Dinamica creşterii speciei

Ctenopharyngodon idella
de la stadiul de larvă la puiet de vara I, în
sistem semi-intensiv, amenajare sistematica
 Ctenopharyngodon idella este cunoscut la noi mai
ales sub numele de cteno sau ten, cosaş sau amur
alb. Din lb.engleza (grass carp) i se mai spune si
crap ierbivor. Denumirea sa stiintifica vine de la cele
doua siruri de dinti faringieni puternici (cteno-
pharyngodon, grec) cu care macina fibrele vegetale.
 După 1960, a fost introdus în cultură în ţările
Europei Centrale şi de Est alături de sânger, novac,
scoicar, buffalo negru, somn african, şalău
(MANEA, 1985 şi BILLARD, 1995).
 Este originar din Extremul Orient, din bazinul
fluviului Amur, situat între China şi Siberia, a fost
cultivat intens in China, Malaezia, Singapore,
Borneo, Indonezia, Thailanda, Taiwan, Hong Kong
si Filipine.
 A fost introdus în bazine acvatice din peste 50 de
ţări ca metodă biologică de combatere a vegetatiei în
exces, fiind mai ieftin şi mai eficient de multe ori
decat metodele chimice şi mecanice folosite de
piscicultori in mod curent.
 În unele state este nu sunt acceptate decat
exemplarele sterile (triploide) deoarece se considera
ca distruge ecosistemul natural ducând in final la
extincţia speciilor autohtone.

10.07.2009 mihail radu

 Cosasul devine matur sexual la vârsta de 7 –
8 ani, se reproduce în România numai
artificial la temperatura apei de 22 – 26 C
(sunt semnale că se reproduce şi în apele
naturale, dar nu există încă dovezi clare) desi
in Dunare si pe Olt au fost gasite stadii
juvenile ale sale.
 Icrele au diametrul de 0,8 – 1,2 mm, culoare
cenuşiu-verzuie; prolificitatea relativă este de
80.000 - 120.000 buc. icre / kg greutate vie
(BILLARD, 1995, pag. 88, după
JHINGRAN ŞI PULLIN, 1985). Incubaţia
durează 26 - 34 ore la temperatura apei de 22
– 26 C (NICOLAU et al., 1973, pag. 140).
Resorbţia completă a sacului vitelin are loc
la 5 - 6 zile de la eclozare şi începerea
hrănirii exogene la 3 - 4 zile.
 Ritmul de creştere în condiţii medii este de
20 - 30 g/ ex. în primul an, 150 - 200 g/ ex.-
vara a II-a şi 750 - 1000g / ex. -vara a III-a.
 Greutatea maxima omologată a fost de 50 kg
(POJOGA, 1977, pag. 149).
 Longevitatea nu este cunoscută, dar se
apreciază la 25 - 30 ani.
10.07.2009 mihail radu
 În România, cosaşul se creşte în general în
policultură cu crapul si alte ciprinide asiatice
(sângerul, novacul) în sistem semi-intensiv. Speciile
planctonofage nu trebuie să reprezinte mai mult de
10-15 % din producţia totală realizată, iar cosaşul,
5-10 %. Producţia se realizează pe baza
productivităţii piscicole naturale stimulată prin
administrarea de îngrăşăminte şi amendamente şi a
hranei suplimentare (amestec de cereale măcinate şi
şroturi, dar fără componente proteice).
 Populaţia de cosaş poate fi dimensionată şi în
funcţie de posibilităţile de administrare de vegetaţie
acvatică din afara heleşteului (canale de evacuare,
zone umede, etc.) sau plante furajere terestre. În
această situaţie, trebuie avut în vedere aportul mare
de dejecţii evacuate de cosaş. Consumul specific în
cazul furajării cu macrofite acvatice, poate ajunge la
30 kg/zi; dejecţiile rezultate sunt în cantitate de 15-
20 kg, repartizate în cantităţi mici, în fiecare zi a
perioadei de creştere.

10.07.2009 mihail radu

Ciclul de productie la Ctenopharyngodon idella

10.07.2009 mihail radu

  Hrana specifică este constituită din
infuzori la vârsta de 3 - 6 zile, alge
şi zooplancton la vârsta de 6 - 28
zile, zooplancton şi resturi vegetale
la vârsta de 28 - 60 zile şi vegetaţie
accesibilă vârstei (lintiţă, cosor,
broscariţă, stuf) si furaje cultivate
(trifoi, lucerna). În toată această
perioadă consumă furaje granulate.
 Cosaşul se hrăneşte de la o anumită
vârstă aproape exclusiv cu
vegetaţie. Astfel, raportul de
conversie este de la 3,0 kg S.U./ kg
spor în cazul trifoiului si 13,5 kg
S.U./ kg spor de crestere in cazul
stufului.
 Deficitul sau lipsa hranei vegetale şi
consumul continuu de furaje
combinate şi şroturi poate deregla
metabolismul cosasului provocand
o încetinire a ritmului de creştere
din cauza degenerării lipidice şi
cirotice a ficatului şi dilatarea
vezicii biliare. (Lobcenco)
10.07.2009 mihail radu
 Capacitatea biogenica este definita ca
expresie a potentialului trofic al bazinului
 Factorii de ordin general care influenteaza
productivitatea piscicola naturala a unui
bazin piscicol sunt: apa, solul, amplasarea
bazinului, altitudinea si latitudinea, clima.
 Factorii de ordin special se refera la
caracteristicile constructive ale bazinului si
la sistemul de exploatare (Oprea, 2000,
pag.172)

10.07.2009 mihail radu

 Indice de profil - se poate stabili daca
forma exterioară a peştilor
corespunde caracterului dorit de
piscicultor Ip=l/H
 Indicele de grosime - se foloseşte
pentru determinarea corpolenţei
peştilor Ig=Gx100/H
 Coeficientul de îngrăşare - este
folosit pentru stabilirea stării de
întreţinere a peştilor din bazine.
Pentru stabilire se aplică formula lui
Fulton: Cf=Gx100/l3
 Indicele Kiselev Pentru determinare
se fac următoarele operaţii: se
măsoară lungimea standard a
peştelui; se măsoară circumferinţa
corpului. K=l/C
 Eficienţa bioconversiei hranei (EBH),
reprezintă cantitatea procentuală de
furaj care se transformă în spor de
creştere.
10.07.2009 mihail radu
 Densitatea prea mare a populaţiei piscicole,
oxigenarea insuficientă a apei sau calitatea
scăzută a hranei oferite sunt principalele
cauze ale îmbolnăvirilor. Din acest punct de
vedere, cosasul este un peste sensibil la boli,
cea mai periculoasa boala fiind boala
hemoragica.
 Asigurarea condiţiilor de biosecuritate la
nivelul fermei trebuie sa fie o prioritate,
bolile provenind în general din numeroase
surse externe, viruşii şi bacteriile
propagându-se prin diferiţi vectori de infecţie
cum ar fi: introducerea de icre embrionate,
larve, alevini şi puiet din alte bazine
contaminate precum şi apariţia populaţiilor
piscicole sălbatice intrate odată cu apa de
alimentare sau hrana necorespunzătoare,
personalul şi vizitatorii, echipamentele,
vehiculele de transport, păsările şi animalele
acvatice. Pierderile de larve, alevini şi puiet
de cosaş pot fi catastrofale.

10.07.2009 mihail radu