SUCCESIUNEA ZONEII)R $I ETAJELOR DE VEGETATIE

DIN R. S. ROMANIA
Lector univ. dr. MARIA PATI.OESCU

Invelisul bio{ic aI ldrii noastre reflectd prin structur,a gi repartif,ia

sa interacliunea co,irnponente,lor mediului geografic. Configura{ia relie-
fultr.i impune variabilitatea potenlialului ecologic si indirect distlibulia
inveliEului vegetal.
_ .Inves,tigaliile pr"ivind- repartilia geograficd a covorului .r,egetal si a
lu,rrrii animale c,e-I populeaza relevi pe ite,ri,toriul (irii do'ud -,tipuri de
zonalitate : latitudinald qi altitudinald (etajare). Degi zonele Ei etajele
{e vegetalie c'onstituie ,o ,conltinuare a cel.or similare din' Eur6,pa,
formaliile vegetale oe le populeazd poartd ampren,ta celor: trei miri
influenle geografice (climatice Ei fitogeografioe) Ei anume central, est
Ei sud-europene.
Gea mai mare parte a teritoriului !5rii noastr:,e se incadre'azd zona-
Eterii altitudinale (etajelor de vegetalie) doar spa{iut cimpiitor Ei Do-
brogei aparline in mare parte zonelor stepei si sllvostepei.-
, zona de stepd ocupd eirca 7o/o din suprafala lrrii, forma{iile vege-
tale iniliale fiind inlocuite in cea rnai mare parte cu terenuri arabile.
Micile insule de vegotalie de stepd poarti si e1e, prin oornpozilia 1or.
floristici Ei structura 1or puternic modificatS., a,mprenta activifdtii antro-
pice rnil,en,are.
.stepa propriu-zisd este limitatd la spaliul Dobrogei (podiqui oltinei,
Prcdiqu] M,arigaliei, esrtul PodiEulul Cobadinului, podiqul Medgidiei, po-
diEul Garasu, Podiqul Gernavodd, Podiqul Dobrogei 6entra1e, Gimpia
Ceamurliei, Girnpia Nucanilor, Golinele Tuloei, glacisul Dorbrsg*i -6"
_
No_rrd si giacisutl Mdcinu,lui) qi al cimpi,ilor Gala{iu1ui, Br:ri1ei, strachinei
qi Mdrculegtiului.
Grupdrile vegetale spont'ane car:acteristice sint alcituite in principal
din specii xerofile : coJilii (sti,pa capillata, s. tirsa). firula cru bulb fpoa
bulbosa). pelinilal (Artelrnisi,a sp.), birboasa (Boiriochloa risahaemurn),
pdiugnri (Festuca ualesiaca), pir ,crestat (Aqrop?lron cri,statum), etc.
Acestora Ii se adaugr tu,fdniEuri de arbuqti xerofili ca ponrm,barrl (prumts
spi,nosa) qi migdalut pitic (Pranus tenelta).
Zona siluostepei are o distribulie spaliald mai mare, circa 1b,80/6
din suprafala !5rii, cu areale distinote ln Podisul Dobrogei d,e Norcl,
i9i
Cimpia Romdni (Cirnpia Buzdului, Gimpia Rimnicului, Cimpia Padinei,
Cimpia Lehliu, Chrnpia MostiEtei, Cimpia Oilniu, Cimpia Burnas, Oimpia
Urluiulmi, Cirnpia earacalului, sudul eirnrpiei Leu-Rotunda, Cimpia Des-
nitui, Ci,mpi,a Bdahnifei),,Cimpr6 Mdldovei gi Podiqul Birladului (Colineie
Falciului, Podi,EuI Covur.lui). In aceste areale, siivosteps se carnacteri-
ze,azd, prin pdrduri de stejar bn-rinlriu (Querc'us pedunculiflora) ;i stejar
plrfos (Q. Wbescens), in cornplex cu arlar tdtdrdsc (Acer tatari,cum).
O par:ticularitate a silvostepei in Dobr.ogea, Muntenia si Oltenia o con-
stituie frrecvenla rnelativ mare a speciilor sudice, mediterraneene : car-
pinifa (C'wpin:u,s onentalis), scumpia (Cotinus coggygria), rnojdreanul
(Fraxinus ornru.s), spinul (Ruscus aculeatus), verigariu (RharmtLs ltncto-
ria) etc.
Crimpeie de vegetalie de silvostepi se afld in sectorui dealurilor
Subcarpalilor de Gurburi (Dealul Is,trilei, Dealul Bldjani, DeaIuI Pictrelor),
u,nde parti,cularitd{ile fizi,oo-chimioe ale substratului conelate cu cele de
expunere sruprainsori,tl si de circrula(i,e a maselor de ,aerl au permis'insta-
Iarea sercundari a sg6,stor for"maliuni vegetale.
Zona pd"durilor de foioase o,cupi o suprafa!5 relativ r'estrinsd, 15,2olo
din supraf,ala tdrii, fi-nci individu,a,lizatd prin subzona p6duri'1or de steja'ri
mezofili, centrali europeni (50/o) Ei subzona cerului gi girnitei (10,20/s),
elernente submezof ile-teru-nofile
Subzona stejarilor mezofili cent$ali eurowni (Querc,rls robu,r,
Q. petraea), este prezenrtd in Cimpia Transilvaniei, Podiqul Hirtibaciu-
1ui, Culmea Siretului (Coli,nele Bucecea Dealurile Holm -- Deal',r
Mare) Ei Dealul Bour - Vorona,
IbineEti. Pddurile sint formate din stejar pedun-
- din amestec .Eleauri*, in care alituri de stejar
oudat qi gorun qi rnai ales
vegeteazd frecvent carpenul (Carpinus - betulus), ulmul (Ulmus foli,aceea,
U. procera), teiul (Ti.Lia argentea), frasinul (Fra.rinus ercelsi,or), ar!'arul
1'Acer campestfe), p,recqm Ei nurner"oEi arrbugti ca : alunul (Corylus
auellana), pSducelul (Crataegus rnonogAnn, C. pentagynn), salba moale
(Euomynrus europaea), cornul (Cornus sangui,nea), rlernnu,l. ciines,c (Ligus-
trum uulgare), so,cul (Sambucus nigra).
O influenti s,udeuropeand este marcatd ln s,pecial prin intinderea
apreioirabild a pdrd,urilor, for.rnate din stejari submezofili-ter"rnofili; c,er
(Quercus cerri.s) Ei girni!6 (Q. frainetto), in Dealurile Bana,tului, Dealu-
ritre Criqanei, Podiqul Somegan, Piemontul Balesilei, Piemontul Oltelului,
norrdul Cimpiei Romanli,ului, Piemontul Cotmenei, Glmpia Pi'teqtiului,
Cimpia Gdvanu-Burdea, Cimpia Iminogului, Gtmpia piemontanl a Pra-
hovei, Cimpia Vldsi,ei. Insule de pddure mezoxerofi,le apar qi in sud-vestul
Podigului Cobadin, din Do;brogea.
Spaliut ocupat d,e vegetalia lemnoasi specificd zonei pSdurilor: de
foioase ,acoperea ,cdi,nioard aneale considerrabile. Sporirea presiunii nunane
prin arabil qi suprafele aonstrurite, pr,ecum qi extragerea selectivi a lem-
nu.lui pentru comercializare qi const,rucfii, au contribuit Ia res,tringerea
arealu,Iui pSdurilor inilia1e gi la' degradarea compozifiei floristice qi a
structuriii lor pe verticald.
Terenurile agricole qi pajiqtitre secundare ocupi azi mai mult de 750/o
din arealul zcnei. Fenomenul de strepizare a compoziliei floristirce a pajiq-
tilor secunda,e se ,observi qi aici, pf,i,usul (Festuca ualesiaca) fiind predo-
192
minant in Oltenia qi Munteni'a, iar colilia, fiqca qi bdriboasa, in Transil-
vania qi Banat.
Etajut pddurilor d,e foioase ocupd ,eea rnai mare par;te a teritoriulul
ldrii noastre, 41,5t/n fiind alcdtuit di,n subetaiul gorunului (2to1r1 Ei sub-
etajul pdduriior de fag Ei de arnest@ 20,50/0.
Pdduri,le de gorun (Quercus petraea) ocupi oea mai mar,e parte a
d,ealurilor subcarpatirce, Iirnita lor superioari situinrdu-rse in merdie 1a
600 m altitudin'e. La limita superioare pddurile de gorun ade'sea prrezintd
o fisi,e de tr:anzilie in amestec cu f'agul (Faqrus sgltsatica). Pe versanlii
flnsorili ai Subcarpafilor Cu-rtburii, intilnim grupiri alcdtuite din gorun
gi specii ,termofile ca : stejar pufos (Querans grubescens), cdrpini!'a (Cor-
Ttinu s ot'ierfi alds), mo jdrrea,n ( Frarinu s @rnus ).
i-n Dobrogea Ei pe versaur-_lii cu exp'unerea sudici drn Carpalii Meri-
dionali vegeteazd frecvent gorunul balcanic (Quercus petraet ssp. dtle-
cham:pii).
.{etivitatea o,mu:Iui su.a rnaniifestat qi in spqliul pddurilor de gorun,
pe loeul pddurilor defriq:ite lntfll:eind azi pajiqti se,cunldare mezoxerofiie
ct Agros.,is tenuis, Festwca rubra, F. ualesiaca, Poa anguqtifolin, Chryso-
pogon grgllus etrc.
Pddurile de fag (Fagus sgluatica) sint frecvente in rSuhdarpali qi C-ar-
pa!i, cons,titu,ind un sube,taj intre 600 qi 1400 m. In spaliui suhoarpatic gi
a1 podiEurilor apan pidu,ri arneste,crate de fag au darpern (Carptrut"s betulus)
qi uneori d,e f,ag cu gol'uin, \a 200-4,00 rn. Pe vers,anlii lnsorili Ei supra-
insoriti din Munlii Tras,ciului vegetreazl gruper'i cu elernente termofil.e
ca mojdpg,anul; in trVlunlii Banntul,ui apare gi soumpia (Cotin"us coggygria),
liliaaul (Sgringa uulgaris), pinul dd Eanat (Pinus nigra. ssp. barwtica) et',c.
Figetetre pure ocup6 supnafefu intinse in totj Carpalii romAnEti, dar
in mod deos,ebit tre intflnim pe versanlii s:udirci ai Carpalilor Meridionali.
Gru,pdrile vegetale sint constituite frecvent din Fa,gus syluati,ca, in nor-
dut larii Ei din Fagus sgluati"ca ssp. m,oesi,aca, in sud.
La limi,ta superioard a etajului apar grupdri de tranzilie alcituite
dir"r iag qi rdginoase (brad Ei molid) ce oeupd suprarfele apneciabil,e in
[ntreguJ spaliu oarpati'c, tdar extinde,reta naaxilmi o au pe vers'anitul estic
al Carpa!ilor Orient,ali. In Car:pafii Mer'irdionali pddurile de arnestec de
fag cu rs.Einorasre apar sub ionmd ider fragmen'tre t$au de fnEii flng,uste. Limilta
suierioard a a",estui subertaj coinaid,e cu limita sulp,erio,are a arealul'ui
tagului qi cu ,oea i,nferioard a mrol,irdiqurilor. pure. P,irdurile srinit alcltuite
din ames,tec de flag, molid rgi brad. Corldiliornat rde expunerga vrersrarn-
{ilor Ei parti,cularitdli,tre surbstr,atu,lui irnttlnrim qi arnestecuri de molid Ei
iag sau-d,e fag cu br.ad. Pa,r.licularitilile climratiice din aoers,t subetaj
fav,oriz'eazd qi prezenla pinului (Pi,nus si.!ue.stris:\, iar pe alocuri, in Ca'r-
palii Ofien,tali., se semnaleaze pr.ezenla unor ,pd,duri de stejar arnestecate
,cu diverse foi,oase, considerate ca relicte postglaciar,e.
Etajul pdduri.lor de molid, ocupd 6,50ls din sup,raf,ala ldrii, av{nd
extindere rnLaximi in Carpalii Orientali. In Carpalii de Curb,urd, Meri-
dioniali qi O,ociid:enitlali, apalr,e firiagrnentatr sau ca fliqii ingusie. Limita
inferioard 'a e,tajului sie silillleaze Ia 900-1000 rni in Carpalii Ori,entali gi
la 1300-1400 m in eei Meridionali. Limita superioard s,e confundd ade-
geografice 193
13
- Sinteze
 sea cu iimi{tra pddurilor, ,fiind situata
la 1600-1700 m in Carpalii Orien
tLali ;i la 1750-1850 m in Ca'rpalii Meridionali.
Grupdritre vgetale c,aracteristice sint molidiEuril,e pux,e (Picet ub;es).
Drs,emina.,t, spr.g lirrlita tsup,e,riorare. apa.r,e scoruqul de irnunte (sorbus au,cu-
paria), iar local (Munlii Ceah1du, Munlii Ci,ucaq, Mun'lii Buc,egi, Munlii
1-ator!ei) ,apar arborete sau rex,emplare de rlarioe rori aadi (Larix deci,dutt
ss.;p. carpaticcr). In loicul pddurilo,r der rrnolird, defrigate. se instaleazl pajiqti
mezofile s'e,cundare! in care domind asocia{iil,e de pliuq (Festuca rubra),
car,e ades,ea, in urma pAqu,natului exc,esiv se transformS in pajisti de
ldposicA (Nardus stricta), cu rproduotivliate de Lriomasd scdzut5.
Etajele subal6tin si alTtin roc,upd golurile monllrane inalte, deasupra
limitei superioare a padurii. Lirnita inferioard se af15 lra 1750-1850 rn
ln Carpatii de Curbure, tcarpatii iVtreriidionali (Munjii Retezat, P,aring,
F,lg6ras Ei Bucegi)) Ei ia 1600-1700 in Carpralii Ori,entali (Munfii Caliman,
Rodnei). in pi:ezent, iimita goluriior alpine gi suibalp,ne,esLe rnult nnodifi-
cati de activitatea antropic5, rarigtil,e de lirnit[ fiind in cea ruai male
parte defrirEate pentru pdgun,at, Iocul 1or fiind ocupat de pajigti alcdtu,ite
din pAinq (Fesi\ttca ouina ssp. zudetica) ;i lipoEic6 (NcLrdus s:'rrictai.
Vegetalia suba[pinA s,e caraoterizeazd, prin 'asociralii C,e tru,fdriquri ,a1ci-
tuite din jneap,5.n (Pinus't m:ugo), srnirrdar (Rhododendron kotschyi), afrn
(Vaccinium myrtilltrs), ienupir (luniperus communis ssp. nana), :rrin d,e
munte (Alnus uiridis). Uneori spre limita 1or inf,erioard apar gi exem-
plare de zimbru (Pilttts cembra), reli,ct glaciar. PajiEtil'Le au caraciter
s,ercarnCar fiind in prinicipial din pdiug (Festuca aDina ssp. sude-
'arl,c5tuite
lica) si tS,poqi,ca (Nardu,s stricta), iar ca insolitoare mai frecvente sin:
vriLturiczr (Ilierachtm quranticlcum), scinteiula (Potentilla iernr.:,ta), m5i'-
ligorul {Geum, morltanum), bria (Ligusrticum mutellina) etc.
Vege'r.bfia alpini s'e dezvolfd I,a peste 2000-2200 m altitudine, fiind
reprezentata prin asoci,afii de Carer curu'u.la, pdn-d porcului (Jr-tncus
trifidtts), pdiug (Festuca ooina ss'p. sudetica), aldturi de care intflinim
garofila de munte (Dionthus gelidtLs), lin,a oaprelor {Cerastiurn lctrugtum),
ochii gdinii (Primula minima) etc. ori tufdriquri scund,e de azalee tiri-
to,are de munte (Loiseleuria procurnbens), arrginlircd (Dryas o'ctopetala),
sal,cie piti,ci (Salfu herbaceea, S. reti,culata) qi numero,ase plante ce for-
meazl. per"nlle, gu$a porurnbelului (Silene actdi,s), saxi,frragre (Saxifraga
oppasitofolia), etc.
Vegeta{ia azonald. ;i, i.ntrazonald ocupd supra,fe$e restrinse in c,adrul
,diversel'or unitSli fizico-ge,ografice de p,e teritoriul fdrii, fiind conditio-
natd de particularitdliIe fizico-ch[mice al,e substrat,Lrlul ql de regimu de
urnliditate perman,enti sau temporard al ac,e$tuia.
Vegetalia lernno,asd din lunci este alcdtuitd din zdvo,aie de, sdlcii
(Sali.t alba, S. purpulea, S. fragi.li.s etc.), de plop (Populus alba, P. niora)
qi de anin negrlr (Alnus olutinosa), iar ia altitrudini mai rnari qi snin cenu-
Eiu (Alnus incann). In luncile din crirnpii, vreg,eteazd in coidilii o,ptime
pSduri la a cdror alcituire partircipi frasinul (Frarinus sp.), ulmul (Ul-
mus sp.) ;i stejarul (Quercus robur), al,cdt'Llind cunoscutele ,,sleauri de
Iuncd((.
Pajistile d,e lunci au o cornpozllie floristici divensrificatl, strtns
legati d,e varialiile locatre ,aIe regimului hidric al suibstratuiui. in gener,al,
194
predoininir p;rjiEtile de iarbii moale {Agrostis staloni,fera), de coada
vulpii (Alopecurus pro,tensis) etc. Aldturi de aaestLea, in locurile mai
unreci,e, vegeteaza numelolase sp,ecii de rogoz (Carer sp.J rsi ptpnrig (Jun-
cus sp.), iar in luncile excesiv de urned,e, (ipirigul (Scdrpus radicans) .si
stuJul {Phraomi.tes tontntltnisJ. Pe Eesul umed al depre,sinrnlfuorr intrarnon-
tan,e sau subcarpalice, pe teras,e Ei piemonturi cu exc,es de urniditate se
clezvo.rl.:!. azort.ti, paciuri de stejar- (Quercus robur), pajis,ti cu caracter
mczrhigrofil si pe supmfe.le r,estrinse turbdrii ,eutrofe (,,btahne,,).
Tulbiliile oligotrofe (,,tinoave") ocupa suprafele restrinse in C,ar-
palii oliinrali si vlunlii Apuseni. vege,ta,{ia }or este alciluith din rnuqchi
(spltugnunt sp.J, elemente oligotr"ofe ca : rdchitele (vacci'nitun uitis id.eea),
roua cerullli (Droseru rotu,ndifolicr), pin (Pi,nus si,l.uestris) etc. Tinoavele
adipcstesc gi o s,erie dc elem,ente floris,tirce oe s,e afld. pe teritoliul larii
noaslre la limit,a sudicd a ar,eal.u,lui 1or mondial. Asa este cazul mestea-
cinului pitic (Betula nuna),'specific tundrelor arcaticei, dar intilnit la noi
in !ar5. in Obcinele Bucovinei la Lucina (tinovul ,,G5ina.() gi in Munfii
Harghita la Sincrdeni (turbdria Luci), punctul extr,e6 sudic al arealului
sau mondial, m,estecdn,aqului (Bebula hurnilis, Viola epipsila, Sch,eu-
clt zeria palustris,'etc.
B5l!il,e Ei lacurille s,e caracterizeazd prin c,enturi con,centri,oe de vege-
tali,e alcdtuite din plante sq.rbrnerse (CeratophAllum sp., Potamogeto.tl sp.),
plante plutitoare (Lemna sp., Trapa sp.) gi pl,ante fixate (Pltragntites
communis, Thgpha lati,folia, Scirpus sp. etc.).
Ile lrerenurile r-ri,sipoase, maritirn,e ori dontinenta,i,e, se dezvoltd o
vegetalie psamofilq_ caracteristicd. Astfel, p,e nisi,purile marititne sint
frecvente grup5rile 'de perigor (Elymus giqantetts), \rarza de mare
(Crambe mari.tima), rogozul de nisip (Caret colclti,ccr.), element pontic,
peiintrl de nisip (Artetnisi,a arenaria) etc. Vegetalia nisipuriJ.or c,ontinen-
tale a fost in mai mare parte ind,epdrtatd prin extinder,e,a c'ulturilor
agricole. Acol,o""s unde se mai pdstreazl, ea este alcatuitd in princi,pal din :
pdu,tE (Festttca cinerea ss!t. ureni,cola, F. uagirtata ss'p. 6uilae), md,turi
{ Kathia laniflora), siminoc (Helichrgsurn. arenarium) etc.

PajiEtile de sdrdturd din Cirnpia de Vest sint a,lcd,tuite in pri,ncipal

din pdiuqul oilor (Fstuca pseud.ouinaj, pelin (Arterni.sia nl&rititTla ssp.
monogyq,a), coada go,ricrelului (Achillea sp.), iar cele di,n Cimpia R,omAni,
Delta Dundrii Ei de p,e litor,al, din brinca (Salicornict europea), iarba c1e
sdrdturd (Sneclct ntari,tima), ghirin (Halimicne uerrucifera,).
Suocesiunea zonelor Ei etajelor de vegetali,e din lara no,astri poa,te
fi evidenfi'atd cu ajutor'.ri profilelor biogeografice (fig. 1) din care rezultd
clar cd rnodificarea p,otenfialului eco).ogic de citre relief atrage du,pi sine
o sohimbare a modului de exploatare biol,ogicd a substratului.
Diversitatea cavnpozitiei flcristiee qi a srtruCturii pe vertirc\ald a gm.-
pdrilor Vegetale initiale sau secundar,e (ins,talate dupl defrisdri sau des-
feleniri) poate fi inregistrati prin obs,ervalii d,e teren efecrtuate cu aju-
torul fi.pelor biogeo,gra:fice (fig. 2). Oibservatiile concentrate in acelte
fiqe ofe,rd posibilitatea stabiiirii poten{ialului ecologic al unui teritoriu,
a rapor-turilor ir,r care inveliEul vegetal s,e afld cu iubst,r,atul qi cu pro-
ceselle de r-n,odel'ar,e roare-l af,ecteazd, prccurn qi in c,e rndsurd ,omul a
intervenit prin activitatea sa in dinamica generald a grupdrilor vege,tale.

195
 Fiqele ca gi profiletre biog,eografice relevf, cu claritate Ei categoniile
d,e e,cosis,tetrnedintr-un'teri'ioriu.
Pe baza fiEelor biogeognafice s,e pot construi profite biro,geografice
attt in ,orizontul local cit qi Ia nivelul unui bazin hidrografic, aI unui
teritori,u administrativ ori al lirii (cazul profilului din fig. 1).
Profilel,e biogeografice retrevi clar succesiune,a zonelor qi etajelor de
vegeta{ie pe anurnite aliniarnente, in functi,e de schirnhdrile cornp'ortate
de potenlialul ecotrogic (exprimate in ,cazul nostru prin unitdlile d,e
reti,ef, tipurile d,e s,ol qi valorile indiciltor e'counetrici climatici). inscrierea
in baza pr,ofilelor qi a categoriilor d,e ecp,sis,terne, ,a elementelor endemice
si a rezervalii1rsr n,aturale evirden]iazd, pe d,e ro, pat'de imponrtanta q'tiinti-
fici 9i practici a diferitelor grtupS,ri vegetale, iar pe de alta in ce mds'ur5
omul a intervenit p,entru conservarea si orcr,otirea lor ca indicatori sin-
teti,ci ai direclii1or de evolulie a unor p5rli ale bi'osf,erei. Spre exempli-
ficar,e analizdm profilul biogeografic (fig. 1), ori'ent'at pe ,aiiniamentul
,ra1g6 pr-rrndrii Cimpia Bdrdganului Cimpia Ia.l,omifei Subcaryatii
d,e Gurburi - Muntii Bu,cegi -
Postdvaru D,epresiunea- Braqov
v,atrea Oltului, - ,care strdb,ate - -
pra(tic toate -
zLonefl'e ,Ei ,etajel,e -
de vege'talie
din lara noasltrr6,, 'exprimind clalmordirfircarrile po,te,rqtialu,Iui ,ecologlg al
teritoriul,ui condilironat,e d,e ,nelie Ei 0n primul nind, ide s,c,hirnb'5ri1e altji-
ttadinatre a1e acestuia. Astrf,el, pe direclia pt'ofilului s'e retduoe durata sezo-
nului de vegetalie de lia 193 zile in zona d,e sfiep6 Ia t22 zile in etajrul
alpin. Temp,eratura medie din perioad,a cu aetivitate biol,ogici maximd
a-plantetor (Tv-vrlr) este de 20,4"C, in zona d,e stepi qi sca'de la 3,4oC,
in etajul alpin (Vlrful Omu). D,urata peri,oadei cu dreficit de umidita'te
oblinutd din corelalia pre,cipitalii-evapo'transpirafie se reduce de Ia q'apte
luni in zona de stepi la cinci luni in zona piduriJ.or de foioase, pentr-u
,ca in etaiele pidurilor de rnolid, su,balipin qi aI,pip sd nu se mai poatS
vorbi de existen!:a unui asernenea inte,rval. Gar,acteristicil,e vegeta{iei
x,eirotirl,e ,din cel,e doud domeniir biogeogra,fi,c,e rextr'etme, zolna stepei qi eta-
jul ,a1pin, ,p,o,t fi explic,ate, in prirn,ul caz prin lipsa urrnezeli,i in stubstrat
(xerofiiism clirnatic), i,ar ln al doilea, prin imposibilitatea absorbliei apei
din substrat datoritd tempenatrurilor s,cdzute (xerofilism fiziotro,gic).
Do,meniile birogeografide travelsaltte prrezintlS stadii diferite de antro-
pizare prin aetivitate,a iagrictol5, ter.enurile a,rabile av,ind ,o pondere ridi-
cati in cimpie si sre'ctorul suibcarpatic. Vegetalia iniliald a fost flnloc-uiti
,cu p'ajiEti secundrare attt in zona pe'durilon de foioias,e cit qi ln etajul
pddurilor de foioase gi de rnolid. De asernenre{a, in etajul subalpil s-,au
efectuat defrig,Sri, ale tufdriq,r.rrilo,r de ,jneapdn penrtru exti,nlderea pa,ji$-
tilor, azi qi efie puterni,c 'degradate datoriti supnapdqunatulu,i.
Pdstr,area unor elemente floristiLae irldicra{oare de oondilii de rn'ediu'
a fost posibild mai miult in spialiul montan, unde omul a intervenit in
mai micd mirsurd 1n sohiirnbarea'compozi$iei floristi'ee a grupdritror ve,g,e-
tale iniliale.
Nurnirul redus ,al rezerva{iilor naturaLe re0evd qi el gradul racoen-
tuat de antropizane aI domeniilor bio,gpogr'a,f,ioe zonal,e gi in parte al
ceio'r altidudinale.

196
 ca,tregoriile d,e ecosiBteme atit lol clt pi ,crr,pe natura
rdupd origit
"a
su,bstratufui nu sint ornorgene, demonstrind clar varial,La ln tirnp si spa-
!* , p,otenli,af'ului ecotrogic' Sint prezente pe acest aliniamenr ecosis-
t*n" tbo""tre si arcvatic,e, inelusiv ecosisterne antropice (agrro'ectosis'tem'e,
ecorsisterne rur,ale, urban'e ertc').
Dome,niul b'i'ogeografi,c dl zonei, de stepd corespunde pe aces't prgfil
(fig. 1r; Ci-piei lr[drc-uleqii*,14 (Cfrnpul Ficdienilor, Cirnpul Hagienului)
il ?it.ii"i Cflrnpiei Lehliuiui. EI este caracterizat prin dominarea terenu-
de prezenla nisi-
iilo. ag.icote qi a vegeta(iei intrazonrale, oondilionati
p".if*-"o"tinentate ae pe dneapta. Lalomilei. pry,nqil-q psamo,file o,cupl
Ip"iii t"irte restr.inse ci tlt atcl^1ur tn principal din pdius (Festut:ct
cLnerea ss,.t. ornruirloi., plrantaliil,e de salcim (Robinia pseu.dacacia)
ii"rt, Oo.iibilitntile tde u{ilizare a terenurilor nisipoase din acest dorne-
obtinerii Ce mas'd vegetatd lemnoasd'
"ir i"'vederea
Limi,tartd initre 60 Ei 128 m, zonq siluostepei' este gi ea -puternie
rnodificatd de ac,tiVitatea antropicd, terenurile arabile fiind elemenrul
do*i,'r"t. ealiqtile din acest ,dorneniu bi,ogeografic -sil-t puternic mordi-
fi""6, Ll"rn"rrt"t. caracteristice stepei (ipdiugurile, bdrboasa) dezvolfin-
clu-se'aici in conditii optime ca urmiar,e a degracldrii proprietalilor fizioo-
chimice ,ale substratului prin aotivitate antropi'ci'
Insulele de vegeta[is Xemnoasi (paduri clu arlar tdtdrisc, stejar bru-
mdriu) atesti existen;fa unor grupdri vegetale iniliafle ],a a 'cdtror a1c5-
tuir,e prarticipau ele,mente forestiere xerofiile de origind eurasiatici 9i
balcanicS.
Zona pddurilor de f oio'ase se extinie inrtre 128 i 300 rn qi epte do,mi-
natd Si ea de pr'ezen-ta terenurilor a$ricole qi a pajigtilor stepiza'fe cu
pdi.ug (Festuca ualesicco). Pddurile de tip ,, leau d,e cirnpie(( sint un
amestec rd,e foioase in ,care aldturi ide stejar (Quercus robur) vegete'azi
in condilii bune teiul (Tili,a tomentosa) Ei carpenul (Carpi.nus b:etulus).
Ca o pantictrlarit'ate a p,otentialulur eaol,ogi,c aI substratului rla v,est de
Iacul Snagov trebuie s,Emnalatd prezenla fagului (Fagus orientali,s si
F. taurlca). AlSturi de,aceste pdduri se iratihresc qi glupdrl alcituite din
oer Si girn$d, fonrrralii car,adteri's,tice zonei pdldurilor de ioioase.
Etajul, pddurilor de Joioase se extinde intre 300 9i 1375 m. Puternic
populat, spa iul oreup,at le aoest etai in sectorul Subcarpalilor Prahovei
prezintd un invelis b'ioti,c degrad,at a,ntropic, ins,ulele de pdrdure fiind
o dov-,add a c.ovorului vegetafi inilial. Gorunetele au fost inlocuite aproape
in in'Jnegime ,prin pajiqti colin'ar'e se,ciundanre gi teren'ur'i ,agrirc'ole. Pddu-
rile m,ontane de fag apar ca un briu ingtrst pe versanlii stldici ai Mun-
lilor Bucegi, ldsind spatii l,argi pajiEtilor seounds*s. r\gestea din urmd
as,cund p,ractic limi'ta dintre etaiul pdduritror de foio'as'e qi cel aI pdCu-
ri]or de rnolird, etaj oare in general, in Carpalii de Curburl 9i Meridionali
are o dezvo'Itare u:e'dusi.
complex,ele de naniqti de limitd, tufariguri d,e jneapdn (Pinus mugo).
pajiEii subalpin,e, caracterize,azd spaliuul ocupat intre 1750 qi 2200 rn'
aferente et"ajului subalPin.
197
 E-tajul_alpin, individualizat la peste 2200 m, este caracterizat prin
cornplex,e de pajiEti alpine.
Pe rrersantul. nordic aI Munlilor Bucegi 1imit.re etaje[or de vege-
talie sint rou 185 * e, iar in *p_"iirt-O"p"uriurii Braqov (*;-
ry"i cobor,i
Bi,rsei) tocul pdduritror' ,p*"ili"" subetdletor
ff:].tfl,""]"t _^fgnre;iynea
rflgulur Si g,or"unului, a fost
^
lqat de pajigti secrrndare qi terenuri
agricole.

FI$A BIOGEOGRAFICA
UNIIT'A?EA
DOMETNi'Uli-
FIZIiCO-GEOGRA"FI,CA :
BIOGtrOGRA}-IC:
ilfriTAiEA'iia- ner,r'nF-, --- " -' -
llPUL DE]
Bazinul hidr,ogra,fic : VEGETAJIE:
Arb,undenfa - dornlnan
! STRATUIL Spociile
De sDecii
-r*g,"t.,r" I
anim,ale
Q Pe strat
I
5 Arbor,ilor (peste Z m
in5,{ime)
4 Arborescen,t (3.5-Z m)
Anbustiv (1,5-3,4 m)
2 Su,trarb,ustiv (0,5-1,5 m)
L Ier,baceu $i muscinal
(0-0,5 rn)
0 Litiera

Alti,tudine (m) : Declivitatea : Expunerea :

Regimul ctrimatic general $i
-cantitate anuali: ToC (medie anuaiS) :
Pmm
pa,rti,c,ularit6{i microclirn'atice toC (mdsura,td in mo-
imentiul ef,ectu,Srii
observafiei) :
Evapotraspira,lie po-
ten(i:ald (ETP mm)
.Evaprotranspi - rer li-i
ratic
:

(DTR mrn) :
-
F'o,r'ma de reilief :
Ro,ca parentatlS :
fipul geneiic de sol :

Gradul de erozimne a solrulrui :

P'rocese geom,orfologice actua,Ie :

,tcliunea antropicd ; nezultatul interventid omului :

Eoosist.emul :
Dinam'ica de ansamblu a forma$ie1 vegetale:

Fig. 2
198

h"*-