparafaţa totală amenajată:

STluciuapa × 100
ST teren amenajat = = 136,51Ha
88
Din suprafaţa amenajată procentul de 12% reprezintă:
spaţii de acces;
platforme tehnologice;
diguri şi canale;
sediul administrativ;
magazii.
Pagina 22 din 106

Cap. 1.4 TEHNOLOGIA FURAJĂRII SUPLIMENTARE
1.4.1. Importanţa furajării suplimentare

Capacitatea unui furaj de a satisface cerinţele nutritive ale unui organism reprezintă
valoarea nutritivă a acestuia; ea fiind diferită de la o specie la alta în cazul utilizării aceluiaşi
furaj.
Este deosebit de importantă furajarea suplimentară deoarece ea permite obţinerea unor
producţii mult mai mari în comparaţie cu productivitatea naturală. Peştii folosesc baza trofică
naturală, însă în cazul unei activităţi intensive, furajarea materialului piscicol este necesară.
1.4.2. Caracteristicile furajelor

Un furaj este alcătuit în general din două componente: apa şi substanţa uscată.
Substanţa uscată poate fi de natură anorganică sau organică. Substanţa minerală poate fi
compusă din macroelemente (Ca, P, N) sau din oligoelemente (Cu, Co, Fe, Zn). Furajele pot fi
de origine vegetală sau animală. Analizându-se substanţele azotate dintr-un furaj faţă de cele
neazotate se poate determina raportul proteic.
Un alt parametru care dă detalii despre valoarea furajării este coeficientul nutritiv (K),
care reprezintă sporul de creştere pe baza compoziţiei biochimice a furajului.
100
K=
I1 I
+ ......................... + n
K1 K n , unde
I1 ... In = valoarea procentuală a fiecărui component;

K1 ... Kn = valoare coeficientului nutritiv corespunzător fiecărui component.
În reţetele de furajare a puietului, dar şi pentru vârstele mai mari se introduc în reţetă
premixuri, preparate enzimatice, hormoni. Premixurile pot fi preparate pe bază de substanţă
medicamentoasă sau vitamine. Preparatele enzimatice ajută la creşterea gradului de digerare,
deci pentru omai bună valorificare a furajului.
1.4.3. Tehnica distribuirii furajului

Momentul începerii distibuirii furajului este în funcţie de densitatea de populare. În
cazul ţării noastre şi a tehnologiilor folosite la noi furajul se distrbuie începând cu adoua
jumătate a lunii ami până în octombrie. Furajarea se realizează dimineaţa şi trebuie respectat
Pagina 23 din 106

locul şi timpul administrării furajului pentru că peştele îşi formează un reflex condiţionat.
Furajele se distribuie prin intermediul meselor de furajare. Acestea sunt sub forma unor
platforme din scândură acre se pot plasa pe fund sau în masa apei.
În cazul meselor furajere controlul consumului de furaj se face mult mai uşor decât în
cazul furajării direct pe fundul bazinului. Distribuţia hranei poate fi făcută zilnic sau la 2-3 zile
pentru a favoriza consumul hranei naturale. În perioada caldă e indicată distribuţia hranei
zilnic.
În vederea asigurării unor furaje echilibrate din tunct de vedere nutritiv şi pentru
reducerea pierderilor de furaje se foloseşte hrana granulată, combinată după reţete speciale şi
printr-o tehnologie adecvată.
Prin folosirea furajelor granulate se obţine un spor mai bun de creştere, o cantitate de
grăsime mai mare în musculatura peştelui, se reduce posibilitatea de populare a heleşteelor, se
reduce consumul de furaje, spaţiul de depozitare, precum şi costurile legate de întreţinere.
Pentru furajarea materialului biologic în vara I se folosesc trei reţete de furajare în
funcţie de etapa de dezvoltare a materialului astfel: 5-20 zile; 21-30 zile şi 31-120 zile.
Pentru ca furajarea să fie raţională se stabilesc următoarele reguli:
distribuirea furajelor se va face în corelaţie cu ritmul de creştere realizat;
se va realiza controlul consumului furajer;
distribuirea furajelor se efectuează numai în cazul când apa conţine minim 5 mg O2/l.
1.4.4. Calculul cantităţii de furaje ce se va administra

Repartizarea pierderilor numerice pe luni:
cosaş
NVI = 7.666.666 ex
NVII = NVI – 15% = NVI × 85% = 6.516.666 ex
NVIII = NVII – 8% = NVII × 92% = 5.995.337 ex
NIX = NVIII – 8% = NVIII × 92% = 5.515.706 ex
NX = NIX – 9% = NIX × 91% = 5.019.292 ex
NXI = NX – 10% = NX × 90% = 4.517.363 ex
sânger
NVI = 3.942.856 ex
NVII = NVI – 15% = NVI × 85% = 3.351.427 ex
Pagina 24 din 106

NX = NIX – 9% = NIX × 91% = 2.581.349 ex

NXI = NX – 10% = NX × 90% = 2.323.214 ex
novac
NVI = 2.300.000 ex
NVII = NVI – 15% = NVI × 85% = 1.955.000 ex
NX = NIX – 9% = NIX × 91% = 1.505.787 ex
NXI = NX – 10% = NX × 90% = 1.355.209 ex
Numărul de exemplare Procentul pierderilor Sporul de creştere (G-g)

supravieţuite la sfârşitul
fiecărei luni
Cosaş
NCt VI = 7.666.666 ex 15% 9–1=8g
NCt VII = 6.516.666 ex 8% 15 – 9 = 6 g
NCt VIII = 5.995.337 ex 8% 20 – 15 = 5 g
NCt IX = 5.515.706 ex 9% 25 – 20 = 5 g
NCt X = 5.019.292 ex 10% 30 – 25 =5 g
Sânger
NH VI = 3.942.856 ex 15% 10 – 1 = 9 g
NH VII = 3.351.427 ex 8% 18 – 10 = 8 g
NH VIII = 3.083.313 ex 8% 25 – 18 = 7 g
NH IX = 2.836.648 ex 9% 30 – 25 = 5 g
NH X = 2.581.349 ex 10% 35 – 30 = 5 g
Novac
NA VI = 1.955.000 ex 15% 11 – 1 = 10 g
NA VII = 1.798.600 ex 8% 20 – 11 = 9 g
NA VIII = 1.654.712 ex 8% 28 – 20 = 8 g
NA IX = 1.505.787 ex 9% 35 – 28 = 7 g
NA X = 1.355.209 ex 10% 40 – 35 = 5 g
Repartizarea pe luni a productivităţii naturale şi a productivităţii date de îngrăşăminte:
Pn = 100 – 200 Kg/Ha/sezon
Pn 200
Pi = = = 100 Kg/Ha/sezo n
2 2
Pagina 25 din 106

Pn + Pi = 200 + 100 = 300 Kg/Ha/sezon

Valorile cele mai ridicate ale lui Pn + Pi se înregistrează în lunile cu temperaturi
maxime.
Luna Pn + Pi
VI 60 Kg/Ha/lună × 100 Ha = 600 Kg/Ha
VII 80 Kg/Ha/lună × 100 Ha = 800 Kg/Ha
VIII 80 Kg/Ha/lună × 100 Ha = 800 Kg/Ha
IX 50 Kg/Ha/lună × 100 Ha = 500 Kg/Ha
X 30 Kg/Ha/lună × 100 Ha = 300 Kg/Ha
R1 – Prestarter
Se administrează în intervalul 01.05–15.05. Trebuie să conţină PB 42,91%,iar diametrul

particolelor să fie de 5 -20 microni. Raţia zilnică (Rz) este de 10 Kg/1.000.000 larve/zi în 10
mese zilnice.
Sortiment I% PB % Kg/sezon Kg/zi Kg/porţie
Făină peşte 30 19,2 693,9 46,26 4,63
Făină carne 12 5,88 277,56 18,5 1,85
Şrot soia 20 8,8 462,6 30,84 3,08
Făină grâu 19 2,47 439,47 29,3 2,93
Drojdie furajeră 8 3,36 185,04 12,34 1,23
Lapte praf 8 3,2 185,04 12,34 1,23
Ulei peşte 1 – 23,13 1,54 0,15
Premix 2 – 46,26 3,08 0,3
Total 100 42,91 2313 154,2 15,4
*
N TO × Rz
H furaj/zi =
1.000.000
8.509.999 ×10
H furaj/zi Ct = = 85 Kg
1.000.000
4.376.570 ×10
H furaj/zi H = = 43,7 Kg
1.000.000
2.553.000 ×10
H furaj/zi A = = 25,5 Kg
1.000.000
HTotal/zi = 85+43,7+25,5=154,2 Kg
HTotal 15 zile = 154,2×15=2313 Kg
Pagina 26 din 106

R2 – Starter
Se administrează în intervalul 15.05 – 31.05. Trebuie să conţină

PB 36,23%, iar diametrul particolelor trebuie să fie mai mic de 0,08 mm . Reţeta zilnică
(Rz) este de 10kg/100.000 ex/zi, în 5-6 mese zilnice. Structura reţetei este urmatoarea:
Sortiment I% PB % Kg/sezon Kg/zi Kg/porţie

Şrot soia 28 12,32 5841,36 389,43 64,9
Făină grâu 21 2,73 4381,02 292,06 48,7
Făină carne 12 5,88 2503,44 166,89 27,81
Porumb 14 1,26 2920,68 194,71 32,45
Drojdie furajeră 6 2,52 1251,72 83,44 13,9
Făină peşte 18 11,52 3755,16 250,34 41,72
Premix 1 208,62 13,9 2,31
Total 100 36,23 20862 1390,8 231,79
N × Rz
H furaj/zi = TO
100.000
7.666.666 × 10
H furaj/zi Ct = = 766,6 Kg
100.000
3.942.856 × 10
H furaj/zi H = = 394,2 Kg
100.000
2.300.000 ×10
H furaj/zi A = = 230 Kg
100.000
HTotal/zi = 766,6+394,2+230=1.390,8 Kg
HTotal 15 zile = 1390,8×15=20.862 Kg
R3
Se administrează în intervalul 01.06–30.10. Trebuie să conţină PB 27,92%, iar

diametrul particolelor trebuie să fie mai mic de 0,08mm. Se dă 10kg/100.000 ex, în 2 mese
zilnice. Structura reţetei este următoarea:
Sortiment I% PB %
Şrot soia 33 14,52
Şrot floarea soarelui 8 3,04
Grâu 20 2,6
Porumb 11 1,26
Pagina 27 din 106

Orz 13 1,43
Făină peşte 3 1,92
Protam 3 1,47
Drojdie furajeră 4 1,48
Cretă furajeră 4 –
Premix 1 –
Total 100 27,92
100
K am =
I1 I 2 I
+ + ... + n
K1 K 2 Kn
100
K am = = 3,61
33 8 20 11 13 3 3 4 4
+ + + + + + + + +1
3,6 3,4 3,75 5,2 3,75 3,5 3 4 4
H = (STC – 0,2STC)×Kam.
Cosaş
H = (STC – 0,2 STC)×Kam; Kam = 3,6; STC = NTO (G-g)

HVI Ct = (STC – 0,2 STC)×Kam
SST = 7.666.666 (0,009-0,001) = 61.333,33
HVI Ct = 176.640 Kg
HVII Ct = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 6.516.666 (0,015-0,009) = 39.099,99
HVII Ct = 112.608 Kg
HVIII Ct = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 5.995.337 (0,020-0,015) = 29.976,68
HVIII Ct = 86.332,8 Kg
HIX Ct = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 5.515.706 (0,025-0,020) = 27.578,53
HIX Ct = 79.426,28 Kg
HX Ct = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 5.019.292 (0,030-0,025) = 25.096,46
HX Ct = 72.277,81 Kg
Sânger
Pagina 28 din 106


HVI H = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 3.942.856 (0,01-0,001) = 35.485,7
HVI H = 102.198,8 Kg
HVII H = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 3.351.427 (0,018-0,010) = 26.811,4
HVII H = 77.216,8 Kg
HVIII H = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 3.083.313 (0,025-0,018) = 21.583,19
HVIII H = 62.159,6 Kg
HIX H = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 2.836.648 (0,030-0,025) = 14.183,24
HIX H = 40.847,7 Kg
HX H = (STC – 0,2 STC)×Kam

STC = 2.581.349 (0,035-0,030) = 12.906,75
HX H = 37.171,4 Kg
Novac

HVI A = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 2.300.000 (0,011-0,001) = 23.000
HVI A = 66.240 Kg
HVII A = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 1.995.000 (0,020-0,011) = 17.955
HVII A = 51.710,4 Kg
HVIII A = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 1.798.600 (0,028-0,020) = 14.388,8
HVIII A = 41.439,7 Kg
HIX A = (STC – 0,2 STC)×Kam
STC = 1.654.712 (0,035-0,028) = 11.583
HIX A = 33.359 Kg
HX A = (STC – 0,2 STC)×Kam
Pagina 29 din 106

STC = 1.505.787 (0,040-0,035) = 7.529

HX A = 21.683,5 Kg
HT VI = 176.640+102.198,8+66.240 = 345.079 Kg
HT VII = 112.608+77.216,8+51.710,4= 241.535 Kg
HT VIII = 86.332,8+62.159,6+41.439,7 = 189.932 Kg
HT IX = 79.426,2+40.847,7+33.359 = 153.633 Kg
HT X = 72.277,8+37.171,4+21.683,5 = 131.133 Kg
HT = 345.079+241.535+189.932+153.633+131133 = 1.061.312 Kg
Perioada Durata de Raţia lunară Raţie zilnică Porţie

Furajare (Kg) (Kg) (Kg)
iunie 30 345.079 11.502,6 5.731,3
iulie 31 241.535 7.791,5 3.896
august 31 189.932 6.126,8 3.063,4
septembrie 30 153.633 5.121,1 2.560,6
octombrie 31 131.131 4230 2.115
R4 – Furajarea reproducătorilor
Furajele trebuie să conţină PB 23,76 % , iar diametrul particolei trebuie să fie 7 mm.
Furajarea începe când temperatura apei atinge 15-16°C şi conţinutul apei în O2 este de 5-6
mg/l. Furajarea se întrerupe când temperatura apei este mai mare de 28°C. Se distribuie 3 mese
pe zi. Stuctura reţetei este următoarea:
Componenta I% K PB %
Grâu boabe 20 3,75 2,53
Făină peşte 4 3,5 2,55
Făină carne 10 3,0 2,27
Şrot floarea soarelui 5 3,2 1,87
Şrot soia 18 3,6 7,9
Orz 25 2,8 2,44
Mazăre 15 3,2 3,43
Drojdie furajeră 2 4,0 0,84
Premix 1 – –
Total : 100 3,35 23,76
Pagina 30 din 106

100
K am = 3,35
20 4 10 5 18 25 15 2
+ + + + + + +
3,75 3,5 3,0 3,2 3,6 2,8 3,2 4
STC cosaş = 124 (G-g) = 124 (4-3) = 124
STC sânger = 60 (G-g) = 60 (4,5-3,5) = 60
STC novac = 44 (G-g) = 44 (4-3) = 44
H = [N(G-g)-Pm+Pi]×Kam
STC = N(G-g)
H = STC×0,97×Kam
Hcosaş = STC×0,97×Kam = 124×0,97×3,35 = 402,94 ≈ 403 Kg
Hsânger = STC×0,97×Kam = 60×0,97×3,35 = 402,94 ≈ 195 Kg
Hnovac = STC×0,97×Kam = 44×0,97×3,35 = 402,94 ≈ 143 Kg
HT = HCt+HA+HN = 403+195+143 = 741 Kg
Repartiţia hranei pe luni/zile
Luna Procente (%) Kg/lună Kg/zi

Aprilie 5 37 2,5
Mai 10 74,1 2,39
Iunie 20 148,2 4,94
Iulie 25 185,3 5,97
August 25 185,3 5,97
Septembrie 15 111,2 3,7
Cap. 1.5 TEHNOLOGIA UTILIZĂRII AMENDAMENTELOR ŞI

ÎNGRĂŞĂMINTELOR
Îngrăşămintele constituie elementul determinant pentru îmbogăţirea mediului de

creştere în elemente biogene. Prin folosirea îngrăşămintelor, se poate asigura un spor de
greutate superior în raport cu greutatea iniţială a materialului, înainte de introducerea în bazin.
Efectul unui îngrăşământ se simte mai mulţi ani, dar distribuţia anuală se va face în
doze bine stabilite.
Amendamentele au mai multe efecte pozitive: neutralizează aciditatea solului, prin
combinarea calciului cu acizii din mâl, îmbogăţeşte solul cu substanţe minerale prin
combinarea calciului cu silicaţii, au un efect de afânare asupra solului, favorizând pătrunderea
Pagina 31 din 106

aerului, dezinfectează bazinul, distrugând formele de rezistenţă ale unor bacterii.
Tipuri de îngrăşăminte
- minerale: fosfatice, azotoase, potasice şi de calciu;

- organice: verzi, dejecţii din zootehnie, reziduri din industria alimentară;
- bacteriene.
Îngrăşămintele minerale sunt pe bază de N şi P. Cantitatea de N dintr-un

sezon este de 50 kg/ha, iar cea de P de 35 kg/ha, sub formă de P2O5 .
Efectul pozitiv al acestor îngrăşăminte îl constituie contribuţia directă la dezvoltarea
vegetaţiei şi a materialului biologic cu care s-a populat bazinul.
Fosforul influenţează viaţa microorganismelor, care fixează şi nitrifică azotul.
Sub influenţa P, bacteriile fixatoare de N îşi intensifică activitatea. În mod normal,
acţiunea lor se desfăşoară până la o adâncime a solului de 8-10 cm. În cazul bazinelor îngrăşate
cu fosfaţi, acţiunea lor se desfăşoară până la o adâncime a solului de 30-40 cm. Ca urmare,
bacteriile respective acumulează nitraţi într-o formă care este asimilată de plante. Cantităţile de
îngrăşământ care se distribuie depinde de conţinutul lor de substanţă activă. Raportul P :
N=1:4. - Dozele optime de substanţă activă sunt pentru P de 0,5 mg/l apă şi pentru N de 2 mg/l
apă.
Îngrăşămintele fosfatice sunt sub formă de superfosfat monocalcic, cu un conţinut de
15-20% P2O5, până la 25%. Se prezintă sub formă de pulbere, granule albe sau cenuşii spre
negru . La pipăit par umede şi nu au miros. Este uşor solubil î n apă. Se poate folosi şi
superfosfat concentrat mai bogat in P2O5 până la 50%,se produce industrial.
Ca îngrăşământ azotos se foloseşte azotatul de amoniu, care în stare pură conţine
35%N. Acesta se prezintă sub formă de cristale de culoare albă . Este uşor solubil fiind un
îngrăşământ cu grad mare de higroscopicitate. Se recristalizează la temperaturi de peste 30 °C.
Se poate utiliza şi un îngrăşământ fosfatic-potasic, sub formă de K2O,
în doza de 25-35 kg/ha. După IBT îngrăşămintele minerale constituie un amestec
format din: 65-70% azotat de amoniu şi 30-35% superfosfat.
Administrarea îngrăşămintelor minerale se poate face pe o perioadă de cca. 4 luni, în
functie de producţia de peşte.
Se vor stabili doze care se vor administra când apa din bazine are un conţinut mai
Pagina 32 din 106

scăzut în nutrienţi.
Dozele se stabilesc în funcţie de conţinutul analizelor chimice săptămânale, după
formula:
Unde:
D = cantitatea de îngrăşământ (kg)
C2 = concentratia de substanţă activă necesară în
apă (mg/l)
(C 2 − C1 ) ⋅ 100 ⋅ H C = concentraţia de substanţă activă găsită în
1
D= P momentul administrării (mg/l)
H =pentru
Îngrăşămintele organice reprezintă adâncimea medie
piscicultură a apei
mijlocul din heleşteu
principal (m) a
de stimulare
P = concentraţia de substanţă activă din
productvităţii naturale. Acestea sunt mai ieftine decât cele minerale, se găsesc mai uşor şi se
îngrăşământ (mg/l)
constituie ca îngrăşăminte complexe având gama principalelor substanţe nutritive intr-un
procent favorabil dezvoltării biomasei.
Îngrăşămintele organice sunt reprezentate de dejecţiile de la fermele
zootehnice (solide şi lichide), îngrăşămintele organice verzi şi rezidurile industriale.
Îngrăşămintele organice solide au un conţinut mare de elemente biogene
N,P,K,Ca, Na,Mg şi alte componente minerale. Acestea se obţin prin fermentarea
aerobă de lungă durată a unui amestec de substanţă organică vegetală şi animală.
Pentru declanşarea fermentării se poate adăuga o cantitate mică de compus fermentat.
Cel mai des folosit este gunoiul de pasăre, care conţine următoarele cantităţi de substanţe
active: 1% N2, 1,5%P, 1%K, 1,5% Ca.
Amendamentul folosit este CaO. Acesta se foloseşte pentru îmbunătăţirea
caracteristicilor fizico-chimice ale solului, pentru asigurarea unui aport de Ca:Mg
corespunzător în apă şi sol şi pentru acţiunea sa dezimfectantă.
Calculul îngrăşămintelor şi amendamentelor

- Amendamente:
HCV I = 100 Ha
BRNDP = 15,43 Ha
Alte bazine = 6,3 Ha
pentru HCV I 200 Kg CaO/Ha×100 Ha = 20000 Kg CaO/Ha
BRNDP 200 Kg CaO/Ha×15,43 = 3080 Kg CaO/Ha
Alte bazine 200 Kg CaO/Ha ×6,3 = 1260 Kg CaO/Ha
Total = 20000 + 3080 + 1260 = 24340 Kg CaO/Ha
Pagina 33 din 106

- Îngrăşăminte organice: cantitatea de azot de amoniu este de 150 Kg/Ha.

HCV I = 20 Ha
BRNDP = 15,43 Ha
HCR = 1,52 Ha
pentru HCV I = 150×20 = 3000 Kg/Ha
BRNDP = 150×15,43 = 2314,5 Kg/Ha
HCR = 150×1,52 = 228 Kg/Ha
Total = 3000+2314,5+228 = 17542,5 Kg/Ha
- Îngrăşăminte minerale : cantitatea de superfosfat monocalcic este de 80 Kg/Ha.

HCV I = 20 Ha
BRNDP = 15,43 Ha
HCR = 1,52 Ha
pentru HCV I = 80×20 = 1600 Kg/Ha
BRNDP = 80×15,43 = 1234,4 Kg/Ha
HCR = 80×1,52 = 121,6 Kg/Ha
Total = 1600+1234,4+121,6 = 2956 Kg/Ha
Capitolul II
Prezentarea procesului de mecanizare
Datorită creşterii suprafeţelor amenajate pentru creşterea peştelui, a fost necesară

introducerea pe scară larga a mecanizării tuturor fazelor procesului tehnologic în vederea
creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost.
În acelaşi timp prin mecanizarea proceselor care cer un volum mare de muncă, se
reduce numărul de muncitori, se reduce efortul fizic şi se pot realiza fazele procesului
tehnologic în timp util, având în vedere dependenţa de factorii climatici.
Dezvoltarea pisciculturii necesită folosirea pe scară largă a îngrăşămintelor chimice,
amendamentelor şi a stimulatorilor de creştere, ceea ce impune mecanizări complexe. Acesta
va avea ca rezultat obţinerea unor producţii mai mari la hectar implicând cheltuieli minime.
Se impune în primul rând mecanizarea operaţiunilor de concentrare si pescuire a
Pagina 34 din 106

peştelui din bazinele de creştere, a operaţiunilor de încărcare descărcare şi transport, a

operaţiunilor de pregătire şi distribuirea furajelor, îngrăşămintelor şi amendamentelor.
Trebuie avut în vedere şi mecanizarea proceselor speciale cum ar fi : sortarea peştelui,
cântărirea şi tratarea profilactică atât pentru puiet cât şi pentru peştele de consum pentru
remonti şi reproducători.
Cap.2.1 Mărunţirea furajelor
Creşterea furajată a peştelui, presupune adoptarea celor mai eficiente reţete şi tehnologii
de furajare în vederea obţinerii unor rezultate economice superioare.
Furajele ce urmează a fi date spre consum peştilor trebuie să sufere o serie de
transformări mai ales în ceea ce priveşte dimensiunile particulelor.
Pregătirea componentelor furajere presupune mărunţirea lor în vederea realizării unor
amestecuri furajere cu valoare nutritivă ridicată şi pierderi fizice minime.
În vederea mărunţirii componentelor furajere se folosesc utilajesimple, cum ar fi morile
pentru cereale:
cu valţuri zimţate mărunţirea se face prin tăiere şi presare, vitezele de rotaţie ale
valţurilor sunt diferite, V1≠ V2 ;

cu pietre, mărunţirea se face prin presare şi frecare;
cu ciocane.
Cele mai utilizate mori sunt cele cu ciocane care folosesc energia cinetică pentru
mărunţirea cerealelor.
Fazele mărunţirii: - lovirea particulelor de către ciocane

- lovirea particulelor între ele
- lovirea particulelor de carcasa zimţată (fig. 1).
1- carcasă
2- ciocane
3- rotor
4- site
Pagina 35 din 106

Fig. 1. Reprezentarea schematică a morii cu ciocane.

Amplasarea morilor se face în spaţii protejate, iar instalaţiile electrice sunt speciale
(instalaţiile de iluminat sunt capsulate) deoarece amestecul aer-pulbere de cereale este exploziv.
În continuare se vor prezenta tipurile de furaje folosite şi compoziţia fiecărui furaj în
parte.
Etapele premergătoare mărunţirii furajelor
Raportarea pe luni şi zile a cantităţilor de furaje distribuite
În perioada 01.05 -15.05 se va administra R1- prestarter, care trebuie să conţină PB

42,91% , iar diametrul particolelor este de 5 -20 microni. Raţia zilnică este de 10 Kg /
1.000.000 larve/zi în 10 mese zilnice.
Reţeta pentru amestecul de furaje este următoarea:
Componenta % Pe zi (kg) 15 zile ( kg )

Făină peşte 30 46,26 693,9
Făină carne 12 18,5 277,56
Şrot soia 20 30,84 462,6
Făină grâu 19 29,3 439,47
Lapte praf 8 12,34 185,04
Ulei peşte 1 1,54 23,13
Premix 2 3,08 46,26
Total : 100 154,2 2.313
În perioada 15.05 -31.05 se va administra R2 – starter, care trebuie să conţină PB
Pagina 36 din 106

36,23% , iar diametrul particolelor trebuie sa fie mai mic de 0,08 mm .Reţeta zilnică este de
10Kg/100.000 exemplare /zi în 5 -6 mese zilnice .
Componenta % Pe zi (kg) 15 zile ( kg )

Şrot soia 28 389,43 5841,36
Făină grâu 21 292,06 4381,02
Făină carne 12 166,89 2503,44
Porumb 14 194,71 2920,68
Făină peşte 18 250,34 3755,16
Premix 1 13,9 208,62
Total : 100 1390,8 20862
În perioada 01.06 -30.10 se va administra R3, care trebuie să conţină P.B. 27,92% , iar
diametrul particolelor trebuie să fie mai mic de 0,08 mm. Se va da 10 Kg/100.000 exemplare/zi
în două mese zilnice.
PT =PU S=2.300 100 =230.000 Kg
Kam = 3,7
H = PT Kam = 1.084.205,4 Kg
H = 1.084,2 t
Reţeta pentru această perioadă se va prepara în cadrul unităţii piscicole din următoarele
componente:
Componenta % PB %
Şrot soia 33 14,52
Şrot floarea soarelui 8 3,04
Grâu 20 2,60
Porumb 11 1,26
Orz 13 1,43
Făină peşte 3 1,92
Protam 3 1,47
Drojdie furajeră 4 1,48
Cretă furajeră 4 –
Premix 1 –
Total : 100 27,92
R4 reprezintă furajarea reproducătorilor care începe când temperatura apei atinge 15-
16°C şi se întrerupe când temperatura apei este mai mare de 28°C. Furajele trebuie să conţină
PB 23,76% iar diametrul particolei să fie 7 mm.
Pagina 37 din 106

Reţeta pentru această perioadă se va prepara în cadrul unităţii piscicole din următoarele
componente:
Componenta I% K PB %
Grâu boabe 20 3,75 2,53
Făină peşte 4 3,5 2,55
Făină carne 10 3,0 2,27
Şrot floarea soarelui 5 3,2 1,87
Şrot soia 18 3,6 7,9
Orz 25 2,8 2,44
Mazăre 15 3,2 3,43
Premix 1 – –
Total : 100 3,35 23,76
Distribuţia VI (Kg) VII (Kg) VIII (Kg) IX (Kg) X (Kg)

componentelor Zi (Kg) Zi (Kg) Zi (Kg) Zi (Kg) Zi (Kg)
din R3 pe luni
şi zile
Componente
Şrot soia 33% 113876 79706,6 62677,6 50699 42273,9
3795,8 2571,2 2021,9 1690 1396
Şrot floarea 27606,3 19322,8 15194,6 12290,6 10490
soarelui 8% 920,2 623,3 490,2 409,7 338,4
Grâu 20% 69015,8 48307 37986,4 30726,6 26226,6
2300,5 1558,3 1225,4 1024,2 846
Porumb 11% 37958,7 26568,9 20892,5 16899,6 14424,6
1265,3 857 674 563,3 465,3
Orz 13% 44860 31399,6 24691,2 19972,3 17047,3
1495 1012,9 796,5 665,7 550
Făină peşte 3% 10352,4 7246,1 5698 4609 3934
345 233,8 183,8 153,6 126,9
Protam 3% 10352,4 7246,1 5698 4609 3934
345 233,8 183,8 153,6 126,9
Drojdie furajeră 13803,2 9661,4 7597,3 6145,3 5245,3
4% 460 311,7 245 204,8 169,2
Cretă furajeră 13803,2 9661,4 7597,3 6145,3 5245,3
4% 460 311,7 245 204,8 169,2
Premix 1% 3450,8 2415,4 1899,32 1536,3 1311,3
Pagina 38 din 106

115 78 61,3 51,2 42,3

Total 100% 345079 241535 189932 153633 131133
11502 7791,5 6126,8 5121,1 4230
Distribuţia IV (Kg) V (Kg) VI (Kg) VII (Kg) VIII (Kg) IX (Kg)
componentelor Zi (Kg) Zi (Kg) Zi (Kg) Zi (Kg) Zi (Kg) Zi (Kg)
din R4 pe luni
şi zile
Componente
Grâu 20% 7,4 14,8 29,6 37,06 37,06 22,24
049 0,47 0,99 1,2 1,2 0,74
Făină peşte 4% 1,48 2,96 5,93 7,41 7,41 4,45
0,1 0,09 0,2 0,24 0,24 0,15
Făină carne 3,7 7,4 14,82 18,53 18,53 11,12
10% 0,25 0,23 0,49 0,6 0,6 0,37
Şrot floarea 1,85 3,7 7,41 9,3 9,3 5,56
soarelui 5% 0,12 0,12 0,24 0,3 0,3 0,19
Şrot soia 18% 6,7 13,34 26,67 33,35 33,35 20
0,44 0,43 0,89 1,08 1,08 0,67
Orz 25% 9,25 18,52 37,05 46,3 46,3 27,8
0,62 0,59 1,24 1,5 1,5 0,92
Mazăre 15% 5,55 11,12 22,23 27,8 27,8 16,7
0,37 0,35 0,74 0,9 0,9 0,54
Drojdie 0,74 1,5 2,96 3,7 3,7 2,23
furajeră 2% 0,04 0,05 0,1 0,12 0,12 0,07
Premix 1% 0,37 0,74 1,48 1,85 1,85 1,12
0,02 0,02 0,05 0,06 0,06 0,04
Total 100% 37 74,1 148,2 185,3 185,3 111,2
2,5 2,39 4,94 5,97 5,97 3,7
Pagina 39 din 106

Distribuţia componentelor de hrană pe luni
ni IV (Kg) V (Kg) VI (Kg) VII (Kg) VIII (Kg) IX (Kg) X (Kg) Total (Kg)
omponente
ină peşte 1,48 4452 10358,3 7253,51 5705,4 4613,5 3934 36318,2
ină carne 3,7 2788 14,82 18,53 18,53 11,12 – 2854,7
ot soia 6,7 6281,3 113902,7 79740 62711 50719 42273,9 355634,6
ină grâu – 4820,5 – – – – – 4820,5
ojdie furajeră 0,74 1438,3 13806,2 9670 7601 6148 5245,3 43909,54
pte praf – 185,04 – – – – – 185,04
ei peşte – 23,13 – – – – – 23,13
emix 0,37 255,62 3452,3 2417,3 1901,2 1537,4 1311,3 10875,49
rumb – 2920,68 37957,7 26568,9 20892,5 16899,6 14424,6 119663,9
ot fl soarelui 1,85 3,7 27613,7 19342 15204 12296 10490 84921,25
âu 7,4 14,8 69045,4 48344 38023,5 30749 26226,6 212410,7
z 9,25 18,52 44897 31446 24738 20000 17047,3 138156,07
otam – – 10352,4 7246,1 5698 4609 3934 31839,5
etă furajeră – – 13803,2 9661,4 7597,3 6145,3 5245,3 42452,5
azăre 5,55 11,12 22,23 27,8 27,8 16,7 – 111,2
otal 37 23212,71 345225,95 241735,54 190118.23 153744,62 130132,3 1084205,4
Pagina 40 din 106

Distribuţia componentelor de hrană pe zile
e IV (Kg) V (Kg) VI (Kg) VII (Kg) VIII (Kg) IX (Kg) X (Kg) Total (Kg)
omponente
ină peşte 0,1 143,6 334,14 234 184 149 126,9 1171,74
ină carne 0,25 89,9 0,49 0,6 0,6 0,37 – 92,21
ot soia 0,44 202,6 3674,3 2572,3 2023 1690 1396 11558,64
ină grâu – 155,5 – – – – – 155,5
ojdie furajeră 0,04 46,4 460,2 312 245,2 205 169,2 1438,04
pte praf – 5,96 – – – – – 5,96
ei peşte – 0,77 – – – – – 0,77
emix 0,02 8,25 115 78 61,3 51,3 42,3 356,17
rumb – 94,22 1265,3 857 674 563,3 465,3 3919,12
ot fl soarelui 0,12 0,12 890,8 624 490 410 338,4 2753,44
âu 0,49 0,47 2301,5 1559,5 1227 1025 846 6959,96
z 0,62 0,59 1496,6 1014,4 798 666,6 550 4526,81
otam – – 345 233,8 183,8 153,6 126,9 1043,1
etă furajeră – – 460 311,7 245 204,8 169,2 1390,7
azăre 0,37 0,35 0,74 0,9 0,9 0,54 – 3,8
otal 2,45 748,73 11344,07 7798,2 6132,8 5119,51 4230,2 35375,66
Componente ce trebuiesc mărunţite pe luni
ni IV (Kg) V (Kg) VI (Kg) VII (Kg) VIII (Kg) IX (Kg) X (Kg) Total (Kg)
omponente
ot soia 6,7 6281,3 113902,7 79740 62711 50719 42273,9 355634,6
rumb – 2920,68 37957,7 26568,9 20892,5 16899,6 14424,6 119663,9
ot fl soarelui 1,85 3,7 27613,7 19342 15204 12296 10490 84921,25
âu 7,4 14,8 69045,4 48344 38023,5 30749 26226,6 212410,7
z 9,25 18,52 44897 31446 24738 20000 17047,3 138156,07
azăre 5,55 11,12 22,23 27,8 27,8 16,7 – 111,2
otal 30,75 9250,12 293438,73 205468,7 161596,8 130680,3 110462,4 910928,8
Componente ce trebuiesc mărunţite pe zile
e IV (Kg) V (Kg) VI (Kg) VII (Kg) VIII (Kg) IX (Kg) X (Kg) Total (Kg)
omponente
ot soia 0,44 202,6 3674,3 2572,3 2023 1690 1396 11558,64
rumb – 94,22 1265,3 857 674 563,3 465,3 3919,12
ot fl soarelui 0,12 0,12 890,8 624 490 410 338,4 2753,44
âu 0,49 0,47 2301,5 1559,5 1227 1025 846 6959,96
z 0,62 0,59 1496,6 1014,4 798 666,6 550 4526,81
Pagina 41 din 106

azăre 0,37 0,35 0,74 0,9 0,9 0,54 – 3,8

otal 2,04 298,35 9629,24 6628,1 5212,9 4355,44 3595,7 29721,77
Mărunţirea propriu-zisă
Calcularea cantităţii zilnice de furaje dintr-o lună
Se ia luna cu cantitatea totală de componente cea mai mare mărunţite într-o zi:
Luna iunie: 293438,73 kg : 30 zile = 9629,24 kg/zi
Alegerea morii cu ciocane în funcţie de cantitatea zilnică de mărunţit
Variante de mori: - MC1 (1t/h); P = 7kW; Turaţie = 3000 rpm

- MC2 (2t/h); P = 11kW; Turaţie = 3000 rpm
Se alege MC1. Pentru luna iunie cantitatea zilnică de mărunţit este de 9,6 t. Folosind
MC1 în această lună se lucrează 10 h/zi (se plătesc angajaţii 2 ore suplimentar pe zi)
Consumul de energie zilnic, lunar
Formula de calcul: E = P ( T (kWh)
P-puterea=7 KW
T-timpul; dacă productivitatea=1 t/h rezultă:
G (kg/luna)
Nh =
Numărul orelor de funcţionare: 1 t/h
Luna IV V VI VII VIII IX X Total

Timp tocare (h/zi) – 1,3 10,6 7,6 6,2 5,4 4,6 –
Energie/zi (KWh) – 9,1 74,2 53,2 43,4 37,8 32,2 249,9
Energie/lună (KWh) – 282, 2226 1649,2 1345,4 1134 998,2 7634,9
1
Pagina 42 din 106

Cap. 2.1 - Dozarea
Este important ca pe baza reţetelor furajere să se facă dozarea tuturor componentelor

astfel încât amestecul furajer să corespundă speciei şi vârstei.
Componentele trebuie dozate în cantităţile şi procentele corespunzătoare reţetei,
evitându-se astfel pierderile fizice şi fiziologice.
Dozarea se poate face în două variante: volumetrică şi gravimetrică. Dozarea
volumetrică este o dozare continuă pentru care se folosesc utilaje simple.
Dozarea gravimetrică este o dozare discontinuă folosind acelaşi cântar, succesiv pentru
toate componentele, formându-se o şarjă. Pe baza reţetei, dozatorul este programat, iar fiecare
component este extras din depozit şi ajunge în cuva de dozare.
In general sunt folosite dozatoarele volumetrice cum ar fi dozatorul cu bandă. (fig. 2)
1- bandă transportoare;
2- recipient de alimentare;
3- dispozitiv de reglare a înălţimii stratului de component;
4- sistem de antrenare al amestecătorului.
Dozarea componentelor pentru formarea amestecului
Pentru dozare se vor utiliza două tipuri de componente: solide şi sub formă de pastă.
Relaţia cu care se determină productivitatea orală este următoarea: Q =
900×b×h×v×ρ×φ (t/900 s)
Q = debit de dozare
b = lăţimea benzii de dozare mm
h = grosimea stratului de component, metri (10÷30 mm)
v = viteza benzii, m/s
π⋅D⋅n
v=
60
n = 50 rpm v = 0,392 m/s respectiv v = 0,785 m/s
D = diametru tambur =
= 150÷300 mm
ρ = masa volumică a furajului, t/m3
φ = coeficient de aşezare = 0,8
Pagina 43 din 106

Calcule:
( făină peşte: Q = 0,33 t

h = 0,01 m
v = 0,392 m/s
ρ = 1,5 t/m3
0,33
= 0,08(m) = 80(mm)
b= 900 × 0,01 × 0,392 × 1,5 × 0,8
B = 80+100 = 180 mm
( şrot soia: Q = 3,67 t

h = 0,03 m
v = 0,785 m/s
ρ = 1,2 t/m3
3,67
= 0,18(m) = 180(mm)
b= 900 × 0,03 × 0,785 × 1,2 × 0,8
B = 180+100 = 280 mm
( drojdie furajeră: Q = 0,46 t

h = 0,01 m
v = 0,392 m/s
ρ = 1,3 t/m3
0,46
= 0,12(m) = 120(mm)
b= 900 × 0,01 × 0,392 × 1,3 × 0,8
B = 120+100 = 220 mm
( porumb: Q = 1,26 t
Pagina 44 din 106

h = 0,02 m
v = 0,392 m/s
ρ = 1,5 t/m3
1,26
= 0,15(m) = 150(mm)
b= 900 × 0,02 × 0,392 × 1,5 × 0,8
B = 150+100 = 250 mm
⇒ şrot floarea soarelui: Q = 0,89 t

h = 0,02 m
v = 0,392 m/s
ρ = 1,2 t/m3
0,89
= 0,13(m) = 130(mm)
b= 900 × 0,02 × 0,392 × 1,2 × 0,8
B = 130+100 = 230 mm
( grâu: Q = 2,3 t
h = 0,02 m
v = 0,785 m/s
ρ = 1,4 t/m3
2,3
= 0,145(m) = 145(mm)
b= 900 × 0,02 × 0,785 × 1,4 × 0,8
B = 145+100 = 245 mm
( orz: Q = 1,49 t
h = 0,02 m
v = 0,785 m/s
ρ = 1,2 t/m3
Pagina 45 din 106

1,49
= 0,11(m) = 110(mm)
b= 900 × 0,02 × 0,785 × 1,2 × 0,8
B = 110+100 = 210 mm
( protam: Q = 0,34 t
h = 0,01 m
v = 0,392 m/s
ρ = 1,3 t/m3
0,34
= 0,093(m) = 93(mm)
b= 900 × 0,01 × 0,392 × 1,3 × 0,8
B = 93+100 = 193 mm
( cretă furajeră: Q = 0,46 t

h = 0,01 m
v = 0,392 m/s
ρ = 1,7 t/m3
0,46
= 0,096(m) = 96(mm)
b= 900 × 0,01 × 0,392 × 1,7 × 0,8
B = 96+100 = 196 mm
Dozarea lichidelor
Cantitatea de apă variază între 25-30% din amestecul furajer zilnic.

Qapă =25–30 % Qfuraj
Qapă =900×A×v×φ (t/900s)
A = secţiunea ţevii de alimentare cu apă (m2)
φ = coeficient de scurgere =0,9
2gH
v = viteza de scurgere (m/s) ; v=
Pagina 46 din 106

g = acceleraţia gravitaţională = 9,8 m/s2

H = înălţimea la care se află rezervorul de apă = 4 m
Debitul de apă şi diametrul conductei se vor calcula pentru cantitatea de furaj maximă
distribuită într-o zi:
Qf = 11,3 t
Adoptăm Qa = 25% Qf, deci Qa = 2,82 t
v = 8,85 m/s
Qa 2,82
= = 0,00039 (m 2 )
A = 900 × v × ϕ 900 × 8,85 × 0,9
4⋅A 4 ⋅ 0,00039
d= = = 0,022 m = 2,2 cm
π 3,14
Cap.2.3 Amestecarea furajelor
Ţinând cont de reţetele de furajere este necesară pregătirea componentelor, dozarea şi

amestecarea lor.
Cu cât amestecarea e mai omogenă cu atât valoarea nutritivă a amestecului creşte.
Utilajele folosite pentru amestecare sunt simple (continui sau intermitente). Vom folosi un
amestecător continuu orizontal cu şnec-palete-şnec (fig. 3).
Formule:
D = 0,25m= diametrul interior al corpului şnecului (0,25 - 0.5m)

d = 0,03m = diametrul exterior al corpului şnecului
S = 0,25m = pasul şnecului (0,25 – 0.3m)
n = 75 rot/min = turaţia arborelui (75 – 100 rot/min)
ε = 0,6 = coeficient de pierdere a vitezei (0,6 – 0,8)
l = 1,2m = lungimea utilajului = 0,6 (0,6 – 0,7)
φ = 0,9
φp = 50 = coeficient de rezistenţă la înaintre a amestecului
ρ = 1.4 t/m3
Pagina 47 din 106

vam = viteza liniară de deplasare a şnecului (m/s)

Snε
vam = (m / s)
60
Q = productivitatea orară a amestecului (t/h)
π (D2 − d 2 )
Q = 900 vam ρ ϕ
4
Snε 0,25 ⋅ 75 ⋅ 0,6
vam = = = 0,18 ( m / s)
60 60
π (s 2 − d 2 ) 3,14[(0,25) 2 − (0,03) 2 ]
Q = 900 vam ρϕ = 3600 0,18 ⋅ 1,4 ⋅ 0,9
4 4
Q=9,87 t/900s
Puterea motorului ce acţionează axul amestecătorului se calculează cu relaţia:
Q lϕ p
[k w]
P=
367η , unde: l=1,2
φp=50
η=0,6
9,87 ⋅ 1,2 ⋅ 50
≈ 3kw
P= 367 ⋅ η
Calculăm energia consumată pentru amestecarea furajelor în decursul unui sezon.
V/zi VI/zi VII/zi VIII/zi IX/zi X/zi

Q furaj 0,75 11,34 7,80 6,13 5,12 4,23
Q apă 0,225 3,4 2,34 1,84 1,54 1,27
Total 0,97 14,74 10,14 7,97 6,66 5,50
Aprilie
În luna aprilie vom realiza o amestecare manuală a furajelor.
Mai
Qt = 0,97t
Pagina 48 din 106

Q = 9,87 t/900s
9,87…………….900s x = 88,4s
0,97……………..x T = 0,025h
P = 3kW
energis consumată zilnc\
Ezi= P ⋅ T = 3 ⋅ 0,025 = 0,075kwh

energia consumată pentru luna mai
EV= ε zi ⋅ 31 = 0,075 ⋅ 31 = 0,225kwh
Iunie
Qt=14,74t
Q= 9,87t
9,87t…………..900s x=1344s
14,74t………….x T=0,37h
P=3kW
energia consumată zilnic
Ezi=P T= 3 ⋅ 0,37 = 1,11kWh

energia consumată pentru toată luna iunie
EVI= E zi ⋅ 30 = 1,11 ⋅ 30 = 33,3kWh
Iulie
Qt=10,14t
Q=9,87t
9,87t……………900s x=924s
10,14t…………...x T=0,25h
P=3kW
Ezi=P T= 3 ⋅ 0,25 = 0,75kWh

energia consumată pe luna iulie
Pagina 49 din 106

EVII= E zi ⋅ 31 = 0,75 ⋅ 31 = 23,25kWh
August
Qt=7,97t
Q=9,87t
9,87……………900s x=726s
7,97t……………x T=020h
P=3kW
Ezi=P T= 3 ⋅ 0,20 = 0,6kWh

- energia consumată pe luna august
EVIII= E zi ⋅ 31 = 0,6 ⋅ 31 = 18,6kWh
Septembrie
Qt=6,66t
Q=9,87t
9,87……………..900s x=607s
6,66t……………..x T=0,17h
P=3kW
Ezi=P T= 3 ⋅ 0,17 = 0,52kWh

energia consumată pentru luna septembrie
EIX=Ezi ⋅ 30 = 0,51 ⋅ 30 = 15,3kWh
Octombrie
Qt=5,5t
Q=9,87t
9,87……………..900s x=501s
5.5t………………x T=0,14h
Pagina 50 din 106

P=3kW
Ezi=P T= 3 ⋅ 0,14 = 0,42kWh

energia consumată pentru luna octombrie
EX=Ezi ⋅ 31 = 0,42 ⋅ 31 = 31,02kWh

Energia consumată pentru amestecarea furajelor într-un sezon va fi:
E=EV+EVI+EVII+EVIII+EIX+EX
E=0,225+33,3+23,25+18,6+15,3+13,02=103,69kWh.
Cap. 2.4. Depozitarea furajelor
Pentru păstrarea în cele mai bune condiţii a furajelor şi pentru a asigura o furajare
corespunzătoare în timp util şi de bună calitate în ferma in funcţie de cntitatea de furaje
necesară s-a construit un depozit.
Acesta trebuie să asigure o temperatură interioră, respectiv o uniditate relativă optimă
păstrării furajelor, valorile acestor parametri trebuyie să impiedice alterarea furajelor
depozitate.
Prin construcţia lor, depozitele de furaje trebuie să împiedice pătrunderea diverşilor
dăunători cum ar fi rozătoarele. Pentru aceasta se impune şi păstrarea ordinii şi curaţeniei în
incinta depozitului.
mt furaj=1084,2t
ρfuraj=1,4t/m3
V=m/ρ=774,42m3
A=V/H; H=3m
A=774,42/2=258,14m2
Ax10%=25,81m2
Suprafaţa totală depozit ST=258,14+25,81=283,9m2
ST=284m2
Cap. 2.5. Transportul şi distribuţia furajelor
Pagina 51 din 106

Utilaje folosite la transport şi distribuire
Distribuirea mecanizata a furajelor se face tinând cont de specia furajata, vârsta si

tehnologia de distribuire in sensul numărului de mese zilnice.
Pentru acesta se folosesc utilaje navale pentru distribuirea furajelor sau ambarcaţiuni cu
subansamble necesare transportului si distribuirii furajelor. In afara de ambarcaţiuni pentru
distribuirea furajului se mai pot folosi platforme mobile acţionate de pe taluz sau mese de
furajare fixate cu ancore de corp mort.
În vederea pregătirii, distribuirii îngrăşămintelor şi amendamentelor sunt folosite utilaje

simple pentru transformarea lor în pulbere în vederea distribuirii uniforme (fig. 4).
Componente:
1 - gură
alimentare
2 - tamburi
crenelaţi
3 - tamburi cu
ştifturi
4 - sită
Fig. 4. Utilaj pentru distribuirea îngrăşămintelor
Se mai folosesc utilaje pentru transportul si ridicarea produselor (fig. 5).
Componente:
1 - gură alimentare
2 - ax
3 - şnec
4 - corp transportor
5 - motor
6 - reductor
7 - sistem de
Fig.deplasare
5. şi înclinare
Utilaj pentru
transportul şi ridicarea produselor
Transportul furajelor, peştelui, îngrăşămintelor şi amendamentelor
Pagina 52 din 106

Pentru transportul rutier se foloseşte tractorul Universal - U650 de 45CP, poate tracta 2
remorci av(nd un volum de 4m3 fiecare, consumă 10l/h iar viteza de transport V = 20km/h (în
sarcină) şi V = 30km/h (gol).
Pentru transportul pe apă se folosesc bărci av(nd un volum de 2m3, propulsate de
motoare termice Diesel de 20CP care consumă 5l/h, iar viteza de transport V = 8km/h (în
sarcină) şi V = 10km/h (goală).
Trebuie calculat consumul de combustibil în lunile c(nd se distribuie furaje,
îngrăşăminte, amendamente şi peşte.
Formule:
Σm i ⋅ x i m1 ⋅ x1 + m 2 ⋅ x 2 + m 3 ⋅ x 3
=
x=
Σ m i m1 + m 2 + m 3
Σm i ⋅ y i m1 ⋅ y1 + m 2 ⋅ y 2 + m 3 ⋅ y 3
=
y=
Σ m i m1 + m 2 + m 3
Σm i ⋅ ρ i
ρmediu =
Σm i ; m = ρ ⋅ V
2.5.1. Transportul şi distribuirea furajelor
În luna aprilie transportul furajelor se va face manual deoarece cantitatea de furaje este
de 2,04kg.
Cod heleşteu mi xi yI mixi miyi

HCV I 1 149,75 800 250 119800 37437,5
HCV I 2 149,75 250 700 37437,5 104825
HCV I 3 149,75 250 1100 37437,5 164725
HCV I4 149,75 750 700 112312,5 104825
HCV I 5 149,75 750 1100 112312,5 164725
HCR 2,39 154 100 607,06 239
419907,06 576776,5
ε mi = 0,75t ; ε =420; ε =577
mixi miyi
X=560m=0,560km
Y=769m=0,769km
Pagina 53 din 106

Transportul rutier
mi = 0,75t  mi 0,75
⇒v= = = 0,58m3
ρ = 1,3 t/m  ρ
3
1,3
se foloseşte o remorcă cu capacitatea de 4m3

se efectuează o cursă/zi
X 0,560 km
Td = = 0,03h
timpul la dus: vit.insarcina 20km / h
X 0,560 km
Ti = = = 0,02h
timpul la întors: vit.in gol 30km / h
timpul total pe cursă:Tt=Td+Tî=0,03+0,02=0,05h

timpul total pe număr de cursă: TT=nr cursexTt=1x0,05h=0,05h
consumul de motorină: C=10x0,05=0,5l
Transportul naval:
Y 0,769 km
= = 0,09h
T= vit . in sarcina 8 km / h
d
Y 0,769 km
= = 0,07 h
T= vit . in gol 10 km / h
î
Tt=Td+Tî=0,09+0,07h=0,16h
TT=nr. curse x TT= 2x0,16h=0,32h
Consumul de motorină: C=5x0,32=0,6 l
Consumul total de motorină în luna octombrie:

pentru o zi = 0,5+1,6=2,1 l
pentru 31 zile = 31 2,1=65,1
Pagina 54 din 106

Consumul total de motorină pentru furajare:

CT=40,3+111+89,9+89,9+63+65,1=459,2 l
Luna iunie

HCV I 1 2268,8 800 250 1815040 567200
HCV I 2 2268,8 250 700 567200 1588160
HCV I 3 2268,8 250 1100 567200 2495680
HCV I4 2268,8 750 700 1701600 1588160
HCV I 5 2268,8 750 1100 1701600 1495680
HCR 4,94 254 100 1245,76 494
6353894,76 8735374
ε mi = 11,35t ; ε =6354; ε =8736
mixi miyi
X=560m=0,560km
Y=769m=0,769km
mi = 11,35t  m 11,35
3
⇒v= i = = 8,73m3
ρ = 1,3 t/m  ρ 1,3
Transportul rutier
X 0,560 km
Td = = 0,03h
X 0,560 km
Ti = = = 0,02h

Transportul naval:
Y 0,769 km
= = 0,09h
d
Pagina 55 din 106

Y 0,769 km
= = 0,07 h
î
Tt=Td+Tî=0,09+0,07h=0,16h
Consumul de motorină: C=5x0,64=3,2l
Consumul total de motorină în luna iunie:

pentru o zi = 0,5+3,2=3,7l
pentru 30 zile = 30x3,7=111l
Luna iulie:

HCV I 1 1559,64 800 250 1247712 389910
HCV I 2 1559,64 250 700 389910 1091748
HCV I 3 1559,64 250 1100 389910 1715604
HCV I4 1559,64 750 700 1169730 1091748
HCV I 5 1559,64 750 1100 1169730 1715604
HCR 5,97 254 100 1516,38 597
4368508,38 6005211
ε mi = 7,8t ; ε =4369; ε =6006

mixi miyi
X=560m=0,560km
Y=769m=0,769km
mi = 7,8t
 mi 7,8
 ⇒ v = = = 6m3
ρ 1,3
Transportul rutier ρ = 1,3 t/m 
3

Pagina 56 din 106

X 0,560 km
Td = = 0,03h
X 0,560 km
Ti = = = 0,02h

Transportul naval:
Y 0,769 km
= = 0,09h
d
Y 0,769 km
= = 0,07 h
î
Tt=Td+Tî=0,09+0,07h=0,16h
Consumul total de motorină în luna iulie:

pentru o zi = 0,5+2,4=2,9l
pentru 30 zile = 30x2,9=89,9 l
Luna august

HCV I 1 1226,6 800 250 981280 306650
HCV I 2 1226,6 250 700 306650 858620
HCV I 3 1226,6 250 1100 306650 1349260
HCV I4 1226,6 750 700 919950 858620
HCV I 5 1226,6 750 1100 919950 1349260
HCR 5,97 254 100 1516,38 597
Pagina 57 din 106

3435996,38 4723007
ε mi = 6,14t ; ε =3436; ε =4723

mixi miyi
X=560m=0,560km
Y=769m=0,769km
mi = 6,14t
 mi 6,14
⇒v= = = 4,72 m3
ρ = 1,3 t/m  ρ 3
1,3
Transportul rutier
X 0,560 km
Td = = 0,03h
X 0,560 km
Ti = = = 0,02h

Transportul naval:
Y 0,769 km
= = 0,09h
d
Y 0,769 km
= = 0,07 h
î
Tt=Td+Tî=0,09+0,07h=0,16h
Pagina 58 din 106

Consumul total de motorină în luna august:

pentru o zi = 0,5+2,4=2,9 l
pentru 30 zile = 30x2,9=89,9 l
Luna septembrie

HCV I 1 1023,9 800 250 819120 255975
HCV I 2 1023,9 250 700 255975 716730
HCV I 3 1023,9 250 1100 255975 1126290
HCV I4 1023,9 750 700 767925 716730
HCV I 5 1023,9 750 1100 767925 1126290
HCR 3,7 254 100 939,8 370
2867859,8 3942385
ε mi = 5,12t ; ε =2868; ε =3942
mixi miyi
X=560m=0,560km
Y=769m=0,769km
mi = 5,12t
 mi 5,12
⇒v= = = 3,93m3
ρ = 1,3 t/m  ρ 3
1,3
Transportul rutier
X 0,560 km
Td = = 0,03h
X 0,560 km
Ti = = = 0,02h

Transportul naval:
Y 0,769 km
= = 0,09h
d
Pagina 59 din 106

Y 0,769 km
= = 0,07 h
î
Tt=Td+Tî=0,09+0,07h=0,16h
Consumul total de motorină în luna septembrie:

pentru o zi = 0,5+1,6=2,9 l
pentru 30 zile = 30x2,1=63 l
Luna octombrie

HCV I 1 846 800 250 676800 211500
HCV I 2 846 250 700 211500 592200
HCV I 3 846 250 1100 211500 930600
HCV I4 846 750 700 634500 592200
HCV I 5 846 750 1100 634500 930600
2368800 3257100
ε mi = 4,23t ; ε =2369; ε =
mixi miyi
X=560m=0,560km
Y=769m=0,769km
mi = 4,23t
 m 4,23
3
⇒v= i = = 3,25m3
ρ
Transportul rutier ρ = 1,3 t/m 
1,3

X 0,560 km
Td = = 0,03h
Pagina 60 din 106

X 0,560 km
Ti = = = 0,02h

Transportul naval:
Y 0,769 km
= = 0,09h
d
Y 0,769 km
= = 0,07 h
î
Tt=Td+Tî=0,09+0,07h=0,16h
Consumul total de motorină în luna septembrie:

pentru o zi = 0,5+1,6=2,9 l
pentru 30 zile = 30x2,1=63 l
2.5.2 Transportul şi distribuirea amendamentelor
Cod heleşteu mi xi mixi

HCV I 1 4000 800 3200000
HCV I 2 4000 250 1000000
HCV I 3 4000 250 1000000
HCV I 4 4000 750 3000000
HCV I 5 4000 750 3000000
BRNDP 3080 446 1373680
Alte bazine 1260 229 288540
12862220
Pagina 61 din 106

ε mi = 24,34t ; ε =12863;
mixi
X=529m=0,509km
mi = 24,34t  m 24,34
3
⇒v= i = = 12,17 m3
ρ = 2 t/m  ρ 2
se folosesc 3 remorci cu capacitatea de 4m3

se efectuează 2 curse
0,529
Td = 0,03h
timpul la dus: 20 km / h
0,529
Ti = = 0,02h
timpul la întors: 30 km / h
Tt= 0,03+0,02=0,05h
TT =2x0,05h=0,01h
C=10x0,1=1 l/zi
CT=1x31=31 l/luna martie
2.5.3. Transportul şi distribuţia îngrăşămintelor
Îngrăşămintele fosfatice se distribuie pe fundul bazinelor înainte de inundare (când

bazinul este vidat), fie după inundare, în apa bazinelor.
Cod heleşteu mi xi mixi

HCV I 1 3160 800 2528000
HCV I 2 3160 250 790000
HCV I 3 3160 250 790000
HCV I 4 3160 750 2370000
HCV I 5 3160 750 2370000
BRNDP 3548,9 446 1582809,4
HRC 349,6 254 88728,4
10519607,8
ε mi = 19,7t ; ε =10520;
mixi
X=529m=0,509km
Pagina 62 din 106

mi = 19,7t  mi 19,7
⇒v= = = 13m3
ρ = 21,5 t/m  3
ρ 1,5
se folosesc 2 remorci cu capacitatea de 4m3 fiecare

se efectuează 2 curse
0,529
Td = 0,03h
timpul la dus: 20 km / h
0,529
Ti = = 0,02h
timpul la întors: 30 km / h
Tt= 0,03+0,02=0,05h
TT =2x0,05h=0,01h
C=10x0,1=1 l/zi
CT=1x30=30 l/luna martie.
2.5.4. Transportul peştelui
Transpotăm peşte din BRNDP în bazinele de creştere vara I (HCV I 1…..5) în

hidrobione de 2m3 în care 66% este peşte.
mpeşte=23t
66
V =2 1,3
100 m3 peşte/hidrobion
V = 1,32 m3 
⇒
ρ peste = 1,7 t / m3 
m=Vρ=2,24 t peşte/hidrobion
Cumpărăm 4 hidrobione de capacitate 2m3 fiecare.
Cantitatea de peşte/transport=2,24x4=8,96 tpeşte/transport.
Numărul de curse: 23t:8,96=3 transporturi.
Cod heleşteu mI XI mixI

HCV I 1 4600 800 3680000
HCV I 2 4600 250 1150000
HCV I 3 4600 250 1150000
HCV I 4 4600 750 3450000
HCV I 5 4600 750 3450000
12880000
mpeşte=23t
X=560m=0,560
Pagina 63 din 106

X 0,560
Td = = = 0,02h
vit. in gol 30 km / h
X 0,560
Ti = = = 0,03h
vit. in sarcina 20 km / h
Tt= 0,03+0,02=0,05h
TT =3x0,05h=0,15h
C=10x0,15=1,5 l/zi
CT=1,5x30=45 l
Consumul total de motorină pentru transportul furajelor, amendamentelor,
îngrăşămintelor şi a peştelui este:
CT=Cf+Ca+CT+CP= 459,2+31+30+45=565,2 l.
Cap. 2.6 Prelevarea peştelui
Operaţiunile specifice de concentrare, prelevare şi sortare a peştelui, cer eforturi fizice

deosebite în condiţii climatice grele. Mecanizarea acestor operaţii reduce necesarul de oameni,
efortul fizic, iar productivitatea piscicolă creşte.
În vederea realizării prelevării mecanizate a peştelui, trebuie ca peştele să fie concentrat
prin diferite procedee în funcţie de specie, vârstă, stare fiziologică.
Prelevarea mecanizată a peştelui cu ajutorul pompei aer-lift
Principiul de funcţionare: elementul care vehiculează pe verticală peştele este amestecul

apă-aer care are o greutate specifică mai mică dec(t apa.
Aplicându-se principiul vaselor comunicante, rezultă că, echilibrul este menţinut prin
ridicarea nivelului în coloana de amestec apă-aer.
Pompa este formată din două ţevi paralele, care comunică între ele la partea inferioară.
Aerul comprimat trimis prin ţeava de aer trece în camera de amestec şi împreună cu apa
formează o emulsie apă-aer în coloana de refulare.
Pagina 64 din 106

Cu cât cantitatea de aer introdusă în conducta de refulare este mai mare, cu atât
amestecul apă-aer va avea o greutate specifică mai mică, rezultând nivelul în coloana de
refulare mai ridicat. La o anumită cantitate de aer introdusă în apă, amestecul se va ridica până
la capătul superior al conductei de refulare şi se va revărsa. Pompa aer-lift (fig. 8) este formată
din:
1 – conductă de absorbţie;
2 – conductă de aer;
3 – cameră de amestec;
4 – conductă de refulare.
Dacă se ia un punct m1 în spaţiul inelar dintre coloana definitivă şi coloana de refulare

şi un punct m la acelaşi nivel, dar situat în conducta de refulare şi se va studia presiunea din
aceste două puncte va rezulta că presiunea din m1 va fi mai mare decât presiunea din m,
condiţie necesară revărsării emulsiei apă-aer din sondă: pm1>pm.
Presiunea în kgf/cm2 în punctele respective în timpul pompării este:
H ⋅ γa ( H + h) ⋅ γ e
;
pm1 = 10 pm = 10
H – submergenţa, adâncimea de cufundare = înălţimea coloanei de apă - din camera de

amestec la nivelul apei din puţ;
h – înălţimea de ridicare a apei de la nivelul apei din puţ la nivelul - revărsării emulsiei;
(a – greutatea specifică a lichidului pompat; apă curată (a = 1;
H ⋅ γ a ( H + h) ⋅ γ e
>
γ e – greutatea specifică a amestecului apă-aer: => 10 10
În momentul în care pompa nu funcţionează (pm1 = pm) pentru că h = 0 şi
γ a = γ e. Când pompa începe să funcţioneze pm1 = pm până când amestecul se revarsă,
pentru că h creşte, iar γ e scade.
Pentru a fi creată condiţia de revărsare a amestecului în ţeava de refulare trebuie deci
introdusă o anumită cantitate de aer, astfel încât valoarea greutăţii specifice a emulsiei să
corespundă valorii cu ceva mai mult decât
(H + h) adică minimului (H +h +1).
În cazul când se introduce o cantitate mică de aer, emulsia curge intermitent, pentru că
Pagina 65 din 106

trebuie să se acumuleze cantitatea necesară de aer micşorării, corespunzătoare greutăţii

specifice a emulsiei. Durata pauzelor depinde de diferenţa dintre debitul de aer necesar şi
debitul pe care-l poate da compresorul. Cu cât diferenţa este mai mare, cu atât pauza este mai
mare şi deci debitul de apă extras este mai mic. Când debitul de aer dat de compresor este mai
mare decât debitul necesar, emulsia iese cu viteză mare fără a se mări corespunzător şi debitul
de apă.
Calculul hidraulic al pompei aer-lift
Înainte de a începe pomparea, apa se găseşte la cota nivelului (scăzut) static, atât în
coloana filtrantă, cât şi în ţeava de aer şi de refulare. Când se dă drumul la aerul comprimat,
acesta împinge apa din ţeava de aer, care trece în ţeava de refulare şi în coloana filtrantă,
nivelul apei în puţ devine NHs.
Presiunea se menţine constantă până când emulsia din ţeava de refulare ajunge la
suprafaţă şi începe să curgă.
Din acel moment, presiunea începe să scadă, stabilindu-se la o presiune de lucru
corespunzătoare nivelului dinamic.
Presiunea de pornire depinde de adâncimea de cufundare a camerei de amestec:
H`⋅γ a
+ ∆p
PP = 10
γ a = greutatea specifică a lichidului pompat;
∆p = pierderi de presiune.
Deoarece volumul de apă ce a trecut în ţevi, deasupra nivelului static este mic, H` diferă
puţin de H, dar se va aproxima H` = H.
Pentru simplificarea pierderilor de sarcină se consideră piederile de
H ⋅ γa
+ 0,5
presiune ∆p = 0,5 – 1atm =>Pp = 10 .
Acest fapt ne interesează în mod deosebit pentru că presiunea de pornire nu trebuie să
depăşească presiunea disponibilă a motocompresorului avut la dispoziţie: Pp < Pdisponibil.
Debitul de aer în m3, pentru 1 m3 de apă extrasă în cazul unei corecte dimensionări a
ţevilor poate fi determinată cu formula:
Pagina 66 din 106

h
V= ⋅k
H + 10
23 lg
10 ;
unde: k = coeficient = 2,17 + 0,0164

h = coeficient exprimat în funcţie de nivelul apei.
Cantităţile medii de aer pentru 1m3 de apă extrasă funcţie de nivelul dinamic în
H
=x
condiţiile unei corecte dimensionări a ţevilor şi diferenta valorii h , sunt redate în
diagrame.
Dimensionarea conductei de aer şi refulare se face cu formulele:
Q + q1 Q + q2 P1
⋅ q2
a = V1 ; a2= V 2 ; q1 = P2
1
Q – debitul apei(m3/s)
q1 – debitul de aer comprimat la presiunea de lucru
q2 - debitul de aer comprimat
a1 – secţiunea conductei de refulare lângă camera de amestec
a2 – secţiunea conductei de refulare la locul de ieşire a apei (m2)
P1 – presiunea aerului în dreptul camerei de amestec (kgf/cm2)
P2 – presiunea aerului la locul de ieşire a apei (kgf/cm2)
V1 – viteza de circulare a amestecului apă-aer în condiţii de refulare lângă camera de
amestec (m/s).
V2 – viteza de circulare a amestecului apă-aer în locul de ieşire (m/s)
Utilizările pompei aer-lift
Pompa aer-lift dotată cu un compresor tip Nicolina-Iaşi cu o putere de 7kW şi un debit
Pagina 67 din 106

orar de 200m3/h poate preleva un amestec apă-peşte de 100m3/h. Proporţia dintre apă şi peşte
este de 80:20 cu o productivitate de 20t/h.
Pompa aer-lift se mai poate utiliza şi la aerarea apei din bazinele de creştere şi iernat,
folosindu-se numai coloana de refulare, avand un debit orar de 200m3 /h aer.
Calculul energiei consumate la aerarea apei utiliz(nd pompa aer-lift:
Prelevarea peştelui se face din BRNDP pentru a fi mutat în HCV I. Cantitatea de puieţi
este de 23t.
23t
Timpul necesar prelevării T= 5t / h =4,6h
E = P(t;
E = 7kW ( 4,6ore = 32,2kW
Capitolul III.
Pescuitul în amenajările piscicole
Pescuitul de recoltă din amenajările piscicole sistematice şi semisistematice reprezintă o

fază importantă. Pescuitul se face fie pentru a muta populaţia piscicolă din bazinele de creştere
în cele de iernat fie pentru valorificarea peştelui comercializabil.
În toate situaţiile pescuitul trebuie efectuat în condiţii diferite de cele din mediul
natural, iar timpul optim pentru pescuit este redus. Modul de pescuit este în funcţie de
particulariţăţile şi tipul de amenajare piscicolă, de caracteristicile hidrografice şi de
dimensiunile bazinelor.
La amenajările piscicole sistematice, regimul nivelurilor şi al debitelor poate fi reglat în
funcţie de necesităţi, heleşteele au panta fundului mică şi sunt prevăzute cu amenajări şi
construcţii ce permit mecanizarea fazelor de concentrare şi prelevare.
Pescuitul se realizează diferit, în funcţie de vârstă, astfel:
recoltarea larvelor are loc în două etape:
recoltarea se face în bazinele inundate cu ajutorul unei paletedin ţesătură fină ce
se plimbă pe suprafaţa apei şi pe peretele vegetal.
recoltarea se realizează prin vidarea apei. Larvele rămase nerecoltate în prima
etapă se aglomerează în canalele drenoare, ele coboară la nivelul instalaţiei de evacuare
unde se prind într-un obor de tifon instalat în exteriorul canalului de evacuare.
Pagina 68 din 106

când rămân larve în bazinele unde are loc şi predezvoltarea pescuitul se

ralizează prin vidarea apei din bazine. Zona de evacuare este amenajată în mod specific
pentru pescuitul larvelor astfel încât să se reducă la minim traumatizarea materialului biologic.
astfel în zona instalaţiei de evacuare se amnajază un bazin de pescuit pe traseul
canalului de pe berna exterioară a digului. Bazinul are secţiune dreptunghiulară şi este
prevăzut la capătul său cu o stavilă ce asigură un nivel constant de paă în bazin. În bazinul de
pescuit se instalează o cutie prinzător de formă prismatică, cu toţi pereţii realizaţi din plasă cu
ochiuri mici. Din această cutie puii sunt prelevaţi manual cu o paletă, fie în cazul unor cantităţi
foarte mari cu un echipament hidropneumatic de tipul vidajelor prin absorbţie.
O altă modalitate de pescuit a puietului predezvoltat se face prin amenajarea
specială a corpului vertical al călugărului de evacuare. Pentru aceasta se scot vaneţii din
corpul vertical al călugărului şi se montează în locul lor panouri de sită. Deoarece în momentul
declanşării vidării nivelul apei din bazin este maxim rezultă că şi viteza apei în instalaţia de
evacuare va fi maximă. De aceea pentru a se evita apropierea puilor de instalaţia de evacuare se
montează u ndispozitiv de protecţie care să menţină puietul la o distanţă de cel puţin 5-10m de
instalaţia de evacuare până când nivelul apei în heleşteu scade şi deci şi viteza apei în instalţie.
În acest moment dispozitivul este dezafectat iar apa cu puietul predezvoltat se scurge prin
instalaţie spre cutia prinzător.
Peştele de consum este pescuit cu năvodul.
Unitatea de pescuiteste formată din ambarcaţiune+unealtă+pescari. Pescuitul cu
năvodul se practică până când adâncimea apei pe platformă ajunge la 0,4-0,5m. din acest
moment pescuitul cu unelte filtrante înconjurătoare devine ineficient. Peştele se concentrează în
canalele drenoare de unde poate fi prelevat cu uşurinţă. Prelevarea peştelui se poate face şi
mecanizat, cu ajutorul pompei aer-lift care funcţionează pe principiiul vaselor comunicante,
fiind un utilaj hidropneumatic. După pescuit materialul piscicol este prelevat din unealtă şi apoi
sortat pe specii şi dimensiuni, după care este numărat, cântărt şi transportat spre destinaţie (fie
în alte bazine, fie spre pieţe pentru comercializare).
Capitolul IV
AMENAJAREA PISCICOLĂ A TERENULUI

4.1. FACTORII DE BAZĂ ÎN STABILIREA CONCEPŢIEI DE AMENAJARE.
Pagina 69 din 106

TERENUL
Terenul se încadrează în categoria factorilor ce influenţează condiţiile de exploatare şi

care prin caracteristicile orografice, pedologice şi geotehnice, determină nivelul investiţiei
specifice, respectiv eficacitatea activităţii tehnologice.
Tipul de sol predominant în cadrul amenajării este solul argilo-nisipos.
Aprecierea calitativă a pământului existent în perimetrul amenajat în vederea folosirii
acestuia ca teren de fundaţie, ca masiv ce trebuie consolidat şi sprijinit sau ca material de
construcţie folosit în lucrările de terasament s-a făcut în baza unor caracteristici fizico-
mecanice preluate şi adaptate după cum urmează:
coeficient de uniformitate al compoziţiei granulo-metrică un = 10 – 120 (pământul are
compoziţie granulometrică relativă uniformă corespunzătoare lucrărilor de terasament).
indicele de plasticitate Ip = 11% - încadrează pământul ce trebuie amenajat în categoria
celor cu plasticitate mijlocie apreciate ca optime pentru execuţia lucrărilor.
indicele de consistenţă Ie = 0,5 – 0,7 % - pământul în domeniul plastic consistent.
porozitatea (n) şi indicele porilor (e) – teren optim privind structura şi textura sa.
greutatea volumică a pământului în stare naturală(1800 daN/m3).
indicele de capacitate portantă ICp = 30% - optim pentru lucrări de terasamente.
coeficientul patului(modul de reacţie) K; modul de deformaţie Ed, modulul de
elasticitate E asigură bune condiţii pentru execuţia şi funcţionarea lucrărilor.
rezistenţa la tăiere = 1,5 daN/m2
unghiul de frecare interioară a pământului = 39 grade valoare ce încadrează pământul
respectiv în zona pământurilor coezive.
coeficientul de tasare pe verticală(u1)
coeficientul de tasare pe orizontală (u2)
coeziunea particulelor c = 0,2.
În ceea ce priveşte caracteristicile pedologice, ce condiţionează fertilitatea naturală care

determină nivelul productivităţii naturală care determină nivelul productivităţii piscicole
naturale, cunoaşterea nivelului fertilităţii naturale pe tot cuprinsul amplasamentului amenajabil,
permite o amplasare judicioasă a diferitelor categorii de heleştee asigurându-se o corelaţie
optimă între necesarul de hrană naturală specifică speciei şi studiului de dezvoltare naturală şi
posibilităţile intrinseci ale bazinului.
SURSA DE ALIMENTARE
Pagina 70 din 106

Sursa de alimentare cu apă reprezentată de fluviul Prut; în albia majoră a acestui râu se
află amplasată ferma piscicolă. Sursa de alimentare cu apă interesează sub următoarele aspecte:
calităţile fizico-chimice ale apei
variabilitatea nivelurilor
regimul debitor
Studiul sursei de alimentare sub cele trei aspecte s-a făcut prin prelucrarea datelor
existente la postul hidrometric Ungheni (Iaşi).
Studiul nivelurilor sursei de alimentare a urmărit stabilirea elementelor necesare pentru
rezolvarea următoarelor probleme:
dimensionarea digului de apărare şi verificarea stabilităţii secţiunii acestuia.
Stabilirea soluţie constructive şi a particularităţilor funcţionale a construcţiilor de
aducţie a apei.
Stabilirea raportului între volumele de apă vehiculate pe cale gravitaţională, respectiv
prin pompare.
Prin prelucrarea statistică a şirului disponibil de date privind regimul nivelurilor şi
utilizând metoda interpelării s-au determinat în cele două secţiuni ale cursului de apă (secţiunea
de alimentare şi secţiunea de evacuare) nivelurile de apă caracteristice la asigurările de calcul
impuse:
Pentru sursa de alimentare
Nivelul maxim la asigurarea de verificare 1%
147,00 m.r.MN
Nivelul maxim la asigurarea de calcul 5%
146,00 m.r.MN
Nivelul multianual cu asigurarea 70% pentru
perioada de inundare.
144,40 m.r.MN
Nivelul minim asigurare 95%
143,50 m.r.MN
Nivelul etiaj
141,00 m.r.MN
Pentru evacuare
Nivelul maxim la asigurarea de verificare (1% )145,00 m.r.MN
Nivelul maxim la asigurarea de calcul (5%) 144,00 m.r.MN
Pagina 71 din 106

Nivelul mediu multianual cu asigurarea 70% pentru perioada de evacuare 143,00 m.r.
MN
Nivelul minim de asigurare (95%) 142,00 m.r.MN
Nivelul etiaj 140,00 m.r.MN
Conform legii apelor autoritatea de gospodărie a apelor Regia Apelor Române s-au
determinat prin calcul statistic, valoarea debitului mediu multianual asigurat 70% şi a celui
minim multianual asigurat 95% valori care au fost comparate cu debitul maxim prelevat din
sursa de alimentare.
CALITĂŢILE FIZICO-CHIMICE ALE APEI
Calităţile apei se pot aprecia după originea sursei de alimentare, după compoziţia
chimică, după caracteristicile termice şi din punct de vedere biologic.
Tabloul principalilor indicatori de Variaţia valorilor limită
Optim Admisibil Dăunător
calitate a apei se încadrează între
valorile extreme înregistrate.
Factori climatici
Oxigen (mg/l) 7-12 4-14 1,5-3,5
Reziduu fix (mg/l) 100-300 80-500 >700
Substanţă suspensie (mg/l) 30-60 80 >200
Calciu (mg/l) 80-100 30-150 <10, >250
Duritatea totală 8-12 3-15 >24
Ph-ul 7,2-7,6 5-8 >10,8
Substanţă organică (mg/l) 33,55 5-20 >30
Fosfaţi (mg/l) 0,05-1 0,005-3 >7
Azotiţi (mg/l) 1-2 1-30 >60
Amoniac (mg/l) - 0,022 >2
Cloruri (mg/l) 2-6 <30 >30
Sodiu (mg/l) 3-4 2-6 >15
Azotaţi (mg/l) 0,005 0,002-0,003 17-20
Sulfaţi (mg/l) 0-10 20-30 -
Temperatura apei este factorul fizic de cea mai mare importanţă. Apa atinge temperaturi
de până la 24ºC temperaturi optime de reproducere a crapului precum şi temperaturi favorabile
hrănirii intense. În timpul iernii temperatura coboară sub 0ºC.
Transparenţa apei este mare, apa fiind aproape limpede favorizează dezvoltarea peştilor
Pagina 72 din 106

şi prelungirea vieţii bazinelor.

Densitatea apei depinde de temperatura şi cantitatea de săruri solvite.
Duritatea apei este de 10 – 12 grade germane, conţinutul de CaO este de 100 – 120 mg.
Oxigenul solvit – se menţine în limitele de 6 –10 mg/l
Ph-ul apei – în jurul valorii de 7.
Calciu – se găseşte într-o cantitate de 95 mg/l – 100 mg/l
Compuşii azotului – se găsesc în cantităţi reduse până la 1 mg/l
Fosforul – se găseşte în cantităţi reduse până la 1 mg/l
Magneziul într-un raport echilibrat cu Ca:
Ca /Mg = 5 – 6 părţi/l în jur de 20 mg Mg/l
EVAPORAREA DE LA SUPRAFAŢA APEI
Cantitatea de apă evaporată de la suprafaţa apei depinde de factorii climatici, de

suprafaţa luciului de apă şi de grosimea stratului de apă. Evaporarea de la suprafaţa apei în
zona amplasamentului fermei de 800- 1000 mm puţin inferior precipitaţiilor medii multianuale.
Deficitul de umiditate este destul de redus acesta corelat cu regimul termic şi eolian determină
o evaporare ce se încadrează în limitele normale la suprafaţa apei.
4.2. STABILIREA CARACTERISTICILOR TEHNICO – FUNCŢIONALE OPTIME

ALE HELEŞTEELOR
Prin caracteristicile constructive, heleşteele din cadrul amenajării piscicole proiectate

trebuie să satisfacă simultan următoarele condiţii:
Din punct de vedere biologic să prezinte caracteristicile generale ale ecosistemelor
acvatice eutrofe.
Să prezinte un regim termic, gazos favorabil speciilor de cultură şi diverselor stadii de
dezvoltare prin care trec.
Să asigure resurse suficiente de hrană naturală accesibilă speciilor care fac obiectul
formulei de populare.
Să asigure resurse suficiente de hrană naturală
Să asigure suprafeţe şi volume de apă şi adâncimi în concordanţă cu formula de
populare şi cu particularităţile ecotehnologice ale speciei.
Pagina 73 din 106

Principalele caracteristici constructive avute în vedere la stabilirea configuraţiei de

amenajare sunt:
Suprafaţa minimă, maximă şi optimă
Adâncimea minimă, maximă şi optimă
Variabilitatea adâncimii apei în cadrul heleşteului
Forma bazinului (raportul dintre laturi)
4.3. ELABORAREA SCHEMEI HIDROTEHNICE DE AMENAJARE
Din considerate tehnologice şi adaptate la particularităţile morfo-topo-hidrografice ale

amplasamentului, heleşteele au fost astfel integrate în cadrul schemei hidrografice astfel încât
să rezulte un flux tehnologic optim al circulaţiei materialului biologic şi al celorlalte materii
prime şi materiale.
Heleşteele şi bazinele sunt echipate cu instalaţii specifice de alimentare şi evacuare şi
recirculare, care sunt diferenţiate tipodimensional de la o categorie de heleştee la alta, această
instalaţie asigură inundarea, primenirea, reglarea nivelului apei în strictă concordanţă cu
cerinţele tehnologice.
La stabilirea concepţiei de amenajare s-au avut în vedere două principii de bază:
Principiul biologic, în baza căruia bazinele şi heleşteele trebuie să satisfacă
caracteristicile tehnico-constructive date în tabel.
Principiul hidrotehnic care impune asigurarea funcţionării independente a fiecărui bazin
în ceea ce priveşte alimentarea şi evacuarea apei, precum şi realizarea alimentării, recirculării
reglării adâncimii apei şi evacuarea apei în perioada de timp tehnologic determinate.
La stabilirea schemei hidrotehnice de amenajare s-au analizat şi particularizat la
condiţiile amplasamentului următorii factori:
Schema procesului tehnologic care se aplică în cadrul fermei.
Configuraţia nivelitică a terenului
Calităţile geologice şi geotehnice ale terenului
Calităţile şi regimurile nivelurilor
Regimul hidroclimatic al zonei
La amplasarea diferitelor tipuri de bazine în perimetrul schemei hidrotehnice de
Pagina 74 din 106

amenajare s-au avut în vedere următoarele criterii:

Asigurarea corelaţiei între configuraţia nivelitică a terenului şi adâncimile optime ale
diferitelor categorii cu bazine. Bazinele şi heleşteele cu adâncime mai mică se amplasează în
zone mai înalte ale terenului, cele cu adâncime mai mare se amplasează în zonele cu altitudine
mai mică.
La includerea în cadrul schemei hidrotehnice s-a urmărit ca heleşteelor să li se asigure
pe cât posibil o formă rectangulară, raportul dintre laturi
aproximativ 1: 2.
Amplasarea heleşteelor se face astfel încât să fie limitat la minim efectul valurilor.
Bazinele se vor amplasa în aşa fel ca latura scurtă să coincidă cu direcţia vântului predominant
situaţiei în care lungimea fechtului este minimă.
La amplasarea bazinelor de iernat trebuie satisfăcute condiţiile:
Să aibă o distanţă minimă faţă de staţia de pompare pentru a limita lungimea traseelor
canalelor de alimentare şi evacuare care se întreţin cu dificultate iarna.
Cota terenului să fie cât mai mică pentru a realiza adâncimea tehnologic necesară fără a
fi necesare lucrările de compartimentare sau săpături neeconomice.
Heleşteele cu creştere se amplasează în concordanţă tehnologică cu celelalte bazine
astfel încât transportul materialului piscicol să se facă pe distanţe rezonabile.
Heleşteele cu suprafeţe mari la care cantitatea de material piscicol prelevat la pescuit de
recoltă, reclamă un volum neeconomic de manoperă se dispun în jurul unor bazine de pescuit
amenajate corespunzător şi echipate cu instalaţii ce asigură mecanizarea acestui proces.
Stabilirea traseului digurilor carosabile s-a făcut în baza analizei drumului critic al
circulaţiei materialului biologic şi principalelor materii prime şi materiale.
4.4. STABILIREA NIVELURILOR CARACTERISTICE ALE APEI ÎN HELEŞTEE
Între caracteristicile constructive luate în consideraţie la proiectarea schemei

hidrotehnice cu prioritate două dintre acestea:
Nivelul normal de exploatare al apei în fiecare eleşteu
Distribuţia suprafeţei luciului de apă pe ecarturi de adâncime
Adâncimea apei în heleşteu, respectiv variabilitatea acestuia pe suprafaţa heleşteelor
depinde de cota planului oglinzii apei şi de cerinţele tehnologice. În cadrul schemei proiectate
Pagina 75 din 106

s-a urmărit ca nivelul apei preconizat a se realiza în fiecare heleşteu corelat cu configuraţia
nivelitică a vetrei heleşteului să asigure adâncimi care se înscrie în ecartul optim indicat.
Stabilirea nivelurilor de apă apreciate ca optime din punct de vedere tehnologic şi
eficiente din punct de vedere a costului lucrărilor de bază, s-au realizat în baza următoarelor
metodologii:
S-au identificat la nivelul vetrei fiecărui eleşteu cotele extreme ale terenului ( NT min
şi NT max) nr. MN.

S-a prelucrat variabilitatea configuraţiei vetrei fiecărui heleşteu.
S-a apreciat cota medie a vetrei fiecărui heleşteu ( NT med) (mr.MN) ca
medie aritmetică în cazul configuraţiei nivelitice (simple) uniforme sau ca medie
ponderală în cazul configuraţiei nivelitice neuniforme
S-a determinat cota oglinzii apei în fiecare heleşteu cu relaţia:
NA = NTmed + Hoptim
NA – nivelul normal de exploatare al apei

H – optim – adâncimea tehnologică optimă
Determinarea adâncimilor caracteristice pe platforma heleşteului şi verificarea

încadrării acestor valori în:
Hmax = NA – NTmin [m]
Hmed = NA – NTmed [m]
Hmin = NA – NTmax [m]
4.5. CALCULUL ELEMENTELOR DE BILANŢ HIDROLOGIC ALE SCHEMEI

HIDROTEHNICE DE AMENAJARE
Caracterul sistematic al schemei hidrotehnice proiectate constă în asigurarea premiselor

tehnice de reglare a nivelului şi debitului de apă în cadrul fiecărui heleşteu în funcţie de
cerinţele tehnologice. În acest scop s-au determinat principalele elemente de bilanţ hidrologic
ale schemei de amenajare:
regimul debitelor (de umplere, de evacuare, de întreţinere, de recirculare,
debite tehnologice speciale pentru supraînălţare);
Pagina 76 din 106

volume de apă caracteristice pentru inundare, desecare, întreţinere şi

recirculare.
raportul între volumele de apă vehiculate gravitaţional şi cele vehiculate
prin pompare.
La calculul elementelor de bilanţ hidrologic s-au luat în considerare şi s-au corelat
următorii factori:
capacitatea nivelitică a fiecărui heleşteu determină la nivel normal de
exploatare o condiţionare faţă de configuraţia nivelitică a vetrei heleşteului.
hidrograful nivelurilor în emisar la asigurările de calcul specifice hidroamelioraţiilor
piscicole.
timpii de umplere şi de evacuare apreciaţi ca valori opţionale din punct de vedere
tehnologice pentru diverse categorii de heleştee.
particularităţile hidrografice şi meteorologice
ale amplasamentului.
Se aplică următoarele relaţii de calcul:
Pentru faza de umplere (inundare) se calculează:
capacitatea nivelitică (volumul heleşteului) VU
VU = 100 x ( NA - NTmed) x S [mii m3]
volumul inundat pe cale gravitaţională
VUY = 100 x ( NAmed 70% - NTmed) x S [mii m3]
volumul asigurat prin pompare:
VUP = 100 x ( NAhel - NAmed 70%) x S[ mii m3]

VUP = VU - VUG
durata inundării +u [ zile ore]

debitul de inundare QU
QU = VU = 10 x Hmed x S x 1000 = 0,116 x S x Hmed
tu tu · 86.400 tu [m3/sec]
Pagina 77 din 106

NOTĂ: QU - reprezintă elementul de calcul pentru dimensionarea hidraulică a

instalaţiei de alimentare a fiecărui heleşteu.
Când prin calcul rezultă o valoare exagerat de mare pentru QU ce determină o
supradimensionare a instalaţiei de alimentare se procedează astfel:
se majorează +U la o valoare superioară limită admisibilă din punct de vedere
tehnologic.
dacă prin soluţia a. nu se obţine o reducere acceptabilă pentru QU se va proceda la
reducerea suprafeţei heleşteului.
Pentru faza de desecare (golire):

Volumul de desecare(V2)
a. VD = VU (situaţie normală în care de-a lungul perioadei vegetative printr-o
alimentare adecvată cu apă se menţine un nivel constant al apei până în momentul desecării
pentru pescuit.
b. VD = VU (cazul bazinelor mari HCVII şi HCVIII)
volumul de apă desecat gravitaţional Vdg.
Vdg = 10 x [( NA - NA 70% desecare)] x S[min m3]

volumul de apă desecat prin pompare Vdp
Vdp = Vd - Vdg = 10 x [( NAmed 70% desecare) – NTmed ] x S [mii m3]

durata desecării td [zile]
Pentru heleşteele ce fac parte din pepiniere, pentru bazinele de iernat şi pentru alte
bazine ce reprezintă o exigenţă tehnologică deosebită, +d se adoptă ca valoare optimală
tehnologic.
Pentru heleşteele de creştere +d se alege arbitrar funcţie de modul de organizare al
pescuitului
debitul de desecare QD
QD = 0,116 x S x Hmed [m3/sec]

td
Pagina 78 din 106

NOTĂ: Când QD înregistrează valori exagerat de mari ce determină

supradimensionarea instalaţiei de evacuare se procedează ca şi la cazul anterior.
Faza de întreţinere şi recirculare (premenire)

a. compensarea pierderilor de apă prin evaporaţie
debitul total evaporat de la suprafaţa apei QE
QE = qe x S x 10-2 x 104 = 0,0016 x qe x S [ m3/S]
1 x 86.400
b. compensarea pierderilor de apă prin infiltraţie
intensitatea infiltraţiei K = 10-5 ÷ 10-6 m/s → K = 10-5 m/s

debit total infiltraţie QI
Qi = X x S x 10-2 x 104 = 102 x K x S [m2/s]
c. debitul de întreţinere pentru menţinerea nivelului constant:
Qî = Qe + Qi [m2/s]
d. asigurarea recirculării apei în heleştee
Intensitatea recirculării apei

qr = [l/sec ha] I.B.T.
Debit total întreţinere QR
Qr = S x Qr [m2/s]
1000
e. debite de întreţinere şi recirculare QI+R
Qi+r= Qi + Qr [m3/s]
R Cod S(ha) Adâncimea apei (m) Cota fund heleşteu Cota nivel apa
ez heleşteu (m.r.MN) optima(m.r.M
mini maxi medie mini maximă Medie
ul N)
mă mă mă
tat
el
Pagina 79 din 106

e
ob
ţi
nu
te
su
nt
tr
ec
ut
e
în
ta
be
l.
N
r.
Cr
t.
1 HCV I 1 20 0,8 1,30 1,20 143,2 143,70 143,45 144,65
0
2 HIV I 2 20 0,8 1,30 1,20 143,2 143,70 143,45 144,65
0
3 HCV I 3 20 0,8 1,30 1,20 142,9 143,50 143,22 144,22
0
4 HCV I 4 20 0,8 1,30 1,20 142,9 143,40 143,17 144,97
0
5 HCV I 5 20 0,8 1,30 1,20 142,6 143,20 142,90 144,10
0
6 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,7 143,70 143,70 144,40
1 0
7 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,6 143,65 143,62 144,32
2 0
8 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,6 143,65 143,62 144,32
3 0
9 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,5 143,60 143,55 144,25
Pagina 80 din 106

4 0
10 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,5 143,60 143,55 144,25
5 0
11 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,4 143,50 143,45 144,15
6 0
12 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,4 143,40 143,40 144,10
7 0
13 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,7 143,70 143,70 144,40
8 0
14 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,6 143,65 143,62 144,32
9 0
15 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,6 143,65 143,62 144,32
10 0
16 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,5 143,60 143,55 144,25
11 0
17 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,5 143,60 143,55 144,25
12 0
18 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,4 143,50 143,45 144,15
13 0
19 BRNDP 1,1 0,5 0,8 0,7 143,4 143,40 143,40 144,10
14 0 1
20 HCR 1,52 1,20 1,40 1,30 143,5 143,70 143,65 144,95
5
21 HPm 2,28 1,7 1,9 1,8 143,3 143,65 143,48 145,28
5
22 HM 0,45 1,7 1,9 1,8 143,6 143,70 143,67 145,47
5
23 HIR 0,45 1,5 2,5 2,0 143,6 143,65 143,62 145,62
0
Nr Cod S ÎNTREŢINERE – PRIMENIRE QI+p SUPRAÎNĂL

Infiltraţie Evaporaţie Primenire
. heleşteu (ha) ŢARE
k Qi qe Qe qr Qr qt Qt (m3/s)
crt
(c (m3/s) (cm/ (m3/s) (l/s (m3/s) (c
.
m/ zi) /ha m/
s) ) h)
1 HCV I 1 20 10- 0,02 1,58 0,0366 5 0,1 0,1566 - -
5
0
Pagina 81 din 106

2 HIV I 2 20 10- 0,02 1,58 0,0366 5 0,1 0,1566 - -

5
0
3 HCV I 3 20 10- 0,02 1,58 0,0366 5 0,1 0,1566 - -
5
0
-
4 HCV I 4 20 10 0,02 1,58 0,0366 5 0,1 0,1566 - -
5
0
-
5 HCV I 5 20 10 0,02 1,58 0,0366 5 0,1 0,1566 - -
5
0
6 BRNDP 1 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
7 BRNDP 2 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
-
8 BRNDP 3 1,1 10 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
-
9 BRNDP 4 1,1 10 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
10 BRNDP 5 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
11 BRNDP 6 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
-
12 BRNDP 7 1,1 10 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
-
13 BRNDP 8 1,1 10 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
14 BRNDP 9 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
0
15 BRNDP 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
10 0
-
16 BRNDP 1,1 10 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
11 0
-
17 BRNDP 1,1 10 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
12 0
18 BRNDP 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
13 0
19 BRNDP 1,1 10- 0,0011 1,58 0,002 1 0,0011 0,0042 1,5 0,046
5
14 0
-
20 HCR 1,52 10 0,0015 1,58 0,0027 4 0,006 0,0102 - -
5
2 0 2
-
21 HPm 2,28 10 0,0022 1,58 0,0042 5 0,0114 0,0178 2,0 0,127
Pagina 82 din 106

5
8 0 8
-
22 HM 0,45 10 0,0004 1,58 0,0008 3 0,0013 0,0025 - -
5
5 0 5
-
23 HIR 0,45 10 0,0004 1,58 0,0008 23 0,01 0,0112 1,0 0,012
5
5 0 5
Nr. Cod S Qu EVACUARE Nr.
crt. heleşteu (ha) INUNDARE Nr. (m3/s zile Qd
zile ) (m3/s
)
Vtu Vug Vup Vt Vdg Vdp
(mii (mii (mii (mii (mii (mii
m3) m3) m3) m3) m3) m3)
1 HCV I 1 20 240 110 130 25 0,11 240 330 90 30 0,09
2 HIV I 2 20 240 110 130 25 0,11 240 330 90 30 0,09
3 HCV I 3 20 240 156 84 25 0,11 240 284 44 30 0,09
4 HCV I 4 20 240 166 194 25 0,11 240 394 34 30 0,09
5 HCV I 5 20 240 220 20 25 0,11 240 220 20 30 0,09
6 BRNDP 1 1,1 7.7 3,3 4,4 0,5 0,18 7,7 15,4 7,7 0,25 0,35
7 BRNDP 2 1,1 7.7 4,18 3,52 0,5 0,18 7.7 14,5 6,82 0,25 0,35
2
8 BRNDP 3 1,1 7.7 4.18 3,52 0,5 0,18 7.7 14,5 6,82 0,25 0,35
2
9 BRNDP 4 1,1 7.7 4.95 2,75 0,5 0,18 7.7 13,7 6,05 0,25 0,35
5
10 BRNDP 5 1,1 7.7 4.95 2,75 0,5 0,18 7.7 13,7 4,95 0,25 0,35
5
11 BRNDP 6 1,1 7.7 6.05 1,65 0,5 0,18 7.7 12,6 4,4 0,25 0,35
5
12 BRNDP 7 1,1 7.7 6.06 1,1 0,5 0,18 7.7 12,1 7,7 0,25 0,35
13 BRNDP 8 1,1 7.7 .3.3 4,4 0,5 0,18 7.7 15,4 6,82 0,25 0,35
14 BRNDP 9 1,1 7.7 4.18 3,52 0,5 0,18 7.7 14,5 6,82 0,25 0,35
2
15 BRNDP 10 1,1 7.7 4.18 3,52 0,5 0,18 7.7 14,5 6,82 0,25 0,35
2
16 BRNDP 11 1,1 7.7 4.95 2,75 0,5 0,18 7.7 13,7 6,05 0,25 0,35
5
17 BRNDP 12 1,1 7.7 4.95 2,75 0,5 0,18 7.7 13,7 6,05 0,25 0,35
5
18 BRNDP 13 1,1 7.7 6.05 1,65 0,5 0,18 7.7 12,6 4,95 0,25 0,35
5
19 BRNDP 14 1,1 7.7 6.6 1,1 0,5 0,18 7.7 12,1 4,4 0,25 0,35
Pagina 83 din 106

20 HCR 1,52 19.7 5.32 14,4 3 0,08 19,7 29,6 9,88 5 0,04
6 4 6 4 6
21 HPm 2,28 41.0 11.8 29,1 0,42 1,13 41,0 51,9 10,9 0,25 1,90
4 5 9 4 8 4
22 HM 0,45 8.1 1.48 6,62 0,5 0,18 8,1 11,1 3,01 0,5 0,18
2
23 HIR 0,45 9 1.71 7,29 7 0,01 9 11,7 2,79 5 0,02
5 9
Pagina 84 din 106

CAPITOLUL V
Pagina 85 din 106

PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE BAZĂ DIN CADRUL UNEI AMENAJĂRI

PISCICOLE
5.1. Îndiguirea şi compartimentarea incintei amenajate
În funcţie de amplasarea şi rolul pe care-l îndeplinesc digurile în cadrul schemei

hidrotehnice de amenajare se pot evidenţia următoarele tipuri de diguri:
diguri de apărare – sunt dimensionate în funcţie de clasa de importanţă a lucrării la
niveluri maxime în sursa de alimentare-evacuare, cu asigurare de calcul şi verificare de 5% şi
respectiv 1%;
diguri de compartimentare – care realizează configuraţia schemei hidrotehnice impusă
de cerinţa tehnică şi se dimensionează în funcţie de caracteristicile bazinelor limitrofe;
diguri adiacente canalelor de alimentare-evacuare – sunt dimensionate pentru a asigura
funcţionabilitatea canalelor deservite;
Întrucât valoarea lucrării de teresamente prezintă o apreciabilă pondere în volumul total
al cheltuielilor necesare realizării investiţiei, la proiectarea îndiguirii incintei s-au luat în
considerare criteriile specifice:
criteriul geotehnic – condiţionează traseul îndiguirilor şi elementelor geometrice ale
secţiunii transversale, în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale pământului
(compresibilitatea, porozitate, unghi de frecare interior, rezistenţa la tăiere);
criteriul economic – determină trasee de lucrări de compartimentare şi urmăresc puncte
de altitudine maximă, obţinând cota tehnologic necesară a coronamentului cu înălţimi reduse
de diguri, respectiv secţiuni şi volume eficiente de terasamente;
criteriul punctelor obligate utilizat în situaţia în care, în condiţii uneori limitative
rezultate din criteriile anterioare a fost necesar să se realizeze toate heleşteele şi bazinele
incluse în schema de amenajare;
Obiectivele principale ale proiectării lucrării de compartimentare au urmărit două
aspecte:
stabilirea cotei coronamentului astfel încât să fie asigurată submersibilitatea şi stabilirea
digurilor de compartimentare şi apărare;
stabilirea elementelor geometrice din profilul transversal al digurilor astfel încât în
condiţii de maximă eficienţă secţiunea proiectată să satisfacă condiţiile de stabilitate specifice:
Pagina 86 din 106

infiltraţii, alunecare, spălare;
5.1.1. Stabilirea elementelor geometrice ale secţiunii transversale

şi ale profilului longitudinal
Principalele elemente de calcul ce definesc un dig în secţiunea transversală şi un profil

longitudinal sunt:
cota proiectată a coronamentului;
cota de execuţie a coronamentului;
coeficient de taluzi;
lăţimea coronamentului;
date de calcul pentru diferite cantităţi de lucrări din antemăsurători;
Stabilirea cotei proiectate a coronamentului (NCP)
hs
↓ NCP = ↓ NAmax + hhdd + hs ; unde:
↓NCP
hd = înălţimea de deferlare a valurilor pe taluz;
↓NAmax bp
hs = înălţimea suplimentară de siguranţă;
hd =Hpk ⋅ 3,2H⋅ ( 2hv ) tgα , unde: 1:mo 1:m1
k = coeficient ce depinde de natura protecţiei taluzului;

k = 0,90 (perimetru înierbat); ↓NT
B=pb+(ma+m1)Hp
2hv = înălţimea totală a valului;
tgα = 1 m0
hv = 0,0168W 0,71 ⋅ L0, 24 ⋅ h 0,54 , unde:
W = viteza medie a vântului la asigurarea de calcul 5%;

W = 110 km / h
L = lungimea fechtului valului [km];
h = înălţimea barajului (a apei) [km];
Pagina 87 din 106

hs = 0,2 ÷ 0,5m
Hp = ↓ NCP − ↓ NT
Stabilirea cotei de execuţie a coronamentului (NCE)
be
↓NCE
ht ↓NCP
↓ NCE = ↓ NCP + ht
ht = h f + hr ; bp
unde:
He ht =Hp
tasarea totală (m);
hf =
tasarea terenului de fundaţie;
hr = tasarea remanentă în corpul digului; ↓NT
h f = T ( δ 1 − δ 2 ) / (1 + δ 1 ) ,
în care:
T = 4m = grosimea stratului permeabil;
δ 1 = 0,7 = coeficientul de porozitate iniţială a terenului de fundaţie;
δ 2 = 0,6 = coeficientul de porozitate a terenului de fundaţie după
construirea barajului;
hr = µ1 ⋅ H p ;
în care:
µ1 = 0,070 = coeficient de tasare pe înălţime;
Stabilirea coeficienţilor de taluz

pentru pământuri luto-nisipoase:
m0 = 2,5÷3
m1 = 3
Stabilirea lăţimii coronamentului

b p = 1,61 Hp ( m) (Formula Kwopper)
be = bb + ∆b = b p + µ 2 ⋅ Hp,
unde:
bp =
lăţimea proiectată a coronamentului;
Hp = înălţimea proiectată a digului;
Pagina 88 din 106

be = lăţimea de execuţie a coronamentului;
5.1.2. Verificarea secţiunii digurilor la infiltraţii în regim permanent
Verificarea secţiunii la infiltraţii s-a efectuat prin metoda Pavlovski simplificată. În

principiu metoda constă în determinarea punctului de emergenţă a curbei pe taluzul oval şi
limitarea ordonatei acesteia la valori ce nu periclitează stabilirea secţiunii digului:
bp
Relaţiile de calcul sunt:
↓NC
I = ha + 1( m )
B = b p + ( H ↓NA
d − H a )( m + n )
n Hd
B  B Zonă
hi h= I + −  I + 1:m⋅ I 2 ≤ 1,5m nesaturată 1:m
I a n  n
Zonă saturată
cu apă
0,5 m
hi
1m Plan de referinţă
5.1.3. Verificarea stabilităţii taluzurilor digurilor. (Verificarea la alunecare)
Curbă de infiltraţie
Condiţia care trebuie îndeplinită este K ≥ 1,25 unde K este un coeficient de siguranţă.
Relaţii de calcul:
Ff
K=
P| H
, unde Ff – forţa de frecare ce apare la nivelul amprizei, daN/m
PH – presiunea hidrostatică medie provenită din împingerea
orizontală
1
PH = γha
2
γ – greutatea volumică a apei, 1000 daN/m3
Ff =μG
μ=0,1-0,3
G=G1+G2, daN/m, unde:
G1=μaSnes, μa – greutatea volumică aparentă a pămâtului, 1800 daN/m3
Snes – suprafaţa secţiunii deasupra curbei de depresiune, m2
Pagina 89 din 106

Snes=Sdig-Ssat
Sdig – aria secţiunii transversale, m2
hal
S sat =
2
G2=μ1(1-n) Ssat, unde μ1`=2400 daN/m3
N=porozitatea pământului, 0,2.
5.1.4. Antemăsurătoare şi deviz lucrări teresamente
În vederea determinării valorii unui obiect de investiţie se procedează astfel:

întocmirea profilului longitudinal şi a secţiunii transversale tip;
stabilirea tehnologiei şi a utilajelor de execuţie;
întocmirea antemăsurătorii în baza tehnologiei de execuţie şi a cantităţilor de lucrări
precizate în profilul longitudinal şi în secţiunea transversală tip
antemăsurătoarea cuprinde într-o succesiune tehnologică şi funcţională operaţiile
(lucrările) care trebuie executate în scopul realizării obiectivului de investiţie respectiv. În
antemăsurătoare sunt cuantificate cantităţile de lucrări pe fiecare articol.
Fiecărei categorii de lucrări îi este specific un indicator de norme de deviz. Astfel
pentru lucrările de terasamente:
indicator norme deviz: TS;
lucrări de construcţie: C;
lucrări de îmbunătăţiri funciare: If;
Întocmirea devizului pe categorii de lucrări (DCL) se realizează pe baza catalogului de

preţuri unitare pe articole de deviz care sunt notate cu acelaşi indicativ: TS, C, If.
Antemăsurătoare
Indicator de norme de deviz:

ASO 1 pichetare traseu dig şi canale drenoare: 26 picheţi;
TSGO2A1 curăţarea amprizei de vegetaţie (sute m.p.): 438,3;
TSCO1A1 scarificare mecanică a amprizei (sute m.p.): 64,1;
Pagina 90 din 106

TSCO4B3 săpătură cu excavare pe şenile amplasate pe platelaje (sute m.p.): 722,5;

TSCO9B11 releu de buldozer pentru sistematizarea profilului digului (30%×articole 4)
(sute m.c.): 578;
TSDO3A11 împrăştiere pământ în secţiunea digului cu buldozerul (în vederea
compactării) (sute m.c.) (20% din 5): 115,6;
TSD10A11 compactarea terasamentelor cu TPD151 (sute m.c.): 722,5;
TSFOB1 finisarea sau nivelarea normală a coronamentului digului (sute m.p.): 83,3;
TSEO3B1 finisare sau pilitură taluze, normală (sute m.p.): 219,7;
IfAO5E1 pereu din dale prefabricate (50X50X20) cm (sute m.p.): 219,7;
IfBO9B2 strat drenat balast de 15 cm grosime (sute m.p.): 219,7;
5.2. Aducţia, transportul şi distribuţia apei
5.2.1. Circulaţia apei în cadrul schemei hidrotehnice
Circulaţia apei în cadrul schemei hidrotehnice este determinată de specificul ei şi este

asigurată de o reţea de canale alimentare – evacuare. Particularităţile constructive rezultă din
funcţionarea specifică fiecărui canal.
În fig.1 este reprezentată schema sinoptică a reţelei de canale în care sunt indicate
codurile cu care se operează în calculele de dimensionare hidraulică şi verificare a stabilităţii.
5.2.2. Graficul debitelor canalelor (GDC)
Pentru stabilirea debitului maxim de calcul specific fiecărui canal şi în scopul

optimizării hidraulice a funcţionării reţelei de canale este necesar să se întocmească graficul
debitelor canalelor. Acesta este prezentat în tabelele 10 şi 11.
Din analiza graficului debitelor canalelor se desprinde şi oportunitatea utilizării unor
construcţii tip stăvilar ce permit izolarea pe perioade determinate tehnologic a unor
compartimente de schemă hidrotehnică.
Determinarea GDC se face în funcţie de elementele de bilanţ hidrologic stabilite
anterior şi de schema hidrotehnică de amenajare. Astfel, plecând de la canalele de alimentare şi
respectiv evacuare, se stabilesc:
Pagina 91 din 106

codul canalului;
funcţionarea canalului (alimenatre, evacuare, întreţinere etc);
unitatea hidrografică beneficiară în schema hidrotehnică (heleştee sau canale);
perioada de funcţionare (pe luni şi decade);
variaţia debitului pe perioade de funcţionare;
debit maxim de transportat;
GDC prezintă o importanţă deosebită în proiectarea amenajării şi în optimizarea
consumului de apă al acestuia, fiind folosit la:
determinarea debitului de calcul pentru dimensionarea hidraulică a canalelor;
dispecerizarea transportului, distribuţiei şi evacuării apei, conform variaţiilor
tehnologice;
optimizarea funcţionării reţelei de transport, distribuţie şi evacuare a apei;
cuantificarea consumului total de apă al amenajării şi al celui detaliat pe heleşteu;
5.2.3. Dimensionarea hidraulică a canalelor
B
b0
hs ↓NA
1:m 1:m
ha hc
Etapele de calcul:
Înclinaţia taluzurilor (m): se stabileşte în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale
terenului şi de textura solului: m = 1,5 b
Lăţimea de fund a canalului (b) se adoptă în funcţie de mărimea debitului.
b
= 2 1 + m2 − m ( )
Determinarea raportului optim al secţiunii ( b ha ): ha .
Adoptarea înălţimii de siguranţă (hs) în funcţie de Q.
Determinarea adâncimii canalului (hc): hc = ha + hs.
( )
Determinarea secţiunii ariei de curgere: A = b + m ⋅ ha ha
Calculul perimetrului udat: P = b + 2ha ⋅ 1 + m

2
Pagina 92 din 106

A
R=
Determinarea razei hidraulice: P
Coeficientul de rugozitate al secţiunii (n) depinde de modul de protecţie al secţiunii
canalului şi de starea de întreţinere a lui:
pentru canal betonat n = 0,016
1
C =  R J ,
10.Determinarea coeficientului Chezy: n unde:
(
J = 2,5 ⋅ r − 0,13 − 0,75 r − 0,1 ⋅ R )
Q2
I=
11.Calculul pantei necesare fundului canalului: A2 ⋅ C 2 ⋅ R
12.Determinarea vitezei medii de curgere: v = C ⋅ R ⋅ I
13.Viteza de neeroziune: v nc = K ⋅ Q ⋅ R
0 ,1 3
14.Viteza de înnămolire: v nin = A ⋅ Q

0, 2
15.Exprimarea regimului vitezelor: v nc ≤ v ≤ v nin

În urma calculelor pentru canalele de alimentare – evacuare, tabloul principalelor
caracteristici hidraulice este prezentat în tabelul 12.
5.2.4. Stabilirea caracteristicilor tehnico - constructive ale canalelor
Principalele aspecte constructive şi funcţionale ale reţelei de canale proiectate se

stabilesc în mod diferenţiat, după cum urmează:
Canale drenoare
Rolul drenoarelor într-un heleşteu constă în:
a) Descărcarea completă (vidarea) apei din bazine, în vederea menţinerii pe uscat a
acestora pentru mineralizarea aerobă a depozitelor organice depuse pe parcursul periodei
vegetative.
b) Menţinerea nivelului freatic pe perioada când bazinele nu sunt inundate la o
adâncime suficient de mare (0,5÷1 m) pentru a se evita apariţia fenomenului de sărăturare.
Pagina 93 din 106

c) Asigură concentrarea unei însemnate părţi din efectivul piscicol (50÷80%) în vederea
prevalării mecanizate (pescuitul cu năvodul în heleştee se practică până când adâncimea apei
pe platformă ajunge la 0,4÷0,5 m; din acest moment, pescuitul cu unelte filtrante înconjurătoare
devine ineficient, şi de aceea se impune concentrarea volumului de apă rămas în reţeaua
drenoare, a cărei capacitate de stocare trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura
supravieţuirea materialului piscicol pe perioada pescuitului).
Pentru un canal drenor sunt esenţiale trei caracteristici:
panta fundului canalului (orientată dinspre IA înspre IE);
capacitatea nivelitică (volumul canalului);
variabilitatea adâncimii apei pe traseul canalului;
Etape de lucru:
a) determinarea lungimii canalului drenor; L = semiperimetrul heleşteului [m];
b) identificarea cotei terenului în zona instalaţiei de evacuare, ↓NTe [m.r.MN];
c) adoptarea unei adâncimi tehnologice optime a canalului drenor în zona instalaţiei de
evacuare: He [m.r.MN];
d) determinarea cotei fundului canalului drenor în zona instalaţiei de evacuare: ↓NDe =
↓NTe-He [m.r.MN]; aceasta este şi cota radierului instalaţiei de evacuare.
e) adoptarea unei diferenţe de nivel între extremităţile canalului în scopul asigurării
unei pante corespunzătoare:
(H = 0,3H = 0,3(0,5 [m], la BRND: (H = 0,1 m
f) determinarea cotei fundului canalului drenor în zona instalaţiei de alimentare: ↓NDa
= ↓NDe + (H [m.r.MN];
g) se determină adâncimile caracteristice ale apei: la alimentare, evacuare medie;
h) se adoptă o lăţime medie a drenorului: B = 6÷10 [m];
i) determinarea capacităţii nivelitice: W = (L·B·Hmed)/1000[mii m3];
Datele rezultate sunt prezentate în tabelul 13.
Canale de alimentare
Stabilirea caracteristicilor tehnice şi constructive ale canalelor de alimentare presupune

următoarele etape:
a) identificarea nivelului maxim al apei într-unul din heleşteele adiacente canalului
↓NAmax , (m.r.MN);
b) stabilirea căderii tehnologic necesare a lamei de apă în vederea realizării aerării ΔH
Pagina 94 din 106

(m);
ΔH = ↓NFCîn pct.max.-↓NAîn pct.max. ;
c)determinarea cotei fundului la extremităţi: pentru aceasta este necesară mai întâi
identificarea tronsonului de canal din dreptul heleşteului cu nivel maxim, pentru măsurarea lui
L1 şi L2.
∆H 1 = L1 ⋅ I ( m ) 

∆H 2 = L2 ⋅ I ( m )  I = panta canalului
,
↓NFCmonte = ↓NFCîn pct.max.+ΔH1 (mr.MN)
↓NFCaval = ↓NFCîn pct.max – ΔH2 (mr.MN)
d) determinarea cotei medii a fundului canalului:
↓NFCmediu – (↓NFCamonte + ↓NFCaval)/2 (mr.MN)
Canale de evacuare
a) identificarea cotei minime drenate de canal pentru canalele secundare, aceasta fiind
cota minimă a radierului unei instalaţii de evacuare dintr-unul din heleşteele deservite;
b) determinarea distanţelor între punctele de cotă minimă şi extremităţile canalului L1
şi L2;
c) stabilirea diferenţei funcţionale de nivel necesare între cota punctului minim drenat şi
cota fundului canalului în dreptul punctului respectiv: ΔH = 0,1÷0,4 m;
d) stabilirea cotei fundului canalului în dreptul punctului de cotă minim: ↓NFCp.m. =
↓NDmin – ΔH (mr.MN);
e) calculul diferenţei de nivel între punctele de cotă minimă şi extremităţile canalului
pentru realizarea pantei I determinate pentru calculul hidraulic:
ΔH = L1 × I2 (m)
ΔH = L1 × I2 (m)
f) calculul cotei fundului canalului la extremităţi, cu ajutorul relaţiilor:
↓NFCamonte = ↓NFCp.m. + ΔH1 (mr.MN)
↓NFCaval = ↓NFCp.m. – ΔH2 (mr.MN)
g) calculul nivelului apei din canal:
↓NAC = ↓NFCmed + ha (mr.MN) unde:
↓NFCmed = (↓NFCamonte + ↓NFCaval)/2 (mr.MN)
h) verificarea asigurării gardei de siguranţă a canalului:
Pagina 95 din 106

h's = ↓NTmed - ↓NA (m)

h's ( hs
↓NTmed = cota medie a terenului pe axul canalului (mr.MN)
hs = înălţimea de siguranţă (m)
5.3. Lucrări de artă

Instalaţii de alimentare, evacuare, recirculare
Alegerea tipului de instalaţii pe categorii de heleştee.
Conform principiului hidrotehnic în baza căruia s-a elaborat concepţia de amenajare,

fiecare dintre heleşteele incluse în schema hidrotehnică este echipat cu instalaţii de alimentare
cu apă şi instalaţii de evacuare-recirculare a apei.
S-au prevăzut următoarele tipuri de instalaţii:
I.A.A.O.S. – instalaţie de alimentare cu acţiune otizontală de suprafaţă pentru HCV I;
I.A.T.C.E. – instalaţie de alimentare tip călugăr extern pentru: HPR şi BRND;
I.A.T.C.C. – instalaţie de alimentare tip călugăr central pentru: HIR;
I.A.T.C.I. – instalaţie de alimentare tip călugăr intern pentru: HCR;
I.E.T.C.I. – instalaţie de evacuare tip călugăr intern pentru: HCR;
I.E.T.C.E. – instalaţie de evacuare tip călugăr extern pentru: HCV I, BRND, HPR;
I.E.T.C.C. – instalaţie tip călugăr central pentru: HIR;
5.3.1.Dimensionarea hidraulică a instalaţiilor de alimentare

şi evacuare-recirculare.
a) Dimensionarea corpului orizontal al instalaţiei de evacuare-recirculare tip călugăr.

Dimensionarea hidraulică a corpului orizontal constă în stabilirea diametrului interior
standardizat care să asigure debitele medii instalate, rezultate din calculele hidrologice
anterioare, respectiv desecarea incintei într-un timp tehnologic determinat.
Calculul parcurge următoarele etape:
1. Determinarea debitului mediu necesar pe care trebuie sa-l asigure instalaţia:
Pagina 96 din 106

[ ]
Qmed = ( S ⋅ H med ⋅ 10000 ) ( T ⋅ 86400 ) m 3 / s , unde:
S = suprafaţa heleşteului [ha];
H med = adâncimea medie a apei [m];
T = timpul de golire [zile];

Determinarea sarcinii aproximale a instalaţiei:
H 1 = ↓ NA− ↓ NR [ m]
Adaptarea coeficientului de debit aproximativ:
m1 = 0,4 ÷ 0,8
4. Calculul diametrului interior (nestandardizat) al corpului orizontal:
D 1 = 6 ⋅ Qmed / m1 ⋅ π ⋅ 2 ⋅ g ⋅ H 1 [ m]
5. Standardizarea diametrului interior:
100 ÷ 400 mm : din 50 in 50 mm
D 
1
→ D 400 ÷ 1000 mm : din 100 in 100 mm
STAS
peste 1000 mm : din 250 in 250 mm

Aproximaţia se face prin adaos sau scădere.
6. Determinarea sarcinii reale a conductei:
H = H 1 − 1 D [ m]
2
7. Calculul lungimii corpului orizontal:
(
L = b + ( m0 + m ) ↓ NC − ↓ NT ) [ m], unde:
b = lăţime coronament dig, [m];
m0 , m = coeficienţi de taluz;
↓ NC = nivel coronament [mr.MN];
↓ NT = nivel mediu teren [mrMN];

8. Calculul razei hidraulice a conductei:
R=A
P
=D
4
[ m]
9. Calculul parametrului γ din expresia coeficientului de viteză:
γ = 2,5 n − 0,13 − 0,75 R ( )
n − 0,1 , unde:
n = coeficient de rugozitate conductă, n = 0,016
10. Calculul coeficientului Chezy:
Pagina 97 din 106

1 γ
C= ⋅R
n
11. Calculul coeficientului pierderilor longitudinale de sarcină:
λ = 89 C 2 ⋅ I
12. Calculul pierderilor longitudinale de sarcină:
hf = λ ⋅ L D
13. Evaluarea pirderilor locale de sarcină:

hl = hli + hlI , unde:
hli = pierderi de sarcină la intrarea în conductă; hli = 0,5;
hlI = piederi de sarcină la ieşirea din conductă; hlI = 1;
14. Calculul coeficientului real al instalaţiei:

m =1 h f + hl
15. Calculul debitului real al instalaţiei:

Qinst = 2 3 m ⋅ π ⋅ D 2 / 4 ⋅ 2 gH [m / s]
3
16. Verificarea condiţiilor de funcţionare:

Qinst > Qmed
Qinst − Qmed < 0,1 ⋅ Qmed
b) Dimensionarea corpului vertical al instalaţiei de evacuare-recirculare tip călugăr:

Calculul hidraulic al corpului vertical constă în verificarea condiţiei ca debitul deversat
peste peretele de vanete în timpul perioadei vegetative să fie superior debitului de recirculare.
Etape de calcul:
Qd = m ⋅ b ⋅ h ⋅ 2 gh = m ⋅ b ⋅ h 2 3 ⋅ 2 g [m / s ], unde:
3
m = m1 ⋅ m2 , coeficient de debit, m = 0,8 ;
m1 = coeficient contracţie pe orizontală a lamei deversante;
m2 = coeficient contracţie pe verticală;
b = lăţimea pragului deversant (deschiderea corpului vertical), [m];
h = grosimea lamei deversante, s-a ales multiplu de lăţime al vanetelor; h = 5 ÷ 20cm;
[ ]
Qr = S ⋅ q m 3 / s , unde:
Pagina 98 din 106

q = debit unitar de recirculare;
S = suprafaţa bazinului;
Verificarea condiţiei de funcţionare:
Qd ≥ Q r
c) Instalaţia de alimentare tip călugăr – dimensionarea hidraulică.

Etape de calcul:
1. Determinarea debitului mediu necesar pe care trebuie să-l asigure instalaţia:
Qmed = ( S ⋅ H med ⋅ 10000 ) ( T ⋅ 86400 ) m 3 / s[ ]
2. Determinarea sarcinii instalaţiei:
∆H = ↓ NCA− ↓ NA [ m]
3. Adoptarea coeficientului de debit aproximativ:
m1 = 0,4 ÷ 0,8
4. Calculul diametrului interior (nestandardizat) al corpului orizontal, D

1
[ m]
5. Standartizarea diametrului interior D [ m]
6. Calculul lungimii corpului orizontal, L [ m]
7. Calculul razaei hidraulice a conductei, R [ m]

8. Calculul parametrului “ γ ” din expresia coeficientului de viteză (Chezy) al
conductei
9. Calculul coeficientului Chezy, C
10. Calculul coeficientului pierderilor longitudinale de sarcină, λ
hf
11. Calculul pierderilor longitudinale de sarcină,
12. Evaluarea pierderilor locale de sarcină, hl :

hl = hli + hlI + hlg ,
unde:
hlg
- pierderi de sarcină în grătar;
hlg = β ( s b ) ⋅ sin α ,
43
unde:
β = f (forma secţiunii barelor grătarului); β = 0,67 (profil hidrodinamic);
S = distanţa sau lumina dintre barele grătarului;

b = grosimea barelor;
Pagina 99 din 106

α = unghiul pe care-l face planul grătarului faţă de direcţia de acces a apei

în corpul orizontal, α = 90º
13. Calculul coeficientului real de debit, m
14. Calculul debitului real al instalaţiei:
( )
Qinst = m ⋅ T ⋅ D 2 4 ⋅ 2 g∆H [m / s]
3
2
Spre deosebire de călugărul de evacuare lipseşte coeficientul subunitar 3
întrucât presiunea de lucru a conductei rămâne constantă pe toată perioada de funcţionare:
Qinst > Qmed
Capitolul VI
EVALUAREA COSTULUI INVESTIŢIEI
Realizarea unei lucrări de investiţie presupune efectuarea unor studii şi lucrări. În cazul
amenajării piscicole acestea sunt următoarele: studii topo-hidro-geo-pedologice, întocmirea
documentaţiei tehnico-economice, lucrări de terasamente (diguri), canale, platformă
tehnologică, lucrări de artă, construcţii tehnologice, staţii de pompare, utilaje, dotări iniţiale,
organizare de şantier, asistenţă tehnică, alimentare cu energie electrică, amenajare drumuri
acces.
Întrucât valoarea lucrărilor de terasamente prezintă într-o amenajare piscicolă o pondere
de circa 60%, în baza elementelor proiectate se determină valoarea exactă a lucrărilor de
terasamente necesare pentru realizarea schemei hidrotehnice, după care celelalte cheltuieli se
estimează în funcţie de valoarea terasamentelor utilizând coeficienţii recomandaţi de activitatea
practică.
Pentru calculul valorii lucrărilor de terasamente se realizează o evaluare a volumului
lucrărilor de terasamente.
Anterior s-a determinat valoarea de deviz pentru digul de apărare, care este de
2446331500 lei. În baza acestei valori de deviz se determină costul unitar al lucrărilor de
terasamente.
1m3 terasamente =34137 lei
Multiplicând volumul lucrărilor de terasamente cu costul unitar se va obţine valoarea
Pagina 100 din 106

totală a lucrărilor de terasamente.

Vt =15534974000 lei
Această valoare reprezintă 60% din valoarea totală a investiţiei, se determină astfel:
Vt × 100
I= =
60 23899960000 lei
Utilizând coeficienţii recomandaţi pentru celelalte cheltuieli, se determină valoarea
fiecăreia dintre ele:
Nr. Denumire lucrare Procent (%) Valoare (lei)

crt.
1 Studiu teren 1 238999600
2 Întocmirea documentelor tehnico- 3 716998800
economice
3 Lucrări terasamente 65 25534974000
4 Lucrări de artă 9 2150996400
5 Construcţii tehnice 5 1194998000
6 Utilaje tehnologice 4 955998400
7 Dotări iniţiale 2 477999200
8 Organizarea de şantier 3 716998800
9 Asistenţă tehnică 1 238999600
10 Alimentare cu energie electrică 3 716998800
11 Amenajare drumuri acces 1 238999600
12 Staţie de pompare 3 716998800
13 TOTAL 100 23899960000
Capitolul VII
CALCULUL ECONOMIC
Structura cheltuielilor anuale de producţie
Calculul preţurilor de producţie, livrare, cu amănuntul

Indicatori ai eficienţei economice. Indicatori tehnico-economici
A. Structura cheltuielilor anuale de producţie
Deviz general al cheltuielilor anuale de producţie
Nr. Denumire Valoare (lei)

crt.
Pagina 101 din 106

Partea I
1 Material biologic de populare 45440000
2 Furaje 1704296436
3 Îngrăşăminte şi amendamente 61371250
4 Carburanţi şi lubrefianţi 8272800
5 Energie electrică 11655000
6 TOTAL 1831035486
Partea a II-a
7 Retribuţia personalului, CAS, şomaj 284256000
8 TOTAL 284256000
Partea a III-a
9 Regie, societate 358499400
10 Întreţinere, reparaţii
11 Cheltuieli generale pe întreprindere
12 Alte cheltuieli 119499800
13 TOTAL 377999200
TOTAL T.G. = 2189534886
Deviz nr. 1 al cheltuielilor pentru materialul biologic de populare
Nr. Material biologic Cantitatea Preţul Valoarea totală

crt. (buc) (lei/kg) (lei)
1 Reprod. Cosaş 124 200000 24800000
2 Reprod. Sânger 60 190000 11400000
3 Reprod. Novac 44 210000 9240000
TOTAL 45440000
Deviz nr. 2 al cheltuielilor pentru furaje
Nr. Sortiment Cantitatea Preţul unitar Valoarea totală

crt. (kg) (lei/kg) (lei)
1 Făină peşte 36318,2 6000 217909200
2 Făină carne 2854,7 6000 17128200
3 Şrot soia 355634,6 500 177817300
4 Grâu 212410,7 1300 276133910
5 Drojdie furajeră 43909,54 10000 439095400
6 Porumb 119663,98 700 83764786
7 Şrot floarea-soarelui 84951,25 800 67961000
8 Orz 138156,07 1000 138156070
9 Prestarter 2313 9000 20817000
10 Cretă furajeră 42452,5 3000 127357500
TOTAL 1704296436
Deviz nr. 3 al cheltuielilor pentru îngrăşăminte şi amendamente
Pagina 102 din 106


crt. (kg) (lei/kg) (lei)
1 P2O5 2156 2500 5390000
2 CaO 24340 500 12170000
3 NH4NO3 17542,5 2500 43811250
TOTAL 61371250
Deviz nr. 4 al cheltuielilor pe carburanţi şi lubrefianţi

crt. (kg) (lei/l) (lei)
1 Motorină 565,2 14000 7912800
2 Ulei 9 40000 360000
TOTAL 8272800
La 50l motorină se foloseşte 1l ulei.
Deviz nr. 5 al cheltuielilor pentru energia electrică
Nr. Destinaţie KWh Preţul unitar Valoarea totală

crt. (lei/KWh) (lei)
1 Platformă tehnologică 7770 1500 11655000
TOTAL 11655000
Deviz nr. 6 al cheltuielilor pentru retribuţia personalului, cota pentru asigurări sociale,
şomaj
Nr. Personal Număr persoane Salariu unitar Total salarii

crt. (lei) (lei)
1 Inginer tehnolog 1 3500000 42000000
2 Tractorist 1 1700000 20400000
3 Magaziner furaje 1 1700000 20400000
4 Mecanici pompe 2 1700000 40800000
5 Pescari 6 1600000 11500000
6 Electrician 1 1700000 20400000
7 Economist 1 2700000 32400000
8 TOTAL 13 253800000
9 CAS 17766000
10 Şomaj 12690000
Cheltuieli pentru aprovizionare
Pagina 103 din 106

Reprezintă 15 % din cheltuielile pentru materii prime şi materiale
Cheltuieli pentru regie, societate reprezintă 1% din valoarea investiţiei

Alte cheltuieli reprezentând 0,5% din valoarea investiţiei
Transport, condiţionare peşte
Calculul preţurilor de producţie, livrare, cu amănuntul
Pentru a calcula preţul de producţie este necesară adăugarea cotei de amortizare, care
este 15% din totalul general al cheltuielilor:
cota de amortizare: 15% din T.G. =328430233 lei
costul de producţie: Cp = Total cheltuieli + Camortizare =2517965119 lei
preţul de cost: Pc.crap = Cp / kg peşte =15233 lei
se va adăuga profitul de 15%, rezultând preţul de producţie: Pp.crap = 15% ⋅ Pc +
Pc=17518 lei
pentru calculul preţului de livrare se adaugă TVA, care reprezintă 19% din preţul de
producţie: Pl = 19% ⋅ Pp + Pp=20846 lei
pentru determinarea preţului cu amănuntul s-a considerat un adaos comercial de 30%:
Pa.crap = 27117 lei
C. Indicatori tehnico-economici. Indicatori ai eficienţei economice

a) valoarea investiţiei (VI): 23899960000 lei
b) suprafaţa amenajată (Sta):137 ha
c) investiţia specifică, se calculează funcţie de suprafaţa amenajată şi în funcţie de
producţia marfă, astfel:
VI
Is =
S ta (lei/ha)
VI
Is =
Pr od. marfă
(lei/kg)
d) valoarea producţiei marfă (cifra de afaceri a societăţii)
CA = Pl ( Pmarfă (lei)
e) costul de producţie
Pagina 104 din 106

Cp = Total cheltuieli + Cota de amortizare (lei)

f) profitul
P = CA – Cp – TVA (lei)
g) rentabilitatea
P
p=
CA
h) productivitatea muncii
fizică: Prod. marfă / Nr. salariaţi (kg/om)
valorică: CA / Nr. salariaţi (lei/om)
Valoarea indicatorilor prezenţi sunt redate în tabelul:
Nr. Denumire U.M. Valoare

crt.
1 Valoarea investiţiei lei 23899960000
2 Suprafaţa amenajată ha 137
3 Investiţia specifică lei/kg 174452263
lei/kg 103912,87
4 Valoarea producţie marfă lei 4798720000
5 Costul de producţie lei 2517965119
6 Profit lei 1515218281
7 Rentabilitate % 31
8 Productivitatea fizică kg/om 17632,3
valorică lei/om 369132307,7
muncii
9 Durata de recuperare a investiţiei ani
10 TVA lei 765536600
CAPITOLUL VIII
NORME DE PROTECŢIA ŞI SECURITATEA MUNCII
Pentru a întâmpina şi evita accidentele posibile în timpul muncii este necesar să se

respecte normele de protecţia muncii:
Toţi muncitorii trebuie să ştie să înoate.
2. Muncitorii trebuie să fie pricepuţi în mânuirea ambarcaţiunilor folosite.
3. Toate utilajele cu organe de maşini în mişcare trebuie să fie protejate cu carcase
metalice şi să fie semnalizate corespunzător.
4. Nu se vor atinge părţile utilajelor aflate în mişcare (palete, benzi rulante).
Pagina 105 din 106

5. Muncitorii să fie dotaţi cu echipament specific pescăresc: mănuşi de cauciuc, cizme

speciale.
6. Muncitorii care au venit în contact cu material pisciciol infectat, nu au acces la
magaziile de furaje, la prepararea şi distribuirea lor.
7. Cei care lucrează cu utilaje acţionate electric trebuie să fie protejaţi cu echipament
corespunzător.
8. Toate mecanismele cuplate la reţeaua electrică trebuie să fie semnalizate
corespunzător.
9. Muncitorii care distribuie substanţe dezinfectante trebuie să dispună de ochelari de
protecţie.
10.Substanţele medicamentoase şi dezinfectante se păstrează în locuri amenajate
corespunzător şi încuiate.
11.Unitatea trebuie să dispună de punct PSI dotat cu lopeţi, stingătoare etc.
12.Se interzice focul deschis în apropierea depozitului de furaje şi carburanţi.
Pagina 106 din 106

Tenologia de Crestere A Ciprinidelor Asiatice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tenologia de Crestere A Ciprinidelor Asiatice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind proiectarea lucrarilor de baza intr-o

Proiectarea unei ferme incomplete de obţinere a puietului de ciprinidae asiatice cosaş,

- Suprafaţa pentru Vara I, S=100Ha;

La stabilirea tehnologiei de exploatare şi a concepţiei de amenajare a fermei piscicole

Pagina 1 din 106

selectiv ce duce la limitarea consumului acestora;

Condiţii necesare pentru unitatea piscicolă cu creştere intensivă în policultură

Ciclul şi sistemul de exploatare

- producţie mare şi diversificată;

Pagina 2 din 106

- pierderi mari în caz de furajare necorespunzătoare, boli acute,

Biologia speciilor şi importanţa lor

1. Cosaşul – Ctenopharingodon idella

Pagina 3 din 106

Deoarece în apele stagnante nu se reproduce, dar se dezvoltă bine, materialul necesar

2. Sângerul – Hypophtalmichthys molitrix

Pagina 4 din 106

temperaturi; în sezonul de iarnă nu se hrăneşte.

3. Novacul – Aristichthys nobilis

Pagina 5 din 106

Cap. 1.1 ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

Selectarea lotului de reproducători

Reproducerea natural dirijată impune existenţa unui lot de reproducători în cadrul

Pagina 6 din 106

Remonţii şi reproducătorii vor fi crescuţi în heleştee speciale, la o densitate de populare

Tehnologia reproducerii ciprinidelor asiatice

După perioada de iernat, la temperaturi de 10-14(C, reproducătorii se parchează separat

- grupa 1 (reproducători activi):

Pagina 7 din 106

- femelele care au abdomen mărit şi moale, iar la scoaterea din apă se

- grupa 2 ( reproducători de rezervă)

- femelele care au abdomen mărit şi tare, iar la scoaterea din apă nu se

- reproducerea artificială (metoda clasică) – prezintă fazele: reproducătorii se

Pagina 8 din 106

Pagina 9 din 106

Tehnologia predezvoltării ciprinidelor asiatice

În sistem clasic, predezvoltarea se desfăşoară în bazinele de creştere, în care se vor

Tehnologia de creştere vara I

În bazinele de creştere vara I, se va introduce puietul speciilor de ciprinide asiatice în

Pagina 10 din 106

Caracteristicile tehnico-funcţionale ale HCVI

Bazinele de creştere vara I trebuie să aiba o suprafaţă de 5-20 ha şi o adâncime a apei

Popularea heleşteelor de creştere

Pentru speciile de ciprinide asiatice, popularea heleşteelor de creştere vara I se va face

Pagina 11 din 106

efectua pescuiri de control periodice, respectând următoarele condiţii:

Caracteristicile optime ale apei trebuie să fie:

- concentraţia oxigenului solvit de 7-8 mg/l apă;

Recoltarea, numărarea, sortarea şi transportul materialului la bazinele de iernat

Toamna, în luna octombrie, puietul se pescuieşte prin vidarea bazinelor şi concentrarea

Transportul materialului piscicol se face în saci de polietilenă sau în hidrobioane, care

Pagina 12 din 106

Materialul achiziţionat de la alte unităţi, indemne de unele boli contagioase, va fi parcat

Tehnologia iernării materialului piscicol

Teoretic, ar trebui ca fiecărui bazin de creştere să-i corespundă un bazin de iernat,

Caracteristicile bazinelor de iernat(BI)

Bazinele de iernat trebuie amplasate în imediata apropiere a sursei de alimentare cu apă,

Pagina 13 din 106

Parametrii mediali optimi pentru heleşteele de iernat

- O2 trebuie să fie în proporţie de 4-5 cm3/l apă;

Cap. 1.2 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIAL BIOLOGIC

Pagina 14 din 106