Sunteți pe pagina 1din 13

APLICAȚII ALE INGINERIEI

GENETICE ÎN ZOOTEHNIE

Student: Popescu Andreea


 Principiul de bază al producerii de animale modificate genetic este introducerea uneia sau mai multor
gene de provenienta străină în ADN-ul animalului care urmează să fie modificat.

 Genele introduse trebuie sa fie transmise în linia germinală astfel încât fiecare celulă germinativă a
animalului să conțină același material genetic modificat.

Primul animal care a fost supus unor astfel de tratamente a fost șoarecele, și mai apoi a fost urmat de
către iepuri, porci, oi și bovine.
• Transgeneza

-> este o procedură în care o genă sau o parte a unei gene de la un


individ este încorporată în genomul altuia.

• Selecția asistată de marker (MAS)

-> se realizează prin adăugarea de informații despre markerii ADN la


fenotipuri.

Obiectiv: - creșterea rezistenței la boală


- creșterea productivități și calități produselor
Există 3 metode care sunt folosite pentru a modifica un animal din punct de vedere genetic:

1. Microinjectarea de ADN

- constă în trasferul de gene (care sunt recombinate, iar apoi clonate) care
provin fie de la animale din aceeași specie, fie de animale aparținând unor
specii diferite, în pronucleul unei celule reproductive (gametice).
- celulele manipulate sunt cultivate in vitro până la un anumit stadiu de
dezvoltare și introduse apoi în organismul femelei purtătoare.
2. Transferul de gene mediat de retrovirusuri
- ce implică retrovirusuri folosiți ca vectori pentru a trasfera materialul genetic într-o celulă
gazdă, care mai apoi dă naștere unui organism ce conține țesuturi sau părți de la alte specii.
- organismele ce prezintă aceleași sunt împerecheate timp de circa 20 de generații pentru a
putea da naștere unor indivizi homozigoți care să prezinte în mod caracteristic genele dorite.

3. Transferul de gene mediat de celulele embrionare stem


- constă în izolarea celulelor stem capabile de multiplicare și specializare, din embrion.
- după care gena dorită este introdusă în aceste celule, care mai apoi sunt încorporate într-un
alt embrion din care ia naștere organismul cu caracteristici specifice genei manipulate.
Rezistența la boli
- se selectează anumite caracteristici care sunt asociate cu rezistența la boli rezultând
animale mai puțin vulnerabile la boli.
- este avantajos nu numai producătorilor, ci și consumatorilor – produsele de pe piață sau
comercializate fiind mai sigure și o reducere a incidenței bolilor transmisibile la om, ca
de exemplu: gripa aviară.
Producția de lână
 Manipularea părului și fibrelor din ovine și caprine a fost examinată
utilizând metode trasgenice.
Obiectiv:
- creșterea producției prin trasferul cisteinei de la genele bacteriene la
genomul oilor;
- modificarea proprietății fibrei (cisteina pare a fi aminoacidul limitativ
pentru sinteza lânii)
Îmbunătățirea reproductivă și a fecundității

- mai multe gene care pot afecta în mod profund


reproducerea au fost indentificate;
- gena FECB care permite creșterea ratei de
ovulație a fost identificată la ovinele Merino;
- fiecare copie a acestei gene crește rata de
ovulație cu aproximativ 1,5 ovule pe ciclu.
Compoziția laptelui

*Laptele de bovine modificat astfel încât să fie benefic pentru sugari.

- laptele uman prezintă o lipsă de β-lactoglobulină, conținând în cantitate mare lactoferină;


- lactoferina este responsabilă pentru transportul fierului și inhibă creșterea bacteriană;
- pentru introducerea lactoferinei umane în laptele bovin, au fost obținute vaci transgenice.
* Conținutul de lactoză din lapte să fie redus pentru a putea fi consumat de persoanele cu
intoleranță la lactoză.

- reducerea lactozei poate fi obținută prin diminuarea conținutului de α-lactalbumină;


- șoarecele transgenic cu gena a-lactalbumină inactivată produce lapte fără lactoză.
Probleme de etică

1. Animalele modificate genetic, chiar și cele cu aceeași manipulare a genei, pot prezenta
o varietate de fenotipuri; unele provocând probleme de bunăstare (animalele modificate
genetic trebuie monitorizate îndeaproape);
2. Tenicile genetice imprevizibile;
3. Numărul mare de animale necesare - mulți din embrioni nu supraviețuiesc iar cei care
supraviețuiesc (1-30%) poartă modificarea genetică;
4. Proceduri invazive (implică adesea sacrificarea unor animale și
proceduri chirurgicale de exemplu, vasectomie, transfer de embrioni
chirurgicali).
Bibliografie

1. Bernard R.Glick, Jack Pasternak “Molecular Biotechnology Principles and


Applications of Recombinant DNA”, Departament of Biology, University of
Waterloo Waterloo, Canada.
2. National Research Council. "Gene Transfer Methods Applicable to Agricultural
Organisms." (1987).
3. www.wikipedia.org
4. http://www.agriculturaromaneasca.ro

S-ar putea să vă placă și