PODIŞUL DOBROGEI

“Scythia Minor” – antichitate

“Paristrion” – sec. XI
“Dobrugi-ille” – sec. XIV
„Pod. Dobrogei” - C.Brătescu, sec. XX
„platforme” - V. Mihăilescu (subunit.)
 PODIŞUL DOBROGEI
POPULATIA, ASEZARILE, ECONOMIA
epoci culturi / localizare / cetati particularitati
conducatori
Paleolitic Dobrogea Centrală şi de Sud :
peşterile La Izvor (Cheia) şi La
Adam (Târguşor) din bazinul
văii Casimcea
Neolitic Hamangia, Dunării, litoralul şi pe văile fortificatii cu valuri de pamant
Gumelniţa principale, inselberguri
Cernavodă
epoca III î.e.n Tracii (agricultori, păstori, dar şi meşteşugari)
bronzului
epoca hallstatt – 1200 – Scindarea triburilor tracice, getii
fierului 450 î.e.n
epoca Tariverde, Histria cetati Geto-dacii

Epoca Histria (mileseni – sec VII Intemeierea oraselor grecesti

culturii î.e.n.), Tomisul,Callatis
grecesti (dorieni – sec. VI î.e.n.),
Argamum (la Capul Dolojman)
sec I î.e.n. Burebista

Epoca 46 î.e.n. – intră în Castre romane pe litoral: Portul viticultura, cultura cerealelor, creşterea animalelor,
romana provincia Moe roman Tomis = stat vamal piscicultura), comerţul, meşteşugurile
financiar 3 drumuri imperial:
1.Turtucaia – Histria
2.Litoral – Bizant
3.Tropaeum Traiani – Ulmetum – Ibida
Poduri:Dunăre, la Altinum (Oltina), Carsium
(Hârşova), Barboşi şi Noviodunum (Isaccea),
epoci culturi / localizare / cetati particularitati
conducatori
Epoca 46 î.e.n. – intră în Castre romane pe litoral: Portul viticultura, cultura cerealelor, creşterea animalelor,
romana provincia Moe roman Tomis = stat vamal piscicultura), comerţul, meşteşugurile
financiar 3 drumuri imperial:
1.Turtucaia – Histria
2.Litoral – Bizant
3.Tropaeum Traiani – Ulmetum – Ibida
Poduri:Dunăre, la Altinum (Oltina), Carsium
(Hârşova), Barboşi şi Noviodunum (Isaccea),
secolele IV- Scythia Minor goţi, vizigoţi, ostrogoţi, huni, întărit sistemul fortificaţiilor
VII e.n., slavi, bulgari
secolul X Paristrion valul mare şi valul mic de Imperiul Bizantin
e.n pământ; valul de piatră) aflate
între Constanţa – Cernavodă –
Niculiţe
sec. XII – statul feudal sub genovezi
XIV Dobrotici
Mircea cel Bătrân
unitatea dintre
Ţara Românească
şi Dobrogea
1417 – Pasalac turcesc Noi localitati Stapanire otomana, Razboiul ruso-turc, Colonizari
1850 tatari, turci; Influente moldovenesti
14 Romania Legea pentru organizarea Dobrogei cu două judeţe
noiembrie (Tulcea şi Constanţa).
1878
http://historymaps.ro/wp-content/uploads/Harti_ftp/2020/Europa_1500.jpg
 DEMOGRAFIE

evolutie 100.000 loc. 1878 863.348 loc. 1977 1.014.510 loc. 1996 ~ 900.000 loc. 2002

Variatia spatiala creşteri foarte mari cresteri mari Stagnari: Scaderi

Oraşe în N pod. Babadag, Depresiunea Podişului Casimcea
comunele litoral la V, E de Tulcea Nalbant, Slava
sectorul Cernavodă- Cercheză, zona Hârşova
Constanţa şi SV pod.
15 oraşe 306 sate

populaţia ¾ rural 1900 Jud. Constanţa, Jud Tulcea

rurale şi 72% urban 52% urban
urbane 28% rural 48% rural
Densitatea sub 30 loc/km2 în partea 30 - 50 loc./km2 între 50-100 loc./km2 – >200 loc./km2 pe
populaţiei centrală a Pod. zona dunăreană insular în jurul oraşelor litoral, Constanţa
şi 106 loc./km2 Casimcea, Cobadin S Cernavodă şi Babadag, Isaccea, -Mangalia
Constanţa zona Babadag- Hârşova >100loc./km2),
31,5 loc./km2 Nalbant Cernavodă şi Tulcea
Tulcea E Dl Tulcei;
 DEMOGRAFIE

evolutie 100.000 loc. 1878 863.348 loc. 1977 1.014.510 loc. 1996

Natalitatea până la al IIlea război 1977 1996 Valori mari

mondial 82% la sate 9,5%, în judeţul Tulcea, Babadag,
40-45%mediul rural 18% la oraşe Constanţa şi 9,9% în Hârşova;
judeţul Tulcea sub valori medii>
media pe ţară (10,4%) Constanţa, Eforie,
Medgidia, Mangalia
Mortalitatea perioada interbelică – 1992: 9,8 % 1992: 11,1% în Tulcea 1996 – 11-12%;
22%, 8,5% în Constanţa
Sporul natural redus urban rural

Mişcarea forţei de muncă plecari definitive +: Constanaţa, Tulcea, -: comunele din Pod.
migratorie >> eliberata navetism Mangalia, Medgidia, Casimcei, SV Dobrogei
plecari sezoniere Năvodari (+VS, IS, BT)
 STRUCTURA ETNICA

Harta etnografica

• 90,94 % români (883.620)

• 8,06 % altii: turci (27.600), tătari
(23.400), lipoveni (21.600), greci,
ucraineni, bulgari
Rusi-lipoveni din Jurilovca Casa lipoveneasca

Tatari din Constanta

REŢEAUA DE AŞEZĂRI DIN DOBROGEA

Factori:
proces istoric
Dunărea
Marea Neagra

The-map-of-fortresses-from-Dobrogea-Plateau_fig1_269389911

Etape / perioade
•preromană
•daco-romană
•migraţiilor
•bizantina si genoveza (sec. X şi XIV)
•ocupaţiei otomane (sec.XVI-XIX )
•influentelor moldovenesti si transilvanene
(sec XIX) Legea pentru organizarea Dobrogei şi reformele
agrare
•Sec. XX, aşezări rurale au devenit oraşe
 AŞEZĂRILE URBANE 15 oraşe, din care 4 municipii

• vechi Constanţa Tomis

• localizare Mangalia Callatis
Dunăre Tulcea Aegyssus
Marea Neagra
Cernavodă Axiopolis
căi comerciale istorice
caile feroviare Hârşova Carsium
activităţi balneo-turistice Măcin Arrubium
industria chimica si exploatarea resurselor
Isaccea Noviodunum
mari medii mici Configuraţia aşezărilor
Constanţa Tulcea Cernavodă Basarabi •condiţiile topografice,
Eforie Isaccea •reţeaua de căi de comunicaţie,
Medgidia
Techirghiol Măcin •Aspect
Mangalia Hârşova Negru-Vodă tentacular (Constanţa)
Năvodari Ovidiu Babadag liniar (staţiunile litorale

1. funcţional
• complexe (Constanţa şi Tulcea)
• mixte (Cernavodă, Medgidia, Năvodari, Mangalia)
• agricolă (Isaccea, Măcin, Babadag, Hârşova, Ovidiu,
Năvodari Eforie, Techirghiol Basarabi, Negru Vodă)
2. zonare funcţională
AŞEZĂRILE RURALE 85 comune şi 306 sate factori naturali
particularităţile social-istorice

morfologic
bazinele de obârşie ale râurilor
depresiuni
baza versanţilor spre Dunăre
podiş

numărul de locuitori
•sate mici – sub. 500 loc., cele mai numeroase,
ff. mai mare cele între 100 şi 300 loc. – obârşia
văilor
•sate mijlocii – între 500 şi 1000 loc. ,
frecvente Depresiunea Nalbant, bazinul
Babadagului
•sate mari – peste 1000 locuitori (ajung şi la
4000 loc. pe latura dunăreană, litorală şi pe cele
două magistrale de comunicaţie – Carasu şi
Tulcea-Negru Vodă)
 AŞEZĂRILE RURALE 85 comune şi 306 sate

funcţia economică
agricolă
sate cerealiere
sate cerealier-viticole
sate cerealier-zootehnice
sate agro-silvice (Podişul Babadag)
sate cerealier-viticole-piscicole (Oltina, Rasova, Mahmudia)
sate cu funcţii agroindustriale
materiale de construcţii la Greci, Turcoaia, Mahmudia, Zebil, Piatra, Cheia,
Topalu, Adamclisi;
exploatarea baritinei la Somova şi Mineri s
alimentară – Basarabi, Mihail Kogălniceanu, Unirea
sate cu fct servicii (turism) ca Agigea, Costineşti, Schitu, Tuzla, Vama Veche
 inainte de1930

dupa 1945

http://historymas.ro/?p=3668

http://historymaps.ro/?p=1622
ECONOMIA

- structură complexă:
agro-industrială în judeţul Tulcea şi industrial-agrar-balneară în judeţul Constanţa

- aproape 50% din productia industriala este reprezentată de industria grea

agricultura industrie turism

- Dunărea şi marea –rol important în realizarea schimburilor economice

- reţeaua deasă de drumuri: in lungul fluviului, mării, artera longitudinala (nord-sud) şi cea
transversala (est-vest)

- insemnat potenţial turistic natural şi social-istoric

 RESURSELE DOBROGEI

 minereu de fier
 Iulia (în exploatare)
 Palazu Mare(600-1000 m ad)
 concentrări de magnetit; greu de exploatat în condiţiile actuale
 minereu de cupru – la Altân Tepe,
 sulfuri complexe – la Somova şi Minieri
 baritină la Somova şi Minieri
 ape:
 minerale sulfuroase termale (Hârşova, Topalu),
 mezotermele (Mangalia)
 ape sulfatate
 nămol terapeutic Lacul Techirghiol şi Mlaştina Mangalia
 materiale de construcţie: Macin, Greci, Turcoaia
 calcare,
 gresii,
 argilă caolinoasă şi caolin
 diatomite,
 nisipuri,
 porfire, granodiorite
 şisturi verzi
 RESURSELE DOBROGEI

 Ape
 lacuri
 apele fluviului
 Soluri
 Paduri
 Litoral
 Nisipul
 Dunarea
 Marea Neagra
 Vantul
 Durata mare de stralucire a Soarelui
 Siturile arheologice
 Arhitectura
 Mozaicul etnic
INDUSTRIA
 in mediul rural
-industria alimentară
bazată pe prelucrarea
concentrată aprope în resurselor locale
totalitate în centrele
urbane

valorificarea
avantajului dat de
folosirea resurselor
de materii prime industrie căile de navigaţie

se dezvoltă ramura
deservirea zonei construcțiilor
turistice a litoralului navale (inclusiv
pentru export)
 INDUSTRIA
concentrarea:
•porturile maritime şi dunărene
•axa Cernavodă-Constanaţa,
•dispersia unităţilor de industria
alimentară
•extracţia materialelor de construcţii
Industria ex ex ex

energetică termocentralele de la Ovidiu centrala atomonucleară de la ferme de eolienePodisul

II (36 MW), Palas-Constanţa Cernavodă (cu o putere Dobrogei Centrale si de Sud
(100 MW) şi centrele de la instalată de 3.300 MW);
Tulcea şi Năvodari
petrolului şi rafinărie la Midia-Năvodari portul petrolier Midia
gazelor
metalurgică Tulcea la Combinatul
metalurgic ALUM TULCEA
1973

construcţiilor de nave la Şantierul Naval Şantierul Naval Mangalia utilaje la Constanţa, Năvodari,
maşini şi a Constanţa (înfiinţat în 1899 (construit 1976 -1980 pentru Medgidia, Fabrica de şuruburi la
prelucrării nave de tonaj mare de mineraliere de 55.000 tdw şi Saligny, aparatură electrotehnică
metalelor 55.000 tdw şi 150.000 tdw 65.000 tdw (motoare electrice la Tulcea,
Constanţa), piese şi subansamble
pentru tractoare (Măcin), piese
de schimb pentru maşini agricole
şi tractoare la Medgidia.
 INDUSTRIA
Industria ex
chimică Combinatul de
Îngrăşăminte Chimice
Năvodari = CICh (1954) –
produce îngrăşăminte
fosfatice, acid sulfuric,
acid fosforic
celuloză şi hârtie Palas (Constanţa) din 1959
- 2009
exploatare a materialelor granite (Turcoaia, Greci,
de construcţii Măcin, Piatra Roşie);
porfire (Camena, Cârjelari,
Consul, Turcoaia); cuarţite
(Cerna şi Măcin);
ex ex
Combinatul petrochimic
Midia-Năvodari
celuloză din paie, hârtie,
hârtie de ambalaj, mucava,
imprimate
calcare la Sitorman (cea caolin (Măcin).
mai mare din ţară),
Sibioara, Luminiţa, Codru,
Celea Mică. Hârşova,
Topalu, Seimeni, Mircea
Vodă, Istria, Târgşor etc.;
calcare dolomitice
(Mahmudia, Sarinasfu –
alimentează Combinatul de
la Galaţi); marmură la
Parcheş (Somova),
Agighiol etc.;
podul de la Cernavodă (1890-1895) şi portul de Constanţa
 INDUSTRIA
Industria ex ex ex
prelucrare a materialelor Combinatul de lianţi şi Fabrica de ciment Prelucrare a marmurii şi a
de construcţie azbociment din Medgidia Medgidia (1/3 din pietrelor de construcţie
(din 1951, producţia de ciment ţării), Fabrică de sticlă la Tulcea
Centrul exploatare şi două întreprinderi de şi fabrici de cărămizi
prelucrare a cretei la prefabricate:Constanţa, la Mamaia-Sat şi Cobadin.
Basarabi, Tulcea,
prelucrare a lemnului Constanţa, Cernavodă
textilă şi a confecţiilor lână Constanţa (din 1963, Întreprinderea de Se mai produc covoare la
lână, ţesături fine din lână, prelucrare a inului Babadag şi Sarichioi şi
ţesături din lână cu fire Mangalia şi fabrici de tricotaje la Babadag
sintetice) confecţii – Constanţa,
Ovidiu, Tulcea.
Alimentară  Industria laptelui şi  Industria de conserve Industria de zahăr la
produselor lactate de legume şi fructe Tulcea şi Babadag şi ulei
Fabrica panificatie (Constanţa, Tulcea, (Ovidiu, Constanţa, la Constanţa.
Dobrogea Mangalia, Medgidia, Cernavodă, Babadag,
Babadag, Cobadin, Măcin, Tulcea);
Cogealac, Ion  Industria de
Corvin); preparare şi
 Industria de morărit conservare a peştelui
şi panificaţie la Tulcea;
(Constanţa, Medgidia,  Industria de
Mangalia, Cernavodă, preparare şi
Babadag); conservare a cărnii
(Constanţa, Tulcea,
Mangalia, Medgidia,
 Parcul eolian Fantanele – Cogealac = 600 MW

Ferme si parcuri eoliene

Ferme eolienne Casimcea = 10 MW
AGRICULTURA
 AGRICULTURA
condiţiile pedo -climatice
Reforme agrare:

1878 1912 1950 staţiuni de

cercetare
creşterea pomicultura lucrări funciare Valu lui Traian
suprafeţelor agroterasări, – culturi
cultivate terasări agricole
producţia viticultura irigaţii Palas – cea mai
cerealiere Carasu în zona centrală veche din ţară,
SV pentru
Razelm-Sinoe NE creşterea oilor;
îndiguirea, desecarea Murfatlar,
suprafeţe din zona 1943, -
dunăreană (Măcin, Jijila, viticultură
Tulcea-Nufăru
desţelenirea unor pajişti
slab productive,
defrişarea unor
arborete izolate
creşterea oilor, dar si a
bovinelor
 AGRICULTURA

Modul de folosinţă actual al terenurilor

Constanta Tulcea 82% = arabil
suprafaţa 84,4% 79,7
arabilă
păşuni 11,6% 16,8%
vii 3,04% 2,9%

lcea
livezi 0,9% 0,46%

42% Tu
păduri 4,9% 11,2%

nstanţa
80% Co
 AGRICULTURA

Plante % Constanta Tulcea

Cereale 66,3↖ grâul şi secara 64,6 69,1
Centrul, E porumbul
PDobrogei
Plante 16,5↖ floarea- 89 87
oleaginoase soarelui, in
soia, LAVANDA

lcea
Legume 2,8↘ Cartofi, rosii 2.1 3.5

42% Tu
oraşe pepeni
Viticultura 3↘ Carasu (Murfatlar –struguri pentru vinuri
desert, Nazarcea - vinuri demisec
Medgidia pentru masă şi stafide)
SV Dobrogei (struguri de masă şi vin),

nstanţa
SE Dobrogei (struguri de masă),
Podişul Niculiţel (vinuri seci)
Tulcea

80% Co
NE Dobrogei (struguri de masa, vin)
Pomicultura 0.9↘ cireş, vişin, Carasu, Medgidia,
gutui, prun, Nazarcea, litoral, SV
piersici, Dobrogei
caise, nuci Dl Tulcei
migdal, bazinul Taiţei
snochin
 AGRICULTURA
păşuni, porumb, lucernă
2015 Constanta Tulcea Constanta Tulcea
Albeşti, >32000 >35000
Nalbant, Dăeni,
Bovine Poarta Albă,
Beştepe
Amzacea
Măcin, Nufăru, >95000 >120000
Carasu- Babadag,
Porcine
Constanţa Ceamulia de Jos,
Zebil
merinosul de >300000 >300000
Ovine
Palas
Caprine >60000 >100000
cabaline Mangalia >30000 >15000
Moşneni, >700000 >1.500.000
Lumina,
Pasari Mineri,
Cumpăna,
Nalbant
Podişul Podişul pădurile de >19000
Oltinei Niculiţel şi tei
albine
Podişul
Babadag

Scaderi ale efectivului cu cca 65% 1990 - 2015

 AGRICULTURA

FERME AGRICOLE SPECIALIZATE:

SPECIALIZATE
cereale si plante oleaginoase si tehnice
plante medicinale
capsuni

lcea
Ferme zootehnice

42% Tu
Porcine
caprine
struti
piscicole

nstanţa
80% Co
apicole
 AGRICULTURA

RISCURI

Seceta

lcea
Meteorologica 1946-47

42% Tu
Hidrologica
Hidrogeologica

nstanţa
Perdele forestiere

80% Co
1950 , defrisate 1960
1975, defrisate dupa 1989
 Căile de comunicaţie si Rolul istoric, strategic,
transport economic
• Dunărea / porturi+ poduri
• Marea Neagra / porturi
• Reţeaua drumuri antice si din evul mediu
• Liberalizarea transportului pe Dunăre (în 1829)
• Dunărea fluviu internaţional (1856)
• navigaţia fluviala si maritime (sec. XIX la Constanaţa).
• construcţia căii ferate Cernavodă-Constanţa (la 1860);
• construcţia podurilor peste Dunăre şi Balta Ialomiţei (1895);
• construcţia căilor ferate
• Medgidia-Tulcea (1911-1940);
• Medgidia-Negru Vodă (1911-1916);
• Constanţa-Eforie Sud (1906 – 1927)
• Euforie Sud-Mangalia (1927 – 1944);
• amenajarea portului Constanţa şi a şantierului naval (1896-1906);
• flota cu nave fluviale şi maritime
• modernizare dupa 1950, respective 1995
Transporturile maritime

Constanţa:
Constanţa
•port multifunctional maritim si fluvial
•Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII
•zona libera
•relatii comerciale > 400 de porturi
•>156 de dane
•mineraliere, petroliere şi cargouri

Mangalia – specializat în minereuri şi mărfuri petrochimice

Midia
•specializat in operatiuni exploatare offshore deserveste combinatul petrochimic
•Ecluze pe Canalul Dunare – Marea Neagra

Portul Tomis – touristic (VI i.d. Hr.)

Transporturile fluviale şi pe Canalul Dunăre-Marea Neagră
navigaţie fluvială între Ostrov şi Măcin
fluvio-maritimă între Galaţi-Isaccea-Sulina
porturi specializate:
specializate
•Mahmudia (calcare dolomitice pentru Galaţi),
•Tulcea (sector industrial, sector comercial, sector pasageri, port turistic);
•Isaccea (cereale),
•Măcin (materiale de construcţii),
•Cernavodă (port de intrare pe canal).
Canalul Dunare – Marea Neagra - 1984, clasa VI
L = 64,4 km,
l = 90 m;
pescaj = 3,8 m (ad= 7m)
deplasament de până la 5 000 tdw
•navigaţia convoaielor de 196 m lungime, 22,8 m lăţime;
•2 ecluze (Ovidiu si Navodari)
•porturi de aşteptare.
• Medgidia (1,5 mil.t trafic)
din 1855
• Basarabi (0,7 mil.t trafic)
•şantier de reparaţii navale.
•2brate: spre Midia pentru legătura cu portul petrolier:
•2 canale laterale: Ovidiu-Siutghiol şi Taşaul la Lumina (calcar).
•Scop: transportul mărfurilor grele (minereu, cocs, cărbuni, îngrăşăminte).
•distanţa = circa - 300 km
Transport
feroviar 460 km> 2 poduri Borcea, Medgidia – Năvodari – Constanţa; Magistrala 800
77 km electrificate Dunare Lumina – Palas; Năvodari – Sitorman Gari: Constanţa,
Agigea - Cernavodă Tulcea, Medgidia

rutier 3459 km Podul de la

Giurgeni
aeriene M.Kogălniceanu 26 km 1965 Delta Dunarii/Cataloi 1952 / 1973 nou
NV Constanţa 16 km SV Tulcea
 Litoralul Mării Negre
(Constanța, Mamaia,
Băile heliomarine
Costinești, Eforie
(Lacul Techirghiol,
Nord) - 1,4 milioane de
Lacul Mangalia)
turiști annual.

Turis
m
Relief
(Cheile Dobrogei, Cetăți (Histria,
peștera Limanu, pestera Enisala,
La Movile, Culmea
Dinogeția)
Pricopan etc.)
Geologic “Cheile Dobrogei”
Relief litoralul Mării Negre, Podişul industrie Atomocentrala de la
Dobrogei, Munţii Măcin, Cernavodă
Culmea Niculiţelului, Dealurile
Tulcei, Podişul Babadagului,
Peştera Limanu
hidrografie fluviul Dunărea, agricultură Podgorii renumitre și
Lacul Siutghiol, Lacul Techirghiol centre de degustare
(Macin, Niculitel,
Murfatlar)
florăşi faună Rezervaţia Biosferei “Delta transporturi Canalul Dunăre-Marea
Dunării”, Pădurea Letea, Neagră,
Ansamblul Podul de la Cernavodă
populatie muzică populară, dansuri religie Mănăstirea Dervent,
populare, costume tradiţionale, Mănăstirea Celic Dere,
gastronomie (ciorbă de peşte, Mănăstirea Cocoş,
saramură de peşte, tochitură Mănăstirea Peştera
dobrogeană, plăcintă Sfântului Apostol
dobrogeană, vinuri), obiceiuri şi Andrei, Marea Moschee
tradiţii din Constanţa
asezari vechile cetăţi greceşti (Histria,
Tomis, Callatis), monumentul
Tropaeum Traiani de la
Adamclisi, monumentul lui Ali
Gaza Paşa
Stațiuni turistice
 DOBROGEA, DESTINATIE TURISTICA

- resursele naturale; Tipuri de turism Procent din total (%)

- patrimoniu cultural;
Loisir / recreere 60-70
- imobile culturale;
- tradiţii săteşti;
Balnear 15
- produse agricole;
cultural 10

Afaceri 2-3

Aventura 2

personalităţi: Anghel Saligny, Panait

Cerna, Aneta Stan, Gheorghe Hagi,