BIODIVERSITATEA SI PDURILE

Biodiversitatea Activitatea compartimentului Protectia Naturii si Arii Naturale Protejate din cadrul A.P.M. Maramures, s-a desfasurat n decursul anului 2005, avnd ca obiectiv principal punerea n aplicare a legislatiei din domeniul protectiei si conservarii capitalului natural, precum si a verificarii modului cum este cunoscuta si respectata de catre persoanele fizice si juridice, Legea 462/2001, care aproba O.U.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
1.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica

Habitatele naturale caracteristice spatiului biogeografic al judetului sunt: Habitate de ape dulci : 1. Ape dure, oligomezotrofe, cu vegetatie bentonica de Chara sp. (codul habitatului: 3140) 2. Lacuri eutrofe naturale tip Magnopotamion sau Hydrocharition habitatului: 3150) 3. Ruri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee (codul habitatului: 3220) 4. Ruri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica (codul habitatului: 3230) Natura 2000 al Natura 2000 al cu (codul vegetatie Natura 2000 de al Natura 2000 al

Fig.1.1.1 Confluenta rului Viseu cu Tisa Habitate de pajisti si tufarisuri 1. Pajisti alpine habitatului: 4060) 2. Pajisti uscate habitatului: 4030) (codul (codul Natura Natura 2000 2000 al al

3. Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuti) (codul Natura 2000 al habitatului: *4070) 4. Formatiuni cu Juniperus communis n zone sau pajisti calcaroase (codul habitatului: 5130) 5. Pajisti calcaroase alpine si subalpine habitatului: 4030) (codul Natura 2000 al Natura 2000 al

6. Pajisti cu Nardus bogate n specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase (codul Natura 2000 al habitatului: *6230) 7. Asociatii de liziera cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor la cel montan si alpin

(codul habitatului: 6430)

Natura

2000

al

8. Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis) coada vulpii, (Sanguisorba officinalis) (codul habitatului: 6510) 9. Fnate montane habitatului: 6520) 10. Fnate mpadurite habitatului: 6530) Habitate din turbarii si mlastini 1. Turbarii active (codul Natura 2000 al habitatului: *7110) 2. Turbarii de acoperire (de interes conservativ prioritar daca este activa turbaria) (codul habitatului: 7130) Natura 2000 al (codul (codul Natura Natura 2000 2000 al al Natura 2000 al

Habitate de stncarii si pesteri 1. Grote neexploatate turistic (codul habitatului: 8310) 3 Natura 2000 al

Habitate de padure 1. Paduri tip Luzulo-Fagetum (codul habitatului: 9110) 2. Paduri tip Asperulo-Fagetum (codul habitatului: 9130) 3. Paduri subalpine medioeuropene cu Acer (codul habitatului: 9140) 4. Paduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli (codul habitatului: 9160) 5. Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane (codul habitatului: 9410) 6. Paduri alpine cu Larix decidua si/sau Pinus cembra (codul habitatului: 9420) 7. Paduri cu Castanea sativa (codul habitatului: 9260) (habitat reprezentat de paduri supra-mediteraneene si submediteraneene dominate de Castanea sativa (castan comestibil) si plantatii vechi de castan cu strat de subarbusti semi-naturali). Natura 2000 al Natura 2000 al Natura 2000 al Natura 2000 al Natura 2000 al Natura 2000 al Natura 2000 al

Fig..1.1.3. Muntii Rodnei

n Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Sectiunea a-III-a - zone protejate, pe teritoriul judetului Maramures au fost nominalizate urmatoarele arii naturale protejate:

Nr. DENUMIREA Crt. 1 Pestera Izei 2 Pietrosul Rodnei 3 Lacul Albastru Rezervatia fosilifera 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 "Razvan Givulescu" Chiuzbaia Pestera Valenii somcutei Pestera cu Oase Lacul Morarenilor Stncariile SlhoiZmbroslavele Mlastina Poiana Brazilor Mlastina Vlascinecu Taul lui Dumitru Padurea Ronisoara Padurea Craiasca Padurea Bavna Padurea de larice Costiui Creasta Cocosului Cheile Tatarului

TERITORIU ADMINISTRATIV Moisei Borsa - Moisei Baia Sprie Baia Sprie - Chiuzbaia somcuta Mare Baiut - Poiana Botizii Ocna sugatag, Breb Borsa Giulesti Baia Mare Baia Mare - Firiza Rona de Sus Ocna sugatag Miresu Mare - Fersig Rona de Sus - Costiui Desesti - Mara Desesti - Mara

SUPRAFAA ha 0,50 3300 0,50 50,0 5,00 0,50 20,00 5,00 5,00 3,00 3,00 62,00 44,00 26,00 0,70 50,00 15,00

Nr. DENUMIREA

Crt. 18 Cheile Babei Coroieni - Baba 19 Cornu Nedeii-Ciungii Balasinii Borsa Arboretul de castan comestibil Baia Mare - Baia Sprie 20 de la Baia Mare -Tautii Magheraus 21 Izbucul Izvorul Albastru al Izei Sacel Cheile Lapusului (ntre 22 Muntii Preluca Groapele si mpreunaturi) 23 Padurea cu pini Comja Seini Grosii iblesului 24 Arcer-ibles-Bran Dragomiresti ibles Vrful Farcau-lacul Vinderel 25 Repedea Vrful Mihailecu 26 Pestera Boiu Mare Boiu Mare Poiana cu narcise-Tomnatec27 Repedea Sehleanu 28 Piatra Rea Borsa 29 Mlastina Iezeru Mare Desesti 30 Coloanele de la Limpedea Baia Mare - Ferneziu 31 Rozeta de piatra Ilba Cicrlau -Ilba 32 Dealul Solovan Sighetu Marmatiei 33 Mlastina Taul Negru Baiut
Tabel.1.1.1 Arii naturale protejate

TERITORIU ADMINISTRATIV

SUPRAFAA ha 15,00 800,00 500,00 100,00 25 km 0,50 150,00 100,00 0,50 100,00 50,00 5,00 3,00 0,50 1,02 1,00

Fig..1.1.4. Rozeta de piatra de la Ilba

Fig..1.1.5. Rezervatia fosilifera Chiuzbaia

Alaturi de cele 33 de arii naturale protejate nominalizate n Legea nr. 5/2000, n anul 2005 a fost declarata, prin H.C.L. nr. 32/22.08.2005, Pestera Ponorul Jitelor clasa B ca zona protejata de interes local, n suprafata de 5 ari. n judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 specii de flora (7 specii din ncrengatura Briophyta, 18 specii din ncrengatura Pteridophyta, 11 specii din ncrengatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din ncrengatura Angiospermatophyta); 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).

n judetul Maramures se gasesc urmatoarele monumente ale naturii (arbori seculari ocrotiti): Taxus exemplare Quercus exemplar Quercus exemplar Quercus exemplare Castanea exemplare - Cornus mas Populus exemplar Taxodium exemplare Ginkgo exemplar nigra distichum biloba baccata sessi ceris robur sativa liflora 5 - Acseulus hyppocas-tanum - Castanea sativa 1 - Sorbus terminalis 1 - Gleditsia triacanthos - Plopus alba 3 - Liliodendron tulipifera 6 - Robinia pseudacacia - Carpinus betulus 1 exemplar - Pinus excelas 1 - Pinus sylvestris 3 - Pseudotsug mensiesii 1 - Albies alba - Chamaecyparis lawsoniana 1exemplar - Platanus occidentalis - Aesculus hypocas 1 1 argentea 9 1 grup 2 1exemplar - Juglans nigra - Fraxinus excelsior gigantea grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup grup

-Platanus occidentalis - Pinus nigra Acer exemplar Seqoia exemplar

1exemplar pseudoplatanus

- Tilia tomentoasa exemplare - Acer negundo - Thuja orientalis exemplare - Sorbus aucuparia

- Fagus silvatica

1 grup

Tabel.1.1.2.

Lista monumentelor naturii

Flora spontana este bine reprezentata pe ntreaga suprafata a judetului, avnd o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaitul muntilor Rodnei Lychnis nivalis si Melampyrum Saxosum).

Fig..1.1.6. Smrdar

Fig..1.1.7. Soldanella

hungarica (Rhododendron mirtifolium) Fauna salbatica a suferit, n ultimii ani, mari pierderi n efective datorita conditiilor meteorologice nefavorabile (ierni foarte grele, viituri mari pe cursurile de apa) si braconajului. Ihtiofauna a fost afectata cel mai mult pe rurile Vaser, Ruscova (cu afluentii sai) Viseu, Tisa si pe cursurile inferioare a rurilor Lapus si Somes. Conform informatiilor din teren, efectivele de capre negre (Rupicapra rupicapra carpatica) din Rezervatia biosferei Pietrosul Rodnei au scazut drastic. n prezent sunt estimate un numar de circa 77 de exemplare. Situatia fiind alarmanta, se impun masuri urgente si eficace pentru stoparea si refacerea efectivelor.

Fig. 6.1.1.8. Caprior (Capreolus capreolus)

Situatia speciilor de plante si animale salbatice amenintate cu disparitia de pe teritoriul judetului Maramures Datorita faptului ca unele specii din flora spontana sunt periclitate cu disparitia, au fost trecute pe lista speciilor ocrotite. Acestea sunt: Cochlearia pyrenaicavar borzeana, Campanula alpina var ciblesii, Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Fritillaria meleagris, Trollius europeans, Rhododendron kotscyi, Lychnis nivalis, Nigritela rubra, Cypripedium calceolus, Pinus cembra. Speciile din fauna salbatica incluse pe lista celor ocrotite sunt: Rupicapra rupicapra carpatica, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Corvus corax, Bubo bubo, Tyto alba gutata, Athene noctua, Asio otus, Stryx uralensis, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Hucho hucho.

10

Fig..1.1.9. Cocos de munte (Tetrao urogalus)

6.1.2. Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

n cursul anului 2005 au fost valorificate, din punct de vedere economic, urmatoarele specii din flora si fauna salbatica, n cantitatile corespunzatoare (cantitati repartizate): FLORA ciuperci: fructe: flori: bulbi: frunze: iarba: radacini: samnta: muguri: geme: coaja: 1725 tone 2850,9 tone 132,8 tone 770000 bucati 431,9 tone 252,5 tone 111 tone 53 tone 12 tone 14 tone 63 tone

11

FAUNA Specia Anser anser (gsca salbatica) Anas crecca (rata salbatica) Canis lupus (lup) Conturnix conturnix (prepelita) Cervus elaphus (cerb) Columba palumbus (porumbel) Canis vulpes (vulpe) Capreolus capreolus (caprior) Helix pomatia (melci) Lepus europaeus (iepure) Lynx lynx (rs) Meles meles (viezure) Martes foina (jder de copac) Martes martes (jder de piatra) Mustella putoris (dihor) Mustella nivalis (nevastuica) Ondatra zibethica (bizam) Phasianus colchicus (fazan) Pedrix pedrix (potrniche) Sus scrofa (mistret) Scolopax rusticola (sitar) Streptopelia turtur (gugustiuc) Sturnus vulgaris (graur) Tetrao urogalus (cocos de munte) Turdus iliacus (sturz) Ursus arctos (urs)
Numar exemplare 10 485 12 120 22 115 790 87 10000 kg 320 6 51 12 2 98 38 25 585 45 222 100 45 205 16 85 4

Tabel.1.2.1. Specii de fauna salbatica valorificate n judetul Maramures n anul 2005 .1.3. Starea ariilor naturale protejate Supravegherea starii ariilor naturale s-a realizat prin efectuarea de controale, derulate pe parcursul ntregului an, n numar de 44 controale n ariile naturale: Parcul National Muntii Rodnei, Parcul Natural Muntii Maramuresului, platoul Oas-Guti-ibles, ponorul Jitelor, Taul Negru, Arcer -Tibles, Creasta Cocosului, Iezerul Mare, Lacul Albastru, Pestera de la Valenii somcutei, Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, Taul lui Dumitru, Pestera cu Oase, Poiana Brazilor, Mlastina Vlasinescu, Rezervatia de castan comestibil de la Baia Mare si Lacul Morarenilor.

12

Fig..1.3.1. Taul lui Dumitru

Fig.1.3.2. Lacul Albastru

Starea de conservare a ariilor naturale protejate din judet este n general buna, exceptnd: rezervatia Padurea Bavna si Padurea Craiasca, degradate datorita gradului foarte scazut de regenerare naturala, degradndu-se bagajul genetic. Ariile protejate Lacul Albastru, Izbucul Izei si Cheile Babei se prezinta ntr-o stare destul de jalnica, datorita n special deseurilor menajere abandonate de catre turisti. Ariile naturale: Lacul Albastru, Rezervatia Fosilifera Chiuzbaia, pesterile Valenii somcutei, Pestera cu Oase, mlastinile Vlascinescu, Taul lui Dumitru, Padurea Craiasca, Padurea Bavna, Laricetu de la Costiui, Cheile Tatarului, Cheile Babei, Pestera si Izbucul Izei, Defileul Lapusului, Poiana cu narcise Tomnatec Sehleanu, Coloanele de la Limpedea si Rozeta de piatra de la Ilba sunt supuse unor presiuni din partea turismului, prin abandonarea resturilor menajere n zona. n Parcul Natural Muntii Maramuresului a fost nevoie de controale comune, n echipe formate din specialisti de la Directia Silvica Baia Mare, ITRSV Cluj si APM n vederea stoparii unor abuzuri, extrageri de masa lemnoasa, facute de noii proprietari de padure n zonele de conservare speciala. Arboretul de castan comestibil din zona Baia Mare si implicit din rezervatia de castan este afectat de fenomenul de uscare datorita cancerului de scoarta, cauzat de ciuperca Cryphonectria parasitica, aceasta calamitate fiind catalogata drept o catastrofa ecologica, impunndu-se masuri urgente si 13

eforturi financiare sustinute pentru salvarea acestuia. n vederea diminuarii si stoparii acestui flagel, n 2004 s-a desfasurat proiectul Sa salvam castanul comestibil, proiect continuat n anul 2005 cu un alt proiect intitulat Castanet, prin intermediul caruia au fost determinate zonele experimentale pilot n care au fost efectuate prelevari biologice si teste de tratare/recuperare a arborilor afectati.

Fig.1.3.3. Arboret de castani

Zonele umede de pe platoul Ignis-Guti fac obiectul cercetarilor specialistilor privind valorificarea si conservarea diversitatii biologice n cadrul proiectului O EUROP, MAI MULT NATUR, proiect finantat de Olanda si care se constituie ntr-o baza de date importanta n scopul declararii acestei zone ca sit NATURA 2000. Tot n acest scop s-a realizat o importanta baza de date privind Tisa Superioara zona umeda de importanta transfrontaliera .

Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei este principalul obiectiv de patrimoniu natural din judet, avnd o suprafata de 47227 ha, din care n judetul Maramures se afla 9798 ha. Acest parc adaposteste o bogata si variata flora si fauna salbatica, unele specii fiind de interes comunitar. Cuprinznd o mare parte din fondul forestier, rezervatia este n administrarea Directiei Silvice Maramures O.S.B., care asigura supravegherea si paza. n ultimii ani acest obiectiv natural, de o importanta deosebita, este supus unor presiuni antropice fara precedent, unele chiar scapate de sub control, cum ar fi demararea unor lucrari fara a fi obtinute n prealabil avizele necesare, extragerea de masa lemnoasa si braconajul. Rezervatiile naturale Lacul Morarenilor, mlastinile Poiana Brazilor, Iezeru Mare, Taul Negru si Padurea Ronisoara se afla ntr-o stare foarte buna, nefiind afectate de nici o activitate, n afara de cele traditionale, care nu le afecteaza n nici o masura starea naturala. Parcul Natural Muntii Maramuresului a fost instituit prin HG 2151/2004, n suprafata de 148850 ha, zonarea interioara a parcului cuprinznd 10 nuclee de conservare speciala, cu cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural, punand astfel bazele suportului legal n vederea

14

propunerii, la UNESCO - MAB, pentru declararea ca rezervatie a biosferei transfrontiera. Dintre acestea, trei sunt rezervatii naturale (rezervatia de cocos de mesteacan Cornu Nedeii-Ciungii Balasinii, Poiana cu narcise TomnatecSehleanu, Vf. Farcau - Lacul Vinderel - Vf. Mihailecu) si un monument al naturii - Stncariile Slhoi, nominalizate n Legea 5 /2000. Acest parc este constituit n principal cu scopul de protectie si conservare a unor ansambluri peisagistice n care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta ,cu valoare semnificativa peisagistica, culturala si cu o mare diversitate biologica. El este o arie naturala protejata administrata n primul rnd pentru conservarea peisajului si recreere, corespunznd categoriei V IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii).
Cele 10 zone de conservare speciala, declarate conform Ordinului MAPAM 552/2003, privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si naturale din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, sunt:

Nacladovat 37 ha Zaslau Hlubochi Runcu 745 ha

2 1050 ha 1920

serban- Pop Ivan- Hututeanca-Tomnatec- Sehleanu Farcau - Vinderel - Mihailecu - Petriceaua Crligatura ha
Piatra Socolau 613 ha

Trnita Budescu Lutoasa Baita

Bosotin 890 ha Pecealu 930 ha

1095

Baita-Bardau - Tunel CFF Terchila ha Comanu Mic Izvorul Boului Jupania 300 ha

265 ha

15

Pe parcursul anului 2005, n rezervatia Creasta Cocosului, au fost finalizate actiunile de implementare a responsabilitatilor prevazute n conventia de custodie ncheiata cu Asociatia EcoLogic. Au fost realizate puncte de observare pentru turisti (un podet de vizitare cu rol ecoprotectiv la Taurile Chendroaiei precum si un punct de belvedere amplasat lnga zone stncoasa), un punct de observare n zona colinara de sub Creasta Cocosului care sa permita vizualizarea speciilor de pasari ce populeaza habitatele din zona respectiva. Au loc activitati periodice de monitorizare a speciilor cuibaritoare importante din punct de vedere a biodiversitatii din zona. A fost nfiintat un centru de educare si informare cu rolul de a schimba mentalitatile locuitorilor fata de natura si dezvoltarea unei atitudini responsabile fata de resursele oferite de aceasta. Fig..1.3.4. Creasta Cocosului
.1.4. Rezervatiile biosferei

Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei este principalul obiectiv de patrimoniu natural din judet, avnd o suprafata de 47227 ha, din care n judetul Maramures se afla 9798 ha. Acest parc adaposteste o bogata si variata flora si fauna salbatica, unele specii fiind de interes comunitar. Cuprinznd o mare parte din fondul forestier, rezervatia este n administrarea Directiei Silvice Maramures O.S.B., care asigura supravegherea si paza.

Fig..1.4.1. Caldarea Iezer Muntii Rodnei

n ultimii ani acest obiectiv natural, de o importanta deosebita, este supus unor presiuni antropice fara precedent, unele chiar scapate de sub control, cum ar fi demararea unor lucrari fara a fi obtinute n prealabil avizele necesare, extragerea de masa lemnoasa si braconajul. 16

n luna octombrie 2005 a fost demarata actiunea de evaluare a caprelor negre din Parcul National Muntii Rodnei, avnd loc ntlniri cu responsabilii de vnatoare din Directia Silvica si, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic-Satu Mare, n vederea stabilirii datei si a detaliilor tehnice pentru reusita actiunii. n urma acestei actiuni comune, la care, n premiera, a participat si societatea civila, a fost ntocmit un proces verbal, care a fost dat publicitatii. Concluzia finala a fost unanima, aceea ca populatia de capre negre a scazut alarmant si se impun masuri urgente de stopare a fenomenului. Actiunea de salvare a caprei negre din Muntii Rodnei continua cu activitati de sensibilizare si constientizare a comunitatilor locale privind importanta estetica si stiintifica a acestui mamifer numit si antilopa Carpatilor. .1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii Activitatile umane au avut si au n continuare un impact negativ asupra florei si faunei salbatice. Exploatarea excesiva a unor resurse naturale, fara a avea n vedere necesitatile generatiilor viitoare precum si fragmentarea unor habitate naturale, duc la periclitarea vietii salbatice. Toate investitiile mari, dar si cele mici, amplasate n zone naturale, trebuie sa tina cont, n primul rnd, de impactul negativ asupra florei si n special asupra faunei salbatice. n acest sens se impun studii de impact bine documentate, facute de catre specialisti n domeniu, punndu-se accent pe efectele pe termen mediu si lung. O alta activitate, uneori mai greu de controlat, care trebuie stopata, este extragerea excesiva de masa lemnoasa din padurile private si de stat, precum si braconajul, mai ales la speciile de interes cinegetic (urs, cerb, caprior, etc).
Dezvoltarea necontrolata a turismului poate determina o presiune mare asupra cadrului natural, ducnd la degradarea acestuia, n acest sens fiind necesar implementarea conceptului de ecoturism, nu numai n ariile naturale protejate.

Pasunatul n golurile de munte si cele alpine nu mai reprezinta o presiune asupra florei si faunei salbatice, deoarece numarul stnilor este ntro continua scadere. Biosecuritatea - nu sunt date disponibile Starea padurilor Fondul forestier Judetul Maramures situat n partea de nord a Romniei, are o suprafata de 6304,36 km2, cu un relief variat, zona montana reprezentnd 43% din teritoriu, cu naltimi mijlocii, exceptnd zona nalta a Muntilor Rodnei, cu Vrful Pietrosul (2303 m); zona de dealuri si podisuri reprezinta 30%, iar zona joasa - depresiuni, lunci, terase - 27%. 17

Fondul forestier aflat n administrarea Directiei Silvice Baia Mare ocupa o suprafata de 187130 ha. Functia economica a padurilor Din suprafata fondului forestier a judetului Maramures, aflata n administrarea Directiei Silvice Baia Mare, padurile ocupa 182131 ha. Din suprafata totala de padure, 75103 ha reprezinta paduri de protectie n grupa I, iar 104013 ha sunt paduri de productie si protectie incluse n grupa II-a functionala.

Masa lemnoasa pusa n circuitul economic n anul 2005 volumul total de masa lemnoasa recoltat a fost de 419,2 mii m .
3

Distributia padurilor dupa principalele forme de relief Repartitia suprafetelor de padure dupa formele de relief este urmatoarea: 11389 ha la cmpie 87081 ha la deal 88660 ha la munte

Starea de sanatate a padurilor Din total suprafata de padure, 2080 ha sunt afectate de poluare si 1020 ha de uscare, din care pe grade de vatamare: 3070 ha slab si 30 ha mediu. Suprafete din fondul forestier parcurse cu taieri n cursul anului 2005 s-au executat taieri de regenerare pe o suprafata de 1405 ha, taieri de produse accidentale pe 18288 ha, taieri de ngrijire pe 6116 ha, din care: degajari 1142 ha, curatiri 1824 ha, rarituri 3139 ha si elagaj artificial pe 11 ha. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de mpadurire Procentul de mpadurire pe judet depaseste media pe tara, Maramuresul nefiind inclus ntre judetele cu deficit. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari Din total fond forestier n cursul anului 2005 s-a scos o suprafata de 3 ha. 18

Suprafete de padure regenerate n anul 2005 n fondul forestier de stat s-au mpadurit 696 ha integral si 74 ha completari curente. Prin regenerari naturale s-au realizat 894 ha. Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului Prin taieri ilegale s-au sustras din paduri un volum de 6672 m3 de lemn. Actiunile organizate n cadrul Lunii padurii au avut ca scop sensibilizarea publicului privind grija fata de padure, pastrarea integritatii fondului forestier, extinderea suprafetelor mpadurite. Impactul silviculturii asupra naturii si mediului Prin lucrarile de mpaduriri si cele de corectare a torentilor silvicultura contribuie direct la mbunatatirea conditiilor de mediu. n anul 2005 au nceput lucrarile de corectare a torentilor CT Cisla si CT Socolau. Au continuat lucrarile de extindere a suprafetelor de zmbru n Pietrosul Rodnei si s-au nfiintat structurile de administrare a Parcului Natural Muntii Maramuresului. Au fost afectate de incendii 2,3 ha. - Speciile de flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice, de Directia Silvica Baia Mare sunt: ciuperci (galbiori 50 to, hribi 250 to, ghebe 300 to, altele 60 to), fructe de padure (afine - 240 to, zmeura - 70 to, mure - 250 to, macese - 60 to). Mediul marin si costier nu este cazul Concluzii n judetul Maramures, potrivit clasificarii adoptate n Romnia, gasim toate categoriile si tipurile de arii naturale protejate, conform Ordonantei de Urgenta nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si anume: 3 rezervatii stiintifice (Pietrosul Mare, Rezervatia fosilifera Razvan Givulescu Chiuzbaia si Piatra Rea); 1 parc national (Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a biosferei); 1 parc natural (Parcul Natural Muntii Maramuresului); 18 monumente ale naturii (Creasta Cocosului, Iezerul Mare, Rozeta de piatra de la Ilba, Lacul Albastru - Baia Sprie, Turbaria Iezerul Mare Muntii Guti, Cheile Tatarului, Pestera de la Valenii 19

somcutei, Pestera cu Oase, Stncariile Slhoi Zmbroslavele, Mlastina Vlasinescu, Taul lui Dumitru, Cheile Babei, Pestera Boiu Mare, Coloanele de la Limpedea, Pestera din dealul Solovan, mlastina Taul Negru, Pestera Ponorul Jitelor, Ponorul si Pestera Izei); 13 rezervatii naturale (Padurea Craiasca, Padurea Bavna, Rezervatia Arcer-ibles, Cornu Nedeii-Ciungii Balasnii, Lacul Morarenilor, Mlastina Poiana Brazilor, Padurea de larice de la Costiui, Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, Defileul Lapusului, Padurea Comja, Farcau-Vinderel-Mihailecu si Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu).

n decursul anului 2005 a fost instituit regimul de arie naturala protejata pentru Pestera Ponorul Jitelor clasa B, prin H.C.L. nr. 32/22.08.2005. Starea ariilor naturale protejate de pe suprafata judetului este n general buna, exceptie facnd arboretul de castan comestibil de la Baia Mare (puternic afectat de fenomenul de uscare datorita cancerului de scoarta, cauzat de ciuperca Cryphonectria parasitica) acest lucru impunnd o noua delimitare dupa terminarea declinului speciei de Castanea sativa, unele zone din Parcul National Muntii Rodnei precum si din Parcul Natural Muntii Maramuresului, care sunt afectate datorita extragerii de masa lemnoasa, situatie creata n urma conflictelor rezultate din aplicarea Legii fondului forestier. Astfel se impune revizuirea Ordinului nr. 647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora. Activitatea de conservare a diversitatii biologice este puternic ntarita prin Ordinul nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de ncredintare a administrarii si de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate, precum si a Ordinului nr. 850/2003 privind procedura de ncredintare a administrarii (pentru parcuri naturale si nationale) si de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare. Conform acestor doua ordine, pna n prezent au fost atribuite n custodie un numar de 18 arii naturale protejate. n vederea realizarii obligatiilor asumate de Romnia fata de Uniunea Europeana, de a creste, pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate astfel ncat suprafata zonelor cu regim de protectie si conservare sa depaseasca 15% din suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru o dezvoltare durabila.

20