g)r, !

Zt

JUDEŢELE

ROMÂNIEI
SOCIALISTE
EDIŢIA A II-A

ep

EDITURA POLITICĂ, BUCUREŞTI - 1972

www.cimec.ro
 ·~ REPUBLICA SOCIALI~
\.y., ;~ ".,..J'..,

-; ~. ':~.r-~·~ ROMÂNIA
J.Y Negrtlll-0: 1
SATU MA R E
StG/ff;TU MARMATIEI \ ....._
%.
l ~~
..Jf'
~- e Ct~rcz
@
BAl A MARE
@. Baia S~~~tmic
Vi1eu de Sus
•
>-.1-"o•
• Bor1•• .
f.P HARTA ADMINISTRATIVA

~·

)
1
l
;/O R ADEA
1' ® LEGENDA
(
i
• Salonta
B Municipiul Bucureşti
~· ® Mul')icipiu reşed i ntă d e j
@ Municipi i
• Oraş reşedintă de judet
~· Oraşe
Frontieră de stat
Limită de judet
limita exterioară a oraşe
•
~nicolau Mare ce apartin municipiului
Ocna Sibiului

~. ~J
• j•im.bolia
TIMIŞOARA
• SIBIU
SIBIU @
® •
Cisnădie

r:.P ~ 1
~ eDeta

~ '~
·-

-,
'•
Buftea

aJcuR~TI
\
ILFOV

\
www.cimec.ro
PROLETAR 1 ID UJ TOATE Ţ AR 1l L E, U N 1 T I - V A 1

www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 "Una din laturile importante ale conducerii
o reprezintă, fără îndoială, organizarea admi-
nistrativ-teritorială a ţării.
Au trecut patru ani de la realizarea măsuri­
lor preconizate în această direcţie de Confe-
rinta Naţională; putem afirma acum, pe baza
realităţii, că reorganizarea s-a dovedit pe deplin
justă. Unul din principalele rezultate este întă­
rirea rolului unităţilor de bază : oraşul şi co-
muna. Au fost formate oraşe noi ; s-a trecut la
concentrarea satelor şi comunelor în localităţi
1·urale ?nai puternice, din circa 5 000 de comune
creîndu-se peste 2 700 ; în locui celor 16 regiuni
au fost formate 39 de judeţe, desfiinţîndu-se,
totodată, veriga intermediară dintre unităţile de
bază şi judeţ, raionul. In acest fel, s-a apropiat
conducerea de unităţile de bază şi s-au creat
condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a zonelor
cuprinse în noile judeţe, în trecut neglijate. Se
poate spune că reorganizarea teritorial-adminis-
trativă a avut o ?nare însemnătate pentru înfăp­
tuirea politicii partidului de dezvoltare armo-
nioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul
ţării, de ridicare a nivelului de civilizaţie şi
bunăstare al tuturor oraşelor şi satelor, al în-
tregului nostru popor".

NICOLAE CEAUŞESCU

(Din .,Raportul la Conferinţa Naţionali! a Partidului

Comunist Român. 19-21 iulie 1972")

www.cimec.ro
www.cimec.ro
DIN PARTEA EDITURII

Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român şi Conferinţa Naţională din

iulie 1972 au analizat in mod amplu şi aprofundat schimbările intervenite in struc-
tura societăţii româneşti, legităţile care guvernează mersul nostru pe drumul socia-
lismului şi comunismului, au elaborat, totodată, liniile directoare ale evoluţiei Româ-
niei in deceniile viitoare, ale programului făuririi societăţii socialiste multilateral
dezvoltate in patria noastră. Ca părţi componente de primordială însemnătate ale
acestui program se inscriu dezvoltarea in continuare a bazei tehnica-materiale, a
societăţii, perfecţionarea şi modernizarea forţelor de producţie, progresul susţinut
al industriei şi agriculturii, diversificarea intregii economii naţionale, ridicarea ni-
velului calitativ al activităţii economice, sporirea eficienţei intregii producţii mate-
riale, avintul ştiinţei, învăţămîntului, culturii. Ţelul fundamental al politicii parti-
dului, raţiunea însăşi a construirii socialismului le constituie făurirea bunăstării şi
:fericirii intregului popor, ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, satisfa-
cerea cerinţelor lor materiale şi spirituale, făurirea civilizaţiei socialiste pe pămîntul
României.
In preocupările pentru înfăptuirea consecventă a acestui program, partidul şi
statul acordă o atenţie permanentă repartizării raţionale a forţelor de producţie pe
teritoriul ţării, dezvoltărdi social-economice a tuturor judeţelor şi localităţilor. Ac-
tuala organizare administrativ-teritorială, politica de investiţii, măsurile de perfec-
ţionare a organismului social in ansamblu converg spre crearea unui cadru cit mai
prielnic pentru valorificarea cu o eficienţă crescută a resurselor naturale şi de
muncă, pentru stimularea iniţiativei creatoare a maselor, pentru integrarea tuturor

energiilor şi capacităţilor in acţiunea unitară şi conştientă a intregului popor care.•

sub conducerea partidului, îşi făureşte propriul său viitor.
Lucrarea "Judeţele României s~cialiste", pe care Editura politică o pune la
indemina cititorilor intr-o a doua ediţie, revăzută, prezintă fiecare judeţ şi muni-
cipiul Bucureşti sub o formă monografică, cu datele mai importante şi mai semnifi··
cative privind geografia fizică, istoria, populaţia, localităţile urbane şi rurale,
resursele naturale şi de muncă, economia, invăţămîntul, ştiinţa, arta, perspectivele
de dezvoitare, volumul constituind, in acest fel, şi o bogată sursă de informare.
Materialul grafic-ilustrativ - fotografii, hărţi etc. - contribuie la intregirea
caracterului documentar. Este oferită, astfel, o imagine care, deşi departe de a fi
completă, redă totuşi, in bună măsură, mutaţiile şi realizările pe care anii construc-
ţiei socialiste le-au adus in fiecare colţ al ţării, viitorul luminos pe care socia-
lismul il deschide fiecărui judeţ şi fiecărei localităţi.
Cifrele şi faptele cuprinse in lucrare demonstrează concludent, pagină cu pa-
gină, evoluţia şi afirmarea tot mai pregnantă a judeţelor şi localităţilor in viaţa
social-economică a ţării. Sub acest aspect, capătă o deosebită semnificaţie exempli-
iicatoare cîteva date - dintre multe care ar putea fi citate - in care îşi găsesc
o expresie sintetică realităţile societăţii noastre •. De pildă, populaţia ţării a crescut

* Cifrele şl datele folosite sint reproduse dupâ "Anuarul statistic al Republicll Socia-
liste România. 1972", editat de Dlrec\la Centrală de StatisticA.

www.cimec.ro
A DIN PARTEA EDITURII

in perioada 1966-1971 de la 19 103 163 de locuitori la 20 469 658 de locuitori. Gradul

sporit de urbanizare este reflectat de faptul că in aceeaşi perioadă ponderea locui-
torilor din mediul urban in totalul populaţiei a crescut de la 38,2Dfo la 4l,l0fo. Acest
proces poate fi mai deplin apreciat dacă se ţine seama că la recensămîntul din 1930
populaţia urbană reprezenta doar 21,4Dfo. Unele judeţe au atins un grad relativ inalt de
urbanizare, cum sint: Hunedoara (67,70/o), Braşov (63,10fo), Constanta (57,4Dfo) ş.a.
Potrivit "Directivelor Conferinţei Naţionale a P.C.R din 1972 cu privire la sistema-
tizarea teritoriului, oraşelor şi satelor, la dezvoltarea lor economico-socială", în
anii următori se va trece la dezvoltarea treptată a 300-350 de noi centre urbane.
Progresele realizate sint multilateral oglinwte in evoluţia unor principali in-
dicatori ai dezvoltării economiei naţionale, care, in comparaţie cu anul 1950, s-au
prezentat in 1965 şi 1971 in felul următor :

UNII DINTRE PRINCIPALII INDICATORI AI DEZVOLTARII

ECONOMIEI NATIONALE (1950- 100)

1965 1971

Populaţia 116,7 125,5

NumArul ealariaţilor 203 253
VBllitul naţional us 676
Venitul naţional pe loouitor SM r.ss
Produoţia globalllnduatrlali 648 de lS ori
din oare:
Grupa A 82S de 17 ori
Grupa B 457 806
Produoţia globali agriooli 193 2C>3
Vlnzlrile de ml.rfurl ou amAnuntul prin
oomerţul IOOlalist 479 792
Produotivitatea munoii pe un Balariat In
induBtrie 34S 510

Ponderea judeţelor in ansamblul economiei naţionale in 1971 este redată in

tabelul din pagina 9.

~
Clifrele :'l.u darul de a face comentariile aproape inutile. Ele confirmă pregnant
reşterea ponderii economice a unor judeţe in trecut neglijate, politica de investiţii
orientată spre dezvoltarea industriei şi agriculturii, creşterea numărului de sala-
laţi, a nivelului de trai etc.
RealizArile obţinute in dezvoltarea economiei şi culturii sint rodul politicii
creatoare, marxist-leniniste, a Partidului Comunist Român, politică pe care o trans-
pun cu fermitate in viaţă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenil
muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate. Orlentările şi dlrectlvele
dezvoltării economico-sociale a României in deceniile următoare, elaborate de Con-
ferinţa Naţională a P.C.R. din iulie 1972, prevăd un puternic avint al forţelor de
producţie, pe baza ştiinţei şi tehnicii moderne, perfecţionarea continuă a relaţiilor
de producţie şi a raporturilor dintre oameni, ridicarea nivelului de trai, de cunoaş­
tere şi cultură al intregului popor, adincirea democraţiei socialiste, participarea tot
mai intensă a ţării la diviziunea internaţională socialistă a muncii, la schimburile
economice şi la cooperarea internaţională.

www.cimec.ro
 DIN PABTBA BDITUBII 9

PRINCIPALII INDICATORI CARE CARACTERIZEAZA LOCUL JUDETELOR IN ANSAMBLUL

ECONOMIEI NATIONALE IN ANUL 1871 (procente)

Supra.laţa Salariaţi Fonduri fixe 1

.
-~
.
-------- --- --- --- --- --- --- <
"
.."
.~
.:;
- - - --- --- ------
~.
A 2 4 6 8 9 10 11 12

T~lal ...•••••.•••.. oo 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Municipiul Buoureşti.. 7,8 0,3 0,2 0,3 15,6 16,5 10,4 1,4 U,3 17,3 0,8 16,6
Judeţul

Alba . o.•... o. ooooooo 1,9 2,6 2,3 1,6 1,9 2,2 1,3 .. 1,1 1,4 1,4 1,7 1,6
Arad . o. ooooo. o. o... o 2,4 3,2 3,3 3,6 2,5 :!,7 1,1 4,3 1,4 2,1 4,2 2,5
Argeş ......... o...... 2,8 2,9 2,3 1,8 2,9 3,2 4,9 1,7 4,4 3,6 1,8 2,9
Bacău 00 ........... 0 ~ 2,8 2,3 2,0 2,7 2,9 5,3 . 1,4 2,6 3,2 2,0 2,6
Bihor ....... 0 .. o .... 0 3,0 3,2 3,2 3,2 2,9 3,1 2,2 3,5 2,4 2,4 3,8 3o0
Biatriţa-~ăslud oooooo 1,4 2,2 2,0 1,1 0,8 0,5 0,2 0,8 0,6 0,3 1,3 o.~

Boto1ani .,o ........ o 2,~ 9,1 2,7 3,3 1,0 0,6 0,4. 1,8 0,6 0,6 2,6 1,2
Br&IOV oo. ooooooooooo 2,3 2,2 2,0 1,3 4,1 &,7 4,5 1,7 3,5 6,7 2,0 3,7
Briila. ooooooooooooo.. 1,8• 2,0 2,7 3,7 1,9 1,6 2,5 4,7 2,3 2,1 3,7 1,9
Buzlu 2,6 2,7 2,7 1,5 1,4 2,3 1,4 1,2 2,8
00 . . . . 0 ...... 0
2,11 1,2 1o7
(;araş·Severin oooooooo 3,6 2,7 1,4 2,L 2,6. 0,7 1,7 1,2
1,8 2,6 1,8
Cluj ..... o.... o.... o 2,8 2,9 2,2 3,9. 4,3 2,9 2,0 2,5 3,5 2,4
3,3 3,9
Constanta ........... o
(;ovasna ..... o....... o
2,6
0,9
3,0
1,6
3,9
1,2
5,1
0,9
3,6 '·
. -1,9
0,8"'.._" 9
2,2 .
(,'
o,5'u~·
.
71
o9
5,8
0,7
2,2
0,6
4,11
1,4
4,3
o.~

·4.\ ~· :5,2
1:21~
1,5 1,6 1,9 1 --v, 2 1,6
Dim'wyita.... . .. ;.::.···· 2,2 1,6 2,3\ 1,5 1,8
Dolj ...... 0 ........ 0 3,6 3,1 3,9 5,1 2;ir-~
• 2,3 4,0 3,5~ 3,3 4,1 2,8
Galaţi .... 1,9 2,4 3,0 2,7 5,8 34 4,8 3,4 2,9
0 ........ 0 2,6 2,3 2,5
Gorj ............... o.. 1,6 2,4 1,8 1,2 1,4 2,3 1:1 2,5 1,0 1,0 1,2
1,4
Harghita • o......... o 1,5 2,8 2.,7 1,1 1,5 0,8 0,9 1,2 1,0 1,5 1,6
1,8
Hunedoara oooooooo. o 2,1'> 2,9 2,4 1,0 3,1 7,5 0,9 3,1 5,0 1,5
4,1 2,9
Womiţa ........... o 1,9 2,6 3,5 &,1 1,7 0,9 7,6 2,7 1,0 4,7
0,7 1,6
Iaşi oooooooooooooooooO 3,4 2,3 2,7 2,9 2,7 2,0 2,6 2,3 2,7 2,7 2,7
2,1
llfov ... oooooooooo ooo 3,9 3,5 4,4 6,3 2,4 1,5 1,5 7,7 3,0 1,4 5,9 2,0
Maramure1 oo .. o 2,3 2,6 2,0 1,0 2.0 1,6 0,6 1,2 1,5 1,4
00 • 00
2,3 2,0
Mehedinti . ooooooooooo 2,1 2,0 2,0 1,2 1,3 1,3
2,3 1,5
1,6 0,8 0,9 1,2
Mureş oooooooooooooooo 2,8 2,8 2,5 2,9 3,3 2,1 2,9
2,9 3,2 2,5 3,4 2,8
Neamţ ooooooOooooooo 2,5 2,5 1,8 1,7 1,9 3,4 0,9 2,0 2°,5 1,9 2,0
2,1
Olt .. , .. ooooooooooooo 2,5 2,3 2,9 4,0 1,4 2,2 2,2 3,2
0,8 3,3 1,2 1,5
Prahova oooOOOOOOoOOOO 3,7 2,0 1,9 1,5 4,4 6,3 2,6 3,6 2,2
5,5 6,1 4,0
Satu :Mare. oo oo o 1,8 1,8 Z,2 2,3 1,5 1,6 0,6 2,1 1,2 2,5
00 00 ••
1,2 1,6
Sll.laj ....... 1,3 1,6 1,7 1,4 0,7 0,3 0,8 0,7 1,3
000000000
0,5 0,2 0,8
Sibiu ... oooo .. ooooooo 2,2 2,3 2,1 1,3 2,9 4,0 2,3 1,6 1,8 1,7
3,6 2,5
Suoeava oooo• oooo o 3,0 3,6 2,4 2,0 2,4 2,6 1,7 1,5 3,0
0000
1,5 1,9 2,4
Teleorman 2,~ 2,5 3,4 4,9 1,3 0,8 1,8 3,3
1,7 3,5
000000000000
1,0 1,6
·rimll 000 . . . . . . . . . . . 0.
A1 3,6 4,7 5,7 4,0 4,2 2,0 6,5 2,8 3,7 5,4 4,0
Tulcea OooOOooooooo•O 1,2 3,5 2,2 2,6 1,1 0,9 1,0 2,2 1,6 0,4 2,0 1,1
Vaslui oo•oooooooo•oo 2,3 2,2 2,8 3,1 1,1 0,7 0,5 2,2 1,0 0,7 2,3 1,2
Viloea . o... o. oo•. ooo0 o 1,9 2,4 1,7 1,0 1,5 1,0 1,7 0,9 2,5 1,0 1,3 1,6
Vranoea oo. o.. oooooO oo 1,8 2,0 1,7 1,5 1,2 0,8 0,5 1,7 0,8 0,7 1,8 1,2

1 Din unitftile aooialisteo

www.cimec.ro
10 D 1N PA B T E A E D 1 T U B II

Obiectivele care conturează această perspectivă şi a căror realizare est€'

preconizată pentru perioada 1976-1990 vor situa România socialistă pe noi trepte
ale progresului şi civilizaţiei. După cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, "trans-
punerea în viaţlf. a acestui însufleţitor program va marca parcurgerea unei etape
istorice de importanţă decisivă pentru t'iitorul poporului romdn, asigurînd crearea
societăţii socialiste multilateral dezt·oltate in patria noastră, aşezQrea temeliilor
trainice pentru edificarea comunismului in România" .

•
• •
Prima ediţie a acestei lucrări a apărut in 1969, avind un colectiv de coordonare
ştiinţifică format din tovarăşii Gh. P. Apostol, Gh. Bobocea, 1. Desmireanu, F. Du-
mitrescu, V. Ivanovici, membru corespondent al Academiei R. S·. România, 1. Mo-
raru, Al. Roşu, Şt. Ştefănescu, M. Vasilescu, iar ca autori pe tovarăşii 1. Anghel,
Gh. P. Apostol, Gh. Bobocea, S. Cojocaru, N. Costache, 1. Desmireanu, F. Dumi-
trescu, N. Iancu, V. Ivanovici, C. Iuga, P. lva.JiCU, A. Mag, 1. Mihalache, 1. Moraru,
1. Năstăsoiu, T. Popescu, Al. Roşu, M. Stănică, Şt. Ştefănescu, M. Vasilescu, S. Vlad.
cărora Editura le mulţumeşte încă o dată pentru competenta şi preţioasa muncă
depusă.
Prezenta ediţie a lucrării a fost pregătită pentru tipar, pe baza ediţiei prece-
dente, de un colectiv al Editurii politice cu sprijinul nemijlocit al comitetelor de
partid judeţene şi al Comitetului municipal de partid Bucureşti, al unor colective
fo1mate şi indrumate de către acest:!a. Tuturor, Editura le exprimă, şi pe această
cale, cele mai vii m·.1lţumiri.

www.cimec.ro
 MUNICIPIUL
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Municipiul
este situat in partea de sud a ţării (la
intretăierea paralelei 44°26' latitudine
nordică cu meridianul de 26°06' longitu-
dine estică), in mijlocul Cîmpiei Române.
In limitele teritoriului său administrativ,
îm'Părţit in 8 sectoare, sint cuprinse - in
afara oraşului propriu-zis un număr
de 12 comune suburbane, cu 23 de sate
componente.
Are o suprafaţă de 605 kmz.
RELIEFUL se prezintă sub forma unei
cimpii fragmentate de văi, cu terase lo-
cale, acoperită cu depozite loessoide pe
<:are apar numeroase crovuri. In această
zonă. cîmpia are in general o uşoară în-
clinare dinspre nord-vest spre sud-est, al-
titudinea medie fiind de circa 60 m.
Tăiată de văi puţin adinci (Dimbovita şi
Colentina), cu lunci largi şi tinere peste
care in trecut se intindea vestitul codru al
Vlăsiei, această cîmpie, prin resursele sale
naturale, a favorizat apariţia şi dezvol-
tarea unei importante aşezări urbane.
CLIMA are un caracter CDntinental cu
nuanţe excesive. TerylPE!ratura medie
anuală este de 11°, depăşind cu 1°-1,5°
media pe ţară. 'temperatura medie in
luna Ianuarie este de -3° ; temperatura
maximă absolută a fost de 41 ,1° in 1945, iar
minima absol6tă de -30,0" in 1942 Oa
Bucureşti-B~easa). Media anuală a pre-
cipitaţiilor variază intre 500 mm şi
600 mm . .Vinturile dominante sint cele de
www.cimec.ro
BUCUREŞTI
est şi vest in sudul zonei municipiului,
cît şi cele de nord şi nord-est in partea
nordică.
HIDROGRAFIA. Principala arteră hidro-
grafică este formată de cursurile rîurilor
Dimboviţa şi Colentina, precum şi din-
tr-un număr de lacuri, importante puncte
de atracţie şi agrement pentru populaţia
oraşului (Băneasa, Herăstrău, Floreasca,
Tei, Chitila, Mogoşoaia, Fundeni, Pante-
limon).
SOLURILE sint reprezentate prin cerno-
ziom, avind la bază un strat gros de loes'i.
Importante cantităţi de pietriş uri· şi nisi-
puri, marne şi argile se găsesc la sute de
metri adincime sub pătura de loess a
cîmpiei.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL MUNICI-
PIULUI. Cercetările arheologice atestă că
teritoriul pe care se află municipiul Bucu-
reşti a fost lO<:Uit continuu, încă din epoca
paleolitică . Au fost descoperite, totodată ,
urme ale unor comunităţi omeneşti din
neolitic, din epoca bronzului şi a fierului,
in care sint prezente aşezări ale geto-da-
cilor ce au continuat să fie locuite şi in
epoca prefeudală. In Bucureştii Noi, la
Pipera, la Crîngaşi, in Piaţa Unirii au
fost descoperite aşezări ale populaţiei
vechi româneşti datînd din secolele al
X-lea şi al XI-lea, iar pe malul lacului
Tei, in pădurea Pantelimon - aşezări din
secolele al XII-lea şi al XIV-lea.
12 M V N 1C 1P 1V L B V CV B E ŞT 1
In pofida faptului cA omul s-a aşezat
pe aceste meleaguri de circa o sută de
milenii, oraşul Bucureşti n-a primit "act
de identitate" decit in secolul al XV-lea.
Numele de Bucureşti este intilnit pentr.1
prima oară in istorie intr-un hrisov dat
de domnul Ţării Româneşti Vlad Ţepeş
la 20 septembrie 1459. Apreciind poziţia
strategică a vechii aşezări pe drumul co-
mercial dintre Braşov şi Dunăre, Vlad Te-
peş a ridicat Cetatea Bucureşti, insemnat
avanpost in sistemul de fortificaţii im-
potriva invaziilor otomane. Oraşul a fost
întărit in timpul lui Mircea Ciobanul, iar
in timpul domniilor lui Matei Basarab,
Şerban Cantacuzino şi Constantin Brin-
coveanu devine un important centru eco-
nomic. In secolul al XVII-lea, capitala
Ţării Româneşti este mutată in acest oraş
in continuA dezvoltare.
Bucureştiul este un oraş cu tradiţii glo-
rioase de luptă, masele populare de alei
jucind unul dintre cele mai importante
roluri in bătăliile poporului român pen-
tru eliberarea naţională şi socialA. In 16!;5
in Bucureşti a avut loc prima mare rAs-
coalA - a selmenllor şi dorobanţilor -,
care s-a extins şi a cuprins populaţia din
oraş şi din ţarA. Intre anii 1764 şi 1765
a avut loc cea mai mare ridicare a mase-
lor din a doua jumAtate a secolului al
XVIII-lea răscoala rufeturilor, sau a
breslelor. In 1821, masele populare din
Bucureşti au participat la răscoala con-
dusă de Tudor Vladimirescu. Cîmpia Fi-
laretului, astăzi Parcul Ubertăţii, a cu-
noscut marile intruniri şi acţiuni ale
populaţiei in timpul revoluţiei din 1848.
Parcul Libertăţii este totodată şi locul in
care a sărbătorit proletarlatul bucu-
reştean in 1890 prima zi de 1 Mal, ziua
solldaritlţii Internaţionale a oamenilor
muncii. Pe locurile de astăzi ale Pieţei
Unirii şi ale dealului Marii AdunAri Na·
ţionale, masele bucureştene au impus in
ianuarie 1859 alegerea ca domn a lui
Alexandru Ioan Cuza, pe aceastA cale
realizindu-se unirea Ţării Româneşti cu
Moldova. Tot aici a fost proclamatA la
www.cimec.ro
9 mai 1877 Independenţa de stat a RomA-
niei.
Anul 1862 marchează un important m~
ment in viaţa oraşului : stabilirea capita-
lei Principatelor Unite la Bucureşti.
Aceasta i-a mărit rolul politic-adminio-
trativ, a contribuit la creşterea im-
portanţei sale economice. Bucureştiul
parcurge însă drumul tipic oraşelor capi-
taliste, cu toate contradicţiile şi contras-
tele lor economice, social-culturale şi edi-
litare. Pe de o parte, Iau fiinţă o serie
de intreprinderi mari, un centru cu sedii
de bănci, hoteluri şi magazine luxoase,
locuinţe elegante, pe de altă parte peri-
ferii şi cartiere întinse lipsite de lumln3
electrică, de apă şi canallzare.
Oraşul concentra in a doua jumătate a
secolului al XIX-lea aproape intreaga In-
dustrie a ţării. Aici se aflau Importantele
intreprinderi ale vremii : moara "Assan"
(prima fabrică acţionat! de maşini in
Bucureşti), intreprinderile mecano-meta-
lurglce "Lemattre", "Wolf", "Pirotehnla",
Arsenalul armatei, Atelierele C.F.R. şi al-
tele.
Masele muncitoare bucureştene au pur-
tat importante bătălii de clasA : la 13 de-
cembrie 1918, cind demonstratia munci-
torilor a fost reprlmată singeros de către
autorităţile burghezo-moşlereşti ; in 1920,
cind greva generalA a cuprins pentru
prima oară intregul proletariat din Româ-
nia in lupta impotriva claselor exploata-
toare, grevă care prin amploarea şi com-
bativitatea el revoluţionară, a fost unul
dintre cele mal importante momente din
istoria luptelor de clasă din România ; In
1933, cind au avut loc erolcele lupte ale
ceferiştUor de [a Atelierele "Grivlţa" in-
dreptate impotdva exploatării şi asupri-
ri!, a pericolului fascismului, precum şi
numeroase alte acţiuni greviste şi de-
monstraţii.
In Bucureşti s-a ţinut la 8 mai 1921
Congresul care a consfinţit intemeierea
Partidului Comunist din RQmânia, eveni-
ment de o deosebitA importanţă in istoria
mişcării muncitoreşti, a poporului nostru.
Dintre locurile şi obiectivele t1.re evocA
 .:···
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
····~
... r
:·····"·····"···
······ ••••·ş.,..P;_.r"..",
...· .
·············

$os. Călăroji

1
CI

--
:11
ft

LEGENDA •-
CI
l"
limita municipiului
Limită de sector III
Limita comunelor suburbane c:
ce apartin municipiului
n
c:
• Comune
Căi de circulatie
III
!Il
oUJ
Căi ferate
>oi
= Cursuri da ape
Numărul se<lorului
1 ....
CI>

www.cimec.ro
l4 MUNICIPIUL BUCUREŞTI
paginile de glorie înscrise în istoria capi-
talei şi a mişcării muncitoreşti din Româ-
nia de către proletariatul bucureştean pot
fi amintite tipografia ilegală a grupurilor
comuniste din România care a funcţionat
în anii 1918-1919 pe şoseaua Vitan, lîngă
Fabrica de ţesături de mătase ; Piaţa ve-
chiului Teatru Naţional care evocă jertfa
muncitorilor asasinaţi în decembrie 1918 ;
Piaţa Republicii, unde o inscripţie săpată
pe o placă de marmură şi aplicată pe
unul din blocuri relevă că în acest loc a
luat fiinţă Partidu[ Comunist din România.
O placă comemorativă de pe Calea Victo-
riei nr. 134 aminteşte de faptul că acolo
între anii 1939 şi 1940, în timpul luptei
antifasciste, a funcţionat postul ilegal
de radioemisiune "România liberă", orga-
nizat de partid. Pe str. Şcoala Floreasca
nr. 34 în perioada 1941-1944 a fost tipo-
grafia ilegală a C.C. al P.C.R., în cadrul
căreia a apărut, începînd din 1943, ziarul
patriotic "România liberă". Pe str. Arme-
nească la nr. 14 .a avut loc în 1944, în
noaptea de 13 spre 14 iunie, şedinţa con-
spirativă organizată de P.C.R. în cadrul
căreia a fost însuşit planul elaborat de
partid in vederea răsturnării dictaturii
fasciste antonesciene. In vecinătatea ac-
tualului stadion "23 August", pe str. Vă­
deni, se găsea o altă casă conspirativă a
partidului in care s-au discutat probleme
referitoare la pregătirea insurecţiei ar-
mate şi unde în noaptea de 23 august
1944 au fost aduşi membrii guvernului
antonescian arestaţi la palat. Aleea
Alexandru este un loc care aminteşte de
bătălia eroică dată de formaţiunile de
luptă patriotice şi armată din timpul in-
surecţiei şi unde funcţiona la 24 august
comandamentul formaţiunilor de luptă
patriotice. Sint, de asemenea, numeroase
alte locuri ce amintesc de eroismul for-
maţiunilor de luptă patriotice şi ale ar-
matei, care au dus lupte grele pentru
zdrobirea trupelor germane din Bucureşti
(str. Ilfov nr. 6, unde a fost comandamen-
tul aviaţiei germane, Şcoala superioară de
război - localul actualei Academii Miii-
www.cimec.ro
tare - unde se afla comandamentul ar-
matei de uscat germane, Calea Şerban
Vodă, pădurea Băneasa etc.).
Masele muncitoare bucureştene au avut
un rol de seamă in lupta pentru instau-
rarea, la 6 martie 1945, a primului guvern
democratic din istoria poporului român,
precum şi in realizarea actului istoric al
abolirii monarhiei şi proclamării republi-
cii la 30 decembrie 1947.
In anii construcţiei socialiste, Bucu-
reştiul ocupă un loc important in cadrul
programului de dezvoltare a patriei. Mu-
nicipiul Bucureşti - capitala Republicii
Socialiste România - este azi cel mai
mare şi mai insemnat centru politic, eco-
nomic, administrativ şi cultural al ţării şi
totodată unul dintre importantele oraşe
ale continentului european.
POPULAŢIA. La 1 iulie 1971, municipiul
Bucureşti (inclusiv cele 12 comune sub-
urbane) avea o populaţie de peste
1 590 000 de locuitori (7,8% din populaţia
ţării), numărindu-se printre marile oraşe
din Europa.
In decurs de 4 decenii (1930-1970),
populaţia oraşului Bucureşti a crescut cu
circa 911 000 de locuitori, ceea ce reflectă
dezvoltarea sa economică şi social-cultu-
rală.
Densitatea populaţiei a crescut de la
1 097 de locuitori pe km2 în 1930 la 2 631
locuitori pe km 2 in 1971. Structura
populaţiei pe sexe reflectă o pondere mai
mare a populaţiei de sex feminin (51,8°/o
din totalul populaţiei).
In 1971, numărul salariaţilor care lu-
crau în unităţile economice şi social-
culturale a fost de 837 400 de persoane
(din care circa 576 000 de muncitori),
municipiul Bucurt<Şti avînd cea mai
mare greutate specific.ii pe ţară (15,60/o)
din totalul salariaţilor. ~umărul salaria-
ţilor ce revin la 1 000 de locuitori este
de 526, cu mult superior nivelului mediu
pe ţară. Cea mai mare t-arte a sa-
lariaţilor sînt concentraţi in ramurile in-
dustriei şi in construcţii, unde lucrează
550fo dm totalul lor (in industrie 43,5%,

iar în construcţii 11,5%). Cu o pondere
însemnată se înscriu şi salariaţii din ra-
murile : învăţămînt, cultură şi artă (6,1 'Jc),
ştiinţă şi servire ştiinţifică (3,6%), ocro-
tirea sănătăţii, asistenţă socială şi cultură
fizică (4,30fo), circulaţia mărfurilor (9,7%),
gospodărie comunală (7,90fo) etc.
Deşi ponderea salariaţilor ocupaţi in
ramurile ştiinţă şi servire ştiinţifică
(3,60fo faţă de total municipiu) şi admi-
nistraţie (2,50fo) este relativ redusă, ca-
pitala, datorită funcţiilor sale, concentrează
44,3% şi respectiv 31,3Dfe din salariaţii ra-
murilor respective pe ţară. Pe categorii,
repartizarea salariaţilor (in martie 1971)
se prezintă după cum urmează : muncitori
- 68% din totalul salariaţilor, ingineri <şi
tehnicieni - 16,3%, personal de speciali-
tate - 9,40fo, funcţionari - 4,20fo etc.
TRASATURI ECONOMICE. In trecut in-
treaga viaţă economică a oraşului Bucu-
reşti s-a dezvoltat neuniform. In struc-
tura producţiei industriale ponderea cea
mai ridi<:ată revenea ramurilor industriei
alimentare, textile şi pielărie. Industr;a
construcţiilor de maşini şi a prelucrării
metalelor era slab dezvoltată, 90ll/o din
intreprinderile acestei ramuri fiind pro-
filate pentru reparaţii şi asamblări.
Inaintea naţionalizării prine;palelor mij-
loace de producţie (11 iunie 1948) aproape
o treime din intreprinderile bucureştene
nu aveau forţă motrice instalată, iar din
cele cu forţă motrice, 700fo aveau sub
20 CP.
In anii construcţiei socialiste, in eco-
nomia oraşului s-a petrecut o profundă
transformare revoluţionară ca urmare a
realizărilor obţinute in de:zvoltarea dife-
ritelor ramuri ecom::Jmice. Municipiul
Bucureşti este astăzi principalul centru
industrial al ţărU atît in ceea ce priveşte
volumul productiei, cit şi in ceea ce pri-
veşte varietatea ramurilor industriale.
In aceşti aJii, industria bucureşteană a
dobindit un caracter cu totul nou, speci-
fic socialismului. lmpetuoasa ei de:zvol-
tare 05l1ndeşte politica de industrializare
www.cimec.ro
M V N 1C 1P 1V L B V CV R E ŞT 1 1&
socialistă a ţării dusă cu consecvenţă de
către P.C.R. Totodată s-au dezvoltat şi
diversificat şi celelalte ramuri ale econo-
miei.
Economia oraşului Bucureşti se pre-
zintă ca un tot organic la baza căruia
stă o reţea complexă şi variată de legă­
turi ce s-au stabilit intre diferitele sale
unităţi din cadrul producţiei şi schimbu-
lui, precum şi intre diferitele ramuri şi
subramuri ale producţiei. Dezvoltarea so-
cialistă a oraşului Bucureşti a dus nu
numai la schimbări radicale in economia
acestuia, ci a determinat profunde schim-
bări in întreaga viaţă politică şi social-
culturală, extinzîndu-se caracteristicile
funcţionale ale capitalei ţării.
INDUSTRIA. Municipiul Burureşti dis-
pune de o puternică industrie înzestrată
cu o tehnică modernă, in structura căreia
ramurile industriei construeţiilor de ma-
şini şi metalurgi<:e deţin ponderea cea
mai mare.
Pentru dezvoltarea potenţialului in-
dustrial, in anii construcţiei socialiste au
fost date in funcţiune noi obiective de
mare capacitate, iar intreprinderile exis-
tente au fost dezvoltate şi reutilate cu
maşini şi agregate de inalt nivel tehnic.
Printre obiectivele mai importante date
în funcţiune pot fi menţionate : centra-"
lele electrice şi de termoficare "Groză­
veşti", "23 August", "Bucureşti-Sud" ; Fa-
brica de maşini-unelte şi agregate, Uzina
de radiatoare, echipament metalic, obiecte
şi armături sanitare, Fabrica de prelucrare
a maselor plastice, Intreprinderea de piese
radio şi semiconductori Băneasa, Fabrica
pentru elemente de automatizare, Fabrica
de bunuri de consum din <:auciuc Ji:lava,
Uzina de anvelope "Danubiana", Comple-
xul pentru industrializarea lemnului Pi-
pera, Fabrica de produse lactate, Fabrica
de nasturi, Fabrica de tricotaje de lină
ş.a.
Cea mai mare parte a vechilor intre-
prinderi au fost modernizate şi dezvol-
tate ; astfel sint : Uzina "Timpuri noi",
16 M U N 1 C 1 P 1 U lo B U CU B B 1 'K' 1

Uzina "23 August", Uzina "Vulcan", Uzina deţin peste 500/o din totalul producţtea
de maşini agricole "SemAnAtoarea", Uzina globale industriale a municipiului. Volu-
"Electronica", Uzina de ma.şini grele, mul insemnat al producţiei Industriale a
Uzina mecanică de utilaj chimic, Uzina municipiului Bucureşti este determinat
de maşini electrice Bucureşti, .,Electro- de locul important pe care economia
acestuia îl ocupă în ansamblul economiei
tehnica" etc.
naţionale atît in ceea ce priveşte satisfa-
Volumul global al producţiei industriale
cerea cerinţelor de mijloace de producţie
bucureştene reprezintă aproape o cincime
şi bunuri de consum pentru nevoi pro-
(circa 17,3%) din producţia globală a in- prii, cît şi pentru restul judeţelor.
dustriei ţării. Majoritatea Intreprinderi- Nomenclatorul producţiei Industriale
lor industriale sînt unităţi mari, puter- s-a îmbogăţit cu o gamă variată de pro-
nice, cu un profil judicios stabilit pe baza duse, printre care pot fi amintite : utilaje
specializării şi cooperării In producţie. In pentru industria chimică, pentru industria
1971 în industrie existau un numAr de metalurgicA, pentru industria materiale-
235 de întreprinderi, din care 175 de sub- lor de construcţii, maşini agricole, maşini­
ordonare republicană. Un număr de 193 unelte, pompe centrifugale, cabluri elec-
trice izolate, aparataj electrotehnic şi de
întreprinderi (82,1% din totalul Intreprin-
automatizare, aparate electronice de mă­
derilor) aveau peste 500 de muncitori.
sură şi control, mijloace ale tehnicii de
In 1971, ponderea producţiei Industriale calcul, locomotive diesel electrice şl hl-
a principalelor ramuri se prezenta astfel: draulice, autobuze, troleibuze, produse de
mase plastice, anvelope, motoare cu
rn prooente !aţi de: combustie Internă, maşini electrice, apa-
rate de radio şi televizoare, medicamente,
produoţia producţia
globali global li tricotaje şi ţesături din fire sintetice, ma-
induotriali!. indu•triali!. şini şi aparate electrice de uz casnic şi
pe a ramurilor
munioipin pe ţarii altele.
Industria energiei electrice şi termice,
Total industrie 100,0 17,3 deşi se Inscrie cu o pondere mică tn ca-
din care:
Metalnrgia leroasli 2,7 5,7
drul producţiei globale industriale a mu-
Metalurgia neferoasli 2,2 13,4 nicipiului, prezintă totuşi o Importanţă
Con•trucţii de maşini şi prelu· deosebită. Ca urmare a dezvoltArii aces-
orarea metalelor 39,3 25,4 tei ramuri, In Bucureşti se produce acum,
Chimie 12,1 20,2
Materiale de construoţli 1,9 9,5
într-un singur an, de peste două ori mai
Textilă 11,4 27,4 multă energie electrică decit se producea
Conlectii 6,9 23,1 in întreaga ţară în 1938. Municipiul a fost
Pidi!.rie, blănărie şi tncălţămin-
te 2,9 21.9
racordat la sistemul energetic naţional.
Alimentară 13,6 H,l O Importanţă deosebită prezintă ra-
Silpunuri şi cosmetice 0,7 57.4 murile metalurgiei feroase şl neferoase,
Poligrafie 0,9 56,4
la producţia cărora concură unele dintre
cele mai mari obiective industriale ale
Cea mai mare parte a ramurilor in- Bucureştiului, cum sînt : Uzina de ţevi

dustriale ale capitalei sint de Importanţă
naţională. Ele deţin un volum mare In
producţia ţării şi o greutate specificA In-
semnată în cadrul ramurilor respective.
Se remarcă îndeosebi o dezvoltare puter-
nică a ramurilor industriei grele ; numai
construcţia de maşini şi Industria chimicA
"Republica", Uzina "Larornet", Uzina "Ne-
feral". In 1971, în intreprinderile acestor
ramuri s-au produs peste P.7 000 de tone
de !aminate finite pline.
Una din ramurile industriale. puternic
dezvoltate, care situează municip\ul Bucu-
reşti pe primul loc în cadrul ramulii res-

www.cimec.ro

pective pe ţară, o constituie industria
constructoare de maşini şi a prelucrării
metalelor. Ea cuprinde mari obiective in-
dustriale înzestrate cu o tehnică modernă
şi are un rol important in asigurarea eco-
nomiei naţionale cu o gamă variată de
produse. Printre intreprinderile impor-
tante din această ramură, un rol de
seamă revine Fabricii de maşini-unelte şi
agregate. Ea a fost înzestrată cu maşini
şi utilaje adecvatP., in măsură să promo-
veze concepţia maşinilor-unelte de tip
agregat la nivelul celor mai noi cuceriri
ale tehnicii mondiale. O mare dezvoltare
a luat asimilarea maşinilor-unelte grele.
Printre maşinile şi instalaţiile moderne
care sînt produse in uzinele din Bucureşti
se inscriu şi utilajele tehnologice pentru
diverse ramuri industriale. Astfel, la
Uzina "23 August" se fabrică utilaj teh-
nologic pentru industria petrolieră şi In-
dustria chimică ; la Uzina mecanicA de
utilaj chimic şi Uzina de utilaj chimic
"Griviţa roşie" se fabrică utilaj pentru
asigurarea cerinţelor industriei chimice.
Produse de înaltă tehnicltate (cazanele
de aburi, instalaţiile termoenergetice pen-
tru cazane de mare capacitate, liniile
tehnologice pentru fabricile de ciment,
motoarele cu combustie Internă) sint fa-
bricate la uzinele "23 August", "Vulcan",
"Timpuri noi" ş.a.
Uzina de maşini agricole "SemAnA-
toarea" produce şi livrează agriculturii
combine pentru recoltatul păioasellor,
combine pentru porumb, semAnători me-
canice. Numai in 1971 prin porţile acestei
uzine au ieşit aproape 12 000 de combine
tractate pentru recoltatul păioaselor.
Industria constructoare de maşini din
Bucureşti are o importanţă deosebită şi
în direcţia asigurării cu autovehicule a
cerinţelor transportului in comun atit
pentru capitală, cit şi pentru alte centre
din ţară. In această privinţA se remarcă
Uzina "Autobuzul", unde se produc in se-
rie anual circa 9 000-10 000 de autove-
hicule, din care 2 300 de- autobuze şi tro-
leibuze, iar restul autoutilitare, din care
o parte sint exportate.
www.cimec.ro
MUNICIPIUL BUCUREŞTI 17
In intreprinderile electrotehnice din ca-
pitală se produc : contori electrici, linii
automate şi macaze (Uzina "Electromag-
netica"), cabluri de forţă, condensatori,
materiale electroizolante, conductori email
(Fabrica de cabluri şi materiale electro-
izolante), aparataj electric (Intreprin-
derea "Electroaparataj"), tuburi fluores-
cente (Uzina de cinescoape) etc.
Bucureştiul este singurul centru din
ţară în care se produc aparate de radio-
emisie şi televizoare. In 1971 Uzina "Elec-
tronica" a produs peste 480 000 de aparate
de radio şi circa 300 000 de televizoare.
Pentru asigurarea cerinţelor de piese de
radio şi semiconductori, în Bucureşti a
fost dată in funcţiune Intreprinderea de
piese de radio şi semiconductori Băneasa.
Puţin dezvoltată in trecut, industria
chimică era reprezentată doar prin citeva
ateliere, laboratoare şi fabrici mici care
produceau vopsele, lacuri şi unele pro-
duse farmaceutice, deţlnind o pGndere
neînsemnată in producţia industrială a
ţării. In anii construcţiei socialiste, prin
darea in funcţiune a unor intreprinderi
noi, moderne, şi prin reutilarea şi dez-
voltarea unităţilor existente s-a ajuns ca
in Bucureşti să se realizeze o pătrime din
producţia globală industrială a ramurii pe
ţară. Dintre produsele intreprinderilor
din ramura chimică se pot . aminti : fire
şi fibre artificiale (Fabrica de fibre ar-
tificiale "Viscofil"), anvelope (Uzina de
anvelope "Danubiana"), articole tehnice ~i
sanitare din cauciuc, încălţăminte din
cauciuc (Combinatul de articole tehnice
din cauciuc Jilava), obiecte din material
plastic (Uzina de prelucrare a maselor
plastice), anticorosivi (Fabrica "Anticoro-
sivul"), lacuri, vopsele, substanţe organice
pure (Uzina "Policolor") etc. Industria
chimico-farmaceutică asigură o gamA
largă şi variată de soluţii injectabile, pro-
duse de extracte vegetale, medicamente
de sinteză organică şi altele, la produ-
cerea cărora concură fabrici ca "Biofarm",
"Sintofarm", Uzina de medicamente
Bucureşti şi altele.
1fl MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Datorită existenţei în imediata apropi-
ere a Bucureştiului a unor rezerve im-
portante de materii prime (argilă, nisip,
pietriş etc.), în cadrul industriei s-a dez-
voltat producţia materialelor de construc-
ţii. Printre principalele întreprinderi ';ie din producţia pe ţară a încălţămintei de
acestei ramuri sînt Intreprinderea de pre-
fabricate din beton "Progresul", Intre-
prinderea de construcţii prefabricate din
beton Bucureşti-Militari, Intreprinderea
de produse din ceramică fină pentru con-
strucţii, Fabrica de produse izolatoare
"Izolatorul" şi altele.
Industria exploatării şi prelucrării lem-
nului produce cantităţi însemnate de mo-
bilă, placaje, parchete, materiale pentru
construcţii etc. Intreprinderile mai impor-
tante ale acestei ramuri sînt : Complexul
pentru industrializarea lemnului Pipera,
Intreprinderea de mobilă Militari, Fa-
brica de chibrituri, Arta Mobilei.
Dintre ramurile industriei uşoare, un
loc important deţine industria textilă, în
Bucureşti dezvoltîndu-se aproape toate
subramurile acestei industrii. Intreprin-
derile bucureştene produc un sortiment
bogat şi variat de produse ca : fire şi ţe­
sături de bumbac, in, cînepă, ţesături din
lînă şi mătase, tricotaje din bumbac, lînă,
mitase şi fire sintetice. Intreprinderi mai
importante ale acestei ramuri sînt : "Da-
cia", "Suveica", "Postăvăria română", "Tî-
năra gardă", "Adesgo", Filatura româ-
nească de bumbac, Uzinele textile "7 No-
iembrie", Ţesătoria "Mătasea populară",
Fabrica de ciorapi Bucureşti, Fabrica de
tricotaje din lînă "Tricodava" etc.
O mare importanţă s-a acordat indu-
striei confectiilor. Cea mai mare între-
prindere din această ramură este Fabrica
de confecţii şi tricotaje Bucureşti, dată
în funcţiune in 1949, pe locul vechilor ate-
liere A.P.A.C.A. La această întreprindere
se realizează în prezent mai mult de ju-
mătate din producţia de confecţii şi tri-
cotaje a ţirii.
In cadrul industriei de pielărie, blănărie
şi încălţăminte, intreprinderile "Dimbo-
vita", "Flacăra roşie", "Pionierul", "Progre-
www.cimec.ro
sul", "Carmen", Fabrica de blănuri "Re-
publica" ş.a. produc importante sorturi de
încălţăminte, articole de cojocărie, mar·J-
chinărie, articole tehnice etc. In 1971, în
municipiul Bucureşti s-a fabricat 29,1%
piele.
Industria alimentară este reprezentată
prin fabricile de ulei "Muntenia" şi "13
Decembrie", Fabrica de mezeluri şi con-
serve, Fabrica de conserve de carne "Mis-
treţul", Intreprinderea de industrializarea
laptelui, Fabrica de produse zaharoase
"Bucureşti", Fabrica de spirt şi drojdie,
Fabrica de bere, întreprinderile de morărit,
de panifi-caţie, Fabrica de ţigarete etc. In
1!171, industria alimentară bucureşteană a
realizat la principalele produse următoa­
rele proporţii din producţia obţinută pe
intreaga ţară : conserve de carne - 16,30/o,
lapte de consum (inclusiv lapte prlf) -
12,50/o, uleiuri şi grăsimi vegetale comesti-
bile - 23,70/o, produse zaharoase - 34.1°/o.
In afară de industria săpunului şi a
produselor cosmetice concentrată in
municipiul Bucureşti într-o proporţie de
peste 6oo;0 din producţia întregii ramuri
pe ţară, o altă ramură concentrată într-o
proporţie ridicată in capitală este indus-
tria poligrafică. Cea mai importantă in-
•
treprindere o constituie modemul com-
binat poligrafic "Casa Scînteii", dat în
funcţiune în anii construcţiei socialiste.
Municipiul Bucureşti este totodată unul
dintre cele mai importante centre ale in-
dustriei locale şi cooperatiste.
In 1971, întreprinderile industriei locale
ale capitalei au realizat 15,30fo din pro-
ducţia globală a industriei locale a ţării
şi 7,9% din totalul producţiei globale in-
dustriale a municipiului Bucureşti. In
acelaşi an, industria cooperatistă deţinea
16,10fo din producţia respectivă a ţării şi
4,1% din producţia totală a municipiului
Bucureşti. In întreprinderile industriei lo-
cale şi cooperatiste se realizează o gamă
variată de produse şi in special bunuri
de larg consum, reparaţii, precum şi pres-
tări de servicii.

AGRICULTURA. Terenurile agrieole- si-
tuate aJproape în întregime în comunele
suburbane -, la sfîrşitul anului 1971 In-
sumau 32 732 ha, din care 29 267 ha ara-
bile, 1 633 ha păşuni, 505 ha vii şi pepi-
niere viticole, 1 206 ha livezi şi pepiniere
pomicole. Fondul forestier ocupa o su-
prafaţă de 5 267 ha. Existau 2 între-
prinderi agricole de stat, care deţineau o
suprafaţă agricolă de 9 440 ha şi o supra-
faţă arabilă de 8 961 ha, precum şi 14
cooperative agricole de producţie, care
cuprindeau peste 12 000 de familii, avînd
o suprafaţă agricolă de 16 494 ha şi ara-
bilă de 15 353 ha.
Pentru mecanizarea lucrărilor agricole
existau 784 de tractoare fizice, 483 de plu-
guri pentru tractor, 193 de semănători
mecanice, 126 combine pentru păioase,
13 combine pentru porumb, 58 de com-
bine pentru plante de siloz etc.
Cele mai multe dintre unităţile situate
in apropierea oraşului au un profil de-
terminat de zona respectivă de agricul-
tură preorăşenească, fiind o sursă impor-
tantă de aprovizionare a capitalei cu
legume şi zarzavaturi, produse animaliere,
fructe etc.
In ceea ce priveşte sectorul zootehnic,
la începutul anului 1972, efectivul de ani-
male număra 20 350 de bovine, 44 668 de
porcine şi 21 600 de ovine.
TRANSPORTURILE. Municipiul Bucu-
reşti este cel mai important nod de cale
ferată din ţară, precum. şi principalul
centru al transporturilor rutiere şi ae-
riene. Din Bucureşti se îndreaptă în toate
direcţiile o serie de magistrale feroviare,
cum sînt : Bucureşti-Timişoara, Bucureşti­
Arad, Bucureşti-Oradea, Bucureşti-8atu
Mare, Bucureşti-Vicşani, Bucureşti-Iaşi,
Bucureşti-Galaţi şi Bucureşti-Constanţa.
Prin aceste magistrale, capitala este pusă
în legătură cu toate judeţele ţării, precum
şi cu statele continentului european. In
1968 s-a terminat electrificarea liniei de
cale ferată Bucureşti-Braşov.
In domeniul transporturilor aeriene,
municipiul Bucureşti dispune de un aero-
www.cimec.ro
M U N I CI P I U L B U C U R E Ş T I 19
port nou, modern - aeroportul Oto-
peni -, pe care pot ateriza toate tipurile
de avioane, dotat cu aparatură modernă
de semnalizare şi dirijare, punctul de ple-
care al liniilor aeriene externe, precum
şi aeroportul Băneasa care serveşte în-
deosebi liniile aeriene interne.
Municipiul Bucureşti este pus în legă­
tură cu restul ţării şi printr-o serie de
şosele naţionale.
De asemenea în cadrul munclp!U-
lui există 5 404 străzi in lungime de
1768 km.
Pentru transportul urban de călători, in
Bucureşti s-a organizat şi extins continuu
reţeaua şi parcul de tramvaie, troleibuze,
autobuze şi taximetre. La sfîrşitul anului
1971, lungimea liniei simple de tramvaie
reprezenta 331 km, lungimea traseelor de
autobuze 697 km, iar a troleibuzelor 139
km. Numărul mediu zilnic al vehiculelor
In circulaţie pe traseele respective, in
acelaşi an, a fost de : 1 259 de vagoane
de tramvai, 922 autobuze, 379 de tro-
leibuze şi 283 taximetre. Reţeaua trans-
portului urban de călători este astfel or-
ganizată încît ea cuprinde atit oraşul
propriu-zis, cît şi comunele suburbane ale
acestuia.
In domeniul poştei şi telecomunicaţiilor,
municipiul Bucureşti, prin natura func-
ţiilor sale, are o activitate mult mai dez-
voltată comparativ cu celelalte centre ur-
bane ale ţării. La sfîrşitul anului 1971
in Bucureşti existau 174 de unităţi poştă,
telegraf, telefon, radio, din care 40 de
unităţi cu serviciu telefonic la dispoziţia
publicului. O pondere însemnată deţine
municipiul Bucureşti şi în privinţa mesa-
geriilor (30D/0 din totalul pe ţară), al man-
datelor poştale şi telegrafice (14,5D/o), al
telegramelor expediate (20%). Numărul
abonamentelor la telefon, la sfîrşitul
aceluiaşi an, însuma peste 204 000 (43%
din numărul total al acestora pe ţară).
Bucureştiul are legături telefonice auto-
mate cu Ploieşti, Craiova, Constanţa,
Braşov,· Bacău, Cluj, Piteşti, Sibiu, Timi-
şoara ş.a. In noua aripă a Palatului te-
lefoanelor a fost pusă în funcţiune cen-
21 M U N 1C1P 1U L B U CU B E Ş T 1
trala telefonică semiautomată internaţio­
nală. In prima etapă, prin intermediul
acestei centrale se pot efectua convorbiri
directe cu Moscova, Varşovia, Berlin, Bu-
dapesta, Belgrad, Paris, Ziirich, Amster-
dam şi Bruxelles.
COMERŢUL. Oraşul Bucureşti a apărut
şi s-a dezvoltat la intersecţia unor impor-
tante drumuri comerciale ce veneau din-
spre Europa centrală prin Transilvania şi
Moldova şi se indreptau spre sud, prin
porturile dunărene, spre Orient. Astfel el
a devenit încă din secolele trecute un im-
portant centru comercial, care in zilele
noastre se dezvoltă in mod ascendent. La
sfîrşitul anului 1971, in municipiul Bucu-
reşti existau 5 176 de unităţi comerciale,
din care 4 048 de unităţi comerdale cu
amAnuntul şi 1128 de unităţi de alimen-
taţie publică.
Volumul desfacerilor de mărfuri cu
amănuntul prin comerţul socialist in 1971
a înregistrat o creştere de 1,5 ori faţă
de 1965. Structura desfacerilor pe grupe
de mărfuri se prezintă astfel : mărfuri
alimentare 37,5% din totalul desfacerilor,
alimentaţia publică 12,8% şi mărfuri ne-
alimentare 49,7%
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
afara faptului că Bucureştiul este primul
centru economic al ţării, el reprezintă şi
cel mai mare centru al învăţămîntului şl
culturii. In invăţămîntul de cultură ge-
nerală in anul şcolar 1972/1973 exista un
număr de 226 de şcoli, din care 199 de
şcoli generale şi 29 de licee de cultură
generală. In cadrul acestor şcoli funcţio­
nează circa 11 000 de cadre didactice. Nu-
mărul elevilor înscrişi s-a ridicat la
aproape 161 000, revenind in medie un
cadru didactic la 15 elevi.
In invăţămîntul profesional, in acelaşi
an existau 38 de şcoli cu aproape 1 900
de cadre didactice şi peste 32 000 de elevi
In scrişi.
In cadrul municipiului funcţionează 29
licee de specialitate (24 industriale, 4 eco-
nomice, 1 pedagogic), 10 şcoli de maiştri
şi 21 şcoli postliceale cu un număr total
www.cimec.ro
de 765 de cadre didactice şi 20 000 de
elevi.
Invăţămîntul superior din Bucureşti cu-
prinde 12 institute cu 60 de facultăţi, în
care se pregătesc circa 65 000 de studenţi
(43,6Dfo din totalul studenţilor din Româ-
nia.) Aceste cifre sînt şi mai semnificative
dacă se compară cu cele ale anului 1938,
cînd în Bucureşti funcţionau numai 13 fa-
cultăţi cu 18 000 de studenţi.
Cea mai veche instituţie de învăţămînt
superior din capitală este Universitatea,
care şi-a serbat în 1964 centenarul. Acest
for al ştiinţei şi culturii îşi are inceputul
în a doua jumătate a secolului al
XVII-lea, cînd, la indemnul stolnicului
Cantacuzino, a luat fiinţă in 1678 Acade-
mia de la Sf. Sava. Mai tirziu, in 1818 a
funcţionat ca instituţie organizată pe baze
pedagogice in cadrul Şcolii de Ia Sf. Sava
ca "Şcoala de ingineri", transformată ul-
terior in "Şcoala academicească de feliu
de ştiinţe filozofeşti şi matematiceşti". In
1864 ea devine Universitate in urma de-
cretului semnat de Alexandru Ioan Cuza.
Dintre celelalte instituţii de învăţămînt
superior cu vechi tradiţii se numiră In-
stitutul politehnic, Institutul agronomic,
Institutul de medicină şi farmacie, Insti-
tutul de arhitectură, Academia de studii
economice şi mai recent Institutul de pe-
trol, gaze şi geologie, Institutul de arte
plastice, Conservatorul de muzică, Insti-
tutul de artă teatrală şi cinematogra-
fică etc.
La Bucureşti au trăit mari cărturari şi
învăţaţi ai vremii, intre care se impun
Antim Ivireanu, Şerban şi Radu Gre-
ceanu, Şerban Cantacuzino, Gheorghe La-
zăr, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădu­
lescu, Gheorghe Marinescu, Constantin I.
Parhon, MihaiJ. Sadoveanu, Tudor Ar-
ghezi, George Enescu şi mulţi alţii. Azi
îşi desfăşoară aici activitatea reprezen-
tanţi de seamă ai ştiinţei, artei şi culturii
noastre naţionale.
In capitală se află Academia Republicii
Socialiste România, Academia de ştiinţe
sociale şi politice, Academia de ştiinţe

medicale, Academia de ştiinţe agricole şi
silvice. Aici s-au organizat şi funcţio­
nează cele mai mari biblioteci ale ţării
ca : Biblioteca Academiei R. S. România
şi Biblioteca centrală de stat - biblioteci
cu caracter republican care însumează
împreună peste 10 000 000 de volume -,
Biblioteca centrală universitară, cu o ve-
chime de aproape 75 de ani ş.a. Biblio-
teca Academiei este înzestrată cu cea mai
mare colecţie de tipărituri, manuscrise,
documente, stampe ~te. din ţară. In afara
bibliotecilor universitare (institutelor de
invătămint superior), a bibliotecilor do-
cumentare şi şcolare, in Bucureşti există
un număr de 668 de biblioteci publice cu
un fond general de cărţi de 4 667 000
de volume.
O largă extindere a căpătat şi activi-
tatea cultural-artistică. In capitală există
13 case de cultură (8 case de cultură ale
tineretului din cadrul fiecărui sector,
Casa de cultură a studenţilor, Casa unt-
versitarilor, Casa prieteniei româna-so-
vietice, Casa uniunii scriitorilor, Casa oa-
menilor de ştiinţă), circa 450 de cluburi
şi săli de cultură sindicale, Universitatea
populară Bucureşti, 12 cămine culturale
etc., care desfăşoară o bogată activitate
cultural-educativă şi artistică.
Instituţiile teatrale, muzicale şi cine-
matografice din Bucureşti desfăşoară o
bogată şi rodnică activitate. Multe dintre
ele se bucură de un inalt prestigiu atit
pe plan intern, cit şi internaţional. Astfel
sint : Teatrul Naţional "I. L. Caragiale",
Opera Română, Teatrul de operetă, Tea-
trul de comedie, Teatrul "Lucia Sturdza
Bulandra". Filarmonica de stat "George
Enescu", orchestrele simfonice ale Radio-
televiziunii şi Cinematografiei, ansamblu-
rile artistice "Doina" şi "Rapsodia Ro-
mâni". In 1971 in Bucureşti funcţionau :
11 teatre dramatice, 1 teatru de operă şi
balet, 4 teatre muzicale de operetă şi de
estradă, 2 teatre de păpuşi şi marionete,
2 ansambluri de cîntece şi dansuri, 2 or-
chestre slmfonice şi 2 orchestre populare.
Există de asemenea un număr de 64 de
cinematografe.
www.cimec.ro
M l1 N 1 C 1 P 111 L B l1 C l1 R E Ş T 1 21
In capitală fşi au sediile posturile cen-
trale de radio şi televiziune, principalele
publicaţii şi edituri, uniunile de creaţie
etc. Aici apar ziarul "Scînteia", organul
C.C. al P.C.R., cotidienele "România li-
beră", "Scinteia tineretului", "M unea", "In-
formaţia Bucureştiului", "Elore", "Neuer
Weg", săptămînalele "Contemporanul",
"Lumea", "România literară", "Luceafă­
rul", revista bilunară "Era socialisti" şi
numero.ase alte publicaţii, dintre care
multe de specialitate.
O deosebită amploare cunoaşte şi ac-
tivitatea muzeistică. Cele 43 de muzee
existente in Bucureşti au fost vizitate in
1971 de 1 790 000 de oameni. Printre mu-
zeele de importanţă naţională sint : Mu-
zeul de istorie a partidului comunist, a
mişcării revoluţionare şi democratice din
România, Muzeul de istorie al R. S. Româ-
nia, Muzeul de artă al R. S. România,
Muzeul satului, Muzeul de artă populară,
Muzeul de istorie naturală "Grigore An-
tipa", Muzeul de istorie a oraşului Bucu-
reşti. Muzeul de artă al R. S. România,
care a fost fnfiinţat in 1949 in fostul pa-
lat regal, adăposteşte opere ale pictorilor,
graficienilor şi sculptorilor noştri de
seamă, o secţie de pictură europeană, una
de artă orientală, alta de artă feudală
românească etc. Capitala adăposteşte
opere sculpturale de mare valoare. Tot-
odată in Bucureşti se află lucrări arhi-
tectonice de o mare varietate, reprezen-
tate prin diferite stiluri, de la arhitectura
bisericească veche pînă la cea mai mo-
dernă (bisericile Curtea Veche, Mihai
Vodă, Stravropoleos ş.a., Palatul Mogo-
şoaia, fostul Palat al paştelor, în care
funcţionează acum Muzeul de istorie al
R. S. România, C.E.C.-ul, Palatul justi-
ţiei, Ateneul Român, Institutul de arhi-
tectură, Casa Scinteii, Sala Palatului etc.).
Bucureştiul este cel mai important cen-
tru de cercetare ştiinţifică al României
contemporane. Aici există 34 institute ale
Academiilor, 110 institute departamentale,
laboratoare uzinale, precum şi o bogatA
activitate de cercetare desfăşurată in ca-
22 M U N 1C 1P 1U L B U CU B E Ş T 1

www.cimec.ro
 M U N 1C 1P 1U L B U C U B E Ş T 1 23

1. Interior din Uzina .,23 August"

2. Terrnocentrala Bucureşti-Sud
3. Uzina de ţevi .,Republica" (inte-
rior)
4. Uzina .,Electron!ca" (Interior)
5. Intreprinderea de piese radio şi
semiconductori BAneasa
6. Fabrica de maşini-unelte şi agre-
gate (interior)
7. Uzina de maşini grele
8. Complexul pentru Industrializarea
lemnului P1pera
9. Institutul de Inframicrobiologie
10. Fabrica "Tricodava"
11 . Fabrica de confecţii şi tricotaje
Bucureşti

11

www.cimec.ro
24 MUNICIPIUL BUCUREŞTI

12. Hotelul .,Intercontlnental" şl noua

clădire a Teatrului Naţional
13. Pavllionul central al Expoziţiei
economiei naţionale a R . s . Româ-
nia
14. Drumul Taberei - un cartier mo-
dern al capitalei
15. A teneul Român
16. Căminele studenţe~tl Grozăveştl
17. Institutul Politehnic Bucureşti (pa-
vlllonul central)
18. Muzeul satului
19. Stadionul "23 Au.;ust"
20. Muzeul .,Mogoşoala"
21 . Aeroportul Internaţional Otopeni

11
111

www.cimec.ro

drul invăţămintului superior - o vastă
reţea de cercetare ştiinţifică, incadrată cu
mii de cadre de specialitate, virstnici şi
tineri, dintre care numeroase personali-
tăţi marcante, membri şi membri cores-
pondenţi ai Academiilor. In acest dome-
niu, lucrau in 1971 aproape 34 000 de oa-
meni.
Sint recunoscute, fiind apreciate şi pe
plan internaţional, realizările Institutului
de mecanică aplicată, ale Institutului de
fizică atomică, ale Institutului de infra-
microbiologie, ale celui de endocrinologie
şi altele. Crearea Consiliului Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie, care işl are,
de asemenea, sediul in Bucureşti, are me-
nirea de a indruma activitatea de cerce-
tare spre domeniile majore ale dezvoltării
patriei noastre.
SANATATEA PUBLICA. In domeniul
ocrotirii sAnătăţil, al asigurării asistenţel
medicale a populaţiei este organizată o
dezvoltată reţea sanitară care cuprinde :
59 de spitale, 245 de circumscripţii me-
dico-sanitare, 229 de dispensare, 27 de po-
llclinicl teritorializate, 15 policlinicl de in-
treprindere şi şantier, 184 de farmacii
publice. Numărul paturilor de asistenţă
medicală la sfîrşitul anului 1971 era de
peste 22 000, revenind in medie 14 paturi la
1 000 de locuitori.
Paralel cu dezvoltarea instituţiilor me-
dico-sanitare a sporit şi numărul cadrelor
sanitare. La sfîrşitul anului 1971 existau
28 239 de cadre sanitare cu pregătire su-
perioară, medie şi elementară. Numărul lo-
cuitorilor ce revenea la un medic era de 307.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In acest
domeniu, municipiul Bucureşti dispune
de o bază materială dezvoltată. Dintre
principalele baze sportive existente in ca-
pitală pot fi menţionate : Complexul spor-
tiv "23 August" (cu un stadion care are
o capacitate de 80 000 de locuri, patinoar
artificial acoperit, sală de gimnastică şi
atletism, bazin acoperit, terenuri de volei,
de tenis, baschet etc.), Complexul sportiv
"Dinamo", Stadionul Republicii, Stadionul
"Giuleşti", Complexul sportiv "Floreasca",
www.cimec.ro
MUNICIPIUL BUCUREŞTI 25
Complexul sportiv al tineretului, Stadi-
onul "Progresul", Poligonul de tir "Tu-
n ari" etc. In cadrul acestor baze sportive
există terenuri şi amenajări pentru prac-
ticarea in general a tuturor ramurilor
sportive.
In municipiul Bucureşti îşi desfăşoară
activitatea aproape 700 de unităţi spor-
tive, din care 450 de asociaţii sportive din
intreprinderi, instituţii şi cooperative
meşteşugăreştl, aproape 200 de asociaţii
sportive din şcoli medii şi profesionale,
21 de cluburi sportive şi altele. In cadrul
lor s-au format şi şi-au desăvirşit mă­
iestria sportivă numeroşi fruntaşi ai spor-
tului românesc, cea mai mare parte dintre
ei activind la cluburile ,,Dinamo", "Steaua",
"Rapid", "Progresul", "Voinţa", "Metalul",
"Sportul studenţesc", "Şco! arul". Numărul
membrilor asociaţiilor şi cluburilor spor-
tive era la inceputul anului 1972 de
550 000.
TURISMUL. Importantele monumente
istorice, muzeele, teatrele, celelalte insti-
tuţii artistice şi culturale, activităţile
funcţionale proprii capitalei atrag un
mare număr de turişti atit din ţară, cit
şi de peste hotare. Aceasta cu atit mai
mult cu cit in anii construcţiei socialiste
peisajul oraşului se modifică de la un an
la altul, făcîndu-! de nerecunoscut. Pro-
funde schimbări edilitare şi urbanistice
au avut şi au loc atit in centru, cit şi la
periferii, lichidindu-se contrastele care
existau intre diferitele cartiere ale oraşu­
lui. Noile cartiere, cum sint : Floreasca,
Ferentari, Drumul Taberei, Titan, Balta
Albă, Militari, Bucureştii Noi, Jiului-
Scinteia, Berceni etc. cu construcţiile lor
arhitectonice dau capitalei un aspect mo-
dern, tineresc. Numai in 3 ani (1969-1971)
au fost construite din fondurile statului
peste 63 000 de apartamente.
Odată cu construcţiile de locuinţe, ca-
pitala s-a îmbogăţit cu impcrtante edi-
ficii publice, ca : Sala Palatului Republi-
cii, Opera Română, Teatru!l Naţional, Pa-
latul televizhmii, Studioul de concerte ar
Radioteleviziunii, Circul de stat, Pavlllo-
nul expoziţiei economiei naţionale, Ca&.1
 26 M U N 1C1P 1U L B U C U B E 1;1 T 1

Scinteii, inst;tuţii de învăţămînt de dife- riie (Herăstrău,Băneasa, Floreasca, Tel)

rite grade (Institutul .politehnic, şcoli ge-
nerale, licee).
Este extinsă reţeaua hotelieră, in ulti-
mii ani construindu-se modernul ho-
tel "Intercontinental-Bucureşti", "Hotel-
Nord" etc.
Totodată sistematizarea reţelei stradale,
modernizarea unora din vechile străzi ale
oraşului (Calea Griviţei, şoselele Mihai
Rravu, Ştefan cel Mare, Colentina, bule-
vardele Dimitrov, 1 Mai, Magistrala Nord-
Sud) contribuie nu numai la înfrumuse-
ţarea aspectului urbanistic al capitalei.
dar mai ales la asigurarea cerinţelor me-
reu sporite ale- circulaţiei. O atenţie co-
respunzătoare este acordata spaţiilor verzi,
amenajării lacurilor. Grădinille şi parcu-
rile municipiului (Cişmigiu, Libertăţii, He-
răstrău, 23 August, N. Bălcescu ş.a.), lacu-
şi păduriledin jurul său (Băneasa, Sna-
gov, Mogoşoaia etc.) oferă condiţii optime
pentru recreare şi odihnă. Ample lucrări
de amenajare şi înfrumuseţare s-au efec-
tuat în cel mai mare parc al capitalei -
Herăstrău. Parcul de cultură şi odihnă
de pe malul lacului Herăstrău dispune de
un teatru de vară, de pavilioane cu biblio-
teci. săli de lectură, a:menajări sportive
etc. A fost reamenajat Parcul Libertăţii, in
interiorul căruia a fost construit Monu-
mentul eroilor luptei pentru libertatea
poporului şi a patriei, pentru socialism.
In perspectivă, capitala ţării, Bucureşti,
se va dezvolta in continuare, devenind un
centru politic-administrativ, economic,
cultural, ştiinţific tot mai important, un
oraş tot mai frumos şi mai modern.

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Sectoare : 8. Comune suburbane : 12. Sate : 23.

Municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România. se imparte in opt sectoare :

Sectorul 1. Sectorul 2. Sectorul 3. Sectorul 4. Sectorul 5. sectorul 6. sectorul 7. Sectorul 8.

DELIMITAREA SECTOARELOR. MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

SECTORUL

Situat in partea de nord a municipiului, cuprins intre sectoarele 2 şi 8, are următoarea de-
limitare :
- incepind de la Intersecţia bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limita vesticA
a sectorului urmează traseul : calea VIctoriei şi Piaţa Victoriei (ambele inclusiv), bulevardul
1 Mal (exclusiv), strada Aviator Traian Vasile (exclusiv) plnâ la Intersecţia cu bulevardul
Expoziţiei. De la această intersecţie, continuA pe lhnita vestică a Parcului Expoziţiei, pină
la calea ferată Bucureştl-Constanţa, spre est pe traseul acesteia pinA in dreptul şoselei
Străuleşti, apoi pe şoseaua Străuleştl (Inclusiv), pe viroaga riului Colentlna pînă la calea ferată
de centură (şoseaua Odăi) ;
- spre nord limita sectorului urmează traseul căii ferate de centură (şoseaua Odăi)
plnă la liziera vestică a pădurii Tunarl ;

- spre est limita o constituie o linie convenţională care porneşte de Ia liziera vestică
a pădurii Tunari pînă la strada Vadul Moldovei, continuă pe această stradă cuprinzind şi
grădina zoologică BAneasa şi continuă spre sud plnă la Intersecţia căii ferate Bucureştl­
Constanţa cu şoseaua Plpera. De la această Intersecţie, limita unnează traseul : şoseaua
Pipera, calea Floreasca, strada Glucozei (toate exclusiv), strada Barbu Văcărescu, şoseaua
Ştefan cel Mare (ambele Inclusiv) plnă la Intersecţia cu strada Polonă. In continuare strada
Polonă (Inclusiv), Piaţa Alexandru SaWa (exclusiv), strada Alexandru Sabia (exclusiv) plnă
la intersecţia cu bulevardul RepubUcU ;
- limita sudică o constituie bulevardul Republicii (exclusiv) de la Intersecţia cu strada
Alexandru Sabia plnă Ia Intersecţia cu calea Victoriei.

www.cimec.ro
 M U N 1C1P 1U L B U CURE Ş T1 2i

SECTORUL 2

Situat ·În partea de nord-est a municJpiului, cuprins intre sectoarele 1 şi 3, arc următourea
delimitare :
- Incepind de la Intersecţia bulevardului Republicii cu strada Alexandru Sabia, limita
vestică a sectorului urmează traseul : strada Alexandru Sabia, Piaţa Alexandru Sabia (am-
bele Inclusiv), strada Polonă, Şoseaua Ştefan cel Mare, strada Barbu Văcărescu (toate ex-
clusiv), strada Glucozei, calea Floreasca (ambele Inclusiv) pină la Intersecţia acesteia cu
şoseaua Plpera, şoseaua Plpera (inclusiv) pînă la intersectarea cu calea ferată Bucureşti­
Constanţa;
- spre nord limita sectorului o constituie calea ferată Bucureşti-Constanţa, plnă
la gara Pantelimon (exclusiv) ;
- spre est Jlmlta urmează traseul căli ferate de legătură Pantelimon-Obor plnă la
Intersecţia cu şoseaua Colentlna, continuA pe şoseaua Colentlna (inclusiv), calea Moşilor (exclu-
siv) pinA la intersecţia cu bulevardul Republicii ;
- spre sud limita o constituie bulevardul Republicii (exclusiv) de la Intersecţia cu
calea Moşilor pinA la Intersecţia cu strada Alexandru Sabia.

SECTORUL 3

!'ituat în partea de est a municipiului, cuprins Intre sectoarele 2 şi 4, are următoarea

dellmltare :
- Incepind din Piaţa Rosetti, limita nordică a sectorului urmează traseul : bulevardul
Repubilcli, calea Mo,llor (ambele Inclusiv), şoseaua Colentina (exclusiv) pinA la Intersecţia
cu calea ferată de legAtură Obor-Pantelimon ; continuA pe traseul acestei căi ferate pln.l la
lacul Fundenl, urmind apoi spre est cursul riului Colentlna pln.l In dreptul străzii Peleş ;
- spre est limita urmeazA traseul : strada Peleş (Inclusiv), pasajul C.F.R. gara Căţelu,
drumul Intre Tarlale, pln.l la strada Soldat Gheţu Anghel, Inclusiv strada loslfeştl ;
- spre sud limita o constituie traseul : strada Soldat Gheţu Anghel, strada Rampel,
strada Macaralei (toate exclusiv), bulevardul Muncii (lneluslv), calea Călăr&şilor (exclusiv),
strada Mlntuleasa, strada Paleologu pln.l la strada Negustori, strada Negustori (Inclusiv) pliU
la Intersecţia cu strada Cernica, strada Cernlca, calea Moşilor, bulevardul Hrlsto Botev, Piaţa
Rosetti (toate inclusiv).

SECTORUL t

Situat In partea de sud-est a municipiului, cuprins între sectoarele 3 şi 5, are următoarea

delimitare :
- Incepind de la Intersecţia bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limita nordicA
urmează traseul : bulevardul Republicii (lncluslv), Piaţa Rosetti, bulevardul Hrlsto Botev,
calea Moşilor, strada Cernlca, strada Negustori pln.l la Intersecţia cu strada Paleologu ; In
continuare pe strada Paleologu, strada Mlntuleasa (toate exclusiv), calea Călăraşilor (Inclu-
siv), bulevardul MuncU (exclusiv), strada Macaralei Incepind din bulevardul Muncii ; urmea:z:\
apoi strada Rampel, strada Soldat Gbeţu Anghel (toate trei Inclusiv) ;
- limita esticA a sectorului o constituie drumul Intre Tarlale (Inclusiv) pln.l la Inter-
secţia cu bulevardul Ion Şulea, apoi pe bulevardul Ion Şulea spre vest pină la margine •
est.lcă a Intreprinderii ,,9 Mai" ; de alei spre sud porneşte o Unle convenţională pinA la riul
Dlmbovlţa;
- spre sud limita este formată de riul Dlmbovlţa plnă In dreptul căli victoriei, ur-
mează pe calea VIctoriei (Inclusiv), pină la Intersecţia cu bulevardul Republicii.

SECTORUL 5

Situat In partea de sud a municipiului, cuprins între sectoarele 4 şi 6, are urmAtoarea

delimitare:
- Incepind din dreptul strAztl Mlllţlel, traseul urmeazA panea dreaptă a Splalulul
Independenţei, Pieţei Unirii şi Splalulul Unl.rll pln.l la circa 1 800 m est de podul peste Dlm-
bovlţa de pe şoseaua Vltan Blrze,tt, Umlta nordicA fUnd formată de firul riului Dlmbovlţa ;
- spre est tlmlta o constituie o linie convenţională cu direcţia sud-vest pln.i In drumul
Cheile TUrzll, se continuA pe acesta şi pe strada Pechlu Ion plnă la lntuaecţla cu şoseaua
Berceni (uzina de maşini rrele Bucureşti Inclusiv) ; apoi şoseaua Berceni (l:tcluslv) spre
sud-est circa 1 700 m ;

www.cimec.ro
28 MUNICIPIUL BUCUREŞTI

- Um.Ua sudicA este convenţională, rtlnd constituitA de o Unle care porneşte din şoseaua
Berceni cu direcţia vest pinA la Dr,umul Bercenarului, contlnulndu·se pe acesta pinA la
şoseaua Glurglulul ;
- Um.Jta vesticA urmează traseul : şoseaua Glurglului (Inclusiv) pinA la Intersecţia cu
calea ferată Bucureşti-Giurgiu, calea ferata. Dealul Splrel-Progresul, pinA la Intersecţia
cu calea Rahovei, se continUă pe calea Rahovei (exclusiv) pinA la Intersecţia cu bulevardul
Tudor Vladimlrescu, apoi urmeazA .calea Rahovei, strada Colonel Poenaru Bordea, strada
Operetel (toate Inclusiv), strada CApitan Rafael Fleraru (exclusiv) pinA la Intersecţia cu strada
MIIi ţi el (exclusiv).

SECTORUL 6

Situat In partea de sud-\·est a municipiului, cuprins intre sectoarele 5 şi 7, are urm!ltoarea

delimitare :
- incepind de la Intersecţia bulevardului Gheorghe Gheorghlu-Dej cu calea Victoriei,
limita de est a sectorului urmează traseul : calea VIctoriei (exclusiv), Splaiul Independen·
(ei (partea stingă), strada Millţiei, strada Căpitan Rafael Fleraru (ambele Inclusiv), strada
Operetei, strada Colonel Poenaru Bordea, calea Rahovei (toate exclusiv) pin!l la intersecţia
<"U bulevardul Tudor Vladimirescu, calea Rahovei (inclusiv) pînă la intersecţia cu calea ferată
Dealul Spirei-Progresul, contlnuindu-se pe aceasta pînă la lntersectarea cu şoseaua Giargiului;
- spre sud-vest limita este formată de strada Şinel (Inclusiv), de la Intersecţia cu
şoseaua Giurglului pină la Drumul Căruţe!, pe Drumul Căruţe! şi strada Orşova. In continuare
limita este convenţională, fiind constituită de o Unle ce Incepe de la Intersecţia străzii Orşova
cu şoseaua Bucureştl-Măgurele, spre nord-vest interse.ctind şoseaua Alexandriei, In dreptul
km 8, apoi staţia de pompare I.C.A.B. ; urmează strada Ghidicenl, pînă la Intersecţia cu
strada Viţel, de unde limita este din nou convenţională, pină la intrarea Floarea Galbenă
(exclusiv) ;
- spre nord limita sectorului urmează traseul : bUlevardul Ghencea (Inclusiv), de Ia
Intrarea Floarea Galbenă, pînă la Intersecţia cu strada Bucşeneştl, strada Bucşeneştl (inclusiv),
pină la Intersecţia cu strada Compozitorllor, strada Compozitorllor (exclusiv) piuă la lnter·
secţia cu strada General Culcer, strada General Culcer, strada Aviator Caranda (ambele
inclusiv), Drumul Taberei (exclusiv) piuă la intersecţia cu Drumul Sării, Drumul Sării (!nelu·
slv), apoi calea ferată care Intersectează strada Răzoare şi In continuare bulevardul Geniului
(inclusiv) ; Umlta se continUă pe şoseaua Cotroceni (Inclusiv) pinA la podul Cotroceul, apoi
pe firul riului Dimbovlţa, pinA la podul Elefterle, traverseazA podul Elefterle In dreptul
Operei Române şi se continUă pe bulevardul Gheorghe Gheorgblu·Dej (inclusiv) pînă la
Intersecţia cu calea Victoriei.

SECTORUL 7

situat tn partea de \'est a municipiului, cuprins Intre sectoarele 6 şi 8, are urm!ltoarea

delimitare :
- Incepind de la Intersecţia owevarclulul Gheorghe Gheorgb1U·DeJ cu calea VIctoriei,
Umlta sudicA a sectorwu1 urmează traseUl : DWevarau1 Gheorghe Gheorgb1u·DeJ (exclusiv)
pinA la· podUl Elefterle, apoi firUl riului Dlmbovlţa pinA la podul Cotroceni, se continUă pe
şoseaua cotroceni, DUievarclul GeniUlui (ambele exclUSIV) pinA la calea feratA care Intersec-

tează strada RAzoare, apoi DrumUl Sării (exclusiv), DrumUl Taberei (Inclusiv), strada Aviator
caranda, strada General CUicer (ambele uciUBiv), &trada compozt&orllor (IncluSIV) PlDA la
lntersectarea cu strada BaeşeneşU. ltrada Baqene1q (exclUSIV), PinA la DWevardu! Ghencea
•• DWevardUl Ghencea (UCIU&IV) pinA la Intrarea J:'"loarea GalbenA (Inclusiv) ;
- spre vest Um.Jta o constituie o Unle convenţlonata, care porneşte dln dreptul Intrării
Floarea UatDenA, se contiDu& pe Calea rerată care serv81te zona lDGIIBtrtală din cartterw
Militari, PinA la lnteneeţla n ea1ea rerata de cencara, apoi pe aceasta Unle rerată PIDA la
lntersecJla cu canalUl Arg81, canalUl Arc81 PinA la l&alla LC.A.B. ; de aiCI canalul aeversor
piDA la riUl UIDlDOVlJ&, se contina& pe nur Dlm.DOVIţa PinA la DrumUl Moru ;
- 1pre nord sectorul este Um1tat de trasew eau rerate Bucureşti-Roşlorl, InCepind
de la ltrada Drumul moru, PinA IA areptul strazu rrunaru, Be contblu& Um1ta pe strada
Prunaru (Inclusiv), calea GlUleştl (lnclliBIV, cu excepţia pArţU drepte dintre strada Prunaru 11
bUlevardul Orbldeelor), bulevardul Orhldeelor, bulevardul Dlnlca Golescu, strada CJUDeUel,
Piaţa ·Dle 'Pindlle (toate t.Dclualv), calea Grlvlţel (exclusiv) pinA la Intersecţia ca calea VIcto-
riei, Calea Vlctorlet (eKCIIIBlvJ, pinA la Intersecţia cu DU!evardul Gheorghe Gbeor•b1u·Dej.

www.cimec.ro
 H U N 1C1P 1U L B UC U B E Ş T1 l!9
SECTORUL 8

Situat ln partea de nord-vest a municipiului, cuprins Intre sectoarele 7 şi 1, are urmAtoarea

delimitare :
- incepind de la Intersecţia dintre calea VIctoriei ,1 calea Grlvtţei, Umita de sud-vut
urmeazA traseul : calea Grlvlţel (Inclusiv), Piaţa Ilie Plntllle, strada cameuea, bulevardul Dtalca
Golescu, bulevardul Orhldeelor (toate exclusiv), calea Gtuleştl (exclusiv, cu excepţia p&J1ll
drepte dintre bulevardul Orhldeelor ,1 strada Prunaru), strada Prunaru (exclusiv) pinA 1a
calea reratA .l:lucureştt-Koştorl, se continUA pe traseul cau rerate, pinA la Intersecţia cu calea
feratA de centurA ;
- limita nord-vesticA urmeazA. calea ferata de centura, pinA. la Viroaga riului colenuna f
- spre est limita sectorului se continUA pe viroaga riului Colentina, şoseaua StrAule'tl
(exclusiv) pinA la Intersecţia cu calea rerată Bucureşu-constanJa, pe această cale rerată spre
vest plnă la limita vestică a Parcului Expoziţiei, In continuare pe această limită, pinA la
bulevardul Expoziţiei, strada Aviator Traian Vasile, bulevardul 1 1\Iai (ambele _Inclusiv),
Piaţa VIctoriei, calea VICtoriei (ambele exclusiv) pînă la Intersecţia cu calea Grlvlţel.

Comune suburbane

1. Comuna BRAGADIRU. Satele componente : 1. BRAGADIRU *. 2. Comuna CIDAJNA.

Satele componente : 1. CIDAJNA ; 2. Dudu ; 3. Roşu. 3. Comuna CHITILA. Satele componente :
1. CHITILA; 2. Rudenl. 4. Comuna DOBROEŞTI. Satele componente : 1. DOBROEŞTI ; 2. Fundenl.
5. Comuna GLINA. Satele componente :· 1. GLINA; 2. Căţelu ; 3. Manolache. 6. Comuna JILAV A.
Satele componente: 1. JILAVA. 7. Comuna MAGURELE. Satele componente: 1. MAGURELE;
2. Alunlşu ; 3. Dumitrana ; 4. Pruni ; 5. Virteju. 8. Comuna MOGOŞOAIA. Satele componente :
1. MOGOŞOAIA. 9. Comuna OTOPENI. Satele componente ; 1. OTOPENI ; 2. Odăile. 10. Comuna
PANTELIMON. Satele componente: 1. PANTELIMON. 11. Comuna POPEŞTI-LEORDENI. Sa-
tele componente : 1. POPEŞTI-LEORDENI. 12, Comuna VOLUNTARI. Satele componente:
1. VOLUNTARI.

www.cimec.ro
JUDEŢUL ALBA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul
Alba este situat in partea centrală a
Republicii Socialiste România, pe cursul
mijlociu al Mureşului, cuprinzind partea
sud-estică a Munţilor Apuseni. In nord
se învecinează cu judeţul Cluj, in nord-
vest se mărgineşte cu judeţele Bihor şi
Arad, în sud-vest cu Hunedoara, in sud
cu Vilcea, in sud-est cu Sibiu, iar in nord-
est cu Mureş .
Suprafaţa judeţului este de 6 231 km2,
respectiv 2,6% din cea a ţării.
RELIEFUL. Valea Mureşului şi cursul in-
ferior al Tîrnavelor, cu luncile şi terasele
lor, împart relieful judeţului in două uni-
tăţi distincte. In partea vestică se află o
zonă mai înaltă, reprezentată de extre-
mitatea estică a Munţilor Metaliferi, de
culmile masivului Trascăului şi de ver-
sanţii sudic! ai Munţilor Bihariei, intre
care se intercalează citeva depresiuni
montane - Zlatna, Abrud, Cimpeni etc.
La est de valea Mureşului se desfă­
şoară culmile vestice, mai coborite, ale
Podişului Tirnavelor, cu înălţimi de 400-
!iOO m, fragmentate de afluentii Mureşu­
lui şi Tîrnavelor.
CLIMA are un caracter continental, cu
temperaturl medii anuale cuprinse intre
2° în zona înaltă şi 9,5° in culoarul Mu-
reşului. Temperatura medie a lunii ianua-
rie este de -5" in zona muntoe.să şi de
-3,3° în cea depresionară, iar a lunii iulie
ajunge la 10° in partea înaltă şi la 20,5°
in cadrul depresiunii. Temperatura ma-
www.cimec.ro
ximă absolută a fost de 42,5° (in 1952 la
Alba Iulia), iar minima absolută de -32,0"
(în 1942 la Blaj). Precipitaţiile anuale va-
riază de la 600 la 1100 mm. Vinturile do-
minante sînt cele din sud-vest şi vest,
cu viteze medii de 3,5 m/s. Frecvente sint
efectele de fohn, ce produc creşterea tem-
peraturii aerului şi scăderea cantităţii de
precipitaţii.
HIDROGRAFIA. Apele curgătoare sînt
uniform repartizate, şi aparţin in intre-
gime bazinului Mureşului ; judeţul este
străbătut de Mureş de la nord-est la sud-
vest şi de afluentii acestuia - Sebeşul
şi cele două Tîrnave pe stînga şi Arieşul
şi Ampoiul pe dreapta. Debitele sînt des-
tul de mari (Mureşul la Alba Iulia
100 m 3/s, Arieşul 25 m 1/s, Tîrnavele
20 m 3/s) cu variaţii de nivel de 4--6 m.
In afara reţelei permanente, este bine re-
prezentată şi reţeaua torenţială, care de-
clanşează însă procese de versant (alu-
necări, ravinări). Rocile carstice au permis
formarea unor lacuri tn zonele calcaroase
(lacul Iezer) sau salifere (Ocna Mureş).
SOLURILE. Aproape trei sferturi din su-
prafaţa judeţului este ocupată de soiuri
de pădure montane şi submontane brune-
gălbui, brune, brune-acide podzolite sau
podzolice, iar în partea nord-vestică pod-
zoluri. Pe latura estică şi nord-estică sint
cernoziomuri levigate. Soiurile silvestre
brune şi brune-gălbui podzolite şi cele
brune închise de deal se găsesc in ju-
mătatea estică a judeţului. Dintre soiurile

azonale suprafeţe mai însemnate ocupă
rendzinele brune şi pseudorendzinele.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Avind un relief
predominant muntos, judeţul Alba dis-
pune de însemnate resurse forestiere. In
Munţii Apuseni predomină pădurile de
fag şi molid, alternînd cu pajişti montane
secundare. La marginea estică a Munţi­
lor Apuseni se întîlnesc făgete de deal.
Pădurile de gorun, de fag, păduri ames-
tecate de fag, molid şi brad şi pădurile
de molid în succesiune verticală sînt ca-
racteristice zonei Munţilor Şurianu. In
podişurile Secaşelor şi Tîrnavelor se în-
tîlnesc mici păduri de gorun şi de stejar
cu unele pajişti stepizate. Centrele de ex-
ploatare forestieră se găsesc mai des în
partea vestică şi sudică a judeţului (la
Abrud, Cîmpeni, Albac, Sebeş, Cugir etc.).
Subsolul este bogat in minereuri ne-
feroase, auro-argentifere (Zlatna, Baia de
Arieş, Almaşu Mare, Roşia Montană) şi
cuprifere (Bucium şi Almaşu Mare). La
izvorul Ampoiului se găseşte unicul ză­
cămînt de mercur din ţară (minereu de
cinabru). Pe Tîrnave, la Cetatea de Baltă
se exploatează gaz metan. Pe baza unei
explorări recente au fost puse în evi-
denţă unele roci bituminoase, roci care
indică posibilitatea existenţei petrolului.
Se exploatează, de asemenea, calcare (Po-
Iana Aiudului, Abrud, Galda de Sus), ar-
gile (Sîntimbru, Ocna Mureşului, Cetatea
de Baltă), betonită (Ciugud de Alba, Ocna
Mureşului), sare (Ocna Mureşului), ni-
sipuri, pietrişuri.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Situat în inima Daciei (în 106 e. n.
acest ţinut al Daciei, ca şi altele, a intrat
in stăpînirea romanilor), judeţul Alba a
fost străbătut de cele trei drumuri ale le-
giunilor romane - unul spre nord către
Napoca - Clujul de azi -, al doilea de-a
lungul Oltului la Oescus, iar al treilea
spre Sai'Illizegetusa -, care convergea la
Apulum - Alba Iulia de azi - capitala
Daciei Apulensis şi sediul legiunii a
XIII-a Gemina.
Bogăţiile judeţului au fost intens ex-
ploatate de administraţia romană pînă in
www.cimec.ro
.JUDEŢUL ALBA 31
271 e. n. După anul 271 populaţia a con-
tinuat să-şi desfăşoare activitatea in noile
condiţii istorice, viaţa orăşenească a de-
căzut însă in timpul migraţiei popoarelm·.
Perioada scursă pînă în secolul al X-lea
a marcat şi în acest ţinut procesul de
formare a poporului român.
In evul mediu timpuriu, Alba Iulia, nu-
mită Bălgrad, s-a menţinut ca un impor-
tant centru economic şi politic ; in seco-
lele XVI-XVII ea a devenit capitala prin-
cipilor Transilvaniei. Ştefan cel Mare şi
urmaşii săi pînă la Ştefan Lăcustă au
stăpînit în acest judeţ Cetatea de Baltă
cu opt sate. Ştefan cel Mare primise ca
dar de la regele Vladislav şi dealul cu
vii din satul Velţ •. In secolul al XVI-lea,
Vinţul de Jos şi un grup de sate din apro-
pierea sa devin posesiuni ale domnilor
Ţării Româneşti.
La 1 noiembris 1599, Mihai Viteazul îşi
făcea intrarea triumfală in cetatea de
scaun a Transilvaniei, iar în iulie 1600
lua titlul de domn al Ţării Româneşti, al
Tr:.nsilvaniei şi :11 Moldovei. Prin fapta
lui Mihai s-a realizat cea dintii unire
statală a celor trei ţări române, s-a re-
constituit cadrul politic unitar al po-
porului român. La 18 septembrie 1600 la
Mirăslău, în cuprinsul actualului judeţ
Alba, Mihai a fost însă înfrînt de ge-
neralul Basta.
Răscoala iobagilor de sub conducerea
lui Horia, Cloşca şi Crişan, acţiunile re-
voluţionare din anii 1848-1849 şi alte
evenimente importante care s-au mani-
festat şi pe aceste meleaguri au consti-
tuit momente însemnate în istoria actua-
lului judeţ.
In cetatea zidită la Alba Iulia de către
Carol al VI-lea la începutul secolului al
XVIII-lea, au fost întemniţaţi Horia,
Cloşca şi Crişan, conducătorii răscoalei
populare din 1784, precum şi Avram
Iancu în 1849. Celula in care a fost închis
Horia se mai păstrează şi azi deasupra
porţii principale.
In 1848 la Blaj au avut loc mai multe
* ln lucrare apar uneori şi denumiri Istorice
consacrate sau entitAţi geografice care nu se gA-
sesc In nomenclatorul actual al localităţilor.
32 J U D E Ţ U L A L B A
adunări ale românilor din Transilvania.
La adunarea convocată de Avram Iancu
şi Alexandru Papiu-Ilarian la 30 aprilie
1848, au fost formulate ideile desfiinţării
iobăgiei şi egalităţii in drepturi a tori, din care 49,9•/o de sex masculin ; in
populaţiei române din Transilvania cu ce-
lelalte naţiuni. La 3/15-5/17 mai 1848, pe
cîmpia de lîngă Blaj, care de atunci
poartă numele de Cîmpia Libertăţii, a
avut loc marea adunare a românilor din
Transilvania la care au participat 40 000-
50 000 de oameni, majoritatea covîrşi­
toare fiind iobagi. Adunarea a adoptat
programul ce prevedea revendicări cu ca-
racter burgheza-democratic (abolirea io-
băgiei, desfiinţarea breslelor şi a vămi­
lor, libertatea cuvintului şi a tiparului,
formarea gărzilor naţionale, şcoli de stat
in limba română etc.) şi a protestat im-
potriva unirii forţate a Transilvaniei cu
Ungaria. La această adunare au partid-
pat şi fruntaşii mişcării revoluţionare din
Moldova, scăpaţi de sub escorta care-i du-
cea să-i predea turcilor. Intre 3/15 şi
13/25 septembrie 1848 a avut loc la Blaj
o nouă adunare a românilor din Transil-
vania, care a declarat că nu recunoaşte
incorporarea Transilvaniei la Ungaria şi
a însărcinat Comitetul permanent de la
Sibiu să înarmeze satele. Neînţelegerea
dintre conducătorii revoluţiei ungare şi ai
forţelor revoluţionare ale românilor a fost
folosită de habsburgi pentru a impiedica
lupta comună a celor două popoare im-
potriva duşmanului comun : absolutismul
habsburgic.
La 15 mai 1868 reprezentanţii români-
lor intruniţi la Blaj au semnat un Pro-
nunciamentum prin care se protesta im-
potriva alipirii Transilvaniei la Ungaria.
Toţi semnatarii au fost trimişi in jude-
cată.
La Alba Iulia, in ziua de 1 decembrie
1918, marea adunare, la care au partici-
pat peste 100 000 de cetăţeni din toate
colţurileTransilvaniei, Maramureşului şi
Banatului, a proclamat unirea Transilva-
niei cu România, "eveniment istoric de
importanţă crucială in viaţa poporului
nostru, care a dus la realizarea statului
www.cimec.ro
naţional unitar român şi a deschis calea
dezvoltării unitare a naţiunii noastre" 1 •
POPULAŢIA. La 1 iulie 1971 populaţia
judeţului Alba era de 394 364 de locui-
medie, reveneau 63,3 locuitorifkm2.
Din totalul populaţiei judeţului Alba
60,6%, respectiv 238 815, locuieşte in me-
diul rural. Ponderea populaţiei urbane a
crescut de la 12% in 1948 la 39,41'/o în 1971.
In 1971 natalitatea a fost de 19,8 copii
născuţi vii la 1 000 de locuitori, iar mor-
talitatea de 11,1•AID· Creşterea absolută a
populaţiei in anii 1965-1971, ca urmare
a sporului natural, a fost de 26 151 de lo-
cuitori, iar sporul total (cuprinzind şi miş­
carea migratorie a populaţiei) a fost de
12 029 de locuitori.
Populaţia judeţului este formati\ din
88,8% români, 7,00/o maghiari, 3,30/o ger-
mani, 0,9% alte naţionalităţi. Populaţia de
naţionalitate maghiară este relativ nume-
roasă in zona Aiudului, iar cea germani\
in zona Sebeşului şi pe valea Tîrnavel.
Din totalul populaţiei judeţului peste
100 250 sint salariaţi, revenind la 1 000 de
locuitori 254 salariaţi ; 78,50/o din salariaţi
(78 668) sint muncitori. Majoritatea sala-
riaţilor sint ocupaţi in ramurile produc-
ţiei materiale : 47 504 in industrie (47,5%
din total), 10 811 in construcţii (10,80fo),
7 453 in agricultură (7,4•/o), 8 537 in trans-
porturi (8,50fo), iar in învăţămînt, ştllnţA,
cultură, ocrotirea sAnătăţii sint cuprinşi
11 188 de salariaţi, respectiv 11,2% din
totalul salariaţilor.
LOCALITAŢILE. In cuprinsul judeţului
Alba sint : un municipiu, 8 oraşe, 58 lo-
calităţi componente ale municipiului şi
oraşelor, 67 de comune, din care una sub-
urbană, 658 de sate, din care 30 aparţin
de oraşe.
Municipiul Alba Iulia, reşedinţa jude-
ţului, cu o populaţie de 31 783 de locui-
tori - inclusiv comuna suburbană Ciu-
gud - (l.VII.1971), este aşezat la poalele
munţilor, la rAspintla drumurilor ce vin
din· Munţii Apuseni pe valea Ampoiului,
din Haţeg şi din Banat, din direcţia Sibiu-
• Ntcol4e Ceauşescu. "RomAnia pe drumul de-
sAvlrşirii construcţiei socialiste•, vol. 3, Bucu-
reşti, Editura politici, 18811, p. 705.
 c
u J
JUDEŢUL ALBA
+c::;..
1J
~JS'

'
o
'
LEGENDA
'li Municipiu rejedinlă de judet
o Ora1e
• Comune
limită de judet
=
limită de comună
Teritoriul municipiului ~i oro~elor
Teritoriul comunelor $uburbone

www.cimec.ro
34 JUDEŢUL ALBA
lui şi din cea a podişului. Municipiul are
o istorie multimilenară, pe teritoriul lui
au fost descoperite urmele unor aşezări
din neolitic (aprox. 3500 i.e.n.), prec1.1m
şi din epoca bronzului (1500-800 i.e.n.)
şi a fierului (800-450 i.e.n.). Istoria mu-
nicipiului Alba Iulia se împleteşte strins
cu lupta dusă de poporul nostru impo-
triva cotropirii străine şi a asupririi feu-
dale şi naţionale.
Azi, Alba Iulia, datorită innoirilor din
anii socialismului, este un important cen-
tru economic şi social-cultural. ln oraş
se găsesc 9 unităţi economice republicane
ale industriei materialelor de construcţii,
construcţiei de maşini şi prelucrării me-
talelor, ale industriei poligrafice, uşoare,
alimentare, .precum şi numeroase insti-
tuţii social-culturale.
Monumente arhitectonice : Cetatea
Alba Iulia, construită la inceputul seco-
lului al XVIII-lea ; Catedrala romana-ca-
tolică, construită Intre anii 1250 şi 1290 ;
Catedrala ortodoxA, construită in anii
1921-1922, Biblioteca "Batthyăneum" din
secolul al XVIII-lea ; obeliscul Horia,
Cloşca şi Crişan ; Monumentul din Dealul
Furcilor ; statuia lui Mihai Viteazul ;
Muzeul Unirii etc.
Oraşul Sebeş este situat in apropiere
de ';,ocul de vărsare a Sebeşului In Mureş.
La 1 iulie 1971 avea 22 312 locuitori. ln
oraş se găsesc : o fabrică de hirtie, o
fabrică de ciorapi, o fabrică de pielărie
şi marochinărie, o Intreprindere forestie-
ră, un mare combinat de industrializare
a lemnului, intreprinderea de industriali-
zare a laptelui, o intreprindere de in-
dustrie locală, una a cooperaţiei meşte­
şugăreşti. Monumente istorice : zidurile şi
turnurile cetăţii medievale (secolele XIV-
XV), Biserica evanghelică (secolele XIII-
XV), Casa Zapolya (secolul XV).
Oraşul Aiud este situat in nordul ju-
deţului, in lunea Mureşului, avind 21 734
de locuitori (1 iulie 1971) ; este un insem-
nat centru economic al judeţului, pe te-
ritoriul lui desfăşurindu-şi activitatea o
intreprindere metalurgică, o intreprindere
www.cimec.ro
de prefabricate din beton, una a indus-
triei locale şi două ale cooperaţiei meş­
teşugăreşti. Este renumit şi prin vinurile
podgoriilor sale.
Oraşul Cugir, cu 21 543 de locuitori
(1 iulie 1971), este un vechi centru meta-
lurgic, in prezent un important centru al
industriei constructoare de maşini.
Oraşul Blaj este situat la confluenţa
celor două Tîrnave. La 1 iulie 1971 avea
19 216 locuitori. Prima menţiune despre
această aşezare datează din secolul al
XIII-lea. In 1395 împăratul Sigismund de
Luxemburg donează această aşezare no-
bilului Blasius Cserei, de la care provine
probabil şi numele localităţii. ln 1687 se
încheie la Blaj tratatul dintre împăratul
Austriei şi Transilvania ca ţară au-
tonomă. ln 1738 Blajul devine oraş şi re-
şedinţa episcopiei greco-catolice româ-
neşti. Din acest an începe marele rol cul-
tural şi politic pe care Blajul 1-a jucat
în istoria românilor din Transilvania şi a
intregului popor român. Evenimentul
prin care Blajul a rămas adînc întipărit
in conştiinţa poporului român a fost anul
revoluţionar 1848 cînd ai::i, pe Cîmpia Li-
bertăţii, a avut loc memorabila adunare
a celor 40 000-50 000 de oameni.
Azi mobila şi plăcile fibrolemnoase
realizate la Complexul de industriali-
zar~a lemnului din oraş se bucură de
o bună apreciere pe piaţa internă şi sint
tot mai mult solicitate pentru export;
aici se mai află o fabrică de cărămidă,
precum şi unităţi industriale ale coope-
raţiei meşteşugăreşti. Monumente isto-
rice : Catedrala, construită in secolul al
XVIII-lea ; "Piatra Libertăţii", ridicată pe
Cîmpia Libertăţii ; Teiul lui Eminescu,
monument al naturii.
Oraşu~ Ocna Mureş - staţiune balneo-
climaterică, situată în partea de nord a
judeţului pe valea Mureşului, cu ape mi-
nerale clorosodice, indicate în tratarea
afecţiunilor aparatului locomotor, siste-
mului nervos periferic şi a celor gi~eco­
logice. La 1 iulie 1971 avea 16 273 de lo-
cuitori. In oraş se găsesc întreprinderi a~e

industriei chimice (Uzina de produse so-
dice, înfiinţată în 1896, care in anii con-
structiei socialiste a fost mult dezvoltată
şi înzestrată cu instalaţii şi utilaje mo-
derne de mare randament), o unitate de
prefabricate din beton, întreprinderi ale
industriei extractive a sării, ale industriei
alimentare (fermentare şi prelucrare pri-
mară a tutunulu!).
Oraşul Zlatna, situat in Munţii Apu-
seni, pe valea Ampoiului, este o stră­
veche aşezare, cu un trecut istoric bogat.
In timpul romanilor, Zlatna se numea
Ampelum. La gimnaziul din localitate a
studiat Avram Iancu. A fost declarat oraş
in 1968, cu ocazia îmbunătăţirii organi-
zării administrativ-teritoriale a ţării. La
1 iulie 1971 avea 10 316 locuitori. In oraş
se află o importantă uzină chimică-me­
talurgică (care produce cupru, sulfat de
cupru cristalizat, aur, argint, acid sulfu-
ric etc.), înfiinţată in urmă cu 225 de ani,
exploatări de rninereuri auro-argentifere.
Oraşul Cîmpeni, centrul Ţării Moţilor,
este situat în nord-vestul judeţului in
zona muntoasă, pe malul sting al Arie-
şului superior. In mai 1782 aici s-a pro-
dus o revoltă a ţăranilor, iar in timpul
răscoalei de la 1784 oraşul a fost ocupat
de către cetele lui Horia şi a constituit
ultimul punct de rezistenţă al răsculaţilor.
Tot la Cirnpeni in 1848 Avram Iancu şi-a
stabilit cartierul general. Memoria aces-
tui mare om este cinstită prin statuia
înălţată în centrul oraşului.
La 1 iulie 1971 oraşul avea 7 303 lo-
cuitori. Activitatea industrială este re-
prezentată de un complex de exploatare
şi prelucrare a lemnului, de unităţi ale
industriei locale şi ale cooperaţie! meş­
teşugăreşti.
Oraşul Abrud, situat in nord-vestul
judeţului, in Munţii Apuseni, este cu-
noscut încă de pe timpul romanilor pen-
tru bogatele zăcăminte aurifere ; dealt-
fel aici s-au găsit multe vestigii romane,
printre care şi table cerate. Oraşul a fost
unul din centrele răscoalei din 1784 con-
duse de Horia, Cloşca şi Crişan şi ale
mişcării revoluţionare din 11148.
www.cimec.ro
J U D E Ţ U L A L B A 36
La 1 iulie 1971 avea 5 069 de locuitori.
tn Abrud este o unitate poligrafică, o
intreprindere de industrie 'locală şi o uni-
tate industrială a cooperaţie! meşteşugă­
reşti ; mulţi locuitori ai oraşului lucrează
la zăcămintele de minereuri complexe de
la Roşia Montană.
Comunele din judeţul Alba, ca urmare
a reliefului predominant muntos, sint
formate din mai multe sate. O comuni
cuprinde in medie peste 9 sate (faţă de
4,7 pe ţară). Dealtfel, judeţul Alba are
cel mai mare număr de sate faţă de ce-
lelalte judeţe din ţară. Populaţia medie
pe comună în 1971 era de 3 618 locuitori.
Un număr de R comune au o ;populaţie
mai mică de 2 000 de locuitori, in 39 de
comune populaţia este cuprinsă intre
2 001 şi 4 000 de locuitori, in 17 intre
4 001 şi 7000 de locuitori, iar in 3 comune
depăşeşte 7 000 de locuitori.
TRAsATURI ECONOMICE. Existenţa
variatelor bogăţii naturale in cuprinsul
judeţului a constituit o premisă impor-
tantă pentru dezvoltarea industriei. Pe
baza resurselor locale au luat fiinţă şi
s-au dezvoltat inci din vechime in-
dustria minieră, industria metalelor nefe-
roase şi a produselor sodice, iar ulterior,
şi in special in anii construcţiei socialiste,
industria construcţiilor de maşini,
Industria chimică şi a materialelor
refractare, industria lemnului şi a mate-
rialelor de construcţii, industria uşoară şi
alimentară. Se evidenţiază totodată in-
dustria construcţiilor de maşini şi cea a
hirtiei. Agricultura din judeţ are un ca-
racter complex, multilateral - de creş­
tere a animalelor, cultivare a cerealelor,
pomicultură, viticultură etc.
INDUSTRIA. In trecut industria din ju-
deţul Alba se caracteriza prin existenţa
unor unităţi industriale mici", cu un nu-
măr redus de muncitori, care erau legaţi
de ramurile extractive (exploatarea au-
rului, argintului şi a sării), ale materia-
lelor de construcţii (piatră), ale exploa-
tării lemnului.
36 JUDEŢUL ALBA

In anii socialismului, ca urmare a in- În procente laţi!. de:

vestitiilor efectuate, pe harta economicA
producţia producţia
a judeţului au apărut noi şi însemnate Ramuri ale industriei globală globală
obiective industriale, care au ridicat in industrială industrială
pe a ramurilor
mod simţitor potenţialul economic al ju- judeţ pe ţari!.
deţului. Printre intreprinderile industriale
construite in ultimii ani se numArA: Total industrie 100,0 1,4
Complexul pentru industrializarea lem- din care:
Metalurgia neleroasl!. (inclusiv
nului Blaj, Fabrica de produse refrac-
extracţia minereurilor nefe-
tare Alba Iulia, Intreprinderea de pre- roase) 8,0 3,9
fabricate din beton Aiud, Complexul de Construcţii do maşini şi pre-

exploatare şi prelucrare a lemnului Cim- lucrarea metalelor SG,O 1,9

Chimie 8,3 1,1
peni, Combinatul de industrializarea lem-
Extracţia minerourilor nemeta-
nului Sebeş, Fabrica de porţelan Alba lilore şi produse din substanţe
Iulia, Uzina de utilaje pentru industria abrazive 0,2 0,9
materialelor de construcţii Alba Iulia, Materiale de construcţii 8,2 8,3
Fabrica de piine şi Fabrica de ghiaţă din Exploatarea şi prelucrarea
lemnului 12,2 2,8
Alba Iulia, Fabrica de făinuri furaj ere din C•luloză şi hirtie 1,7 1,8
Beldiu. Alături de acestea, marea majo- Pielărie, blăni!.rie şi tnciUţ1i­

ritate a uzinelor şi intreprinderilor minte 4,3 2,9

existente pe teritoriul judeţului au fost
modernizate şi dezvoltate. Sporirea po-
tenţialului industrial al judeţului este
ilvstratA de fa,ptul el in condiţiile anu-
lui 1971 intreprinderile industriale reali-
zau circa 260/o din producţia industrialA
a României din 1938. In acelaşi an,
Alimentară 14,2 1,2
Judeţul Alba deţinea la sfîrşitul anu-
lui 1971 o pondere importantă in produc-
ţia de sodă calcinată (48,70fo din produc-
ţia totală a ţării), sodă caustică (22,30/o),
plăci fibrolemnoase (18,00/o), placaj (14,70fo),

numai in 7 zile se realiza in judeţul
Alba producţia ramurii constructoare de
maşini şi a prelucrării metalelor din
România anilor 1938 şi in 35 de zile cea
de exploatare şi .prelucrare a lemnului.
Producţia României din anul 1938 de sodă
causticA, sodi calcinată şi placaj se rea-
liza de intreprinderile din judeţul Alba
in 1971 in 58 de zile, 30 de zile şi res-
pect•v 69 de zile.
In 1971, pe teritoriul judeţului Alba îşi
desflşurau activitatea 27 de intreprin-
deri industriale de subordonare republi-
canA, 7 intreprinderi ale industriei locale
şi 10 unităţi ale cooperaţiei meşteşugA­
reşti ; intreprinderile industriale ale ju-
deţului realizau impreunA circa 1,40fo din
producţia globalA industrialA a ţArii.
Ponderea producţiei globale a principa-
lelor ramuri industria[e in economia ju-
deţului şi a ţării tn 1971 se prezenta
astfel:
var (16,80/o), sare (25,60fo), maşini de cusut
casnice (1000fo), maşini de spălat rufe
(1000fo).
In industria constructoare de maşini şi
a prelucrArii metalelor din judeţ se pro-
duc : maşini de frezat, rectificat şi de
găurit, maşini de cusut industriale şi de
uz casnic, de spAlat rufe, utilaje tehno-
logice pentru industria siderurgică etc. ;
in industria chimică - cupru de conver-
tizor, sulfat de cupru, acid sulfuric, sodi
caustică şi calcinată ; in industria de pre-
lucrare a lemnului - cherestea, mobilă,
binale, plAci aglomerate şi fibrolemnoase,
furJII.ir, hirtie, ş. a. ; se produc diferite
materiale de construcţie ; se extrag aur,
argint, cupru, sare. Unele din produsele
realizate in judeţ sînt exportate in peste
40 de ţări.
In intreprinderile industriei locale se
produc articole mai ales pentru satisfa-
cerea nevoilor locale : mobilă, prod11se '.le
uz gospodăresc, butoaie, ambalaje, bina-
le, materiale de construcţie etc. (în 1971

www.cimec.ro

realiza 11,70fo din producţia industrială
globală a judeţului).
Cooperaţia meşteşugărească şi ln spe-
cial unităţile din zona Munţilor Apuseni,
în afară de serviciile prestate populaţiei,
produc obiecte de artizanat : fluiere, tul-
nice, ciubere, pieptare, ţesături cu motive
naţionale etc.
O serie din produsele industriei locale
şi cooperatiste sînt solicitate pentru
export.
AGRICULTURA constituie una din ra-
murile principale din economia judeţu­
lui, in care cultura cerealelor, creşterea
animalelor, pomicultura şi viticultura se
îmbină armonios in funcţie de condiţiile
pedoclimatice. In zona Tîrnavelor, alături
de culturile cerealiere, suprafeţe însem-
nate sînt deţinute de cultura viţei de vie,
ocupaţie care este moştenită încă de pe
timpul cind pe teritoriul actual existau
aşezar1 dacice, iar tn partea de sud
creşterea animalelor constituie Indelet-
nicirea de bază a locuitorilor, fiind de-
terminată de suprafeţele întinse ale fi-
neţelor montane.
In cadrul judeţului îşi desfăşoară ac-
tivitatea 6 intreprinderi agricole de stat,
13 intreprinderi pentru mecanizarea agri-
culturii, 2 centre experimentale agricole
şi 99 de cooperative agricole de pro-
ducţie.
Baza tehnică-materială a agriculturU a
cunoscut o puternică dezvoltare. In 1971
agricultura judeţului a avut 1 625 de
tractoare fizice, 674 de combine pentru
păioase, 118 combine pentru plante de
siloz, 878 de semănători mecanice, 448 de
cultivatoare mecanice, precum şi alte ma-
şini agricole. In 1971 reveneau la un
tractor fizic in medie 98 ha teren arabil.
Din suprafaţa judeţului de 623 100 ha,
terenul agricol reprezintă 349 247 ha,
fondul forestier 210174 ha, iar restul de
63 679 ha sint alte suprafeţe (teren ne-
productiv, teren construit, ape etc.). Uni-
tăţile agricole de stat deţin 97 921 ha te-
ren agricol (28,0•/o din total), c.aperati-
vele agricole de producţie 137 535 ha
(39,40fo din total), gospodărille agricole
individuale 113 791 ha (32,60/o din total).
Ponderea cea mal mare (45,70fo) din to-
www.cimec.ro
.J U D E l' U L AL B A 37
talul suprafeţei agricole este deţinută de
terenurile arabile, după care urmează
păşunile (28,80fo) şi fineţele (21,80/o).
Suprafaţa arabilă (159 463 ha) este des-
tinată in cea mai mare parte culturii
cerealelor (109 592 ha), respectiv 68,70/o din
total. De asemenea, pe suprafeţe relativ
întinse se cultivă cartofi şi sfeclă de
zahăr.
Un loc important in agricultura jude-
ţului il ocupă viticultura, vinurile din
podgoriile Alba Iulia, Blaj, Crăciunelu de
Jos, Jidvei, Valea Lungă, renumite in
ţară şi străinătate, obţinînd numeroase
medalii la concursurile naţionale şi in-
ternaţionale. Astfel, numai Staţiunii ex-
perimentale Blaj i s-au atribuit la dife-
rite concursuri de vinuri, 86 de medalii
de aur, 26 de argint şi 2 de bronz.
In 1971 existau 5 181 ha de livezi şi
pepiniere pomicole, care au dat impor-
tante cantităţi de fructe pentru piaţa in-
ternă şi pentru export.
Potrivit datelor recensămintului de la
inceputul anului 1972, efectivele de ani•
male erau : 160 616 bovine, 100 614 por-
cine, 364 019 ovine, 945 498 de păsări şi
18 445 de familii de albine. Densitatea
animalelor la 100 ha teren • era la in ..
ce,putul anului 1972 de 47,7 la bovine,
63,1 la porcine şi 110,7 la ovine. Rasele
cele mai răspîndite de animale sint la
bovine bălţata romAneascA şi pintzgaui
la porci~e bazna şi alb de carne, iar la
ovine ţurcana şi ţigaia.
SILVICULTURA. Judeţul Alba, cu un
fond forestier de 210174 de hectare, de-
tine 3,50/o din fondul forestier al ţănî.
Pădurile de răşinoase cuprind aproape
390fo din fondul forestier, cele de fag
380/o, iar cele de stejar 140fo. Pădurile de
conifere şi fag acoperă porţiuni întinse
din Munţii Metaliferi, Trascăului şi Se-
beşului, iar cele de stejar se intind fn
regiunea de podiş şi in cîmpia Mureşulul
(suprafeţe mai mici).
In 1971 s-au predat pentru exploatare
* Pentru bovine şi ovine In lucrare s-a trecut
densitatea la suprafaţa agricolA (teren arabU
plus pAşuni şi fineţe), IBT pentru porclne la su•
prafaţa arabil!!..
S8 .JUDEŢUL ALBA

1. Fabrica de produse refractare Alba Iulia

2. Uzina de produse sodice Ocna Mure'
3. Exploatarea minierA Baia de Arieş
t. Uzinele Cugir - un nou lot de maşini de spA-
lat rufe
5. complexul pentru Industrializarea lemnuluJ
Blaj
8. Casa lui Avram Iancu din ce>muna cu acelaşi
nume
7. Alud - biserica şi cetatea
8. Cetatea ţArAneascA Cilnlc
9. Ctmpenl - vedere generalA
10. Obellscul lui Horia (In planul doi) - Alba
Iulia

www.cimec.ro
 JUDETUL ALBA 39

10

www.cimec.ro
40 JUDETUL ALBA
561 000 m3 material lemnos şi s-au îm-
pădurit 1 581 ha.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Pentru pes-
cuit şi vinat A.J:V.P.S.-Alba dispune de
49 de fonduri de vînătoare cu o supra-
faţă de 624 420 ha şi 19 fonduri de
pescuit cu 715 km ape.
Vînatul mai frecvent intilnit in raza
judeţului este format din : căpriori, iepuri,
mistreţi, cerbul carpatin şi cocoşul de
munte, iar mai puţin frecvent cerbul lo-
pătar şi fazanul.
Speciile de peşte sint : păstrăvul, lipa-
nul, crapul, carasul, cleanul, somnul şi
ştiuca.
TRANSPOR'!'URILE. Teritoriul judeţului
este străbătut de două magistrale im-
portante de cale ferată care asigură le-
gătura cu partea de est şi sud a ţării
(Teiuş-Blaj-Braşov-Bucureşti) şi cu par-
tea de nord a ţării (Teiuş-Războieni­
Cluj). Două linii ferate intră in inima
Munţilor Apuseni, făcînd posibilă comu-
nicarea cu Zlatna şi Abrud. Densitatea
căilor ferate pe 1 000 km 2 este de 48,3,
cu o lungime de 301 km.
Drumurile naţionale - în lungime de
420 km, din care 232 km modernizate
- şi cele locale în lungime de
1 185 km, din care 175 km modernizate -
asigură mijloacelor auto efectuarea
transporturilor de mărfuri şi călAtori în
cele mai îndepărtate sate şi cl<tune : pe
circa 50 de trasee, deservind peste 520 de
staţii, se transportă cu autobuzele in fie-
care lună sute de mii de călători.
COMERŢUL. Reţeaua comerţului socia-
list cuprindea la sfîrşitul anului 1971
1 302 unităţi, din care 495 unităţi de stat
şi 807 cooperatiste. Sporţrea veniturilor
populaţiei, ca urmare a dezvoltării in-
dustriei şi agriculturii, a celorlalte ramuri
şi sectoare de activitate, a determinat
creşterea cu 59,90/o a desfacerilor de
mărfuri prin comerţul socialist în pe-
rioada 1965-1971 ; in 1971 vînzările de
mărfuri alimentare reprezentau 38,20fo,
cele prin alimentaţia publică 13,40/o din
totalul vinzărilor, iar vînzările de măr­
furi nealilmentare reprezentau 48,40fo.
www.cimec.ro
INVAŢAM.INT, CULTURA, ARTA. In-
văţămîntul pe meleagurile judeţului Alba
are vechi tradiţii. Şcoala de obşte, gim-
naziul şi seminarul teologic din Blaj sint
unele din cele mai vechi unităţi ale tn-
văţămintului din Transilvania (1754). Ele
au fost reorganizate pe la 1784 şi apoi,
pentru a doua oară, in 1850, după in-
frîngerea revoluţiei de la 1848. Mulţi
cărturari români de seamă, ca : Samuel
Micu, Gh. Şincai, Petru Maior, Ioan Bu-
dai-Deleanu, Gheorghe Bariţiu, Simion
Bărnuţiu, Timotei Cipariu, Aron Pumnul,
Samuil Vulcan, Andrei Mureşianu şi alţii,
au fost elevi ai şcolilor din Blaj ; unii
dintre ei au predat apoi aici, iar alţii au
plecat să răspîndească ideile lor progre-
siste şi in celelalte ţinuturi româneşti. In
peregrinările sale de adolescent a trecut
prin Blaj şi marele nostru poet Mihai
Eminescu.
Reţeaua unităţilor de învăţămînt, răs­
pîndită pe întreg cuprinsul judeţului, in
anul şcolar 1971/1972 cuprindea : 219
grădiniţe, cu 9 884 de copii şi 375 de edu-
catoare, 454 de şcoli generale, cu 57 807
elevi şi 2 922 de cadre didactice, 13 licee
de cultură generală, cu 7 547 de elevi şi
328 de profesori, 10 licee de specialitate
(4 industriale, 2 agricole, 1 economic,
3 pedagogice), cu 3 257 de elevi şi 174 de
cadre didactice, 10 şcoli profesionale, cu
4 427 elevi şi 274 de cadre didactice,
3 şcoli de maiştri, cu 195 elevi şl 5 cadre
didactice. La Cugir funcţionează un insti-
tut de subingineri. Fiecare al 5-lea lo-
cuitor al judeţului este cuprins in reţeaua
de învăţămînt. Intr-un număr de şcoli
şi secţii predarea se face şi in limbile
maghiară şi germană.
In satele şi oraşele judeţului
Alba se
desfăşoară o intensă şl variată
activitate
cultural-artistică. In cadrul celor 69 de
cămine culturale şi 118 filiale săteşti,
7 case de cultură, 5 cluburi sindicale,
activează 41 de formaţii corale, 65 de
grupuri vocale, 11 orchestre de muzicA
populară, 6 orchestre de muzică uşoară,
9 fanfare, 7 formaţii de fluieraşl, 94 de
brigăzi artistice, 192 de formaţii de teatru,
i03 echipe de dansuri.
In municipiul Alba Iulia există un
 teatru de păpuşi, formaţia profesionisti
de muzkă populară "Ţarina", iar in oraşul
Cugir îşi desfăşoară activitatea un teatru
popular. In judeţ există un număr de
15 unităţi cinematografice cu bandă nor-
mală şi 172 unităţi cu bandă lngustă,
3:l3 biblioteci publice (8 orăşeneşti cu 45
de filiale, 68 comunale cu 21~ flllale etc.),
200 biblioteci şcolare şi 2 documentare,
8 muzee, din care : patru de istorie (Alba
Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş), unul de ştiinţele
naturii (Aiud), două etnografice (Rimetea
şi Lupşa), un muzeu memorial (satul
Avram Iancu). De asemenea, este vestită
Biblioteca documentară "Batthyăneum" din
Alba IUilia pentru numeroasele incunabule
şi preţioasele sale manuscrise. Cu prile-
jul aniversării a 50 de ani de la Unirea
Transilvaniei cu România, in prezenţa
conducerii de partid şi de stat a fost
inaugurat la Alba Iulia un com,plex mu-
~eistic şi s-a dezvelit statuia lui Mihai
Viteazul.
Populaţia judeţului Alba poseda in
anul 1971 42 013 abonamente la radio, re-
venind in medie 1 065 de abonamente la
10 000 de locuitori. De asemenea in judeţ
existau 14 214 abonaţi la radioficare. La
sfirşitul anului 1971, numărul abonamen-
telor la televiziune ajunsese la 21 597, re-
venind ~n medie 547 de abonamente la
10 000 de locuitori.
In judeţ apare ziarul "Unirea", organ
al Comitetului judeţean al P.C.R. şi al
Consiliului popular judeţean Alba.
SANATATEA PUBLICA. La sfirşitul
anului 1971 funcţionau 11 spitale, 3 sa-
natorii T.B.C. şi alte unităţi mai mici de
asistenţă medicală, totalizind 2 931 de
paturi. Indicele de asigurare cu paturi _
este de 7,4 la mia de locuitori.
Reţeaua sanitară a judeţului mai cu-
prindea 6 staţionare de circumscripţie, 29
dispensare, 32 de case de naştere, 9 poli-
clinici şi 93 de circumscripţii medico-
sanitare, din care 66 in mediul rural, 8
creşe cu 494 de paturi, o casă a copilului.
Mai funcţionează 3 cămine de bAtrini,
4 cămine-spital pentru bolnavi cronici
(neuropsihiatrie).
Un numAr de 2 844 de cadre sanitare
www.cimec.ro
cu pregAtire superioarA, medie şi ele-
mentarA işi desfăşurau activitatea, in
medie revenind un medic la 1 204 lo-
cuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Activi-
tatea sportivă se desfăşoară in 39 de
asociaţii sportive din intreprinderi şi
instituţii, in 67 de asociaţii din comune
şi in 58 de asociaţii din licee şi şcoli
profesloale. 1D municipiul Alba Iulia
există o secţie de atletism a Şcolii spor-
tive şi două clase cu profil de fotbal ; in
oraşul Aiud există, de asemenea, o secţie
de atletism a Şcolll sportive, iar la
Abrud şi Cimpeni cite un centru de an-
trenament de schi. Pentru sportul de per-
formanţă funcţionează 260 secţii afiliate
la diferitele ramuri de sport. Personalul
instructiv-educativ se compune din 521
de cadre tehnice, din care 31 de profe-
sori absolvenţi ai institutelor de cultură
fizică, 79 de profesori cu institute peda-
gogice şi 14 cu şcoală medie tehnică de
cultură ţizică, 90 de antrenor!. Judeţul are
16 echipe divizionare - fotbal, handbal,
volei, 2 800 de sportivi legitimati.
Baza materială pentru practicarea spor-
tului este formată din 58 de terenuri de
fotbal, din care 6 cu piste de atletism,
76 de terenuri de volei, 16 de baschet,
38 de handbal, două bazine de inot, 13 săli
de gimnasti<:ă, 14 popicării, 10 terenuri de
tenis de cimp etc.
TURISMUL. In judeţul Alba turismul
beneficiază de bogăţia monumentelor is-
torice şi frumuseţile sale naturale. La
Alba Iulia se pot vizita : Muzeul jude-
ţean, înfiinţat in 1888 ; Cetatea Alba
Iulia (secolul al XVIII-lea) ; Catedrala
romane-catolică (secolul al XIII-lea) ;
clădirea Palatului episcopal ; Biblioteca
"Batthyâneum" ; Sala Unirii - locul unde
s-a proclamat Unirea Transilvaniei cu
România ; monumentul de pe Dealul
Furcilor ridicat in memoria celor 3 mar-
tiri ai poporului român - Horia, Cloşca
şi Crişan. Sebeşul prezintă vizitatorilor
vechi monumente istorice: Biserica evan-
ghelică (secolele XIII-XV), clădirea mu-
zeulu-i (secolul al XV-lea) cunoscută sub
numele de Casa Zâpolya, turnul (secolul
42 J UDE Ţ UL ALB A

al XIII-lea) rămas de la o veche bazilică maşini, metalurgică, materiale de con-

romană, ruinele unei fortăreţe dacice de
pe dealul Cetăţuia. Oraşul Blaj oferă vi-
zitatorilor Cîmpia Libertăţii şi un bogat
muzeu istoric. In satul Avram Iancu se
află Casa memorială "Avram Iancu".
O frumoasă zonă turistică oferă Munţii
Apuseni. Mai sus de Cimpenl se aflA
peşterile Scărişoara, Pojarul poliţei, iar
lingă Abrud se înalţă Detunata, un masiv
de roci de bazalt. Zone turistice atractive
sfnt şi lacurile Oaşa şi Iezer.
Pentru cazarea turiştilor au fost con-
struite cabane la Scărişoara, Oaşa, pe
virful Surianul şi sub vîrful Prislop.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
perioada actualului cincinal industria ju-
deţului Alba va cunoaşte un ritm înalt
de dezvoltare. Se vor pune în funcţiune
o serie de noi obiective şi capacităţi in-
dustriale din ramurile : construcţii de
strucţii, industrializarea lemnului, In-
dustria chimică, alimentară precum şi a
industriei locale. Se vor desfăşura in ritm
susţinut lucrările de la sistemul hidra-
energetic pe rîul Sebeş.
In agricultură se vor construi un com-
plex pentru creşterea porcilor şi ferme
pentru vaci. Se va mări baza tehnică­
materială prin dotarea intreprinderilor
pentru mecanizarea agriculturii şi a in-
treprinderilor agricole de stat cu noi
tractoare şi maşini agricole. Se vor ex-
tinde în mod considerabil irigaţiile şi uti-
lizarea îngrăşămintelor chimice.
In oraşele şi satele judeţului se vor
construi circa 8 000 de apartamente, un
număr însemnat de săli de clasă, un spi-
tal modern cu 700 de paturi şi o policli-
nică, precum şi alte lucrări cu caracter
social.

JUDEŢUL ALBA

cu reşedinţa in municipiul Alba Iulia.

MunlclpU : 1. Oraşe : 8. Localltlţl componente ale munlclplllor şi ale oraşelor : 58. Comune : 6'1
(din care, suburbane : 1). Sate : 658 (din care, apartin oraşelor : 30).

A. MUNICIPII
1. 1\IUNICIPIUL AL B A 1 U LI A. Localităţi componente ale municipiului : 1. ALB A
1 V L 1 A ; 2. Blirlibanţ ; 3. Miceşti ; 4. Oarda ; 5, P!cllşa, Comune suburbane : 1. Comuna
CIUGUD. Sate componente ale comune! suburbane : 1. CIUGUD ; 2. Dr!mbar ; 3. Dumbrava ;
t. Hâpria ; 5. Şeuşa ; 6. Teleac.

B. ORAŞE

1. oraşul A B R U D • Localităţi componente ale oraşului. 1. A B R U D ; 2. Abrud-Sat ; 3. Gura

cornel ; 4. Soharu.
z. oraşul AI uD. Localităţi componente ale oraşului : 1. A 1 UD ; 2. Al udul de sus ; 3. G!m-
baş ; 4. Măglna ; 5. Păglda. Sate ce aparţin oraşului : 1. Clumbrud ; 2. Glrbova de Jos ;
3. G!rbova de sus ; 4. Girboviţa ; 5. Sincrai ; 8. Tifra.
3. oraşul B L A J. Localităţi componente ale oraşului : 1. B LA J ; 2. Deleni-Obirşle ; 3. Fl!-
teştl ; 4. Izvoarele ; 5. Petrisat ; 6. Tlur ; 7. Veza. Sate ce aparţin oraşului : 1. MAnArade ;
2. Spâtac.
'· oraşul C 1 M P E N 1. Localităţi componente ale oraşului : 1, C 1 M PE N 1 ; 2. Bonceştl ;
3. Borleşt1 ; 4. Boteşt1 ; 5. Certege ; 6. Coasta V!sculul ; 7. DAnduţ ; 8. Dealu Blstrii ; 9. Dealu
capse! ; 10. Dric ; 11. Faţa Abrudului ; 12. Floreşt1 ; 13. Furduieşti ; 14. Mihoeştl ; 15. MotorAşti ;
16. Peste Valea Blstrll ; 17. Poduri ; 18. Sorliţa ; 19. Tomuşeşti ; 20. Valea Bistrll ; 21. Valea
Caselor ; n.
V!rsl.
s. oraşul C U G 1 R. Localităţi componente ale oraşului : 1. C U G 1 B ; 2. Bocşitura ; 3. Bucuru ;
t. Călene
; 5. Feţenl ; 6. Goaşele ; 7. Mugeşt1 ; 8. VInerea.
&. oraşul o c N A l\1 U R E ş, Localităţi componente ale oraşului : 1. O C N A M U B E Ş ;
2. Uloara de Jos ; 3. Uloara de Sus. Sate ce aparţin oraşului : 1. Clsteiu de Mureş ; 2. Micoşlaca ;
3. Rllzbolenl-Cetate.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL ALBA 43

7. Oraşul S E B E Ş. Locallt~ţl componente ale oraşului : 1. S E B E Ş ; 2. Lancr~m ; 3. Petreşti.

Sate ce aparţin oraşului : l. Răhău.

8. Oraşul Z L A T N A. Sate ce aparţin oraşului : 1. Boteşti ; 2. Budeni ; 3. Dealu Roate! ;

4. Dobrot ; 5. Dumbrava ; 6. Feneş ; 7. Galaţi ; 8. Izvoru Ampolulul ; 9. PAtringenl ; 10. Pirlta ;
11. Piriu Gruiului ; 12. Podu lui Paul ; 13. Runc ; 14. Ruşi ; 15. Suseni ; 16. Trimpolele ;
17. Valea MicA ; 18. vntori.

C. COMUNE

1. Comuna ALBAC. Satele componente : 1. ALBAC ; 2. Bărăştl ; 3. Budăieşti ; 4. Cioneştl ;

5. Costeşti ; 6. Dealu LămAşoi ; 7. Deve ; 8. DupA Pleşe ; 9. Faţa ; 19. Pleşeştl ; 11. Potloncl ;
12. Rogoz ; 13. Roşeşti ; 14. Ruseşti ; 15. Sohodol ; 16. Tamboreşti. 2. comuna ALMAŞU MARE.
Satele componente : 1. ALMAŞU MARE ; 2. Almaşu de Mijloc ; 3. Brădet ; 4. Cheile Cibului ;
5. Cib ; 6. Glod ; 7. Nădăştia. 3. Comuna ARIEŞENl. Satele componente : 1. ARIEŞENI ; 2. Avră­
meştl ; 3. Bubeşti ; 4. Casa de PiatrA ; 5. Cobleş ; 6. Dealu Bajulul ; 7. Faţa Crlstesel ; 8. Faţa
Lăpuşului ; 9. Galbena ; 10. Hodobana ; 11. Izlaz ; 12. Pănteştl ; 13. Pătrăhăiţeşti : 14. Poienita ;
15. Ravlceşti; 16. Sturu ; 17. Ştei-Arieşenl; 18. Vanvuceştl. 4. Comuna AVRAM IANCU. satele
componente: 1. AVRAM IANCU ; 2. Achimeţeşti; 3. AvrAmeştl; 4. BAdAI; 5. Boldeştl; 6. Călu­
găreştl ; 7. Căsoaia ; 8. Clndeşti ; ,9. Cirăştl ; 10. Clrţuleştl ; 11. Coceştl ; 12. Cocoşeşti ; 13. caro-
ieşt! ; 14. Dealu Crişului ; 15. Doleştl ; 16. Dumăceştl ; 17. Gojeleştl ; 18. Helereştl ; 19. Inceşti ;
20. Jojel ; 21. MArteştl ; 22. Orgeşti ; 23. PAtruţeşti ; 24. Plai ; 25. Puşeleşti ; 26. Şolceştl ; 27 Şter­
teşti ; 28. T1rsa ; 29. T1rsa-Plal ; 30. Valea Maciului ; 31. Valea Uţului ; 32. verdeşti ; 33. Vldr1-
şoara. 5. Comuna BAIA DE ARIEŞ. Satele componente : 1. BAIA DE ARIEŞ ; 2. Brăzeştl ;
3. Cioara de Sus ; 4. Muncelu ; 5. Sartăş ; 6. Simuleşti. 6. Comuna BERGHIN. Satele componente :
1. BERGHIN ; 2. Ghlrbom ; 3. Henlg ; 4. Straja. 7. Comuna DISTRA. Satele componente : 1. DIS-
TRA ; 2. Aroneşti ; 3. Băleşti ; 4. Băleşti-Cătun ; 5. Birleştl ; 6. Cheleteni ; 7. Ciuldeştl ; 8. Creţeşti ;
'9. Dealul Muntelui ; 10. Dlmbureni ; 11. Durăştl ; 12. Găneşti ; 13. Glrde ; 14. Hodişeşti ; 15. Hu-
driceşti ; 16. Llpala ; 17. Lunea Largă ; 18. Lunea Merilor ; 19. Mihăieştl ; 20. Nămaş ; 21. Novă­
<'eşti ; 22. Perjeşti ; 23. Poiana ; 24. Poiu ; 25. Rătitlş ; 26. Runcuri ; 27. Sălăgeştl ; 28. Ştefanca ;
29. Tolăceşti ; 30. Tomnatec ; 31. Trişoreşti ; 32. Ţărăneşti ; 33. Vlrşi-Rontu ; 34. Virşli Mari ;
35. Virşli Mici. 8. Comuna BLANDIANA. Satele componente : 1. BLANDIANA ; 2. Acmariu ;
3. Ibru ; 4. Poieni ; 5. Răcătău. 9. Comuna BUCIUM. Satele componente : 1. BUCIUM ; 2. An-
gheleştl ; 3. Bisericanl ; 4. Bucium-Sat ; 5. Cerbu ; 6. Ciuculeştl ; 7. Coleşeni ; 8. Dogăreştl ;
9. Fereşti ; 10. Floreşti ; 11. Gura Izbitei ; 12. Heleşti ; 13. Izbicioara ; 14. Izbita ; 15. Jurculeştl ;
1G. Lupuleştl ; 17. Măgura ; 18. Muntari ; 19. Petreni ; 20. Poiana ; 21. Poieni ; 22. Stllnişoara ;
23. Valea Abruzel ; 24. Valea Albă ; 25. Valea Cerbulul ; 26. Valea Negrilesii ; 27. Valea Poienii ;
28. Valea Şeşii ; 29. Văleni ; 30. Vilcea. 10. Comuna CENADE. Satele componente : 1. CENADE;
2. Capu Dealului; 3. Gorgan. 11. Comuna CERGAU. Satele componente: 1. CERGAU MARE;
2. Cergău Mic ; 3. Lupu. 12. Comuna CERU-BACAINŢI. Satele componente : 1. CERU-BACA-
INŢI ; 2. Bolovăneştl ; 3. Bulbuc ; 4. Cucuta ; 5. Curpen! ; 6. Dumbrăviţa ; 7. Fintinele ; 8. Groşi ;
9. Va1ea Mare ; 10. Viezuri. 13. Comuna CETATEA DE BALTA. Satele componente : 1. CE-
TATEA DE BALTA; 2. Crăciunelu de Sus ; 3. Sintă.mărie ; 4. Tătirlaua. U. Comuna CIURU-
LEASA. Satele componente : 1. CIURULEASA ; 2. Bidigeşti ; 3. Bodreşti ; 4. Bogleşti ; 5. Bu-
nlnglnea ; 6. Gheduleştl ; 7. Mătişeşti ; 8. Morăreşti ; 9. Vulcan. 15. Comuna CILNIC. Satele
componente : 1. CILNlC : 2. Cut ; 3. Deal. 16. Comuna CRICAU. Satele componente :
1. CRICAU ; 2. Craiva ; 3. Tlbru. 11. Comuna CRACIUNELU DE JOS. Satele compo-
nente : 1. CRACIUNELU DE JOS ; 2. Bucerdea Grlnoasă ; 3. Cornu ; 4. Pădure ; 5. Pinca.
18. Comuna OAIA ROMANA. Satele componente : 1. OAIA ROMANA. 19. Comuna DOŞTAT.
Satele componente: 1. DOŞTAT; 2. Boz; 3. Dealu Doştatului. 20. Comuna FARAU. Satele
componente : 1. FARAU ; 2. Heria ; 3. Medveş ; 4. Slnbenedic ; 5. Şllea. 21. Comuna GALDA
DE JOS. Satele componente : 1. GALDA DE JOS ; 2. Benic ; 3. Cetea ; 4. Galda de Sus ;
s. Lupşeni ; 6. Măgura ; 7. Mesentea ; 8. Oiejdea ; 9. Poiana Galdei ; 10. Răicani ; 11. Zăgrtş.
22. comuna GlRBOVA. Satele componente: 1. GIRBOVA; 2. Cărpiniş; 3. Reciu. 23. Comuna
GIRDA DE sus. Satele componente : 1. GlRDA DE SUS ; 2. Biharia ; 3. Dealu Frumos ; 4. bealu
Ordlncuşll ; 5. Dobreştl ; 6. Gheţari ; 7. Girda Seacă ; 8. Hanăşeştl ; 9. Huzăreşti ; 10. Izvoarele ;

11. Munună ; 12. Ocoale ; 13. Plai ; 14. Pliştl ; 15. Scoarţa ; 16. Suceşti ; 17. Snide. 24. Comuna
HOPlRTA. Satele componente : 1. HOPIRTA ; 2. Slllvaş; 3. Spălnaca ; 4. Turdaş ; 5. Vama Seacă.
'25. Comuna HOREA. Satele componente : 1. HOREA ; 2. Baba ; 3. Buteştl ; 4. Dirleşti ; 5. Fe-
ricet ; 6. Giurgiuţ ; 7. Mănceştl ; 8. Mătişeştl ; 9. Niculeştl ; 10. Pătruşeştl ; 11. Petreasa ;
12. Preluca ; 13. Telu ; 14. Trifeştl ; 15. Zlnzeştl. 26. Comuna IGHIU. Satele componente ;
1. IGHIU ; 2. Bucerdea Vinoasă ; 3. Ighiel ; 4. Şard ; 5. Ţelna. 27. comuna lNTREGALDE. Satele
componente : 1. lNTREGALDE ; 2. Dealu Geoagiului ; 3. Ghloncani ; 4. Illeşti ; 5. Ivăniş ;
6. MArineşti ; 7. Modoleştl ; 8. Necrlleştl ; 9. Popeştl ; 10. Sfircea ; 11. Tecşeştl. 28. Comuna

www.cimec.ro
44 .JUDEŢUL ALBA

JIDVEI. Satele componente : 1. JIDVEI ; 2. BAlcaclu ; 3. CApllna de Jos ; 4. Felsa ; 5. Veseuş.

Z9. Comuna LIVEZll..E. Satele componente : 1. LIVEZn.E ; 2. Izvoarele ; 3. Poiana Aiudulul ;
4. VAlişoara. 30. Comuna LOPADEA NOUA. Satele componente : 1. LOPADEA NOUA; 2. Asi-
rup ; 3. Beţa ; 4. BAgău ; 5. Clcird ; 6. C!uguzel ; 7. Ocnlşoara ; 8. Odverem. 31. Comuna
LUNCA MUREŞULUI. Satele componente : 1. LUNCA MUREŞULUI ; 2. Gura Arleşulul. 32, Co-
muna LUPŞA. Satele componente : 1. LUPŞA ; 2. Birdeşti ; 3. B!rzan ; 4. Curmătură ; 5. Dupl1
Deal ; 6. Geamăna ; 7. HădArău ; 8. Holoban! ; 9. Lazurl ; 10. Lunea ; 11. Mănăstire ; 12. Mărgala;
13. Muşca ; 14. Piţiga ; 15. Pirlu-Cărbunărl ; 16. Poşogani ; 17. Şasa ; 18. Trl!eştl ; 19. Valea
Holhorll ; 20. Valea Lupşll ; 21. Valea Şesll ; 22. VA! ; 23. Vlnţa. 33. Comuna METEŞ. Satele
componente : 1. METEŞ ; 2. Ampolţa ; 3. Isca ; 4. Lunea Ampolţel ; 5. Lunea Meteşulul ;
6. Pădurea ; 7. Poiana Ampolului ; 8. Poiana Ursului ; 9. Presaca Ampolului ; 10. Remetea ;
11. Tăuţl ; 12. Vălenl. 34. Comuna MIHALŢ. Satele componente : 1. MIHALŢ ; 2. Clstei ;
3. Obreja; 4. Zărieş. 35. Comuna MIRAsLAU. Satele componente : 1. MIRASLAU; 2. Clcău ;
3. Decea ; 4. Lopadea Veche ; 5. Ormeniş ; 6. Rach!ş. 36. Comuna MOGOŞ. Satele componente :
1. MOGOŞ ; 2. Bărbeştl ; 3. Birleşti ; 4. Birleştl-Cătun ; 5. Birzogani ; 6. Boceşti ; 7. Bogdăneştl;
il. Buteştl ; 9. Cojocani ; 10. Crlsteştl ; 11. MAm!illganl ; 12. Negreşt! ; 13. Onceştl ; 14. Polenlle-
Mogoş ; 15. Tomeşti ; 16. Valea Birluţeştl ; 17. Valea Barnil ; 18. Valea Coceştl ; 19. Valea
Giogeştl ; 20. Valea Mlacli ; 21. Valea Ţupilor. 37. Comuna NOŞLAC. Satele componente :
1. NOŞLAC ; 2. Căptălan ; 3. Copand ; 4. Găbud ; 5. Stina de Mureş ; 6. Valea Ciucului. 38. co-
muna OCOLIŞ. Satele componente : 1. OCOLIŞ ; 2. Lunea LargA ; 3. Runc ; 4. Vldolm. 39. co-
muna OHABA. Satele componente : 1. OHABA ; 2. Colibi ; 3. MAghierat ; 4. SecAşel. 40. comuna
PIANU. Satele componente : 1. PIANU DE SUS ; 2. Planu de Jos ; 3. Plaiuri ; 4. Purcăreţi ;
5. Strungarl. 41. Comuna POIANA VADULUI. Satele componente : 1. POIANA V ADULUI ;
2. Costeştl ; 3. Duduieni ; 4. Făgetu de Jos ; 5. FAgetu de Sus ; 6. HAnăşeşti ; 7. Lupăleşti ;
8. Morcăneştl ; 9. PAşteştl ; 10. Petele! ; 11. Stăneşti. 42. Comuna PONOR. Satele componente :
1. PONOR ; 2. După Deal ; 3. Geogel ; 4. MăcAreştl ; 5. Valea Bucurului ; 6. Vale In Jos.
43. Comuna POŞAGA. Satele componente : 1. POŞAGA DE JOS ; 2. Corţeşti ; 3. rnceşti ;
4. Lunea ; 5. Orăştl ; 6. Poşaga de sus ; 7. SAgagea. 44. comuna RADEŞTI. satele compo-
nente : 1. RADEŞTI ; 2. Leorlnţ ; 3. Meşcreac ; 4. Şoimuş. u. Comuna RIMETEA. Satele compo-
nente : 1. RIMETEA; 2. Colţeşti. 46. Comuna RIMEŢ. Satele componente: 1. RIMEŢ; 2. Boţanl;
3. Brădeştl ; 4. Cheia ; 5. CotorAştl ; 8. Floreştl ; 7. Olteni ; 8. Valea Făgetului ; 9. Valea Inzelu-
lui ; 10. Valea Mănăstirii ; 11. Valea Poienii ; 12. Valea Uzei ; 13. Vlădeştl. 47. comuna ROŞIA
MONTANA. Satele componente: 1. ROŞIA MONTANA; 2. BAlmoşeşti; 3. Blldeştl; 4. Bunta ;
5. Cărplniş ; 6. coasta Henţ!i ; 7. corna ; 8. CurAturi ; 9. DAroaia ; 10. Girda-Bărbuleşti ; 11. Gura
Roşie! ; 12. Iacobeştl ; 13. Ignăţeştl ; 14. Şoal ; 15. Ţarina; 18. Vlrtop. 48. Comuna ROŞIA DE SE-
CAŞ. Satele componente : 1. ROŞIA DE SECAŞ ; 2. TAu ; 3. Ungurei. 49. comuna SALCIUA. sa-
tele compenente : 1. SALCIUA DE JOS ; 2. Dealu Caselor ; 3. numeşti ; 4. Sălciua de sus ; 5. Sub
Piatră ; 6. Valea Largă. 50. Comuna SALIŞTEA. Satele componente : 1. SALIŞTEA ; 2. Măr­
glneni ; 3. Săllştea-Deal ; 4. TărtAria. SI. Comuna SAsCIORI. Satele componente : 1. SAS-
CIORI ; 2. Căpllna ; 3. Dumbrava ; 4. Laz ; 5. Loman ; 8. Pleşi ; 7. Răchlta ; 8. Sebeşel ;
9. Tonea. 52. Comuna SCARIŞOARA. Satele componente : 1. SCARIŞOARA ; 2. B!rleştl ;
3. Boteşt1 ; 4. Faţa-Lăzeşt1 ; 5. Floreşti ; 6. Lăzeşt1 ; 7. Lespezea ; 8. Maţei ; 9. Negeşti ; 10. Pre-
lucă ; 11. Rumc ; 12. Sfoartea ; 13. Şt.luleţ! ; 14. Tr!nceşti. 53. Comuna SINCEL. Satele com-
ponente : 1. SINCEL; 2. Iclod; 3. PAnade. M. Comuna SINTIMBRU. Satele componente:
1. SINTIMBRU ; 2. Coşlariu ; 3. Dumltra ; 4. Galtiu ; 5. Totoi. 55. Comuna SOHODOL. Satele
componente : 1. SOHODOL ; 2. BAzeşti ; 3. B11Aneşti ; 4. BobAreştl ; 5. BrAdeana ; 8. Bur-
zoneştl ; 7. Deonceştl ; 8. Dll1mani ; 9. Furduleşti ; 10. Gura Sohodol ; 11. HoancA ; 12• .Toldl.şeşti;
13. Lazurl ; 14. Leheşti ; 15. Lumlneşti ; 16. Medreşti ; 17. Morăreştl ; 18. Muneşti ; 18. Năpăleşti ;
20. Nelegeştl ; 21. Nlcoreşt1 ; 22. Peleş ; 23. Poiana ; 24. Robeşti : 25. Sicoleşti ; 28. Surdeşti ;
27. Seblşeştl ; 28. Simoceştl : 29. Ţoci : 30. Valea Verde : 31. VlAdoşeştl. 56. Comuna STREMŢ. Sa-
tele componente : 1. STREMŢ ; 2. Faţa Pletrli : 3. Geoaglu de Sus ; 4. Geomal. 57. Comuna ŞI­
BOT. Satele componente. 1. ŞIBOT ; 2. Balomlru de Clmp : 3. BAcA!nţi ; 4. SărăcsAu. 58. Comuna
ŞQNA. Satele componente : 1. ŞONA : 2. Alecuş ; 3. Bila ; 4. Doptău ; 5. Lunea T!rnavei ;
6. Sinmlclăuş ; 7. Valea Sasului. 59. Comuna ŞPRING. Satele componente : 1. ŞPRING ;
2. carpen ; 3. carpenil de sus ; 4. Cunţa ; 5. Draşov : 8. Vlngard. 60. Comuna ŞUGAG. Satele
componente : 1. ŞUGAG ; 2. Arţi : 3. Birsana ; 4. Dobra ; 5. Jidoştlna ; 6. Mărtlnie : 7. Tău
Blstra. 61. Comuna TEIUŞ. Satele componente : 1. TEIUŞ : 2. Beldlu ; 3. Căpud ; 4. Coşlarlu Nou ;
5. Peţelca. 62. Comuna UNmEA. Satele componente : 1. UNmEA ; 2. Clugudu de Jos ; 3. Clugudu
de sus ; 4. Dumbrava ; 5. Inoc : 6. MAhăcenl. 63. Comuna VADU MOŢll..OR. Satele componente :
1. v ADU MOŢILOR : 2. Bodeştl : 3. Burzeştl : 4. Dealu Frumos ; 5. Lăzeştl ; 8. Necşeştl ;
7. Poduri-Br!ceştl ; B. Popeştit de Jos : 9. Popeştll de Sus : 10. Tomuţeştl ; 11. Toţeştl : 12. Viitori.
54. Comuna VALEA LUNGA. Satele componente: 1. VALEA LUNGA; 2. Făget; 3. Glogoveţ;
4. Lodroman ; 5. Lunea ; 6. TAunl. 65. Comuna VIDRA. Satele componente : 1. VIDRA ;
z. BAi ; 3. Bobăreşt1 ; '· BogdAneştl : 5. Bordeştll Poieni : 6. Culdeştl ; 7. Dealu Goleşti ; 8. Dos ;

www.cimec.ro
 JUDEŢUL ALBA 45

8. Dosu LuncU ; 10. Dosu Văseştl ; 11. Dr4goieşt1-Lunc4 ; 12. Ficăreştl ; 13. Gllgoreştl ; 14. Go-
ieştl : 15. Haiduceştl ; 16. H4r4şt1 ; 17. Hoanc4 ; 18. Jefleştl ; 19. Lunea ; 20. Lunea BisericU ;
21. l.Junea de Jos ; 22. Lunea Goieştl ; 23. Lunea Veseştl ; 24. Modoleştl ; 25. Nemeşi : 26. Oi-
deşti ; 27. Pitărceşti ; 28. Pleşcuţa ; 29. Poieni ; 30. Ponorel : 31. Puiuleţeştl ; 32. Runc. 33. segaj ;
34. Urdeş ; 35. Valea MorU ; 36. V4seşt1 ; 37. Vfic4neasa ; 38. Vileeşti ; 39. VlrtAneştl. 66. Co-
muna VINŢU DE JOS. Satele componente : 1. VINŢU DE JOS ; 2. Cioeaşu ; 3. Clmpu Gobill ;
4. Crişeni ; 5. Dealu Ferului ; 6. Gura Cuţulul ; 7. Haţegana ; 8. !nuri ; 9. Laz ; 10. Mâtăcina ;
11. Mereteu ; 12. Pirău lui Mihai ; 13. Poienita : 14. St4uini ; 15. Valea Gobill ; 16. Valea lui
Mihai ; 17. Valea Vinţului ; 18. Vurp4r.

La definitivarea textului au colaborat: Aurel Birluţiu, Alecsie Ciinăvoiu, Alexandru

Crfşan, Toader Miiliguţii, Ioan Mfndroc.

www.cimec.ro
JUDEŢUL ARAD
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Situat In
extremitatea vestică a ţării, de o parte şi
de alta a apelor Mureşului şi Crişului
Alb, judeţul Arad se mărgineşte la sud
cu judeţul Timiş, la est cu judeţele Hu-
nedoara şi Alba, la nord cu Bihor, iar la
vest o porţiune din hotarul Republicii
Socialiste România cu Republica Popu-
lară Ungară marchează limitele apusene
ale judeţului.
Are o suprafaţă de 7 654 km1 , repre-
zintă 3,20/o din teritoriul ţării, fiind ca
mărime al şaselea judeţ din ţară.
RELIEFUL judeţului cuprinde in mod
proporţionat, coborînd de la răsărit spre
apus, munţi, podişuri, dealuri şi cîmpii.
Formaţiunile mai înalte se află in nord-
est, aparţinînd Carpaţilor Occidentali,
reprezentati indeosebi prin Munţii Codru-
Mama cu vîrfurile Pleşul (1 112 m) şi
Momuţa (930 m), iar între valea Crişului
Alb şi a Mureşului se află Munţii Za-
randului cu vîrfurile Highiş (860 m) şi
Drocea (836 m). Pe o treaptă mai joasă
sînt dealurile, care au înălţimi intre 200
şi 400 m ; ele apar ca o fîşie ingustă
piemontană, făcînd legătura între munţi
şi cîmpia înaltă a Aradului şi cea joasă
din cursul inferior al Crişului Alb. Şesul,
ce face parte din Cîmpia Tisei, parcă
înaintează dinspre apus sub forma unor
culoare ale Mureşului şi Crişului Alb şi
a unul golf in partea muntoasă a depre-
siunli Zarandului; in zona aceasta se
disting ca subunităţi Cîmpia Mureşului şi
a Crişurilor.
www.cimec.ro
CLIMA judeţului este continentală mo-
derată, cu ierni nu prea !riguroase şi
cu veri relativ călduroase. Temperatura
medie anualii, cuprinsii intre 8" in zona
muntoasii şi 11° in cea de cîmpie. în luna
ianuarie variază intre -3 şi -1 ~. iar în
luna iulie intre 18° şi 21,5°. La Miniş in
1946 a fost inregistrată temperatura
maximă absolută de 41°, iar in 1954 la
Arad minima absolută a atins -30,1°.
Numărul anual al zilelor fără îngheţ
oscileazii intre 190 şi 200 in cîmpie, si-
tuind Aradul printre judeţele care au
cele mai multe zile cu temperaturi de
valori pozitive. Precipitaţiile, mai abun-
dente in lunile mai şi iunie, ajung in me-
die pe an pînă la 1 000 mm in partea
muntoasă şi la circa 600 mm in cimpi~.
fără sii existe perioade de secetă exce-
sivă in timpul verii ; iarna cad zăpezi
puţine. Dominarea vînturilor este dinspre
sud-vest şi sud cu o viteză medie intre
3 şi 3,5 mfs.
HIDROGRAFIA cuprinde indeosebi ba-
zinul inferior al Mureşului şi bazinul
Crişului Alb care şerpuieşte lin de la est
spre vest. Mureşul brăzdează sudul teri-
toriului judeţului pe o lungime de circa
200 km şi formează frumosul său defileu
in porţiunea Zam-Lipova, separînd ast-
fel Carpaţii Occidentali în grupa lor su-
dică şi nordică; are un debit mediu
apreciabil insumind la Arad 150 m 3/s.
Crişttl Alb străbate o serie de depresiuni,
apoi apele lui domoale parcurg partea

sudică a Cîmpiei Crişurilor, colectind
numeroşi afluenţi mai ales din partea sa
sudică şi ajungind la Chişineu-Criş la un
debit mediu de 20 m 3/s. Apele Crişului
Alb cît şi cele ale Mureşului străbat şi o
reţea de canale, dintre care mai impor-
tante sint Matea şi Marilor, ele fiind fo-
losite pentru irigarea terenurilor ocupate
cu culturi agricole. ln nord, pe o lungime
de circa 15 km, judeţul este străbătut de
Crişc1l Negru, ce colectează aici apele
Teuz~•l:.!i şi Segreuşului. ln ultimul timp
au fost efectuate un mare volum de lu-
crări privind regularizarea reţelei hidra-
grafice a judeţului. ln luncile Mureşului,
Crişulul Alb, Teuzului, Cigherului şi ale
altor riuri, prin amenajări de canale şi
diguri, au fost redate agriculturii sute de
hectare de teren arabil. Barajele de la
Beliu. pe riul Teuz, şi de la Tăuţ, pe Ci-
gher, se inscriu printre marile lucrări in
construcţie pentru regularizarea rîurilor
şi îmbunătăţirea fondului funciar.
SOLlJRILE. Formelor variate de relief le
corespund tipuri diferite de soiuri, pre-
dominind cele zonale. ln sud-vestul ju-
deţului, in zona de cîmpie sint cerno-
ziomuri de diferite nuanţe, precum şi de-
pozite loesside, deluviale, proluvlale, alu-
visle : în sud-est sînt indeosebi soiuri
brune de pădure montane podzolite ; in
nord-vest predomină mai ales cele sil-
vestre brune, dar tot aici se mai găsesc
pe suprafeţe apreciabile soloneţuri, lă­
covişte, semilăcovişte, soiuri humlco-
gleice, precum şi soiuri aluviale.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Bogăţia naturală
a solului este reprezentată in munţi prin
păduri de gorun, mai ales in Munţii Hl-
ghiş. şi de fag amestecat cu gorun in
Munţii Drocea ; în zonele piemontane se
mai menţin păduri de stejar, cer ; tot alei
se pot întîlni suprafeţe mari de fineţe şi
păşuni. ln lunea Mureşului sînt zăvoale
de salcie şi plop. Culturile agricole ca-
racterizează vestul teritoriului judeţului.
Subsolul său conţine : granit, exploatat
la Şoimoş, Radna, Păuliş, Dieci, Pleşcuţa,
la Aciuţa, Virfurile şi Leasa ; marmură
la Moneasa ; diatomit la Taut, Minişu de
www.cimec.ro
JUDEŢUL ARAD 47
Sus ; cantităţi mari de pietriş şi nisip,
necesare in construcţii, se exploatează
din Mureş şi Criş ; argilă refractară la
Dumbrava. Recent s-au intreprins acţiuni
pentru prospectarea eventualelor ză­
căminte de hidrocarburi. Apele ferugi-
noase, carbogazoase şi calcice sint im-
buteliate la Lipova, livrindu-se in toată
ţara ; local ele mai sint folosite şi in
scopuri terapeutice in staţiunea balneară.
Reale bogăţii reprezintă şi apele curgă­
toare şi cele freatice, folosite la irigarea
culturilor şi in piscicultură.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Uneltele de piatră descoperite la
Iosăşel, in peşterile de la Moneasa, la
Macea, Simpetru German, Păuliş, Sint-
ana, Şimand, Vărşand dovedesc contlnui-
tatea vieţii umane pe meleagurile actua-
lului judeţ încă din perioada paleolitică
a orinduirii comunei primitive. Urme de
aşezări din epoca bronzului şi a fierului
s-au descoperit la Pecica, Şimand, Soco-
dor, Şiclău, Vărşand, Arad-centru şi Gal.
Deosebit de importante sint dovezile
materiale ale existenţei unor aşezări
dacice. ln 1962, cu ocazia săpăturilor ar-
heologice, lîngă pădurea Cela-Arad a fost
descoperită o mare aşezare dacică datind
din secolul al IV-lea i.e.n. Monede dacice
au fost scoase la iveală in peste 20 de
locuri din judeţ. ln 1967, pe teritoriul
comunei Şilindia s-a găsit un tezaur dacic
din secolul al III-lea i.e.n., socotit ca cel
mai bogat şi valoros din cele descoperite
in ţara noastră. Pe raza comunei Peclca
s-au identificat mărturii ale existenţei
unei mari aşezări dacice de acum circa
2 000 de ani, iar la Sintana probe mate-
riale ale unei aşezări şi ale unui cimitir
al dacilor liberi din perioada stăpînirii
romane (106-271 e.n.) ; sint şi alte dovezi
care atestă că cea mai mare parte a teri-
toriului actualului judeţ a făcut parte din
provincia romană Dacia.
ln evul mediu timpuriu, partea de sud
a judeţului era inglobată in formaţiunea
statală româna-slavă in fruntea căreia era
ducele Glad, iar cea de nord-vest din ţara
Crişurilor in voievodatul Menumorut ;
prin secolul al X-lea, teritoriul de azi al
 LEGENDĂ
JUDEŢUL ARAD
Municipiu rejedintă de judet
o Oroje
B •
-·-
Comune
1 Fronlieră de sloi
limilă de judet
limită de comună
Teritoriul municipiului şi ora~elor
Teriloriul comunelor suburbane

~-
~·

.,.
1
M www.cimec.ro ş

judeţului a fost cucerit de statul feudal
ungar.
In timpul răscoalei conduse de
Gheorghe Doja (1514), iobagii români şi
maghiari au ocupat toată valea Mureşu­
lui şi au pus stăpînire pe oraşul Arad şi
pe mai multe cetăţi de pe teritoriul ju-
deţului : Şiria, Nădlac etc.
Lupte crîncene s-au dat in jurul Ara-
dului in secolul al XVI-lea impotriva
turcilor, care, după ce au supus Banatul,
au instaurat şi pe teritoriul actualului
judeţ un paşalîc turcesc. Administraţia
turcească s-a menţinut pînă in a doua
jumătate a secolului al XVII-lea, cind,
prin victoriile oştilor Imperiului habs-
burgk, ea a fost înlocuită cu cea austriacă,
iar mai tirziu, cu cea maghiară.
Locuitorii de pe cuprinsul judeţului au
participat in număr insemnat la marea
răscoală a iobagilor condusă de Horia,
Cloşca şi Crişan (1784). Pornită din Za-
rand, răscoala a cuprins cu iuţeală co-
mitatul Zarandului, Hunedoarel, Albe!, o
parte din comitatele Aradului, Clujului,
Turdei, extinzindu-se in Banat, Sibiu,
Făgăraş, Braşov, in părţile secuimii şi
pînă in Maramureş.
In timpul revoluţiei burghezo-democra-
tice din 1848-1849 s-au ridicat la luptă
laolaltă români, maghiari şi alte naţio­
nalităţi impotriva asupriri! habsburgice ;
trupele revoluţionare, cu sprijinul locui-
torilor din Arad, au pătruns in acest
oraş, ,pe actuala piaţă Avram Iancu, şi au
obţinut o mare victorie asupra armatei
austriece, silind garnizoana din cetatea
oraşului să capituleze. La trupele revo-
luţionare ale lui Avram Iancu au aderat
un număr mare de locuitori, mal ales din
zona Munţilor Apuseni.
Proletariatul Aradului s-a manifestat
puternic cu ocazia impunătoare! greve
din anul 1904, ridicîndu-se impotriva
condiţiilor mizere de viaţă. In Arad au
activat organizaţii puternice ale Partidu-
lui Social-Democrat din Ungaria, iar la
inceputul secolului al XX-lea (1903) s-a
înfiinţat secţia română, care mai tirziu a
editat ziarul "Românul". Sub in~uenţa
Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie,
in J11erloada destrămării Imperiului
www.cimec.ro
J U O E TUL ARAO 4~
habsburgic, Aradul a fost unul din cen-
trele luptelor social-politice. Aici, ca şi in
alte oraşe transilvănene, s-au creat sfa-
turi muncitoreşti care luptau pentru eli-
berarea naţională şi prefaceri sociale. In
octombrie 1918 la Arad a luat fiinţă, sub
conducerea lui Vasile Goldiş, Consiliul
naţional român central, compus din re-
prezentanţii Partidului Social-Democrat,
Partidului Naţional Român din Transil-
vania, ai sindicatelor, Uniunii meseriaşi­
lor, ai "Astre!" etc. Intre 14 şi 15 noiem-
brie, Consiliul a purtat la Arad convor-
biri oficiale cu guvernul ungar in pro-
blema Transilvaniei şi, datorită rezulta-
telor nesatisfăcătoare ale tratativelor, a
hotărît convocarea Adunării naţionale de
la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.
In 1920, cu ocazia grevei generale din
ţară, încă din prima zi (22 octombrie
1920) circa 10 000 de muncitori din oraşul
Arad au intrat in grevă, cea mai mare
hotărîre dovedind-o lucrătorii feroviari,
indeosebi cei de la circulaţie şi atelierele
C.F.R. Acestora li s-au alăturat munci-
torii de la Uzinele de vagoane "Weitzer",
de la Fabrica "Marta", de la fabricile de
textile etc.
In Arad a existat o puternică organi-
zaţie a Partidului Comunist Român care
in această parte a ţării a iniţiat şi a con-
dus acţiuni ale oamenilor muncii impo-
triva exploatării şi a regimului burghezo-
moşieresc. Dintre numeroasele greve in
care comuniştii au avut un rol de frunte,
mai semnificative sint cele din iulie-au-
gust 1922 ale muncitorilor de la "Astra"-
vagoane, din februarie-aprilie 1936 ale
muncitorilor textilişti (cu o durată de
şapte săptămîni şi o participare de peste
2 600 de muncitori), din iulie-august 1936
de la "Astra"-vagoane (cu peste 1 900 de
participanţi) etc.
La inceputul lunii septembrie 1940, pe
teritoriul judeţului şi mai ales ln oraşul
Arad au avut loc mari manifestaţii im-
ootriva dictatului de la Viena, care au
fost împletite cu lupta impotriva dicta-
turii regale.
După 23 August 1944, unităţile hor-
tiste-hitleriste au ocupat pentru scurt
timp Aradul şi imprejurimile sale. Dato-
50 J V D E Ţ V L A R A D
rită luptelor eroice ale trupelor române
şi armatelor sovietice a fost lichidatA re-
zistenţa hitleristă-hortistă din această
parte a ţării şi, la 22 septembrie 1944,
Aradul a trăit ziua eliberării sale. La
aceste lupte, o importantă contribuţie au
dat formaţiunile patriotice de luptă şi
populaţia din oraş care, sub îndrumarea
şi conducerea comuniştilor, au acţionat
cu vigoare.
POPULAŢIA judeţului la 1 iulie 1971 a
fost de 493 434 de locuitori, reprezentînd
2,4Dfo din populaţia ţării, cu o densitate
medie de 64,5 locuitori pe km2, sub ni-
velul mediu existent pe ţară. Ponderea
populaţiei urbane la aceeaşi dată a fost
de 45,50fo faţă de 170J0, cît era in 1938.
Pe sexe, la 1 iulie 1971 existau 254 466
femei şi 238 968 bărbaţi. Compoziţia na-
ţională a populaţiei la recensămîntul din
15 martie 1966 era: 344 302 români
(71,50fo), 75 445 maghiari (15,70fo), 43 874
germani (9,10fo) şi 17 627 alte naţionali­
tăţi (3,7Dfo).
In 1971 au fost 136 100 de salariaţi, re-
venind la 1 000 de locuitori 276 de sala-
riaţi. Din totalul salariaţilor pe ţarA ju-
deţul deţinea 2,50/o. La aceeaşi datA,
numărul muncitorilor a fost de 108 600,
adică 79,1Dfo din totalul salariaţilor din
judeţ, reprezentind 2,70fo din numărul
muncitorilor pe ţară. Pe ramuri de acti-
vitate salariaţii erau cuprinşi astfel :
43,8Dfo în industrie, 7,3% în construcţii,
7,9Dfo în transporturi, 1,20fo în sectorul
telecomunicaţii, 13,7Dfo in agricultură,
0,90/o în silvicultură, 8,2Dfo in domeniul
circul~ţiei mărfurilor, 5,0Dfo in sectorul
gospodăriei comunale, de locuinţe şl alte
prestări de servicii neproductive, 5,5% în
învăţămînt, cultură şi artă, 0,3Dfo in ştiinţA
şi servire ştiinţifică, 4,00fo în domeniile
ocrotirii sănătăţii, asistentei sociale şi
culturii fizice, 0,9Dfo in administraţie şi
1,30fo în alte domenii de activitate.
LOCALIT AŢILE. In actuala organizare
administrativ-teritorială judeţul Arad cu-
prinde 1 municipiu, 7 oraşe (cu 10 loca-
lităţi componente ale municipiului şi
oraşelor), 67 de comune, din care 4 sub-
www.cimec.ro
urbane, şi 273 de sate (din care 7 aparţi­
nînd oraşelor).
Municipiul Arad, reşedinţa judeţului,
avea la 1 ianuarie 1972 - împreună cu
cele 4 comune suburbane - 161 753 de
locuitori. "Oraşul de pe Mureş", cum este
denumit, se află la o altitudine de 110 m ;
este situat pe malurile cursului vestic al
domolului rîu, la o depărtare de 20 km
de munţi. Spre est, dealurile din jur,
coborînd din ultimele valuri ale Munţilor
Zarandului, formează cunoscuta podgorie
a Aradului cu vii şi livezi. Aradul este
amintit in scris incA din secolul al XII-
lea, iar din secolul al XIV-lea este denu-
mit "civitas" (oraş). Punct de răscruce a
unor drumuri comerciale venite dinspre
Banat spre nord, cit şi de-a lungul văii
Mureşului, el a cunoscut in evul mediu
o dezvoltare economică şi culturală ra-
pidA.
In urma incendierii şi distrugerii lui in
1685, datorită luptelor dintre turci şi
austrieci, oraşul s-a refăcut relativ re-
pede. S-au construit edificii social-cultu-
rale, manufacturi, iar mai tîrziu între-
prinderi (primele mori cu aburi in 1860),
căi ferate ce legau oraşul cu imprejurimile
(incepind din 1858). In 1812 s-a înfiinţat
una dintre primele şcoli româneşti, iar in
1817 a fost edificată clădirea primului
teatru din Arad (,printre cele mai vechi
din ţară). In a doua jumătate a secolu-
lui al XIX-lea, după revoluţia din 1848,
Aradul s-a reclădit pe baza unui plan de
sistematizare, centrul primind aspectul
care, in linii generale s-a păstrat pînă
în zilele noastre.
In anii puterii populare municipiul
Arad a cunoscut profunde innoiri, dez-
voltindu-se complex şi multilateral. El
este unul dintre marile centre populate
ale Republicii Socialiste România care
joacă un rol important în producţia in-
dustrială, viaţa culturală şi socială a
ţării. In municipiu se realizează 850fo din
volumul producţiei globale industriale a
judeţului. Aici tşi desfăşoară activitatea
mari unităţi ale industriei construcţiei
c;le Iliaşini, textile, alimentare etc. Aradul
este totodată un insemnat nod de cale fe-
rată şi de intretAiere a unor drumuri

importante din vestul ţării şi, fn acelaşi
timp, un punct de atracţie pentru turişti.
Oraşul Lipova este situat pe valea Mu-
l'eşului la hotarul dintre munţi şi cimpie.
La 1 ianuarie 1972, împreună cu cele două
localităţi componente (Radna şi Şoimoş)
număra 12 095 locuitori. Ca aşezare da-
tează din secolul al XIII-lea ; in secolul
al XV-lea a fost proprietatea Huniazllor.
Oraşul reprezintă un important obiectiv
turistic, fiind staţiune balneoclimaterică ;
are izvoare minerale alcaline, carboga-
zoase, feruginoase slab radioactive ; de
asemenea are construcţii arhitectonice
remarcabile (Biserica ortodoxă din seco-
lul al XIV-lea, bazarul turcesc din seco-
lul al XVI-lea, mănăstirea S!. Maria
Radna din secolul al XVIII-lea etc.). In
anii socialismului s-a dezvoltat şi din
punct de vedere industrial, avind peste
3 900 de salariaţi. In oraş funcţionează o
secţie de topitorie a Comb'natului de ex-
ploatare şi industrializare a lemnului
Arad, o secţie a industriei locale, coope-
rativa "Mureşul" cu sute de muncitori,
instituţii social-culturale etc.
Oraşul Curtici, aşezat in extremitatea
vestică a judeţului, lîngă calea ferată ce
leagă România cu statele situate in apus,
este unul din cele mai însemnate puncte
de frontieră intre Republica Socialistă
România şi Republica Populară Ungară.
La 1 ianuarie 1972 avea 11 305 de locuitori.
Are importante unităţi industriale, ca :
atelierele C.F.R., intreprinderi de pre-
lucrare a produselor agricole, o fabrică
de gheaţă ; se dezvoltă ca un insemnat
centru legumicol avind suprafeţe întinse
de sere.
Oraşul Ineu, aşezat in cîmpia Aradu-
lui, pe malul Crişului Alb, lîngă linia fe-
rată Arad-Brad, s-a dezvoltat in ultimii
ani din punct de vedere economic, cultu-
ral, urbanistic, edilitar. Impreună cu lo-
calităţile componente avea 10 083 de lo-
cuitori (la 1 ianuarie 1972), cu peste
3 200 de salariaţi ; este un centru urban
in dezvoltare, mai ale-; ca urmare a uni-
tăţilor industriei de prelucrare a lemnu-
lui şi alimentare care işi sporesc activi-
tatea ; are ateliere de reparat maşini şi
www.cimec.ro
JUDEŢUL ARAD 51
utilaje agricole ; este un important nod
de cale ferată din judeţ.
Oraşul Chişineu-CTiş, la 1 ianuarie 1972
cu 9 290 de locuitori, este situat in zona
de şes, in partea de nord-vest a judeţu­
lui, fiind străbătut de şoseaua naţională
şi linia ferată Arad-Oradea. In urma
dezvoltării sale economice şi social-cul-
turale a devenit oraş in anii construcţiei
socialiste. Are unităţi ale industriei lo-
cale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, o
secţie de prelucrare a laptelui, una de
industrializare a legumelor, a fructelor
etc.
Oraşul Nădlac, declarat oraş odată cu
îmbunătăţirea organizării administrativ-
teritoriale a ţării din 1968, datorită dez-
voltării sale economice şi culturale. Este
situat in partea cea mai vestică a jude-
ţului şi reprezintă un punct nou de fron-
tieră, prima localitate din această parte
a ţării pe unde intră cei ce vin pe cale
rutieră dinspre Apus. Are unităţi indu-
striale de prelucrare a produselor agri-
cole, puternice unităţi agricole etc. La 1
ianuarie 1972 avea 8 418 de locuitori.
Oraşul Pîncota este o veche aşezare,
situată în partea centrală a judeţului, in
zona de contact a piemontului Zarandu-
lui cu cîmpia Tisei, avind bune legături
de transport prin calea ferată Arad-
Brad, linia electrică Arad-Podgoria, şo­
seaua Arad-lneu. La 1 ianuarie 1972 avea
6 935 de locuitori, din care peste 2 200 de
salariaţi cu locul de muncă in oraş.
Pîncota este renumită prin produsele sale
de mobilă curbată (Fabrica de mobilă
curbată "Răsăritul", una din cele mai
mari de acest gen din ţară), podgoriile
din imprejurimi şi tîrgurile ce se ţin aici.
Oraşul Sebiş, situat in depresiunea Za-
randului, pe malul drept al Crişului Alb,
cu legături pe calea ferată şi şosele mo-
dernizate, este un centru spre care gra-
vitează locuitorii din imprejurimi, unde
îşi desfac produsele şi se aprovizionează
cu diferite mărfuri. Avea (la 1 ianuarie
1972) 5 813 locuitori, din care peste
2 800 de salariaţi ; este un centru de pre-
lucrare a lemnului, a fructelor şi de
exploatare a materialelor de construcţii.
La 1 iulie 1971, in medie reveneau
52 JUDEŢUL ARAD

4 346 de locuitori şi circa trei sate pe o donare locală şi 10 unităţi cooperatiste.

comună, ceea ce arată că majoritatea lo-
cuitorilor erau concentraţi în aşezări re-
lativ mari. După mărime, in judeţul
Arad erau 6 comune cu pînă la 2 000 de
locuitori ; 29 între 2 001 şi 4 000 locuitori ;
26 intre 4 001 şi 7 000 ; 3 intre 7 001 şi
10 000, iar 3 comune aveau pe~te 10 000
de locuitori.
Tot in judeţ mai funcţionează Grupul
uzinelor constructoare de vagoane şi
Combinatul de exploatare şi industriali-
zare a lemnului (cu statut de centrală).
Ponderea covîrşitoare în valoarea pro-
ducţiei industriale a judeţului o repre-
zintă industria republicană cu 88,60fo,
după care urmează industria locală cu

TRASATURI ECONOMICE. Economia 12,2%, cea cooperatistă cu 5,90fo, iar me-

judeţului Arad are un profil industrial-
agrar. Repartizarea forţelor de producţie
pe teritoriul judeţului pune in evidenţă
zona industrială din municipiul Arad,
cultura plantelor in vest şi pe văile Mu-
seriaşii necooperativizaţi 0,30fo.
Structura industriei judeţului se carac-
terizează prin preponderenta ramurilor
industriei construcţiilor de maşini şi pre-
lucrării metalelor, in cadrul căreia se

reşului şi Crişului Alb, iar pomicultura realizează circa 42,2% din producţia glo-

şi exploatările forestiere in zona cen- bală industrială a judeţului, urmindu-1

trală şi de est. In 1971, j1<1deţul Arad a industria alimentară cu 24,10fo, industria

contribuit cu 2,10fo la producţia globală textllă cu ll,OOfo, industria exploatării şi

industrială a ţării, iar agricultura marii prelucrării lemnului cu 8,60fo etc.

producţii socialiste, diversificată şi multi- In 1971 ponderea producţiei globale a

lateral dezvoltată, a asigurat 4,20/o din principalelor ramuri industriale in econo-
producţia globală agricolă a ţării. mia judeţului şi a ţArii era următoarea :
INDUSTRIA judeţului este reprezentată
prin intreprinderi ale industriei construc- În procente laţ.! de:
ţiilor de maşini, alimentare, textile, con-
producţia producţia
fectiilor, prelucrarea lemnului etc. Ea Ramuri ale industriei global~ globală
industrial~ industriali
este in plină dezvoltare. In ultimele două pe a ramurilor
decenii producţia globală industrială a judeţ pe ţarl
crescut de peste 8,1 ori, înregistrînd un
Total induatr1e 100,0 2,1
ritm mediu anual de creştere de 11,10fo.
din oare:
In anii construcţiei socialiste, vechile Conatrncţii de ma~iri şi prelu-
intreprinderi, dintre care unele ce da- orarea metalelor 42,2 3,4
tează din secolul al XIX-lea - Fabrica Chimie 1,6 0,3
"Weitzer" (azi Uzina de vagoane), Fabrica Materiale de eonatrneţii 2,1 1,3
Exploatarea şi prelucrarea lem·
textilă "I.T.A.", "Teba", Fabrica de zahăr
nulni 8,6 3,1
etc. -, au fost reutilate cu instalaţii mo- Textill 11,0 3,3
derne de mare productivitate şi capacita- Conlecţii 5,5 2,7
te, au fost dezvoltate cu hale şi secţii Piellrie, blil.nil.rie şi lno~lţă-
minte 2,0 2,0
noi, astfel incit practic ele sint astăzi Alimentarii. 24,1 3,1
complet transformate. Ca rod al indus- Poligrafie 0,2 1,!")
trializăril socialiste, in ultimele două de-
cenii in judeţul Arad s-au construit noi
fabrici şi uzine (Uzina de strunguri, Fa- Industria construcţiilor ee maşm1 şi
brica de mebilă, Fabrica de ceasuri, Fa- prelucrarea metalelor este reprezentată
brica de confecţii-), a căror producţie de prin Uzina de vagoane şi Uzina de strun-
înaltă tehnicitate şi calitate este mult guri, de Fabrica de ceasuri şi Uzina de
apreciată atit in ţară cit şi peste hotare. fabricaţie, reparaţie şi montaj în agri-
In industria judeţului există un număr cultură. Industria exploatării şi prelucră­
de 42 unităţi industriale, dintre care 25 rii lemnului este reprezentată indeosebi
de subordonare republicană, 7 de subor- prin Fabrica de mobilă din Arad şi Fa-

www.cimec.ro

brica de mobilă curbată din Pincota, care
produce mobilă destinată in special ex-
portului ş.a. Industria textilă şi a con-
fectiilor este reprezentată prin Uzinele
textile "30 Decembrie", Fabrica "Tricoul
roşu", Fabrica de ronfecţii. Industria ali-
mentară este reprezentată prin intreprin-
derile de industrializare a cărnii, a lap-
telui, Fabrica de zahăr, Intreprinderea
viei şi vinului, Intreprinderea pentru cul-
tura şi fermentarea tutunu•lui, Fabrica de
spirt, Fabrica de conserve "Refacerea"-
Arad etc.
Industria locală cu cele 7 întreprinderi,
din care 4 in oraşul Arad - "Progresul",
,.Electrometal", ,.Mureşul", şi Intreprinde-
rea de panificaţie - şi cite o intreprin-
dere in oraşele Sebiş, Ineu şi Chişineu­
Criş, reprezenta in 1971 o pondere de
2,90/o din producţia industriei locale pe
plan naţ!onal.
In industria judeţului, in anul 1971, lu-
crau 59 600 de salariaţi (43,80/o din tota-
lul salariaţilor din judeţ). Proporţia sa-
lariaţilor din industrie la 1 000 de lo-
cuitori era de 121. Cel mai mare număr
de salariaţi lucrează in ramurile : in-
dustria construcţiilor de maşini şi pre-
lucrarea metalelor (32,20/o), industria
textilă (21,70/o), industria adimentară
(9,60/o), industria de exploatare şi prelu-
crare a lemnului (16,80/o).
Judeţul Arad real1zează 97,20/o din pro-
ducţia de strunguri a ţării, peste 610/o din
producţia de vagoane-marfă, circa 14,1%
din producţia de ţesături de bumbac,
10,90/o din producţia de tricotaje de
bumbac, intreaga producţie de ceasuri,
importante cantităţi de zahăr, conserve
de fructe şi legwne, precum şi alte bu-
nuri de consum.
Dezvoltarea in ritm susţinut a indu-
striei judeţului, in anii construcţiei so-
cialiste se oglindeşte şi in următoarele
cifre : producţia de vagoane-marfă pen-
tru linii magistrale obţinută in 1938 in
intreaga ţară s-a realizat in judeţ numai
in 14 zile, producţia de ţesături de
bumba'c realizată de unităţile textile ară­
dene reprezintă 60"/o din intreaga pro-
ducţie pe ţară din anul 1938. Uzina de
www.cimec.ro
JUDEŢUL ARAD 63
strunguri din Arad a realizat in 1971
numai in 14 zile intreaga producţie de
strunguri realizată in 1950 pe ţară. Pro-
ducţia industrială a judeţului a crescut in
perioada cincinalului 1966-1970 cu 370/o,
înregistrînd un ritm mediu anual de
creştere de 6,50/o ; industria construcţiilor
de maşini şi prelucrării metalelor a
crescut in 1971, faţă de anul 1950, de
22,6 ori, intr-un ritm mediu anual de
16,00fo ; industria exploatării şi prelucră­
rii lemnului de 12,7 ori ; a confectiilor de
6,7 ori.
In cadrul relaţiilor economice externe
ale României, industria judeţului Arad
participă tot mai intens livrind la export
diverse produse, cum sint : strunguri,
vagoane-marfă, ţesături şi tricotaje de
bumbac, confecţii textile, mobilă, conser-
ve din legume şi fructe şi altele.
AGRICULTURA. Suprafaţa agricolă era
la sfîrşitul anului 1971 de 500 257 ha
(65,40fo din suprafaţa judeţului), terenu-
rile arabile ocupind 352 024 ha, păşunile
134 509 ha, fineţele 24 122 ha, viile şi
pepinierele viticole 5 887 ha, iar livezile
şi pepinierele pomicole 7 837 ha.
In judeţ sint 16 intreprinderi agricole
de stat (12 profilate pe culturi de cimp,
una pe legume de seră, una avicolă, una
de creştere şi îngrăşare a porcilor, una
de creştere a vacilor de lapte). Acestea
deţin 75 246 ha de teren agricol, din care
62 820 ha teren arabil (15,90/o din supra-
faţa agricolă a judeţului şi 17,80fo din cea
arabilă).
Există 160 de cooperative agricole de
producţie, care deţin 290 713 ha teren
agricol, din care 263 030 ha teren arabil
(580fo din suprafaţa agricolă a judeţului şi
74,70/o din cea arabilă). Pe o cooperativă
agricolă de producţie reveneau in medie
circa 1 ara ha teren agricol, circa 1 643 ha
teren arabil şi o avere obştească de peste
7 100 000 de lei. S-au organizat 14 aso-
ciaţii intercooperatiste.
Intreprinderea pentru mecanizarea agri-
culturii, cu cele 21 de staţiuni ale sale
are un rol deosebit în dezvoltarea agri-
culturii cooperatiste din judeţ.
Baza tehnică a agriculturii din judeţul
·64. .JUDEŢUL ARAD

1 2

5 6

www.cimec.ro
 JUDEŢUL ABAD fi[)

7 8
9

1. Uzina de vagoal\e Arad (inter!or)

2. La Uzinele texttle Arad
3. Una din secţiile Uzine! de strungurl Arad
4. Intreprinderea de produse finite din
lemn Arad
5. Serele legumlcole din suburbla Aradului
6. Ferma de vaci - C.A.P. Cheslnţl
7. Culesul viilor la I.A.S. Baraţca
8. Palatul cultural - Arad
9. Hotelul ,.Astoria" din Arad
10. Pod peste Mureş - Llpova
11. Ruinele CetAţi! Şo!mo~

www.cimec.ro
.06 JUDEŢUL ABAD
Arad, la sfîrşitul anului 1971, era for-
mată din 4 193 de tractoare fizice (echi-
valent cu 98,7% din parcul de tractoare
al intregii ţări in 1938), 2 044 de semă­
nători mecanice, circa 2 000 de combine
pentru cereale, 449 de maşm1 pentru
imprăştiat îngrăşăminte chinuce şi alte
maşini agricole. In medie pe tractor re-
veneau 84 ha teren arabil, faţă de 112 ha
in anul 1965.
ln 1971 in agricultura judeţului s-au
aplicat 79 000 tone de îngrăşăminte chi-
mice (de 2,5 ori mal mult decit in 1965),
pe o suprafaţă de 268 493 ha (de 1,8 ori
mai mare decît in 1965).
In structura suprafeţelor cultivate şi a
producţiei vegetale o pondere ridicată o
deţin cerealele - grîul şi porumbul -,
precum şi legumele şi plantele tehnice.
Culturile de cereale reprezintă 520fo din
suprafaţa arabilă a judeţului. In cinci-
nalul trecut (1966-1970) judeţul Arad a
produs 3,70fo din producţia de griu şi de
porumb a ţării, iar producţiile medii la
aceste <:ulturi au fost cu 4,00/o, respectiv
eu 5,60/o mai mari decit producţiile medii
pe ţară, depăşind producţiile medii la
hectar din anii 1934-1938 cu 460 kg la
griu şi cu 815 kg la porumb.
Plantele tehnice sint diversificate avind
.şi ele o pondere însemnată in cadrul
-culturilor agricole din judeţ. Astfel,
floarea-soarelui ocupă 18 000 ha, sfecla
<le zahăr 10 500 ha, tutunul 1 000 ha, cî-
nepa pentru fuior 2 700 ha.
S-a dezvoltat şi o puternică bază le-
gumicolă, care deţine peste 12 000 ha.
cultivtndu-se cu rezultate foarte bune
pătlăgele roşii (circa 4 700 hal şi în spe-
cial cele din soiuri timpurii. Bazinele le-
gumicole s-au dezvoltat in zona de şes.
in imprejurimile Aradului, la Curtici,
Pecica, Nădlac, Chişinew:-Criş etc. Multe
cooperative agricole de producţie cultivă
legume in sere şi solarii. Cantităţi in-
semnate de legume proaspete iau calea
exportului. Dealtfel, agricultura judeţu­
lui Arad deţine primul loc pe ţară in li-
vrarea la export a legumelor proaspete.
Rezultate bune obţin an de an in pro-
ducţia agricolă intreprinderile agricole de
stat Pecica, Utviniş, Fintinele, cooperati-
www.cimec.ro
vele agricole de producţie Sintana, Pere-
gul Mare, Nădlac, Pecica, Vinga, Şimand
ş.a.
Zonele viticole sint întinse mai ales in
regiunea dealurilor, cuprinzind versantul
de nord-vest al munţilor Zarandului pe
o porţiune de 60 km, intre Radna-Baratca-
Mureş-Măderat şi Mocrea. Documentele
scrise (1000-1038) atestă trecutul înde-
părtat al acestei podgorii. Viţa de vie a
fost cultivată in această regiune încă de
pe timpul dacilor, fapt atestat şi prin
descoperirile arheologice de la Pincota.
In centrul podgorie!, la Miniş, a luat
fiinţă in anul 1878 o şcoală de viticultură
care a pregătit multe generaţii de teh-
nicieni in meseria de viticultor! şi vini-
ficatori. In prezent funcţionează un liceu
horticol şi o staţiune experimentală vi-
ticolă care se preocupă de refacerea şi
ridicarea potenţialului calitativ şi canti-
tativ al podgoriei. In 1971, viile pe rod
cuprindeau o suprafaţă de 4 400 ha, din
care circa 85o;0 vii altoite şi care dau
vinuri de o calitate foarte bună, mult
solicitate in ţară şi la export. In acelaşi
an viile din judeţ reprezentau 1,50fo din
suprafaţa viticolă a ţării.
Pomicultura este dezvoltată mai ales pe
terenurile în pantă din partea centrală,
din nordul şi estul judeţului, reprezentind
1,80fo din suprafaţa ţării ocupată cu pomi
fructiferi. Cantităţi însemnate din pro-
ducţia de fructe, in special prune, mere,
pere, cireşe, caise, piersiC! etc. sint in-
dustrializate de Fabrica de conserve din
judeţ.
Păşunile şi fîneţele, care ocupă 26,90h
din suprafaţa agricolă a judeţului, pre-
cum şi culturile de plante furajere din
zona de cîmpie constituie baza primor-
dială a dezvoltării zootehniei. La incepu-
tul anului 1972, în judeţ existau 167 800
bovine, 313 200 porcine şi 294 800 ovine.
Densitatea animalelor la 100 ha teren
era in comparaţie cu anul 1938 la bovine
de 34,5 (faţă de 25,2), la porcine de 89,0
(faţă de 27,4), la ovine de 63,8. Greutatea
specifică a judeţului la efectivele de ani-
male pe specii faţă de totalul efectivelor
PE' ţară reprezenta 3,20fo la bovine, 4,90fo
la porcine, 2,1% la ovine. Rasele de ani-

male preponderente sint bălţata româ-
nească şi bruna de Maramureş la bovine,
marele alb, york şi mangaliţa la porcine,
merinos de Transilvania, ţigaia şi în pro-
porţie mică ţurcana la ovine.
Apicultura s-a dezvoltat mai ales in
zona de deal, cuprinzind aproape 37 000
de familii de albine de la care se valo-
rifică anual peste 350 tone de miere.
In anul 1971, in agricultura socialistă a
judeţului existau 713 cadre cu pregătire
superioară (ingineri agronomi, ingineri
zootehnişti, medici veterinari) cu 262 mai
mulţi decit în anul 1965.
SILVICULTURA. Fondul forestier ocupă
202 700 ha, reprezentind 26,40J0 din supra-
faţa judeţului şi 3,2o;0 din suprafaţa sil-
vid a ţării. Exploatările forestiere mai
importante sint cele dinspre Lipova, Se-
biş, Birzava, Vărădia, Săvirşin, Gurahonţ
şi Hălmagiu. Anual se exploatează
605 000 m 3 de masă lemnoasă obţinută
aproape în exclusivitate din esenţe tari :
fag, gorun, stejar.
In judeţ, ca şi pe celelalte meleaguri
ale patriei, se duce o vastă acţiune de
împădurire, numai în 1970 fiind impădu­
rite aici 1 600 ha, din care 1 460 ha im-
păduriri integrale. Folosirea produselor
accesorii ale pădurilor este ilustrată şi
prin faptul că anual se valorificâ 1 57!)
tone fructe de pădure şi 66 tone de
ciuperci.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Inspectoratul
silvic din Arad are 76 de fonduri cine-
getice cu o suprafaţă de 742 769 ha, din
care 481 446 ha sînt date în folosinţă
Asociaţiei de vînători şi pescari sportivi
Arad. Pe aceste terenuri se găseşte o
mare varietate de vinat, printre care :
cerbul carpatin, cerbul lopătar, căpriorul,
mistreţul, iepurele, fazanul, potirnichea
etc.
Apele curgătoare şi iazurile judeţului
conţin diferite specii de peşti (somn,
mreană, crap, ştiucă, şalău etc.), mai im-
portante din acest punct de vedere fiind
Mureşul şi Crişul Alb ; apele de munte
sint populate cu păstrăvi, folosindu-se
puieţii din păstrăvăriile de la Sebiş şi
Moneasa.
www.cimec.ro
.JUDEŢUL ARAD 57'
TRANSPORTURILE. Judeţul Arad are
căi ferate ce însumează 529 km. Densi-
tatea medie pe 1 000 km2 este de 69,1 km
cale ferată, situindu-se din acest punct de
vedere printre primele patru judeţe, den-
sitatea liniilor ferate ridicîndu-se peste-
media pe ţară. Prima construcţie de cale
ferată din judeţ s-a făcut pe distanţa
Arad-Curtici, terminată in decembrie
1858. Municipiul Arad este un foarte in-
semnat nod de cale ferată, deoarece este
aşezat la încrucişarea importantelor linii
ferate Bucureşti-Curtici, Timişoara-Ora­
dea ; de aici pleacă calea ferată pînă la
Brad, precum şi la Jimbolia şi la Slnni-
colau Mare. Pe o lungime de 58 km
(Arad-Pincota, Arad-Ghioroc-Radna) exis-
tă cale ferată electrificată ce deserveşte·
17 localităţi şi pe care se transportă zil-
nic peste 11 000 de călători, din care nu-
mărul abonaţilor depăşeşte 5 000.
Lungimea totală a drumurilor este de
2 232 km, din care sînt modernizate
332 km ; cele de interes naţional au
305 km (249 km modernizate), iar 1 927
km sint drumuri locale. Şosele naţionale
mai importante sînt Arad-Deva, care în-
soţeşte aproape tot timpul Mureşul, stră­
bătind valea acestuia, Arad-Timişoara şi·
Arad-Oradea.
Municipiul Arad are şi un aeroport
datind din 1936, care in anii socialismu-
lui a fost dezvoltat şi modernizat, deve-
nind o aerogară însemnată pentru
transportul intern, cit şi pentru cel ex-
tern.
COMERŢUL. Aşezarea la intretăierea
drumurilor ce leagă partea muntoasâ cu
şesul, Banatul cu Transilvania, precum şt
circulaţia timpurie pe valea Mureşului au·
determinat dezvoltarea Aradului ca cen-
tru important comercial. Ulterior s-au.
dezvoltat ca locuri de tirg şi Pincota,
Lipova, Chişineu-Criş, Pecica, Beliu, Sînt-
ana etc., unde se făcea un schimb intens.
de produse intre zona agricolă şi cea a
dealurilor.
In prezent există o reţea densă de ma-
gazine ale comerţului socialist. In 1971 au
funcţionat 1 597 de unităţi comerciale (cu
o suprafaţă comercială utilă de circa
97 000 m 2), din care 384 pentru alimen-
68 JUDEŢL"L ARAD
taţie publică, restul fiind unităţi de des-
facere a mărfurilor cu amănuntul. Co-
merţul de stat avea 630 unităţi, iar cel
cooperatist 967 unităţi. Vînzarea mărfuri­
lor în judeţ reprezenta o pondere de
2,50fo din cea pe ţară, desfăcindu-se in
medie pe locuitor produse in valoare de
5 300 de lei. Ponderea desfacerii mărfu­
rilor nealimentare din totalul vinzărilor
din judeţ a fost de 53,20/o, cea a produ-
selor alimentare 33,50fo, iar alimentaţia
publică 13,30fo.
In peste 50 de localităţi se desfăşoară
pieţe săptămînale şi tîrguri periodice,
unde se practică pe lîngă comerţul orga-
nizat şi comerţul neorganizat mai ales cu
produse agroalimentare. In majoritatea
oraşelor sînt pieţe zilnice.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
judeţul Arad, ca şi in intreaga ţară,
există o bogată tradiţie culturală. La
Arad a fost infiinţată in 1812 una dintre
primele şcoli pedagogice româneşti ce a
contribuit la răspîndirea ştiinţei şi cul-
turii in Transilvania, precum şi a primei
şcoli de muzică din ţară (1833) ; apoi, in
a doua jumătate a secolului XIX, s-au
creat încă două licee ; intre anii 1872 şi
1874 la Arad s-a construit un edificiu
teatral.
Dezvoltarea amplă, de masă a culturii,
cuprinzind toate păturile sociale s-a putut
realiza însă după doborirea puterii cla-
selor exploatatoare. Azi există un mare
număr de şcoli, licee, ale căror porţi sint
larg deschise tuturor copiilor, precum şi
numeroase instituţii şi formaţiuni cultu-
rale.
In anul şcolar 1972/1973 funcţionează
in judeţ 238 de grădiniţe, la care au fost
înscrişi 14 406 copii, cu 610 educatoare.
Invăţămîntul general are 316 şcoli cu cla-
sele 1-X, in care au fost !nscrişi 45 509
elevi, cu 1 998 cadre didactice. Există 20
de licee de cultură generală cu 6 778 de
elevi înscrişi, 10 licee de specialitate
(cinci industriale, trei agricole, unul econo-
mic şi un liceu pedagogic) cu 4 061 de
elevi înscrişi, 15 şooU profesionale cu
6 470 de elevi, 8 unităţi in Invăţămîntul
tehnic de specialitate postllcealA şi de
malştri cu 1 646 de elevi. In liceele de
www.cimec.ro
cultură generală şi de specialitate, în şco­
lile profesionale, tehnice de specialitate,
postliceale şi de maiştri predau 1 466
de cadre didactice. Unele dintre aceste
licee au o veche tradiţie şi un bun renume
in judeţ, printre care Liceul "Ion Slavi ci".
Incepind cu anul universitar 1972/1973,
au luat fiinţă pe lîngă Uzina de vagoane
şi Combinatul de exploatare şi Industria-
lizare a lemnului cursuri serale de
subingineri, care vor pregăti cadre in
specialităţile de prelucrare a metalului şi
a lemnului.
In numeroase şcoli din judeţ se predă
ş1 m limbile naţionalităţilor conlocui-
toare. In cadrul învăţămîntului general
sînt 14 şcoli şi 29 de secţii în limba ma-
ghiară, o şcoală şi 31 de secţii in ger-
mană, 3 secţii in slovacă şi 2 secţii in
sîrbă, iar in învăţămîntul liceal sint 3
secţii în maghiară, una în slovacă şi un
liceu cu limba de predare germană.
Pentru răspîndirea artei şi culturii, în
toate oraşele funcţionează case de cul-
tură, iar la sate există 67 cămine cultu-
rale comunale cu 165 de filiale săteşti.
La sfîrşitul anului 1971 existau în judeţ
199 de biblioteci cu circa 1 400 000 de vo-
lume, precum şi 161 de cinematografe. In
municipiul Arad funcţionează un teatru
dramatic, un teatru de marionete, o fi-
larmonică cu trei formaţiuni (orchestră
simfonică, cor, orchestră populară), o
şcoală populară de artă, o universitate
populară, Centrul judeţean de îndrumare
a creaţiei populare şi a mişcării artistice
de masă, o casă de cultură municipală.
In judeţ se desfăşoară o largă mişcare
artistică de amatori, cu 35 de formaţiuni
corale, 646 de formaţiuni de teatru, or-
chestre populare, dansuri, grupuri vocale
etc. şi un număr mare de solişti. Din
formaţiunile artistice de amatori existente
in judeţ 61 îşi desfăşoară activitatea in
limbile naţionalităţilor conlocuitoare (ma-
ghiară, germană, slovacă, sîrbă, bulgară,
cehă).
In Arad există un muzeu cu secţiile de
istorie veche, modernă şi contemporană,
artă, etnografie ; in Lipova - un muzeu
cu profil de Istorie şi etnografie, la Şiria
- un muzeu memorial consacrat scrilto-

rului Ion Slavici, iar la Zăbrani o casă
memorială "Adam Miiller Guttenbrun".
In judeţ apar ziarele "Flacăra Roşie"
şi "Voros Lobog6", ultimul in limba ma-
ghiară.
Pe meleagurile arădene s-au născut
ori şi-au desfăşurat o perioadă activita-
tea : scriitorul clasic român Ion Slavici ;
renumitul învăţat, ce a publicat un
lexicon de conversaţie (pînă la litera C),
precum şi prima incercare de enciclope-
die românească Alexandru Gavra ; arhi-
tectul de renume european Szandai Lu-
dovic ; pictorul arădan Nicola Alexici ;
romancierul şi povestitorul Adam Miller
Guttenbrun ; remarcabilul ziarist şi om
politic Ion Rusu-Şirianu ; ziaristul şi
omul politic care a avut un rol important
in lupta de eliberare naţională a româ-
nilor din Transilvania Vasile Goldiş şi
mulţi alţii.
Prin părţile judeţului au fost transmi-
se din generaţie in generaţie frumoase
obiceiuri şi jocuri, ca : tirgul sărutului
(Hălmagiu), jocul felegii (Văsoaia-Cuied),
vergelul (Cărand), paparuda (Dieci) ; săr­
bători de masă la culesul viilor (in par-
tea podgoriilor), nunţi, obiceiuri laice de
iarnă (puişorul, capra, ţurca, pluguşorul
etc.) ; jocurile ardeleana, mărunţelul, ţi­
găneasca, vara, deasa, csărdăşul etc. In
Muntii Apuseni se practică cioplitul in
lemn a porţilor, tulnicelor, a diferitelor
obiecte casnice ; de asemenea, o remar-
cabilă arhitectură o au aici bisericile din
lemn, unele construite încă în secolele al
XVIII-lea şi al XIX-lea. Costume popu-
lare de mare valoare artistică s-au
păstrat prin par-tea Ineului, Gurahonţu­
lui şi văii Mureşului de jos.
SANATATEA PUBLICA. La sfîrşitul
anului 1971 in judeţ au funcţionat 16
spitale, un sanatoriu T.B.C., 101 cir-
cumscripţii medico-sanitare, 34 dispen-
sare de intreprindere, 9 policlinici, 4 sta-
ţionare pentru adulţi şi copii, 22 de case
de naşteri şi 57 farmacii. In unităţile de
asistenţă medicală au fost 3 571 de paturi.
revenind in medie 7 paturi la 1 000 de
locuitori. Asistenta sanitară este asigu-
rată de 4 279 de cadre sanUare cu pre-
gătire superieară, medie şi elementară.
www.cimec.ro
JUDEŢUL ARAD 59'
La 809 locuitori revenea in medie un
medic.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ve-
derea dezvoltării psihice şi menţinerii:
sănătăţii populaţiei, cultura fizică şi spor-
tul au luat un mare avint, desfăşurin­
du-se in cele 231 de cluburi şi asociaţii<
sportive, cu peste 5 200 de sportivi legi-
timati şi circa 1 700 de sportivi clasifi-
caţi, dintre care 11 maeştri ai sportului.
La diferite discipline (handbal, volei,
lupte, box, scrimă etc.) judeţul are echipe-
sau sportivi in campionate divizionare
A, B şi C. Deosebit de popular este în
judeţ fotbalul ; in divizia .<\ a ţării acti-
vează echipa de fotbal "U.T.A.".
TURISMUL. Vizitatorul, turistul ce trece
prin judeţul Arad, are la dispoziţie, pe
lîngă cele 3 muzee, peste 120 monumen-
te arheologice, arhitectonice, istorice şi­
artistice. In Arad se poate vizita cetatea
(1763-1783), Mănăstirea Sf. Simion Stilp-
nicu! (1760-1762) ; prezintă interes pen-
tru arhitectură clădirile hotelului "Ar-
dealul", casei de cultură, precum şi cen-
trul oraşului. Cetăţile din Şiria, Şoimoş
şi Dezna, datînd toate din secolul al'
XIII-lea, sînt locuri de documentare.
Punct de atracţie este şi staţiunea bal-
neoclimaterică Lipova, unde se pot vizita
cetatea (secolul al XIII-lea), bazarul tur-
cesc, Biserica ortodoxă din secolul al
XIV-lea ; de asemenea mănăstirea din
Radna (secolul al XVIII-lea).
In judeţ sint declarate monumente ale-
naturii rezervaţia naturală "Dosul bou-
rului" de la Zimbru ; stejarii seculari de-
la Petriş etc.
Deosebit de frumoase sînt imprejuri-
mile Monesei, Săvî~inului, Petrişulut,
Valea Doznei, defileul Mureşului, Valea
Cladovei şi Cladoviţei, cele trei insule
din municipiul Arad etc. Privelişti încîn-
tătoare dau şi podgoriile existente în ju-
deţ. Plăcute şi primitoare sint pentru·
excursionişti cabanele Debelea Gora,
Ghioroc, precum şi Căsoaia din Ghioroc.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE - In
anii 1971-1975 producţia industrială a
judett~lui va creşte cu aproape 80% faţă·
de realizările anului 1970 - ceea ce re-
60 J U D E Ţ U L A B A D

prezintă un ritm mediu anual de 12,5D/o.
Va creşte in mod apreciabil fabricarea
mijloacelor de producţie. Se va dezvolta
capacitatea de producţie la Uzina de va-
goane, Uzina de strunguri. Se vor dez-
rului zootehnic in care vor fi construite
din fondurile statului mai multe com-
plexe pentru creşterea şi ingrăşarea ani-
malelor (ferme de vaci pentru lapte şi de
creştere a tineretului bovin cu o capaci-

volta şi intreprinderile industriei uşoare : tate de 12 867 capete, ingrăşătorii de

Uzinele textile "30 Decembrie", Fabrica
de tricotaje "Tricoul Roşu", Fabrica "Arli-
deanca", Fabrica de incălţăminte "Liber-
tatea" etc.
In perioada cincinalului pe harta ju-
deţului vor apărea noi obiective indu-
striale. Astfel se va construi Combina-
tul chimic - unul din cele mal mari din
ţară - Fabrica de PAL, Fabrica de fe-
ronerii, Fabrica de tapiţerii, Topitoria de
cinepă Chişineu-Criş, Fabrica de produse
lactate, Fabrica de lapte praf &te. Volu-
mul investitiilor din fondurile statului in
cincinalul 1971-1975 este dublu faţA de
cincinalul 1965-1970. La sfîrşitul cincl-
nalului, producţia industrialA a judeţului
va fi de 15,7 ori mai mare decît cea din
1950 şi de 4,8 ori mai mare decit cea din
taurine cu o capacitate de 12 000 capete,
complexe porcine cu o capacitate de
60 000 porci graşi pe an, ferme avicole
pentru sute de mii de păsări). Investiţii
mari in sectorul zootehnic se vor efectua
şi de către unităţile cooperatiste, reali-
zindu-se astfel un pas important pe
calea creşterii in sistem industrial a ani-
malelor.
O dezvoltare corespunzAtoare vor cu-
noaşte oraşele judeţului unde se vor con-
strui. şi extinde reţele de apă (25 km)
termoficare, canalizare, se vor pava
străzi (192 000 m2). Pînă in 1975 se vor
construi din fondurile statului 129 de săli
de clasă şi 29 ateliere şi laboratoare, 200
locuri în internate, 600 locuri tn grlidini-
ţele de copii, 1 500 de locuri tn creşe etc.

1960. In cursul cincinalului se vor construi

In agriculturii se va accentua produc-
ţia intensivA, se va extinde larg irigarea
culturilor mai ales in zona apelor curgă­
toare, mărindu-se suprafeţele destinate
legumelor, se vor asigura condiţii de mă­
rire a producţiei la hectar. O atenţie
deosebită se va acorda dezvoltărll secto-
peste 9 200 apartamente, diferite edificii
social-culturale şi baze sportive, unităţi
de servire a populaţiei etc.
Dezvoltarea multilaterală a judeţului
va duce, ca şi în intreaga ţară, la folo-
sirea eficientă a resurselor locale, a for-
ţei de muncă şi va contribui la creşterea
permanentă a nivelului de trai.

JUDEŢUL ARAD
cu reşedinţa In munlclplul Arad
Municipii : 1. Orafe : 7. Localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor : 10. comune : r7
(dln care, suburbane : ''· Sate : 273 (din care, aparţin oraşelor : 7).

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL A B A D. Comune suburbane : 1. Comuna FlNTlNELE. sate componente ale

comune! suburbane : 1. FlNTINELE ; 2. Aluniş ; 3. Frumuşenl ; t. Tlsa Nouă. 2. comuna LIV ADA.
Sate componente ale comunei suburbane: 1. LIVADA; 2. Slnleanl. 3. comuna ŞOFRONEA.
Sate componente ale comunei suburbane : 1. ŞOFRONEA : 2. Slnpaul. 4. comuna VLADIMI-
RESCU. Sate componente ale comunei suburbane : 1. VLADIMIRESCU : 2. Clclr : 3. Horia ;
4. Mtndruloc.

B. ORAŞE

1. Oraşul C R I Ş 1 NE U-C B 1 Ş. Sate ce aparţin oraşului : 1. NAdab.

2. oraşul C U R T 1 C L Sate ce aparţin oraşului : 1. Dorobanţi.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL ARAD 61

3, Oraşut 1 NE u. Sate ce aparţin ora~ului : 1. Mocrea.

4. OraşUl L 1 P O V A. Localităţi componente ale oraşului : 1. L 1 P o VA ; 2. Radna;
3. Şoimoş.

5. Oraşul N A D LA C.
ti, Oraşul P 1 N C O T A. Sate ce aparţin oraşului : 1. Măderat.
7. Oraşul SE B 1 Ş. Sate ce aparţin oraşului : 1. Donceni ; 2. Prunişor ; 3. Sălăjenl.

C. COMUNE

1. Comuna ALMAŞ. Satele componente : 1. ALMAŞ ; 2. Cil ; 3. Joia Mare ; 4. RAdeştl. 2. co-
muna APATEU. Satele componente: l. APATEU; 2. Berechiu ; 3. Moţlori. 3. Comuna AR-
CHIŞ. Satele componente : 1. ARCHIŞ ; 2. Birzeştl ; 3. Groşent ; 4. Nermiş. 4. Comuna
DATA. Satele componente : 1. BATA ; 2. BacAu de Mijloc ; 3. Bule! ; 4. Ţela. 5. Comuna
BELIU. Satele componente : 1. BELIU ; 2. Beneştl ; 3. Bochla ; 4. Lunea Teuzulul ; 5. secacl ;
6. TăgădAu. 6. Comuna BIRCHIŞ. Satele componente : 1. BIRCHIŞ ; 2. CApălnaş ; 3. Ostrov ;
4. Vlrlşmort. 7. Comuna BlRSA. Satele componente : 1. BlRSA ; 2. Aldeştl ; 3. Hodlş ; 4. Voi-
vodeni. 8. Comuna BlRZAVA. Satele componente: 1. BlRZAVA; 2. BAtuţa; 3. Căpruţa;
4. DumbrAviţa ; 5. Groşll Noi ; 6. Lalaşlnţ ; 7. Monoroştla ; 8.. Slatina "de Mureş. 9. Comuna
BOCSIG. Satele componente : 1. BOCSIG ; 2. Mlnerău ; 3. RApsig. 10. Comuna BRAZII. Satele
componente : 1. BRAZII : 2. Buceava-Şolmuş ; 3. Iacobin! ; 4. Mădr!geştl ; 5. Secaş. 11. co-
muna BUTENI. Satele componente : 1. BUTENI ; 2. Berlndia ; 3. Cuied ; 4. Llvada. 12. Comuna
CARAND. Satele componente : 1. CARAND ; 2. Seliştea. 13. Comuna CER'MEI. Satele ~ompo­
nente : 1. CERMEI ; 2. Avram Iancu ; 3. Şomoşcheş. 14. Comuna CHISINDIA. Satele compo-
nente : 1. CHISINDIA ; 2. PA!uşenl ; 3. VAsoala. 15. Comuna CONOP. Satele componente :
1. CONOP ; 2. Belotlnţ; 3. Chelmac; 4. Milova; 5. Odvoş. 16. Comuna COVASINŢ. Satele
componente : 1. COVASINŢ. 17. Comuna CRAIVA. Satele componente: 1. CRAlVA ;
2. Chişlaca ; 3. Clunteştl ; 4. Corol ; 5. MArAuş ; 6. Rogoz de Beliu ; 7. Stolneştl ; 8. Susag ;
9. Şlnd ; 10. TAlmaci. 18. Comuna DEZNA. Satele componente : 1. DEZNA ; 2. Buhani ; 3. Laz ;
4. Neagra ; 5. Slatina de Crlş. 19 Comuna DIECI. Satele componente ; 1. DIECI ; 2. Cocluba ;
3. Crocna ; 4. Revetiş ; 5. Roşla. 20. Comuna DORGOŞ. Satele componente : 1. DORGOŞ ;
2. Bruznic ; 3. Pătirş ; 4. UsusAu ; 5. ZAbalţ. 21. Comuna FELNAC. Satele componente : 1. FEL-
NAC ; 2. Bodrogu Nou ; 3. CAlugAreni ; 4. ZAdAreni. 22. Comuna GHIOROC. Satele compo-
nente : 1. GHIOROC ; 2. Cuvin ; 3. Minlş. 23. Comuna GRANICERI. Satele componente :
1. GRANICERI; 2. Şlclău. 24. Comuna GURAHONŢ. Satele componente : 1. GURAHONŢ;
2. Bonţeştl ; 3. Dulcele ; 4. Feniş ; 5. Honţlşor ; 6. Iosaş ; 7. Musteştl ; 8. Pescar! ; 9. Valea
Mare; 10. Zimbru. 25. Comuna HALMAGIU. Satele componente : 1. HALMAGIU; 2. Băneşti;
3. Bodeştl ; 4. Brusturi ; 5. Cristeşt1 ; 6. Ioneştl ; 7. Leasa ; 8. Leştloara ; 9. Polenarl ; 10. Tisa ;
11. ŢArmure. 26. Comuna HALMAGEL. Satele componente: 1. HALMAGEL; 2. Luncşoara;
3. Slrbl ; 4. T1rnăviţa ; 5. Ţoheştl. 27. Comuna HAŞMAŞ. Satele componente : 1. HAŞMAŞ ;
2. Agrtşu Mic ; 3. Botfel ; 4. Cllt ; 5. ComAneştl ; 6. Urvişu de Bellu. 28. Comuna IGNEŞTI. sa-
tele componente : 1. IGNEŞTI. 2. Minead; 3. NAdAlbeşti; 4. Susan!. 29. Comuna IRATOŞU.
Satele componente : 1. IRATOŞU ; 2. Variaşu Mare : 3. Variaşu Mic. 30. Comuna MACEA.
satele componente : 1. MACEA : 2. stnmart1n. 31. Comuna MIŞCA. Satele componente :
1. MISCA ; 2. Satu Nou : 3. VinAtori : 4. zertndu Mic. 32. Comuna MONEASA. Satele compo-
nente : 1. MONEASA : 2. RAnuşa. 33, Comuna OLARI. Satele componente : 1. OLARI ;
2. Slntea Mică. 34. comunq PAULIŞ. Satele componente : 1. PAULIŞ ; 2. Baraţca ; 3. Cladova ;
4. stmbAteni. 35. Comuna PECICA. Satele componente : 1. PECICA : 2. Bodrogu vechi :
3. Sederhat ; 4. Turnu. 36. comuna PEREGU MARE. Satele componente : 1. PEREGU MARE :
2. Peregu Mic. 37. Comuna PETRIŞ. Satele componente : 1. PETRIŞ ; 2. Corbeştl ; 3. nteu :
4. Oblrşia ; 5. Roşla NouA ; 6. Sellşte. 38. Comuna PILU. Satele componente : 1. PILU ; 2. VAr-
şand. 39. Comuna PLEŞCUŢA. Satele componente : 1. PLEŞCUŢA; 2. Acluţa; 3. Budeşt1;
4. Dumbrava; 5. Gura VAU; 6. Rostocl; 7. TAlaglu. 40. Comuna SAVlRŞIN. Satele componente:
1. SAVlRŞIN; 2. Căprioara: 3. Cu!aş ; 4. HAlAllş; 5. Ptrneştl: 6. Temeşeşt1; 7. Toc; 6. Troaş;
9. Valea Mare. u. Comuna SECUSIGIU. Satele componente: 1. SECUSIGIU; 2. Munar; 3. Satu
Mare ; 4. Sinpetru German. 42. Comuna SELEUŞ. Satele componente : 1. SELEUŞ ; 2. Iermata ;
3. Moroda. 43. comuna SEMLAC. satele componente : 1. SEMLAC. 44. Comuna SINTEA MARE.
Satele componente : 1. SINTEA MARE ; 2. Adea ; 3. Ţipar. 45. Comuna SlNTANA. satele com-
ponente : l. SlNTANA; 2. Caporal Alexa. 46. Comuna SOCODOR. Satele componente: 1. so-
CODOR. 47. Comuna ŞAGU. Satele componente : 1. ŞAGU : 2.· Cruceni : 3. F!riteaz : 4. F!scut :
5. Hunedoara Tlm!şanA. n. Comuna ŞEITIN. Satele componente : 1. ŞEITIN. 49. comuna
ŞEPREUŞ. Satele componente : 1. ŞEPREUŞ. 50. Comuna Şit:ULA. Satele componente :
1. ŞICULA ; 2. Chereluş : 3. Gurba. 51. Comuna şn..INDIA. Satele componente : 1. ŞILINDIA ;

www.cimec.ro
62 J U D E Ţ U L A B A D

2. camna ; 3. Iercoşeni
; 4. Luguzău ; 5. Satu Mic. 52. Comuna ŞIMAND. Satele componente :
1. ŞIMAND. 53, comuna şmiA. Satele componente : 1. ŞmiA ; 2. Galşa ; 3. Misca. 54. co-
muna ŞIŞTAROVAŢ. Satele componente : 1. ŞIŞTAROVAT; 2. Cuveşdia; 3. Labaşinţ ;
4. Varniţa. 55. Comuna TAUŢ. Satele componente : 1. TAUŢ ; 2. Mlnişel ; 3. Minişu de Sus ;
4. NadAş. 56. comuna TlRNOVA. Satele componente : 1. TIRNOVA ; 2. Agrişu Mare ; 3. Ară­
neag; 4. ChJer; 5. Drauţ; 6. Dud. 57. Comuna VARADIA DE MUREŞ. Satele componente :
1. VARADIA DE MUREŞ; 2. Baia; 3. Jullţa; 4. Lupeşti; 5. Nicolae Bălcescu; 6. Stejar.
58, Comuna VINGA. Satele componente : 1. VINGA ; 2. Mailat ; 3. Mănăştur. 59. Comuna.
VIRFURILE. Satele componente 1. VIRFURILE; 2. Avram Iancu; 3. Groşi; 4. Lazuri ;
5. Măgullcea ; 6. Mermeşti ; 7. Poiana ; 8. Vidra. 10, Comuna ZABRANI. Satele componente :
1. ZABRANI ; 2. Chesinţ ; 3. Neudorf. 61. comuna ZARAND. Satele componente : 1. ZARAND ;
2. Cinte!. 62, comuna ZERIND. Satele componente : 1. ZERIND ; 2. Iermata Neagră. 63. Co-
muna ZIMANDU NOU. Satele romponente : 1. ZIMANDU NOU ; 2. Andrei Şaguna ; 3. Zl-
mandcuz.

La definitivarea textului au eolaberat 1 Vasile Grec, IZarion PfrvuZescu, Gheorghe

Todvţlf.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL ARGEŞ
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Ar-
geş este situat in bazinul Argeşului su-
perior, tn jumătatea sudică a ţării. El se
mărgineşte la nord cu judeţele Sibiu şi
Braşov, la sud cu Teleorman, la est cu
Dîmboviţa, iar la vest cu judeţele Vilcea
şi Olt.
Teritoriul judeţului este de 6 801 kmt,
reprezentind 2,90fo din suprafaţa ţării.
RELIEFUL. Desfăşurat de la nord spre
sud, relieful judeţului se prezintă ca un
amfiteatru natural, cuprinzind o succe-
siune de trei trepte caracteristice : munţi,
dealuri, cîmpii. Munţii corespund ver-
santului sudic al masivului Făgăraşului,
cu două culmi, cea de la nord, cu virfu-
rile cele mai semeţe din Carpaţii româ-
neşti (Moldoveanu 2 543 m şi Negoiu
2 535 m), şi cea de la sud, mal scundă
(sub 2 500 m), cu virfurile Păpuşa, Iezer,
Ghiţu, Frunţii, precum şi o parte din ma-
sivul Piatra Craiului. Masivul Făgăraşu­
lui este cea mai înaltă culme muntoasă
a Carpaţilor româneşti, avind 6 virfuri
de peste 2 500 m înălţime, 20 de peste
2 400 şi 150 de peste 2 200 m. La margi-
nea lor sudică, munţii se termină brusc,
printr-un abrupt inalt de citeva sute de
metri, a cărui origine tectonică este mar-
cată şi printr-o sensibilitate seism! că mai
accentuată. Intre masivul Făgăraşului şl
l3ucegi!or se găseşte o zonă depresio-
nară : Dîmbovicioara-Rucăr-Dragoslavele.
Următoarea treaptă de relief este zona
st:bcarpatică, reprezentată printr-o alter-
nanţă de munţi mărunţi - "muncei" sau
www.cimec.ro
"muscele" -, ce depăşesc pe alocuri
1 000 m (Măgura Măţăului 1 017 m şi
Ghicera 1 218 m), tn medie avind tnsă
înălţimi de 800 m, şi a Piemontului Ge-
tic, alcătuit aici din platformele Cindeştl,
Argeş şi Cotmeana. Mai spre sud se
intinde cîmpia, care la Piteşti are un ca-
racter piemontan.
CLIMA este temperat continentală. Tem-
peratura medie anuală variază intre
9,8° in sudul judeţului (la Piteşti) şi 7,2°
in nordul judetului (la Rucăr). Maxima
absolută a inregistrat 41° (in 1946 la Go-
l eşti), iar minima absolută -31° (in 1933
la Cimpulung). In medie sint 170 de zile
fără tngheţ. Pe crestele Făgăraşului du-
rata fără tngheţ estP de numai 70 de
zile. Precipitaţiile atmosferice cuprind
valori intre 1 200 şi 1 40(1 mm anual In
regiunile munţilor, scăzînd treptat pinii
la circa 600 mm tn sudul judeţului. Vin·
tul frecvent bate din direcţia vest şl
nord-vest, dar viteza maximă o are vin-
tul din sud-est şi sud.
HIDROGRAFIA. Principala arteră hidro-
grafică a judeţului este Argeşul, care la
ieşirea din judeţ însumează un debit
mediu de 35 m 3/s. Afluenţii mai impor-
tanţi primiţi in cadrul judetului sint :
Vtlsanul, Riul Doamnei, Bratia, Bughea,
Argeşelul, Rincăciovul şi Circinovul. De
asemenea, tşl au obîrşia tn zona delu-
roasă de aici rîurile Vedea, Vedita, Cot-
meana, Teleormanul şi Neajlovul. In
cadrul munţilor Făgăraş există numeroase
64 JUDETUL ARGEŞ
căldări şi lacuri glaciare : Capra, Galbe-
nul, Iezerul ş.a. Pe harta judeţului au
apărut şi noi lacuri, de acumulare, create
de om, cum sint cele de la Vidraru,
Oeşti, Cerbureni, Bascov, Piteşti etc.
SOLURILE sint foarte variate, în partea
de sud şi de mijloc succedindu-se aproape
zonal soiuri brune roşcate podzolite,
negre argiloase (smobiţe), brune podzo-
lite şi pseudogleizate, podzolice şi pseu-
dorendzine tinere sau levigate. In partea
de nord, incepind chiar de pe coastele
nordice ale platformei Cindeşti, se găsesc
soiuri brune gălbui şi brune gălbui acide.
Pe înălţimile munţilor sint soiuri brune
acide, podzolice brune, iar in culoarul
Branului sint şi rendzine. Pe lunci există
soiuri aluviale.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. In partea nordică,
muntoasă, a judeţului se dezvoltă vege-
taţia alpină şi subalpină, reprezentată
prin pajişti de Carex curvula, Festuca
supina, Agrostis rupestre, Nardus stricta
FE'stuca rubra fallax, Agrostis tenuis şf
prin întinse păduri de conifere, făgete şi
stejerete. Judeţul Argeş se situează prin-
tre primele locuri din ţară in ceea ce pri-
veşte extensiunea suprafeţei de păşuni
alpine. Dintre resursele naturale ale sub-
solului munţilor, cea mai importantă 0
constituie gnaisul şi cnlcarul, care se ex-
ploatează intr-una din cele mai mari
cariere de piatră de construcţie ale ţării.
In zona subcarpatică au fost descoperite
importante zăcăminte de lignit, de sare
şi mai ales de petrol. Pe loc de frunte
se situează Argeşul şi sub raportul po-
tenţialului său hidroenergeti,., fiind favo-
rizat in această privinţă de condiţiile na-
turale.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Vestigiile trecutului de pe teri-
toriul acestui judeţ relevă existenţa unor
aşezări încă de acum circa 600 000 de
ani, urme ale dezvG>ltării unor comunităţi
primitive. Descoperirile de pe văile unor
riuri argeşene : Dimbovnic, Mozacu, Neaj-
lov şi Argeş, au demonstrat existenţa
unei vechi activităţi umane in aceastA
zonă, care împreună cu văile Oltului şi
www.cimec.ro
Dirjovului formează cel mai puternic
centru al culturii de prund din Europa.
Neoliticul, ~oca bronzului şi a fierului,
sint, de asemenea, prezente in descope-
ririle arheologice din judeţ. Urmele unor
comunităţi omeneşti străvechi apar la
Birlogu, Teiu, Tiţeşti, Rica, Albeştii de
Muscel, Cetăţeni, Rociu etc.
Organizarea şi cultura geto-dacică, care
în jurul anului 100 i.e.n. ajunseseră la
o mare inflorire, sint atestate de unel-
tele, monedele, amforele ş.a. descoperite
la Cetăţeni, puternic centru de schimb
(emporium) intre lumea dacică de la nord
şi sud de Carpaţi, dar şi intre daci şi
lumea greco-romană.
Pe meleagurile argeşene a luat fiinţă
cnezatul lui Seneslau (secolul al XIII-lea).
La Posada oştile lui Basarab 1, primul
domn al Ţării Româneşti, a ')bţinut cu-
noscuta victorie asupra lui Carol Robert
d'Anjou. Cîmpulung şi Curtea de Argeş
au fost primele capitale ale Ţării Româ-
neşti, unde şi-au avut cetatea de scaun
Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrîn. La
Curtea de Argeş a fost construită de că­
tre Neagoie Basarab vestita mănăstire.
In 1821, Tudor Vladimirescu, la întoar-
cerea din Bucureşti, în drum către mă­
năstirile din nordul Olteniei, pe care le
intărise in vederea rezistenţei impotriva
trupelor turceşti, a poposit timp de 3 zile
(1 B-21 mai) la conacul Goleşti cu in-
treaga sa oaste. In 1848, printre cei care
au jucat un rol important in pregătirea
şi conducerea revoluţiei au fost argeşenii
Alexandru G. Golescu-Negru (Arăpilă),
fraţii Ştefan şi Nicolae C. Golescu, pre-
cum şi fraţii Dumitru şi Ion Brătianu.
Alt argeşean, Radu G. Golescu, a parti-
cipat la 13 septembrie 1848, in fruntea
intregului său regiment, la lupta din
Dealul Spirii impotriva cotropitorilor
turci. In răscoala din 1907, ţăranii din sa-
tele Pădureţi, Şerboenl, Ştefăneşti, Slo-
bozia, Glavacioc, Ioneşti, Stolnici, Marta-
log!, Lunea Corbului şi altele au incen-
diat conacelC!, au tăiat firele de telefon,
au bătut arendaşii şi au atacat primă­
rille.
Nemuritoare vor rămîne în amintirea
poporului nostru faptele de vitejie in-
 .JUDETUL ARGEŞ (){)

a\ B R
5 JUDETUL
ARGEŞ

....
-
o

LEGENDĂ
~ Municipiu rejedint6 ~e judet
o Oroje
• Comune
--- limil6 de judet
limilă de comună
~
Teritoriul municipiului ~i oraşelor
Teriloriul comunelo.r suburbane . ~·
+
L E O
www.cimec.ro
63 JUDEŢUL ARGEŞ
scrise de către ostaşii români in războiul
din 1916-1918 pe fronturile de luptă de
la Dragoslavele-Rucăr.
Anii revoluţionari 1918-1920, 1921 gă ·
sesc ecou şi in judeţul Argeş, unde in
organizaţiile muncitoreşti locale activau
Constantin Ivănuş, Gheorghe Cristescu şi
alţii. Crearea organizaţiei P.C.R. pe teri-
toriul judeţului Argeş a ridicat pe o
treaptă superioară şi acţiunile revoluţio­
nare de aici. Printre acţiunile mai însem-
nate pot fi semnalate grevele de la Fa-
brica de hirtie din Cimpulung-Muscel
din anii 1921 şi 1929, acţiunile greviste
din perioada 1930-1933 şi cele din anii
1934-1936 de la "Textila"-Găvana. Sub
indrumarea P.C.R. s-au editat in Piteşti
ziarul "Omul liber" şi "Gazeta tineretu-
lui", care au adus o contribuţie insemnată
la lupta împotriva fascismului şi a pre-
gătirii războiului antisovietic.
In timpul insurecţie! armate din august
1944 s-au desfăşurat şi pe teritoriul ju-
deţului Argeş acţiuni impotriva trupelor
germane, cum sînt, de exemplu, cele de
la Rucăr, Dragoslavele, unde au fost dez-
armate grupuri de hitlerişti.
POPULAŢIA. La 1 iulie 1971, judeţul
av~a 579 420 de locuitori, densitatea fiind
de 85,2 pe kilometru ;pătrat. Din totalul
populaţiei 282 464 era de sex masculin,
iar 296 956 de sex feminin. Populaţia ur-
bană deţinea 31,7% din numărul total al
locuitorilor. Numărul salariaţilor era de
157 723, revenind 272 de salariaţi la mla
de locuitori. Din totalul salariaţilor pe
judeţ, erau ocupaţi în industrie 44,10/o, in
oonstrucţii 18,3%, în agricultură şi silvi-
cultură 6,30/o, în transporturi şi telecomu-
nicaţii 6,90/o, in sectorul circulaţiei măr­
furilor 7,4%, invăţămînt, cultură şi artă
6,00/o, ştiinţă şi servire ştiinţifică 1,40/o,
in domeniul ocrotirii sănătăţii 3,60Jo, in
administraţie 0,9% etc.
Populaţia judeţului este alcătuită tn
proporţie de peste 990/o din români (la
recensămîntul din 15 martie 1966).
ln cursul anului 1971, la născuţi vii s-a
inregist~at un indice de 21,4%o, la dece-
www.cimec.ro
daţi 9,9~, sporul natural al populaţi~
fiind de 11,8%o.
LOCALITĂŢILE. ln judeţul Argeş existi
1 municipiu, 4 oraşe, 7 localităţi oompo-
nente ale municipiului şi oraşelor, 94 de
comune, din care 6 suburbane, şi un nu-
măr total de 578 de sate (din care 10
aparţin oraşelor).
Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului,
este un important centru industrial, co-
mercial şi cultural. Documentele istorice
îl menţionează încă in secolul al XIV-lea,
iar cele arheologice atestă prezenţa unor
aşezări anterioare stăpînirii romane. Popu-
laţia sa a crescut de la 19 532 de locui-
tori in 1930 la 80 854 in 1971. Incluzind
şi comunele suburbane Bascov, Bradu,
Colibaşi, Mărăcineni şi Ştefăneşti, apar-
ţinătoare municipiului, populaţia la 1 iu-
lie 1971 era de 117 379 de locuitori. Ma-
rile intreprinderi industriale construite tn
anii socialismului, precum şi instituţiile
de artă şi cultură infiinţate cum sint :
Teatrul de stat, Palatul culturii, Muzeul
de istorie ş. a. marchează efervescenta
innoirilor din acest municipiu. Vechiul
centru comercial, fără sistematizare, se
află in plină reconstrucţie şi modernizare.
Parcul natural "Trivale", alcătuit in prin-
cipal din stejari, care se intinde pe circa
27 ha, Schitul Trivale, care datează din
secolul al XVII-lea, intregesc nota ca-
racteristică a peisajului piteştean.
OTaşul Cîmpulung, situat intr-o fru-
moasă poziţie geografică, la poalele mun-
ţilor, s-a dezvoltat ca localitate de tre-
cere intre Ardeal şi Muntenia. El datează
din secolul al XIII-lea şi a fost o vreme
capitala Ţării Româneşti. In anii socia-
lismului s-au construit aici importante
obiective industriale. La 1 iulie 1971 avea
o populaţie de 26 828 de locuitori, iar îm-
preună cu comuna suburbană Valea Mare-
Pravăţ, aparţinătoare oraşului, 30 633 de
locuitori.
Oraşul Curtea de Argeş, cu o populaţie
de 19 136 de locuitori, la 1 iulie 1971, este
renumit ;prin vestita operă de artă -
Mănăstirea Curtea de Argeş, ca şi prin
alte obiective turistice. Oraşul datează de
la sfîrşitul secolului al XIII-lea, fiind un
 JUDEŢUL ARGEŞ 67

timp capitala Tării Româneşti. Aici se palelor ramuri industriale tn economia

află unul dintre cele mai vechi centre de judeţului şi a ţării in 1971 era :
ceramică românească, precum şi fabrici
de prelucrare a lemnului şi de confecţii.
In procente fa~i de:
Oraşul Costeşti, de care aparţin 6 sate,
situat in partea de sud a judeţului, are prodnc~ia produo~ia
Ramuri ale industriei globali globall
o populaţie de 10 286 locuitori (la 1 iulie Industriali industriali
pe judeţ a ramurilor
1971). pe tari
Oraşul Topoloveni, de care aparţin 4
sate, avea la 1 iulie 1971 o populaţie Total industrie 100,0 9,6
din oare:
de 6 244 de locuitori şi este cunoscut prin Combustibil 12,, 9,1
industria alimentară şi de artizanat, fiind, Conatrucţii de maşini şi prelu-

in acelaşi timp, un centru pomiviticol orare& metalelor 29,8 ••o

important.
Comunele judeţului aveau la 1 iulie
1971 o populaţie medie de 4 639 locuitori.
După numărul locuitorilor, ele pot fi cla-
sificate astfel : pînă la 2 000 locuitori
4 comune ; intre 2 001--4 000 locuitori -
37 comune ; între 4 001-7 000 locuitori -
44 comune; intre 7 001-10 000 locuitori
- 7 comune; peste 10 000 locuitori - 2
comune.
Pe linia modernizării localităţilor ru-
rale se numără măsurile luate pentru
sistematizarea comunelor, construirea de
noi edificii publice, ca şi electrificarea
satelor ; in 1971 erau electrificate 506
sate.
TRASATURI ECONOMICE. Economia
judeţului se caracterizează printr-un pro-
ces de intensă industrializare, o pondere
importantă avind industria constructoare
de maşini, industria chimică, industria
extractivă (exploatarea zăcămintelor de
petrol şi a gazelor de sondă), cea textilă
etc.
Caracteristica economiei judeţului este
dată şi de economia agrară, atit in ceea
ce priveşte producţia de cereale, dar mai
ales in domeniul pomiculturii, viticultu-
rii şi zootehniei, care au condiţii deose-
bite de dezvoltare.
Ponderea industrială a judeţului Argeş
în producţia globală a ţării era in 1971
de 3,60/o, iar cea agrkolă de 1,80fo.
INDUSTRIA. ln 1971 existau in judeţ 31
de întreprinderi de interes republican, 9
de industrie locală şi 8 cooperatiste.
Chimie 16,2 6,7
Materiale de construo~ii 3,2 3,,
E11ploatarea şi preluorarea
lemnului 8,3 6,0
Tutile 11,2 5,6
Confecţii 4,0 3,3
Alimentar! 11,9 2,6
Producţia globală industrială a jude-
ţului a crescut in 1971 faţă de 1965 cu
2150fo, el situindu-se din acest punct de
vedere pe locul al treilea intre judeţele
ţării, ritmul mediu anual fiind de 21,1D/o.
Ramura industriei construcţiilor de
maşini, reprezentată prin Uzina de auto-
turisme din Piteşti, Uzina mecanică
Muscel de la Cîmpulung şi Fabrica de
motoare electrice din Piteşti, inscrie peste
un sfert din volumul producţiei globale
industriale realizate pe judeţ. Ramura
industriei chimice cuprinde Grupul in-
dustrial de petrochimie Piteşti şi Com-
binatul de articole tehnice din cauciuc
Piteşti, iar extracţia petrolului este re-
prezentată prin schela Moşoaia. Centre
de exploatare minieră mai importante
sint la Poenari, Berevoieşti, Jugur, Go-
deni, Boteni. ln bazinul carbonifer
Cimpulung a fost dată in folosinţă una
dintre cele mai moderne instalaţii ;pen-
tru innobilarea cărbunilor.
Prin intrarea in funcţiune a hidra-
centralei "Gheorghe Gheorghiu-Dej" de
pe Argeş, cu o capacitate de 220 MW, s-a
conturat ca o ramură industrială de sine
stătătoare şi ramura energiei electrice.
Construirea hidrocentralelor de la Oeşti,
Albeşti, Valea Iaşului, Vllsan, Bascov etc.,

Ponderea producţiei globale a princi- dezvoltarea Centralei termoelectrice Pi-

www.cimec.ro
63 J-U '· DEŢUL ARGEŞ

www.cimec.ro
 JUDEŢUL ARGEŞ G9

1. Uzina dt: autoturisme Piteşti (interior)

2. Fabrica de motoare electrice Piteşti (in-
terior)
3. Combinatul petrochimlc Piteşti
-4. PlantaţUle de portaltoi la I.A.S. Leor-
deni
5. Recoltare la I.A.S. Coste~tl
6. Cresclltorla de porci a I.A.S. Cimpulung
7. Vedere din Piteşti
8. C!mpulung - vedere panoramică
9. Dispensarul din comuna Lereştl
10. Muzeul Goleştl

www.cimec.ro
70 .J U D E 1' U L A a GE Ş
teşti şi a celei din cadrul Grupului in-
dustrial de petrochimie vor face ca pro-
ducţia de energie electrică a judeţului si
sporească.
Bogatele resurse de materii prime
existente in fondul forestier al judeţului
sint valorificate superior prin Combina-
tul de industrializare a lemnului din Pi-
teşti, a celor 4 subunităţi de exploatare
şi industrializare a lemnului din Piteşti,
Sttlpeni, Curtea de Argeş şi Rucăr, pre-
cum şi a Fabricii de tananţi de extracţie.
Industria uşoară dispune de unităţi ca :
Fabrica de stofe "Argeşana" şi Intreprin-
derea textilă din Piteşti, Filatura de lînă
"Musceleanca", Fabrica de confecţii "6
Martie" -Curtea de Argeş şi Fabrica de
încălţăminte din Piteşti.
Industria locală a avut în 1971 o pon-
dere de 6,3% din producţia industrială a
judeţului, realizînd o varietate de produ-
se, ca : mobilă, cărămidă, ţiglă, var, o
serie de bunuri de uz gospodăresc, pre-
fabricate din beton pentru garduri, canal,
spalieri etc.
Dezvoltînd tradiţiile artei noastre popu-
lare, cooperaţia meşteşugărească şi-a cîş­
tigat o frumoasă apreciere, atît in ţară
cît şi peste hotare, prin produsele ce le
realizează, ca : ţesături, covoare, cusături,
împletituri şi articole de artizanat. Pon-
derea ei era in 1971 de 2,70fo din produc-
ţia industrială a judeţului.
AGRICULTURA. In 1971, in judeţ exis-
tau 3 intreprinderi agricole de stat cu
47 de ferme, 20 de staţiuni pentru me-
canizarea agriculturii, 3 unităţi de cer-
cetări agricole şi 122 de cooperative agri-
cole de producţie.
Agricultura judeţului dispunea in 1971
de 2 496 de tractoare, 2 192 de pluguri de
tractor, 623 de cultivatoare, 1 049 de se-
mănători mecanice, 994 de combine pen-
tru păioase, 97 de combine pentru plante
de siloz, 442 de maşini de stropit şi pră­
fuit cu tracţiune mecanică, precum şi de
alte maşini agricole perfecţionate. Supra-
faţa arabilă ce revenea în medie la un
tractor fizic era de 72 ha.
Terenurile agricole la sfîrşitul anului
www.cimec.ro
1971 ocupau 348 324 ha şi aparţineau :
25,7% unităţilor agricole de stat (din care
8,70fo I.A.S.), 58,1% cooperativelor agri-
cole de producţie, 16,20fo gospodAriilor
agricole individuale. Din suprafaţa agri-
colă, 179 564 ha erau terenuri arabile,
53 696 ha livezi şi pepiniere pomicole,
5 145 ha vii şi pep1mere viticole şi
109 919 ha păşuni şi fineţe naturale.
Ponderi mai mari în suprafeţele cultiva-
te le deţin cultura grîului (30,50fo) şi a po-
rumbului (38,20fo). Suprafeţe însemnate se
cultivă in judeţ şi cu alte culturi, ca :
floarea-soarelui (1 507 ha), cartoful (4 379
ha), tutunul, mazărea., orzul, precum şi cu
diferite plante de nutreţ (33 343 ha).
In ultimii cinci ani, peste 350fo din te-
renurile podzolice au fost calcarizate.
Unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ca
cele din Răteşti, Căteasca, Oarja, Stolnici,
Mîrghia şi Broşteni, au efectuat această
operaţie pe aproape intreaga suprafaţă..
Dacă înainte, pe marea majoritate a te-
renurilor judeţului cu greu se depăşea
producţia medie de 700-800 kg de griu
sau de porumb la hectar, în ultimii ani
producţiile medii au spm:1t considerabil.
Dealurile muscelene, de pe valea Ar-
geşului. Vilsanului, Topologului, ca şi
versanţii Neajlovului, Teleormanului, Rin-
căciovului etc. sint îmbrăcate cu planta-
ţii de pomi, arbuşti fructiferi şi viţă de
vie. Prunul are o pondere importantă. In
1971, judeţul Argeş a dat o producţie de
64 761 de tone de fructe, din care 36 492
tone de prune, 16 607 tone de mere şi
5 329 tone de pere.
Cultura legumelor îşi află locul pe in-
tinderi din ce in ce mai mari, cu deose-
bire culturile timpurii şi protejate Oa
Izvoru, Bascov, Drăganu, Mîrghia, Siliş­
teni, Topoloveni, Costeşti etc.).
Sectorul zootehnic cuprindea la incepu-
tul anului 1972 circa 158 283 de bovine,
din care 79 450 de vaci, 131 714 porcine,
295 990 de ovine şi aproape 1,5 milioane
de păsări. La acestea se adaugă un insem-
nat număr de familii de albine. Densi-
tatea la 100 ha de teren era de 54,7 la bo-

vine (din care 27,4 vaci), 73,4 la porcine,
102,2 la ovine.
SILVICULTURA. Fondul forestier este de
287 500 ha, din care 257 800 ha adminis-
trate de Ministerul Economiei Forestiere
şi Materialelor de Construcţii şi 29 700
ha de consiliile populare comunale. In
judeţ există suprafeţe întinse de păduri
de munte : molid, brad şi fag. Părţile mai
joase ale munţilor sînt acoperite cu fă­
gete, care coboară şi pe dealuri, unde al-
ternează cu pădurile de gorun. Pîlcur-i. de
păduri sint in sud, fiind compuse din cer
şi gîrniţă, iar în lunci din salcie, plop şi
stejar pedunculat. Pe numeroase terenuri
afectate de degradări se intreprind lu-
crări silvice ameliorative şi de impădu­
rire.
VINATUL ŞI PESCUITUL. La adăpostul
vegetaţiei bogate s-a dezvoltat fauna ju-
deţului. Capra neagră numără cîteva mii
de exemplare în masivul Făgăraşului şi
Piatra Craiului. Pădurile mai sînt popu-
late de cerbi, căprioare, mistreţi, jderi,
urşi bruni, cocoşi de munte, fazani et~.
Fondul de vînătoare al judeţului dispune
de cabane, colibe de vînătoare, observa-
toare şi alte amenajări necesare.
In apele limpezi ale Visanului şi Riu-
lui Doamnei predomină aspretele, in
apele de munte păstrăvul, iar in altele
crapul, mreana, cleanul etc.
TRANSPORTURILE. Lungimea totală a
căilor ferate este de 198 km, revenind
29,1 km la 1 000 km 1. Prin judeţ trece
una din arterele principale C.F.R. pe ţară
cu direcţia E.-V., linia Bucureşti,-Timi­
şoara. Mai există o linie ferată spre
Cimpulung, alta spre Curtea de Argeş.
Noduri de cale ferată importante sînt Pi-
teşti (care are depou şi ateliere C.F.R.),
Costeşti şi Goleşti.
Reţeaua rutieră dispune de 2 965 km de
drumuri, din care 357 km modernizate.
Drumurile naţionale sînt în lungime de
446 km, iar cele de Interes local de
2 519 km. Trecerea peste munţi este în-
lesnită de culoarul Branulul.
In ceea ce priveşte telecomunicaţiile in
1971 erau 8 781 abonaţi la reţeaua tele-
fonică.
www.cimec.ro
U1DETVL ARGEŞ 7l
COMERŢUL socialist din judeţ îşi des-
făşoară activitatea prin 1 964 unităţi :
1 498 cu amănuntul şi 466 de alimentaţie
publică.
Ponderea faţă de totalul pe ţară a vtn-
zărilor de mărfuri cu amănuntul prin
comerţul socialist pe grupe de mărfuri a
fost in 1971 de 2,80/0 la mărfurile alimen-
tare, !,3o;0 la alimentaţia publică, 3,30fo la
mărfurile nealimentare. Pe judeţ, faţă de
totalul desfacerilor, ponderea era de
34,3% la mărfurile alimentare, 10,90fo la
alimentaţia publică şi 54,8% la mărfuri
nealimentare.
Volumul de mărfuri desfă~ute prin re-
ţeaua unităţilor comerţului socialist a
sporit cu 78,5% in 1971 faţă de 1965.
Prin tîrguri, oboare, bîlciuri sînt desfă­
cute în special obiecte tradiţionale, de
artizanat, articole meşteşugăreşti etc.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. Ju-
deţul Argeş este leagănul unor vechi in-
stituţii de învăţămînt. La Cîmpulung,
Antonie Vodă din Popeşti înfiinţează in
1669 prima şcoală publică (la Bucureşti
se va înfiinţa in 1680). In secolul al
XVIII-lea şi la începutul secolului al
XIX-lea vor mai apărea astfel de şcoli la
Nămăeşti şi Goleşti. Dinicu Golescu a în-
fiinţat în 1826, pe cheltuiala sa, şcoala în
limba română de nivel superior de la
Goleşti.
In anul şcolar 1971/1972 funcţionau în
judeţ 382 de grădiniţe cu 14 429 copii,
510 şcoli generale cu clasele 1-X, frec-
ventate de 79 078 de elevi. Existau 15li-
cee de cultură generalA, din care 6 în
mediul rural, frecventate de 7 508 de
elevi la cursuri de zi, 3 175 de elevi la
cursuri serale şi 1 213 elevi la cursurile
fără frecvenţă. Anual, aceste licee dau in
medie aproape 2 700 de absolvenţi. Pen-
tru învăţămîntul de cultură generală
există 17 internate, in care sint cazaţi
aproape 1 700 de elevi.
In anul şcolar 1971/1972 au mai func-
ţionat 11 li<:ee de specialitate cu 4 512 de
elevi, dintre care un liceu pedagogic de
învăţători. Există de asemenea un lice•J
de artă, o şcoalA de artA, 14 şcoli pro-
'f2 J U D E 1' U L A B G E Ş
fesionale cu 11 657 de elevi. Pentru şco­
larizarea tuturor acestor elevi activează
aproape 5 000 de cadre didactice. La
1 000 de locuitori revin 17,9 elevi. La Pi-
teşti funcţionează un institut pedagogic
de 3 ani cu facultăţile de matematică,
ştiinţe naturale, filologie şi educaţie fi-
zică, avînd 67 de cadre didactice şi 661
studenţi (în 1971-1972), precum şi un
institut de subingineri, cu 300 studenţi
înscrişi şi 53 de cadre didactice.
Primul izvor scris in limba română
cunoscut este din judeţul Argeş - scri-
soarea din 1521 a bolerului Neacşu din
Cîmpulung către Hans Bekner din Bra-
şov. Tot în Argeş au fost întocmite ,.In-
văţăturile lui. Neagoie "Basarab către fiul
său Teodosie". La Cîmpul ung funcţiona
intre anii 1635 şi 1850, cu unele intre-
ruperi, o tipografie de sub teascurile că­
reia au ieşit 4 cărţi, dintre care în 1642
una in limba română ("Invăţături peste
toate zilele... ca să fie de treabă şi de
folos şi celor care nu ştiu greceşte").
Vornicul Iordache Golescu întocmeşte
la 1800 o hartă a lumii in care figurează
şi Principatele române. El publică, de
asemenea, "Băgări de seamă asupra re-
gulilor şi canoanelor gramatlceşti" şi
începe scrierea şi publicarea unui dicţio­
nar al limbii române, o culegere de pro-
verbe şi zicători, precum şi teatru satiric
la adresa boierimii. Dinicu Golescu, in
afară de susţinător al şcolii româneşti, a
devenit curioscut prin lucrarea "Insem-
nare a călătoriei mele". In 1829, el a ob-
ţinut autorizaţia pentru a tipări ,.Curierul
românesc", primul ziar in limba română
din ţară.
In judeţ sint numeroase monumente ale
arhitecturii româneşti : Biserica domneas-
că de la Curtea de Argeş, cuiele de la
Retevoeşti şi Tlţeşti, Biserica episcopală
a lui Neagoie Basarab de la Curtea !le
Argeş, Cetatea Poenart-Argeş, Conacul
Goleşti ş.a. S-au păstrat valoroase picturi,
cum este cea de la Biserica domnească.
Judeţul Argeş a dat eminenţi oameni,
care au creat valori spirituale şi ştiinţi­
fice importante. In afară de cel amintiţi,
au văzut lumina zilei sau şi-au desfăşu­
rat activitatea aici : pictorul revoluţionar
www.cimec.ro
Ion Negulici ; istoricul şi publicistul
Constantin Aricescu; renumitul medic
Carol Davilla ; pasionatul călător, colec-
ţionar şi scriitor Mihai Tican-Romano,
născut la Berevoeşti ; compozitorul George
Stephănescu, unul din fondatorii Operei
Române din Bucureşti, născut la Căpăţi­
neni ; dramaturgii Al. Davilla şi Al. Chi-
riţescu, născuţi la Piteşti ; medicul şi
scriitorul George Ulieru, născut la Cimpu-
lung ; originari din aceeaşi localitate mai
sint sculptorul Constantin Baraschi. pic-
torul Schweitzer Rudolf-Cumpăna. mate-
maticianul şi poetul Barbilian Dan (Ion
Barbu), dramaturgul ·şi umoristul Tudor
Muşatescu, istoricul, criticul şi co!ecţio­
narul George Oprescu, savantul Constan-
tin Parhon. In judeţul Argeş şi-au scris
o parte din operele lor Liviu Rebreanu
(la Valea Mare), Mihail Sorbul (la Gălă­
şeşti şi Valea Mărului), George Topirceanu
(la Şuici şi la Nămăeşti) şi poetul Ion
Pillat.
In 1971, in judeţ funcţionau 250 de că­
mine culturale, 4 case de cultură, Teatrul
de stat "Al. Davilla" din Piteşti (cu 4 sec-
ţfl : dramă, estradă, Doina Argeşului şi
păpuşi), 247 de biblioteci publice şi 178 de
cinematografe. In acelaşi an argeşenii
aveau 70 953 de abonamente la radio şi
radioficare. In judeţul Argeş sint 131 de
societăţi culturale, 47 şcoli populare să­
teşti şi 70 de universităţi pentru răspîn­
direa cunoştinţelor cultural-ştiinţifice.
Publicul beneficiază de activitatea rod-
nică a muzeelor de istorie, ştiinţele na-
turii şi etnografie din Piteşti, Goleşti,
Cîmpulung, Curtea de Argeş, Costeşti, a
caselor memoriale ,.G. Topîrceanu" de la
Nămăeşti, "L. Rebreanu" de la Valea
Mare, a expoziţiei memoriale "Vladimir
Streinu" la Teiu, precum şi a muzeelor
săteşti din Domneşti, Muşăteşti, Bere-
voeşti, Pietroşani etc.
O prezenţă activă o are şi ziarul "Se-
cera şi Ciocanul", organul de presă al Co-
mitetului judeţean al P.C.R. şi al Consi-
liului popular judeţean, ca şi revista
"Argeş", cu un profil complex de publi-
caţie politică, socială şi culturală.
In judeţ activează 49 de coruri, 126 de
echipe de dansuri, 104 brlgăzl artistice,

40 de tarafuri şi orchestre populare, 110
grupuri vocale, peste 600 de solişti vo-
cali şi instrumentişti. Oraşul Piteşti dis-
pune de un colectiv de operetă, precum
şi de o orchestră de cameră. De un
prestigh.I binemeritat se bucură forma-
ţiile corale premiate pe ţară de-a lungul
anilor, ca cele din Leordeni, Dobreşti,
Călineşti, Domneşti, Rucăr, corul Palatu-
lui culturii din Piteşti, dansatorii de
la B~rla, Stăneşti, Jugur, Mozăceni, Sălă­
truc ori căluşarii de la Pădureţi şi
Stolnici, ca şi ansamblurile de cîntece şi
dansuri populare din Piteşti, Cimpulung,
Curtea de Argeş, Albeştii de Argeş, care
au nbtinul succese remarcabile atit in
ţară cit şi peste hotare. In judeţ se or-
ganizează in fiecare an festivaluri artis-
tice, cum sint : "Memoria Argeşului",
"Festivalul primăverii", "Festivalul for-
maţiilor corale", in treceri folclorice in care
sînt reînviate datini şi tradiţii străvechi.
SANATATEA PUBLICA. Asistenţa sani-
tară în judeţ este asigurată de 21 de spi-
tale cu 3 896 de paturi, 34 dispensare, 61
case de naşteri, 115 circumscripţii sani-
tare. 11 policlinici, 8 staţionare, 52 de
farmacii, numeroase puncte de salvare şi
altele. In unităţile sanitare din judeţul
Argeş lucrau in 197i 4 506 de cadre sani-
tare cu pregătire superioară. medie şi
elementară, revenind un medic la 817
h::uitori.
In unităţile de asistenţă medicală, la
1 000 de locuitori reveneau 7,5 paturi.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ju-
deţul Argeş funcţionează 4 cluburi spor-
tive de performanţă, 4 şcoli sportive cu
sectii la 10 discipline, un liceu central de
atletism la Cimpulung, o facultate de
educaj,:e fizică la Piteşti. Pe teritoriul
judeţului mai există 79 de asociaţii spor-
tive in intreprinderi şi instituţii. 168 aso-
ciaţii la sate şi in unităţile şcolare.
Piteştiul are un stadion modern de
fotbal, o sală de sperturi şi un stad;on
;:>entru atletism, iar oraşele Curtea de
Argeş şi Cimpulung dispun de startioane
~are în acest cincinal vor fi transformate
în complexe sportive.
La ramurile sportive de atletism, fotbal.
www.cimec.ro
1 UD E 'J' U L A B G E Ş 73
box. lupte, judo, aeromodelism judeţul
Argeş se clasează printre primele judeţe
din ţară, cu numeroase echipe partici-
pante in diviziile naţionale A, B, C şi
juniori.
TURIS:\IUL. Printre obiectivele turistice
mai importante se pot enumera : M5.-
năstirea Glavacioc, ridicată in secolul al
XIV-lea; Cetatea Poenari, cunoscută şi
su!J denumirea de Cetatea lui Vlad Ţepeş,
deoarece a fost refăcută de el ; Biserica
domnească din Curtea de Argeş, zidită la
inceputul secolului al XIV-lea de către
primii Basarabi şi care se păstrează
aproape in forma sa iniţială ; Mănăstirea
Curtea de Argeş, ctitorie a lui Neagoie
Basarab, ridicată intre anii 1512 şi 1517.
pictată in vremea domniei lui Radu de
la Afumaţi ; ruinele Bisericii Sin Nicoară­
Curtea de Argeş, care datează de la
sfîrşitul secolului al XIII-lea sau prima
jumătate a secolului al XIV-lea ; ansam-
blul arhitectural Bărăţia de la Cimpu-
lung,. compus din biserica construită in
secolele XIV-XV, casa parohială din
aceeaşi vreme şi turnul Barăţiei, ridicat
in 1730 ; conacul Goleşti, construit in
1640 de către Stroe Leurdeanu (azi trans-
format in muzeu) ; Biserica domnească
din Piteşti, cu pridvor etajat, construită
de Constantin Şerban şi soţia sa Doamna
Bălaşa în 1656, unde a funcţionat şi o
şcoală domnească din jurul anului 1700
pînă la sfîrşitul secolului al XIX-lea :
Mausoleul Mateiaş, ridicat in memori:t
eroilor căzuţi in primul război mondial.
construit din blocuri de piatră de Albeşti.
cu turn, scară interioară şi osuar, după
planul arhitectului Berechet ; de aseme-
nea Mănăstirea de la Cotmeana etc.
Munţii Făgăraşului, văile sălbatice,
cum sint cele de la obîrşia Dimbovicioa-
rei şi a Dimboviţei, unde se găsesc fru-
moase chei şi peşteri, depresiunile Dim-
bovicioara-Rucăr-Dragoslavele, localităţi
pitoreşti ca Rucăr şi Cimpulung. locurile
cu descoperiri arheologice constituie tot
atîtea puncte de atracţie. ce pot fi valo-
rificate cu eficienţă sporită. Menţionăm.
c'e asemenea. existenţa a două grădini
zoologice, una la Piteşti şi alta la
Cimpul ung.
74 .JUDEŢUL ARGEŞ

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Şi pe Curtea de Argeş îşi va mări capacitatea

viitor, judeţul Argeş va cunoaşte o dez-
voltare susţinută, multilaterală. Industria
chimică (prin Grupul industrial de petro-
chimie), alături de cea a construcţiilor de
maşini, va deveni una dintre ramurile
industriale preponderente ale judeţului.
Baza energetică se va lărgi prin amena-
jarea de microhidrocentrale pe riul Argeş.
Prin aceasta se creează mari posibilităţi
de irigare pentru agricultură şi alimen-
tare cu apă a oraşelor Curtea de Argeş,
Piteşti şi Bucureşti. Creşteri însemnate
vor cunoaşte şi alte ramuri de produc-
ţie - cea extractivă, de industrializare a
lemnului, materiale de construcţii, cea
uşoară etc. Fabrica de confecţii din
de produoţie, iar Fabricii de încălţăminte
din Piteşti i se va adăuga o nouă unitate.
In agricultură va continua preocuparea
pentru sporirea producţiei agricole prin
noi măsuri privind mecanizarea, chimi-
zarea şi irigarea culturilor. Pe dealurile
judeţului se vor vedea tot mai multe si-
luete ale spalierelor din beton, ce susţin
viţa de vie, tot mai multe coroane de
pomi fructiferi. Va creşte numărul ani-
malelor de rasă, ca şi producţia lor.
De asemenea, se va dezvolta reţeaua
căilo11-. de comunicaţii, se vor moderniza
serviciile pentru populaţie, se vor ame-
naja noi puncte turistice, se vor construi
noi locuinţe şi edificii social-culturale.

.JUDEŢUL ARGEŞ

cu reşedinţa In municipiul Piteşti

MunlclpU : 1. Oraşe : t. LocalltAţi componente ale munlclpWor 'i ale oraşelor : 7. Comune : 94
(cUn care, auburbane : 6). Sate : 578 (cUn care, aparţin oraşelor : 11).

A. MUNICIPII

1. M UN 1 C 1 P 1 U L P 1 TE Ş T 1. Comune suburbane : 1. Comuna BASCOV. Sate componente

ale comunei suburbane : 1. BASCOV ; 2. BrAileni ; 3. GUmbocu ; 4. Mica ; 5. Prlslopu Mic ;
6. Schlau ; 7. Ulasca ; 8. Valea Ursului. 2. Comuna BRADU. Sate componente ale comunei
suburbane : 1. BRADU ; 2. Geamăna. 3. Comuna COLIBAŞI. Sate componente ale comunei
sub11rbane : 1. MIOVENI ; 2. 2. C\ucereasa ; Colibaşl ; 4. FAgetu ; 5. Racoviţa. 4. Comuna
MARACINENI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. MARACINENI ; 2. Argeşelu.
5. Comuna ŞTEFANEŞTI. Sate componente ale comunei suburbane: 1. ŞTEFANEŞTI; 2. En-.
culeştl ; 3. GoleşU ; 4. Izvorani ; 5. Ştefăneştll NOI ; 6. Valea Mare-Podgoria ; 7. Viişoara ;
8. ZAvol.

B. ORAŞE

1. Oraşul
C 1 M P U L U N G. Localităţi componente ale oraşului : 1. C 1 M P U L U N G ; 2. Valea
Rumtmeşttlor. Comune suburbane: 1. Comuna VALEA MARE-PRAVAŢ. Sate componente ale
comunei suburbane: 1. VALEA MARE-PRAVAT; 2. Btlceştl; 3. Colnlc ; 4. Flntlnea; 5. Gura
Pravăţ ; 6. Nămăeştl ; 7. Pietroasa ; 8. Şelart.

2. Oraşul C U R T E A D E AR G E Ş. Localităţi componente ale oraşului : 1. C U R T E A DE

A R G E Ş ; 2. Noapteş.
3. Oraşul C O 8 T E Ş T 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Broşteni ; 2. LAceni ; 3. Pirvu Roşu ;
4. Podu Broşteni ; 5. Smei ; 6. SUrci.
4. Oraşul T O POL O VE N 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Boţlrcani ; 2. Crlnteşti ; 3. Gorăneşt!;
4. Ţigăneşti.

C. COMUNE

1. Comuna ALBEŞTll DE ARGEŞ. Satele componente: 1. ALBEŞTII PAMINTENI; 2. Albeştll

Ungurenl ; 3. Brăteşti ; 4. Doblea ; 5. Dobrotu ; 8. Dumlreştl ; 7. Florieni. Z. Comuna ALBEŞTll

www.cimec.ro
 DE MUSCEL. Satele componente : 1. BUGHEA DE SUS ; 2. Albeşti ; 3. Clndeşti. 3. Comuna
ALBOTA. Satele componente : 1. ALBOTA; 2. Cerbu ; 3. FrAteşti; 4. Gura VAU; 5. Mareş.
4. Comuna ANINOASA. Satele componente : 1. ANINOASA ; 2. Broşteni ; 3. SlAnic ; 4. va-
lea S111ştii. 5. Comuna AREFU. Satele componente : 1. CAPAŢINENII PAMINTENI ; 2. Arefu ;
3. CăpăţlnenU Ungureni. 6. Comuna BABANA. Satele componente : 1. BABANA ; 2. Băjăneşt! ;
3. Ciobăneşti ; 4. Cotmeniţa ; 5. Groşi ; 6. Lupueni ; 7. Slătioarele. 'J. Comuna BAICULEŞTI.
Satele componente : 1. BAICULEŞTI ; 2. Alunişu ; 3. Anghineşt! ; 4. Argeşani ; 5. Mănlceşt! ;
6. Stejari; 7. Tutana; 8. Valea Brazilor; 9. Valea lui Enache ; 10. Zigonen!. 8. Comuna BA-
LILEŞTI. Satele componente : 1. BALILEŞTI ; 2. BAjeşti ; 3. Goleşti ; 4. Poienita ; 5. Pr!boala ;
6. Ulita ; 7. Valea Mare-Bratia. 9. Comuna BELEŢI-NEGREŞTI. Satele componente : 1. ZGRIP-
CEŞTI ; 2. Beleţ! ; 3. Lenţea ; 4. Negreşt!. 10. Comuna BEREVOEŞTI. Satele componente :
1. BEREVOEŞTI ; 2. Bratia ; 3. Gămăceşt! ; 4. Oţelul. 11. Comuna BlRLA. Satele componente :
1. BlRLA ; 2. Afrimeşt! ; 3. BAdeşti ; 4. Brabeţ! ; 5. Cloceşti ; 6. Malu ; 7. Mindra ; 8. MozAcenU-
Vale ; 9. Podişoru ; 10. Şelăreasca ; 11. Urluenl ; 12. Zuvelcaţ!. 12. Comuna BOGAŢI. Satele
componente : 1. BOGAŢI ; 2. Btrloi ; 3. Bujol ; 4. Chiţeşti ; 5. Dumbrava ; 6. Gltmbocel ;
7. Glimbocelu ; 8. Suseni. 13. Comuna BOTENI. Satele componente : 1. BOTENI ; 2. Balabani ;
3. Lunea ; 4. Muşcel. 14. Comuna BOŢEŞTI. Satele componente : 1. BOŢEŞTI ; 2. Moşteni-Greci.
15. comuna BRADULEŢ. Satele componente : 1. BRADULEŢ ; 2. Alunişu ; 3. Brădetu ; 4. co-
sacl ; 5. Galeşu ; 6. Piatra ; 7. SIAmneştl ; 8. Ulenl ; 9. Ungureni. 16. Comuna BUDEASA. Sa-
tele componente : 1. BUDEASA MARE ; 2. Budeasa MicA ; 3. Caloteşti ; 4. Gălăşeşti ; 5. Ro-
gojina ; 6. Valea MArulul. 17. Comuna BUGHEA DE JOS. Satele componente : 1. BUGHEA
DE JOS. 18. Comuna BUZOEŞTI. Satele componente : 1. VULPEŞTI ; 2. Bujoreni ; 3. Buzoeşti ;
4. cornăţel ; 5. curteanca ; 6. !oneşti ; 7. Podeni ; 8. Redea ; 9. Şerboeni ; 10. Tomşanca ; 11. Vlă­
duţa. 19. Comuna CALDARARU. Satele componente : 1. CALDARARU ; 2. Burdea ; 3. Strlmbenl.
20. Comuna CALINEŞTI. Satele componente : 1. VRANEŞTI ; 2. CălineŞtl ; 3. C!ocăneşti ;
4. Clrstlen! ; 5. Glodu ; 6. Gorganu ; 7. Radu Negru ; 8. Rlncăciov ; 9. Uder.i.-:Z:ăvoi ; 10. Urlucea ;
11. Valea Corbului ; 12. Văleni-Podgoria. 21. Comuna CATEASCA. Satele componente : 1. CA-
TEASCA ; 2. Catanele ; 3. Clreşu ; 4. Coşerl ; 5. Gruiu ; 6. Recea ; 7. S111ştea. 22. Comuna CE-
PARI. Satele componente: 1. CEPARII PAMINTENI; 2. Cărpeniş; 3. Ceparil Ungurenl ;
4. Morăşti ; 5. Şendruleştl ; 6. Urluleşti ; 7. Valea MAgurel ; 8. Zamfireştl. 23. Comuna CETA-
TENI. Sat!!le componente : 1. CETATENI ; 2. LălcA! ; 3. Valea Cetăţuia. 24. Comuna CICA-
NEŞTI. Satele componente : 1. CICANEŞTI ; 2. BArAşti ; 3. Mioarele ; 4. Urecheşti. 25. Comuna
CIOFRlNGENI. Satele componente : 1. CIOFRlNGENI ; 2. Burluşl ; 3. Lacurlle ; 4. Piatra ;
5. Schitu-Matei. 26. Comuna CIOMAGEŞTI. Satele componente : 1. RJ\,DUŢEŞTI ; 2. Beculeşt! ;
3. Bratia ; 4. Clomăgeşti ; 5. Cungrea ; 6. Dogar! ; 7. Fedeleşoiu ; 8. Gluclanl ; 9. Păuneşt!.
27. Comuna COCU. Satele componente : 1. RACHIŢELE DE JOS ; 2. BArbăteşt! ; 3. Cocu ;
4. Crucişoara ; 5. Făcăleţeşti ; 6. Greabănu ; 7. Popeşti ; 8. Răchiţele de Sus. 28. Comuna COR-
BEN!. Satele componente : 1. CORBENI ; 2. Berlndeşti ; 3. Bucşeneştl ; 4. Oeştil PAminteni ;
5. Oeştil Ungureni ; 6. Poienarl ; 7. Rotunda ; 8. Turburea. 29. Comuna CORBI. Satele com-
ponente : 1. CORBI ; 2. Corbşori ; 3. Jgheaburi ; 4. Poduri ; 5. Polenărei ; 6. StAneşti. 30. Co-
muna COŞEŞTI. Satele componente : 1. COŞEŞTI ; 2. Juplneşti ; 3. Lăpuşani ; 4. Le!ceştl ;
5. Păcioiu ; 6. Petreşt! ; 7. Priseaca. 31. Comuna COTMEANA. Satele componente : 1. COT-
MEANA ; 2. Bascovele ; 3. Buneşti ; 4. Costeştl ; 5. Dealu PădurU ; 6. Drăgoleşti ; 7. Llnteşti ;
8. Negeşti ; 9. Pieleşti ; 10. Sănduleştl ; 11. Sp!r!doni ; 12. Ursoaia ; 13. Virloveni ; 14. Zam-
flreştl. 32. Comuna CUCA. Satele componente : 1. CUCA ; 2. Bălţata ; 3. Bărbălani ; 4. Clr-
ceştf"; 5. Cotu ; 6. Crivăţul ; 7. LAunele de Sus ; 8. MAcăl ; 9. Măneşti ; 10. Sineşti ; 11. Stăni­
cei ; 12. Teodoreşti ; 13. Valea CUcii ; 14. Vonigeasa. 33. Comuna DAVIDEŞTI. Satele compo-
nente : 1. DAVIDEŞTI; 2. Conţeşti; 3. Voroveni. 34. Comuna DlMBOVICIOARA. Satele
componente : 1. DlMBOVICIOARA ; 2. Ciocanu ; 3. Podu Dimbov!ţei. 35. Comuna DlRMA-
NEŞTI. Satele componente : 1. DlRMANEŞTI ; 2. Negreni ; 3. Piscani ; 4. Valea Nandrii ;
5. Valea R!zU. 36. Comuna DOBREŞTI. Satele componente : 1. DOBREŞTI ; 2. Fureştl. 37. Co-
muna DOMNEŞTI. Satele componente: 1. DOMNEŞTI. 38. Comuna DRAGOSLAVELE. Satele
componente : 1. DRAGOSLAVELE; 2. Valea Hotarului. 39. Comuna DRAGANU. Satele compo-
nente : 1. DRAGANU-OLTENI ; 2. Băceştl ; 3. Dumbrăveştl ; 4. Prislopu Mare. 40. Comuna
GODENI. Satele componente : 1. GODENI ; 2. Bordeieni ; 3. Capu Pisculul ; 4. Coteşti ; 5. Malu.
n. Comuna HlRSEŞTI. Satele componente : 1. HlRSEŞTI ; 2. Ciobani ; 3. Martalogi. 42. Co-
muna HlRTIEŞTI. Satele componente : 1. HIRTIEŞTI ; 2. Birzeşti ; 3. Dealu ; 4. Huluba ;
5. Lespezi ; 6. Lucieni ; 7. Vultureşt!. 43. Comuna IZVORU. Satele componente : 1. IZVORU.
!i4. comuna LEORDENI. Satele componente : 1. LEORDENI ; 2. Baloteasca ; 3. Băila ; 4. Btn-
tău ; 5. Budişteni ; 6. Ciolceşti ; 7. Ciulniţa ; 8. C!rciumăreşti ; 9. Cotu Malului ; 10. Gl!mbo-
cata ; 11. Gltmbocata-Deal ; 12. Glodu ; 13. Moara Mocanului ; 14. Schitu Scoiceşti. 45. Comuna
LEREŞTI. Satele componente : 1. LEREŞTI ; 2. Pojorita ; 3. Vo!neşti. 46. Comuna LUNCA COR-
BULUI. Satele componente : 1. LUNCA CORBULUI ; 2. Bumbueni ; 3. Catane ; 4. Cieşt! ; 5. Lăn­
geşt! ; 6. Mirghia de Jos ; 7. Mirghia de Sus ; 8. Pădureţ! ; 9. Sillşteni. 47. Comuna MALURENI.
Satele componente : 1. MALURENI ; 2. Buneştl ; 3. Păuleasca ; 4. Topliţa ; 5. Zărneştl. 48. Co-

www.cimec.ro
76 J U D E Ţ U L AR G E Ş

muna MERIŞANI. Satele componente : 1. MERIŞANI ; 2. Borleştl ; 3. Brăteasca ; 4. Capu Pis:u-

Jul ; 5. Crimpotani ; 6. Dobrogostea ; 7. Malu Vinăt ; 8. Vărzaru ; 9. Vllcelele. 49. Comuna
l\IICEŞTI. Satele componente : 1. MICEŞTI ; 2. Brinzarl ; 3. PAuleasca ; 4. Purcărenl. 50. Comuna
MIHAEŞTI. Satele componente : 1. MIHAEŞTI ; 2. Drăgh1c1 ; 3. Fumlcoşl ; 4. Rudenl ; 5. Valea
Bradului ; 6. Valea Popli; 7. VAcarea. 51. Comuna MIOARELE. Satele componente: 1. MAŢAU ;
2. Aluniş ; 3. Chllll ; 4. Coceneştl ; 5. Suslăneşti. 52. Comuna MIROŞI. Satele componente :
1. lliiROŞI ; 2. surduleştl. 53. Comuna MORAREŞTI. Satele componente : 1. MORAREŞTI ;
2. Deduleştl ; 3. Dealul Obejdeanulul ; 4. Luminile ; 5. MAnclolu ; 6. SApunarl. 54. Con1llna
l\10ŞOAIA. Satele componente : 1. MOŞOAIA ; 2. BAtrin! ; 3. ClocAnAI ; 4. Dealul \"tl'vr ;
5. Hinţeştl ; 6. LAzAreştl ; 7. Smeura. 55. Comuna MOZACENI. Satele componente : 1. 1\IOZA-
CENI ; 2. Babaroaga ; 3. Zidurile. 56. Comuna MUŞATEŞTI. Satele componente: 1. V!LSA-
NEŞTI ; 2. Bolovăneştl ; 3. Costeştl-Vilsan ; 4. Muşăteştl ; 5. Prosla ; 6. Robala ; 7. StroeşLi :
B. Valea Faurulul ; 9. Valea lui Maş ; 10. Valea Muscelulul. 57. Comuna NEGRAŞI. Satele com-
ponente : 1. NEGRAŞI ; 2. Blrlogu ; 3. Buta ; 4. Mozacu. 58. Comuna NUCŞOARA. Sate:e
componente : 1. NUCŞOARA ; 2. GruJu ; 3. Sbogh1ţeştl ; 4. Slatina. 59. Comuna OARJA. Satele
componente : 1. OARJA ; 2. Ceauşeştl. 60. Comuna PIETROŞANI. Satele componente : 1. PIE-
TROŞANI ; 2. BAdeşU ; 3. GAneşti ; 4. Retevoleştl ; 5. VărzAroaia. 61. Comuna POIENARII DE
ARGEŞ. Satele componente : 1. POIENARI ; 2. Ceaureştl ; 3. Ioanlceştl ; 4. Tomuleşti. 62. Co-
muna POIENARU DE MUSCEL. Satele componente: 1. POIENARI; 2. Groşanl ; 3. Jugur ;
t. Şerbaneşti; 5. Valea IndArAt. 63. Comuna POIANA LACULUI. Satele componente : 1. PO!.C,.NA
LACULUI ; 2. CAtunaşl ; 3. Ceparl ; 4. Dealu Oraşului ; 5. Dealu VIIlor ; 6. Dlnculeştl ; o. Gă­
leţeanu ; 8. GArdlneşti ; 9. GUceştl ; 10. Metofu ; 11. Pădurolu din Deal ; 12. Păduroiu din
Vale ; 13. Sămara. 64. Comuna POPEŞTI. Satele componente : 1. POPEŞTI ; 2. Adccaaţi :
3. Bucov ; 4. Falanga ; 5. PurcArenl ; 6. Rica ; 7. Slobozia. 65. Comuna PRIBOIE:--;r. Satele
componente : 1. PRIBOE."NI ; 2. Albotele ; 3. Paraschiveşti ; 4. Sămălla ; 5. Pitoi ; li. \' ~le:1
Mare ; 7. Valea Nenll ; 8. Valea Popii. 66. Comuna RATEŞTI. Satele componente : 1. RAT<::ŞTI :
2. Ciupa-Mânclulescu ; 3. Furdueştl ; 4. Mavrodolu ; 5. Nejlovelu ; 6. Pătuleni ; 7. Tigv~ni.
67. Comuna RECEA. Satele componente : 1. RECEA ; 2. Deagu de Jos ; 3. Deagu de Sus :
~- Goleasca ; 5. orodel. 68. Comuna ROCIU. Satele componente : 1. ROCIU ; 2. Gllganu de Jos :
~- Gllganu de Sus ; 4. Şerbăneştl. 69. Comuna RUCAR. Satele componente : 1. RUCAR ; 2. S~tic.
;o. Comuna SALATRUCU. Satele componente : 1. SALATRUCU; 2. VAlen1. 71. Comuna SAPAT A.
Satele componente : 1. MlRŢEŞTI ; 2. Bănăreşti ; 3. DfOalu Bradulul ; 4. Drăghlceştl ; 5. Găittuşa ;
6. Llpia ; 7. Popeştl ; 8. Turceşti. 72. Comuna SCffiTU GOLEŞTI. Satele componente : 1. SCHITU
GOLEŞTI ; 2. Burneşti ; 3. CostlţA ; 4. Lăzăreştl ; 5. Loturi ; 6. Valea Pechli. 73. Comuna
SLOBOZIA. Satele componente: 1•. SLOBOZIA ; 2. Nigrlşoara. 74. Comuna STILPENI. S~tele
componente : 1. STlLPENI ; 2. Dealu Frumos ; 3. Livezeni ; 4. Ogrezea ; 5. Opreşti ; 6. Pi\is:ua :
7. Rădeştl. 75. Comuna STOENEŞTI. Satele componente : 1. STOENEŞTI ; 2. Bădenl ; 3. Co-
teneşti ; 4. Lunea Girtil ; 5. Piatra ; 6. Slobozia ; 7. Valea Bădenilor. 76. Comuna STOLNIC<.
Satele componente : 1. STOLNICI ; 2. Cochlneştl ; 3. Cotmeana ; 4. Filfanl ; 5. Izbăşeşti ;
6. \"lAşcuţa. 77. comuna SUSENI. Satele componente : 1. SUSENI ; 2. Burdeştl ; 3. Cerşani ;
4. Chiriţeşti ; 5. Găleşeştl ; 6. Odăenl ; 7. PAdurenl ; 8. Strlmbenl ; 9. Ştefâneştl ; 10. Ţuţuleşti.
H. Comuna ŞTEFAN CEL MARE. Satele componente:· 1. ŞTEFAN CEL MARE; 2. Gla\·acloc.
79. comuna ŞUICI. Satele componente : 1. ŞUICI ; 2. Ianculeştl ; 3. Paltenu ; 4. P:l.uleni ;
5. Rudeni ; 6. Valea Calului. 110. Comuna TEIU. Satele componente : 1. TEIU ; 2. Leşlle. 81. co-
muna TIGVENI. Satele componente : 1. TIGVENI ; 2. Bădislava ; 3. BAlileşti ; 4. Bitlt~nt ;
5. Birseştii de Jos ; 6. Blrseştli de sus ; 7. Blaju ; 8. VlAdeştl. 82. Comuna ŢIŢEŞTI. Satele
componente : 1. ŢIŢEŞTI ; 2. Bucşeneştl-Lotaşl ; 3. Clşmea ; 4. Valea Mănăstirii ; 5. \'alea
Stlnil. 83. Comuna UDA. Satele componente : 1. UDA ; 2. Băduleştl ; 3. Bârăneştl ; 4. Braniştea ;
5. Chiriţeştl ; 6. Cotu ; 7. Dealu Bisericii ; 8. Dealu Tolcesll ; 9. Dlconeştl ; 10. Gor:lni :
11. Greabăn ; 12. Lunguleştl ; 13. Mlercanl ; 14. Rljleţu-Govora ; 15. Romana ; 16. Sălişte3.
84. Comuna UNGHENI. Satele componente : 1. UNGHENI ; 2. Colţu ; 3. GAujanl ; 4. Goia ;
5. Humele ; 6. Satu Nou. 85. Comuna VALEA DANULUI. Satele componente : 1. VALEA DA-
NULUI ; 2. BAnlceştl ; 3. Bolculeştl ; 4. Borobăneştl ; S. Verneştl. 86. Comuna VALEA IAŞU­
LUI. Satele componente: 1. VALEA IAŞULUI; 2. Băd.ila; 3. BArbAlâteştl ; 4. Borovine5ti ;
5. Cerburenl ; 6. Mustâţeştl ; 7. Rugtnoasa ; 8. Ungurenl ; 8. Valea Ulelulul. 87. Comuna \'EDEA.
Satele componente : 1. VEDEA ; 2. BAdlcea ; 3. Blejani ; 4. Bureţeştl ; 5. Chlrlţeştl ; 6. Chlţa.ni ;
7. Clureştl ; 8. Dlncanl ; 9. Fata ; 10. Frătlcl ; 11. Izvoru de Jos ; 12. Izvoru de Sus ; 13. Lun-
ganl ; 14. Mogoşeştl ; 15. Prodanl ; 16. Răţoi ; 17. Vaţa ; 18. Veţlşoara ; 19. Virşeşti. 88. Comuna
VLADEŞTI. Satele componente : 1. VLADEŞTI ; 2. "'toteasca ; 3. DrAghescu ; 4. Putina.

La definitivarea textului au colaborat : Ilie Bădlilan, Sever Ganci, Anton Ion, Ma-
rin Ristea.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL BACĂU
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Ba-
cău este situat în partea de est a Repu-
blicii Socialiste România, în mijlocul
Moldovei, pe versantul răsăritean al Car-
paţilor Orientali. Se învecinează la nord
cu judeţul Neamţ, la sud cu Vrancea, la
vest cu judeţele Harghita şi Cova<>na, iar
la E'St cu Vaslui.
Are o suprafaţă de 6 603 km 2, respec-
tiv 2,8D/ 0 din suprafaţa totală a ţării.
RELIEFUL judeţului este format dimr-o
zonă muntoasă, puternic cutată, la vest
inglobind grupa centrală tstică a Carpa-
ţilor Orientali, o zonă deluroasă cuprin-
zind subcarpaţii şi depresiunea Tazlăo.­
Caşin. şi, in fine, o parte din lunea rodi-
toare a Siretului şi a Podişului Birladu-
Jui. Carpaţii de pe raza judeţul1.11 sînt
formati din munţii Tarcăului, Oituzului,
Goşmanului şi Berzunţului. Principalele
altitudini sint virful Grinduşul-Tărhăuş
(1 662 m) in Munţii Tarcăulu1, vîrful La-
pas (1 349 m) şi virful Geamăna (1 447m)
in Munţii Goşmanului, Măgura Caşin
(1167 m) in Munţii Oituzulul şi Culmea
Eerzunţ (990 m). Incadrată de Munţii
Oituzului, Tarcăulul şi Berzunţului se in-
tinde depresiunea carpatică Comăneşti.
Intre dealurile subcarpatice şi Munţii
Goşmanului, Berzunţului şi Măgura Ca-
şinului se intinde de la nord spre sud·,
pe circa 90 km, sub forma unui uluc,
larga depresiune subcarpatlcă Tazlău­
Caşin. Dealurile din estul Siretului con-
stituie o parte din Podişul Moldovei ; ca
înălţime ele oscilează intre 400 şi 500 m
www.cimec.ro
şi numai Dealul Doroşanu atinge 564 m.
Intre subcarpaţi şi Podişul Birladului se
intinde de la nord la sud lunea largă a
Siretului, care formează treapta cea mai
joasă a reliefului din judeţ.
CLIMA judeţului are un caractet· tem-
perat-continentală, variind in funcţie de
treptele de relief. In regiunea de munte
şi dealuri este o climă puţin mai aspră
decit cea din lunea Siretului. Tempera-
t.ura medie anuală este cuprinsă intre
9,5° in regiunea de cîmpie şi 2° in re-
giunea muntoasă. Amplitudinile anuale
ajung la 25°. Maxima absolută de 40.8°
a fost înregistrată in 1916 la Tirgu Ocna.
iar minima absolută de -32,5" in 1954
la Bacău.
Precipitaţiile variază intre 540 mm la
cîmpie şi 1 200 mm la munte.
Direcţia predominantă a vintului este
nord şi nord-vest, viteza medie lunară
fiind din nord-vest de 4,1 m/s.
HIDROGRAFIA. Artera hidrografică
principală a judeţului este formată. de
Trotuş (avind un debit mediu de
28.0 m 3 /s) cu afluentii săi : Tazlăul
(6.6 m 3 /s), Oituzul (2,8 m 3 /s), Caşinul
(1,8 m 3/s). Pe teritoriul judeţului se gă­
seşte de asemenea o parte din cursul mij-
lociu al Siretului şi din cursul inferior al
Bistrlţei.
Apele sărate
din unele riuri (Tazlăul
Sărat) împreună cu cele ale izvoarelor mi-
nerale au creat condiţii pentru înfiinţarea
de staţiuni balneare.
78 .J lJ D E T lJ L B A C A U
Prin faptul că pătrunde cu izvoarele
sale dincolo de creasta Carpaţilor, Tro-
tuşul creează o importantă trecătoare
spre Transilvania (Ghimeş-Palanca). In
judeţ există şi multe lacuri artificiale,
care au fost oonstruite pe Bistriţa în ca-
drul planului de electrificare a ţării (Ra-
cova, Girleni, Bacău I şi Bacău Il), lacul
Belei pe Tazlău şl lacul Poiana Uzului pe
Uz, care au o suprafaţă totală Je
17,29kml.
SOLURILE sînt variate. In partea de est,
pe terase şi podiş sînt cernoziomuri le-
vigate, cernoziomuri podzolite, soiuri ce-
nuşii şi soiuri brune podzolite. In partea
subcarpatică sînt soiuri brune, podzolice,
pseudorendzine şi rendzine, care în mare
parte sint supuse eroziunii. In partea de
vest, muntoasă, sînt soiuri brune-gălbui
podzolite, brune acide, podzolice brune şi,
local, podzolice humice ferialuviale. In
lunci sint soiuri aluviale şi humicogleice.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Judeţul Bacău
dispune de importante resurse naturale,
care formează baza de materii prime pen-
tru diferite ramuri industriale. Subsolul
judeţului are însemnate rezerve de pe-
trol, exploatate la Zemeş, Lucăceşti, So-
lonţ, Modirzău, Moineşti ; de cărbune
brun la Asău, Leoroa, Vermeşti, Comă­
neşti, Lăloaia ; de gaze de sondă ; de sare
şi săruri de potasiu la Tirgu Ocna ; de
izvoare termale şi clorosodice (Sarata,
Dofteana). Pădurile de pin, molid, fag,
stejar formează de asemenea o importantă
resursă naturală. In zona muntoasă pă­
şunile şi fineţele naturale, relativ întinse,
favorizează creşterea animalelor.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Intersectat de ,drumuri ce străbă­
teau văile Siretului, Bistriţei şi Trotuşu­
lui, teritoriul judeţului Bacău a cunoscut
de timpuriu o intensă activitate umană,
atestată de numeroasele descoperiri arhe-
ologice (staţiunea de la Lespezi - paleo-
liticul timpuriu ; Podei - neoliticul cu-
cutenian ; Mindrişca şi Costişa - din
epoca bronzului etc.). Necropolele dacilor
liberi (aşezările de la Călugăra-Bacău),
depozitul de arme şi unelte de fier (peste
www.cimec.ro
300 de piese) descoperite la Negri şi altele
sint dovezi ale intensităţii procesului dez-
voltării societăţii dacice la est de Car-
paţi.
Pe văile Berheciului, Siretului şi Bistri-
ţei au fost găsite străvechi elemente ar-
heologice de viaţă românească, care ne in-
troduc treptat intr-un ev mediu dominat
de strălucjtele realizări din vremea dom-
niei lui Ştefan cel Mare, fiul acestui ju-
deţ, născut la Borzeşti în 1436. De nu-
mele acestei localităţi se leagă şi cunos-
cuta legendă "Stejarul din Borzeşti", re-
feritoare la un episod din copilăria lui
Ştefan cel Mare.
Dezvoltarea societăţii feudale pe aceste
meleaguri şi importanţa Bacăului ca cen-
tru de civilizaţie urbană sint atestate atît
de documente istorice (in privilegiul co-
mercial acordat de Alexandru cel Bun la
6 octombrie 1408 negustorilor din Liov),
cit şi de construcţiile cu o frumoasă ar-
hitectură, unele dintre ele ridicate in
amintirea unor strălucite fapte de arme.
Printre numeroasele complexe arhitecto-
nice sint : curţile domneşti de la Bacău,
biserica ridicată de Ştefan cel Mare pe
locurile copilăriei sale de la Borzeşti, bi-
serica fortificată Răducanu de la Tirgu
Ocna.
In judeţ sint numeroase monumente şi
localităţi care fac să se păstreze vie in
conştiinţa oamenilor lupta şi munca îna-
intaşilor noştri pentru apărarea fiinţei na-
ţionale a pămîntului strămoşesc. In pri-
mul război mondial, pe teritoriul judeţu­
lui Bacău s-au desfăşurat lupte grele. Oi-
tuz. Caşin, Tirgu Ocna sint nume adinc
întipărite în memoria poporului nostru, de
ele se leagă eroismul şi vitejia de care au
dat dovadă ostaşii români în luptele îm-
potriva armatelor germane.
După război, anii revoluţionari 1918-
1919, care culminează cu greva generală
din 1920, găsesc participanţi activi in ju-
deţ. Sînt cunoscute acţiunile greviste ale
muncitorilor petrolişti şi ale celor de la
fabricile de cherestea din Valea Trotuşu­
lui. Prin organizaţiile sale, partidul comu-
nist a desfăşurat in judeţul Bacău o in-
tensă activitate. Bacău, Moineşti, Comă­
neşti, Buhuşi şi alte localităţi sînt centre
 JUDEŢUL BACĂU r
N E

LEGENDĂ -
~ Municipiu rejedinlă de judet o
®
o
Municipii
Oraje o
• Comune L
--- limil6 de judet
limil6 de comună 'V
Teritoriul municipiului .$Î ora$elor d'
Teriforiul comunelor suburbane
." V R A N c
~ www.cimec.ro
80 JUDETUL BACAU
cunoscute ale mişcării muncitoreşti revo-
luţionare din ţara noastră. Au avut loc
numeroase acţiuni greviste - in 1929-
1931 pe Valea Bistriţei, in 1934 la minele
din Comăneşti, in 1935 la Buhuşi, ca şi
atitea altele, care au inscris o pagină
remarcabilă in istoria mişdrii muncito-
reşti din ţara noastră.
POPULAŢIA judeţului Bacău era de
656 897 locuitori (1 iulie 1971), din care în
mediul urban 37,70fo, iar in mediul rural
62,3r/~. Este de remarcat faptul că in pe-
rioada 1948-1971 ponderea populaţiei ur-
bane a crescut de la 14,6% la 37,7o;0 din
totalul locuitorilor.
h 1971 natalitatea a fost de 23,4
copii născuţi vii la o mie de locuitori, iar
mortalitatea de 8,2%o, înregistrîndu-se un
spor naturql de 15,2 la mia de locuitori.
In perioada 1965-1971 sporul natural al
popu~aţiei în judeţul Bacău a fost de
peste 72 000 de locuitori.
DENSITATEA populaţiei este de 99,5 lo-
cuitori pe km 2, superioară mediei pe
ţară. In cuprinsul judeţului densitatea
populaţiei prezintă variaţii 5ensibile. Faţă
de o densitate de 120-150 de locuitori pe î
km~ ce se întîlneşte de-a lungul rîurilor
Siret, Bistriţa şi Trotuş, în zona dealuri-
lor T~ttovei ea scade la 40,...-60 de locui-
tori pe km2 , iar in zona muntoasă :lin
vest la 20-40 de locuitori pe km 2 •
h judeţ existau în 1971 peste 142 000
de s2:r.riaţi, revenind 217 salariaţi la 1 000
de locuitori. Dintre aceştia, în industrie
lucrau aproape 63 000 de lucrători, în
co!"ls:rucţii 22 715, în agricultură şi silvi-
c;_t!tt.:r2 8 550, în transporturi şi telecomu-
nicaţii 11 170, în sectorul circulaţiei măr­
furilor c~rca 11 500, în învăţămînt, cultură,
artă 10 6.19, în domeniul ocrotirii sănătăţii
6 112 etc.
Potrivit da~elor recensămîntului din
1!)66. 98.60/0 din totalul populaţiei sînt ro-
mâni, circa 0,90fo maghiari, 0,2% evrei şi
0,3010 alte naţionalităţi.
LOCALITATILE. In judeţul Bacău există
2 municipii, 5 oraşe, 18 localităţi compo-
ne;1te ale municipiilor şi ale oraşelor, 80
comune (din car: 6 suburbane;, cu 491 de
!>!it€.
www.cimec.ro
MuniCipiul ·Bacău este reşedinţa jude-
ţului, fiind situat în apropiere de con-
fluenţa Bistriţei cu Siretul. Deşi prima
menţiune documentară certă despre Ba-
cău datează din 1408, el pare însă a fi o
străveche aşezare tracică (după numele
tracic Bacauca). In timpul lui Ştefan cel
Mare, Bacău! cunoaşte o perioadă de în-
florire. El este reşedinţa lui Alexăndrel,
fiul lui Ştefan, care a fost părtaş la dom-
nia părintelui său în Moldova şi care a
murit de timpuriu.
Populaţia Bacăului era la data de 1 iu-
lie 1971 de 118 890 de locuitori, inclusiv
comunele suburbane. In perioada 1951-
1971 în oraş au fost construite 11 000 apar-
tamente din fondurile statului şi 1 869
case noi din fondurile proprii ale pop'.l-
laţiei.
Bacău! este un important centru indus-
trial, comercial şi cultural al judeţului,
cu numeroase întreprinderi industriale
din diferite ramuri (chimie, construcţii de
maşm1, economie forestieră, industrie
uşoară şi alimentară etc.), precum şi cu
numeroase instituţii social-culturale, prin-
tre care şi un institut de învăţămînt supe-
rior cu 5 facultăţi.
Municipiul Bacău are un număr de pa-
tru comune suburbane: Letea Veche,
Mărgineni, Măgura şi Hemeiuşi.
Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
P\Jternic centru industrial şi urbanistic al
ţării,· are o populaţie de 56 494 de locui-
tori (1 iulie 1971. inclusiv comunele sub-
urbane). El este unul dint::-e cele mai noi
oraşe ale patr.ei, o creaţie a socialismu-
lui ; a luat na5tere şi se dezvoltă pe locul
fostelor aşezări rurale : Oneşti, Borzeşti,
Crucea de Piatră şi Slobozia Melului. care
împreună totalizau în 1948 numai 4 274 de
locuitori. Uzina chimică, Uzina de cau-
ciu:, Rafinări'l de petrol, Intreprindere~
electrocentrale Borzeşti, construcţi!le edi-
!itare, cele a!)roape 9 500 de apartamente.
edificiile publice au fost realizate în h-
tregime în ultimii 20 de ani.
Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej
are în componenţa sa localităţile Borzeşti
şi Slobozia, precum şi două comune sub-
urbane : Gura Văii şi Ştefan cel Mara.

Oraşul Moineşti, situat in partea de
nord-vest a judeţului, la 48 km de Bacău,
are o populaţie de 20 464 de locuitori (1 iu-
lie 1971). De el aparţine localitatea Găză­
rie. Este un important centru petrolier,
staţie de cale ferată terminus pe linia Co-
măneşti-Moineşti.
Oraşul Buhuşi are o populaţie de 17 357
locuitori (1 iulie 1971). Este un cunoscut
centru textil al ţării. Fabrica de postav,
infiinţată in 1885 de către colonelul mol-
dCJvean Eugeniu Alcaz, este una dintre
cele ma: vechi intreprinderi de acest fel
ain România, fiind dezvoltată şi moderni-
zată apoi in anii socialismului. De oraşul
Buhuşi aparţin localităţile Marginea şi
Runcu.
OrqL!l Co.măneşti, aşezat pe valea Tro-
tuşului, are o populaţie de 16 661 de lo-
cuitori (1 iulie 1971). De el aparţin loca-
lităţile Podei şi Verneşti. Este un centru
de t:xploatare a cărbunelui, folosit in
parte la termocentrala electrică construită
in anii puterii populare. ln oraş se gă­
.;;esc de asemenea un combinat de Indus-
trializare a lemnului şi o intreprindere 1 INDUSTRIA. Accentul principal in dez-
forestieră.
Oraşul Tirgu Ocna are o populaţie de
1:! 114 locuitori (1 iulie 1971) şi este situat perioară
la confLenţa Slănicului cu Trotuşul. Este
o strţt\·eche aşezare comercială legată de
exp!oatc.rea sării. De oraş aparţin locali-
tăţile Po'eni şi Vilcele.
Ora,::! Slănic-Moldora are o populaţie
de 5 :,;.~ de locuitori (1 iulie 1971) ; ca
localităţi componente are Cerdacul şi Ci-
reşoaia. Este o statiune balneoclimaterică
renumită. situată la o altitudine de 530
m. înconjurată de păduri de brad, cu un
climat blind, ferită de curenţi. Apele al-
caline, cloro-sodice şi feruginoase exis-
tt'nte a!ci sint recomandate in cură in-
t~rnfi pentru boli de stomac. ficat, reu-
matism, diabet, anemii, afecţiunile apara-
tului respirator etc.
Comunele judeţului Bacău sint unităţi
administrative puternice, care au in me-
ct:e pESle 5 500 de locuitori (1 iulie 1971). din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Din cele 80 de comune, 18 au o populaţie
{'Uprinsă intre 2 000 şi 4 000 de locuitori,
45 in1re 4 001 şi 7 000 de locuitori, 14 in-
www.cimec.ro
.JUDETUL BACAU 81
tre 7 001 şi 10 000 de locuitori, iar 3 co-
mune au peste 10 000 de locuitori. ln 1971
erau electrificate 369 de sate.
TRASATURI ECONOMICE. Existenţa pe
teritoriul judeţului Bacău a unor însem-
nate resurse naturale, minerale, vegetale,
hidroenergetice a favorizat dezvoltarea
industriei, agriculturii. comerţului şi a al-
tor ramuri ale economiei.
Caracteristica e-::onomiei judeţului o
constituie existenţa unei industrii dezvol-
tate. moderne, cu numeroase unităţi de
producţie atit din ramurile extractive. cît
şi prelucrătoare. In prezent judeţul Ba-
cău se situează intre primele zece judeţe
in economia ţării în ce priveşte producţia
globală industrială. De asemenea agricul-
tura, în care se imbina cultura cerealelor
·~u creşterea animalelor şi viticultura.
ronstituie una din ramurile de bază ale
e:onomiei judeţului.
Judeţul Bacău a contribuit in 1971 cu
3.2% la producţia industrială globală a ţă­
rii şi cu 2.00fo la producţia globală agri-
colă.
voltarea industriei a fost pus pe crearea
de unităţi care să asigure valorificarea su-
a resurselor judeţului. Astfel,
principalele ramuri industriale sint : in-
dustria energiei electrice şi termice, a pe-
trolului, industria chimică. a exploatării
şi prelucrării lemnului, industria textilă.
alimentară, a celulozei şi hîrtiei.
In anii s:Jcialismului, prin înfăptuirea
unui amplu program de investiţii, in cu-
prinsul judeţului Bacău au fost construite
numeroase o:~iective industriale, paralel
cu extinderea şi modernizarea întreprin-
derilor existente. Printre principalele obi-·
ective industriale construite sint : termo-
centralele de la Eorzeşti şi Comăneşti. hi-
drocentralele de la Buhuşi, Racova, Gir·
leni, Bacău 1 şi Il, rafinăriile de petrol
din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej
şi Dărmăneşti, Uzina chimică şi Uzina de
cauciuc sintetic şi produse petrochimice
romplexele pentru industrializarea lem-
nului din Comăneşti şi municipiul Bacău.
Fabrica de produse lactate, Fabrica de
f2 .JUDETUL BACAU

1. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej

2. RaflnAria DArmAneştt
3. Platforma industrială - Borzeştl
4. Uzina chimicA - municipiul Gheor-
Ghe Gheorghiu-Dej

5. Aspect de la Intreprinderea ,.Prole-

tarul"-BacAu
6. Interior de la Fllatura de UnA plep-
tănată (Fabrica de postav Buhuşl)

www.cimec.ro
 IODBTUL BACAU 83

7. Cimp de sonde - schela Moineştl

8. Lucrări mecanizate la C.A.P. Chetriş
9. Casa de cultură - Bacău
10. Hidrocentrala Bacău II
11. Slănic-Moldova - vedere panoramicA
12. Monumentul eroilor români din
Bacău

11 11

www.cimec.ro
bere şi Intreprinde::ea de industrializare
a cărnii din Bacău, Fabrica de pîine din
municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în-
treprinderi de vinificaţie la Bacău şi Sas-
cut etc.
In judeţul Bacău îşi desfăşoară activi-
tatea 49 de întreprinderi industriale din
care : 32 de subordonare republicană. 6
de industrie locală şi 11 ale i:1dustriei co-
operatiste.
In 1971 producţia globală industrială
realizată în judeţ depăşea cu peste 59,30fo
pe cea realizată in 1965. Sporirea potenţia­
lului economic al judeţului este ilustrată
şi de faptul că, în condiţiile anului 1971,
intreprinderile industriale realizau mai
mult de jumătate din producţia industri-
ală a întregii ţări în 1938. Producţia de
energie electrică şi a industriei chimice
obţinută la nivelul ţării în 1938 era reali-
zată în 1971 în judeţul Bacău în 90 de
zi!e şi respectiv in 80 de zile.
Ponderea producţiei globale a principa-
lelor ramuri industriale în economia ju-
deţului şi a ţării se prezenta în 1971
astfel :
' In procente latll
producţia
Ramuri ale industriei ~loball
industriali!.
judeţ
Total industrie
din oare:
100,0
Energie electrică şi termică
Combustibil
Construcţii de maşini şi prelu-
crarea metalelor
Chimie
Exploatarea şi prelucrarea
lemnului
Celuloză şi hirtie
TextiJI.
Confecţii
PieULrie, bllnl.rie şi incălţ~-
minte
Alimentarii
Din totalul producţiei pe ţară, în jude-
ţul Bacău in 1971 au fost produse : cau-
ciuc sintetic 1000fo, plăci fibro-lemnoase
33,4%, sodă caustică 33,0°/o, materiale plas-
tice şi răşinisintetice 21,6o;0 , 27.7•/o din
oroducţia de benzină,
27,5% din cea d.e-
antidăunători, 17,3% din producţia de ţe­
sături din lînă şi tip lînă, aproape 9%
din cea de hirtie, 10,4D/0 din producţia de
~nergie electrică, 9,6Dfo din producţia de
bere. 14,1% din producţia de sare etc.
Numeroase produse realizate de intre-
prinderile judeţului Bacău sînt exportate,.
bucurîndu-se de o bună apreciere pe piaţa
externă. Printre produsele cu o ::nndere·
mai mare la export pot fi menţionate:
cauciucul sintetic, antidăunătorii. soda ca-
ustică, polistirenul, cheresteaua, mobila,
produsele lac ta te.
Alături de industria republicană. intre-
prinderile de industrie locală (trei la Ba-
cău, două în municipiul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej şi una în oraşul Moineştil com-
pletează gama produselor industr~~i repu-
blicane, în special cu sortimente pentru
consumul populaţiei : mobilă. confecţii,
materiale de construcţii, produse textile-
etc. In 1971 industria locală a realizat.
5,8% din producţia globală a judeţului.
De asemenea, industria cooperatistă, a
cărei producţie reprezintă 3,1 o/c din volu-
mul producţiei industriale a j·.deţului,
M:
contribuie la satisfacerea a numer0ase ce-
productia rinţe ale populaţiei.
~lobalA
industrială AGRICULTURA. In ansamblul economiei
pe a ramurilor judeţului Bacău agricultura constituie una
pe tarll
din ramurile de mare importanţă. Pe raza-
.-
3 •) judeţului,
desfăşurau
la sfîrşitul anului 1971. îşi
activitatea 4 întreDrinderi
12.0 10.4 agricole de stat, 19 staţiuni pentr~; meca-
16,3 10,6
nizarea agriculturii şi 98 de co~;Jerative
6,6 0,8 agricole de producţie cu 104 788 de famllif
23,7 7,3 de cooperatori.
Agricultura dispunea în 1971 de : 2 16T
10.2 5,4
tractoare fizice, revenind 88 ha suprafaţft
2.6 6,1
7,6 3,4 arabilă la un tractor (54 ha in l.A.S.),
3,3 2,4 :.! 004 pluguri pentru tractor, 641 de cul-
tivatoare mecanice, 934 de semănătort
2,9 4,5
14,0 2,7 mecanice, 553 de combine pentru păioase­
şi alte unelte mecanizate.
Intreprinderile agricole de stat dispun
de o suprafaţă agricolă de 17 679 ha, iar
_cooperativele agricole de producţie de
195 694 ha.
Din suprafaţa agricolă a judeţului de-
www.cimec.ro

336 956 ha, peste 190 000 ha reprezintă te-
ren arabil, destinat în cea mai mare parte
(660/0) culturii grîului şi porumbului, fără
a se neglija celelalte culturi. Plantele teh-
nice se culti vă pe o suprafaţă de 16 201
ha ; circa 300/o este destinată sfeclei de
zahăr, 160/o pentru floarea-soarelui.
Legumele ocupă o suprafaţă de 3 893 ha.
Viticultura, ramură cu condiţii prielnice
de dezvoltare în judeţul Bacău, ocupă o
suprafaţă de 15 260 ha. Livezile şi pepi-
nierele pomicole se întind pe o suprafaţă
de aproape 7 000 ha, numărul pomilor
ajungind la peste 2 000 000 bucăţi. In 1971
producţia de nuci reprezenta 3,50/o di!1
producţia pe ţară a acestor fructe, iar a
cireşelor şi vişinelor 3,3D/o.
Cultura cerealelor, plantelor tehnice şi
legurr.icultura ocupă cea mai mare parte
a terenurilor din luncile Siretului şi Bis-
triţei, iar viticultura şi pomicultura sînt
mai dezvoltate pe colinele din Podişul
Moldovei, in bazinul Berheci-Zeletin şi
pe o parte din dealurile subcarpatice.
Păşunile şi fineţele, care se intind pe
'J suprafaţă de peste 124 500 ha, creează
pe i;'ltreg cuprinsul judeţului condiţii fa-
vorabile creşterii animalelor. La recen-
sămîntul din ianuarie 1972 efectivele de
animale numărau : circa 149 000 de bovine,
310 921 ovine, peste 91 000 de porcine
şi circa 1 600 000 de păsări, iar densitatea
animalelor la 100 ha teren era de : 47.5
bovine, din care 21,3 vaci şi bivoliţe, 47,9
porcine şi 104,3 ovine şi caprine. Cu ex-
cepţia porcinelor, aceste densităţi sint su-
perioare mediei pe ţară. ln cadrul raselor
de animale predomină la bovine bruna de
Maramureş, la porcine marele alb, iar la
ovine rasa ţurcană.
SILVICULTURA. Fondul forestier din ju-
deţul Bacău era în 1971 de 268 300 ha, re-
prezentind 40,60/o din suprafaţa totală a
judeţului şi 4,2% din fondul forestier al
ţării. Pădurile de răşinoase ocupă 43%
din fondul forestier, cele de fag 350fo, iar
cele de stejar 50fo. Anual se impădu­
resc in medie circa 1 300-1 40J ha, Il
atenţie deosebită acordindu-se speciilor
valoroase. In regiunile de munte răşinoa-
www.cimec.ro
J U D E ŢU L B A CA U 8u
sele ocupă 75-SCc/ 0 , iar in regiunile de
deal 40-45%.
VIKATUL ŞI PESCUITUL. Judeţul Bacău
dispune in prezent de o bogată şi variată
faună, cunoscută atit în ţară, cit şi peste
hotare. Pădurile sînt populate cu diferite
specii de vînat, cum sînt : cerbi, urşi, că­
prioare, mistreţi, iepuri, cocoşi de munte.
Fondul de vînătoare al judeţului dispuno::
de 4 case moder!'le de vînătoare la ocoalele
silvice Mănăstirea Caşin, Dărmăneşti, Oi-
tuz şi Căiuţi, 10 colibe de vînătoare, 180
observatoare, peste 100 de hră;1itori.
Apele judeţului Bacău sînt populate cu
diverse specii de peşti, acordîndu-se o
mare atenţie păstrăvului. In judeţ există
două păstrăvării a;nenajate şi dotate cu
instalaţii moderne, care produc anual
circa 7 tone de păstrăvi, precum şi puietul
necesar pentru deversare in apele und2
se practică pescuitul sporti\·.
TRANSPORTURILE. Teritoriul judeţulv!
este străbătut de 3 linii de cale ferată.
care urmează cursul principalelor rîuri :
magistrala Bucureşti-Suceava, care tra-
versează judeţul de la sud la nord pe
cursul riului Siret, linia Adjud-Ciceu cu
prelungirea Comăneşti-Moineşti, constru-
ită de-a lungul rîului Trotuş, şi linia Ba-
cău-Piatra Neamţ-Bicaz, care urmează
cursul rîului Eis'riţa. Lungirr.ea totală a
căilor ferate este de 226 km. revenind
34.2 km cale ferati'i la 1 000 km 2 , densi-
tate inferioară rr.ediei pe ţară. Noduri de
cale ferată rr.ai importante sînt Bacău şi
Comăneşti. Municipiul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej a fost inzestrat cu o gară nouă.
modernă.
Judeţul Bacău dispune de însemnate
drumuri modernizate sau in curs de mo-
dernizare. Lungimea totală a drumurilor
este de 2 495 km, din care 370 km drumuri
naţionale, modernizate in proporţie de
820fo, şi 2 125 km drumuri de interes lo-
cal, din care 106 km modernizate. Densi-
tatea drumurilor modernizate este de
61,9 km la 1 000 km 2, superioară mediei
pe ţară.
1\Iunicip'iul Bacău dispune, de aseme-
nea, de un aeroport modern, dat in folo-
sinţă in anul 1971, prin care se face le-
86 .l U D B 1' U L B A C AU
gătura cu capitala ţării şi cu municipiile
Iaşi şiSuceava.
Progrese insemnate s-au obţinut in do-
meniul telecomunicaţiilor. In 1971 popu-
laţia poseda 9 201 posturi telefonice.
In cursul anului 1968 s-a realizat legă­
tura telefonică automată interurbană cu
capitala şi celelalte localităţi care au cen-
trale automate.
COMERŢUL. In prezent comerţul socia-
list din judeţul Bacău îşi desfăşoară ac-
tivitatea printr-un număr de 1 929 de uni-
tăţi, cu o suprafaţă comercială utilă de
98 651 m 2, din care 471 unităţi de alimen-
taţie publică, cu o suprafaţă de 38 336 m:.
In toate oraşele judeţului s-au construit
complexe comerciale, dotate cu o bună
bază tehnică-materială. De asemenea, la
sate s-au construit numeroase magazine
şi prăvălii săteşti.
Creşterea generală a veniturilor
populaţiei a pel1I11is ca in perioada 1965-
1971 volumul total al desfacerilor de
mărfuri să sporească cu peste 47,8Df0, creş­
teri mai insemnate inregistrindu-se la
mărfurile nealimentare şi mai ales la
obiectele de folosinţă îndelungată (mobilă,
articole tehnice, autoturisme etc.). Dacă
pînă in 1965 volumul desfacerilor de
mărfuri alimentare era preponderent,
după această dată ponderea revine măr­
furilor nealimentare, care ajung in 1971
la 49,1%.
In ultimii ani s-au luat măsuri de va-
lorificare a tradiţiei existente in judeţul
Bacău privind exercitarea comerţului !n
tîrguri, oboare şi bilciuri, unde se desfac
în special bunuri de larg consum pentru
alimentaţie şi imbrăcăminte, obiecte şi ar-
ticole cu specific tradiţional, printre care
cea mai mare pondere o au vasele de ce-
ramică şi articolele meşteşugăreşti.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971-1972 reţeaua unităţilor
de învăţămînt era formată din : 419
grădiniţe, cu 695 de educatoare şi peste
18 000 copii, 647 de şcoli generale cu
116 033 de elevi, 18 licee teoretice şi de
specialitate, cu 12 152 de elevi, un insti-
tut pedagogic de 3 ani cu 5 facultăţi şi
1 688 de studenţi, 3 şcoli tehnice de
www.cimec.ro
specializare postliceală, 2 şcoli de malştrJ
şi 9 şcoli profesionale, cu peste 5 000 de
elevi, două licee sportive şi un liceu de
muzică. Raportînd numărul elevilor şi
studenţilor la populaţia judeţului, rezultă
că din 1 000 de locuitori, circa 200 sint
cuprinşi în diferite forme de învăţămint.
In şcolile de toate gradele îşi desfăşoară
activitatea peste 6 800 de cadre didac-
tice.
In judeţul Bacău funcţionează nume-
roase unităţi culturale, printre care : 2
case de cultură orăşeneşti, 2 case de cul-
tură ale sindicatelor (Bacău şi municipiul
Gheorghe Gheorghiu-Dej), 170 de căJmine
culturale şi filiale săteşti, precum şi un
însemnat număr de cluburi sindicale in
întreprinderile şi organizaţiile economice.
In anii construcţiei socialiste, activita-
tea cultural-artistică a luat o mare dez-
voltare. In cadrul judeţului activează :
o orchestră simfonică, Teatrul de dramă
şi Teatrul de păpuşi la Bacău, iar în do-
meniul mişcării artistice de amatori - 95
de grupuri vocale şi formaţii corale, 182
de formaţii coregrafice, 190 de brigăzi ar-
tistice, 210 echipe de teatru, 8 echipe
de teatru de păpuşi, 2 fanfare, 15 tarafuri,
7 orchestre de instrumente populare, 4
ansambluri folclorice, două formaţii de
estradă. Există, de asemenea, 3 muzee
cu 9 secţii (în municipiile Bacău şi
Gheorghe Gheorghiu-Dej).
Judeţul Bacău dispune de 221 de biblio-
teci publice, înzestrate cu 1 630 810 vo-
lume. In cuprinsul judeţului işi desfă­
şoară activitatea 19 cinematografe stabile
cu bandă normală şi 218 cinematografe
rurale. La sfîrşitul anului 1971 numărul
abonamentelor la radio şi radioficare a
ajuns pe total judeţ la 74 031, iar la tele-
viziune la 36 130, inregistrîndu-se o tri-
plare faţă de anul 1965.
In municipiul Bacău apar cotidianul
,.Steagul roşu", organul Comitetului jude-
ţean al P.C.R. şi al Consiliului popular
judeţean, şi revista lunară ,.Ateneu".
Tot în Bacău funcţionează o expoziţie
permanentă organizată în casa în care a
locuit poetul George Bacovia, Casa me-
morială ,.Nicu Enea", iar la Racova Expo-

ziţia memorială "Ion Borcea", cunoscut
naturalist român.
Din judeţul Bacău s-a ridicat şi tot aici
9i-au desfăşurat o bună parte din activi-
tatea lor savantul de renume mondial
Ion Ionescu de la Brad, scriitorii şi poeţii
Vasile Alecsandri, Costache Negri şi
George Vasiliu Bacovia, pictorul Nicolae
Enea şi alţii.
In judeţul Bacău, la Tescani, se afiă
casa in care a locuit o parte din viaţa sa
George Enescu, timp în care a creat opera
"Oedip".
SANATATEA PUBLICA. Reţeaua unită­
ţilor sanitare era formată la sfirşitul anu-
lui 1971 din : 13 spitale, 2 sanatorii T.B.C.,
113 circumscripţii medico-sanitare, 38 de
dispensare, 10 policlinici, 42 de case de
naşteri, 39 de farmacii.
In unităţile de asistenţă medicală din
judeţ sînt peste 3 800 de paturi, revenind
in medie la 1 000 de locuitori circa 6 pa-
turi. In unităţile sanitare lucrează 4 622
de cadre sanitare cu pregătire superioară,
medie şi elementară. La un medic revin
in medie 1 089 de locuitori.
La sfîrşitul anului 1971 reţeaua de asis-
tenţă socială a judeţului Bacău cuprindea
3 cămine-spital de adulţi neuropsihici, cu
o capacitate totală de 425 locuri, 1 cămin­
spital de bolnavi cronici, cu o capacitate
de 85 de locuri.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Pe teri-
toriul judeţului îşi desfăşoară activitatea
un număr de 497 de asociaţii sportive,
două cluburi sportive - "Sport Club"-Ba-
cău şi "Ştiinţa 1. P."-Bacău. In asociaţiile
sportive şi in cluburi sint cuprinşi un
număr de 6 418 sportivi legitimati. De
asemenea, mai activează 55 de asociaţii
sportive sindicale.
In judeţ funcţionează 42 echipe divizio-
nare, antrenate in competiţiile de fotbal,
handbal, volei, box, baschet, atletism şi
lupte. Există 15 maeştri ai sportului, dintre
care un maestru emerit, peste 100 de
sportivi clasificaţi categoria 1, 419 sportivi
clasificaţi categoria a II-a, 1 300 de spor-
tivi clasificaţi categoria a III-a şi juniori.
Baza materială pentru practicarea spor-
tului este formată din 34 terenuri de fot-
www.cimec.ro
J lJ D E T lJ L B A C A lJ 87
bal, peste 100 de terenuri de volei, 22
terenuri de baschet, peste 150 de terenuri
de handbal, 10 piste de atletism, 10 săli
de sport, din care 3 construite in ultimii
ani. La acestea se adaugă bazele sportive
simple de la sate, precum şi 16 arene de
popice cu 1-2 piste şi una cu 4 piste la
Slănic-Moldova, un poligon de tir la
Bacău, 9 săli pentru tenis de masă şi şah,
o pirtie de schi etc.
TURISMUL. Relieful variat al judeţului
oferă numeroase peisaje pitoreşti, răspîn­
dite in tot cuprinsul judeţului şi in spe-
cial in munţi şi pe văile rîurilor. Ca zone
turistice mai însemnate pot fi menţionate :
Valea Trotuşului sau "Prahova Molc1o-
veană", cum ii spunea poetul George Ba-
covia, Valea Uzului, unde in zona de
munte a acesteia funcţionează o tabără de
vară pentru pionieri şi şcolari. De ase-
menea, locuri turistice frecventate sint
Slănicul-Moldovei, Poiana Sărată şi He-
meiuşi, iar pe malul lacului Belei din mu-
nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej există a·
cabane turistice cu peste 100 de locuri de
cazare.
Intre obiectivele turistice mai impor-
tante ale judeţului se pot enumera mo-
numente istorice, ca : mormintul luptă­
torului paşoptist Costache Negri (1812-
1872) din oraşul Tîrgu Ocna, cimpurile de
luptă pentru apărarea patriei - Cireşoaia
din satul Poeni, aparţinînd oraşului Tirgu
Ocna, Caşin şi Oituz din comunele cu ace-
laşi nume.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Şi In
viitor accentul principal se pune pe dez-
voltarea industrială a judeţului BacAu.
Pînă la sfîrşitul actualului cincinal sînt
alocate însemnate fonduri de investiţii
pentru dezvoltarea, modernizarea şi re-
utilarea unor unităţi, precum şi pentr11
construirea de noi şi importante obiective
industriale. Se prevede : extinderea Intre-
prinderii electrocentrale Borzeşti, sporirea
şi construirea de noi capacităţi de pro-
ducţie la Grupul industrial de petrochi-
mie din municipiul Gheorghe-Gheorghiu-
Dej, construirea de noi secţii şi fabrici la
combinatele de industrializare a lemnului
Bacău şi Comăneşti, construirea unei mori
88 J U D ET U L B A CA U

şi a unei fabrici de piine in municipiul mărirea sistemelor de irigaţii, pentru con-

Bacău. Tot la Bacău va intra in produc-
ţie o fabrică de armături din fontă, dis-
punind de o turnătorie a cărei capacitate
anuală va atinge in final 40 000 de tone
de piese brute din fontă. De asemenea,
pînă la sfîrşftul cincinalului vor fi date
in funcţiune o nouă fabrică de maşini­
unelte, o maşină pentru fabricarea hirtiei
şi alte obiective. Sînt prevăzute, de ase-
menea, sporiri însemnate ale capacităţi­
lor de producţie existente in industria
uşoară, alimentară, industria locală, pre-
cum şi a serviciilor către populaţie.
In agricultură vor spori considerabil in-
vestiţiile, mai ales pentru plantaţii de vii
şi pomi in masiv, regularizări de ape şi
strucţia unor complexe de creştere a ani-
malelor - vaci cu lapte, porci, păsări, ti-
neret taurin la îngrăşat -, a unor fa-
brici de preparat nutreţuri combinate etc.
Se va dezvolta in continuare reţeaua de
căi de comunicaţii moderne, construcţia
de locuinţe, hoteluri, cabane turistice, pre-
cum şi capacitatea staţiunii balneoclima-
terice Slănic-Moldova ; va cunoaşte am-
ploare construcţia de şcoli, creşe şi gră­
diniţe, de lăcaşuri de cultură, de spitale
şi policlinicl noi la Bacău şi Moineşti, de
pavilioane noi la actualele spitale, de com-
plexe sanatoriale la Slănic-Moldova, Il
sală de sport la Bacău, complexe sportive,
locuri de agrement şi altele.

JUDETUL BACAU

cu reşedinţa in municipiul Bacău

Municipii : 2. Oraşe : s. Localltaţl componente ale municipiilor şi ale oraşelor : 18. Co-
mune : 80 (din care, suburbane : 6). Sate : 491 •

.\.. MUNICIPII

1. MUSICIPIUL B A C A U. Comune suburbane : 1. Comuna HEMEIUŞ. Sate componente ale

comunei suburbane : 1. HEMEIUŞ ; 2. Fl:ntlnele ; 3. Llllecl. 2. Comuna LETEA VECHE. Sate
componente ale comunei suburbane : 1. LETEA VECHE ; 2 Hoit ; 3. Radomlreştl ; 4. Ruşi­
Ciutea; 5. Siretul. J. Comuna MAG URA. Sate componente ale comunei suburbane: 1. MAGURA:
2. Crlhan ; 3. Dealu Mare ; 4. Sohodol. 4. Comuna MARGINENI. Sate componente ale comunei
suburbane : 1. MARGINENI ; 2. Baraţi ; 3. Luncanl :. 4. Pădureni; 5. Podiş; 6. Poiana; 7. Tre-
beş ; 6. Valea Budului.

II. l\IUNICIPIUL GHEORGHE G H E O R G H 1 U-DE J. Localităţi componente ale muni-

cipiului : 1. GliE O n G H E G H E O R G H 1 L"-D E J ; 2. Borzeşti ; 3. Slobozia. Comune subur-
bane : 1. Comuna GURA vAn. Sate componente ale comunei suburbane : 1. GURA VAII;
2. Ca păta ; 3. Dumbrava; 4. Motoceşti ; 5. Păltinata ; 6. Temelia. 2. Comuna ŞTEFAN CEL
MARE. sate componente ale comunei suburbane : 1. ŞTEFAN CEL MARE; 2. Bogdana ;
3. Bucium! ; 4. Gutinaş ; 5. Negoleşti ; 6. Răcăuţl ; 7. Rădeana ; 8. Vilşoara.

B. ORAŞE

1. oraşul B U H U Ş 1. Localităţi componente ale oraşului: 1. B U H V Ş 1; 2. Marginea;

3. Runcu.
2. Oraşul C o 1\I A N E ş T 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. c OMAN E Ş T 1 ; 2. Podel ;
3. Vermeşti ;

3. Oraşul M O 1 NE Ş T 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. M O 1 NE Ş T 1 ; 2. Găzărle.

4. Oraşul S LAN 1 C·M O L D O V A. Localităţi componente ale oraşului : 1. S LAN 1 c-
M O L D O V A ; 2. Cerdac ; 3. Clreşoaia.
s. OraŞUl T 1R G U O C N A. Localităti componente ale oraşului : L T 1R G U O CN A ;

www.cimec.ro
 ,J V D B T V L B A CA V e~~

C. COMUNE

1. Comuna AGAŞ. Satele componente : 1..AGAŞ ; :l. Beleghet ; 3. Coşnea ; 4. Cotumba ; 5. Dia-
~oneştl ; 6. Goloasa ; 7. Prelucl ; 8. Sulţa .. z. Comuna ARDEOANI. Satele componente : 1. AR-
DECANI; 2. LeonUneşU. 3. Comuna ASAU. Satele componente : 1. ASAU ; 2. Apa Asău :
3. Ciobănuş ; 4. Lunea Asău ; 5. Păltiniş ; 6. Stralll. 4. Comuna BALCANI. Satele componente :
1. BALCANI; 2. Frumoasa; 3. Ludaşl ; 4. Schltu Frumoasa. 5. comuna BEREŞTI·BISTRIŢA
Satele componente : 1. BEREŞTI·BISTRIŢA ; 2. Brad ; 3. Clumaşl ; 4. Climeştl ; 5. Dumbrava ;
G. FAgeţel ; 7. Iteştl ; 8. PAdurenl. 6. Comuna BEREŞTI-TAZLAU. Satele componente : 1. BE-
REŞTI-TAZLAU ; 2. Boşoteni ; 3. Enăchleşt\ ; 4. Prlsaca ; 5. Româneşti ; 6. Tescanl ; 7. Turlulanu.
7. Comuna BERZUNŢI. Satele componente : 1. BERZUNŢI ; 2. Buda ; 3. Dragomlr. 8. Comuna
BIRSANEŞTI. Satele componente : 1. BlRSANEŞTI ; 2. Albele ; 3. BrAteştl ; 4. Caraclău.
8. Comuna BLAGEŞTI. Satele componente : 1. BLAGEŞTI ; 2. Buda ; 3. Poiana Negustorului :
4. ŢirdenU Mari ; 5. Valea lui Ion. 10. Comuna BOGDANEŞTI. Satele componente : 1. BOG·
DANEŞTI ; 2. FillpeşU. 11. Comuna BRUSTUROASA. Satele componente : 1. BRUSTUROASA ;
2. Burulenlş ; 3. Burulenlşul de Sus ; 4. camenca ; 5. Cuchinlş ; 6. HingAneştl. 12. Comuna
BUHOCI. Satele componente : 1. BUHOCI ; 2. Bljghlr ; 3. Buhocel ; 4. Cotenl ; 5. Dosplneşti.
13. Comuna CAŞIN. satele componente : 1. CAŞIN ; 2. Curlţa. 14. Comuna CAIUŢI. Satele
componente : 1. CAIUŢI ; !. Blidar! ; 3. Boiştea ; 4. Floreşti ; 5. Heltiu ; 6. MArceşti ; 7. Popeni ;
8. Pralea ; 9. Vrlncenl. 15. comuna CLEJA. Satele componente : 1. CLEJA ; 2. somuşca ;
3. Valea MicA. 16. comuna COLONEŞTI. Satele componente : 1. COLONEŞTI ; 2. Călin! ; 3. Po-
iana ; 4. Satu Nou ; 5. Spria ; 6. Valea Mare ; 7. ZApodla. 17. Comuna CORBASCA. Satele compo-
nente : 1. CORBASCA ; 2. BAcioiu ; 3. Marvlla ; 4. Pogleţ ; 5. Rogoaza ; 6. ScArlşoara ; 7. Vllcele.
18. Comuna COŢOFANEŞTI. Satele componente : 1. COŢOFANEŞTI ; 2. Bllca ; 3. Bolştea de
Jos ; ·•. Borşanl ; 5. TAnăsoala. 19. Comuna DAMIENEŞTI. Satele componente : 1. DAMIE-
NEŞTI : 2. •CAlugArenl ; 3. DrAgeşU ; 4. Ptu:iureni. 20. Comuna DARMANEŞTI. Satele compo-
nente : 1. DARMANEŞTI ; 2. DArmAneasca ; 3. Lapoş ; 4. PAgubeni ; 5. Plopu ; 6. SAlAtruc.
21. Comuna DEALU MORII. Satele componente : 1. DEALU MORII ; :l. Banca ; 3. Bălâneşti ;
4. Blaga ; 5. Baboş ; 6. Bodeasa ; 7. Bostăneştl ; 8. Calapodeşti ; 9. CAula ; 10. Dorofel ; 11. Ghio-
noala ; 12. Grlideşti ; 13. Neguleştl ; 14. TâvAdărAşti. 22. Comuna DOFTEANA. Satele compo-
.nente: 1. DOFTEANA ; 2. Bogata; 3. Cuculeţl ; 4. HâghJac ; 5. Larga ; 6. Seaca ; 7. Ştefan Vodă.
23. comuna FARAOANI. Satele componente : 1. FARAOANI. 24. Comuna FILIPENI. Satele
componente : 1. FILIPENI ; 2. BAlala ; 3. Brad ; 4. Frunteşti ; 5. MArAştl ; 6. PAdureni ; 7. Slo-
bozia ; 8. Valea Soţului. 25. Comuna FILIPEŞTI. Satele componente : 1. FILIPEŞTI ; 2. Boanţa :
3. C!rligi ; 4. Corneşti ; 5. Cotu Grosului ; 8. Galbeni ; 7. H!rleşti ; 8. Onişcanl. 26. Comuna
GAICEANA. Satele componente : 1. GAICEANA ; 2. Arin! ; 3. Huţu ; 4. Popeşti. 27. Comuna
GHIMEŞ-FAGET. Satele componente: 1. FAGET ; 2. BolovAnlş; 3. Făgetu de sus; 4. Ghimeş :
5. RAchJtlş ; 6. TărhAuşl. 28. Comuna GlRLENI. Satele componente : 1. GlRLENII DE sus ;
2. G!rlenl; 3. Lespezi; 4. Şurlna. 29. Comuna GLAVANEŞTI. Satele componente : 1. GLAVA-
NEŞTI ; 2. Frumuşelu ; 3. Muncelu ; 4. Putredenl ; 5. RAzeşu. 30. Comuna HELEGIU. Satele
componente : 1. HELEGIU ; 2. BrAtila ; 3. Delenl ; 4. Drăgugeştl. 31. Comuna HORGEŞTI. Satele
componente : 1. HORGEŞTI ; :l. Bazga ; 3. Galerl ; 4. Mărăscu ; 5. RăcAtAu-Răzeşl ; 6. RăcătAu
de Jos ; 7. Recea ; 8. Sohodor ; 9. VAlenl. 32. Comuna HURUIEŞTI. Satele componente : 1. HU-
RUIEŞTI ; 2. Căpoteştt ; 3. Floreşti ; 4. Fundoala ; 5. Ochenl ; 6. Perchlu ; 7. Prădalş. 33. co-
muna IZVORU BERHECIULUI. Satele componente : 1. IZVORU BERHECIULUI ; 2. Antoheşti ;
3. BAimac ; 4. Făghleni ; 5. Oblrşla ; 6. Oţeleştl ; 7. Pădurenl. 34. Comuna LIPOVA. satele com-
ponente : 1. LIPOVA ; 2. Mnosu ; 3. Satu Nou ; 4. Valea Caselor ; 5. Valea Ho~el ; 6. Valea
Mărului ; 7. Valea Moşneagulul. 35. Comuna LIVEZI. Satele componente : 1. LIVEZI ; 2. Bă·
lăneasa ; 3. orAşa ; 4. Poiana ; 5. Prăjoala ; 6. Scărlga. 36. Comuna LUIZI-CALUGARA. Satele
componente : 1. LUIZI-CALUGARA ; :l. Osebiţl. 37. Comuna MAGIREŞTI. Satele componente .
1. MAGIREŞTI ; 2. Prăjeşti ; 3. Stăneştl ; 4. Şesurl ; 5. Valea Arlnllor. 38. Comuna MANASTIREA
CAŞIN. satele componente : 1. MANASTIREA CAŞIN ; :l. Lupeştl ; 3. Plrvuleştl ; 4. scutaru.
39. comuna MOTOŞENI. Satele componente : 1. MOTOŞENI. 2. Btcleşti ; 3. Chetrenl ; 4. Chi-
cerea ; 5. Coclu ; 8. Cornăţelu ; 7. Flntlnele ': 8. FundAtura ; 9. Gura Crăieşti ; 10. Poiana ;
11. Praja ; 12. Rotărla ; 13. Şendreştl : 14. Ţepoala. 40. Comuna NEGRI. Satele componente :
1. NEGRI ; 2. Brad ; 3. CAlineştl. ; 4. Mlgla ; 5. Poiana ; 8. Ursoala. n. Comuna NICOLAE
BALCESCU. Satele componente : 1. NICOLAE BALCESCU ; 2. Bălţata; 3. ~·\chila; 4. Galbeni;
5. LArguţa ; 6. SArata ; 7. Valea SeacA. 42. Comuna OITUZ. Satele com1c"'nente : 1. OITUZ ;
2. Călc!l ; 3. FerestrAu-Oituz ; 4. Hlrja ; 5. Marginea ; 6. Poiana Sărată. 43. Comuna ONCEŞTI.
satele componente : 1. ONCEŞTI ; 2. BArboasa ; 3. Dealu Perjului ; 4. OnceştU Vech\ ; 5. Salu
Nou ; 6. Tarniţa ; 7. Taula. 44. Comuna ORBENI. Satele componente : 1. ORBENI ; 2. Scurta.
45. Comuna PALANCA. Satele componente : 1. PALANCA ; 2. CAdAreştl ; 3. Clugheş ; 4. Pa-
jiştea; 5. Popolu. 46. Comuna PARAVA. Satele componente. 1. PARAVA; 2. Drăguşani; 3. Ră­
doala ; 4. Teluş. 47. Comuna PARINCEA. Satele componente. 1. PARINCEA ; 2. Barna ; 3. MI-
Ieşt!! de Jos ; 4. M!leştU de sus : 5. NAneştl ; 6. NAstAsenl ; 7. Poieni ; 8. Satu Nou ; 9. Vladnic.

www.cimec.ro
90 .JUD E TU L B A C AU

ti. Comuna PINCEŞTI. Satele componente : 1. PINCEŞTI ; 2. Chilia Benei ; 3. Dleneţ ; 4. Ful·
gerl.ş ; 5. Fundu Vâil ; 6. Motoc ; 7. Petreşti ; 8. Soei. ts. Comuna PIRGAREŞTI. Satele com-
ponente : 1. PIRGAREŞTI ; 2. Bahna ; 3. Nlcoreşti ; 4. Plrtu Boghii ; 5. Satu Nou. 50. Comuna
PIRJOL. Satele componente : 1. PIRJOL ; 2. BăhnAşeni ; 3. Biirn.eştl ; 4. Băsiişti ; 5. Clmpeni ;
8. HAineala; 7. Pustlana; 8. TArlţa. 51. Comuna PLOPANA. Satele componente: 1. PLOPANA;
2. Budeştl ; 3. Dornenl ; 4. Fundu Tutovel ; 5. Iţcani ; 6. Ruseni Riizeşl ; 7. Rusenil de Sus ; 8. Stră­
mlnoasa ; 9. Ţlglra. 52. Comuna PODU TURCULUI. Satele componente : 1. PODU TURCULUI ;
2. BAlAneştl ; 3. Ciibeşti ; 4. Flchlteştl ; 5. Glurgtoana ; 6. Hanţa ; 7. Lehancea ; 8. Plopu ; 9. Răcu­
şana ; 10. Slrbl. 53. Comuna PODURI. Satele componente : 1. PODURI ; 2. Bucşeştl ; 3. Cernu ;
4. Cornet; 5. Negreni; 6. Prohozeşti; 7. Valea şoşU. H. Comuna RACOVA. Satele componente :
1. RACOV A ; 2. Gura VăU ; 3. Hălmăcioala ; 4. rueşl. 55. Comuna RACACIUNI. Satele compo-
nente : 1. RACACIUNI ; 2. Ciucani ; 3. Fundu Riiciicluni ; 4. Gheorghe Doja ; 5. Glşteni ;
6. Răstoaca. 56. Comuna RACHITOASA. Satele componente : 1. RACHITOASA ; 2. Barcana ;
3. Bucşa ; 4. Buda ; 5. Burdusacl ; 6. Dănălla ; 7. Dumbrava ; 8. Farcaşa ; 9. FundAtura Rilchi-
toasa ; 10. Hăghlac ; 11. Magazia ; 12. Moviliţa ; 13. Oprtşeştl ; 14. Putini ; 15. Tochilea. 57. Co-
muna ROŞIORI. Satele componente ; 1. ROŞIORI ; 2. MisihAneştl ; 3. Neguşenl ; 4. Poieni ;
5. Valea Mare ; 8. Valea Micii ; 51. Comuna SASCUT. Satele componente : 1. SASCUT ; 2. Be-
reşti ; 3. Conţeşti ; 4. Piinceştl ; 5. Sascut-Sat ; 6. Schlneni ; 7. Valea Naculul. 59. Comuna
SANDULENI. Satele componente : 1. SANDULENI ; 2. Blrzuleştl ; 3. Coman ; 4. Mateleştl ;
5. Stufu ; 6. Tisa ; 7. Verşeştl. 10. Comuna SAUCEŞTL Satele componente : 1. SAUCEŞTI ;
2. Bogdan Vodă ; 3. Costel ; 4. Schlnenl ; 5. Slretu ; 6. Şerbeşti. &L Comuna SCORŢENI.
Satele componente : 1. SCORTENI ; 2. Bogdăneşti ; 3. Floreştl ; 4. Grtgorenl ; 5. Ste-
jaru ; 6. Şerpeni. 62. Comuna SECUIENI. Satele componente : 1. SECUIENI ; 2. Băluşa ;
3. Berblncenl ; 4. Chltlcenl ; 5. Clutureştl ; 6. Fundeni ; 7. Glodlşoarele ; 8. Odobeştl ; 9. Tlsa-
Silvestrl ; 10. Valea Flnaţulul ; 11. Viileni. 63. Comuna SOLONŢ. Satele componente : 1. SOLONŢ ;
2. Cucuieţl ; 3. Sărata. 64. Comuna STANIŞEŞTI. Satele componente : 1. STANIŞEŞTI; 2. Ba-
loteştl ; 3. Belcluneasa ; 4. Beneştl ; 5. Crăieşti ; 6. Gorgheştl ; 7. Slobozia ; 8. Slobozia Nouă ;
9. Văleni. 65. Comuna STRUGARI. Satele componente : 1. STRUGARI ; 2. Cetăţuia ; 3. Iaz ;
4. Nadlşa; 5. Petricica ; 8. Răchltişu. "· Comuna TAMAŞI. Satele componente : 1. TAMAŞI;
2. Chetrlş ; 3. Furnicar! ; 4. Glosenl. 67. Comuna TATARAŞTI. Satele componente : 1. TATA-
RAŞTI ; 2. CornU de Jos ; 3. CornU de Sus ; 4. DrAgeştl ; 5. Gherdana ; 6. Glurgenl ; 7. Un-
gurenl. 68. Comuna TIRGU TROTUŞ. Satele componente : 1. TIRGU TROTUŞ ; 2. Tuta ;
3. Vllşoara. 69. Comuna TRAIAN. Satele componente : 1. TRAIAN ; 2. Bogdăneştl ; 3. Her-
tloana de Jos ; 4. Hertloana-RAzeşi ; 5. Prăjeşti ; 8. Zăpodla. 70. Comuna UNGURENI. Satele
componente : 1. t:NGURENl ; 2. Bărtăşeşti ; 3. Bibireştl ; 4. Bota ; 5. Boteştl ; 6. Girla Anei ;
7. Vlforeni ; 8. Zlătarl. 71. Comuna URECHEŞTI. Satele componente : 1. URECHEŞTI ; 2. Cor-
năţel ; 3. Lunea Dochlel ; 4. Satu Nou ; 5. Slobozia. 72. Comuna V ALEA SEACA. Satele com-
ponente : 1. V ALEA SEACA ; 2. Cucova. 73. Comuna VULTURENI. Satele componente : 1. LI·
CHITIŞENI ; 2. Bosla ; 3. Dădeştl ; 4. Dorneni ; 5. Ghllăveştl ; 6. GodineştU de Jos ; 7. Godi-
neşW de sus ; 8. Medelenl ; 9. Năzărtoaia ; 10. Reprtvăţ ; 11. Tomozla ; 12. Ţigăneşti ; 13. Valea
Lupulul ; 14. Valea Merllor ; 15. Valea Salcie! ; 16. Vultureni. 74. Comuna ZEMEŞ. Satele compo-
nente : 1. ZEMEŞ ; 2. Bolătău.

La definitivarea textului a colaborat Pintilie Rusu.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL
AŞEZARE GEOGRAFICA. Judeţul Bihor
este situat in nord-vestul ţării, pe cursurile
Crişului Repede şi Crişului Negru. Este
mărginit la est de Munţii Apuseni, iar
la vest de Cimpia Tisei. La est se înve-
cinează cu judeţele Cluj, Alba şi Sălaj,
la nord cu judeţul Satu Mare, la sud cu
judeţul Arad. La vest judeţul Bihor de-
limitează graniţa R. S. România cu
R. P. Ungară.
Suprafaţa judeţului Bihor este de
7 535 kmz, reprezentind 3,20fo din terito-
riul României.
RELIEFUL. Caracteristica principală a re-
liefului teritoriului judeţului Bihor o con-
stituie dispunerea sa in trepte. Cea mai
ridicată se află in est, formată din cul-
mile inalte vestice ale masivelor Bihor şi
Vlădeasa, şi din cele mai joase ale ma-
sivelor Oodru-Moma, Pădurea Craiului şi
Plopiş, care pătrund ca nişte tentacule
spre vest, despărţind intre ele depresiu-
nile Beiuşului (pe Crişul Negru) şi Vad-
Borod (pe Crişul Repede). Predominanţa
calcarului a favorizat apariţia unui pito-
resc relief carstic. Dealurile piernontane
cu dezvoltare maximă pe rarnele depre-
siunilor şi cu altitudini absolute intre 200
şi 500 m, fac trecerea la cea mai joasă
treaptă, a Cîmpiei vestice, mai joasă
către sud şi mai înaltă către nord. La
extremitatea nordică a judeţului, şesul
Tisei capătă denivelări, ca urmare a pre-
zenţei dunelor de nisip din Cîmpia Ni-
www.cimec.ro
BIHOR
rului, care domină Cimpia Eriului, din es-
tul ei, mai joasă.
CLIMA este continental-moderată, cu
predomiRarea circulaţiei aerului umed
din vest, nord-vest. Temperatura medie
anuală variază intre 6° şi 10,5°. Iarna
temperatura medie oscilează intre -1,5° in
Cîmpia Tisei şi -3° în partea înaltă din
est. Vara temperatura medie lunară de-
păşeşte 20°. Temperatura maximă abso-
lută de 39,5° a fost înregistrată in 1952
la Diosig, iar minima absolută de -29° la
Beiuş in 1942. Cantităţile anuale de pre-
ci,pitaţii sînt cuprinse între 550 şi 1 200
mm. Intervalele fără precipitaţii sint mult
mai scurte decit in Cîmpia Română. Vin-
turile dominante sînt din vest, nord-vest
şi sud-vest.
HIDROGRAFIA. Teritoriul judeţului Bi-
hor este străbătut de Barcău, Crişul Re-
pede şi Crişul Negru, care curg de la est
spre vest. Scăderea precipitaţiilor odată
cu scăderea altitudinii de la est spre vest
determină reducerea densităţii reţelei hi-
drografice de la 1,1 km/km2 in zona mon-
tană pînă la 0,2 kmjkm2 in zona joasă de
cîmpie. Aspectul sălbatic al văilor în zona
muntoasă se modifică în cîmpie, cursurile
avînd numeroase despletiri şi meandre.
Variaţiile mari de nivel (8-10 m) şi de
debit au impus o serie de măsuri de re-
gularizare. O importanţă deosebită o au
apele termale din staţiunile Felix şi
1 Mai ; la 1 Mai se află lacul Peţea, cu
 92 JUD_ETUL &IlHOR
o floră (nimphaea lotus) umca m lume
şi o faună relicte. In scopuri piscicole au
fost create o serie de iazuri (Cefa 410 ha,
Inand 200 ha).
SOLURILE. Cea mai mare extindere o
au soiurile silvestre podzolite (în zona de-
luroasă şi piemontană), urmează apoi so-
Iurile silvestre montane dezvoltate. Cer-
noziomurile de diferite tipuri ocupă o fîşie
îngustă in vestul judeţului.
Dintre soiurile -azonale pot fi menţio­
nate : smolniţele şi lăcoviştile in cîmpia
joasă, soiurile argiloase, aluviunile şi so-
Iurile aluvionare în luncile rîurilor mai
mari ; rendzinele şi cele supuse erodării
in zona munţilor.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. In subsolul jude-
ţului Bihor se găsesc : zăcăminte de lignit
(la Derna, Borumlaca, Vărzari, Suplacu
de Barcău şi Corniţel), nisipuri bitumi-
noase (la Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu
de Barcău), zăcăminte de bauxită (în re-
giunea Pădurea Craiului), argilă refrac-
tară (la Bălnaca), marmură (la Băiţa şi
Chişcău), izvoare termale pe linia princi-
palelor fracturi dintre zona de cîmpie şi
cea deluroasă, mai importante fiind cele
situate lîr.gă Oradea (Băile Felix şi 1 Mai)
şi localitatea Tinca. Păşunile şi fîneţele
naturale, pii.durile for:nRte din cer, gorun,
stejar, gîrniţă. fag, braj şi molid, şi pa-
jiştile. localizate în zona dealurilor şi
respectiv a munţilor. completează lista
bogăţiilor naturale. Cernoziomurile din
vestul judeţului favorizează cultura grîu-
lui, porurnbului şi a sfeclei de zahăr.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDETU-
LUI. Urme de viaţă socială - ceramică,
unelte de piatră etc. -, descoperite pe
teritoriul judeţului Bihor la Oradea, Să­
cueni, Sîntandrei, aparţin epocii pietrei
şlefuite (neolitic). O dezvoltare deosebită
au înregistrat comunităţile omeneşti sta-
tornicite pe teritoriul actualului judeţ
Bihor în epoca metalelor. La Otomani şi
Sălacea s-au descoperit mari aşezări for-
tificate din epoca bronzului.
Pentru epoca fierului. in etapa formării
poporului dac, urmele arheologice de-
monstrează o considerabilă dezvoltare
www.cimec.ro
economică şi culturală : in zona celor trei
Crişuri s-au descoperit mai multe tezaure
monetare dacice. tezaurul de podoabe de
:::r~int de la Oradea.
In perioada ocupării Daciei de către ro-
mani, teritoriul judeţului Bihor a rămas
ln afara graniţelor provinciei roJT!ane. e~
continuind să fie locuit de populaţia da-
cilor liberi. La Oradea s-a descoperit o
necropolă şi un complex ritual {'e o de-
osebită valoare ştiinţifică aparţinînd da-
cilor liberi. Intre secolele IV-X, alături
de urmele materiale ale populaţiei autoh-
tone s-au descoperit urme ale unor
populaţii migratoare care au trecut pe
aici.
Viaţa şi lupta populaţiei din secolul al
X-lea sint atestate de interesantul mo-
nument din Transilvania, Cetatea ele pă­
mînt de la Biharia. re~edinţa voievodului
Menumorut, cel care a organizat prima
formaţiune prestatală pe aceste meleaguri.
De la sfîrşitul secolului al XIII-lea se
păstrează un document, unic in felul său,
- ,.Registrul de la Oradea" -. preţios
pentru reconstituirea vieţii sociale. eco-
nomice şi juridice din această perioadă.
Tn el este amintită practicarea ordaliilor
la Oradea - judecata flerulul roşu.
Prin aşezarea sa geografică, la inter-
secţia principalelor drumuri comerciale,
Bihorul a cunoscut încă din evul mediu o
intensă activitate economică şi comercială.
S-au dezvoltat oraşele şi tîrgurile Oradea.
Beiuş. Tileagd şi Săcueni.
In 1514, ţăranii bihoreni au participat
la războiul ţărănesc condus de Gheorghe
Doja. mulţi înrolaţi in detaşamentul ce
avea în frunte pe preotul Laurenţiu.
La mijlocul secolului al XVI-lea. Biho-
rul, cuprins în Principatul transilvan, a
jucat un rol deosebit de important. Ora-
dea. cu noua sa cetate, a devenit scutul
de apărare al Transilvaniei impotriva pe-
ricolului turcesc. In această perioadă
Oradea a avut un mare rol in răspîndirea
culturii umaniste in Transilvania, deve-
nind un centru cultural de anvergură eu-
ropeană. Vestitele sale biblioteci. monu-
mentele, tipoJitrafiile au atras atenţia a ne-
număraţi vizitatori străini, care ne-au lă-
 .J·UD'EŢUL BIHOR 98.

JUDEŢUL BIHOR

~·

·O

A
LEGENDĂ
~ ~"unicipiu re~edintă de jud!!f
o O•ole
• Comune

-·- Fronrier6 de stat

~;mit6 de judet •
l :rr'lll6 de comun6
~~~~oriul municipiului ~i oraşelor
o
1

~ t.'''toriul comunelor suburbane

www.cimec.ro
94 JUDETUL BIBOB
sat asupra ei mărturii preţioase in des-
crierile făcute.
In 1599, porţile cetăţii Oradea şi ale
oraşului Beiuş s-au deschis in faţa voie-
vodului Mihai Viteazul, care a realizat
pentru prima oară în istoria poporului
român unificarea celor trei ţări româ-
neşti.
In 1660, cu toată rezistenţa opusă de
populaţia bihoreană, Oradea a căzut in
mîna turdlor, iar o parte din Bihor a fost
transformată în paşalîc turcesc. Ocupaţia
turcească - de 32 de ani - a fost înlo-
cuită de ocupaţia lungă şi grea a Impe-
riului habsburgic. Impotriva lor, bihorenii
se vor ridica la luptă conduşi de Marcu
Haţeganu, căpitan al principelui Francisc
Râk6czi al II-lea.
In 1784, în părţile sudice ale judeţului
s-a extins flacăra marii răscoale ţărăneşti
condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.
O amploare deosebită a cunoscut pe me- •
leagurile judeţului Bihor revoluţia de la
1848.
Dezvoltarea relaţiilor capitaliste a dus
la ascuţirea contradicţiilor sociale, la ri-
dicarea la luptă a proletariatului. In 1904,
proletariatul agricol din Aleşd şi împre-
jurimi a înscris un moment important în
istoria luptelor pentru drepturi sociale.
In 1918, la Oradea a activat Consiliul
Naţional Român, care a pregătit Unirea
Transilvaniei cu România. Un mare
număr de bihoreni participă Ia Adunarea
naţională de la Alba Iulia.
Delegaţii muncitorilor din Oradea au
part;cipat la Congresul de constituire a
P. C. R. In 1921, apoi în 1933 au avut loc
puternice acţiuni greviste. In 1940, in
urma dictatului de Ia Viena, s-a consti-
tuit un detaşament de luptă care să îm-
piedice intrarea trupelor horthiste in
Bihor.
La 12 octombrie 1944 a avut loc eli-
berarea Oradiei şi a judeţului Bihor de
către armatele române şi sovietice.
POPULAŢIA judeţului Bihor a fost la
1 iulie 1971 de 611 548 de locuitori, circa
30fo din populaţia ţării. Din aceştia
301 694 (49,3D/o) erau de sex masculin .}i
309 854 (50,70fo) de sex feminin ; în mediul
www.cimec.ro
urban trăiesc 35,10fo, iar în mediul rural
64,9% din totalul populaţiei. Densitatea pe
km2 era de 81,1 locuitori.
Potrivit datelor recensămîntului din 15
martie 1966, structura populaţiei pe na-
ţionalităţi era următoarea : români 64,40/o,
maghiari 32,90fo, germani 0,20/o, alte na-
ţionalităţi 2,50/o.
In 1971, la 1 000 de locuitori s-au înre-
gistrat 18,4 născuţi vii şi 11,6 decedaţi, cu
un spor natural de 6,8%o.
In acelaşi an numărul salariaţilor a fost
de 157 600 (cu 26,70fo mai mulţi decit în
1965), iar al muncitorilor de 122 200 (cu
35,9% mai mulţi decît în 1965). Din tota-
lul salariaţilor, 84 600 lucrau in industrie
şi construcţii, 16 400 în agricultură şi sil-
vkultură, 14 400 în domeniul circulaţiei
mărfurilor, 10 300 în transporturi, 10 200
în învăţămînt, cultură şi artă, 8 400 în
domeniul ocrotirii sănătăţii, asistentei so-
ciale, culturii fizice etc.
LOCALIT A ŢI LE. Judeţul Bihor are un
municipiu şi 7 oraşe cu 21 de localităţi
comp0nente, 87 de comune, din care 3
suburbane, şi 435 de sate.
Municipiul Oradea este reşedinţa jude-
ţului Bihor. El constituie principalul cen-
tru urban şi industrial al judeţului. La
1 iulie 1971 avea 149 896 de locuitori,
inclusiv comunele suburbane. Aici au fost
construite şi 'iezvoltate întreprinderi din
industria construcţiilor de maşini (pro-
ducţia de maşini-unelte, de forjat, presat
şi debitat metale), din industria coloran·
ţilor şi a medicamentelor, pentru produc-
ţia de blănuri etc. In municipiul Oradea
pulsează o puternică viaţă social-ştiinţi­
fică şi cultural-artistică.
Oraşul Salonta, menţionat pentru prima
dată în 1332, este situat în sud-vestul ju-
deţului, în Cîmpia Crişurilor. La 1 iulie
1971 avea 18 658 de locuitori. In oraş
funcţionează întreprinderi industriale,
şcoli generale, licee etc.
Oraşul Marghita se află în nordul ju-
deţului, în valea Barcăului. Amintit pen-
tru prima oară în 1352 sub numele de
Marita, acest oraş a fost terenul unor
lupte cu caracter social, printre care men-
Uonăm grevele de seceriş din primul de-
 .JUDEŢUL BIHOR 96

ceniu al secolului al XX-lea. In anii so-
cialismului a crescut mult sub aspect
economic şi social-cultural. La 1 iulie
1971 avea 13 198 de locuitori.
Oraşul Aleşd este situat la poalele
Munţilor Rezeş, pe valea Crişului Repede.
La 1 iulie 1971 avea 11 858 de locui-
tori, inclusiv comuna suburbană Aştileu.
Oraşul constituie un centru social-econo-
mic al judeţului, dispunind de 4 intre-
prinderi industriale. Aici a avut loc in
1904 o răscoală ţărănească, inăbuşită cu
cruzime de guvernul burghezo-moşieresc
din Ungaria.
Oraşul Beiuş, atestat documentar in
prima jumătate a secolului al XIII-lea.
este situat pe malurile Crişului Negru, la
ducţia agricolă pe ţară. In anii 196~1970,
ritmul mediu de creştere a producţiei in-
dustriale a fost de 12,8%, St1perior me-
diei pe ţară. Judeţul Bihor deţine 2,20fo
din totalul fondurilor filte productive
din industrie şi 3,00;0 din numărul mun-
citorilor din intreaga ţară. In industrie se
găsesc intreprinderi din diferite ramuri
de producţie, printre care se remarcă
Uzina de alumină de la Oradea, unica de
acest gen din România. In judeţ se prac-
tică o agricultură intensivă şi multilate-
rală.
Extinderea producţiei industriale şi
agricole a atras după sine dezvoltarea şi
in celelalte domenii : transporturi, circu-
laţia mărfurilor, învăţămînt, cultură,

poalele Munţilor Apuseni, in depresiunea ocrotirea sănătăţii etc.

ce-i poartă numele. El cunoaşte o dez- INDUSTRIA. In 1971, in judeţul Bihor
voltare economică şi social-culturală in- existau 54 de intreprinderi de suberdo-
tensă. Cu 140 de ani in urmă cărturarul nare repul9licană, 9 de industrie locală şi
Samuil Vulcan a fundat gimnaziul româ- 15 cooperatiste.
nesc din localitate. La 1 iulie 1971 avea Ponderea producţiei globale industriale
9 261 de locuitori. a principalelor ramuri era in 1971 ur-
Oraşul Dr. Petru Groza, aşezat in sud- mătoarea:
estul judeţului, pe malurile Crişului Ne-
~ru, avea 6 199 de locuitori la 1 iulie
In procente faţă de:
1971. El dispune de intreprinderi in-
dustriale şi o serie de instituţii social- ;;roducţia producţia
Ran:uri ale industriei globală global il.
culturale. industrială industrială
pe a ramurilor
Oraşul Vaşcău, se află pe valea Crişului judeţ pe ţară
Negru. Aici se exploatează marmură şi
calcare, se prelucrează lemnul etc. La 1 Total industrie 100,0 2,4
iulie 1971 avea 3 463 de locuitori. din care:
Energie electrică şi termică 3,5 1,9
Oraşul Nucet, aşezat la poalele Munţi­
Combustibil 4,9 2,4
lor Bihorului, avea 2 320 de locuitori la Metalurgie neferoasA (inclusiv
1 iulie 1971. Aici a inceput să se des- extracţia minoreurilor nefe-
roase) 7,6 6,5
făşoare o activitate economică, socială şi
Construcţii de maşini şi prelu·
culturală intensă. craroa metalelor 15,1 1,4
Comunele judeţului Bihor se grupau Chimie 7,1 1,6
după numărul locuitorilor la 1 iulie Materiale do construcţii 4,7 3,3
Exploatarea şi prelucrarea
1971 astfel : 1 comună pînă la 2 000 de 2,:;
lemnului 6,2
locuitori, 37 intre 2 001 şi 4 000, 41 intre Sticlă, porţelan şi faianţă 0,6 2,4
4 001 şi 7 000, 5 intre 7 001 şi 10 000 şi 3 Textilil. 4,4 1,5
peste 10 000 de locuitori. Media populaţiei Confecţii 10,4 5,7
Pielărie,biAnArie şi lncălţA.
pe o comună era in 1970 de 4 550 de lo- minte 7,9 9,3
cuitori, fără comunele suburbane. AlimentarA 2~,3 3,5
TRASATURI ECONOMICE. Judeţul Bi-
hor are o economie industrial-agrară in
continuă dezvoltare. El a dat in 1971 2,40fo Aşa cum rezultă din tabel, in 1971 pon-
din producţia industrială şi 3,30fo din pro- derea cea mai importantă la producţia in-

www.cimec.ro
96 .IUDETUL .BIHOR

1. Vedere generală a Uzinei ele alu·

mină Oradea
2. Vedere din Uzina .,Infr.lţirea•­
Oradea
3. La Combinatul materialelor de
construcţii Aleşd
4. Hotelul "Dacia"- Oradea
5. Palatul tn stll baroc - Oradea
a. Policlinica din ora,ul Aleşd
7. Complexul sanatorlal şt de trata-
ment de la BAlle Fellx
8. Palatul .,Vulturul negru• - Oradea
9. Clubul din localitatea Pldurea
Neaerl

www.cimec.ro
 .JVDETVL BIBO& 97

8 9

www.cimec.ro
98 J U D E T UL B 1R OR
dustrială pe ţară o are producţia de blă­
nărie, piellrie, inclUţlmJnte cu 9,30/o, ur-
mîndu-i metalurgia neferoasă cu 6,50fo,
producţia de confecţii cu 5,70/o, de sticlă,
porţelan, faianţă cu 2,4% şi cea alimentară
cu 3,50/o etc. In acelaşi an, la unele produse
ponderea a fost următoarea : cărbune
extras 6,30fo, alumină calcinată 1000fo, ma-
şini-unelte pentru aşchierea metalelor 260fo,
încălţăminte (feţe piele) 11,7o;0, tricotaje
Oînă) 7,6o/o, ulei comestibil 7 ,50fo, zahăr
7,10fo, ţîţei extras 2,60/o.
Datorită creşterii înregistrate în anii
1965-1970 s-au produs schimbări şi in
ponderea ramurilor industriale din judeţ.
Astfel, ponderea metalurgiei neferoase a
crescut de la 2,6% în 1965 la 8,20fo în 1970,
a energiei electrice şi termice de la 0,7o;, la
3,50/o, iar a construcţiilor de maşini de la
11,90fo la 14,10/o. In aceeaşi perioadă a scă­
zut uşor ponderea industriei de confecţii
de la 10,70fo la 8,00/o, a materialelor de con-
strucţii de la 4,60fo la 3,80/o, a industriei ali-
mentare de la 33,60fo la 24,90/o. Ponderea
industriei uşoare in volumul total al in-
dustriei judeţului a scăzut de la 25,60fo in
1965 la 25,1 Ofo in 1971.
Printre intreprinderile industriale mal
importante aflate în judeţul Bihor se in-
scriu - in afară de Uzina de alumină -
Uzina .,lnfrăţirea", Uzina chimică .,Sin-
teza", Fabrica de mase plastice ,.Viitorul",
Fabrica de zahăr, Fabrica de confecţii
Oradea, Fabrica de încălţăminte "Solida-
ritatea" ş. a.
In anii construcţiei socialiste, Industria
judetului Bihor a cunoscut o dezvoltare
lmpetuoas!\, dobindindu-se o valoroasă
experienţă indeosebi in sectorul minier,
in Industria constructoare de maşini, In-
dustria chimică anorganldi. Industria
uşoară şi alimentară. Produsele intreprin-
derilor blhorene sint bine cunoscute atit
tn ţarll, cit şi peste hotare. Astfel rlln
judetul Bihor se exportll tn diferite tllrl
din Europa, Asia. Africa şi America pro-
duse ca maşini-unelte, blwm natural, mo-
bilă. incllltllmlnte, confecţii, ulei, legume
şi fructe, carne.
AGRICULTURA. Judeţul Bihor dispune
de 479 192 ha teren agricol, din care
308 287 ha ara bile, ceea ce reprezinti
www.cimec.ro
3,20fo din suprafaţa agricolă ~1 3,20/o din
suprafaţa arabilă a ţării.
In judeţ există 6 întreprinderi agricole
de stat, 30 de staţiuni pentru mecanizare::~.
agriculturii şi 171 de cooperative agricole
de producţie.
In 1971 agricultura judeţului Bihor dis-
punea de 3 412 tractoare fizice, reve-
nind în medie 90 ha teren arabil pe un
tractor, 2 982 de pluguri pentru tractor.
966 de cultivatoare mecanice, 1 485 de se-
mănător! mecanice, 1 349 de combine pen-
tru păioase, 153 de combine pentru po-
rumb şi 335 de maşini de împrăştiat în-
grlşimlnte chimice.
In acelaşi an s-au cultivat cu grîu
78 076 ha, cu secară 5 502 ha, cu porumb
98 500 ha, cu floarea-soarelui 4 156 ha, cu
sfeclă de zahăr 7 453 ha, cu cartofi 11 352
ha. Suprafaţa viilor pe rod in 1971 a cu-
prinl 5 480 ha.
Din producţia totală a ţării, in 1971 ju-
deţul Bihor a produs : 3,10fo din producţ~1
de cereale pentru boabe, din care 2,9-l/,,
griu şi 3,20fo porumb ; 0,60fo din producţia
de floarea-soarelui ; 3,8% din productia
de sfeclă de zahăr şi 30fo din cea de
cartofi.
Numărul animalelor din judeţul Bihor
la recensămîntul din ianuarie 1972 a
fost de 209 252 de bovine. 435 738 de por-
cine, 365 304 ovine. La 100 ha teren
arabil, păşuni şi fineţe reveneau 45.3 bo-
vine şi 83,7 o vine şi caprine, iar la 100
ha teren arabil 141,4 porcine. Intre ra~ele
de animale din judeţ, la bovine predo-
mină bălţata românească, la porcine
J"Rarele alb, iar la ovine merinos.
In 1971 producţia agricolă animală a re-
prezentat : 77 200 de tone de carne in
greutate vie, 1 323 600 hl de lapte, 1 455
tone de lină şi 44 329 de tone de fructe.
SILVICULTURA. In 1971 fondul forestier
total al judeţului Bihor insuma 189 605
ha, din care 7 830 ha administrate de con-
slllile populare comunale.
Din plldurile in producţie se exploa-
teazA anual circa 500 000 ms de masă lem-
noasl, din care peste 300 000 ms produse
principale, Iar restul produse secundare.
Exploatarea masei lemnoase se efectuează
de cltre 2 Intreprinderi forestiere (Orade:i

şi Beiuş). Cele mai importante zone unde
~e exploateazA masa lemnoasA sint : Va-
lea ladului şi Valea Drăganului (Remeţi),
Poiana VAratec şi BAiţa (Va.şdu), Aleu şi
:Padiş (Sudrigiu), Valea Finişului, Roşia,
Sesuţa şi Budureasa (Beiuş), Peştiş şi Bo-
rod (Aleşd), PAdurea Neagră şi Voivozi
tMarghita). Pe lingA lemn, anual din pA-
duri se recolteazA 1 900-2 000 de tone de
lructe - mure, afine, zmeură etc. -,
precum şi peste 1 500 de tone de ciuperci
comestibile. In fondul forestier admi-
nistrat de Inspectoratul silvic Bihor
anual se executA in medie impăduriri in
suprafaţă de circa 2 000 ha, care asigurA
menţinerea in circuitul economic a
parchetelor de exploatare.
VINATUL ŞI PESCUITUL. In creşterea
şi valorificarea vinatului, in judeţul Bihor
există o veche tradiţie, ducindu-se o şi secţii cu 20 615 elev!, invâţămtntul se
muncă susţinută de ocrotire a acestei bo-
găţii naturale a pădurii. Vînatul princi-
pal : cerbi carpatini şi lopătari, căpriori,
mistreţi, iepuri şi fazani, care populeazA
principalele fonduri de vinAtoare de In-
teres republican din pădurile judeţului.
Pisciculturii i se dA, de asemenea, o
atenţie deosebitA in special prin activi-
tatea de creştere artificială a păstrâvului
la Huta-Beiuş, Stina de Vale, Remeţi şi
ocolul silvic Vaşcliu, unde in anii urmă­
tori se vor obţine peste 12 000 kg de pb-
trăvi de consum, pe Ungă valorificările ce
se vor face normal pe cursurile naturale
de apă de pe Valea Iadului, Finişului şi
a lacurilor de acumulare.
TRANSPORTURILE. In 1971 reţeaua căi­
lor de comunicaţie cuprindea : 481 km de
cale ferată normală, 345 km ce drumuri
naţionale. din care 279 km modernizate,
şi 2 548 km de drumuri de interes local,
ciin care 199 km modernizate.
:\lunicipiul Oradea dispune in do-
meniul transporturilor şi de aviaţie, care
:foloseşte aeroportul din localitate.
COMERŢUL. In 1971 numărul unităţilor
comerciale din judeţul Bihor a fost de
2 069, din care 1 598 unităţi comerciale cu
amănuntul şi 471 unităţi de alimentaţie
publică ; 855 sint unităţi comerciale de
stat. iar 1 214 sint unităţi cooperatiste.
www.cimec.ro
JUDETUL BIHOR 9!)
In acelaşi an, vinzlrile de mărfuri cu
amănuntul prin comerţul socialist au re-
prezentat 3 161 000 000 lei (30fo din to-
talul pe ţară), din care 1138 000 000 lei
(360/o din totalul pe judeţ) mărfuri ali-
mentare, 416 000 000 lei (13,10/o) alimenta-
lie publicA şi 1 607 000 000 lei (50,9%)
mărfuri nealimentare. In 1971 vînzările
de mărfuri cu amAnuntul au crescut cu
54.90/o faţă de 1965.
INVATAMINT, ARTA, CULTURA. In ju-
deţul Bihor in anul şcolar 1971/1972
funcţionau 297 de şcoli generale cu cla-
sele 1-IV, 217 şcoli generale şi 17 licee
de cultură generalA. In aceste şcoli lnvă­
ţau 87 898 de elevi şi lucrau 4 788 de ca-
dre didactice. Există de asemenea 9 licee
de specialitate cu 3 771 de elevi şi 249 de
cadre didactice. In 145 de şcoli generale
desfAşoarA in limba maghiară, iar In 18
unităţi şcolare cu 1 118 elevi predarea
se face in limba slovaci.
Invăţămîntul profesional şi tehnic, In-
clusiv tehnic de malştri, este format dln
19 unităţi, cu 5 512 elevi şi 315 cadre
didactice.
Mai funcţioneazA un institut pedagogic
de 3 ani, înfiinţat in 1963, cu 1 093 de
studenţi. din care 841 la cursurile de zi.
Cele 75 de cadre didactice din cadrul
acestui institut desfăşoarA şi o intensA ac-
tivitate de cercetare ştiinţifici.
In judeţul Bihor funcţionează nume-
roase instituţii culturale şi de artă cum
sint : Centrul judeţean de indrumare a
creaţiei populare şi a mişclirii artistice de
masă Bihor ; Şcoala populară de artă
(care in 1972 şi-a aniversat 25 de ani de
existenţă) ; Casa municipală de cultură
Oradea ; casele orlişeneşti de culturA din
Beiuş, Aleşd, Marghita, Salonta, Dr. Petru
Groza, Vaşcău, Nucet ; clubul de la BAlle
Felix. FuncţioneazA, de asemenea, 12 clu-
buri sindicale, 87 de elimine culturale cu
435 de filiale slteştl şi 257 de biblioteci
publice cu 1 751 923 de volume.
In domeniul mişcării artistice de ama-
tori activează 79 de formaţii corale in sis-
temul aşezlmlntelor şi 5 in sistemul sin-
dicatelor. O frumoasă şi bogată activitate
100 J U D E T U L · B 1B O a
desfăşoară cele 7 ansambluri folclorice :
ansamblul judeţean ,,Bihorul", ansamblul-
riie din Beiuş, Diosig, Gepiu, Salonta,
Sălard, ansamblul sindicatelor din Ora-
dea ; corul Casei orăşeneşti din Vaşcău,
care in 1969 şi-a sărbătorit 50 de ani de
existenţA ; corul "Lira" din Beluş, înfiin-
ţat acum 67 de ani ; corul "Hilaria", cel
mai vechi din judeţ - 96 de ani şi corul
mixt din Voivozi de Simian - de 50 de
ani etc.
Instituţii cultural-artistice care se
bucură de un prestigiu deosebit sint :
Teatrul de stat din Oradea (cu 2 secţii -
românA şi maghiară) ; Filarmonica de Stat
din Oradea ; Teatrul de păpuşl din Ora-
dea (cu secţiile română şi maghiară) ; Fl.-
llala Uniunii Artiştilor Plastici ; Muzeul
Ţării Crişurilor, renovat şi deschis in-
tr-un frumos palat In stil baroc la 17 Ia-
nuarie 1971, avind 4 secţii : Istorie, etno-
grafie, artă şi ştiinţele naturii (in 1972
s-a sărbătorit centenarul muzeului) ; Mu-
zeul de ştiinţele naturii din Tinca ; Mu-
zeul etnografic din Beluş; Muzeul Istoric
de la Săcuenl ; casele memoriale "Iosif
Vulcan" şi "Ady Endre" de la Oradea şi
,,Arany Jănos" din Salonta. ln judeţ mai
funcţionează 9 cinematografe cu bandă
normală şi 199 de cinematografe cu bandă
îngustă.
Arta folclorică bihoreană se remarcă
prin diverse obiceiuri şi tradiţii de o de-
osebită frumuseţe cum sint: şezătoarea,
claca şi hora satului, vergelul, bulciugul,
nunta cu intreg ceremonialul el de des-
făşurare, precum şi intilnirea de pe Mun-
tele Găina, bulciugul din Valea Aleulul
(Pietroasa), tirgul de la Vama Sări! (de
la Vadul Crişulul), bulclugul de la Izbuc,
sărbătoarea ctmpenească de la "Trei
copaci"- Marghita etc.
Casa de creaţie popularA a judeţului
valorificA Izvoarele folclorice aparţintnd
populaţiei româneşti şi ale naţionalitâţl­
lor conlocultoare din Bihor In manifes-
tarea de masA, devenită tradlţlonalâ,
- aflatA la cea de-a V-a ediţie - "zilele
folclorului Blhorean•. Arta populară se
oglindeşte şi In ceramlca albi de la Va-
dul Crişulul şl Borod, ceramica roşie de
www.cimec.ro
la Criştior,
Leheceni, Leleştl, Valea de Jos,
Cărpinet, Sălişte de Vaşcău ; in sculptura
in lemn intilnită in Binşele, Cresuia, Bun-
teşti, Brădet, in executarea mobilierului
casnic ţărănesc de la Budureasa (vestitele
lăzi de zestre), Cresuia, Curăţele, Chişc!iu ;
a meselor, scaunelor, laviţelor, scărilor,
podişoarelor ; a obiectelor de fierărie, co-
joacelor la Lazuri de Roşia, Pietroasa, Se-
ghişte, Căbeşti ; in arhitectura populară
a caselor ţărăneşti din lemn de la Cre-
suia, Budureasa, Cimpeni, Pietroasa, Ră­
băgani, Vărăşeni, Coşdeni, Damiş ; in con-
strucţia bisericilor de lemn de la Lunc-
şoara, Virciorog, Brădet, Stinceştl, Rienl,
Sălişte de Beiuş, Lazurl de Beluş, Ghe-
ghie. In secţia de etnogt:afie a Muzeului
Ţării Crişurilor sint bine reprezentate o
mare parte din aceste remarcabile pro-
ducţii de artă populară.
In 1971 erau 88 449 de abonaţi la radio,
revenind 144 de abonamente la 1 000 de
locuitori, 6 161 de abonaţi la reteaua de
radioficare, 60 689 de abonamente la te-
leviziune, revenind 99 la 1 000 de lo-
cuitori.
In judeţul Bihor apar publicaţiile "Cri-
şana", ,,Făk.lya" şi revista "Familia", care
continuă tradiţia progresisti a vechii re-
viste cu acelaşi nume.
In veacul precedent şi primele decenii
ale celui actual, au luat fiinţă societăţi
culturale şi reuniuni muzicale, precum :
Societatea de lectură din Oradea (1852),
Societatea de lectură a elevilor gimnaziu-
lul din Beiuş (1862), Casina română din
Beiuş (1671), Societatea de arheologie şi
Istorie (Oradea, 1872), Reuniunea de cîn-
tări "Hilaria" (Oradea, 1875), despărţămin­
tele din Beiuş (1898) şi Oradea (1900) ale
"Astrei", Corul muncitorilor din construc-
ţii din Oradea (1904), Reuniunea de mu-
zicA "Lira" din Beiuş (1905), Societatea li-
terară "Holnap" (1908) şi Reuniunea "Cele
trei Crişuri" -Oradea (1921).
Dintre personalităţile care IlustreazA
viaţa politică şi cultural-ştiinţifici a Bl-
horului reţinem pe Ignatie Bara Dara-
bant, semnatarul celui mal important
document al veacului XVIII : "Supplex
Llbellus Valachorum" (1791) ; Samun Vul-
can, fondatorul .glmnazlulul românesc din

Beiuş (1828), care l-a gAzduit la Oradea
pe Petru Maior şi Samuil Micu ; Ioan
Dragoş, deputat de Beiuş In 1848 şi mi-
litant pentru front comun revoluţionar
româna-maghiar ; Emanuil Gojdu (n. Ora-
dea 1802-1870), remarcabil om politic,
autorul unui celebru discurs rostit In
parlamentul austro-maghiar (1861) In
care apără drepturile populaţiei române
din Transilvania, întemeietorql unet Im-
portante fundaţii şcolare din care au pri-
mit burse numeroşi studenţi români;
Alexandru Roman (n. Auşeu 1826-1897),
fost profesor la gimnaziile din Beluş şi
Oradea, ca şi la Universitatea din Buda-
pesta, redactor al "Federaţiunei", ~olabo­
{'ator la. publicaţiile româneşti ale vremii,
membru al Academiei Române ; Miron
Pompillu (n. Ştei - Dr. Petru Groza -
1848-1897), folclorist, poet şi prozator,
membru al societăţilor "Junimea" şi
.,Orientul" ; Partenie Cosma (n. Beluş
1837), luptător politic, membru fondator
al Societăţii "Petru Maior", deputat dletal,
preşedinte al "Băncii Albina" şi al Con-
federaţiei naţionale de constituire a Parti-
dului naţional român ; Nicolae Jiga
(n. Sinnlcolau Român, 1790-1870), fost In-
spector al şcolilor confesionale ortodoxe
şi intemeietorul fundaţiei cu acelaşi
nume, precum şi al uneia la Be!uş din
care au primit stipendii elevii şcolilor bl-
horene ; Iosif Vulcan (n. Holod, 1841-
1907), unle proprietar şi redactor al re-
vistei "Familia", preşedinte al Societăţii
pentru crearea unui fond de teatru român,
membru al Academiei Române şi al So-
cir>tăţli "Kisfaludy", poet, prozator şi pu-
blicist, animator cultural de mare talent
Ady Endre (n. Mecenţiu, 1877-1919), poet
maghiar In versurile căruia sint sesiza-
bile ecourile luptei revoluţionare ale
muncltorimii, a avut o atitudine demo-
craticA In problema naţională, militind
pentru Intelegerea intre popoare şi cri-
ticind vehement asuprirea nationalA;
Arany Jănos (n. Salonta, 1817-1882), poet
cu convingeri democratice, participant la
revoluţia din 1848.
SANATATEA PUBLICA. In 1971 In ju-
deţul Bihor au funcţionat 21 de spitale,
2 S'lnatorii T.B.C., 7 policlinicl teritoriale,
www.cimec.ro
IUDBTUL BIBO& .101
119 circumscripţll medico-sanltare, 31
dispensare, 9 staţionare de circumscripţie
pentru copii, 53 case de naşterl, 13 creşe
cu 1 050 de locuri, 63 de farmacii.
NumArul paturilor din unltăţlle de
asistenţă medicală la 1 000 de locuitori a
fost de 9,9 faţă de 2,0 In 1938.
In 1971 revenea un medic la 794 de lo-
cuitori ; erau 3 466 cadre sanitare cu· pre-
gătire medie şi 2 121 cu pregătire ele-
mentarA.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In jude-
ţul Bihor lşl desfăşoarA activitatea trei
cluburi sportive şi 226 de asociaţii spor-
tive, dintre care 141 la oraşe şi 85 In
comune. Există 714 baze sportive. In aso-
ciaţii activeazA 4 160 de sportivi legiti-
maţl, 3 780 sportivi claslflcaţi, 42 de spor-
tivi nominalizaţi In diferite loturi repu-
blicane, 237 de antrenori şi 810 arbitri.
TURISMUL. Zone turistice Importante In
judeţul Bihor sint : Băile Felix şi 1 Mal,
staţiunea balneocllmaterlcA Stina de
Vale, Băile Tinca, peşterile Meziad, Va-
dul Crişului şi Sdrlşoara.
Dintre monumentele Istorice şi de artA
din judeţ reţinem : Salca-Oradea - re-
zervaţie arheologicA, aşezare din epoca
neolitică, a migraţiunilor şi feudală ; aşe­
zarea fortificată din epoca neolltlcă şi a
bronzului "Cetăţuie" - satul Otomani,
comuna Sălacea ; "GheţArle" - rezerva-
ţie arheologicA, aşezare din epoca neoll-
tică ; Cetatea Oradiei ; mănăstirea Pre-
monstratenzllor din Oradea ; Biserica or-
todoxă cu Luna ; clădirea manejului din
Oradea ; MAnAstirea Capucinllor
Oradea ; MAnAstirea Ursulinelor
Oradea ; Spitalul Miserlcordienilor cu ca-
pela - Oradea ; Palatul episcopal şi Ca-
tedrala romano-catolld - Oradea ; Ce-
tatea şoimilor - oraşul Aleşd, satul
Peştiş ; Cetatea Finlşului, comuna Finiş ;
Cetatea Pomezeulul ; Castelul Stuben-
berg, comuna Săcueni ; Cetatea Adorian,
comuna SAlard ; Turnul clunt - turn de
cetate, oraşul Salonta. Există şi numeroase
biserici din lemn, declarate monumente
de arhitectură.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. tn
cursul clncinalulul 1971-1975 se vor con-
102 J U D E TU L B 1B OB

strui şi pune in funcţiune noi ŞI Impor- judeţului se vor executa, de asemenea,

tante obiective industriale, agrozootehnice
şi social-culturale. Printre acestea se nu-
mără Combinatul de materiale de con-
Etrucţii (ciment, var şi plăci de azboci-
ment) la Aleşd, Fabrica de prefabricate
din beton armat şi produse din beton ce-
lular autoclavizat din Oradea, o fabrică
de prelucrare a marmurii la Vaşcău, o
ţesătorie de bumbac la Salonta.
In acelaşi timp se vor executa impor-
tante lucrări de mărire a capacităţilor de
producţie la Fabrica de mobilă din
Beiuş, la Centrala electrică de termofi-
care - Oradea, Uzina de utilaj minier -
Dr. Petr;J Groza, Uzina ,.Infrăţirea", Uzina
,,Sinteza", Fabrica de bere, Fabrica de
produse din mase plastice "Viitorul".
In agricultura de stat şi cooperatistă a
importante lucrări de extindere a Com-
plexului de creştere şi îngrăşare a porci-
nelor de la Palota, a Complexului avicol
din Oradea, a plantaţiilor de pomi etc.
Se va da in folosinţă o fabrică de nu-
treţuri combinate, se vor executa lucrări
de irigaţii, indiguiri şi desecări, precum
şi lacul de acumulare Leşul de la Remeţi,
destinat să· asigure apa potabilă şi in-
dustrială necesară municipiului Oradea,
lucrări de alimentare cu apă potabili a
unor localităţi, complexe sanatoriale la
Băile Felix şi Stina de Vale etc.
Ample lucrări urmează si fie executate
şi in domeniul social-cultural, in urma
cărora harta judeţului Bihor se va îmbo-
găţi cu noi complexe de servicii, creşe,
grădiniţe, şcoli şi săli de clasă .

.l!UDETUL BIBOB

cu reşedinţa In municipiul Oradea.

Municipii : 1. Oraşe : ?. Localităţi componente ale munldpWor '' ale oraşelor : 21. Comune : 17
(din care suburbane : 3). Sate : 135.

A. MUNICIPII

J. MUNICIPIUL ORADEA. comune suburbane : 1. Comuna SlNMARTIN. Sate componente

ale comunei suburbane : 1. SlNMARTIN ; 2. Betfla ; 3. Clhel ; 4. Cordău ; 5. Haleu ; 6. Rontliu.
2. Cor.1una SJNTANDREI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. SlNTANDREl ; 2. Paleta.

B. ORAŞE

1, Oraşul ALE Ş D. LocalitAti componente ale oraşului : 1. ALE Ş D ; 2. Pădurea Neagră ;

3. Peştiş ; 4. Tinăud. Comune suburbane : 1. Comuna AŞTILEU. Sate componente ale comunei
suburbane : 1. AŞTILEU ; 2. Călăţea ; 3. Chlstag ; 4. Peştere.
2, Oraşul B E1U Ş. Localltâţi componente ale oraşului : l. B E 1 U Ş ; 2. Delani.
3. Oraşul D R. P ET BU G B OZ A
t. Oraşul MAR G H 1 TA. Localităţi componente ale oraşu:<:i : l. MAR G H 1 TA ; 2. Cheţ ;
._, Ghenetea.
s. Oraşul NUC E T. Localitâţi componente ale oraşului : 1. NUC E T ; 2. Băiţa ; 3. Bălţa-Plal.

6. Oraşul S A L O N T A.
?. Oraşul V AŞ CA U. Localltâţi componente ale oraşului : 1. V A Ş CA U ; 2. Cimp ; 3. Cimp-
Moţ! ; 4. Coleşt1 ; 5. Vărzari1 de Jos ; 6. Vărzar11 de Sus.

C. COMUNE

1. Comuna ABRAM. Satele componente : 1. ABRAM ; 2. Cohani ; 3. Dijlr ; 4. Iteu ; 5, Iteu Nou ;
6. Margine ; '1. Satu BarbA ; 8. Sulug. Z. Comuna ABRAMUŢ. Satele componente : 1. ABRA-
Mt,"'Ţ; 2. Crestur; 3. FAnclca; 4. Petreu. 3. Comuna AUŞEU. Satele componente : 1. AUŞEU;

www.cimec.ro
 1 U D B T U L B III O a 103

2. Cacuclu Vechl ; 3. Codrişoru ; 4. GheghJe ; s. Groşi : 11. LuncşoarL t. Comuna AVRAllol

IANCU : Satele componente: 1. AVRAM IANCU; 2. Ant; 3. Tămaşda. 5. Comuna BALC. Satele
componente : 1. BALC ; 2. Almaşu Mare ; 3. Almaşu Mic ; 4. Ghida ; 5. Săldăbaglu de Sareau.
&. Comuna BATAR. Satele componente: 1. BATAR; 2. Arpăşel; 3. Talpoş; 4. Tăut. 1. Comuna
BIHARIA. Satele componente : 1. BIHARIA ; 2. Cauaceu ; 3. Niuved ; 4. Parhlda ; 5. Satu Nou ;
6. Tămăşeu. 8, Comuna BOIANU MARE. Satele componente : 1. BOIANU MARE ; 2. Corboaia ;
3. Huta ; 4. Păgaia ; 5. Rugea. 9. Comuna BOROD. Satele componente : 1. BOROD ; 2. Borozel ;
3. Cetea ; 4. Cornlţel ; i. Şerani ; 6. Valea Mare de Criş. 10. Comuna BORŞ. Satele componente :
l. BORŞ ; 2. Santăul Mare ; 3. Santăul Mic ; 4. Slntion. 11. Comuna BRATCA. Satele com-
ponente : 1. BRATCA ; 2. Damlş ; 3. Delurenl ; 4. Lorău ; 5. Ponoară ; 6. Valea Crişului.
12. Comuna BRUSTURI. Satele componente : 1. BRUSTURI : 2. Cuieşd ; 3. Loranta ; 4. Orvişele ;
5. Păuleştl ; 6. Picleu ; 7. Ţlgăneştll de Crlş : 8. Varasău. 13. Comuna BUDUREASA. Satele
componente : 1. BUDUREASA ; 2. surda ; 3. Saca ; 4. Silllşte de Beluş ; 5. Teleac. u. Comuna
BUDUSLAU. Satele componente : 1. BUDUSLAU ; 2. Alblş. 15. Comuna BULZ. Satele com·
ponente : 1. BULZ ; 2. Munteni ; 3. Remeţl. 16. Comuna BUNTEŞTI. Satele componente :
1. BUNTEŞTI ; 2. Brădet ; 3. Dumbrlvanl : 4. Ferice ; 5. Leleştl ; 6. PolenU de Jos ; 7. Poienii
de Sus ; 8. Săud ; 9. Stlnceştl. 17. Comuna CABEŞTI. Satele componente : 1. CABEŞTI ; 2. Goila ;
3. Gurbeştl ; 4. Josanl ; 5. Sohodol. 18. Comuna CAPILNA. Satele componente : 1. CAPILNA ;
z. Glnta ; 3. Rohanl ; 4. Săldăbaglu Mic ; 5. Suplacu de Tlnca. 19. Comuna CARPINET. Satele
componente : 1. CARPINET ; 2. Izbuc ; 3. Lehecenl ; 4. Ponoarele. 20. Comuna CEFA. Satele
componente : 1. CEFA ; 2. Ateaş ; 3. Berechlu ; 4. Blcacl ; 5. Gepiu ; 6. Inand ; 7. Rolt ; 8. Slnnl·
colau Romăn. 21. Comuna CEICA. Satele componente : 1. CEICA : 2. Bucium ; 3. Celşoara ;
4. Corbeşti ; 5. Cotiglet ; 6. Duşeştl ; 7. Inceşu. 22. Comuna CETARIU. Satele componente :
1. CETARIU; 2. Paleu ; 3. Săldăbaglu ele Munte; 4. Şlşterea; 5. Şuşturogi; 6. Tăutelec ;
7. Uileacu de Munte. 23, Comuna CHERECHIU. Satele componente : 1. CHERECHIU ; 2. Che-
reşeu ; 3. Tlrguşor. 21. Comuna CIUŞLAZ. Satele componente : 1. CHIŞLAZ ; 2. Chlraleu :
3. Hăuceştl ; 4. Mişca ; 5. Pocluşa de Barcău ; 6. Sărslg ; 7. Slnlazăr. 25. Comuna CIUHOI.
Satele componente : 1. CIUHOI ; 2. Cenaloş ; 3. Slnlob : 4. Sflrnaş. 26. Comuna CIUMEGHIU.
Satele componente : 1. CIUMEGIUU ; 2. Bolu : 3. Ghlorac. 27. Comuna CIMPANI. Satele com-
ponente : 1. CIMPANI ; 2. Flnaţe ; 3. Htrşeştl ; 4. Slghlştel ; 5. Valea de Sus. 28. Comuna
COCIUBA MARE. Satele componente : 1. COCIUBA MARE ; 2. Clrăsău ; 3. Cheşa ; 4. Petld.
2~. Comuna COPACEL. Satele componente : 1. COPACEL : 2. Bucuroaia ; 3. Chljlc. 4. Poiana
Tăşael ; 5. Săranel ; 6. Sureluc. 30. Comuna CRIŞTIORU DE JOS. Satele componente : 1. CRIŞ·
TlORU DE JOS ; 2. Bllc ; 3. Crlştloru ele Sus ; 4. Poiana ; 5. Săllşte ele Vaşcău. 31. Comuna
CURAŢELE. Satele componente: 1. CURAŢELE ; 2. Beluşele ; 3. Cresula; 4. Nimăieştl;
5. Poclovelişte. 32. Comuna CURTUIŞENI. Satele componente : 1. CURTUIŞENI ; 2. Văşael.
33. Comuna DERNA. Satele componente : 1. DERNA ; 2. Dernlşoara ; 3. Sacalasău ; 4. Sacalasău
Nou ; 5. Tria. 34. Comuna DIOSIG. Satele componente : 1. DIOSIG ; 2. Ianca ; 3. Mihai Bra\'u ;
4. Roşlorl ; 5. Valda. 35. Comuna DOBREŞTI. Satele componente : 1. DOBREŞTI ; 2. Cornişeşti ;
3. Crinceştl ; 4. Hidişel ; 5. Luncasprle ; 6. Răcaş ; 7. Topa de Jos ; 8. Topa de Sus. 36. Comuna
DRAGANEŞTI. Satele componente : 1. DRAGANEŞTI ; 2. Belejenl ; 3. GrAdinari ; 4. Llvada
eeiuşulul ; 5. Mlzleş ; 8. Păntăşeştl ; 7. Seblş ; 8. Talpe ; 9. Ţlgăneştll de Beiuş. 37. Comuna
D:l.'I.GEŞTI. Satele componente : 1. DRAGEŞTI ; 2. Dlcilneştl ; 3. Stracoş ; 4. Tăşad ; 5. Topeşti.
38. comuna FINIŞ. Satele componente : 1. FINIŞ ; 2. Brusturl ; 3. Flzlş ; 4. Ioanlş ; 5. Şuncuiş.
':U. Comuna GIRIŞU DE CRIŞ. Satele componente : 1. GIRIŞU DE CRIŞ ; 2. Chereslg ; 3. Tărlan ;
4. Tobollu. 40. Comuna HIDIŞELU DE SUS. Satele componente : 1. IUDIŞELU DE SUS ; 2. Hi·
dişelu de Jos ; 3. Mierlău ; 4. Slntelec ; 5. Şumuglu. u. Comuna HOLOD. Satele componente :
'J. HOLOD ; 2. Dumbrava : 3. Dumbrăvlţa ; 4. Foroslg ; 5. Hodlş ; 6. Lupoala ; 7. Valea Mare ele
Codru ; 8. Vlntere. 42. Comuna HUSASAU DE TINCA. Satele componente : 1. HUSASAU DE
TINCA ; 2. Fonău ; 3. Mlerslg ; 4. Oşand ; 5. Sltltelec. 43. Comuna INEU. Satele componente :
1. INEU ; 2. Botean ; 3. Husasău de Crlş. 44 Comuna LAZURI DE BEIUŞ. Satele componente :
1. LAZURI DE BEIUŞ ; 2. Bllenl ; 3. Cusuiuş ; 4. Hinchlriş. U. Comuna LAZARENI. Satele
componente : 1. LAZARENI ; 2. Blcăcel ; 3. Calea Mare ; 4. Cărăndenl ; 5. Cărănzel ; 6. Gepiş ;
7. Gruilung ; 8. Mlheleu. 46. Comuna LUGAŞU DE JOS. Satele componente : 1. LUGAŞU DE JOS :
2. Lugaşu de Sus ; 3. Urvlnd. n. Comuna LUNCA. Satele componente : 1. LUNCA ; 2. Briheni ;
3. HotAre! ; 4. Seghlşte ; 5. Slrbeştl ; 8. Şuştlu. 48. comuna MADARAS. satele componente :
1. MADARAS ; 2. Homorog ; 3. Ianoşela ; 4. Marţlhaz. 49. Comuna MAGEŞTI. Satele compo·
r.ente : 1. MAGEŞTI ; 2. Butan! ; 3. Cacuclu Nou ; 4. Dobrlcloneştl ; 5. Gălăşeni ; 6. Josanl ;
7. Ortlteag. 50. Comuna NOJORID. Satele componente: 1. NOJORID; 2. Apateu : 3. Chişlrid;
4. Leş ; 5. Llvada de Bihor ; 6. Păuşa ; 7. Şaualeu. 51. Comuna OLCEA. Satele componente :
1. OLCEA ; 2. Călacea ; 3. Hodlşel ; 4. Ucurlş. 52. Comuna OŞORHEI. Satele componente :
1. OŞORHEI ; 2. Alparea ; 3. Cheriu ; 4. Felcherlu ; 5. Fughiu. 53. Comuna PIETROASA. Satele
c-omponente : 1. PIETROASA ; 2. Chlşcău ; 3. Cocluba Mică ; 4. Giuleştl ; 5. Guranl ; 6. Mă~tura ;
7. Moţeştl. 51. Comuna POCOLA. Satele componente : 1. POCOLA ; 2. Fenerlş ; 3. Petrani ;
'· Poletarl ; 5. Slnmartln de Beluş. 55. Comuna POMEZEU. Satele componente : 1. POMEZEU ;

www.cimec.ro
104 1V DE 1' V L B 1B O B

1. Cimpanl de Pomezeu ; 3. Coşdenl ; 4. Hldlş ; 5. Lacu SArat ; 6. Sltanl ; 7. Spinuş de Pome-

2.eu ; 8. VAlanl de Pomezeu. 54i. comuna POPEŞTI. Satele componente : 1. POPEŞTI ; 2. Blstra ;
3. Budol ; t. cuzap ; 5. varvlz ; 8. VArzarl ; 7. Voivozi. 57. comuna RABAGANI. Satele com-
ponente : 1. RABAGANI ; 2. Albeştl ; 3. BrAteştl ; 4. SAucanl ; 5. SAllşte de Pomezeu ; 6. VAră­
şeni. 58. Comuna REMETEA. Satele componente : 1. REMETEA ; 2. Drăgotenl ; 3. Mezlad ;
4. Petreasa ; 5. Şolmuş, 59. Comuna RIENI. Satele componente : 1. RIENI ; 2. Cucucenl ; 3. Ghl-
ghlşeni ; 4. Petrlleni ; 5. Sudrlglu ; 6. Valea de Jos. 60. Comuna ROŞIA. Satele ('Omponente :
1. ROŞIA; 2. Lazurl. 81. Comuna SACADAT. Satele componente: 1. SACADAT ; 2. Borşa ;
3. Săbolclu. 62. Comuna SACUENI. Satele componente : 1. SACUENI ; 2. Cadea ; 3. ctocala :
4. Cubutcut : 5. Oloslg : 8. Slnnlcolau de Munte. 63. Comuna SALACEA. Satele componente :
1. SALACEA : 2. Otomani. 64. Comuna SALARD. Satele componente : 1. SALARD ; 2. Hodoş ;
3. Sintlmreu. 65. comuna SIMBATA. satele componente : 1. SIMBATA ; 2. CopAcenl ; 3. Ogeştl ;
t. Rogoz ; 5. RotAreştl ; 8. ZAvolu, 66. Comuna SIRBI. Satele componente : 1. SIRBI ; 2. Almaşu
Mic ; 3. Burzuc : 4. Chioag ; 5. Fegernic ; 8. Fegernicu Nou : 7. sareAu. 67. Comuna SPINUŞ.
Satele componente : 1. SPINUŞ ; 2. Cluleştl : 3. Gurbeştl ; 4. NAdar ; 5. SAllşte. 68. Comuna
SUPLACU DE BARCAU. Satele componente : 1. SUPLACU DE BARCAU ; 2. Borumblaca ;
3. Dolea ; 4. Foglaş ; 5. Valea Cerului ; 6. vncelele. &9. Comuna ŞIMIAN. Satele componente ;
1. ŞIMIAN; 2. Ş!llndru: 3. Voivozi. 70. Comuna ŞINTEU. Satele componente: 1. ŞINTEU ;
2. Huta Voivozi ; 3. Socet; 4. Valea Tlrnel. 71. Comuna ŞOIMI. Satele componente : 1. ŞOIMI ;
2. Borz ; 3. Codru : t. DumbrAvlţa de Codru : 11. Pocluşa de Beluş ; 8. Slnnicolau de Beluş ;
7. Ursad; 8. Urvtş de Beluş. 7Z. Comuna ŞUNCUIUŞ. Satele componente: 1. ŞUNCUIUŞ;
2. Blllnaca ; 3. Blllnaca-Groşl ; t. zece Hotare. 73. Comuna TARCEA. Satele componente :
1. TARCEA; 2. Adonl; 3. Galoşpetreu. 74. Comuna TARCAIA. Satele componente: 1. TARCAIA;
2. Mlerag ; 3. TArcAiţa ; 4. Totorenl. 75. Comuna TAUTEU. Satele componente : 1. TAUTEU ;
2. Bogei ; 3. ChirlbiŞ : 4. Clutelec : 5. Poiana. 71. Comuna TILEAGD. satele componente :
1. Tll...EAGD ; 2. Bălala : 3. CAlAtanl ; 4. Poşoloaca ; 5. TUecuş ; 6. Ulleacu de Criş. 77. Comuna
TINCA. Satele componente : 1. TINCA ; 2. Belflr : 3. G!rlşu Negru ; 4. Gurbediu ; 5. Ripa.
78. Comuna TULCA. Satele componente : 1. TULCA : 2. CAuaşd. 79. Comuna ŢEŢCHEA. Satele
componente : 1. ŢEŢCHEA ; 2. Hotar ; 3. SubplatrA ; t. Telechiu. 80. Comuna UILEACU DE
BEIUŞ. Satele componente : 1. UILEACU DE BEIUŞ ; 2. Forău ; 3. Prlsaca ; 4. VAlanli de Beluş.
Bl. Comuna VADU CRIŞULUI. Satele componente : l. VADU CRIŞULUI; 2. Birtln ; 3. Tom-
natic; 4. Topa de Crlş. 82. Comuna VALEA LUI MIHAI. Satele componente : 1. VALEA LUI
MIHAI. 83, Comuna VllŞOARA. Satele componente : 1. VllŞOARA ; 2. Izvoarele ; 3. PAdurenl ;
4. Reghea. M. comuna VIRCIOROG. Satele componente : 1. VIRCIOROG ; 2. Fişca : 3. Surducel ;
t. Şerghlş.

www.cimec.ro
JUDEŢUL BIS'l'RIŢA-NASĂUD
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Bls-
triţa-Năsăud, situat in nordul Transil-
vaniei, pe cursul superior al Someşului
Mare, înglobează zona de contact a Po-
dişului Someşan şi Transilvaniei cu re-
giunea muntoasă formată din maslvele
Rodnei, Ţibleşului şi Călimani.
Spre nord se învecinează cu judeţul
Maramureş, la vest cu judeţul Cluj, la
sud-est cu Mureş, iar la rlslrit cu Su-
ceava.
A vind o suprafaţă de 5 305 km 1 (2,2•;,
din teritoriul ţării), se inscrie, ca intin-
dere, în rîndul judeţelor mijlocii.
RELIEFUL judeţului este dominat de re-
giuni deluroase cu masive muntoase. Zo-
nele muntoase se Intind pe latura de nord,
de est şi sud-est, cuprinzind Munţii Ţi­
bleşului şi Rodnei inspre Maramureş şi
Munţii Btrgăului şi Cllimani In partea
dinspre Moldova. Cei mal Inalti sint
Munţii Rodnei cu virful Ineu (2 280 m),
de formă conică, vizibil de la mari de-
părtări. Ineul domină regiunea înconju-
rătoare, situată între 1800 şi 2000 m. Pe
pov1rmşu1 ae nora-est c:are :se prelungeşte
către sud-est pînă la virful Roşu (:!. 117 m)
se desfăşoară un peisaj glaciar - văi,
circuri, lacuri, care, deşi sint de mai mică
amploare, sint totuşi tipice. Masivul
Rodnei adăposteşte peştera Tăuşoarelor.
Partea sud-estică a judeţului cores-
punde înălţimilor deluroase ale Podişului
Transilvaniei, al cărui contact cu zona
muntoasă este marcat prin apariţia unor
depresiu(li de tip subcarpatic (Dumltra,
www.cimec.ro
Bistriţa, Şieu) dominate spre vest de ma-
sive deluroase inalte de peste 600 m, ia·c
spre est de poieni şi povirnişuri pie-
montane.
CLIMA are un caracter continental mo-
derat, cu temperatura medie anuală cu-
prinsă intre 9° In zona deluroasă şi pînă
la 0° in munţi ; prezintă diferenţe in-
semnate intre anotimpuri, maxima abso-
lută fiind de 38,5° (In 1954 la Prundu
Birgăului), iar minima absolută -33,8° (la
18.1.1963 la Bistriţa). Prima zi de lngheţ
se înregistrează in jurul datei de 1 octom-
brie, iar ultima intre 1 şi 5 mai ; in re-
giunile de munte durata tngheţului de-
păşeşte 150 de zile anual. Numărul anual
de zile cu strat de zăpadA In Munţii Rod-
nei şi Călimanilor este Intre 160 şi 200.
Precipltaţiile variază intre 850 şi
1 400 mm, in funcţie de altitudine, depl-
şlnd media preclpltaţiilor pe ţarA.
Vintul are direcţia predomlnantA din
vest. Intensitatea cea mai mare a vîntu-
rilor se înregistrează In Intervalul apri-
lie-Iulie, iar cea mai miel in lunile
noiembrie-decembrie.
HIDROGRAFIA. Bazinul Someşului Mare
(cu afluentii principali Şieul şi Sălluţa),
orientat est-vest, inglobind e suprafaţă
de 4 916 km2 , acoperă in Intregime teri-
toriul judeţului. Judeţul dispune de o
retea hidrografică densă (intre 0,7 şi
1,1 km/km2), cu un debit bogat (43 m 3/s
Someşul Mare la Beclean).
 106 J V DE Ţ V L B 1 STR 1 'f o!l-N AS A V D. .
SOLURILE. Factorii pedoclimatici şi ve-
getaţia şi-au spus cuvintul in varieta-
tea şi succesiunea tipurilor de sol. Cele
mai răspîndite sint soiurile silvestre
trune şi brun-gălbui, podzolite sau pod-
zolice (in jumătatea vestică) şi soiurile
de pădure montane brun-gălbui, precum
~~ soiurile acide (in jumătatea estică).
Dintre soiurile azonale cele mai răs­
pîndite sint cele negre argiloase foarte
humifere de sub fineţe umede, apoi re-
g{)solurile şi soiurile erodate (ambele in
partea de vest şi sud), cit şi soiurile alu-
viale de pe lunci.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Pădurile tlf'sfirşi­
te alcătuiesc cea mai importantă hogăţie
a solului acestui judeţ. Cele mai răspîn­
dite sint pădurile de fag, prezente atit tn
regiunea deluroasă, cit şi in zonele joase
!fi mijlocii ale masivelor muntoase (intre
500 şi 1400 m). In partea inferioară se
amestecă cu stejarul, iar in partea supe-
rioară cu răşinoasele. In pădurile de fa~
!'e găsesc şi mesteceni, carpeni, ulmi,
frasin!, tei, paltini, arţari etc. Pe alocuri
pădurile de fag urcă printre răşinoase
pînă aproape de zona alpină. Pădurile de
conifere ocupă o tntinsă regiune monta-
nă a judeţului, ele urcind pînă la 1 600 m.
Mai întîlnite sint pădurile de molid şi
brad. In Munţii Rodnei pajiştile subal-
pine ocupă suprafeţe întinse ; pe culmile
mai inalte există şi porţiuni de pajişti
alpi ne.
Relieful variat şi structura petrografică
felurită fac ca in subsolul judeţului să
se găsească numeroase resurse naturale
atît in regiunea Munţilor Rodnei (născuţi
prin increţiri ale scoarţei pămîntului), cit
~~ in regiunea muntilor vulcanic!, a po-
dişurilor şi chiar a luncilor. Din cele mai
vechi timpuri sint cunoscute minele de
la Rodna - semnalate in numeroase do-
cumente istorice -, din care se extrag
minereuri de plumb, zinc, cupru, argint,
aur etc. Cele mai productive sint mi-
nele de la Valea Vinului. Marmura se
află la Anieş şi travertinul la Singeorz-
Băi, caolinul la Parva, roci pentru con-
strucţie la Poiana Ilvei, Măgura Ilvei
etc. Jn partea vestică a judeţului, in ju-
www.cimec.ro
rul localităţilorMatei, Budeşti, Ţagu se
află gaz metan, iar la Slătiniţa, Ceparl,
Mintiu, Piatra, Sărăţel, intilnim impor-
tante zăcăminte de sare.
O mare bogăţie a subsolului o alcătu­
iesc numeroasele izvoare cu apă mine-
rală cu însuşiri terapeutice deosebite
(Singeorz-Băi, Anieş, Valea Vinului, Par-
va, Rodna, Ilva Mare etc.). Cele mai re-
numite sînt apele minerale de la Sin-
georz-Băi, cunoscute şi peste hotare.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Resturi ceramice, diferite unelte
din piatră, vetre de foc şi urme de lo-
cuinţe (Bistriţa, Slătiniţa, Archiud, Nă­
săud, Şintereag) atestă prezenţa pe ac-
tualul teritoriu al judeţului a societăţii
neolitice cu 4 000-5 000 de ani inaintea
erei noastre. Cu prilejul descoperirilor de
la Galaţi! Bistriţei s-a identificat o inte-
resantă unealtă chirurgicală - un mic
ferăstrău din fier cu care se practicau
operaţiile craniene ("trepanatii") - apar-
ţinînd perioadei dacice din secolele III-
II i.e.n., singura de acest fel cunoscută
pe plan mondial.
Epoca dacică, ca şi perioada daca-ro-
mană sînt ilustrate printr-o serie de
descoperiri (Sînmihaiu de Cîmpie, Ar-
chiud, Năsăud etc.) şi resturi de castre
romane (Orheiul Bistriţei, Livezile). Ma-
terialele arheologice scoase la lumină la
Archiud, Bistriţa, Şirioara, unde s-a
identificat o importantă cetate datind
din secolele X-XI, sint mărturii docu-
mentare din perioada formării poporului
român.
Ţinutul nord-estic al Ardealului, cu
comunele sale româneşti aşezate in partea
de sus a văii Someşului Mare, a format
încă din timpurile cele mai vechi, despre
care avem date, un corp distinct, cinti
autonom, cind încorporat în vreun ju-
deţ invecinat. In cele dintîi documente
scrise. datind din secolul al XIII-lea, el
poartă denumirea de "Districtus Rodnen-
sis" sau .,Vallis Rodnensis", aşa precum
"Ţara Năsăudului" e denumită încă !le
prin secolul al XV-lea "Vallis Valahalis"'
(.,Valea Românească"), iar cu 100 de ani
mai tirziu "Districtus Valahicus".
Printr-o diplomă din 1475, Matei Cor-
 U R E $
~~
JUDEŢUL
+
BISTRIŢA-NĂSĂUD ?

LEGENDA
@ Oroj rejedinl6 Je judet
o Oro1e
• Comune

= limi16 de judet
limil6 de comun6
Teritoriul oraşelor

www.cimec.ro
108 .J V D E '1' V L B 11 '1' B 1 '1 A-N A 1 A O D
vin a încorporat comunele româneşU de
pe valea Someşulul in puternica cetate a
Bistritel cu condiţia ca locuitorii acestor
sate să se bucure de aceleaşi drepturi ca
şi cetăţenii saşi.
Strînse legături ale acestor pămînturi
cu Moldova s-au manifestat şi in timpul
domniei lui Ştefan cel Mare, care stăpînea
cetatea Ciceiului împreună cu 60 de sate
(dăruite de Matei Corvin in jurul anului
1489) .
. In veacul al XVI-lea oraşul Bistriţa,
cetatea Rodnei şi Unguraşul au fost dă­
ruite de Ioan Zâpolya, voievodul Tran-
silvaniei, lui Petru Rareş.
In a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea, prin înfiinţarea de către Ma-
ria Tereza in 1762 a regimentulul II
românesc de graniţă, Năsăudul a devenit
ţinut grăniceresc, alcătuit mai intii din
23, apoi din 44 de sate româneşti de pe
valea Someşului, a Birgăului şi a Şieu­
lui (districtul militar al Năsăudului a fost
desfiinţat in 1851). Măsura a fost primită
la inceput cu ostilitate de localnici. In
1763 a avut loc o puternică răscoală nă­
săudeană, liloldată cu emigrare& in Mol-
dova a mii de familii din cele 13 sate
ale ţinutului. Un caz care rămîne in
istoria acestor locuri este cel al ţăranului
Tănase Todoran din Bichigiu, bătrîn de
peste 100 de ani, care a refuzat depu-
nerea jurămîntului de credinţă faţă de
impăratul de la Viena, îndrăzneală pentru
care a fost condamnat la moarte prin
frîngerea corpului cu roata. Mulţi alţi
ţărani care s-au impotrivit acestui act au
fost spînzuraţi.
In vreme de război, grăniceril erau
purtaţi pe toate cimpurile de bătaie. In
timpul războiului napoleonean ei au
stirnit prin vitejia lor pînă şi admiraţia
împăratului Napoleon.
In 1876 s-a infiintat comitatul Bistrita-
Năsăud ; el cuprindea in intregime dis-
trictul Bistriţei şi al Năsăudului (cu ex-
cepţia a 2 comune), precum şi localităţi
din alte comitate (Dobica).
Actualul teritoriu al judeţului a fost
deseori martorul unor însemnate mişcări
sociale. Muncitorii minier! de la Rodna
.au participat la greva generală din 1920.
www.cimec.ro
In acelaşi an şi in anii următori au avut
loc o serie de mişcări ţărăneşti, unele
dintre ele cu caracter politic. La greva
muncitorilor forestieri de pe valea Mu-
reşului (1925) au luat parte în număr
mare şi tăietorii de lemne din judeţul
Bistrita-Năsăud.
POPULAŢIA, la 1 iulie 1972, de 285 60D
determină clasificarea judeţului in cate-
goria celor cu o populaţie mai redusă.
Populaţia urbană reprezintă 17,80/0, iar cea
rurală 82,20fo. Densitatea medie a popu-
laţiei era de 53,8 locuitori la km 2, sub
media pe ţară.
Condiţiile istorice au determinat ca pe
aceste locuri să trăiască alături de
români, care la recensămîntul de la 15-
martie 1966 reprezentau 88.20/o, naţiona­
lităţi conlocuitoare : maghiari (8,30Jol,
germani (2,30fo) şi alte naţionalităţi (1,20/n).
In 1971 la 1 000 de locuitori s-au năs­
cut vii 22,4, au decedat 10,5, sporul natu-
ral în judeţ fiind de 11,8%o.
Totalul salariaţilor în 1971 era de
43 221, judeţul Bistriţa-Năsăud situin-
du-se doar înaintea judeţului Sălaj din
acest punct de vedere. La 1 000 de lo-
cuitori reveneau 153 de salariaţi.
Numărul mediu scriptic al salariaţilor
din judeţ pe ramuri in 1971 a fost :
25,80fo in industrie, 14,20fo in construcţii,
14,7•/o ln agriculturA, 1,7'/o ln sllvicultu-
ră, 10,6•;0 in transporturi şi telecomuni-
caţii, 9,20/o in comerţ, 11,60fo in învăţă­
mînt, cultură, artă şi ştiinţi, 5,0•/o in
domeniul ocrotirii sănătăţii, asistentei so-
ciale şi culturii fizice, 3,80/o in gospodAria
comunală, de locuinţe şi alte prestări de
servicii neproductive, 1,80/o in adminis-
traţie.
LOCALITATILE. Ca unitate administra-
tiv-teritorială, judeţul Bistriţa-Năsăud
cuprinde 4 oraşe, 13 localităţi componente
ale oraşelor, 53 de comune şi 235 de, sate.
din care 3 apartinind oraşelor.
Oraşul Bistriţa, unul din vechile oraşe
ale ţării, este reşedinţa judeţului, avind o
populaţie de 29 727 de locuitqrl (la 1 iu-
lie 1972). Intemeierea lui se datorează co-
loniştilor saşi aduşi in secolul al XII-lea

de -către regele Ungariei Geza al II-lea.
ln scurtă vreme a devenit un important
centru meşteşugăresc şi comercial. Ceea
ce a fost Braşovul in secolele XIV-XIX
pentru Ţara Românească era Bistriţa in
acea perioadă pentru Moldova. Spre de·
o.sebire de alte oraşe din Transilvania
<Braşov, Sighişoara, Sibiu), Bistriţa şi-a portant centru de comunicaţie.
pierdut mult din caracterul burgului me-
dieval mai ales din cauza devastărilor la
care a fost supus şi numeroaselor incen-
dii. Cu toate acestea şi azi pot fi admi-
rate zidul cetăţii oraşului, Casa arginta-
rului, Biserica română construită in se-
colul al XIV-lea, cea evanghelică-lutera­
nă din secolul al XV-lea etc.
Oraşul Bistriţa dispune de canalizare TRASATURI ECONOMICE. In trecut ju-
încă din 1910--1911.
In ultimii ani oraşul cunoaşte o dez-
\·oltare continuă. lntre obiectivele in-
dustriale merită a fi menţionate : Fabrica
de produse lactate, Fabrica de mobilă,
Complexul de depozitare şi conservare a
fructelor, intreprinderile "Nettex", "Tera-
cota" etc.
Oraşul Năsăud, situat pe valea Some-
şului Mare, este considerat ca un centru
cultural cu bogate tradiţii. Cel mai vechi
document care atestă existenţa oraşului
dateazA din 1264. Faima Năsăudului o
constituie vestitele sale şcoli, in care au
învăţat oameni de seamă ai poporului
nostru, ca : George Coşbuc, Andrei Mu-
reşanu, Liviu Rebreanu, Veronica Miel<:!,
~rezintă 53,60/o iar cea animalA 46,4Df0 •
folcloriştli S~mion Florea Marian şi Ioan
Pop-Reteganul, compozitorul Tiberiu Bre- rvstriale datează din a doua jumătate a
diceanu şi mulţi alţii. Primele şcoli da-
tează din a doua jumAtate a secolului al
XVIII-lea (şcoala primară -- 1766, şcoala
normală - 1770 etc.). Oraşul număra la
1 iulie 1972 circa 7 050 de locuitori.
Oraşul Singeorz-Băi, cu o populaţie de
7 844 de locuitori Oa 1 iulie 1972), aşezat
la poalele Munţilor Rodnei, intr-o re-
giune pitoreascA la o altitudine de 600 m,
a devenit, incepind cu secolul al
XIX-lea, o statiune balneo-cllmaterică re-
comandată pentru tratarea bolilor de sto-
mac şi de ficat ; este vestit pentru apele
minerale "Hebe", care se şi imbuteliazl\
aici. Oraşul a cunoscut o frumoasă dez-
voltare dupA 1965, staţiunea s-a moderni-
www.cimec.ro
;J V DE 1' V L B 1S T a Il' A-N A 1 A V D lOU
zat, s-au construit complexe sanatoriale,
case de odihnă.
Oraşul Beclean, devenit oraş in 1968,
cu o aşezare geograficA deosebit de fa-
vorabilă, fiind situat la confluenţa So-
meşului Mare cu Ş!eul, avea 6 175 lo-
cuitori (la 1 iulie 1972) şi este un im-
Din punct de vedere al populaţiei, la
1 iulie 1972 comunele se grupau astfel :
o comună pînă la 2 000 de locuitori, 25
de comune cu o populaţie între 2 001 şi
4 000 de locuitori, 24 între 4 001 şi 7 000
şi 3 comune cu peste 7 000 de locuitori.
Populaţia medie pe comună era de 4 430
de locuitori, fiind inferioară celei pe ţară.
deţul Bistriţa-Năsăud se caracteriza prin-
tr-o economie agricolă extensivă, cu o in-
dustrie slab dezvoltată. Date fiind condi-
ţiile pedoclimatice favorabile, pomicul-
tura, legumicultura, zootehnia, stupăritul
ocupau o pondere însemnată în economia
judeţului.
Industria judeţului a cunoscut o dez-
voltare în anii socialismului şi este repre-
zentată în special prin ramurile : ex-
ploatarea şi prelucrarea lemnului, ali-
mentară, materiale de construcţii şi hir-
tie, care deţin la un loc circa 90D/o din
producţia industrială a judeţului.
In agricultură producţia vegetală re--ţ-)
INDUSTRIA. Primele inceputuri indu- rv
veacului al XIX-lea şi urmăreau valori-
ficarea materiilor prime locale, indeosebi
a lemnului. In 1768 şi-a inceput activi-
tatea Fabrica de hîrtie din Prundu Bir-
găului, iar peste un secol fabricile din
Ilva Mică, Bistriţa-Bîrgăului şi Susenil
Birgăului. In oraşul Bistriţa s-a dezvol-
tat incepind cu 1891! şi industria ceramică.
Dar despre o dezvoltare mai însemnată
a industriei se poate vorbi doar în re-
gimul nostru. Pentru prelucrarea canti-
tăţilor mari de lapte din judeţ s-a con-
struit în 1967 in oraşul Bistriţa o mo-
dernă fabrică de prelucrare a laptelui, cu
utilaj de înaltă tehnicitate, care produce
diferite · sortimente de brînzeturi mult
110 J U D E TU L B 1 8 T B 1 T A-N A 8 A U D

căutate şi pe piaţa internaţională.

Pe ducţia ţării la prE-parate de carne, 2,9'1/o
lîngă noile capacitlţi s-au dezvoltat In la brinzeturi etc.
măsură considerabilă şi cele existente. tn AGRICULTURA. La sfîrşitul anului 197L
cadrul judeţului işi desfăşoară activitatea suprafaţa agricolă a judeţului era 290 l92
15 întreprinderi industriale, din care g ha (1,9% din totalul suprafeţei agricole
sint de subordonare republicană, 3 de a ţării) şi 109 776 ha suprafaţa arabilă
subordonare locală cu 101 unităţi şi 3 In- (1,1'/o faţă de total ţară). Din suprafaţa
treprinderi ale cooperaţie! meşteşugăreşti agricolă 33,6Dfo erau deţinute de unităţile
cu 98 de unităţi. agricole de stat şi 38,1Dfo de cooperativele
Industria exploatării şi prelucrării lem- agricole de producţie, 28,3% aparţinînd
nului şi industria alimentară sint repre- gospodAriilor individuale.
zentate prin fabrici de cherestea, de Pe teriţoriul judeţului îşi desfăşoară
mobiiă, precum şi fabrici de prelucrare activitatea 4 intreprinderi agricole de
a laptelui, a fructelor, intreprinderi de stat, un trust pentru mecanizarea agri-
panificaţie şi morărit. culturii cu 13 staţiuni pentru mecanizarea
Ponderea producţiei globale a principa- agriculturii, 61 de cooperative agricole
lelor ramuri industriale in economia ju- de producţie (care dispun in medie de
deţului şi a ţării era in 1971 : 1 808 ha suprafaţă agricglă şi 1 152 ha
suprafaţă arabilă) şi 5 asociaţii inter-
cooperatiste.
!n procente faţ,; de:
Deşi condiţiile de relief nu permit o
producţia pro•luctia mecanizare accentuată, totuşi majoritatea
Ramuri ale industriei l!'lobală ~loba:l
industria! :1 lucrărilor agricole se efectuează mecani-
industrial~
pe judeţ a r11.murE1.r zat ; in 1971 agricultura judeţului dispu-
P• tu1
nea de 1 204 tractoare fizice, 320 cembin~
Total in~ustrie 100,0 0.3 pentru păioase, 81 de combine pentru
din care: porumb şi plante de siloz, 513 semănă­
Metnlurgia oef~roas:l (inclusiv
extracţia minereuri 1or nPfe·
tor! mecanice, 434 de cultivatoare meca-
roa9e) 1,0 0,1 nice şi sape rotative, precum şi de alte
Construcţii de m>>ini şi prrlu- maşini şi utilaje agricole. Pe tractor re-
crarea metalelor 3.9 sub 0.1 veneau in medie 91 ha suprafaţă arabil:l
M:~teriale de construcţii 6,9 0.5
Exploatar.a ~i prelucrarea
Principalele culturi sint: porumbul
lemnului 40.1 1.8 - 35 700 ha, grîul - 28100 ha, cartofii
Celulo•ă şi hirtie 5,7 1.1 - 4 800 ha. Judeţul are o pomicultură
Stiolă, porţelan, faianţă 0,1 1).! dezvoltată, in privinţa producţiei totale
Textile 1,2 9Ub 0.1
o., de fructe situindu-se pe locul al 10-lea
Confecţii 2.6
Pielărie, blănărie ,; incă!ţă·
pe ţară ; in ceea ce priveşte producţia de
minte 1,5 o., mere, s-a situat in 1970 pe primul loc.
Alimentară !J5,7 O,G iar in 1971 pe locul al doilea.
In cadrul producţiei de fructe, merele
reprezintă ponderea cea mai mare, iar
Faţă de 1965, producţia industrială in
împreună cu prunele totalizează peste
1970 a crescut cu 31%, cu un ritm mediu
de 5,5Dfo. In cadrul judeţului, ponderea 889fo din recolta de fructe a judeţului.
principală in producţia globală industria- Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomi-

lă o reprezintă industria de subordonare cote in 1971 era 16 126 ha, adică 5.5Dfo din
republicană, 66,6Dfo, cea de subordonare terenul agricol al judeţului.
locală deţine 19,9%, iar cooperaţia meş­ Viile reprezintă 0,8Dfo din suprafaţa
teşugărească 12,50/o. agricolă a judeţului şi 0,8Dfo din podgo-

Producţia industrială a judeţului a riile ţării.

crescut in 1971 cu 9,50/o faţă de anul 1970. In economia judeţului, creşterea ani-
In judeţ se realizează 0,8% din pro- malelor deţine o pondere însemnată, pro-

www.cimec.ro

ducţia animală reprezentînd in 1971
46,40Jo din producţia globală agricolă. Pe
primul Joc se situează efectivul de ovine
cu o densitate de 118,1 la 100 ha (locul
10 pe ţară), urmate de porcine, 42,0 la
100 ha şi bovine, 40,2 la 100 ha (locul 17
pe ţară). La ovine şi bovine densitatea
pe judeţ este superioară mediei pe ţară.
Principalele rase sînt : la bovine bălţata
românească şi pintzgau, la ovine ţigaia
şi ţurcana, la porcine marele alb.
SILVICULTURA. Fondul forestier al ju-
deţului se întinde pe o suprafaţă de
Hl9 993 ha, reprezentînd 35,SOfo din supra-
lata judeţului (30/o din fondul forestier
al ţării). Din pădurile existente se exploa-
tează mari cantităţi de masă lemnoasă,
care se prelucrează în fabricile de che-
restea din Lunea !ivei, Ilva Mică, Bistriţa
Birgăului, Susenii Bîrgăului. Pentru re-
facerea fondului forestier se desfăşoară o
vastă acţiune de împăduriri. Anual se
impăduresc peste 800 ha, in special cu
răşinoase.
Sînt puse in valoare şi fructele de pă­
dure : zmeură, mure, afine, merişoare
etc., din care mari cantităţi sînt expor-
tate sau prelucrate in cadrul judeţului.
VlNATUL ŞI PESCUITUL. Pădurile de
pe meleagurile judeţului oferă condiţii
cleosebit de prielnice pentru o bogat!i
faună cinegeticA. Renumite sint sectoa-
rele de vînătoare de la Cuşma, Budac şi
cel de la Anieş, care atrag mulţi vînători
nu numai de pe cuprinsul judeţului, ci
şi din ţarA şi chiar din străinătate. Vî-
natul cel mai frecvent întîlnit şi mult
căutat îl constituie urşii, cerbii, mistreţii,
jderii, rîşii, cocoşii de munte etc.
In apele de munte din judeţ se găsesc
păstrăvi şi lipani.
TRANSPORTURILE. Lungimea totală a
căilor ferate era în 1971 de 364 km, din
care 320 km cale normală şi 44 km cale
ferată îngustă. Densitatea reţelei la
1 000 km 2 este de 68,6 km, ceea ce si-
tuează judeţul pe locul 5 pe ţară. Noduri
mai importante de cale ferată şi totodată
încrucişări de şosele sint localităţile Nă­
săud, Beclean, Sărătel, Salva, Ilva Mică
etc. Judeţul este străbătut de linii ferate
www.cimec.ro
J U D E TU L B 1 S T R 1 T A-N A S A U D 111
importante : Bucureşti-Baia Mare, Cluj-
Vatra Dornei etc. Lungimea drumurilor
este de 1 350 km, din care 216 km şosele
naţionale şi 1 134 km şosele de interes
local.
COMERŢUL. Activitatea comercială are
o veche şi bogată tradiţie în acest judeţ.
Bistriţa devine un insemnat centru co-
mercial din nordul Transilvaniei încă din
prima jumătate a secolului al XIV-lea
(în anul 1355 regele Ungariei Ludovic cel
Mare acordă oraşului dreptul de a ţine
tirg anual de 15 zile începînd cu 24
august).
In 1971 desfacerea şi aprovizionarea cu
mărfuri a populaţiei se realiza în 843 de
unităţi ale comerţului socialist, din care
634 pentru vînzare cu amănuntul, iar 209
de alimentaţie publică. Numai în anii
1965-1971 numărul unităţilor comerciale
a crescut cu peste 180, fiind construite
noi magazine moderne, intre care com-
plexul comercial de la Năsăud, superma-
gazinele de la Bistriţa, Beclean etc.
Intre anii 1965 şi 1970 volumul vînzA-
rilor de mărfuri către populaţie a cres-
cut cu peste 250 000 000 de lei. In 1970
ponderea mărfurilor nealimentare a fost
de 48,6o;o, a produselor alimentare 38,6%,
iar a alimentaţiei publice 12,8%. Faţă de
1965, in 1970 volumul desfacerii mărfu­
rilor a crescut cu 48,3%. In 1971 volumul
vinzărilor de mărfuri către populaţie a
crescut cu peste 10o;0 faţă de 1970.
In ultimii ani a cunoscut o sensibilă
dezvoltare şi sectorul de prestări de ser-
vicii către populaţie. Dacă in 1965 numă­
rul secţiilor prestatoare de servicii era de
112, în 1970 numărul lor sporeşte la 396,
iar volumul producţiei şi prestărilor
creşte în ultimii 3 ani de circa 2 ori.
Numai in cursul anului 1971 au fost in-
fiinţate 75 de noi secţii.
INVAŢAMINT, CULTURA, ARTA. Ju-
deţul Bistriţa-Năsăudare o bogată şi
apreciabilă tradiţie culturală. Primele
şcoli din ţară in limba germană apar la
Bistriţa încă pe la mijlocul secolului al
XIV -lea. In jurul anului 1500 învăţau aici
şi elevi din Sighişoara şi Cluj. Pe teri-
toriul fostului regiment de graniţă prl-
112 .JUDETUL BIIJTal'fA.·NA.SA.UD

1. Centrul oraşului Năsăud

2. Noua Casă de cultură din Năsăud
J. Slngeorz-Băt - vedere din parc
t. Complexul comercial din Nlslud
5. Casa memorialA "George Coşbuc"
11. Staţiunea vltlcolil Bistriţa
'7. Vedere din oraşul Bistriţa
8. Port din judeţul Bistriţa-Nisăud
11. Casa memorială "Liviu Rebreanu"

www.cimec.ro
 1 U D E TUL B 1 S T B 1 T A.·N A. S A. U D 113

www.cimec.ro
11-l JUD"EŢ·UL BISTRIŢA·NASAUD
mele şcoli româneşti sint consemnate in
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
(Năsăud, Maieru, Monor). Şcolile elemen-
tare purtau denumirea de şcoli ,.triviale",
denumire împrumutată de la şcolile din
evul mediu, in care studiul gramaticll,
dialecticii şi retoricii forma aşa-numitul
.,trivium". Prin analogie, şi acele şcoli in
care se învăţau trei materii : citirea,
scrierea şi socotirea aveau aceeaşi denu-
mire. La inceputul secolului al XIX-lea
iau fiinţă asemenea şcoli (prin contribu-
ţia populaţiei) în multe comune : Leşu in
1810, Măgura Ilvei in 1825, Şanţ şi Telciu
in 1827, Rodna, Feldru in 1828, Poiana
Ilvei Floreşti, Nimigea, Nuşeni in 1830.
De mare prestigiu s-a bucurat Şcoala
normală din Năsăud, infiinţată in anul
1837, care-şi continuă şi azi activitatea
sub numele de liceu pedagogic, precum
şi liceul ,.George Coşbuc" din acelaşi ora5,
infiintat in 1862, al patrulea liceu ro-
mânesc din Transilvania, ,.cel mai fru-
mos din cite le au românii peste munte",
după cum menţiona Nicolae Iorga. Aici
a debutat marele poet George Coşbuc,
fiu al acestor frumoase plaiuri, cu
poezia .,Românaş" :
.,Românaş, copil de brad,
Lasă casă, lasă munte,
Vino, luptă, sari în frunte
Şi fii liber, nu tot sclav".
ln acest străvechicentru şcolar se
injghebează şio vie activitate editoria-
lă : ,.Magazinul pedagogic" (1867-1869),
,.Şcoala română" (1876-1881), ,.Şcoala
practică", care publicau studii de pedago-
gie, psihologie, metodică, planuri de lec-
ţii în ajutorul şcolilor primare.
ln acest frumos colţ de ţară s-a născut,
şi-a petrecut copilăria şi şi-a inceput
activitatea literară cunoscutul romancier
Liviu Rebreanu.
In anii de după eliberare, odată cu
ridicarea generală a judeţului, se dez-
voltă cu paşi rapizi învăţămîntul şi cul-
tura. In anul şcolar 1971-1972 funcţio­
nau 312 şcoli generale şi 9 licee de cul-
tură generală, cu un efectiv de peste
5{) 000 de elevi. Şi invăţămîntul preşcolar
cunoaşte o creştere vertiginoasă : in
www.cimec.ro
acelaşi an de învăţămînt funcţionau 22f
de grădiniţe, cu peste 9 000 de copii.
Numărul cadrelor didactice insuma 2 669,
la care se mai adaugă 357 educatoare. In
judeţ mai funcţionau 5 şcoli profesionale,
cu peste 900 de elevi şi 63 de cadre di-
dactice, 3 licee de specialitate - unul de
agricultură, unul de economie şi unu}
pedagogic, cu 792 de elevi şi 47 de cadre
didactice, precum şi 2 şcoli cu speciali-
zare postliceală (sanitară şi de educa-
toare).
In judeţ funcţionează 31 de şcoli ş;
secţii, in cadrul invăţămintului general.
cu limba de predare a naţionalităţilor
conlocuitoare, care in 1971-1972 cuprin-
deau peste 2 500 de elevi.
O bogată şi efervescentă activitate se
desfăşoară şi pe planul culturii. Cele -1
case de cultură, 197 de cămine culturale
şi filiale săteşti desfăşoară o vastă operă
de difuzare a culturii, ştiinţei şi artelor
în mase, de valorificare a creaţiei popu-
lare locale. In judeţ funcţionează, de ase-
menea, 53 de biblioteci comunale cu 49
de filiale şi 127 puncte de împrumut,
dispunînd de un fond de carte de circa
511 000 de volume. Numărul cinematogra-
felcr se ridică la 132. Numărul abona-
mentelor la radio şi radioficare era în
1971 de peste 34 000, Iar al abonatilor la
televiziune de circa 9 800.
In judeţ apare publicaţia ,.Ecoul", organ
al Comitetului judeţean al P.C.R. şi aJ
ConsiHului popular judeţean.
Reţeaua muzeistică, creată aproape in
exclusivitate în anii socialismului, cu-
prinde 5 unităţi : Muzeul de istorie din
Bistriţa, Muzeul din Năsăud, profilat pe
etnografie şi artă populară ; muzeele
memoriale ,.George Coşbuc" in satul
Coşbuc (casa in care s-a născut poetul),
"Liviu Rebreanu" la Năsăud (casa in care
li copilărit scriitorul) şi ,,Ioan Pop Rete-
ganul" la Reteag.
O amplă dezvoltare cunoaşte mişcarea
artistică de amatori, care cu sprijinul
centrului judeţean de îndrumare a crea-
ţiei populare şi a mişcării artistice de
masă are menirea de a aduce la lumină
bogatul tezaur folcloric al acestei regiuni
pitoreşti, prezent in mai toate localităţile

judeţului. Despre nivelul artistic realizat
stau mărturie numeroasele di11tlncţil
acordate cu prilejul unor competiţii ar-
tistice interne şi internaţionale. Astfel
corul din Leşu se bucură de faima de a
fi fost de 2 ori laureat pe ţară, formaţia
de trişcaşi din aceeaşi localitate de 3 ori,
formaţia de teatru de păpuşi a casei de
cultură din Bistriţa de 2 ori etc. La con-
cursul al VI-lea al formaţiilor artistice
şi muzical-coregrafice de amatori, casele
de cultură din Bistriţa şi Năsăud au primit
,.Cupa pentru cea mai bună activitate".
De asemenea, au primit premii la di-
verse festivaluri şi concursuri formaţia
de teatru a căminului cultural din Live-
zile, corul căminului cultural din Maieru,
brigada artistică de agitaţie a căminului
cultural din Bistriţ;a, formaţia de fluieraşi
a căminului cultural din Leşu, formaţia
de dansuri a căminului cultural din Mo-
nar, fanfara căminuini cultural din Să­
rata, grupul vocal in limba germană a
căminului cultural din Livezile, precum
şi o serie de solişti vocali şi instru-
mentişti.
Ansamblul "Comuna de pe Someş" al
casei de cultură din Bistrita a obţinut in
Franţa, în anul 1969, Marele premiu in-
ternaţional şi Cupa de aur a Olimpiadei
folclorice de la Mont-Dore. In 1970, ln
Italia, la cel de-al VIII-lea Festival in-
ternaţional de folclor de la Castel de!
Piano, acelaşi ansamblu a obţinut "Cas-
tana de aur" şi Cupa de Carrara a oraşu­
lui Marina di Massa, iar in 1971, la cel
de-al 18-lea Festival internaţional de la
Agrigento şi la Festivalul din provincia
Calabria (Castrovilari) premiul I şi "Cupa
Preşedintelui Italiei".
Crearea noului judeţ Bistriţa-Năsăud a
facilitat şi pe planul culturii o adevărată
efervescenţă. Au apărut numeroase ini-
ţiative, s-au organizat manifestări artis-
tice de amploare, care se inscriu încă de
pe acum in peisajul cultural al ţării, cum
ar fi "Festivalul culesului cireşelor" de la
Braniştea, "Festivalul fanfarelor" de la
Dealul Herinii, "Rapsodia trişcaşilor" do!
la Leşu, cu participarea judeţelor Mara-
mureş, Suce:l.Va etc.
www.cimec.ro
l U D E 'J' U L B lS T B 1 'J' A-N A S A U D 1L6
Cu vestitele sale zone folclorice, jude-
ţul Bistriţa-Năsăud oferă o mare diver·
sitate pe tărîmul creaţiei populare, ma-
nifestată atit in dans şi cintec, cit şi in
pitorescul şi frumuseţea costumului popu-
lar. Această parte a ţării posedă unul din
cele mai de preţ tezaure folclorice. Dintre
dansuri mai răspîndit este Bărbuncul,
dans specific fecioresc, caracterizat prin-
tr-un mare număr de figuri de joc,
tempo viu, varietate ritmică, întregit
prin spectaculozitatea mişcării braţelor.
ceea ce conferă jocului sensibilitate şi
măiestrie ; urmează Rarul, Tireava, De-a
lungul, Invirtita şi Ardeleana.
Folclorul poetic răspîndit larg in zona
Năsăudului, Bistriţei ca şi pe Birgaie, doi:-
nele, bocetele, cîntecele bătrîneşti sau
strigăturile reflectau pînă mai ieri dure-
rea şi dorul, dragostea şi ura, jalea şi nă­
dejdea, confirmind totodată uluitoarea
gamă de sentimente specifice sufletului
omului din popor, remarcabila sa capa-
citate de a da expresie artistică acestor
sentimente.
In anii noştri, folclorul judeţului a fost
cultivat cu deosebită grijă. Numeroase
studii, publicaţii, lucrări, alături de vasta
mişcare artistică de amatori, au reliefat
şi reliefează cu pregnantă nepreţuitele
sale valori, pătrunse de un profund uma-
nism. In acelaşi timp asistăm la o del-
voltare a folclorului, la apariţia unor noi
producţii, care reflectă realităţile de as-
tăzi, viaţa tumultuoasă a constructorilor
socialismului.
SANATATEA PUBLICA. Asistenta me-
dicală pe teritoriul judeţului este asigu-
rată de 8 spitale, 60 de circumscripţii me-
dico-sanitare, 5 dispensare, 3 policlinici,
4 staţionare de circumscripţie şi 35 de
case de naştere. Numărul personalului sa-
nitar se ridică la 1 781 de cadre cu pre-
gătire superioară, medie şi elementară,
revenind in medie 1146 de locuitori la un
medic. La sfîrşitul anului 1971, unităţile
de asistenţă medicală dispuneau de un to-
.tai de 1 502 paturi, din care 1 274 in spi-
tale.
Ca urmare a măsurilor luate pe linia
ameliorării stării de sănătate a populatiei.
indicele de mortalitate infantilă in 1970
116 J U DE TU L B 1 S T.R 1 T A·N AS AUD
er.a la mai puţin de 1/3 faţă de indicele
anului 1938, iar cel de mortalitate gene-
rală scade in aceeaşi perioadă la mai mult
de 1/2.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Mişcarea
sportivă de masă a luat un mare avint
în anii puterii populare şi in judeţul Bis-
triţa-Năsăud. In vederea îndrumării acti-
vităţii sportive activează circa 257 de in-
structori voluntari, 264 de arbitri, 41 de
antrenori calificaţi, 89 de profesori de
educaţie fizică, dintre care numai in ora-
şul Bistriţa peste 20. La dispoziţia celor
care practică sportul este pusă o largă
bază sportivă in toate oraşele şi mai in
fiecare comună din judeţ, unde se prac-
tică indeosebi fotbalul, handbalul, atle-
tismul, schiul, oina etc.
TliRISMUL. Judeţul Bistriţa-Năsăud
prin variatele sale forme de relief, ca şi
prin monumentele sale istorice şi de artă,
prezintă un puternic punct de atracţie ~u­
ristică. Indeosebi zonele montane - Mun-
ţii Rodnei, Munţii Călimani şi Ţibleşu­
lui - oferă in toate anotimpurile prive-
lişti minunate celor care practică turis-
mul. In căldările superioare ale masivu-
lui sint risipite numeroase lacuri glaciare,
ca cel din Tarniţa Negoiescului sau tăul
Lala, cel mai frumos lac din Munţii Rod-
nei, situat la o altitudine de aproape
2 000 m. In Munţii Birgăului, la Tihuţa, se
găseşte "Molidul-candelabru", exemplar
unic fn ţară. Pentru servirea turiştilor
au fost amenajate cabanele Col!biţa, Va-
lea Vinului, Piatra Fintinele, Cormaia. Cea
mai Importantă statiune balneoclimate-
rlcă din judeţ este Singeorz-Băi, care dis-
pune de izvoare de apă minerale indi-
cate indeosebi pentru bolile de stomac şi
ficat.
Printre monumentele istorice şi de artă
merită amintite, in afară de monumentele
existente in oraşele Bistriţa şi Năsăud,
ruinele cetăţii Rodna, castelele şi casele
feudale din localităţile Matei, Urmeniş,
Posmuş etc., precum şi elementele de artă
populară şi folclor din Valea Someşulul,
Valea Birgăului, Valea Şieului.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
urma îmbunătăţirii organizării
admin!s-
www.cimec.ro
trativ-teritoriale a ţării s-au. creat con-
diţii propice şi pentru dezvoltarea econo-
miei judeţului Bistriţa-Năsăud. In lumina
directivelor Comitetului Central al Parti-
dului Comunist Român privind necesita-
tea dezvoltării industriale a unor judeţe
şi oraşe rămase in urmă, judeţul Bistriţa·­
Năsăud, dată fiind baza de materie primă
existentă pe teritoriul judeţului, are per-
spective importante pentru dezvoltarea
indeosebi a industriei uşoare, a industriei
construcţiilor de maşini, a industriei de
prelucrare a lemnului şi a industriei ali-
mentare.
Astfel pînă in 1975 s-a prevăzut con-
struirea unei uzine de utilaje pentru in-
dustria materialelor de construcţii şi re-
fractare, deschiderea şi punerea in ex-
ploatare a zăcămintelor de la Valea Blaz-
nei, precum şi o serie de fabrici : de acu-
mulatori, de produse ceramice, de prefa-
bricate, de sticlărie-menaj, de mobilă, de
plăci aglomerate din lemn, de plăci fnno-
bilate, de textile, de tacimuri, de piine,
o tipografie ş.a. ; <> parte din aceste
obiective au şi intrat în funcţiune.
Importante măsuri sint prevăzute pen-
tru dezvoltarea agriculturii. Astfel, pen-
tru anul 1975 este prevăzut ca producţia
globală agricolă sA crească cu 80•/o faţă
de 1970, din care producţia vegetal!\ cu
105DJo.
In ceea ce priveşte comerţul se prevede
ca in 1975 desfacerile de mărfuri prin uni-
tăţile comerciale să crească cu 510/o faţă
de 1970, iar in domeniul tra'lsporturilor
şi telecomunicaţiilor se prevede dublarea
liniei ferate Dej-Beclean, constru;rea unor
staţii de întreţinere auto şi a unor auto-
gări ; a fost prevăzută şi realizată extin-
derea centralei telefonice automate.
Se va dezvolta baza materială a fnvăţti­
mintului, artei, culturii, ca şi a asistentei
medicale ; se va mări spaţiul de şcolari­
zare, astfel că pînă in 1975 se vor da in
folosinţă 132 de noi săli de clasă, iar la-
boratoarele vor fi dotate cu mobilierul
şi aparatura necesară ; se vor construi noi
cAmine culturale şi cinematografe ; se
vor dezvolta staţiunile climaterice ; fn 1973
se vor da in folosinţă la Singeorz-Băi 2
complexe sanatoriale (unul cu 600 şi altul
 ~ 1J D E T 1J L B 1 S T B 1 T A-N A S A 1J D 117

cu 900 de locuri de cazare). Le Bistriţa se Toate acestea vor determina o creştere

va construi un hotel cu 216 locuri. Pirti substanţială a nivelului de trai materiali
In 1975 se vor construi in judeţ 4 576 de· şi spiritual al locuitorilor judeţului Bis-
apartamente. triţa-Năsiud.

J U D E Ţ U L B J S T R 1 T A-N A S A U D

cu reşedinta In oraşul Bistriţa

Oraşe : 4. Localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor : 14. Comune : :;J. Sate : 23S.
(din care aparţin oraşelor
: 3).

B. ORAŞE

1. oraşul B 1 STR 1 TA. Localitil.ti componente ale oraşului : 1. B J STR J Ţ A ; 2. Chinda :·

J. Sil.rata ; 4. Slgmir ; 5. Slătiniţa ; 6. Unirea ; 7. Viişoara. ·
~. oraşul B E C LE AN. sate ce aparţin oraşului : 1. Coldău ; 2. F!ga ; 3. Rusu de J('~.

3. Oraşul N A S AUD. Localităţi componente ale oraşului : 1. N A S AU D ; 2. Liviu Rebreanu ;.

3. Luşca.

4. Oraşul S J N G E O R Z-B A J. Localităţi componente ale oraşului : 1. S ING J ORZ-BA J ;.

2. corma!a; 3. Valea Borcutulut.

C. COMUNE

l. Comuna BISTRIŢA BIRGAULUJ. Satele componente : 1. BISTRIŢA BIRGAULUI ; 2. Coliblţa.

2. Comuna BRANIŞTEA. Satele componente : 1. BRANIŞTEA ; 2. C!reşoaia; 3. Măluţ. 3. Comuna.
BUDACU DE JOS. Satele componente : 1. BUDACU DE JOS ; 2. Buduş ; 3. Jelna ; 4. Monarlu ;
5. Sim!oneşt!. t. Comuna BUDEŞTJ. Satele componente : 1. BUDEŞTI ; 2. Budeşti-Finaţe ;.
3. Ţagu ; 4. Ţăgşoru. 5. Comuna CAIANU MIC. Satele componente : 1. CAIANU MIC ; 2. Că!anu
Mare ; 3. Clceu-Poten! ; t. Dobr!c ; s. Dobr!cel ; 8. Dumbrăvlţa. '· Comuna CETATE. satele-
componente : 1. SATU NOU ; 2. Budacu de Sus ; 3. Dumltr!ţa ; t. Orhelu Blstr!ţel ; 5. Petr!ş ;
E. Ragla. 7. Comuna CJCEU-GIURGEŞTJ. Satele componente : 1. CJCEU-GIURGEŞTI ; 2. Breaza;.
3. Dumbrăven! ; 4. Negr!leşt1 ; 5. Purcărete. 8. Comuna CffiOClnŞ. Satele componente :
1. CHJOCHIŞ ; 2. Apat!u ; 3. Bozteş ; 4. Buza Cătun ; 5. Cheţlu ; 6. Jlmbor ; 7. Manie ; 8. S!nn!-
coară ; 9. Strugureni ; 10. Ţentea. 9. Comuna ClnUZA. Satele componente : 1. CHIUZA ;
2. Mireş ; 3. P1atra ; 4. Săsarm. 10. Comuna COŞBUC. Satele cOmponente : 1. COŞBUC ; 2. Bi-
chle!u. 11. Comuna DUMITRA. Satele componente : 1. DUMITRA ; 2. Ceparl ; 3. Tărp!u.
12. Comuna FELDRU. Satele componente : 1. FELDRU: 2. Nepos. 13. Comuna GALAŢII BIS-
TRIŢEJ. Satele componente : 1. GALAŢII BISTRIŢEI; 2. Albeştli Blstr!ţel ; 3. Dlpşa ; 4. Re-
rina; 5. Tonciu. 14. comuna ILVA MARE. Satele componente: 1. ILVA MARE; 2. Ivtmeasa.
15. Comuna ILVA MICA. Satele componente: 1. ILVA JIIIICA. 15, Comuna JOSENII BIR-
GAULUI. Satele componente: 1. JOSENII BlRGAULUI; 2. Jl/l!jlocen!! Btrgăulul; 3. Rusu.
Blrgăulut; t. Strimba. 17, comuna LEClnNŢA. Satele componente: 1. LECHINŢA; 2. Bun-
gard ; 3. Ch!raleş ; 4. Slngeorzu Nou ; 5. Slnlacob ; 8, Ţ!gAu ; 7. Vermeş. 11. Comuna LEŞU.
Satele componente : 1. LEŞU ; 2. Lunea Leşulu!. 19. Comuna LIVEZILE. Satele componente :
1. LIVEZILE ; 2. Cuşma ; 3. Dorolea ; 4. Dumbrava ; 5. Valea Poenl!. 20. Comuna LUNCA
lLVEI. satele componente : 1. LUNCA ILVEI. 21. Comuna IIIIAIERU. Satele componente :
1. MAIERU ; 2. An!eş. 22. Comuna MATEI. Satele componente: 1. MATEI; 2. Bld!u; 3. Corvi-
neştl ; 4. Enclu ; 5. Flntlnele ; 6. Moruţ. 23. Comuna MAGURA ILVEI. Satele componente :
1. MAGURA ILVEI ; 2. Arşiţa : 3. Poiana Ilvel. It. Comuna JIII.ARIŞELU. Satele componente :
1. MARIŞELU ; 2. Blrla ; 3. Domneşti ; 4. Jelca ; 5. Măgurele ; 6. Neţenl ; 7. Slntloana. 25. Co-
muna MICEŞTII DE CIMPIE. Satele componente : 1. MJCEŞTII DE ClMPIE ; 2. Flnt!nlţa ;.
3. Vlsuia. 26. comuna MILAŞ. Satele componente : 1. MILAŞ ; 2. Comlod ; 3. După Deal ;.
4. Ghemeş ; 5. Htrean ; 8. Orosfaia. 27. Comuna IIIIONOR. Satele componente : 1. MONOR ;.
2. Gled!n. 28. Comuna NIMIGEA. Satele componente : 1. NIIIIIIGEA DE JOS ; 2. Floreşu ;
3. Mint!u ; 4. Mititei ; 5. Jlllocod ; 6. Mosoşen! ; 7. Nlml&ea de Sus ; 8. Tăure. ZI, Comuna.
NU.ŞENI. Satele componente : 1. NUŞENI ; 2. Beud!u ; 3. Dumbrava ; 4. Feleac ; 5. Malln ;.

www.cimec.ro
118 1 U D E T U L B 1 S T R 1 T A·N A S A U D

t. Rusu de Sus; 7. VIţa, 30. Comuna PARVA. Satele componente: 1. PARVA. 31. Comuna
PETRU RAREŞ. Satele componente: 1. RETEAG; z Bata; 3. Ciceu-corabla; l. Ciceu-Mihăieşti;
li. Leleştt. 32. Comuna PRUNDU BIRGAULUL Satele componente: 1. PRUNDU BIRGAULUI;
2. Susenll BirgAulul. 33. Comuna REBRA. Satele componente : 1. REBRA. 31. comuna REBRI-
ŞOARA. Satele componente : 1. REBRIŞOARA ; 2. Gersa 1 ; 3. Gersa II ; 1. Poderel. 35. co-
muna RODNA. Satele componente : 1. RODNA ; 2. Valea Vinului. 36, Comuna ROMULI. Satele
componente : 1. ROMULI; 2. Dealu Ştefănlţei. 37. Comuna SALVA. Satele componente :
1. SALVA ; 2. Runcu Salvei. 38. Comuna SILIVAŞU DE CIMPIE. Satele componente : 1. SILI-
VAŞU DE CIMPIE; 2. Draga; 3. Flnaţele Slllvaşulu1; 4. Porumbenil. 39. Comuna SINMIHAlU
DE C!MPIE. Satele componente : 1. S!NMIHAIU DE ClMPIE ; 2. Brăteni ; 3. La Curte ;
t. Sălcuţa ; 5. Stuplnl ; 6. Zorenl. 40. Comuna SPERMEZEU. Satele componente :
1. SPERMEZEU ; 2. HAlmAsAu ; 3. Lunea Borlesei ; 4. Păltlneasa ; 5. Sita ; 6. Şesuri
Spermezeu-Vale. U, Comuna ŞANŢ. Satele componente : 1. ŞANŢ ; 2. Valea Mare.
42. Comuna ŞIEU. Satele componente : 1. ŞIEU ; 2. Ardan ; 3. Posmuş ; 4. Şoimuş.
43. Comuna ŞIEU·MAGHERUŞ. Satele componente : 1. ŞIEU-MAGHERUŞ ; 2. Arcalia ; 3. Chil~­
telnic ; 4. cralnlmAt ; 5. Podlrel ; 6. SArăţel ; 7, Valea MAgheruşulul. 44. Comuna ŞIEU-ODOR·
HEI. Satele componente : 1. ŞIEU-ODORHEI ; 2. Agrlşu de Jos ; 3. Agrlşu de Sus ; 4. Bretea ;
5. Coasta ; e. Crlstur-Şieu ; 7. Şlrloara. 45. Comuna ŞIEUŢ. Satele componente : 1. ŞIEUŢ ;
2. Lunea ; 3. Ruştior ; 4. Seblş. 46, Comuna ŞINTEREAG. Satele componente : 1. ŞINTEREAG ;
2. BlAjenU de Jos ; 3. BlAjenii de Sus ; 4. Calla ; 5. Coclu ; 6. Şleu-Sflntu ; 7. Şlntereag-Garâ.
47. Comuna TEACA. Satele componente : 1. TEACA ; 2. Archiud ; 3. Budurlenl ; 4. Ocniţa ;
5. Pintlcu ; 6. Viile TecU. 48. Comuna TELCIU. Satele componente : 1. TELCIU ; 2. Fiad ;
3. Telcişor. 49. Comuna TIHA BlRGAULUI. Satele componente : 1. TIHA BtRGAULUI ; 2. Clasa ;
J. MureşenU BlrgAulul ; 4. Piatra Flntlnele ; 5. Tureac. 50. Comuna T!RLIŞUA. Satele com-
ponente : 1. TlRLIŞUA ; 2. Agrieş ; 3. Agrleşel ; 4. Borleasa ; 5. Cireaşl ; 6. Lunea SăteascA ;
7. Mollşet ; 8. Oarzlna ; 9. RAcAteşu ; 10. Şendroala. 51, Comuna URIU. Satele componente :
1. URIU ; 2. CrlsteştU Ciceulul ; 3. HAşmaşu Ciceulul ; 4. Illşua. 52. Comuna URMENIŞ. Satele
componente ; 1. URMENIŞ ; 2. Clmp ; 3. Coşerlu ; 4. Delurenl ; 5. Flnaţe ; 6. Podenii ; 7. Scoabe ;
8. Şopteriu ; 9. Valea ; 10 Valea Mare. 53. Comuna ZAGRA. Satele componente : 1. ZAGRA ;
2. Alunişul ; 3. Perlşor ; 4. Poienile Zagrel ; 5. Suplal.

La definitivarea textului au colaborat ; Tiberiu Bolog, Leon Burian. Tituî Frenţiu.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL BOTOŞANI
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Bo-
toşani este situat in extremitatea nord-
estică a ţării noastre, învecinîndu-se Ja
sud cu judeţul laşi, la vest cu judeţul Su-
ceava, iar la nord şi est limita judeţului
este marcată de graniţa R. S. România cu
U.R.S.S.
Are o suprafaţă de 4 965 km 2, ceea ce
reprezintă 2,1% din suprafaţa ţării.
RELIEFUL este reprezentat in jumătatea
nordică printr·o parte deluroasă a depre-
siunii Jijiei, cu coline domoale care nu
depăşesc 200 m altitudine ; spre est se in-
tinde o zonă de cîmpie in lungul Prutului,
iar spre vest zona de terase inalte de pe
malul sting al Siretului, care fac parte din
zona sud-estică a Podişulul Sucevei, cu
înălţimi mai mari, de circa 300 m, ce cul-
minează in sud-vest cu prelungirea nor-
dică a culmii Dealul Mare, care atinge al-
titudinea maximă de 593 m . Interfluviile
păraielor care brăzdează partea mijlocie
a judeţului au caracter de poduri structu-
rale in care văile principale s-au adincit
cu 50-100 m. Eroziunea este marcată prin
spălarea versanţilor, prin alunecări ,
curgeri de gloduri şi sufoziunl.
CLIMA are un caracter continental, tem-
peratura medie anuală fiind cuprinsă in-
tre 9,5 ° şi ac ; excepţional, in 1940 media
anuală a fost mai scăzută, adică 6,8•, iar
In 1936 a fost mai ridicată, respectiv 10,3°.
Temperatura maximă absolută înregis-
trată a fost de 39,4° (anul 1952 la Bo-
toşani) şi cea minimă absolută de -32,5"
www.cimec.ro
(în anii 1911, 1937, 1940 la Dorohoi) . Du-
rata medie anuală a timpului fără îngheţ
f'Ste de 184 de zile. Precipitaţiile atmos-
ferice au valori cuprinse intre 500-600
mm/an. Iernile sint sărace in zăpadă, iar
verile au regim scăzut de umezeală. Pre-
cipitaţiile cele mai abundente cad in
prima jumătate a verii (224 1/ml), iar
iarna cirra 84,9 l/m 2 ; zona cea mai se-
cetoasă est~ bazinul Jijiei, iar cea mai bo-
gată în precipitaţii este lunea Siretului,
dar in general cantitatea de apă este in-
suficientă pentru dezvoltarea optimă a
culturilor, ceea ce reclamă amenajarea
unui sistem complex de irigaţii. Vîntul
predominant are direcţia nord-vest
sud-est, cu o viteză medie lunară de
3,8 m/s.
HIDROGRAFIA. Reţeaua hidrograflcă are
direcţia generală nord-vest - sud-est şi
este formată din Prut la est şi Siret la
vest ; in partea centrală este drenat de
Başeu şi Jijia cu afluentii săi mai impor-
tanţi : Sitna, Miletinul şi Dresleuca, care
împreună au un debit de circa 2 m 3 's~
Majoritatea afluenţilor Jijiei seacă vara,
au turbiditate mare (peste 3 000 mg/1) şi
o mineralizare ridicată (1 000-3 000 mg/ll .
Caracterul scurgerii rîurilor din inte-
riorul judeţului, cu creşteri primăvara ,
care produc inundaţii mari, şi secări in
timpul verii, amplitudine de nivel ce va-
riază in multe locuri intre 2-6 m, au ne-
terminat posibilitatea creării de numt!-
roase iazuri , folosite pentru irigaţii, ali-
120 .JUDETUL BOTOŞANI
mentare cu apă şi pescuit. In prezent In
judeţul Botoşani existi 173 bazine pis-
cicole cu o suprafaţă de circa 3 320 ha şi
cu un volum de apă de circa 48 000 000 m 1 ;
~le sint create prin zAgAzuirea văilor in
-care se acumuleazA apa proveniti dln to-
pirea zăpezilor, din ploile de primAvarA şl
din scurgerea apelor pe cursurile de ape
~xistente. Printre iazurile mai Impor-
tante sint : Dracşani, Hăneşti, Havirna,
Negrenl, Unţeni.
SOLURILE sint puţin variate, dominind
·cernoziomurile levigate, la care se adaugA,
pe pArţile joase ale reliefului, cernozio-
murile tipice ; in cuprinsul acestor soiuri
.apar petice de soloneţuri şi solonceacuri
formate prin acumularea sirurilor rezi-
duale ale rocilor. In părţile mai inalte ale
reliefului sint soiuri cenuşii rnchise,
brune-cenuşii, iar in partea de vest, tn
zona de podiş, sint soiuri brune podzolite.
In zonele de luneA, pe valea Prutului şl
.a Siretului s-au format soiuri aluvionare
foarte fertile. Griu! cultivat in zonele cu
fertilitate ridicatA din judeţul Botoşani
~ste renumit pentru conţinutul mare in
gluten şi pentru proprietAţile deosebite de
panificaţie.
Subsolul are o structură de platformă
cu o uşoară inclinare de la est la vest
fiind constituit din roci sedimentare cal~
-caroase cu intercalaţii de gresi!, marne,
argile şi nisipuri sarmatlce şi pllocene ;
-complexul sedimentar are grosimea de
:800-1 000 m, este dispus pe un funda-
ment de gn.aise străbătute de intruziuni
granitice şi este acoperit de lehmuri loe-
ssoide, depozite aluvionare şi depozite la·
custre de vîrstă cuaternară.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Vegetaţia naturală
~ste caracteristică zonei de silvostepă, in
prezent ocupatA in special de terenuri
agricole şi mai puţin de pajişti stepice
xeromezofile secundare (Festuca valesi-
.aca, Stipa joannis) şi cu mici pitcuri de
pădure de Quercus robur sau de Quercus
petraea.
In partea vestică, central-nordică şi su-
dică, terenurile agricole şi pajiştile se-
cundare şi derivate (Festuca pseudo-
www.cimec.ro
vina, Festuca sulcata, Andropo~~oon lschae-
mum) ocupă locul fostelor păduri de
Quercus robur, din care s-au mai păstrat
doar suprafete restrinse. In nord-vest se
intind păduri de gorun, terenuri agricole
şi pajişti stepizate secundare pe locul
acestor păduri7" iar in sud-vest făgete de
deal şi păduri de fag amestecate cu gorun.
Resursele minerale ale subsolului sint
reprezentate prin nisipuri cuarţoase de
cea mai bună calitate la Miorcani şi Hu-
deşti, prin depozitele de turbă de la
Dersca, prin acelea de gips de la Cuzlău
şi Ivăncăuţi, cit şi prin unele iviri de suie
solfarian In regiunea Darabanl.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Vestigiile trecutului de pe teritoriul
judeţului relevă aşezări tncă din perioa-
dele paleoliticului şi neoliticului (Ripi-
ceni, Mitoc, Truşeşti, Drăguşeni), precum
şi urmele unor cetăţi traco-getice (Stin-
ceşti). Prima menţiune documentară, in-
tr-un izvor românesc, despre aceste me-
leaguri se referă la tirgul Dorohoi, po-
menit in actul din 6 octombrre 1407 in-
cheiat la Lvov intre boierii moldoveni şi
regele Poloniei. Cea dintii menţiune do-
cumentară despre oraşul Botoşani datează
din 1439. Ştefan cel Mare, Petru Rareş.
Alexandru Lăpuşneanu, Ieremia Movilă şi
alţi domnitori aveau curţi in această
străveche aşezare. De aici Petru Rareş a
dat o serie de "cărţi domneşti" către ce-
tatea Bistriţei (1527, 1529, 1530) şi cetatea
Braşovului (1530, 1531), iar Miron Costin,
Ion Neculce, Dimitrie Cantemir atestă in
cronicile lor rolul economic, inflorirea
tirgului şi a ţinutului Botoşanilor.
In trecutul istoric al judetului se in-
scriu evenimente importante din viaţa po-
porului român. Pe aceste locuri, in 1476
Ştefan cel Mare i-a invins pe tătari la
Ştefăneşti; tn 1499 a luptat impotriva
turcilor, iar în 1497 i-a invins pe Ieşi la
Cişmea, bătălie in legătură cu care tradi-
ţia, consemnată de cronicarul Ion Neculce,
aminteşte de o ,.Dumbravă Roşie", pro-
babil cea de la Botoşani. Aceste meleaguri
sint martore şi ale ultimei bătălii victo-
rioase a lui Mihai Viteazul (la Verbia -
1600) în acţiunea de centralizare politică
a celor trei ţări româneşti. La Dracşani
 R. JUDEŢUL BOTOŞANI
LEGENDĂ
~ Municipiu re;edinlă de judel
O Oral&
• Comune
Frontieră de sloi
limită de judet
lim~ă de comună
~· Teritoriul municipiului ~i ora~elar
Teritoriul comunelor suburbane

........

www.cimec.ro
 122 J U D E TU L B OT O Ş AN 1
a fost lnfrîntă în 1616 armata leşilor care
venise să spnJme înscăunarea fiului
Doamnei Elisabeta Movilă pe tronul Mol-
dovei. Ca formă administrativ-teritorială
organizată se constituie în 1741 sub de-
numirea de ţinutul Botoşani şi se păs­
trează ca atare pînă la reforma adminis-
trativă din timpul lui Al. 1. Cuza, cînd
vornicia de Botoşani se transformă in ju-
deţul Botoşani ; pînă in 1741 o parte a
actualului teritoriu al judeţului era ocol
dependent de ţinutul Hirlăului, iar o altă
parte compunea ţinutul Dorohoi.
Exploatarea ţărănimii de către marii la-
tifundiari din ţările române a provocat in
trecut mari nemulţumiri care au culmi-
nat cu răscoale ale căror flăcări au pornit
uneori de pe aceste meleaguri. In 1888 au
avut loc răscoalele ţărăneşti de la Corn!
şi de la Dumbrăveni, iar in 1907 la Flă­
mînzi s-a aprins flacăra răscoalei care s-a
intins in toată ţara, zguduind din temelii
regimul burghezo~moşieresc. La 5 martie
1907 au căzut primele jertfe ale ţărănimii
revoltate, prin împuşcarea la Botoşani a
unor ţărani din satele învecinate.
Pe fondul creşterii mişcării muncito-
reşti din ţara noastră, in decembrie 1891
se înfiinţează la Botoşani "Clubul mun-
citorilor", iar in martie 1892 apare ziarul
socialist "Proletarul", in coloanele căruia
s-au afirmat prin activitatea lor progre-
sistă dr. Panait Zosin, H. Sanielevici şi
alţii.
Viaţa culturală a judeţului s-a mani-
festat şi in trecut pe mal multe planuri :
prin înfiinţarea in 1883 a socletăţit "Ar-
monia" şi in 1889 a Ateneulul Român din
Botoşani, care au desfăşurat o susţinută
activitate artistică, culturală şi de
popularizare a ştiinţei. Mal tirziu s-a con-
stituit Casa de sfat şi citire "N. Iorga",
Liga culturală, Universitatea populară
"N. Iorga" şi Universitatea populară Un-
gureni, aşezăminte care au desfăşurat o
intensă activitate cultural-educativă. In
intervalul 1866-1968 au fost editate In
oraşul şi judeţul Botoşani 137 de reviste
şi ziare, dintre care multe au răspindlt
ştiinţa şi cultura in păturile largi ale
populaţiei, fiind in acelaşi timp şi tribune
www.cimec.ro
in care mulţi scriitori progresişti au mili-
tat pentru dreptate socială, demascind ra-
cilele vechiului regim şi contribuind la
organizarea ţăranilor şi muncitorilor tn
lupta lor pentru revendicări politice şi
economice. Denumirile unora din aceste
publicaţii sint edificatoare, ele fiind prin
însuşi titlul lor purtătoare ale ideilor de
progres social : "Rostul Român" (1866),
"Deşteptarea" (1869), "Libertatea" (1889),
"Patriotul Român" (1896), ,,Clopotul"
(1933), "Clasa noastră" (1934), "Patriotism
şi literatură" (1942).
La ziarul "Clopotul", astăzi organul de
presă al Comitetului judeţean Botoşani al
P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean,
au colaborat in trecut Scarlat Calimachi,
fondatorul ziarului, Tudor Arghezi, Gala
Galaction, Demostene Botez şi mulţi alţi
cărturari şi oameni de artă şi cultură pro-
gresişti.
POPULAŢIA judeţului Botoşani număra
480 068 de locuitori (la 1 iulie 1971), re-
prezentind 2,3o/o din populaţia ţării, dintre
care 19,90fo in mediul urban. Majoritatea
populaţiei trăieşte in mediul rural, unde
ocupaţia de bază este agricultura. Densi-
tatea era de 96,7 locuitori(km2. Sporul na-
tural al populaţiei in 1971 a fost de 16,2
la 1 000 de locuitori, adică peste media pe
ţară.
Numărul salariaţilor din judeţ era in
1971 de 50 913. Din totalul lor erau ocupaţi
in industrie 25,10fo, in construcţii 8,9ot0 , in
agricultură 16,80fo, in transporturi şi tele-
comunicaţii 7,6%, in învăţămînt, cultură
şi artă 12,80fo, in domeniul ocrotlril să­
nătăţii, asistentei sociale şi culturii fizice
7,40fo, in sectorul circulaţiei mărfurilor
11,7Jfo, in administraţie 2D/o etc.
LOCALITATILE. In judeţul Botoşani sint
1 municipiu, 3 oraşe, 7 localităţi compo-
nente ale municipiului şi oraşelor, 69 de
comune, din care 3 suburbane, şi 338 de
sate, din care 8 aparţin oraşelor.
Municipiul Botoşani este reşedinţa ju-
deţului. El a jucat in trecutul istoric un
rol important, deoarece drumurile comer-
ciale care legau ţările nordice şi din cen-
trul Europei cu cetăţile de la Marea
Neagră şi de la Dunăre, ca şi drumurile
 J U D E 'f U I. B O T O Ş A N I 123

dintre apus şi răsărit, treceau prin această TRASATURI ECONOMICE. Caractcris-

veche aşezare. Datorită fertilităţii pămîn­ t\ca economiei judeţului Botoşani este
tului, culturilor întinse de cereale, Boto- dată de economia agricolă, multilateral
şaniul a devenit in a doua jumătate a se- dezvoltată, favorizată de faptul că pămln­
colului al XIX-lea şi in primele decenii tul are un inalt grad de fertilitate. In eco-
ale secolului al XX-lea unul dintre cen- nomia Botoşanilor, agricultura, cu princi-
trele importante ale ţării, fiind menţio­ palele ei ramuri - culturile vegetale şi
nat in statisticile vremii ca al treilea creşterea animalelor -, a deţinut in tre-
oraş in ceea ce priveşte numărul de lo- cut şi deţine şi astăzi întîietatea. In ace-
cuitori. laşi timp, in zilele noastre industria cu-
Municipiul Botoşani avea la 1 iulie noaşte o continuă dezvoltare. Din totalul
1971 o populaţie de 42 145 de locuitori producţiei globale obţinute în anul 1971,
(din care 52,80/0 femei), iar împreună cu !12,4% s-au realizat in agricultură şi
comunele suburbane Curteşti, Răchiţi şi 47,60J 0 in industrie.
Stăuceni 57 161 de locuitori. In oraş este INDUSTRIA. In judeţ existau in 1971 11
concentrată cea mai mare parte a acti- intreprinderi industriale de subordonare
vităţii industriale şi social-culturale din republicană, 4 de industrie locală şi 6 co-
judeţ. Unităţile industriale din Botoşani operatiste.
dau aproape jumătate din producţia glo- Ponderea producţiei globale a principa-
bală industrială a judeţului ; in trecut lelor ramuri industriale în 1971 era :
oraşul Botoşani avea numai o industrie
alimentară slab dezvoltată. Iu pi'OI'ente faţA de:
Oraşul Dorohoi este al doilea oraş ca
produrţia producţia
mărime şi ca importanţă economică şi are Ramuri a le industriei ~loball globalA
induetriaiA induotriall
c populatie de 18 423 de locuitori Oa P• a ramurilor
1 iulie 1971) ; in trecut era un tirg co- jud•t pe ţarA
mercial cu citeva mori şi prese de ulei,
T~tal induotrie 100,0 0,6
iar in prezent aici se găsesc cinci unităţi
din rare:
de producţie industrială. Combustibil 0,5 0,1
Oraşul Darabani are împreună cu sa- Construcţii de maşini 'i prelu-

tele Bajura, Eşeanca şi Lişmăniţa 11 803 crarea metalelor 10.9 0.2

Materiale de conatrueţii 2,1 0,3
locuitori (1 iulie 1971). constituind un nou Exploatarea 'i pre 1ucrarea
centru urban in curs de dezvoltare. lemnului 2,6 0,2
Oraşul Săveni, avind împreună cu sa- Teztili 17.6 1,4
tele Bodeasa, Bozieni, Chişcăreni, Petri- Conl•rtii 17,5 2,2
Alim•ntarA 43.6 1,5
cani şi Sat Nou 8 220 de locuitori (1 iulie
1971), este, de asemenea, un nou centru
11rban in curs de dezvoltare. Despre o adevărată industrie in judeţul
Numărul mediu al locuitorilor pe co-
Botoşani se poate vorbi abia din anii con-
mună era in iulie 1971 de 5 791 de lo-
strucţiei socialiste. In 1949 a intrat In
cuitori, iar suprafaţa medie a unei co- funcţiune cea mai mare unitate Indus-
mune - de circa 6 800 ha, revenind, in trială - Uzinele textile "Moldova" - şi
medie, 4,8 sate la o comună. Fabrica de confecţii Botflşani, în 19&0 s-a
In ce priveşte numărul de locuitori co- dat in exploatare Fabrica de zahăr "Si-
munele judeţului Botoşani se grupează retu}" de la Bucecea, iar ulterior Fabrica
după cum urmează: 15 comune cu de confecţii din Dorohoi, Intreprinderea
7 001-10 000 de locuitori, 39 de comune minieră Miorcani şi altele.

cu 4 001-7 000 de locuitori şi 15 comune In 1971, producţia unităţilor industriei

cu 2 001-4 000 de locuitori. In 1971 lu- republicane a reprezentat 71,60/o din pro-
mina electrică a pătruns in ultimul sat Qucţia globală a judeţului şi 0,5D/o din

electrificabil. producţia pe ţară.

www.cimec.ro
12! IUDETUL BOTOŞANI
Industria locală şi cooperatlstă s-a dez-
voltat, de asemenea, prin modernizarea şi
mărirea capacităţilor de producţie, ajun-
gind ca in 1971 să dea 28,20fo din produc-
ţia globală Industrială a judeţului, parti-
-cipind cu 2,40fo la producţia pe ţară a
acestor sectoare.
Producţia globală Industrială obţlnutA
in 1971 a fost cu 71,50fo mai mare decit
in 1965 ; ritmul mediu anual de creŞ­
tere in clnclnalul 1966-1970 a fost de
iJ,30fo. Cel mai inalt ritm 1-a inregistrat
ramura materialelor de construcţii
(24,60fo), apoi a confecţiilor (17,20/o), textllă
(13,1Dfo).
AGRICULTURA. Suprafaţa agricolA re-
prezintă 82,30fo din teritoriul judeţului, Iar
<:ea arabllA 64,0Dfo. Suprafeţele arabile se
intind de-a lungul rîurilor Prut şi Siret
şi in zona plată a podlşulul dintre aceste
riuri ; dealurile şi terenurile mal puţin
productive sint ocupate de păşuni natu-
rale, de livezi şi podgorii. Din terenurile
arablle 35,20fo au fost ocupate cu porumb,
22,40fo cu griu, 10,80fo cu fioarea-soarelul,
4,4o;0 cu sfeclă de zahăr, iar restul supra-
fetelor cu cartofi, legume, diferite plante
tehnice ; 2,60fo din suprafaţa arabllă este
amenajată pentru irigaţii.
In 1971, in afarâ de suprafaţa arabilâ
a judeţului cultivatâ cu cereale şi plante
prăşitoare, 13,30fo erau pâşuni naturale,
3,1Dfo fineţe, 0,90fo terenuri pentru culti-
varea viţel de vie şi 0,90fo livezi.
In anul 1971 activitatea de producţie
agricolă s-a desfâşurat in 6 intreprinderi
agricole de stat cu un fond funciar de
8,9Dfo din suprafaţa agricolă a judeţului,
132 de cooperatlve agricole de producţie
cu un fond funciar de 78,30fo din supra-
fata agrlcolâ a judeţului ; in judeţ au
funcţionat şi 5 complexe lntercooperatlste
pentru creşterea şi îngrăşarea porcinelor.
De asemenea, există o intreprindere pen-
tru mecanizarea agriculturii, precum şi un
centru de experimentări agricole la Po-
păuţi.
Parcul de mecanizare a agriculturii era
in 1971 de 3 161 de tractoare fizice (reve-
www.cimec.ro
nind un tractor la 100 ha suprafatâ ara-
bilă), 2 923 de pluguri pentru tractor,
1 097 de cultivatoare mecanice, 1 857 de
semânători mecanice, 1 022 de combine
pentru păioase, 125 de combine pentru
plante de siloz, 368 de maşini de împrăş­
tiat îngrăşăminte chimice etc.
Sectorul pomicol se remarcă prin pro-
ducţii sporite de fructe - prune, cireşe,
vişine, nuci.
Creşterea animalelor este una din pre-
ocupările importante in agricultura jude-
ţului ; in medie, in 1971, la 100 ha de te-
ren reveneau 48,2 taurine, la care predo-
minâ rasa bâlţatâ românească, 45,8 por-
cine, predominind rasa marele alb, 114,4
ovine şi caprine, la oi predominind rasa
ţigaie şi metis-karacul.
SILVICULTURA. Pâdurile ocupâ 10,7'7\
din suprafaţa judeţului şi sint grupate
mal mult in partea de sud, sud-vest 'i
nord-vest, cit şi sub formă lnsularâ in
zona de silvostep!l. dintre Prut şi Jijia.
Pâdurile sint constituite din stejar şi go-
run (370fo), carpen (22Dfo), paltin, frasin,
artar, jugastru, ulm (200fo), salcie, plop, tel
(140fo) şi fag (70fo). Anual se exploatează
circa 70 000 m• masâ lemnoasA şi tot
anual se reimpâduresc circa 320 ha cu
specii care cresc repede şi de mare pro-
ductivitate, cum sint plopul, sâlcille se-
lecţionate, salcimul etc.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Vînatul prin-
cipal n constituie Iepurele. Alt vinat, dar
mal puţin reprezentativ, este câpriorul,
mistreţul, raţa săibatld, potimlchea, pre-
pelita. Anual se recolteazâ din fondul de
vinAtoare circa 14 tone de carne (din care
aproximativ 80Dfo se valoriflcâ la export)
şi circa 10 000 de piei şi blânuri pentru
industria prelucrătoare. In pâdurile Cor-
dăreni, Cucorânl, Vâculeşti şi Ipoteşti au
fost amenajate fazanerii.
Baza pisclcolă o constituie in primul
rind iazurile, care au fost amenajate prin
zăgăzuirea pîraielor şi a rîurilor miel, şi
in al doilea rind rîurile Prut şi Siret. Ia-
zurile sînt populate cu crap de culturi"
 ;J U DE TU L B OT O Ş A N1 125

1. Sa:ll cu rAzboaie - Uzinele texWe ,.Mol-

dova"-Botoşanl
2. Transportarea şi descArcare& sfeclel de zahAr
la Fabrica de zahllr ,.Siretul"-Bucecea
3. Fermă de vite la I.A.S. Leorda
<l. Staţia de lnnobllare a nlslpulul - Dorohot
5. Teatrul ,,Mihai Eminescu• - Botoşani
6. Construcţii noi pe str. Unirii - Botoşani
7. Casa memorialA ,.Mihai Eminescu• - Ipo-
teştl

.. 7

www.cimec.ro
12G J U DE TU L BOT O ŞA N 1
producţia anuală fiind de circa 2 200 tone
peşte.
TRANSPORTURILE. Reteaua feroviară
are o lungime de 142 km, indreptindu-se
din Botoşani in direcţiile Leorda-Vereşti
şi făcînd legătura cu linia principală de
pe valea Siretului, Leorda-Dorohoi, Do-
rohoi-Ungureni spre Iaşi. Raportat la su-
prafaţa judeţului revin 28,6 km la
1 000 km 2 , mult sub densitatea medie pe
ţară.
Volumul cel mai mare in ce priveşte
4ransporturile in judeţ se realizează pe
şosele. care măsoară 380 km şosele naţio­
nale. 1 503 km şosele judeţene şi drumuri
comunale : din totalul şoselelor 218 km
sint modernizate : Botoşani-Dorohoi-Da­
rabani-Rădăuţi-Prut, Botoşani-Bucecea­
Virful Cimpului, Botoşani-Truşeşti, Bo-
10.5ani-Todireni, Botoşani-Huţani spre Su-
ceava, Botoşani-N. Bălcescu spre Iaşi.
Raportat la suprafaţa judeţului revin
280 km drumuri la 1 000 km2, ceva mal
mult decit densitatea medie pe ţară, iar
cea a drumurilor modernizate de 43,5 km
la 1000 km1•
COMERŢUL socialist de stat şi coopera-
tist se realizează printr-o reţea de 1189
de unităţi comerciale, din care 867 de uni-
tăţi de vinzare cu amănuntul şi 332
unităţi de alimentaţie publică. Unităţi ale
comerţului de stat sint organizate in mu-
nicipiul Botoşani şi oraşul Dorohoi, in ce-
lelalte localităţi urbane şi rurale unităţile
comerciale aparţin sectorului cooperatist.
Volumul de mărfuri desfăcute prin re-
ţeaua unităţilor comerţului socialist a cu 2 642 elevi interni.
sporit cu 290/o in 1970 faţă de 1965. Pon-
derea pe judeţ in volumul total al vin-
zărilor de mărfuri cu amănuntul a fost
de 50,70/o la mărfurile nealimentare,
32,70/o la mărfurile alimentare şi 16,6•/o
in alimentaţia publică.
Alte forme de comerţ se realizează in
cadrul pieţelor alimentare şi al tîrgurilor
săptămînale.
Din judeţul Botoşani se expediazăin
alte judeţe şi municipii ale : cereale,
ţării
zahăr, peşte proaspăt, cinepă şi fuior din
cinepă, pelicele, pînzeturi, confecţii, cît şi
nisip cuarţos şi innobilat de la Miorcanl,
www.cimec.ro
diferite produse ale industriei locale şi
ale cooperaţie! meşteşugăreşti.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In ju-
deţul Botoşani in anul şcolar 1971/197:?
au funcţionat : 303 grădiniţe de copil, cu
388 de educatoare, in care sint cuprinşi
circa 1/3 din numărul total al copiilor
care indeplinesc condiţiile de vîrstă cerute
ca să frecventeze această formă de in-
văţămint ; 463 de şcoli de cultură gene-
rală, frecventate de 83 664 de elevi ; 5
şcoli profesionale - două cu profil co-
mercial, două cu profil agricol şi una cu
profil sanitar -, frecventate de 855 de
elevi ; 11 licee de cultură generală, cu
4 998 de elevi la cursurile de zi, 758 la
cursurile serale şi 623 la invăţfmintul
fără frecvenţă ; 3 licee de specialitate
- unul economic, unul agricol şi un liceu
pedagogic, - frecventate de 1 375 elevi.
Dintre licee, liceul "August Treboniu
Laurian" din Botoşani se bucură de un
frumos renume. In şcolile de toate gra-
dele şi formele de invăţămint este cu-
prinsă 19,4•/o din populaţia judeţului.
Corpul didactic care predă in aceste şcoli
este alcătuit din 4 172 invăţători şi pro-
fesori şi 246 de cadre care lucrează in
şcolile de pregătire a cadrelor ; aceasta
inseamnă că la 1 000 de locuitori revin
9 cadre didactice. In judeţul Botoşani sint
2 208 săli de clasă, din care 429 in me-
iiul urban şi 1 779 in mediul rural (re-
venind pentru fiecare sală de clasă in
medie 42 de elevi). ln anul şcolar 1970/
1971 in judeţ au funcţionat 18 internate
O activitate culturală şi artistică in-
tensă desfăşoară Teatrul de stat .,Mihai
Eminescu", Teatrul de păpuşi "Vasilache"
şi orchestra simfonică din Botoşani, cele
4 case de cultură (Botoşani, Dorohoi, Să­
veni şi Darabani), cele 72 de cămine cul-
turale şi 156 de filiale săteşti, cele 150 de
biblioteci publice, cele 2 cluburi sindicale
(Botoşani şi Bucecea) şi cele 159 de cine-
matografe.
In judeţul Botoşani există 8 muzee şi
case memoriale, printre care Muzeul ju-
deţean Botoşani, care funcţionează cu 2
secţii ; una de istorie şi una de artă

plastică. In cadrul secţiei de istorie există
o expoziţie arheologicA cu materiale re-
zultate din săpături, cuprinzind perioa-
dele paleoliticului, neoliticului, epoca me-
talelor şi a migraţiei. Se remarcă in mod
deosebit din epoca neolitică ceramica de
tip cucutenian de la Drăguşeni, monu-
mentele de la Nichiteni şi Ceir (secolul
IV). Mai există de asemenea cetăţile
traco-getice de la Stinceşti, Muzeul ar-
heologic din Săveni, unde cu ajutorul ex-
ponatelor este prezentată evoluţia vieţii
omului din imprejurimile oraşului din
cele mai îndepărtate timpuri, Mc1zeul de
ştiinţe naturale din Dorohoi. Alte muzee
şi case memoriale amintesc de o seamA
de personalităţi ale artei, culturii şi
-ştiinţei româneşti care s-au născut sau au
muncit pe aceste meleaguri. Astfel sint :
Muzeul memorial .,Mihai Eminescu" de la
lpoteşti, locul de naştere al poetului, in
care sint expuse o serie de documente
care ilustrează viaţa şi opera acestuia ;
Casa memorială ,,George Enescu" din sa-
tul George Enescu (Liveni), unde s-a
născut ilustrul muzician şi unde se gâ-
seşte elq)us mobilier care a aparţinut fa-
miliei Enesc•J, obiecte atit ale familiei cit
şi ale maestrului, precum şi diverse ex-
ponate : jucării. prima vioară cu care 9.
cîntat, fotografii de familie. Un alt muzeu
,.George Enescu" există la Dorohoi, care
cuprinde diverse exponate legate de ado-
lescenta şi activitatea propriu-zisă a ma-
relui Enescu. Un alt obiectiv cultural de
mare cinste pentru aceste meleaguri il
constituie Casa memorială ,.Nicolae Iorga",
in care sint expuse mobilier. fotografii şi
diverse obiecte apartinind familiei ş! sa-
vantului, precum şi o bibliotecă cu
aproape toate operele sale. In 1972 a fost
inaugurat Muzeul "Răscoala ţăranilor din
1907", la FlAminzi.
In judeţul Botoşani s-au născut perso-
nalităţi ca : pictorii Octav Băncilă şi
Ştefan Luchian, scriitorul Ion Păun Pin-
cio, oameni de ştiinţA ca biologul Gr!gore
Antipa, geologul şi paleontologul Ion
Sim!onescu.
Tradiţiile culturale sint azi mult dez-
\"oltate. In cadrul aşezămintelor culturale
ale judeţului activează 84 de formaţii co-
www.cimec.ro
1 U O E TUL BOTO Ş A N 1 127
rale şide dansuri, dintre care unele cu
tradiţii frumoase, prezentînd cîntece şi
piese coregrafice inedite, cit şi echipe de
teatru popular şi de colinde.
• Costumele naţionale ale bărbaţilor sint
mai simple şi cu motive geometrice de
negru pe alb, ·tn timp ce costumele feme-
llo[' sint bogat inflorate, altiţele fiind
adevărate comori de artă concent['ate in
motive geomet['ice şi cu o cromatică va-
riatA.
Covoarele sint concepute in special in
linii geometrice, cimpul dominant tiind
negrul. Pe valea Siretului covoarele au şi
motive flo['ale care păst['ează o notă de
sobrietate şi de bun gust.
La 2,8 familii revine un abonament la
['adio şi radioficare şi la 8 familii un
abonament la televizor.
SANATATEA PUBLICA. In judeţul Bo-
toşani există 16 spitale cu 2 720 de paturi.
Un numă[' de 7 spitale se găsesc in mediul
urban şi 9 in mediul rural ; mai existi~
2 sanatorii TBC cu 230 paturi, 4 mate['-
n!tăţi urbane, 56 de case de naştere cu
309 paturi, 31 de staţionare pentru co-
pii şi adulţi cu o capacitate de 180 de
locuri şi 2 case ale copilului cu 306 locuri ;
5 policlinici, 82 de circumscripţii medico-
sanitare şi 8 dispensare de intreprindere
asigură asistenta medicală ambulatorie.
In unităţile sanitare lucrează 3 163 de ca-
d['e sanlta['e cu pregăti['e supe['iOa['ă, me-
die şi elementară, ['evenind un medic la
1 130 de locuito['i.
In unităţile de asistenţă medicală sint
in medie 7 patu['i la 1 000 de locuitor!, Iar
tn spitale 5,3, ambii indicatori fiind sub
media pe ţa['ă. In judeţul Botoşani func-
ţionează două cămine pentru bătrîni şi un
cămin spital pentru copii cu afecţiuni
neuropsihice.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Sportul
este practicat de elevii şcolilor şi tn
echipe organizate la marile intreprinderi.
O echipli. de baschet activeazA tn divizia B
şi douli. de fotbal in divizia C. In muni-
cipiul Botoşani s-a amenajat o sală a
sporturilor cu o sup['afaţă de 1 700 m•,
avind terenuri de volei, baschet şi hand-
bal.
UJ .JUDEŢUL BOTOŞANI
TURISMUL. Pe teritoriul judeţului Bo-
toşani se găsesc o seamă de monumente
istorice şi de artă care reprezintă nu nu-
mai importante vestigii ale trecutului
istoric şi eul tura!, ci şi atracţii turistice
deosebite. Printre acestea pot fi citate :
Schitul Balş din Frumuşica, construit in
1430 de Teodor Balş, in timpul domniei
lui Alexandru cel Bun, Biserica Popăuţi
din Botoşani, construită in 1492, şi Bise-
rica Sf. Nicolaie din Dorohoi, construită
in 1495 de Ştefan cel Mare, bisericile Us-
penia şi Sf. Gheorghe din Botoşani, con-
s.truite in 1552 de Elena Rareş, soţia dom-
nitorului Petru Rareş, Biserica Sf. Nico-
laie din satul Coşula, construită in 1535
de marele vistiernic Mateiaş Coşolvel,
Mănăstirea Vorona, construită in 1803 de
paharnicul Iordache Panaite, Bisericuta
din lemn tot din Vorona, construită in
1779. In afară de acestea, pot fi obiective
turistice şi muzeele şi casele memoriale
menţionate anterior, cit şi ' peisajele de
mare frumuseţe. De curind s-a dat in
folosinţă modernul hotel "Rapsodia".
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Avind
in vedere principalele resurse naturale
ale judeţului Botoşani, in perioada
1971-1975 se va urmări creşterea in con-
tinuare a producţiei in ramurile in-
dustriei alimenta:.-e şi uşoare, sporirea
mal accentuatA a producţiei din ramurile
construcţiei de maşini şi materialelor de
construcţii.
Obiectivele noi ce se vor construi, pre-
cum şi mărirea capacitliţilor celor exis-
tente vor face ca in 1975 producţia glo-
bală industrială să fie cu 91% mai mare
decit in 1970, inregistrindu-se in actualul
cincinal un ritm mediu anual de creştere
de 13,8%, superior ritmului pe ţară. Pro-
ductivitatea muncii in industrie va creşte
in 1975 cu 20,7% faţă de 1970. Numărul
salariaţilor ocupaţi in economia judeţu­
lui va inregistra in 1975 o creştere de
circa 16 000 salariaţi faţă de 1970, ajun-
gind ca la sfîrşitul acestui cincinal sA
revin! 128 de salariaţi la 1 000 de lo-
cuitori, faţA de 102 cit au fost in 1970.
www.cimec.ro
Din fondurile de investiţii centralizate
ale statului s-au construit şi se vor mai
construi in acest cincinal numeroase
obiective : Fabrica de utilaje şi piese de
schimb pentru industria uşoară din Bo-
toşani, Fabrica de sticlă-menaj şi corpuri
de iluminat Dorohoi, Staţia de innobi-
lare a nisipului din Dorohoi, Hala de
forje din Botoşani, Fabrica de izolatori
electrici, Fabrica de şuruburi, Fabrica
de aparataj electric de joasă tensiune,
Fabrica de mobilA etc. Vor cunoaşte de
asemenea o dezvoltare serioasA Uzinele
textile "Moldova", fabricile de confecţii
din Botoşani şi Dorohol, intreprinderile
de industrializare a laptelui, a cArnii, a
vinului. UrmeazA sA inceapă lucrArile la
lacul de acumulare şi hidrocentrala
"Stinca-Costeşti".
In sectorul agricol vor continua acţiu­
nile pentru dezvoltarea intensivă şi mul-
tilaterală a producţiei agricole în toate
unităţile din judeţ, vor spori investiţiile
pentru imbunlitliţiri funciare -, a siste-
melor de irigaţii, care vor însuma tn
această perioadA 19100 ha amenajate pen-
tru irigat, combaterea eroziunii solului pe
24 500 ha, precum şi acumulări şi regula-
rizări complexe de 40 000 000 m 1• Coope-
rativele agricole de producţie vor valori-
fica mai bine condiţiile favorabile in
vederea creşterii producţiei animale şi
vegetale, avindu-se in vedere concentra-
rea şi specializarea producţiei, indeosebi
in zootehnie. Deosebit de Investiţiile
centralizate ce se vor aloca pentru mo-
dernizarea bazei tehnico-materlale a
agriculturii, se vor construi din fondu-
rile proprii îngrAşlitorii pentru tineret
taurin (10 000 capete), complexe pentru
creşterea şi ingrlşarea porcilor (90 000
capete pe an, din care o capacitate de
60 000 a intrat in exploatare), complexe
avicole pentru oul-consum şi pul-carne,
plantări de vii (1 220 ha) etc.
Realizarea acestor obiective va contri-
bui la ridicarea pe o treaptA superioarA a
judeţului, la creşterea bunAstArii oamenilor
muncii din judeţ.
 .J U D E Ţ U L B OT O Ş A N 1 129

.JUDEŢUL BOTOŞANI

cu reşedinţa ln municipiul Botoşani

1\lunicipU : 1. Orate : 3, LocalltAţl componente ale mUDicipUlor şi ale oraşelor : 7. Comune : 61

(din care, ~uburbane : 3), Sate : 338 (cliD care, aparţin oraşelor : 8),

A. MUNICIPII

1. Municipiul B o T O Ş AN 1. Comune suburbane : 1. Comuna CURTEŞTI. sate componente

ale comunei suburbane ; 1. CURTEŞTI ; 2. .Agafton ; 3. BAicenl ; 4. Hudum ; 5. Mănăstirea
Doamnei ; 6. Orăşeni-Deal ; 7. Orăşeni-Vale. 2. Comuna RACHIŢI. Sate componente ale co-
munei suburbane : 1. RACHIŢI : 2. Clşmea; 3. Costeşti ; 4, Roşlorl. 3. Comuna STAUCENL
Sate componente ale comunei suburbane : 1. STAUCENI : 2. Sillştea ; 3. Tocilenl ; 4. Victoria.

B. ORAŞE

1. Oraşul DAR ABA N L Sate ce aparţin oraşului : 1. Bajura ; 2. Eşanca ; 3. L!şmăniţa.

z. Oraşul DoR o H O 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. D O RO H OI ; 2. Dealu
Mare ; 3. Loturi Enescu ; 4. Progresul.
3, Oraşul 8 AVE N 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Bodeasa ; 2. Boz!eni ; 3. Ghişcăreni ;
4. Petrlcanl ; 5. Sat Nou.

C. COMUNE

1. Comuna ALBEŞTI. Satele componente : 1. ALBEŞTI ; 2. Bu!măcenl ; 3. Coştlugenl ; 4. Jljla :

5. Măşcătenl ; 6. Tudor Vladimlrescu. 2. Comuna AVRAMENI. Satele componente : 1. A VRA-
MENI ; 2. Adăşenl ; 3. Aurel Vlalcu ; 4. Dimitrie Cantemir ; 5. Ichimeni ; 6. Panaitoaia ; 7. Ti-
muş ; 8. Tudor Vlad!mlrescu ; 9. Zo!ţanl. 3, Comuna BALUŞENI. Satele componente : 1. BALU-
ŞENI ; 2. Băluşenil Noi ; 3. Buzen! ; 4. Coşulenl ; 5. Draxlnl ; 6. Zăiceştl. 4. Comuna BRAEŞTL
Satele componente : 1. BRAEŞTI ; 2. Poiana ; 3. Popenl ; 4. Vîlcelele. 5. Comuna BROSCAUŢI.
Satele componente : 1. BROSCAUŢI ; 2. Slobozia. 6. Comuna BUCECEA. Satele componente :
1. BUCECEA ; 2. Bohoghlna ; 3. CAllneşU. 7. Comuna CALARAŞI. Satele componente. 1. CALA-
RAŞI ; 2. Libertatea ; 3. Pleşanl. 8. Comuna CONCEŞTI. Satele componente : 1. CONCEŞTI ;
~- MoYilenl. 9. Comuna COPALAU. Salele componente : 1. COPALAU ; 2. Buda; 3. Cerl!lu ; 4. Co-
şul:> : 5. Cotu ; 6. Pădurenl ; 7. Şup!tca. 10. Comuna CORDARENI. Satele componente : 1. CORDA-
RENI ; 2. Grivlţa. 11. Comuna CORLATENI. Satele componente : 1. CORLATENI ; 2. Carasa ;
3. Dlmăcheni ; 4. Mateieni ; 5. Podenl ; 6. Recia-Verbia ; 7. Vlădeni. 12. Comuna CORN!.
satele componente : 1. CORN! ; 2. Balta Arsă ; 3. r.:resteacăn ; 4. Sarafineştl. 13. Comuna
COŢUŞCA. Satele componente : 1. COŢUŞCA ; 2. Avram Iancu ; 3. Cotu Mlcul!niţi ; 4. Crasna-
leuca ; 5. Ghlreni ; 6. Mihail Kogălniceanu ; 7. Nlchltenl ; 8. Nicolae Bălcescu ; 9. Puţureni.
14. comuna CRISTEŞTI. Satele componente : 1. CRISTEŞTI ; 2. Oneaga ; 3. Schit-Orăşeni ;
4. Unguroaia. 15. Comuna CRISTINEŞTI. Satele componente : 1. CRISTINEŞTI ; 2. Ba-
ranca ; 3. Dragal!na ; 4. Fundu Herţll ; 5. Poiana. 16. Comuna DERSCA. Satele compo-
nente : 1. DERSCA ; 2. Lozna ; 3. StrAtenl. 17. Comuna DINGENI. Satele componente :
1. DINGENI ; 2. Hulub ; 3. Iacobenl ; 4. Strahotln. 18. Comuna DOBIRCENI. Satele compo-
nente : 1. DOBIRCENI ; 2. Blvolari ; 3. C!şmăneştl ; 4. Livada ; 5. Murguţa ; 6. PădurenL
19. comuna DRAGUŞENI. Satele componente : 1. DRAGUŞENI ; 2. Podriga ; 3. Sarata-Dră­
guşeni. 20. Comuna DURNEŞTI. Satele componente : 1. DURNEŞTI ; 2. Băb!cenl ; 3. Birsll.-
neşti ; 4. Broşteni ; 5. Cucuteni ; 6. Guranda. 21. Comuna FLAMINZI. Satele componente :
1. FLAMINZI; 2. cordun ; 3. Poiana. 22. Comuna FRUMUŞICA. Satele componente : 1. FRU-
MUŞICA ; 2. Boscotenl ; 3. Rădenl ; 4. StoreşU ; 5. Şendren! ; 6. Vlădeni-Deal. Z3. Comuna
GEORGE ENESCU. Satele componente : 1. DUMENI ; 2. Arborea ; 3. George Enescu ; 4. Po-
penl ; 5. Stinca. 24. Comuna GORBANEŞTI. Satele componente : 1. GORBANEŞTI ; 2. Bătrî­
neşti ; 3. George Coşbuc ; 4. Mihai Eminescu ; 5. Sillşcanl ; 6. Socrujenl ; 7. Vlforeni ; 8. VînătorL
25. comuna HAVIRNA. Satele componente : 1. HA VIRNA ; 2. Ballnţl ; 3. Galbeni ; 4. Girbenl ;
5. Niculcea ; 6. TAtArăşenl. Z6. Comuna HANEŞTL Satele componente : 1. HANEŞTI ; 2. Borolea ;
3. Moara Jorll ; 4. Sarata-Basarab ; 5. Slobozia Hăneştl. 27. ComuRa HlLIŞEU-HORIA. Satele
componente : 1. HILIŞEU-HORIA ; 2. Corjăuţl ; 3. Hlllşeu-Cloşca ; 4. Hlllşeu-Crlşan ; 5. Iezer.
zs. comuna HLIPICENI. Satele componente: 1; HLIPICENI: 2. Dragallna; 3. VIctoria.
2~. comuna HUDEŞTI. Satele componente : 1. Hudeştl ; 2. Alba ; 3. Barar-:a ; 4. MlenăuiL

www.cimec.ro
130 J U D E Ţ U L B OT O Ş A N 1

30, Comuna IBANEŞTI. Satele componente : 1. IBANEŞTI ; 2. Dumbrăviţa. 31. Comuna

LEORDA. Satele componente : 1. LEORDA ; 2. Belcea ; 3. Costlneştl ; 4. Dollna ; 5. Mltoc.
32, Comuna LUNCA. Satele componente : 1. LUNCA : 2. Stroleştl ; 3. Zlătunoala. 33. Comuna
MANOLEASA. Satele componente : 1. MANOLEASA ; 2. Bold : 3. Flondora ; 4. Iorga ; 5. Livenl ;
6. Loturi ; 7. Manoleasa-Prut ; 8. Sadovenl ; 9. Şerpenlţa ; 10. Zahorenl. 34. Comuna MIHAI
EMINESCU. Satele componente : 1. IPOTEŞTI ; 2. Baisa ; 3. CAtămăreştl ; 4. Cătămăreşti-Deal ;
5. Cerviceştl ; 6. Cerviceşti-Deal ; 7. Cucorănl ; 8. Manoleştl ; 9. Stinceştl. 35. Comuna MIHAI-
LENI. Satele componente : 1. MIHAILENI ; 2. Căllneştl ; 3. Clndeştl ; 4. Piriu Negru ; 5. Rc--
gojeştl ; 6. Talpa , 7. Viţcanl. 36. Comuna MIHALAŞE.'NI. Satele componente : 1, MIHALAŞENI ;
2. Caraiman ; 3. Năstase ; 4. Negreşt! ; 5. Păun ; 6. Sarata ; 7. Slobozia Silişcani. 37. Comuna
MILEANCA. Satele componente : 1. MILEANCA ; 2. Codrenl ; 3. Scutari ; 4. Sellştea. 38. ca-
munca MITOC. Satele componente : 1. MITOC ; 2. Horia. 39. Comuna NICOLAE BALCESCU.
Satele componente : 1. NICOLAE BALCESCU ; 2. Bosinceni ; 3. Chlţovenl ; 4. Prisăcanl. 40. Co-
muna NICŞENI. Satele componente : 1. NICŞENI ; 2. Dacia ; 3. Dorobanţi. 41. Comuna PAL-
TINIŞ. Satele componente : 1. PALTINIŞ ; 2. Cuzlău ; 3. Horodiştea ; 4. Slobozia. 42. Co-
muna POMlRLA. Satele componente : 1. POMlRLA ; 2. Hulubeşti ; 3. Racovăţ. 43. Comuna PRA-
JENI. Satele componente : 1. PRA.JENI ; 2. Ctmpenl ; 3. Lupa.rta ; 4. Miletln. U. Comuna RA-
DAUŢI-PRUT. Satele componente: 1. RADAUŢI-PRUT ; ~. Mlorcanl; 3. Rediu. 45. Comuna
RAUSENL Satele componente : 1. RAUSENI ; 2. Doina ; 3. Pogorăştl ; 4. Rediu ; 5. Stolnlcenl.
46. Comuna RIPICENI. Satele componente: 1. RIPICENI ; 2. Clnghinlia ; 3. Lehneşti ; 4. Movila
RuptA : 5. Popoala : 8. Riplcenli Vechi : 7. Rlşca. n. comuna ROMA. satele componente :
1. ROMA ; 2. Cottrgacl. u. Comuna ROMANEŞTI. Satele componente : 1. ROMANEŞTI ; 2. Dămi­
denl: 3. Româneşti-Vale: 4. SArate. 49, comuna SANTA MARE. Satele componente : 1. SANTA
MARE ; 2. BAdArăl : 3. Berza ; 4. BogdAneştl ; 5. Durneştl ; 6. lllşenl ; 7. Ringhileştl ; 8. Rtn-
ghileşU-Deal. 50. Comuna SUHARAU. Satele componente : 1. SUHARAU ; 2. Izvoare ; 3. Llşna ;
4. Oroftlana ; 5. Plevna ; 8. Smirdan. 51. Comuna SULIŢA. Satele componente : 1. SULIŢA ;
2. Blindeştl ; 3. Cerchejenl ; 4. Chellş : 5. Dracşanl : 6. Şoldăneştl. 52. Comuna ŞENDRICENI.
Satele componente : 1. ŞENDRICENI; 2. HorlAceni; 3. PAdurenl. 53. Comuna ŞTEFANEŞTI.
Satele componente : 1. ŞTEFANEŞTI ; 2. BAdiuţl ; 3. Bobuleştl ; 4. Stinca ; 5. Ştefăneşti-Sat.
54, Comuna ŞTIUBIENI. Satele componente : 1. ŞTIUBIENI ; 2. Ibăneasa ; 3. Negrenl. 55, Co-
muna TODIRENI. Satele componente : 1. TODIRENI ; 2. Cerneştl ; 3. Floreştl : 4. Gtrbeştl ;
5. Iureştl. 56. Comuna TRUŞEŞTI. Satele componente : 1. TRUŞEŞTI ; 2. BuhAcenl ; 3. Clrltel ;
4. Drlslea ; 5. IonAşenl ; 6, PăsAtenl. 57. Comuna TUDORA. Satele componente : 1. TUDORA.
58. Comuna UNGURENI. Satele componente: 1. UNGURENI; 2. Borzeştl; 3. ClUugăreni: 4. Călu­
gărenli Noi : 5. DurneşU ; 6, Mihai Viteazu : 7. Mindreştl : 8. Plopenli Mari ; 9. Plopenli Miel ;
10. Tăuteştl ; 11. Vicolenl. 59, Comuna UNŢENI. Satele componente : 1. UNŢENI ; 2. Burla ;
3. Burleştl; 4. Minăstlrenl ; 5, Sorocenl ; 6, Valea Grajdulul ; 7. Vulturenl. 60. comuna vA-
CULEŞTI. Satele componente : 1. V ACULEŞTI ; 2. Gorovei ; 3. Saucenlţa. 61. Comuna VII-
ŞOARA. Satele componente : 1. VIIŞOARA; 2. Cuza Vodă : 3. Vlişoara Mică. 62. Comuna
VlRFU CIMPULUI. Satele componente : 1. VlRFU CIMPULUI ; 2. Ionăşenl ; 3. Lunea.
63. Comuna VLADENI. Satele componente : 1. VLADENI ; 2. Brehuieştl ; 3. Hrlşcanl ; 4. Hu-
ţanl ; 5. MindreşU. 64, Comuna VLAsiNEŞTI. Satele componente : 1. VLASINEŞTI : 2. Miron
Costin : 3. Sirbi. 65. Comuna VORNICENI. Satele componente : 1. VORNICENI ; 2. Davidoaia ;
3. Dealu Crucii. 66. Comuna VORONA. Satele componente : 1. VORONA ; 2. Icuşeni ; 3. Jol-
deştl : 4. Poiana ; 5. Vorona Mare ; 8. Vorona-Teodoru.

La definitivarea textului -au colaborat : Andrei Cardaş, Ioan Halunga, Lucian 1/timfe.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL BRAŞOV
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Bra-
şov este situat in partea centrală a Româ-
niei, pe cursul mijlociu al Oltului, in in-
teriorul marii curburi a Munţilor Carpaţi.
Este străbătut de meridianul de 25° lon-
gitudine estică şi de paralela de 46° la-
titudine nordică. La est se învecinează cu
judeţele Buzău şi Covasna, la nord cu
Harghita şi Mureş, la vest cu Sibiu şi la
sud cu judeţele Argeş, Dimboviţa şi Pra-
hova.
Suprafaţa se întinde pe 5 351 km2, ceea
ce reprezintă 2,3D/ 0 din teritoriul ţării.
RELIEFUL. Pe latura sudică a judeţului
intilnim cei mai înalţi munţi din ţară,
masivele Făgăraş şi Bucegi, cu virfuri de
peste 2 500 m. Spre est, peste pasul de
culme Predeal (1 050 m), continuă masi-
vele mai scunde Piatra Mare şi Ciucaş
(1 700-1 950 m). Coasta calcaroasă Piatra
Craiului se interpune intre Făgăraş şi Bu-
cegi. In partea de est se desfăşoară de-
presiunea Bîrsei, iar în vest depresiunea
Făg z, rasului, despărţite de culmile mai
joase ale Perşanilor. In nord-vestul jude-
ţului se intinde podişul adinc fragmentat
al Tîrnavelor (Podişul Hîrtibaciului) . Le-
găturile cu unităţile vecine se fac prin
pasuri de culme (Giuvala, Predeal, Oituz.
Vlădeni) şi de vale (defileele Oltului de
la Tuşnad şi Racoş).
CLIMA este moderată. Temperatura me-
die anuală scade sub -2,5" în zona lnaltă
de peste 2 000 m din sud, creşte la 7,5"
in dealurile piemontane, la 7,8° in şesul
www.cimec.ro
depresionar din est şi la 8,2° in vest.
Temperatura medie a lunii celei mai reci
coboară la -11,1 • în zona montană şi la
-5,3° in depresiuni, în timp ce a lunii ce-
lei mai calde creşte la 5,7° şi respectiv
lR 0 • Temperatura maximă absolută, de
39,5°, a fost înregistrată in 1951 lîngă Bra-
şov, în oraşul Săcele, iar temperatura mi-
nimă absolută a coborît la -38,5", în 1942,
la Bod. Cantitatea medie de precipitaţii
variază între 1 400 mm in zona muntoasă
şi 600-750 mm in zona piemontană şl
joasă. Vinturile dominante bat din nord-
vest şi vest cu viteze medii de peste
8 m,'s in zona muntoasă şi 3 m/s in
depresiune, unde este specific un climat
ele adăpost. Fohnul este specific versan-
tului nordic al masivului Făgăraş.
HIDROGRAFIA. Principalul curs de apă
care traversează teritoriul judeţului de la
est spre vest este Oltul, care la Feldioara
are un debit de 30 m 3/s, iar la Făgăraş
de 49 m 3/s. Pe sectorul aferent judeţului,
Oltul primeşte ca afluenţi principali pe
partea dreaptă pe Aita, Baraolt, Vîrghiş,
Homorod, Felmer, iar pe stinga Ghim-
bavul, Bîrsa, Şercaia, Sebeş, Berivoi,
Breaza, Viştea, Ucea ş.a. De remarcat
este rolul mare al unor riuri care dre-
nează versantul nordic al munţilor Bir-
sei şi Bucegi, ca Tîrlungu!, Tirr.:şul,
Rişnovul şi Bîrsa, in asigurarea cu apă
indU1ltrială şi potabilă ;pentru dezvolta-
rea zonei Braşov. In zona Făgăraş, apa
Industrială necesară este asiguratA atit
132 J U D BŢU L B BA Ş OV
de rîurile cu debit bogat care coboarA de
pe versantul nordic al Făgăraşului. cit şi
de apele subterane existente.
SOLURILE sint variate. ln depresiuni,
soiurile sint brune, brune-gălbui şi pod-
zolice. Pe lunci sint soiuri aluviale. In
partea de nord-vest, pe podiş, sint in ge-
neral soiuri brune podzolite, soiuri pseu-
dorendzinice şi regosoluri. In partea de
•nunte sint soiuri brune şi brune-gălbui
}'Odzolite, soiuri brune acide, podzoluri
brune etc. Pe calcare, la sud de depre-
siunea Braşov şi in partea de nord a Per-
şanilor, apar rendzine.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. In partea de nord-
vest sînt dezvoltate păduri de gorun, iar
in partea de sud zona muntoasă este aco-
perită cu păduri de fag, molid şi brad.
In depresiuni se intilnesc păduri de ste-
jar pedunculat, pajişti şi diverse ierburi.
Principalele resurse naturale ale subso-
lului sînt : zăcămintele de cărbune de la
Codlea şi Cristian ; calcarele de la Racoş,
Cuciulata, Şinca Nouă, Codlea, Bran, Mo-
ieciu, Rîşnov, Cristian, Braşov, Tăliun­
geni ; argilele refractare de la Ucea, Fă­
găraş, Codlea, Cristian, Feldioara, Tăr­
lungeni ; bazaltele de la Racoş, gresiile
şi pietrişurile ; ape minerale la Zizin ;
iodosaline la Perşani, Rotbav, Homorod,
Rupea.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Numeroase mărturii istorice atestă
incă din cele mai vechi timpuri aşezAri
omeneşti, practicarea unor vechi ocupaţii
- agricultura, păstoritul, creşterea vite-
lor etc.
De la sfîrşitul secolului al XII-lea şi
inceputul secolului al XIII-lea, in cen-
trele meşteşugAreşti, in special in Braşov,
se constatA existenţa unor meşteşuguri
ca prelucrarea pieilor, a metalelor, a
linii etc. Braşovul devine unul din prin-
cipalii furnizori ai Ţării Româneşti şi
Moldovei cu produse meşteşugAreştl.
Schimbul de produse dintre Braşov,
Ţara RomAneascA şi Moldova a dus la
www.cimec.ro
dezvoltarea unei intense vieţi comerciale,
mai ales Incepind din secolul al XIV-lea
şi pînă la sfîrşitul secolului al XIX-lea.
Dezvoltarea legăturilor cu Ţara Româ-
nească şi Moldova a fost înlesnită de
existenţa numeroaselor trecători care
străbat munţii, de-a lungul cărora au luat
naştere importante drumuri comerciale.
In secolele XV-XVII s-au dezvoltat
meşteşugurile, cu deosebire cele de lu-
crare a postavului. La Braşov, in 1545 a
luat fiinţă prima moară de hirtie, iar in
1535 umanistul J. Honterus a înfiinţat
prima tipografie din Transilvania şi in
1544 a reorganizat gimnaziul săsesc. In-
tre anii 1556 şi 1583, la Braşov şi-a des-
făşurat activitatea diaconul Coresi, care
a tipărit cele dintîi cărţi in limba
română.
Incepind din prima jumătate a secolu-
lui al XIX-lea, dezvoltarea industriei s-a
bazat pe relaţiile comerciale cu Ţara Ro-
mânească şi Moldova, fiind stagnată de
războiul vamal din 1886 impus de Austro-
Ungaria şi înviorată abia la inceputul se-
colului al XX-lea, o dată cu pătrunderea
capitalului străin şi autohton in industrie.
In decursul veacurilor, oamenii muncii
români, maghiari, germani şi de alte na-
ţionalităţi din judeţul Braşov s-au ridicat
impotriva nedreptăţilor sociale, pentru
eliberarea de exploatare, inscriind glori-
oase tradiţii de luptă in istoria patriei
noastre.
In anul 1838, apare la Braşov primul
număr al "Gazetei Transilvaniei", precum
şi "Foaia pentru minte, inimă şi litera-
tură", care timp de peste 70 de ani vor
constitui, prin pana redactorilor săi
Gh. Bariţiu, Iacob şi Aurel Mureşianu, o
adevărată tribună de luptă a românilor
de pretutindeni.
La Braşov se înfiinţează in 1846 una
din primele asociaţii muncitoreşti de aju-
tor reciproc - "Asociaţia de ajutor de
boală, inmormintare şi de ajutor de c!Hă­
torie" a muncitorilor tipografi -, iar
după 1868, alei s-a organizat o filială a
"Asociaţiei Generale a Muncitorilor".
 ~-E JUDEŢUL BRAŞOV
~

~
+

o
-o
•
---
LEGENDĂ
Municipiu re1edintli de judet
Ora1e
Comune
l..imilc!i de judet
limitc!i de comună
Teritoriul municipiului $i oraşelor

' o Teritoriul comunelor suburbane

~
- ~

(/) ~
4

..
~
ti
1.1.1
.o,J
c::
A R 1:"
III
G III
~
il>
{/J
o
ţ). <:
,j\
p ~ ....
R A H o ~
~

www.cimec.ro
134 .JUDETUL BRAŞOV
Muncitorii din judeţul Braşov au parti-
cipat la numeroase acţiuni de luptă Im-
potriva regimului burghezo-moşieresc.
Puternice demonstraţii muncitoreşti au
avut loc in 1912 impotriva intensificii.rii
cheltuielilor militare şi pentru reven-
dicări economice.
O contribuţie de seamA au adus bra-
şovenii la înfăptuirea Unirii. La incepu-
tul lunii noiembrie 1918, se constituie la
Braşov ,,Sfatul naţional român din Ţara
Bîrsei", garda naţională şi ia fiinţA zia-
rul "Glasul Ardealului", condus de pro-
fesorii progresişti Ilie Cristea şi Dante
Gherman - toate aceste acţiuni inca-
drindu-se in procesul de desăvîrşire a
unităţii noastre statale. La Adunarea de
la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 au
participat 52 de delegaţi din judeţul
Braşov. Partidul Social-Democrat a tri-
mis ca delegat pe George Grădinaru.
După 1918 elemente înaintate au ln-
tensificat lupta pentru crearea unul
partid marxist-leninist al clasei munci-
toare. La Congresul de intemeiere a
P.C.R., din 1921, au participat ca delegaţi
din judeţul Braşov : Tiron Albani, Eu-
gen Razvan, Gheorghe Vlad.
In iunie 1923 are loc la Braşov, sub
conducerea P.C.R., o grevă generală la
care participă circa 8 000 de muncitori.
Intre anii 1925 şi 1928 se desfăşoară o
serie de acţiuni ale muncitorilor textlllştl
din Braşov pe baza frontului unic de
jos. In anii 1929-1933 au loc acţiuni ale
ceferiştilor din Braşov, participarea de-
legaţilor sindicatelor C.F.R. din Braşov
la conferinţa din Galaţi ; alegerea in Co-
mitetul central de acţiune al muncito-
rimii ceferiste a unor luptători din
Braşov.
In ianuarie 1934, indrumaţi de P.C.R.,
muncitorii de la fabrica "Hess" - Braşov
(astăzi Fabrica "Dezrobirea") ocupă intre-
prinderea şi se baricadează in incinta ei,
cerînd satisfacerea revendicărilor. Mun-
citorii de la Fabrica "Schiel" ("Hidro-
mecanica" de azi) declară şi ei grevă. In
1936 are loc Congresul Uniunii generale a
sindicatelor ceferiste la Braşov, unde
www.cimec.ro
participA delegaţi reprezentind 20 006· de
muncitori.
Intre anii 1941 şi 1944, muncitorii de la
C.F.R., I.A.R., "Scherg", "Astra", "Hess" au
intreprins, la Indemnul Partidului Comu-
nist Român, acţiuni de sabotare a pro-
ducţiei. In primăvara şi vara anului 1944.
grupul de partizani denumit "Grupul l
Carpaţi", cu bazele principale in munţii
Bucegi şi Piatra Craiului, au desfăşurat
o serie de acţiuni pe liniile ferate Braşov­
Cimpina şi Braşov-Făgăraş, aruncind in
aer trenuri petroliere destinate hitleriş­
tilor.
Răspunzînd chemării partidului, mun-
citorii din judeţul Braşov au sprijinit
energic armata română impotriva trupe-
lor hitleriste. Ei au luat parte, printre al-
tele, la nimicirea armatelor hitleriste din
Braşov şi la zdrobirea unităţilor care au
incercat să ocupe postul de radioemisiune
de la Bod. 57 de muncitori de la "Rogi-
fer"-Tohan (astăzi ,.6 Martie") au format
"bateria albastră" (denumită aşa după sa-
lopetele albastre ce le purtau), luptind
alături de armata română la Prejmer-Do-
boli, cu tunuri reparate de ei, evidenţiin­
du-se prin eroismul lor. La aceste lupte
au participat şi muncitorii Uzinei "Astra"-
Braşov. In acelaşi timp, la apelul parti-
dului, peste 150 de tineri din organizaţia
U.T.C. au plecat ca voluntari pe front,
mulţi dintre ei, printre care uteciştii
Rusu, Bunica, Dengel, Egri şi alţii, jert-
findu-şi viaţa in lupta impotriva fascis-
mului.
După 23 August 1944, oamenii muncii
români, maghiari , germani şf de alte na-
ţionalităţi din judeţul Braşov au luat
parte, sub conducerea P.C.R., la lupta
pentru instaurarea unui guvern democrat,
pentru construcţia unei orinduiri lipsite de
exploatare, a socialismului, in România
Astăzi ei participă la înfăptuirea măre­
ţului program elaborat de Congresul al
X-a al P.C.R.
POPULAŢIA judeţului a fost la 1 iulie
1971 de 478 710 locuitori, din care
circa 298 740 in mediul urban. Ponderea
populaţiei urbane reprezenta 63,10/o, jude-
ţul situindu-se al doilea pe ţară. Demn-

tatea era de 89,5 locuitori pe kilometru
pătrat. Cea mai mare densitate se inre-
gistrează în oraşe : municipiul Braşov -
743 de 'locuitori pe kilometru pătrat ;
oraşul Făgăraş - 707 locuitori pe kilome-
tru pătrat, i.ar cea mai mică in comunele
de munte Fundata, Poiana Mărului, Vama
Buzăului ş.a.
Din totalul populaţiei, bărbaţii repre-
zintă 242 693, iar femeile 236 017. In zonele
şi oraşele unde industria grea este mai
dezvoltată, proporţia bărbaţilor este mai
mare decît a femeilor. De exemplu, in
municipiul Braşov bărbaţii reprezintă
51,6Dfo în oraşul Codlea - 51,9o;0 , iar in
mediul rural femeile reprezintă 50,5Dfo.
Populaţia este formată din români, ma-
ghiari, germani şi alte naţionalităţi, care,
trăind şi muncind împreună de-a lungul
secolelor, au luptat impotriva exploatării
şi nedreptăţilor sociale, contribuind, in
acelaşi timp, la dezvoltarea vieţii econo-
mice şi spirituale. LR recensămîntul
populaţiei din 15 martie 1966, românii re-
prezentau 74,80/o, maghiarii - 14,80t0, ger-
manii - 9,20fo iar restul alte naţionalităţi.
In 1971, la 1 000 de locuitori s-au inre-
gistrat 17,7 născuţi vii şi 8,6 decedaţi, ob-
ţinindu-se un spor natural de 9,1% 0•
Industrializarea socialistă a ţării, co-
operativizarea agriculturii, înfăptuirea re-
voluţiei culturale au determinat mari
schimbări in structura populaţiei. In 1971,
numărul salariaţilor era de 221 790, din
care circa 174 960 muncitori. Din totalul
salariaţilor judeţului lucrau in industrie
124 782, in construcţii 24 689, in agricul-
tură 8 971, in transporturi 12 386, in tele-
comunicaţii 1 708, in domeniul circulaţiei
mărfurilor 17 207, in gospodăria comu-
nală, de locuinţe şi alte prestări de ser-
vicii n~roductive 8 944, in invăţltmint,
cultură şi artă 10 351, in ştiinţă şi servire
ştiinţifică 1 985, in sectorul ocrotirii să­
nătăţii, asistentei sociale şi culturii fi-
zice 6 192, in administraţie 1 256.
LOCALITATILE. Potrivit organizării ad-
ministrativ-teritoriale a ţării, judeţul
Braşov are un municipiu şi 8 oraşe cu
14 localităţi componente, 43 de comune,
din care una suburbană, şi 150 de sate.
www.cimec.ro
J UD E TU L B R A Ş OV 136
Municipiul Braşov este reşedinţa jude-
ţului şi avea la 1 iulie 1971 o populaţie
de 188 675 de locuitori, inclusiv comuna
suburbană Ghimbav. El este unul din
principalele centre economice şi culturale
ale ţării. Cele mai importante ramuri in
economia municipiului sint industria con-
strucţiilor de maşini şi de prelucrare a me-
talelor, textilă şl alimentară. Totodată
constituie un important centru turistic'
fiind situat in apropierea munţilor Bucegi:
Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra
Mare etc.
Primele atestări documentare despre
existenţa oraşului datează din secolul al
XIII-lea. A fost un puternic centru meş­
teşugăresc şi comercial şi, totodată, un
punct de legătură intre Orient şi centrul
Europei. Produsele meşteşugarilor se nu-
meau "braşovenii" şi erau foarte căutate
in Moldova şi in Ţara Românească. In
acest oraş a avut loc in 1688 o răscoală a
meşteşugarilor impotriva conducerii ora-
şului care voia să-1 predea austriecilor.
In a doua jumătate a secolului al
XIX-lea, ca urmare a dezvoltării rela-
ţiilor de producţie capitaliste, au crescut
acţiunile organizatorice şi politice ale
clasei muncitoare, Braşovul devenind
intre cele două războaie mondiale un
puternic centru al mişcării muncitoreşti.
Orasul are numeroase monumente isto-
rice.
OrllfUZ Filgllraş, veche aşezare urbanA,
cu o populaţie de 25 231 de locuitori la
1 Iulie 1971, este un puternic centru in-
dustrial. Pe teritoriul lui se găseşte Ce-
tatea feudali a Făgăraşului (secolele
XIV-XVI), care a fost mult timp şi in
stApinirea domnilor Ţării Româneşt;.
Oraşul Săcele, cu o populaţie de 24 135
de locuitori la 1 iulie 1971, este un cen-
tru al Industriei electrotehnice. Este si-
tuat in partea de sud-est a municipiului
Braşov.
Oraşul Zărneştt avea la 1 Iulie 1971 o
populaţie de 18 608 locuitori. Se află
aşezat la poalele Munţilor Piatra Craiu-
lui. Alei se găseşte Fabrica de hirtie
Zirneştl, 'Care datează din anul 1853.
Oraşul Codlea avea la 1 Iulie 1971 o
populaţie de 14 446 de locuitori. Pe terl-
136 .J U D E Ţ U lo B BAt O V
toriul lui se găseBc unităţi ale industriei
chimice, de prelucrarea lemnului şi re-
numitele sere de fiori, cunoscute In In-
treaga ţară.
Oraşul Rişnov avea la 1 iulie 1971 o
populaţie de 10 229 de locuitori. Este un
centru al industriei constructoare de ma-
şini şi al chimiei. Pe teritoriul acestei lo-
calităţi se află : pitoreasca Cetate ţărl­
neascâ (secolele XIV-XVII) ; Biserica
evangheliei - construcţie goticâ care
păstrează picturi gotice tirzii cu influenţe
ale Renaşterii (1500) ; Biserica ortodoxă -
un monument valoros cu bogate picturi
murale (secolele XVII-XVIII). Din se-
colele XIII-XIV s-au păstrat la Rişnov
unele dintre cele mai vechi manuscrise
slave - Vechiul Testament şi părţi
dintr-un Evangheliar.
Oraşul Victoria, cu o populaţie de 7 369
de locuitori la 1 iulie 1971, a apărut pe
harta ţării in anii socialismului. Este si-
tuat la poalele Munţilor Făgăraş, pe te-
ritoriul lui fiind amplasat un mare com-
binat chimic.
Oraşul Rupea număra 6 557 locuitori la
1 iulie 1971. Pe teritoriul oraşului se gă­
sesc izvoare de ape clorosodice şi sulfu-
roase, recomandate in tratarea reuma-
tismului şi a afecţiunilor ginecologice. Ca
monumente istorice se găsesc cetatea
"Cohalmului" (secolele XII-XVII), care
făcea parte dintr-un vast complex de for-
tificaţii destinate apărării multor sate, şi
Biserica evanghelică (1488), edificiu gotic
in care se păstrează o bogată colecţie de
covoare orientale.
Oraşul Predeal avea o populaţie de
6 903 locuitori la 1 iulie 1971. El se
află situat in trecătoarea Predeal,
cumpăna de ape dintre bazinele Prahova
şi Timiş. Este o statiune climaterică si-
tuată la cea mai mare altitudine (1 040 m)
şi un principal centru turistic şi al spor-
turilor de iarnă din ţară.
Comunele judeţului aveau la 1 iulie
1971 o populaţie medie de 4 204 locuitori.
Gruparea comunelor după numărul popu-
laţiei era următoarea : 2 pînă la 2 000 de
locuitori ; 20 intre 2 001 şi 4 000 ; 15 in-
tre 4 001 şi 6 000 şi 6 intre 6 001 şi 10 000 de
locuitori. Fiind unităţi administrativ-te-
www.cimec.ro
ritoriale puternice, ele dispun de reale
posibilităţi de dezvoltare economică şJ
social-culturală, pe raza lor existind o
largA reţea de unităţi productive, comer-
ciale şi de prestări de servicii către
populaţie, şcoli, cămine culturale, biblio-
teci, dispensare şi alte dotări corespunză­
toare unei intense activităţi politice, eco-
nomice, culturale şi administrative.
Ca urmare a grijii partidului pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale
oamenilor muncii, in ultimii 25 de ant
fondul de locuinţe din localităţile jude-
ţului s-a mărit cu peste 35 600 de apar-
tamente construite din fondurile statu-
lui şi cu 15 924 de case construite cu
fondurile proprii ale oamenilor munci!.
1/3 din populaţia judeţului locuieşte in
case noi.
Faţă de 32 de sate electrificate existente
in 1948, s-a ajuns ca in 1969 electrlfica-
rea satelor să fie încheiată.
TRASATURI ECONOMICE. Judeţul Bra-
şov se situează printre judeţele cele mai
dezvoltate ale ţării atit din punct de ve-
dere economic, cit şi social-cultural.
Această dezvoltare a fost determinată
atit de condiţii social-istorice specifice,
cit şi de aşezarea sa geografică centrală
pe teritoriul Republicii Socialiste România.
Profilul industrial al judeţului Braşov
este dat de industria construcţiilor de
maşini şi a prelucrării metalelor, chimi-
că, materialelor de construcţii, lemnului,
textllă, alimentară şi alte ramuri. Jude-
ţul Braşov este unicul producător de
tractoare şi autocamioane, deţinind in
acelaşi timp 84,6D/o din producţia de rul-
menţi a ţării, 64,1DJ 0 din producţia de
pe
motoare cu combustie internă, 88,2D/o din
producţia de coloranţi organici, 22,8o;0
din producţia de materiale plastice şi
răşini sintetice, 6,60fo din producţia de
îngrăşăminte azotoase etc.
In cadrul judeţelor ţării, inclusiv mu-
nicipiul Bucureşti, judeţul Braşov ocupa
in 1971 locul intii la producţia globală
industrială pe locuitor şi la numărul de
salariaţi din Industrie la 1 000 de locui-
tori (264), locul doi la numărul de sala-
riaţi ce revin la 1 000 de loeuitori (463).
 .JUDETUL BRAŞOV~
la volu·mul de mărfuri pe locuitor (8 082 principalelor ramuri ale Industriei era
lei) şi la producţia globală industrială următoarea :
după valoarea absolută şi locul trei la
ponderea populaţiei urbane. ln procente laţ! de:
Agricultura ocupă un loc secundar In producţia
producţia
cadrul economiei judeţului ; intr-o seamA Ramuri ale industriei globali global Il
Industrial Il industria Il
de domenii nu acoperă necesităţile popu- pe judeţ a ramurilor
laţiei, ca de exemplu : la cereale, zarza- pe ţarl

vaturi, fructe etc. Ea are insă un carac- Total industrie 100,0 6,7
ter intensiv şi asigură randamente su- din oare:
perioare in special la producţia animală, Combustibil 0,6 0.8
cartofi, sfeclă de zahăr. Metalurgie ne!eroasl 4,9 11,6
Construoţil de ms.tlni şi prslu-
INDUSTRIA. In 1971, in judeţ existau 70 orarea metalelor 60,8 15,3
de intreprinderi, din care 52 de subordo- Chimie 8,9 5,8
nare republicană, 5 ale industriei locale Materiale de construcţii 2,1 4,2
şi 13 ale industriei cooperatiste. In pe- Exploatarea şi prelucrarea
lemnului 2,9 3,2
rioada 1950-1970 au fost construite In- CelulozA ti hirtie 2,1 10,8
treprinderile industriale : Intreprinderea Teitill 7,3 6,8
de prefabricat elemente de construcţii
Braşov, Uzina "Rulmentul"-Braşov, Uzina
Confecţii
Piellrie, bllnlrie ,,Inel! ţi-
0,8 1,2

de utilaj chimic Făgăraş, Uzina chimică minte 0,8 2,5

Rişnov, Fabrica de platforme auto (in
cadrul C.E.I.L.), Fabrica de hirtie cretată
Ghimbav, fabrici de produse lactate la
Braşov, Rupea şi Făgăraş, de asemenea,
au fost construite noi secţii pe Ungă cele
existente. Vechile intreprinderi au fost
reutilate cu maşini şi agregate de mare
productiv'tate. Deosebit de im,portantă
este reconstrucţia din temelii a Uzinei
,, Tractorul" şi a Uzinei de autocamioane,
care se situează printre cele mai mari
intreprinderi din ţară. A fost dezvoltat
Combinatul chimic Victoria.
Ca urmare a investiţiilor şi a muncii
pline de abnegaţie a muncitorilor, ingi-
nerilor şi tehnicienilor din judeţul Bra-
şov, producţia globală industrială reali-
zată in 1971 a fost de 19,8 ori mai mare
decit cea din 1950. In prezent, produ"tla
globală industrială a anului 1938 se
realizează in mai puţin de 10 zile, iar cea
a anului 1948 in circa 9 zile. In 1970,
producţia industrială a crescut cu 84,4•/o
faţă de anul 1965, intr-un ritm mediu
anual de 13,0Dfo. In 1971, volumul produc-
ţiei globale industriale a judeţului repre-
zenta 6,70fo din cel al producţiei industri-
ale din intreaga ţară.
In 1971, ponderea producţiei globale a
www.cimec.ro
AlimentarA 7,8 3,2
Slpanuri ti ooemetioe 0,4 13,(
Poligra!ie 0,1 3,3
Industria construcţiilor de maşini şi
prelucrarea metalelor, care, după cum
reiese, deţ~nea 15,30/o din producţia ra-
murii pe ţară şi 60,8Dfo din totalul pro-
ducţiei Industriale a judeţului, produce o
varietate de produse apreciate atit in
ţară, clt şi peste hotare. De la primul
tractor I.A.R., construit in 1947, şi pinll.
in prezent, harnicul colectiv al Uzinei
"Tractorul" a produs peste 300 000 de
tractoare fizice in 27 de tipuri, circa 200
de variante moderne, care, puse cap la
cap, ar acoperi de aproape 3 ori distanţa
de la Braşov la Arad. Astăzi pe ogoarele
a 40 de ţări de pe aproape toate conti-
nentele lucreazll. tractoare româneşti. Nu-
meroase confirmări primite din ţările im-
portatoare atestă calităţile lor remarca-
bile. La tirgul de la Poznan din 1958
s-au bucurat de o înaltă apreciere, in
1965 au cucerit medalia de aur şi diploma
de onoare la Tirgul internaţional de la
Leipzig. Incepind din 1954, Braşovul a
devenit producător de autocamioane
românl:'şti, Uzina de autocamioane pro-
ducind pinll. la sfîrşitul anului 1971 peste
260 000 autocamioane. Prin construirea
138 JUDEŢUL BBAŞOV
Fabricii de rulmenţi s-a ajuns să se pro-
ducă peste 270 de tipuri de rulmenţl, In
bună parte solicitaţi peste hotare, pro-
ducţia anuală fiind de peste 100 de ori
mai mare decit in 1950. Alături de aceste
uzine, la producţia industrială a con-
strucţiilor de maşini aduc o contribuţie
însemnată şi alte intreprinderi, care pro-
duc utilaj petrolier, motoare electrice,
echipament electric auto, tractor şi auto-
tunsm, scule şi dispoz'tive la un nivel
tehnic ridicat.
Industria chimică a devenit o ramură
de bază a industriei judeţului, producind
tngrăşăml.nte azotoase, materiale plastice
şi răşini sintetice, acid sulfuric şi azotic,
fenol, metanol, coloranţi organici şi altele.
O dezvoltare însemnată au cunoscut
industria metalurgiei neferoase, a mate-
rialelor de construcţii, exploatarea şi pre-
lucrarea lemnului, fabricile de celuloză şi
hirtie, industriile textilă şi alimentară,
fabricile de săpunurl şi cosmetice, pre-
cum şi alte ramuri, a căror pondere este
importantă in volumul producţiei in-
dustriale din intreaga ţară şi a căror pro-
ducţie a sporit de 9-16 ori faţă de 1950.
In 1971, intreprinderile industriei lo-
cale dădeau 4,3% din producţia In-
dustrială a judeţului şi 2,90/o din produc-
ţia industriei locale pe intreaga ţară. In-
dustria cooperatistă avea o greutate spe-
cifică de 2,10fo in producţia industrială a
judeţului şi 2,9% in Industria coopera-
tistă pe intreaga ţară.
AGRICULTURA. Cultivarea plantelor şi
creşterea animalelor au fost din cele
mal vechi timpuri o ocupaţie importantă
a locuitorilor de pe aceste meleaguri, do-
vadă fiind descoperirile arheologice de la
Braşov, Bod, Prejmer, Hărman, Rupea şi
din alte localităţi.
Pe teritoriul judeţului există 5 Intre-
prinderi agricole de stat cu 70 de ferme,
12 staţiuni pentru mecanizarea agricul-
turii şi 72 de cooperative agricole de
producţie.
In anul 1971, in dotarea agriculturii
existau 1 860 de tractoare fizice (3 247
convenţionale), 1 366 de pluguri pentru
tractor, 577 de cultlvatoare mecanice, 510
semănător! mecanice, 644 de combine
www.cimec.ro
pentru păioase. La un tractor fizic reve-
neau 66 ha teren arabil.
Suprafaţa totală agricolă a judeţului
Braşov era in 1971 de 303 900 ha, din care
arabilă 122 400 ha, păşuni 108 200 ha,
fineţe 69 400 ha, vii şi pepiniere viticole
212 ha, livezi şi pepiniere pomicole
3 601 ha.
In judeţ se practică producţia vegetală,
animală, pomicultura, legumicultura, api-
cultura etc. In cadrul vegetalelor, o pon-
dere mare au cerealele pentru boabe
(47,40fo in 1971) din care griu - 46,2D/o,
apoi ovăzul, orzoaica, porumbul şi orzul.
Cartoful ocupa in 1971 17 ,4%, iar sfecla
de zahăr 3,4Dfo din suprafaţa arabilă a
judeţului. Suprafeţe însemnate ocupau
plantele furajere ca lucerna, trifoiul, po-
rumbul siloz, plantele pentru fin etc. Su-
prafeţe mai miel sint cultivate cu plante
textile, medicinale, rădăcinoase pentru
nutreţ şi altele.
Pomicultura s-a extins in special tn
zona oraşului Rupea, precum şi pe dealu-
rile insorite din celelalte părţi ale jude-
ţului. Numărul pomilor fructifer! depă­
şeşte 1 000 000, din care 508 800 prunf,
366 900 meri, 21 900 nuci, 35 800 vişinl,
49 600 peri etc.
Creşterea animalelor constituie ramura
principală a agriculturii, după cultura
plantelor. La inceputul anului 1972, ju-
deţul avea 131 200 de bovine, din care
59 000 vaci şi blvoliţe, 121 700 de porcine,
304 200 de ovine, din care 221 600 cu lină
fină şi semifină. In 1971, la 100 ha de
teren agricol reveneau 43,7 bovine, 103,4
ovine şi caprine, iar la 100 ha arablle
99,4 porcine. Creşterea animalelor se face,
ca şi cultura plantelor, in sistem inten-
siv, mărirea producţiei obţinindu-se in
cazul animalelor atit prin creşterea nu-
mărului, dar mai ales prin sporirea pro-
ducţiei pe animal.
In judeţ există diferite unităţi care se
ocupă cu selecţia şi îmbunătăţirea rase-
lor de animale. Asemenea unităţi stnt
cele de la Prejmer, Centrul de reproduc-
ţie şi selecţie a animalelor, Combinatul de
la Braşov (care are un rol deosebit in
ameliorarea raselor de păsări prin livra-

rea de ouA şi pul Intreprinderilor agricole
de stat, cooperativelor agricole şi ţăra­
nilor cooperatori), precum şi alte centre
importante aflate pe teritoriul judeţului.
Avlcultura cunoaşte o dezvoltare In-
semnatA, ţinînd pasul cu avintul general
al agriculturii, situtnd judeţul Braşov
printre judeţele cu bune rezultate tn
acest domeniu.
SILVICULTURA. Suprafaţa fondului fo-
restier al judeţului Braşov InsumeazA
186 800 ha.
Exploatarea pAdurilor se face prin 2
combinate de exploatare şi Industriali-
zare a lemnului, care executA anual tAleri
de circa 849 600 m 3• Se obţin lemn ro-
tund, buşteni, lemn pentru construcţii
rurale, celuloză, mangalizare, tananţi şi
lemn de foc.
Anual se recolteazA In medie 300 de
tone de fructe de pădure, in marea ma-
joritate zmeură, mure şi afine.
Pentru refacerea şi tmbunAtăţirea fon-
dului forestier, anual se tmpAduresc
aproximativ 1 000 ha.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Vtnatul din
judeţul Braşov se caracterizeazA prin va-
rietatea speciilor, calitatea bunA a tro-
feelor şi un efectiv apropiat de normal.
Podişul Oltului adăposteşte ca vinat
principal căpriorul, cerbul carpatin şi
mistreţul. Calitatea trofeelor acestor
specii este cunoscută şi apreciată chiar
peste hotare. In zona munţilor intilnim
capra neagră, cu valoare cinegetică mare,
cunoscută şi sub numele de antilopa Car-
paţilor. Ea populează maslvele Bucegi,
Piatra Craiului şi Munţii Făgăraş, ocu-
pind un loc de frunte in ceea ce priveşte
calitatea trofeelor. In partea muntoasă
mai intilnim rişi, lupi, urşi, vulpi, jderi,
ierunci şi cocoşi de munte.
Fondurile de pescuit sint amenajate in
majoritate prin lucrări transversale, ast-
fel incit facilitează practicarea pescuitu-
lui.In apele de munte se găsesc fonduri
de pescuit. Specia de salmonide mai re-
prezentată este păstrăvul indigen şi mai
puţin curcubeul. In masivul Făgăraş s-au
făcut colonizări cu finttnel, lacustris şi
c:oregon. La Dejani şi Prejmer functio-
www.cimec.ro
J UD E TUL B R A Ş OV 139
neazA păstrăvlrli de repopulare, din care
rezultA pueţi ce stnt folosiţi la repopu-
larea apelor de munte.
TRANSPORTURILE. Dezvoltarea Indu-
strială, intreaga activitate economicA au
atras după sine şi dezvoltarea căilor şi
mijloacelor de comunicaţii. Aşezarea ju-
deţului a determinat convergenta de
drumuri dinspre Moldova, Muntenia şi
Transilvania. In 1971 drumurile insumau
1 359 km, din care 398 km drumuri na-
ţionale şi 961 km drumuri de Interes lo-
cal ; din totalitatea drumurilor 376 km
erau modernizate.
Calea feratA a judeţului se Intinde pe
332 km, ceea ce reprezintă 62,0 km la
1 000 km•. Municipiul Braşov constituie
un principal nod de cale feratA care face
legătura intre Muntenia şi Transilvania,
dispunind de una din cele mai moderne
gări din ţară. Calea ferată electriflcatA
care vine la Braşov de la Bucureşti prin
Ploieşti continuă In trei direcţii princi-
pale : Sfintu Gheorghe-Ciceu-Dej-Bala
Mare ; Braşov-Făgăraş-Sibiu ; Braşov­
Vînători-Blaj-Cluj ; o linie secundară
porneşte din Braşov spre oraşul Zămeştl.
COMERŢUL. Favorizat de aşezarea sa
la Intersecţia marilor drumuri comerciale
care legau Occidentul cu Orientul şi mal
ales Transilvania cu Ţara Românească şi
Moldova, Braşovul şi localităţile din im-
prejurimi s-au bucurat de o serie de pri-
vilegii comerciale. IncA din anul 1368
Vladislav I (Vlaicu) aminteşte privilegiile
avute de braşoveni in Ţara Românească
şi de vechea "vamă" pe care trebuiau s-o
plătească la Cimpulung. Alexandru cel
Bun acordase negustorilor braşoveni pri-
vilegiu comercial in Moldova (1423), iar
Mircea cel Bătrîn (1413), Vlad Ţepeş
(1456), Ştefan cel Mare (1456) şi alţi
domnitori, au reconfirmat privilegiile date
de înaintaşii lor. Privilegiile de care se
bucurau braşovenii şi unele venituri pe
care le realizau au făcut ca încă din 1769
să se înfiinţeze la Braşov 132 de firme
comerciale, iar in 1850 numărul lor să
crească la 167, secolele al XVI-lea-al
XIX-lea fiind considerate cele mai pros-
pere pentru negustorii braşoveni.
 140 JUDEŢUL BBAŞOV
ln prima jumltate a secolului al XX-
lea comerţul capitaliştilor in goană după
ciştiguri mai mari contribuie la exploa-
tarea clasei muncitoare şi la creşterea
costului vieţii prin urcarea vertiginoasă
a preţurilor.
23 August 1944 şi înfăptuirea revoluţiei
socialiste au insemnat şi in domeniul
comerţului o cotitură hotăritoare. Astfel,
volumul mărfurilor desfăcute in judeţul
"'kaşov în perioada 1950-1971 a crescut
de 7 ori. Cele mai mari creşteri fiind în-
registrate la mărfurile nealimentare, mal
ales a celor de care d~inde creşterea
gradului de confort ca, de exemplu : fri-
gidere, televizoare, aparate de radio,
maşini de spălat rufe, maşini de cusut,
aspiratoare de praf, mobilă, biciclete,
motorete, turisme. Reţeaua comercială a
ajuns la peste 1 840 de unităţi. Pentru
îmbunătăţirea serVllrn populaţiei ::u
produse de larg consum în noile blocuri
şi cvartaluri de locuinţe din oraşele şi
centrele muncitoreşti au luat fiinţă o
serie de complexe comerciale dotate cu
spaţii corespunzătoare şi mobilier modern.
De asemenea, în mediul rural s-a dez-
voltat reţeaua comerţului cooperatist,
construindu-se magazine noi, moderne.
tNVAŢAMINT, CULTURA, ARTA. Pri-
mele şcoli elementare româneşti au luat
naştere la Braşov In anii 1788 şi 1834. In
1850 a luat fiinţă liceul românesc. In
1837 a luat fiinţă liceul latlno-german,
printre profesori fiind numit Iacob Mu-
reşianu, ulterior devenit director, dato-
rită căruia s-a putut asigura o educaţie
şi instruire superioară a tineretului
român, german şi maghiar din Ţara
Bîrsei. ln 1850 se pun bazele şcoltlor
centrului român din Braşov, instituţie de
învăţămînt care cîştigă un nume de
mare prestigiu, devenind unul din prin-
cipalele centre de cultură din Transil-
vania.
ln judeţul Braşov, şcoala ca principal
izvor de cultură, a cunoscut în anii so-
cialismului o dezvoltare prodigioasă. In
perioada 1950~1971 s-au construit 43 de
şcoli cu 479 clase din fondurile statului
şi 41 şcoli cu 176 săli de clasă prin con-
www.cimec.ro
tribuţia voluntarii bănească şi in munci
a cetăţenilor.
In anul şcolar 1971/1972, in judeţul
Braşov existau 206 şcoli generale, 14 licee
de cultură generală, 11 licee de speciali-
tate şi 7 şcoli de specializare postliceală.
Multe şcoli de cultură generală şi unele
licee au secţii în limbile maghiară şi
germană, frecventate de mii de elevi din
rindul naţionalităţilor conlocuitoare. ln
oraşul Săcele există 3 şcoli generale cu
limba de predare maghiară. ln anul şco­
lar 1971/1972 au urmat cursurile şcolilor
de cultură generală 70 017 elevi. ln
ultimii 25 de ani, numărul cadrelor di-
dactice care predau in învăţămîntul de
cultură generală a crescut de 3,3 ori.
In cele 28 de şcoli profesionale, tehnice
şi tehnice de maiştri se pregătesc viitoa-
rele cadre de muncitori şi tehnicieni cu
înaltă calificare pentru industria so-
cialistă. lnvăţămintul profesional-tehnic
din judeţul Braşov grupează astăzi 14 716
elevi şi 786 de cadre didactice.
Braşovul, oraş cu bogate tradiţii cul-
turale şi ştiinţifice, cu numeroase insti-
tuţii de lnvăţămint, a devenit în anii
construcţiei socialiste un centru univer-
sitar. Peste 4 700 de studenţi urmează în
cele 8 facultăţi ale Universităţii din Bra-
şov. Invăţămîntul superior din Braşov a
dat economiei, ştiinţei, învăţămîntului şi
culturii, de la infiintarea sa şi pînă in
prezent, peste 11 000 de specialişti. Nu-
mărul cadrelor didactice din invăţămîn­
tul superior este în prezent de 358, faţA
de 62 în 1948.
Au fost construite noi cămine studen-
ţeşti cu o capacitate de 2 050 de locuri,
au fost amenajate laboratoare înzestrate
cu aparatură şi utilaj modem, s-au orga-
nizat cantine.
Pe teritoriul judeţului se desfăşoarii o
intensă activitate de cercetare ştiinţifică
atit prin institute specializate (Institutul
de cercetări pentru automobile şi trac-
toare, Institutul de cercetări agricole
pentru cultura cartofului şl sfeclei, Sta-
ţiunea centrală de cercetări pentru cul-
tura pajiştilor, o secţie a Institutului de
cercetări forestiere), prin cercetarea ştiin-

ţifică iniţiată de institutele de învăţămînt
superior, cit şi prin numeroase labora-
toare uzinale.
Pe meleagurile judeţului Braşov dăinuie
vechi şi nepreţuite tradiţii ale culturii
româneşti. Braşovul este localitatea in
care au activat diaconul Coresi şi Johan-
nl's Honterus. In acest judeţ s-a mani-
fes•'it cu putere gindirea progresistă a lui
Gh. Bariţiu, Iacob şi Aurel Mureşianu
şi a al tor figuri ale istoriei ţării.
La Braşov apar primele gazete româ-
neşti din Transilvania - "Foaia dumf-
necii" (1837), "Gazeta de Transilvania"
(1838) ş. a. Cezar Bolliac editează aci in
1849 gazeta "Espatriatul". In ziarele şi re-
vistele din Braşov publicA Ion Heliade-
Rădulescu, Nicolae BAlcescu, Gh. Asachi
şi tot alei îşi desfAşoarA activitatea isto-
ricul Ion Bogdan, actorul, regizorul şi
dramaturgul Zaharia Btrsan, folcloristul
Andrei Birseanu, scriitorul Codru DrAgu-
şeanu Ion, poeţii Andrei Mureşianu şi
Şt. O. Iosif, pictorii Constantin Lecca şi
Mişu Popp, compozitorii Iacob Mureşianu
şi Gheorghe Dima.
Oraşul Braşov a gAzduit un timp pe
Anton Pann ; aici scrie Andrei Mureşianu
inflăcăratul "Răsunet" devenit simbol al
patriotismului paşoptist, cu care va lua
contact, tot aici, Mihai Eminescu, iar Ci-
prian Porumbescu va vedea reprezentatA
pentru prima oarA opereta sa "Crai Nou".
In anii postbelici, viaţa spiritualA a ju-
deţului a cunoscut o inflorire remarcabilă,
fiind ridicată pe culmile umanismului so-
cialist. O bogată activitate cultural-edu-
cativă desfăşoară cele 43 de cămine cul-
turale comunale şi 94 de filiale săteşti, ca
şi cele 8 case de cultură orăşeneşti. Multe
formaţii artistice de amatori au obţinut
premii şi menţiuni la diferite concursuri
(ansamblul folcloric "Copăcel", laureat al
celui de-al VII-lea concurs pe ţară al for-
maţiilor artistice de amatori, ansamblul
folcloric "Dăişoara", laureat al concursu-
lui al VIII-lea). Au fost premiate sau evi-
denţiate peste 30 de ~ămine şi formaţii
artistice, dintre care amintim căminele
culturale din Ghimbav, Şercaia, Homorod,
Sinpetru, Cristian, formaţiile artistice din
www.cimec.ro
JUDEŢUL BRAŞOV 141
Dăişoara, Crihalma, Ungra, Ticuşu, Şer­
caia, Şercăiţa, Drăguş. Formaţia de dan-
suri a Palatului culturii din Braşov este
laureată a concursurilor al VII-lea şi al
VIII-lea.
La dezvoltarea culturii şi artei in ju-
deţ participă cele 2 teatre din Braşov
(dramatic şi muzical), o secţie de păpuşi,
precum şi Filarmonica "Gheorghe Dima",
ale cărei concerte se bucură de apre·
cierea publicului spectator.
Există un număr de 251 de biblioteci
publice cu 1 630 612 volume. In prezent
numărul cinematografelor este de 117
din care 19 stabile cu bandA normalA.
Judeţul Braşov păstrează in muzeele
sale nenumărate vestigii ale trecutului -
adevărate punţi de legăturA intre istoria
veche şi cea nouă a patriei noastre -
care vorbesc despre cultura spirituală şi
materială, despre lupta, sacrificiile şi bi-
ruinţele poporului de pe aceste meleaguri
ale ţării. Această zestre documentar-Isto-
ricA se pAstreazA in cele 10 muzee din
Braşov, Făgăraş, Bran, Rişnov, Săcele şi
Rupea, precum şi in cadrul muzeului
şcolii din Şcheii Braşovului.
Tradiţiile activităţii literare şi de ridi-
care spirituală a poporului sint dezvoltate
in condiţiile noi de azi de un valoros
grup de scriitori, ziarişti şi alţi intelec-
tuali prin ziarele judeţene in limbile
română, maghiară şi germană ("Drum
nou", "Oj Idc5", şi "Karpaten Rundscllau"),
precum şi prin revista "Astra".
SANATATEA PUBLICA. Pe teritoriul
judeţului in 1971 funcţionau 19 spitale
teritoriale avind un total de 4 502 paturi
de asistenţă medicală (revenind 9,4 paturi
la 1 000 de locuitori), 92 de circumscripţii
medico-sanitare, 81 de dispensare, 64 de
fal'Illacii, 8 pollclinicl teritoriale, 4 staţio­
nare de circumscripţie pentru copii, 19
case de naştere. De asemenea, in judeţ
mal funcţionează 2 cămine de bătrîni cu
150 de locuri, o cantină de ajutor popular
cu 140 de locuri.
In judeţul Braşov activau 4 818 cadre
sanitare cu pregătire superioară, medie
şi· ~;!lementa,ră. Un medic revenea la 623
de locuitori, iar un cadru sanitar cu pre-
142 .JUDEŢUL BRAŞOV

1. Lot de tractoare la Uzina "Trac-

torulM-Braşov
2. Linie de montaj la Uzina "Steagul
roşu"
3. La Uzina "Rulmentul"-Braşov
4. Uzina chimică Rişnov
5. Grajd de vaci la I.A.S. Feldioara
6. Restaurantul "Cerbul carplrtln-
(lnterior)
7. Hotel ,.Carpaţi"-Braşov
8. Aspect din staţiunea turistică Po-
iana Braşov
9. Şura dacilor - Poiana Braşov
10. Cetatea Rişnov
11. Castelul Bran

4 5

www.cimec.ro
 .J U D E TU L B R A ŞOV 143

'

10

www.cimec.ro
] 44 J U D E T U L B BA Ş O V

gătire medie sau elementară la 118 a Făgăraşului, evocatoare a Importante

locuitori. evenimente din Istoria patriei, Cetatea
EDUCA TIA FIZICA, SPORTUL. In jude- Rişnovului, cetăţile ţărăneşti de la Prej-

ţul Braşov există o tradiţie sportivă, pe mer şi Hărman sint numai o parte din
aceste meleaguri, favorizate şi de condi- numeroasele vestigii de acest gen care
ţii naturale accesibile dezvoltării indeoseb! acoperă teritoriul judeţului. Judeţul este

a ~porturilor de iarnă, dezvoltîndu-se o bogat şi in privinţa castelelor. Aici, pe

intensă mişcare sportivă. dealurile brănehe, se află binecunoscutul
Ea dispune de o bază materială cores- castel Bran, monument de arhitectură de
punzătoare ca : stadionul de 30 000 de importanţă republicană. Alte castele, ca,

locuri din cartierul Bartolomeu-Braşov, de pildă, cele de la Racoş, Hoghiz, Sîm-

băta de Sus, prezintă importanţă turistică
stadionul "Tractorul" şi Sala de sport
"Tractorul" dln Braşov, stadioanele din atit prin arhitectura lor, cit şi prin pei-
craşele Făgăraş şi Victoria, Sala de sport
sajul natural in care sint incadrate.
din Predeal, Complexul sportiv-turistic In zone de nespusă frumuseţe naturală
există complexe turistice sau staţiuni.
Poiana Braşov, cu stadion, patinoar arti-
ficial, pîrtii de schi etc., săli de atletism, Astfel, există staţiunea climaterică Sîm-
băta pe valea cu acelaşi nume, la poalele
haltere. lupte, gimnastică, volei, terenuri
Munţilor Făgăraş. Alei mai există şi mă­
de sport în comune etc.
năstirea ctitorită de Constantin Brinco-
In judeţ activează cluburile sportive
veanu. La Rodbav există o frumoasă sta-
,,Steagul roşu", "Dina.rno", "Universitatea"
"Tractorul", "Voinţa", un liceu cu progra~
ţiune balneară, iar la Codlea un modern
romplex turistic. Oraşul Predeal şi sta-
de educaţie fiz!::ă, un liceu de schi
ţiunea Poiana Braşovului au o deosebită
(Predeal) şi două şcoli sportive.
importanţă chiar pe plan republican. Ca-
In total sint 5 cluburi şi 220 de aso-
banele "Vinătorul", "Poiana ursului", "Ca-
ciaţii sportive. In diferite loturi republi-
pra neagră" etc. sint vestite pentru pito-
cane Braşovul dă peste 180 de cornpo-
rescul lor. Staţiunile climaterice şi de
nenţi. Anual se obţin 80-90 de titluri
odihnă Timişul de Jos şl Timlşul de Sus
republicane. La sfîrşitul anului 1972, ju-
prezintă, de asemenea, un deosebit Inte-
deţul Braşov avea un număr de 12
res turistic. Cabane ca "Podragu", "Valea
maeştri emeriţi ai sportului şi l32 de
Simbetei", "Urlea" din Munţii Făgăraşului
maeştri ai sportului.
sau ca "Postăvarul", "Curmătura", "Cris-
Sportivi din judeţul Braşov au repre-
tian" dln masivul Piatra Craiului sint
zentat cu cinste culorile cluburilor lor şi
admirabile locuri de odihnă sau de popas.
ale patriei in intrecerile internaţionale ;
Judeţul Braşov este dotat şi cu splen-
el au cucerit titluri mondiale, olimpice,
dide monumente naturale, vestite şi peste
europene, balcanice etc., au făcut parte,
hotare şi foarte apreciate de turişti : lacu-
la anumite sporturi, din echipele repre-
2'entative, ca fotbal, lupte, volei, atletism rile glaciare ce eşalonează creasta Mun-
ţilor Făgăraşului (Podragul, Urlea), im-
etc.
portantul masiv stîncos Piatra Craiului
TURISMUL. Sub aspectul importanţei tu- Poiana narciselor etc. '
ristice, judeţul Braşov este printre pri-
mele judeţe din ţară. Centrul turistic al PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Ală­
judeţului este oraşul Braşov, constituind
turi de celelalte judeţe ale ţării, Braşovul
el însuşi o aşezare urbană de mare in- va cunoaşte in anii ce vor urma, o amplă
teres turistic, cu monumente istorice, cul- şi multilaterală dezvoltare. Pe prim plan

turale, complexe turistice etc. se va situa industria, prin creşterea şl di-

In ansamblul monumentelor istorice versificarea producţiei, alături de care se
din judeţul Braşov, un loc important il va lărgi producţia agricolă, vegetală şi
ocupă cetăţile şi castelele. Astfel, Cetatea animală, ridicindu-se continuu şi toate
Cohalmului de la Rupea, Cetatea feudală celelalte activităţi legate de îmbunătăţirea
www.cimec.ro

niveluhii tlocia1-cultural şi edilltar-gos-
podăresc.
Judeţul cu localităţile componente,
schimbindu-şi intr-un ritm accelerat in-
făţişarea industrială şi urbanistică, prin-
tr-o îmbinare armonioasă a arhitecturii
industriale cu cea agricolă, legată de con-
eentrarea şi modernizarea agriculturii, cu
.a edificiilor social-culturale şi a construc-
ţiilor de locuinţe, cu locurile pitoreşti
neasemuit de frumoase de pe cuprinsul
său, va urca an de an pe noi trepte ale
progresului şi civilizaţiei, diminuind con-
tinuu deosebirile dintre sat şi oraş, apro-
piind nivelUl de viaţă al comunelor de
condiţiile existente la oraşe.
Industria judeţului va marca in acest
cincinal (1971-1975), o dezvoltare impe-
tuoasă cu un ritm mediu anual de 13-150/o.
Ponderea cea mai mare, in producţia in-
dustrială a judeţului, va continua să o
deţină industria constructoare de maşini
(peste 600fo ), fiind caracterizată de impor-
tante mutaţii calitative. Produsele cu un
inalt grad de prelucrare, printre care se
pot enumera : eehipamentul eledric, mo-
toarele electrice, maşinile-unelte, turbosu-
flantele, transmisiile hidraullce etc., vor
spori competitivitatea şi eficienţa econo-
mică a industriei braşovene. Peste 44•/o
1iin produsele ce se vor realiza în anul
1975 vor fi noi sau modernizate - 15
tipuri de tractoare în 80 variante, 12
tipuri de camioane în 100 variante, noi
tipuri de rulmenţi, biciclete, motorete,
precum şi produse ale industriei aero-
nautice cu vechi tradiţii pe aceste me-
leaguri.
O dezvoltare deosebită va cunoaşte şi
chimia, producţia ei crescind indeosebi la
coloranţi bazici speciali, răşini furanice,
bachelită textilă, polimer! acrilic!, uleiuri
pentru maşini hidraulice etc. In economia
judeţului există şi alte ramuri care in
-prevederile cincinalului se inscriu cu
·ritmuri susţinute de dezvoltare, cum ar
·fi : industria prelucrării lemnului, in-
dustria alimentară, industria materiale-
'lor de construcţii şi altele.
La baza creşterii şi diversificării pro-
-ducţiei industrtale vor sta importante
www.cimec.ro
1 U D B 1' U L B BA Ş O V 146
fonduri de investiţii. Intre unităţile In-
dustriale care vor beneficia de aceste In-
vestiţii vor fi Uzina de autocamioane,
care îşi va spori pînă in 1975 producţia
ajungind la 40 000 de autocamioane anual,
Uzina de tractoare cu un spor similar,
Uzina "Rulmentul" îşi va majora produc-
ţia la 32 000 000 rulmenţi pe an, "Electro-
precizia" -Săcele va ajunge la 250 000 de
motoare electrice pe an. Vor Intra in
funcţiune şi o serie de obiective noi in
zone mai puţin industrializate, cum este
Combinatul de ciment şi var din co-
muna Hogaiz, unităţi pentru prelucrarea
produselor agricole, unităţi de prelucra-
re a maselor plastice în oraşul Victoria şi
altele.
Agricultura va parcurge in acest cin-
cinal o etapă de accelerare a procesului
de dezvoltare intensivă, modernizare şi
concentrare. In judeţul Braşov se prevăd
creşteri importante la producţia sfeclei
de zahăr, a cartofilor, la efectivele de
animale şi la unele produse animaliere
(unde producţia se va dubla) ; se va in-
registra totodată o creştere însemnată a
producţiei globale. Vor fi investite fon-
duri însemnate pentru punerea in func-
ţiune a unor fabrici de nutreţuri combi-
nate, instalaţii de uscat furaje verzi, sere,
a unor complexe de crescut porci, păsări,
precum şi pentru efectuarea unor impor-
tante lucrări de irigaţii şi desecări.
Se vor construi peste 15 000 de aparta-
mente de locuit, un spital-policlinică, noi
unităţi comerciale, noi hoteluri şi restau-
rante, vor fi extinse spaţiile de învăţă­
mînt cu încă 150 de clase, se vor da in
funcţiune 2 noi clădiri pentru licee in-
dustriale, precum şi peste 3 300 locuri in
creşe şi grădiniţe de copii. Totodată, se
va asigura progresul ştiinţei şi culturii.
Va avea loc astfel o continuă ridicare
economică şi social-culturală a tuturor
localităţilor judeţului. Sub impulsul in-
dustrializării se va face tot mai mult re-
simţită influenţa oraşelor asupra satelor,
un important număr de comune din ju-
deţul Braşov se vor incadra in cele
300-350 de noi centre urbane prevăzute
a lua fiinţA In mod treptat in ţară. De
116 JUDEŢUL BRAŞOV

exemplu, comunele Prejmer, Feldioara, comasate, puternice, in care să asigurăm

Hoghiz, Şercala şi altele vor cunoaşte in
anii următori o dezvoltare industrialA
insemnată, constituind, totodatA, puter-
nice unităţi agricole, orientindu-se spre
utilizarea resurselor locale, valorificarea
superioarA a materiilor prime agricole şi
utilizarea mal bunA a forţei de muncA.
De asemenea, se vor realiza importante
lucrări edilitare, privind alimentarea cu
apă, canalizarea, electricitatea, imbun!ltă­
ţirea reţelei sanitare, a activităţii de in-
struire şi culturalizare a populaţiei,
creindu-se condiţii corespunzătoare de
organizare şi sistematizare cu maximum
de eficienţă economică a tuturor locali-
tot ceea ce este necesar astăzi şi ce va
fi miine necesar din punctul de vedere-
al civilizaţiei... Aceasta este o problemiio
esentialA, fără a cărei rezolvare cores-·
punzătoare nu vom reuşi sA facem din
fiecare comună un orăşel agricol in stare·
să asigure condiţii de viaţă asemănătoare·
cu cele din oraş" t.
Realizarea obiectivelor prevăzute in
perspectivă in judeţul Braşov va contri-
bui la dezvoltarea economică şi social-
culturală pe o treaptă superioară, la ri-
dicarea bunăstării oamenilor muncii, la
inflorirea patriei noastre, Republica So-
cialistă România.

tăţilor.
Aşa
cum sublinia tovarăşul Nicolae ' Nicolae Ceauşescu. ,.România pe drumul
construirii societăţll socialiste multilateral dez-
Ceauşescu : "Nu vom putea să urbanizăm voltate", voi. 6, Bucureşti, Editura po!lticd, 1912,..
viaţa satelor dacă nu vom realiza unităţi p. 194 .

.JUDEŢUL BRAŞOV

cu reşedlnţa ln municipiul Braşov

Munlclpll : 1. Ora,e : B. LocalltA~l componente ale munlclpUlor şi ale orafelor : 14. Comune :· 431<
(din care, suburbane : 1). Sate : 150.

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL B R A Ş O V. Comune suburbane : 1. Comuna GIDMBA V. Sate componente

ale comunei suburbane: 1. GffiMBAV.

B. ORAŞE

1. Oraşul C O D L E A.
2. Oraşul FAG AR A Ş.

3. Oraşul P R E D E A L. Local!tAţi componente ale oraşului : 1. P RE DEA L ; 2. Pirlul·

Rece; 3. Timişu de Jos; 4. Tlmişu de sus.

c. Oraşul R 1 Ş N O V.
5. oraşul R V PE A. Localităţi componente ale oraşului : 1. R V PE A ; 2. Flşer.

6. Oraşul SACELE.
1. Oraşul V 1 C T O R 1 A.
1. Oraşul ZAR NE Ş T 1, LocalltAţi componente ale oraşului : 1. ZAR NE Ş T 1; 2. Tohanu,
Nou.

C. COMUNE

L Comuna APAŢA. Satele componente: 1. APAŢA. 2. Comuna BECLEAN. Satele compo-

nente : 1. BECLEAN ; 2. Boholţ ; 3. Calbor ; 4. Hurez ; S. Luţa. 3, Comuna BOD. Satele corn-

www.cimec.ro
 IUDBTUL BRAŞOV 1"
ponente : 1. BOD ; 2. Colonla Bod. 4, Comuna BRAN. Satele componente : 1. BRAN ; 2. Pre-
deluţ ; 3. Sohodol ; 4. Şlmon. s. Comuna BUDILA. Satele componente : 1. BUDILA.
6. Comuna BUNEŞTI. Satele componente : 1. BUNEŞTI; 2. Crlţ; 3. Meşendorf; 4. Roadeş;
5. Vlscrl. 7, Comuna CAŢA. Satele componente : 1. CAŢA ; 2. Bela ; 3. Drăuşenl ; 4. !oneşti ;
5. Paloş. 8. Comuna CINCU. Satele componente : 1. CINCU ; 2. Toarcla. 9. Comuna COMANA.
Satele componente : 1. COMANA DE JOS ; 2. Comana de Sus : 3. Crlhalma ; 4. Tlcuşu Nou.
10, Comuna CRISTIAN. Satele componente: 1. CRISTIAN. 11. Comuna DUMBRAVIŢA. Satele
componente : 1. DUMBRAVIŢA; 2. Vlădenl. 12. Comuna FELDIOARA. Satele componente:
1. FELDIOARA ; 2. Colonla Reconstrucţia ; 3. Rotbav. 13. Comuna FUNDATA. Satele compo-
nente: 1. FUNDATA ; 2. Fundăţlca; 3. Şlrnea. 14. Comuna HALCHIU. Satele componente :
1. HALCHIU ; 2. Crlzbav ; 3. Cutuş ; 4. Satu Nou. 15, Comuna HARMAN. Satele componente :
1. HARMAN ; 2. Podu Oltulul. 18, Comuna HIRSENI. Satele componente : 1. HlRSENI ; 2. Co-
pflcel ; 3. Măllnlş ; 4. Mărglnenl ; 5 Sebeş. 11. Comuna HOGHIZ. Satele componente : 1. HO-
GHIZ ; 2. Bogata Olteanâ ; 3. Cuclulata : 4. Dopca : 5. Fintina : 6. Lupşa. 18. Comuna HOMO-
ROD. Satele componente : 1. HOMOROD ; 2. Jlmbor ; 3, Mercheaşa. 19. Comuna JIBERT.
Satele componente : 1. JIBERT ; 2. Dacia ; 3. Grinar! ; 4. Lovnlc : 5. Văleni. 20. Comuna LISA.
satele componente : 1. LISA ; 2. Breaza ; 3. Pojorta. 21. Comuna MAIERUŞ. Satele compo-
nente : 1. MAIERUŞ ; 2. Arlnl. 22. Comuna MINDRA. Satele componente : 1. MINDRA ;
·2. nenl; 3. Rluşor; 4. Şona ; 5. Toderiţa. 23. Comuna MOIECIU. Satele componente : 1. Mo-
IE~U DE JOS ; 2. Cheia : 3. Drumul Carului ; t. Măgura ; 5. Moleclu de Sus ; 6. Peştera.
:zt. Comuna ORMENIŞ. Satele componente: 1. ORMENIŞ; 2. Augustin. 25, Comuna PARAU.
Satele componente : 1. PARAU ; 2. Grid ; 3. Veneţia de Jos ; 4. Veneţia de sus. 26. Comuna
POIANA MARULUI. Satele componente: 1, POIANA MARULUI; 2. Paltin; 3. Şlnca Nouă.
27. Comuna PREJMER. Satele componente : 1. PREJMER ; 2. Lunea Calnicului ; 3. Stuplnil
Prejmerulul. 28, Comuna RACOŞ. Satele componente : 1. RACOŞ ; 2. Matelaş. 29. Comuna RE-
CEA. satele componente : 1. RECEA ; 2. Berivol ; 3. Dejani ; 4. Gura VAii ; 5. Iaşi ; 6. SAsclori ;
"7. Sâvâstrenl. 30. Comuna ŞERCAIA. Satele componente : 1. ŞERCAIA; 2. Hâlmeag ; 3. Vad.
31. Comuna ŞINCA. Satele componente : 1. ŞINCA VECHE ; 2. Bucium ; 3. Ohaba ; 4. Perşani ;
5. Şercăiţa ; 6. Vilcea. 32. Comuna SlNPETRU. Satele componente : 1. SlNPETRU. 33. Comuna
ŞOARŞ. satele componente : 1. ŞOARŞ ; 2. Bărcut ; 3. Felmer ; 4. Rodbav ; 5. Sellştat. 34. Co-
. muna TARLUNGENI. Satele componente: 1. TARLUNGENI; 2. CArplniş; 3. PurcAreni; 4. Zlzln.
35, comuna TELIU. Satele componente : 1. TELIU. 36, Comuna TICUŞU. satele componente :
1. TICUŞU VECHI ; 2. Cobor. 37, Comuna UCEA. Satele componente : 1. UCEA DE JOS ;·
2. corbi ; 3. Feldioara ; 4. ucea de sus. 38. comuna UNGRA. Satele componente : 1. UNGRA ;
: 2. Dăişoara. 39, Comuna VAMA BUZAULUI. Satele componente : 1. VAMA BUZAULUI ; 2. Acrlş ;
3. Buzâiel ; 4. Dâlghlu. 40. Comuna VIŞTE.A. Satele componente : 1. VIŞTEA DE JOS ; 2. Drăguş ;
3. Olteţ ; 4. Rucăr ; 5, Vlştea de Sus ; 6. Viştişoara. n. Comuna VOILA. Satele componente :
1. VOILA ; 2. Clncşor ; 3. Drldif ; 4. Ludlşor ; 5. SimbAta de Jos ; 6. SimbAta de sus ; 7. Staţiunea
• climaterică SimbAta ; 8. Volvodeni. 42. Comuna VULCAN. Satele componente : 1. VULCAN ;
:2. Colonia 1 Mai ; 3, Holbav.

:La definitivarea textului au colaborat : Feodor Magda, Alexandru Roşea.

www.cimec.ro
J'UDEŢUL BRĂILA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Bră­
ila se află situat in partea de nord-est a
Cimpiei Române, delimitindu-se in partea
de nord pe cursul inferior al Siretului de
judeţul Galaţi,· la nord-vest se inveci-
nează cu judeţul Vrancea, la vest cu
Buzău, la sud cu Ialomiţa, iar la est
Dunărea face linia de demarcaţie cu ju-
deţul Tulcea şi Constanta.
Suprafaţa judeţului este de 4 724 km2,
adică 2~/o din suprafaţa ţării.
RELIEFUL se prezintă in cea mai mare
parte sub forma unei cimpii, in care sin-
gurele zone accidentate sint văile apelor,
depresiunile crovurilor şi cuvetele lacu-
rilor sărate, dulci sau salmastre. Nordul
judeţului coincide cu Lunea Siretului in-
ferior. Partea de nord a cîmpiei Brăilei şi
malul drept al riului Călmăţui sint aco-
perite cu dune de nisip. Inspre est se in-
tinde Balta Brăilei, in care Dunărea,
despărţită in două braţe, inchide, prin
lucrările hidroameliorative executate in
anii socialismului, o incintă indiguită de
72 000 ha.
CLIMA este temperat continentală de
cîmpie, cu nuanţe mai excesive in vest şi
mai moderate in Lunea Siretului şi in est.
Temperatura medie anuală este de 10,4°.
Media lunii ianuarie este -3°, cu un
grad mai ridicat in Balta Brăilei, iar
media lunii iulie este de 22,5° ; maxima
absolută a fost 44,5° (in 1951 la fosta
staţiune Ion Sion, situată Ungă comuna
Rimnicelu, iar minima absolută a fost
www.cimec.ro
-29° (in 1942 in aceeaşi localitate). Pre-
cipitaţiile medii anuale ating un nivel de-
400-500 mm, fiind mai coborite in zona.
bălţii. Verile sint de obicei secetoase.
Vinturile "dominante sint din nord-est şi
nord, determinind iarna viscole ; local,
primăvara şi toamna suflă dinspre sud
Băltăreţul, iar vara din est Suhoveiul.
HIDROGRAFIA. Teritoriul judeţului
Brăila este străbătut de cursul Inferior al'
rîurilor Siret, Buzău şi Călmăţui, cu de-
bite scăzute vara. Principala arteră hidro-
grafi.:ă o constituie insă Dunărea, cu cele-
două braţe principale, care se ramifică
aici, incluzind Balta Brăilei.
Caracteristic pentru o bună parte a ju-
deţului (dintre Buzău şi Călmăţui, Căl­
măţui şi sudul judeţului) este prezenta·
zonelor fără scurgere ocupate de o serie-
de lacuri mici (lanca, Iazu, Plopu, Lacu
Sărat, Pleşcu, Colţea etc.). Unele seacă·
vara şi au o mineralizare concentrată.
Malul sting al Buzăului este flancat de-
limane ca : Jirlău, Amara, Buzău, Ciulni-
ţa, Ciineni etc. Subsolul judeţului dispune
de ape freatice abundente, însă puţin fo-
losite in prezent.
SOLURILE sint puţin variate, dominind
· cernoziomurile freatic-umede in partea
centrală a judeţului, cern-oziomurile levi-
gate in mare parte freatic-umede in
partea de vest, soluril'e aluvionare pe-
luncile Duniril şl Slretulul, Iar in Lunea.
Călmăţulului, Lunea Siretului Inferior şi

In jurul lacurilor sărate sint solonceacuri
şi soloneţuri.
RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. Vegetaţia naturalA cu
caracter de stepă a fost inlocuitA pe ln-
tl.nse suprafeţe cu plante cultivate. Vege-
taţia spontanA este reprezentată prin ci-
teva pficuri de pAdure de stejar bru-
măriu; doar in Balta BrAilei şi In lunea
BuzAului se gAsesc păduri naturale şi
zăvoaie de salcie şi plop, pajişti de
Agrostis Alba, Poa Angustifolia şi dife-
rite rogoz1:1ri. In crovuri şi In Lunea CA.l-
măţuiului, pe sărături, se dezvoltă vege-
taţie halofilă. In partea centrală şi de sud
a judeţului se găsesc insemnate cantităţi
de petrol şi gaze naturale. Bazinele rîu-
rilor şi zonelor de pe malul Dunării con-
ţin importante rezerve de nisip şi argilă.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Primele vestigii ale unor aşezări
umane pe teritoriul judeţului Brăila pro-
vin din epoca neolitică mijlocie (perioada
culturii Boian).
Dintre evenimentele istorice mai In-
semnate petrecute pe teritoriul judeţului
menţionăm : expediţia condusă tn 1462 de
Mahomed II impotriva lui Vlad Ţepeş ;
expediţia lui Ştefan cel Mare din 1470
pentru pedepsirea oraşului Brăila ; că­
derea oraşului Brăila (care a fost tran-
sformat in raia turceascA) şi a unei pArţi
din judeţ sub stăpînirea otomanA in
1540, subjugare care a durat aproape 300
de ani. Meleagurile acestui judeţ au fost
martore şi la evenimente care au depăşit
cadrul istoriei locale şi naţionale, ca :
războaiele ruso-turce din 1768-1774,
1787-1791, 1806-1812 şi 1828-1829
(acesta încheindu-se cu pacea de la
Adrianopole).
!n conformitate cu tratatul de pace din
septembrie 1829, se consfinţea eliberarea
Brăilei şi a celorlalte teritorii ocupate de
turci, eliberare care, de fapt, avusese loc
in anul 1828. Oraşul şi judeţul Brăila, cu
cele două unitAţi administrative ale sale :
plasa Vădeni şi plasa Balta, reintră In
componenţa Ţării Româneşti.
In ceea ce priveşte istoria mişcării
muncitoreşti revoluţionare, aceasta este
www.cimec.ro
JUDETUL BRAILA 149
strîns legată de activitatea portului brA-
ilean. In urmă cu peste 100 de ani, ID
acest port a avut loc una din primele
manifestări de luptA ale clasei munci-
toare din România : greva din septembrie-
1868 a muncitorilor de la silozurile de
cereale din port, urmatA de arestarea :;;i
judecarea conducătorilor grevei. Cîţiva.
ani mai tirziu, in 1874, in portul Brăila
are loc o nouă grevă, la care au parti-
cipat peste 4 000 de muncitori. In 188~
cărăuşii portului au intemeiat o societate-
de intrajutorare ; in acelaşi an, peste
1 200 de muncitori din port, organizaţi ID
cadrul acestei societăţi, au declarat grevA,
care a provocat mari mişcAri şi in oraş,
precum şi ciocniri cu trupele burghezo-
moşierimii. Noi greve ale muncitorilor
din port au fost semnalate In anii 1893
1896 şi 1898. In 1906, la prima conferintâ
a sindicatelor şi cercurilor socialiste din,
România, care s-a ţinut la Bucureşti, au
participat 2 reprezentanţi ai sindicatelor
şi 3 ai cercurilor socialiste din Brăila. In
1907 hamalii din port au declarat grevă,
iar restul muncitorimii brăilene a orga-
nizat manifestaţii în semn de solidaritate
cu ţăranii răsculaţi. Valul luptelor din
această perioadă culminează în iunie 191(}
cu greva generală a muncitorilor din
Brăila la care au participat peste 10 00(}
de lucrători din port şi de la întreprin-
derile din oraş.
In martie 1913, muncitorii brăileni au
declarat o grevă care s-a generalizat, cu-
prinzînd pe toţi docherii din ţară. In
acelaşi an, la 22 iunie, a avut loc la
Brăila o mare manifestaţie împotriva
războiului, manifestaţie la care a parti-
cipat şi Ştefan Gheorghiu, sub a cărui
conducere a fost creată Uniunea munci-
torilor portuari. La 13 iunie 1916, ca ur-
mare a masacrului săvîrşit de guvernul
burghezo-moşieresc împotriva muncitori-
lor din Galaţi care organizaseră o mani-
festaţie ce condamna războiul, peste-
5 000 de muncitori din BrAila au decla-
rat greve şi au acţionat solldar cu mun-
citorimea gălăţeană. Intre anii 1918 şi-
1919, la Brăila a luat fiinţă sindicatul'
marinarilor din România. Muncltorimea
 ..,
LEGENDĂ G
JUDEŢUL BRAILA ....
g
{y~ l
o
Municipiu rejedinlă de judet
Oroje ~v 4 .c:
•
.::.~
Comune
tl
limită de judet
tiJ
[imită de comună ~
Teriloriul municipiului ~i oro~elor c:
Teritoriul comunelor suburbane 1:"
III
III
..
;..
1:"
;..

lLI
N

u
-.1

,:,

1-..

A L o www.cimec.ro
M T A

brăileană a participat activ la greva ge-
nerală din 1920.
La sfîrşitul secolului trecut şi Incepu-
tul secolului al XX-lea au apărut la
Brăila o serie de publicaţii muncitoreşti,
ca : "Unirea muncitorilor", "Lampa",
.,România viitoare", "Dezrobirea", "Munci-
torul socialist" etc.
In 1932, sub conducerea organizaţiilor
partidului, au avut loc numeroase greve
ale muncitorilor portuari ca răspuns la
atacurile dezlănţuite de către burghezie
pentru reducerea nivelului de trai, şi aşa
scăzut, al muncitorilor şi ţăranilor. De
asemenea, în timpul dictaturii fasciste au
avut loc numeroase acţiuni de masă in
port, precum şi la Intreprinderile din
oraş: "Orezul", "Rizeria română", "Du-
nărea", "Moara" etc. Muncitorii s-au ridi-
cat impotriva legislaţiei antimuncitoreşti
şi a dictaturii militare-fasciste, pentru
revendicări economice şi politice.
POPULAŢIA. Judeţul Brăila, la 1 iulie
1971, număra 364 730 de locuitori (1,80/o
din populaţia intregii ţări), cu o densi-
tate de 77,2 locuitori pe km1 , mai mică
decit media pe ţară.
Structura populaţiei pe sexe arată o
uşoară preponderenţă numerică a persoa-
nelor de sex masculin (183 237 de bărbaţi
şi 181 493 de femei).
La recensămîntul populaţiei din 15
martie 1966, componenţa naţională a
populaţiei judeţului inregistra 98,8%
români, iar restul alte naţionalităţi.
Proporţia populaţiei urbane este peste
media pe ţară. Aceasta se datoreşte fap-
tului că in municipiul Brăila locuieşte
45,9Df 0 din populaţia judeţului.
In unităţile economice şi social-cultu-
rale din judeţ lşi desfăşurau activitatea
în 1971 un număr de 102 571 de salariaţi,
din care 82 608 muncitori, revenind 281 de
salariaţi la 1 000 de locuitori.
Repartizarea salariaţilor pe principalele
ramuri ale economiei se prezenta in
acelaşi an astfel : in industrie 35,20fo, in
construcţii 16,90/o, in agricultură 18,90fo, in
transporturi şi telecomunicaţii 5,8%, in
invăţămînt, cultură şi artă 5,10fo, ocroti-
rea sănătăţii, asistenţă socială şi cultură
www.cimec.ro
JUDEŢUL BRAILA 1511
fizică 3,4%, circulaţia mărfurilor 7,30/o,
administraţie 0,8%.
In 1971 natalitatea a fost de 17,5 copii
născuţi vii la 1 000 de locuitori, mortali-
tatea de 8,4% 0, înregistrindu-se un spor
natural de 9,1%o. In perioada 1966-1971
creşterea absolută a populaţiei pe seama
sporului natural a fost de 27 973 locuitori.
LOCALITAŢILE. In cuprinsul judeţului·
Brăila se află un municipiu, un oraş, 41
de comune, din care 2 suburbane, şi 142"
de sate.
Municipiul Brăila este reşedinţa jude-
ţului. Populaţia sa la 1 iulie 1971 era de-
154 265 de locuitori, iar împreună cu co-
muna suburbană Chiscani de 160 862 lo-
cuitori.
In 1968 s-au sărbătorit 600 de ani de-
existenţă documentară a oraşului Brăila.
Cea mai veche atestare a acestuia o con-
stituie privilegiul acordat negustorilor-
braşoveni de către Vlaicu Vodă, domnul·
Ţării Româneşti, la 20 ianuarie 1368, prin
care se precizează că aceşti negustori·
puteau să-şi desfacă mărfurile pe drumul'
Braşovului pînă la Brăila.
Ca port la Dunăre, el s-a dezvoltat de-
venind un important centru economic.
In municipiul Brăila există mari între-
prinderi ale industriei de prelucrare a·
lemnului şi stufului, industriei textile şi
alimentare etc. El concentrează majori-
tatea intreprinderilor industriale, a căror­
producţie, în 1971. reprezenta 88,60/o din
cea obţinută în intregul judeţ_ Brăila­
este, totodată, un centru social-cultural'
în care îşi desfăşoară activitatea nume-
roase instituţii.
Oraşul Făurei, de care aparţine comu-
na suburbană Surdila-Greci, la 1 iulie-
1971 avea o populaţie de 6 478 de locui-
tori (din care comuna suburbană 2 934
locuitori). Este un nod de cale ferată. Are
industrie de interes local : alimentară, de·
prelucrare a metalelor, a materialului
lemnos etc.
Comunele judeţului Brăila sînt unităţi
administrative mari, populaţia in medie-
pe comună fiind de 5 051 locuitori. După
numărul locuitorilor (31 decembrie 1971),
comunele judeţului se grupează astfel : 8··
162 J V D E ŢV L B B A 1 LA

comune cu o populaţie intre 2 001 şi vll'l (ramura construcţii de maşini),

4 000 de locuitori, 29 de comune cu o
populaţie intre 4 001-7 000 de locuitori,
3 comune cu o populaţie Intre 7 001-
'9 000 de locuitori şi 1 comună cu o popu-
laţie de peste 10 000 de locuitori (comuna
!anca).
In comune există numeroase uniWiţi
economice şi social-culturale : in 23 de
comune sint unităţi industriale (secţii,
subsecţil, ateliere etc.), in majoritatea
{:Omunelor sint brutării, in 38 există uni-
tăţi de servire a populaţiei (ateliere de
croitorie, cizmărie, fierărie etc.). In 5 co-
mune sint licee, in 4 comune - spitale,
in 41 - circumscrLpţil sanitare, cu 51
dispensare medicale etc.
TRASATURI ECONOMICE. Judeţul Bră­
ila se caracterizează printr-o economie
dinamică şi complexă, in cadrul cAreia
industria ocupă un loc tot mai insemnat.
ln trecut, industriile alimentară şl textl-
lă deţineau cea mai mare parte din pro-
ducţie, in timp ce Industria grea era re-
prezentată prin unităţi mici cu o In-
-zestrare tehnică necorespunzătoare. In
anii construcţiei socialiste, metalurgia fe-
roasă, construcţiile de maşini, chimia etc.
au devenit ramurile preponderente ale
industriei judeţului.
Agricultura se dezvoltă multilateral şi
intensiv, fiind orientată in di:-ecţia cultu-
rilor cereallere şi creşterii animalelor,
Combinatul pentru exploatarea şi in-
dustrializarea lemnului Brăila (Industria
prelucrării lemnului), Uzina "Laminorul"
(industria metalurgiei feroase), Combina-
tul de celuloză şi hîrtie şi Combinatul de
fibre artificiale Brăila-Chiscani (industria
chimică, celuloză şi hîrtie), Fabrica de
conserve de legume şi fructe Zagna-Vă­
deni, Intreprinderea de industrializare a
laptelui, Intreprinderea de glucoză şi bere,
Intreprinderea pentru industrializarea
cărnii (industria alimentară) etc. In aceste
intreprinderi s-au obţinut în 1971 aproape
două treimi (64,70fo) din producţia glo-
bală industrială a judeţului.
Producţia globală industrială realizată
in 1971 a fost mai mare de două ori faţă
de anul 1965.
Judeţul Brăila a realizat in condiţiile
anului 1971 circa W/o din producţia glo-
bală Industrială a intregii ţări din 1938,
circa 111,60fo din producţia ramurii me-
talurgiei feroase, 90,5% din producţia ra-
murii construcţii de maşini.
Repartizarea producţiei globale In-
dustriale a princLpalelor ramuri din ju-
deţ şi ponderea acestora in producţia In-
dustrială a ţării in 1971 se prezentau
astfel :
In procente faţl de:

judeţul fiind un mare producător de ce- producţio producţia

Ramuri ale industriei ~lobală globali!.
reale, plante tehnice, legume şi produse ind ustriall industriali
.animaliere. pe a ramurilor
judeţ pe ţarii
In 1971, ponderea producţiei globale
industriale a judeţului pe total ţară erll Total industrie 100,0 2,1
de 2,10/o, iar a producţiei globale agricole din oare:
Metalurgia !eroul 10,8 2,8
de 3,70fo.
~onstrnoţli de maşini şi prelu·
De asemenea, prin aşezarea sa, judeţul orare& metalelor 2~.0 1,9
Brăila constituie un important centru de Chimia 13,2 2,7
comunicaţii : maritime, fluviale şi te- CelulozA şi hirtie (inclusiv ex-
ploatarea stufului) 10,7 17,1
t>estre, ceea ce influenţează dezvoltarea
Confecţii 5,8 2,8
economiei sale. Alimentarl 20,6 2,6
INDUSTRIA. In judeţul Brăila există 31
de intreprinderi industriale (18 republi-
cane, 6 locale şi 7 cooperatiste). Majori- Principalele produse realizate in in-
tatea sint amplasate In municipiul Bră­ dustria judeţului Brăila in 1971 au fost :
ila. Cele mai importante sint : Uzina de oţel (cu 1540/o mai mult decit in 1955),
utilaj greu "Progresul" şi Şantierul na- !aminate finite pline (cu 64,10fo mai mult

www.cimec.ro

decit fn 1955), celuloză şi semiceluloză
(cu 88,5% mai mult decit in 1965), ciment
(cu 132% mai mult decit in 1955), pre-
parate de carne (cu 380,80/o mal mult
decit in 1955) etc.
In intreprinderile industriale ale acestui
judeţ se realizează intreaga producţie a
ţării de excavatoare, rulouri compresoa-
re, celofibră şi reţele cord-viscozâ, 23%
din producţia de celuloză şi 8,90/o din cea
de hirtie, 28,90/o din producţia plăcilor
din particule aglomerate etc.
In privinţa dezvoltării industriei sint
semnificative unele rezultate obţinute in
condiţiile anului 1971 de intreprinderile
din judeţ. Astfel, la Uzina de utilaj greu
"Progresul" in mai puţin de 30 de zile
s-au elaborat tot atîtea şarje de oţel cite
s-au elaborat in intreg anul 1959. La fie-
care două zile s-au construit cite 2,4 ex-
cavatoare şi cite 2,1 rulouri compresoare
(in 1955 producţia de excavatoare era de
5 bucăţi pe an şi la rulouri compresoare
de 10 bucăţi). Astăzi, dacă producţia
anuală a Fabricii de hirtie din cadrul
Combinatului Chiscani ar fi redată sub
forma unei benzi de hirtie in lăţime de
1 m, atunci lungimea ei s-ar desfăşura pe
distanţa de 78 000 km, putindu-se încon-
jura globul pămîntesc de 1,95 ori.
Şantierul naval Brăila, de unde in pe-
rioada 1940-1944 au pornit numai 3 nave
de transport maritim şi citeva şalupe, in
1971 a deschis portile sale unui număr
de 22 de şlepuri împinse de 1 500 şi 2 000
de tone, 9 remorchere de 150 C P, 2
impi!lgătoare de 1 640 C P, gabare, drăgi
ş.a.
Industria locală şi cooperatistă a parti-
cipat in 1971 cu 160Jo la producţia glo-
bală industrială a judeţului. Aceste sec-
toare realizează un număr mare de sorti-
mente de bunuri de consum, reparaţii,
prestări de servicii.
AGRICULTURA. Din suprafaţa totală a pe specii, se prezintă astfel : 116 035 de
judeţului Brăila,
84,4% sint terenuri agri-
cole, 4,5% fond forestier şi 11,10fo alte
suprafeţe.
Repartizarea suprafeţei agricole (398 805
ha) la sfîrşitul anului 1971, pe moduri de
folosinţă, se prezenta astfel : 90,20fo ara-
www.cimec.ro
U1DBTUL BBAILA 163
bil, 7,80fo păşuni, 1,7% vll şi pepiniere vi-
ticole, 0,3% livezi şi pepiniere pomicole.
Pe forme de proprietate, suprafaţa a-
gricolă era repartizată astfel : 52,8% de-
ţinută de unităţile agricole de stat, 46,8%
de cooperativele agricole de producţie şi
0,40fo de gospodăriile agricole individuale.
In judeţ există 14 intreprinderi agricole
de stat (in componenţa cărora intră 151
de ferme agricole şi zootehnice), 16 sta-
ţiuni pentru mecanizarea agriculturii şi
91 de cooperative agricole de producţie.
Pentru mecanizarea lucrărilor, agricul-
tura judeţului dispunea in 1971 de 4 424
tractoare fizice (cu 1 176 mai mult decit in
1965), 3 581 de pluguri pentru tractor,
1114 cultlvatoare mecanice, 456 de
sape rotative, 1 652 de semănător! meca-
nice, 1 527 de combine pentru păioase
(tractate şi autopropulsate), 597 de com-
bine pentru porumb etc. Suprafaţa ara-
bilă ce revenea in medie la un tractor
convenţional era de 45 ha.
Dezvoltarea agriculturii in judeţul Bră­
ila se bazează şi pe extinderea lucrărilor
de irigare, suprafaţa agricolă amenajată
pentru irigat fiind de 63 371 ha la sfîr-
şitul anului 1971.
Cea mai mare parte din suprafaţa ara-
bilă a judeţului Brăila este destinată cul-
turilor cerealiere. In 1971 ponderea supra-
feţelor cultivate pe principalele culturi se
prezenta astfel : 59,2% cereale pentru
boabe, 11,70fo floarea-soarelui şi restul
alte culturi (sfeclă de zahăr, cartofi etc.).
In 1971 agricultura judeţului Brăila d
realizat 3,90/o din producţia de griu a
ţării, 6,60fo din producţia de porumb, 8,8%
din producţia de floarea-soarelui şi 1,6%
din producţia de sfeclă.
Concomitent cu dezvoltarea producţiei
vegetale au crescut şeptelul şi produc-
ţia animalieră. Efectivele de animale, re-
partizate - la inceputul anului 1972
bovine, 405 209 porcine, 454 321 de
ovine şi 1 224 642 de păsări. Densitatea la
100 ha teren era de 29,7 bovine (sub me-
dia pe ţară),_ 112,6 porcine şi 119,4 ovine
(superioară mediei pe ţară).
In judeţul Brăila există şi 21 156 de co-
to 1 J U D El' U L B B A 1 LA

www.cimec.ro
 JUDBTUL BRAILA 160.

1. Cartierul de locuinţe ,.Hipodrom"-Brll.ll:t

2. Combinatul de celuloză şi hîrtie - BrăEa­
Chiscani
li. Combinatul pentru exploatarea şi indus-
trializarea lemnului-Brăila
4. Uzina de utilaj greu ,.Progresui"-Bră!la
5. Secţia textilă supercord de la Combinatul
de fibre artificiale-BrA.lla
6. HalA de pui la I.A.S. Brăila
7. Hotelul ,.Traian" şi ceasul din centrul
municipiului Brăila
8. Incărcarea mecanizată a porumbulni In
şlepuri la I.A.S.-Insula Mare a Brăilei
9. Statle de pompare in sistemul Filipolu-
BrAila
8
9

www.cimec.ro
.156 .JUDEŢUL BBAILA
lonii de albine, iar sericicultura produce
.anual circa 4,4 tone de gogoşi de mătase.
In judeţ se află unităţi de cercetare
ştiinţifică ca : Staţiunea experimentală
.agricolă Brăila, centre de incercare a so-
iurilor şi producerea seminţelor de soi la
Berteşti şi Mircea Vodă, un centru de se··
lecţie şi reproducţie a animalelor la Bră­
ila, care sprijină substanţial dezvoltarea
producţiei agricole vegetale şi animale.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Judeţul Bră-.
.na dispune de o mare suprafaţă pentru
pescuit industrial şi sportiv : Dunărea, la-
<:urile Jirlău, Ciineni, Amara, Vişani,
Ciulniţa, Zăton şi Dunărea Veche (ulti-
mele două se află in interiorul Insulei
.Mari a Brăilei). Din aceste ape se pescu-
iesc importante cantităţi de crap, ştiucă,
biban, plătică, şalău etc.
Fondul de vînătoare este foarte întins,
numai zona de baltă avînd 22 800 ha ;
printre speciile cele mai reprezentative
sint : iepurii, raţele şi gîştele sălbatice,
potîrnichile etc.
TRANSPORTURILE. Reţeaua de cale fe-
rată totalizează 168 km, densitatea la
1 000 km2 fiind de 35,6 km (sub media pe
ţară).
In judeţ,prin nodul de cale ferată
Făurei, se intretaie numeroase linii prin-
cipale care leagă oraşe din răsărit (Galaţi)
cu cele din apus (prin Bucureşti) şi sudul
cu nordul ţării.
Reţeaua rutieră însumează 1 184 km,
<lin care drumurile naţionale 217 km, iar
drumurile de interes local 967 km. Dru-
murile modernizate măsoară 186 km.
Judeţul dispune şi de căi de comuni-
caţii pe apă. Fiind situat pe malul Du-
nării, Brăila este unul din porturile im-
portante ale ţării. Aşezat la 171 km de
Marea Neagră, poate stabili legături cu
străinătatea prin cursul maritim al flu-
viului, cu ţările din centrul Europei prin
cursul mijlociu şi superior al DunArii,
precum şi cu Dobrogea prin canalul Mă­
clnului.
COMERŢUL. In 1971 în judeţul Brăila
funcţionau 1 210 unităţi comerciale, din
care 897 unităţi comerciale cu amAnuntul
:şi 313 de alimentaţie publici.
www.cimec.ro
Desfacerlle prin comerţul socialist pe
grupe de măi:furi s-au prezentat astfel :
mărfuri alimentare 370fo din totalul măr- .
furilor, mărfuri nealimentare 48Dfo şi prin
alimentaţie publică 15%.
Volumul de mărfuri desficute prin co-
merţul socialist a crescut in 1971 faţă de
1965 cu 48,70/o.
Comerţul are vechi tradiţii in judeţ nu
numai prin faptul că Brăila a devenit un
centru comercial, ci şi prin tîrgurile şi
oboarele săptămînale care se ţin în unele
localităţi ca Făurei, Ianca etc.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In ju-
deţul Brăila există vechi şi valoroase tra-
diţii ale învăţămîntului românesc. In Bră­
ila, de pildă, se găseşte unul din liceele
centenare din ţara noastră, care poartă
numele lui Nicolae Bălcescu. In anii con-
strucţiei sociali~te, invăţămîntul, ca şi ce-
lelalte domenii de activitate, a cunoscut
o dezvoltare deosebită. In anul şcolar
1971/1972 reţeaua învăţămîntului cuprin-
dea un număr de 155 de grădiniţe, cu
7 540 de copii înscrişi şi 271 de educa-
toare. Numărul şcolilor de cultură gene-
rală (inclusiv cele 10 licee de cultură ge-
nerală) se ridică la 201, avind 57 205 elevi
înscrişi (la invăţămîntul de zi, seral şi
fără frecvenţă) şi 2 378 de cadre didactice.
Numărul de elevi din învăţămîntul de
cultură generală ce revin în medie la un
cadru didactic este de 24. Pentru pregă­
tirea cadrelor de tehnicieni, de maiştri şi
muncitori calificaţi funcţionau, în cadrul
judeţului, in 1971, 3 şcoli pentru învăţă­
mîntul tehnic, postliceal şi de maiştri
(cu 426 de elevi) şi 9 şcoli profesionale
cu 4 812 elevi şi 260 de cadre didactice.
De asemenea, în cadrul judeţului mai sint
6 licee de specialitate (două industriale,
unul agricol, unul economic, unul peda-
gogic şi unul sanitar) cu 2 326 de elevi şi
117 cadre didactice.
Pentru culturalizarea maselor, in judeţ
există o reţea dezvoltată de unităţi de
culturi şi artă : 16 universităţi populare
(cu secţii în intreprinderi şi la sate), 11
centre d~ radioficare, peste 150 de biblio-
teci, 97 de cinematografe, societăţi ştiin­
ţifice de medicină, filozofie, istorie, ştiin-

ţele naturii, matematici, fizico-chhnice,
-două cenacluri literare ("Mihu Dragomir",
"Panait Istrati"), o asociaţie lltwară (Aso-
ciaţia literară a elevilor "Panait Istrati"),
două teatre (dramatic ,.Maria Filotti" şi de
păpuşi in oraşul Brăila), un muzeu de artă
"Şi istorie cu secţiile : arheologie, Istorie
medie, modernă şi contemporană, ştiinţele
naturii, artă şi cu o expoziţie de etno-
grafie brăileană.
In "Oraşul cu salcîmi", cum a fost nu-
mit Brăila de dramaturgul şi romancierul
brăilean Mihail Sebastian, s-au născut ori
şi-au desfăşurat activitatea numeroşi oa-
meni de ştiinţă, artişti, scriitori, ca, de
exemplu : scriitorul Panait Istrati, poetul,
criticul şi istoricul literar Dumitru Pana-
itescu Perpessicius, scriitorul şi drama-
turgul Mihail Sebastian, poetul Mihu Dra-
gomir, George Baronzi, Ion şi Anton Ba-
calbaşa, Constantin Sandu Aldea, Ilarie
Voronca şi alţi scriitori şi poeţi ; renu-
miţii artişti George Niculescu-Bassu, Pe-
tre Ştefănescu-Goangă, Hariclea Darclee.
Maria Filotti, George Cavadia ; pictorii
Arthur Verona, Ion Teodorescu-Sion; re-
numitul colecţionar de piese de artă Anas-
tasie Simu (fondatorul muzeului cu ace-
laşi nume din capitală) ; pictorul şi
graficianul M. H. Maxy, criticul de artă
Eugen Schileru ; eminenţii oameni de şti­
inţă şi cercetători academicianul Victor
Vilcovici, sociologul Petre Andrei, me-
teorologul Nicolae Topor, ciberneticianul
Edmond Nicolau, doctorul de renume
mondial Ana Aslan, savantul Gh. Mun-
teanu Murgoci ş.a.
Mişcarea artistică de amatori este re-
prezentată de formaţii de prestigiu, cum
sint : corul Casei de cultură a municipiu-
lui Brăila, formaţia corală ,.Armonia'',
laureată la numeroase festivaluri naţio­
nale, corul Căminului cultural din co-
muna Jirlău. Alături de acestea, în ca-
drul celor 85 de cămine culturale şi fi-
liale săteşti, caselor de cultură din Brăila
şi Făurei, cluburilor sindicatelor uzinelor
"Progresul" şi "Chimia" de pe lîngă plat-
forma chimică Chiscani mai activeazA
numeroase alte formaţii de diverse
genuri. In judeţ activeazA şi formaţi~ or-
www.cimec.ro
1 UD E 1' U L B BA 1 LA 167
chestrală "Pandelaşul" a Consiliului mu-
nicipal al sindicatelor, care pune in va-
loare comorile folclorului local.
In municipiul Brăila apare ziarul "Ina-
inte", organul Comitetului judeţean al
P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean,
într-un tiraj de peste 26 000 de exemplare.
Numărul abonatilor la radio este de
42 067, iar la televiziune de circa 40 000.
SANATATEA PUBLICA. In 1971, asis-
tenţa medicală a populaţiei era asigurată
de o reţea de unităţi medico-sanitare for-
mată din : 12 spitale, 1 sanatoriu T.B.C.,
66 de circumscripţii medico-sanitare, 24
dispensare de intreprindere, 2 pollclinici
teritorializate, 10 staţionare de circum-
scripţie pentru adulţi şi copii, 35 de case
de naştere şi 26 de farmacii.
In ceea ce priveşte numărul de paturi
de asistenţă medicală ce revine la 1 000
de locuitori (6,9 paturi), judeţul Brăila se
situează sub media pe ţară. In 1971 exis-
tau in judeţ 2 932 de cadre sanitare cu
r;!·egătire superioară, medie şi elementară.
La un medic reveneau 875 de locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Pentru
practicarea diferitelor discipline sportive,
cît şi pentru desfăşurarea de competiţii
sportive, in municipiul Brăila există un
stadion de fotbal (stadionul ,.Progresul"),
un stadion pentru atletism, o sală de
sport şi un bazin acoperit de inot. Se află
in construcţie Stadionul municipal de
20 COO de locuri şi un bazin de inot
descoperit de 50 m lungime.
In 1971, in cadrul judeţului existau 103
asociaţii sportive, din care 36 şcolare, 2
cluburi sportive (clubul "Progresul" şi
clubul "Voinţa") şi o şcoală sportivă. Nu-
mărul total al membrilor acestor asocia-
ţii este de aproape 72 400, din care circa
38 400 activează in asociaţiile sportive din
intreprinderi şi instituţii.
TURISMUL. Deşi este situat intr-o zonă
cu forme de relief puţin variate, judeţul
Brăila, prin aşezarea sa la Dunăre, prin
existenţa a numeroase vestigii ale trecu-
tului. prin amploarea dezvoltării sale in-
dustriale, constituie o importantă zonă de
atracţie pentru turiştii români sau străini.
108 .JUDETUL BBAILA
An de an, numărul vizitatorilor este tot
mai mare.
In oraşul de reşedinţă a judeţului se
găsesc urme ale fostei cetăţi urbane şi ale
bastioanelor de pe margini, a căror vîrstă
depăşeşte 400 de ani, ca şi construcţii noi,
impunătoare, printre care şi hotelul "Tra-
ian", dat in folosinţă in 1971, care domină
oraşul cu cele 12 nivele ale sale.
Impresionante sint monumentele : "Oro-
logiul", construit in anul 1909 pe un so-
clu lucrat şi pictat cu motive marinăreşti ;
grupul statuar infăţişindu-1 pe impăratul
roman Nerva Traian inconjurat de un
grup de daci (ridicat in 1906 prin colecta
publică organizată de profesorii liceului
"Nicolae Bălcescu") şi biserica ortodoxă,
situată lateral intre cele două obiective
amintite. Fiind transformată, in 1831, din
moschee in biserică ortodoxă, ea consti-
tuie un unicat in Europa. Datorită valo-
rii sale a fost declarată monument de
artă.
Muzeul de istorie şi artă, cuprins in
patrulaterul central al oraşului, prin bo-
găţia de piese şi documente, oferă vizita-
torului posibilitatea de a cunoaşte viaţa,
munca şi lupta locuitorilor de pe cuprin-
sul judeţului şi municipiului Brăila de-a
lungul veacurilor. Interes deosebit pre-
zintă colecţiile arheologice, care susţin
prezenţa neoliticului in nord-estul Cîm-
piei Române, piesele marilor pictori ro-
mâni Arnan, Grigorescu, Pallady şi Ressu,
precum şi elementele de etnografie locală.
La acest muzeu se găseşte o cameră me-
morială cu documente care vorbesc de-
spre activitatea poetului şi ginditorului
democrat-revoluţionar bulgar Hristo Bo-
tev, conducătorul mişcării bulgare de eli-
berare naţională din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea.
In apropierea Brăilei (la 6 km), pe şo­
seaua dinspre Slobozia se află staţiunea
balneară Lacu Sărat, care datează din
1861, punct de atracţie pentru calităţile
terapeutice ale apei şi nămolului, folosite
in tratarea afecţiunilor reumatice şi ale
aparatului locomotor, cît şi prin pitores-
cul pădurii de stejari, salcîmi, castani şi
alte esenţe care o înconjură. Staţiunea
este dotată cu stabilimente pentru băi
www.cimec.ro
calde şi reci, complexe comerciale şi .:ul-·
turale etc.
In judeţ se află şi frumoase locuri de·
agrement : Parcul Kiseleff (declarat mo-
nument), cu un frumos muzeu de ştiinţe·
naturale, Pădurea Viişoara de lîngă co-
muna Insurăţei, Pădurea Camniţa de
lîngă Şuţeşti, staţiunea balneoc!imaterică
Ciineni, fluviul Dunărea.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
anii viitori se va pune un accent deosebit
pe dezvoltarea industriei judeţului şi in
special a ramurilor metalurgiei feroase şi
a construcţiilor de maşini. Pînă la s[irşi­
tul actualului plan cincinal sint prevăwte
importante fonduri de investiţii atit pen-
tru dezvoltarea şi modernizarea intreprin-
derilor existente (Şantierul naval Brăila,
Uzina "Laminorul", Uzina de utilaj greu
"Progresul", Combinatul pentru exploata-
rea şi industrializarea lemnului. Combi-
natul de celuloză şi hirtie etc.), cît şi pen-
tru intrarea in funcţiune a altor nume-
roase intreprinderi cu profil variat (ma-
teriale de construcţii, alimentare). Au in-
ceput lucrările la un număr de obiective
noi ale planului cincinal (Fabrica de ex-
cavatoare din cadrul Uzinei .. Progresul",
Fabrica de acid sulfuric din cadrul Com-
binatului de fibre artificiale, Centrala
termoelectrică Chiscani etc.).
In sectorul agricol se vor executa lu-
crări de îmbunătăţiri funciare. redîndu-se
agriculturii întinse terenuri prin extinde-
rea suprafeţelor irigate (pînă în 1975 s~
va ajunge la 136 000 ha faţă de 27 788 ha
în 1968). Se vor construi 8 complexe in-
dustriale pentru creşterea vacilor. 3 in-
grăşătorii de taurine, 2 complexe avicole,
4 complexe de porci şi alte obie2:!''""·
Pentru punerea în valoare a Lacului
Blasova din Insula Mare a Brăilei, se vor
construi vile, debarcadere, localuri în stil
pescăresc şi o mare pistă nautică de larg
interes pentru concursuri de canotaj ~i
caiac-canoe. Va fi amenajat penLru agre-
ment şi malul drept al Dunării în zona
oraşului cu puncte turistice şi plajă.
De asemenea vor fi alocate fonduri pen-
tru construcţii de locuinţe, edificii social-
culturale, lucrări edilitare, dotarea reţelei
comerciale etc.
 .JUDETUL BRAILA lfi9

.JUDETUL BBAILA

cu reşedinţa ln municipiul Brlila

~Munlclpll : 1. Oraşe : 1, LcicaUtAţl componente ale mUDlclplllor

"{din care, suburbane : 2). Sate : 142.
,1 ale oraşelor : 2. Comune : U

_A. M U N 1 C 1 P II

J. MUNICIPIUL B R A 1 L A. comune suburbane : 1. comuna cmscANI. Sate componente

ale comunei suburbane : 1. CHISCANI ; 2. Lacu Sărat ; 3. Vărsătura,

B. ORAŞE

1. Oraşul F A U R E 1, comune suburbane : 1. Comuna SURDn.A-GRECI. Sate componente

ale comunei suburbane : 1. SURDn.A-GRECI ; 2. Brateşu Vechi ; 3. FAurei-Sat ; 4. Horia.

,C. COMUNE

1. Comuna BARAGANUL. Satele componente : 1. BARAGANUL. 2. Comuna BERTEŞTII DE

JOS. Satele componente : 1. BERTEŞTII DE JOS ; 2. BerteşUI de Sua ; 3. Gura CălmAţul ;
.1. Gura Girluţei ; 5. Nlcoleştl ; 6. Spiru Haret. 3, Comuna BORDEl VERDE. Satele componente :
1. BORDEl VERDE ; 2. c<i'nstantln Gabrlelescu : 3. Fillu : 4. Llşcoteanca. 4. comuna CIOCILE.
Satele componente : 1. CIOCILE ; 2. ChiolbAşeştl ; 3. OdAienJ ; 4. Ştefan Gheorghiu. 5. Co-
muna CIREŞU. Satele componente : 1. cmEŞU : 2. Batogu : 3. !oneşti : 4. scArlâteştl ; 5. Vul-
.turenl. 6. Comuna DUDEŞTI. Satele componente : 1. DUDEŞTI ; 2. BumbAcarl ; 3. Tâtaru.
·'1, comuna FRECAŢEI. Satele componente: 1. FRECAŢEI. 2. Agaua; 3. Clstla; 4, Salcla ;
5. StoleneşU : 6. Tltcov. a. Comuna GALBENU. Satele componente : 1. GALBENU ; 2. Drogu ;
:3. P!ntecanl ; 4. SAtuc : 5. Zamflreşt1. 9. Comuna GEMENELE. Satele componente : 1. GEME-
NELE. 2. Gilvanl. 10, Comuna GRADIŞTEA. Satele componente : 1. GRADIŞTEA ; 2. Ibrlanu :
·3. Maralolu. 11. comuna GROPENI. satele componente: 1. GROPENI. 12. Comuna IANCA. Satele
componente : 1. IANCA ; 2. Berleştl ; 3. Gara Ianca ; 4. Oprlşeneştl ; 5. Perlşoru ; 6. Plopu :
7. Tirlele Flllu. 13. Comuna lNSURAŢEI. Satele componente: 1. INSUBATEJ:: ~. Lacu Rezll:
1. Mâru Roşu ; 4. Valea Câlmâţuiulul. 14. Comuna JIRLAU. Satele componente : 1. JIRLAU ;
·2. BrAdeanca. 15. Comuna MARAŞU. Satele componente : 1. MARAŞU; 2. Bândolu ; 3. MAgurenl:
4. Nedelcu ; 5. Plopi : 6. ŢAcAu. 16. Comuna MAXINENI. Satele componente : 1. MAxiNENI :
·2. Corbu Nou ; 3. Corbu Vechi : 4. Latlnu ; 5. Volneştl. 17. Comuna MIRCEA VODA. Satele com-
ponente : 1. MIRCEA VODA : 2. Deduleştl. 18. Comuna MOVILA MIRESII. Satele componente :
1. MOVILA MIRESII: 2. Esna: 3. Ţepeş VodA. 19. Comuna RACOVIŢA. Satele componente:
1. RACOVIŢA ; 2. CorbenJ : 3. Custura. 20. Comuna RlMNICELU. Satele componente : 1. RlMNI-
CELU ; 2. Boarca ; 3. Constantlneştl : 4. Mlhall Kogălniceanu. 21. Comuna ROMANU. Satele
componente : 1. ROMANU : 2. Oancea. 22. Comuna ROŞIORI. Satele componente : 1. ROŞIORI :
~- Colţea ; 3. Florlca ; 4. Prlbeagu, 23. Comuna SALCIA TUDOR. Satele componente : 1. SAL-
ClA TUDOR: 2. Arlclu: 3. Cuza VodA: 4. Gullanca: 5. OlAneasca. 24. Comuna SCORŢARU
NOU. Satele componente : 1. SCORŢARU NOU : 2. Deşiraţi: 3. Gurguieţi; 4. Nicolae Bălcescu ;
5. Pitulaţi : 6. Slhleanu. 25. Comuna sn.IŞTEA. Satele componente : 1. SILIŞTEA ; 2. Cotu
Lung ; 3. Cotu Mihalea ; 4. Mârtâceştl; 5. Muchea ; 6. Vameş)J. 26, Comuna STANCUŢA. sa-
tele componente : 1. STANCUŢA ; 2. cuza VodA : 3. Pollzeştl : 4. Stanca. 27. Comuna SURDILA-
GAISEANCA. Satele componente : 1. SURDfi.A-GAISEANCA ; 2. Flllpeştl. 28, Comuna ŞUŢEŞTI.
Satele componente : 1. ŞUŢEŞTI ; 2. Mlhall KogAlniceanu. 29. Comuna TICHILEŞTI. satele
componente : 1. TICHILEŞTI ; 2. Albina. 30, Comuna TRAIAN. Satele componente : 1. TRA-
IAN ; 2. Căldâruşa ; 3. Slllstraru ; 4. Urleasca. 31. Comuna TUDOR VLADIMIRESCU. Satele
componente : 1. TUDOR VLADIMIRESCU : 2. Cazasu ; 3. ComAneasca ; 4. Scorţaru vechi.
22, Comuna TUFEŞTI. Satele componente : 1. TUFEŞTI. 33, Comuna ULMU. Satele compo-
nente : 1. ULMU : 2. Jugureanu. 34. Comuna UNIREA. Satele componente : 1. UNIREA ; 2. Mo-
roteştl ; 3. Valea C!nepll. 35. Comuna V ADENI. Satele componente : 1. V ADENI ; 2. Baldovi-
neştl : 3. Pietrolu. 36. Comuna VICTORIA. Satele componente : 1. VICTORIA ; 2. Mihai Bravu.
37, comuna VIŞANI. Satele componente : 1. VIŞANI ; 2. Ctineni-Băi ; 3. Plăsolu. 38. Comuna
VIZIRU. satele componente : 1. vxzmu: 2. Lanurile. 39. comuna ZAVOAIA. Satele compo-
nente : 1. ZAVOAIA ; 2. Dudescu.

La de~initivarea textului au colaborat : Leonida Mlznea, Nicolae Mocioiu, Laurenţiu

_Nicolau, Anastase Popescu.

www.cimec.ro
JUDEŢUL BUZĂU
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Situat in
partea de nord-est a Cîmpiei Române şi
in sudul curburii Carpaţilor Orientali,
judeţul Buzău se învecinează la vest cu
judeţul Prahova, la est cu judeţul Brăila,
la nord-est cu judeţul Vrancea, la sud cu
judeţele lalomiţa şi Ilfov, iar la nord cu
judeţele Covasna şi Braşov.
Judeţul Buzău are o suprafaţă de
6 072 km2, ceea ce reprezintă 2,5% din
teritoriul ţării.
RELIEFUL. Prin aşezarea sa geografică,
judeţul Buzău are un relief variat şi, in
general, proporţional împărţit. In partea
nordică, domină înălţimile munţilor Vran-
cei şi Buzăului, ale căror vîrfuri nu de-
păşesc 1 BOO m. In structura geologică a
acestora predomină sedimente terţiare,
în special calcare, gresii şi marne. Cele
mai reprezentative înălţimi sînt : Lă­
căuţi cu 1 777 m; Penteleul cu 1 773 m,
străjuit de apele Bîsca Mare şi Bîsca
Mică ce confluează lîngă localitatea Gura
Teghii ; Siriu! cu 1 664 m. inconjurat, In
parte, de rîurile Buzău şi Siriu ; Furul
Mare cu 1 413 m ; Paltinul cu 1 372 m ;
Caşoca Mare cu 1 327 m şi Berta cu
1204 m.
Partea centrală a judeţului prezintă un
relief format din dealurile subcarpatice
de curbură, care, fiind strîns legate de
munţi, cu greu pot fi delimitate de aceş­
tia. Dintre culmile deluroase se remarci :
Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, precum şi
Istriţa, cu 754 m, care străjuieşte cu eli-
www.cimec.ro
nurile sale abrupte treapta de sud a re-
liefului - cim,pia.
Zona montană şi cea subcarpatică cu-
prind un număr însemnat de depresiuni
intramontane şi intracolinare. Cele intra-
montane, de pe văile rîurilor Buzău şi
Bisca, favorizează aşezările omeneşti. Am-
bele depresiuni se sfîrşesc conjugindu-se
pe linia Nehoiu-Nehoiaşu, care-i socotită
şi zona de demarcaţie dintre Carpaţi şi
Subcarpaţi.
Zona subcarpatică cuprinde numeroase
depresiuni, remarcindu-se cele de pe
Bisca Chiojdului, cele din zona Pătîrla­
gele şi Cislău, drenate de apa rîului
Buzău, la care se adaugă şi altele, cum
ar fi depresiunea Berca-Policiori, dre-
nată de Sărăţel, depresiunea Nişcov,
străbătută de riul cu acelaşi nume.
Teritoriul judeţului Buzău se extinde
spre sud printr-o zonă uşor aplatizată, ce
face parte din Cîmpia Română. Aceasta
are un caracter piemontan, prezentînd de-
pozite aluvionare, cuaternare şi, în spe-
cial, pietrişuri, nisipuri, loess şi cernozio-
muri. Avind o altitudine medie de circa
BO m, cîmpia Buzăului are o uşoară în-
clinare, în partea vestică, pe direcţia
nord-sud, iar in partea estică, de la vest
spre sud.
CLil'.'IA este temperat continentală, tem-
peratura m~>riie schimbindu-se in funcţie
de-altitudine. Ea ~ste de 9~ in sud, 7"-8°
tn regiunea centrală subcarpatică, cobo-
rind In zona montană la 2°-3°. Maxima

absolută a inregistrat valori de 41,1° (Ru-
şeţu in 1951), iar minima absolută de
-30,7° (Istriţa de Jos in 1938). Zona de
munte se remarcă prin temperaturi mi-
nime absolute mult mal coborite. Cantl-
tatea medie a precipitaţiilor In cîmpie nu
depăşeşte 500 mm ; in Subcarpaţi atinge
700-800 mm, iar in zona montană eul-
minează cu peste 1 000 mm.
Bătînd in toate anotimpurile, Crivăţul yRESURSELE NATURALE ALE
este vintul cel mai frecvent, mai ales pe ( \ LUI ŞI SUBSOLULUI. Solul din cu prin-
direcţia nord-est - sud-vest sau chiar de
la est spre vest. Opus ca direcţie, Austrul
suflă de la sud-vest ; el aduce uscăciune
şi căldură vara şi provoacă ridicarea tem-
peraturii in timpul iernii.
HIDROGRAFIA. Teritoriul judeţului este
străbătut de riul Buzău în partea de vest
şi de riul Rîmnic in partea de est. Riul
Buzău, părăsindu-şi obîrşia montană din
zona Carpaţilor Răsăriteni, brăzdează
adinc şi in mod transversal Munţii Bu-
zăului, sfredelindu-i pînă la altitudinea de
630 m. In faţa localităţii Nehoiu primeşte
confluenţa Biscei Rosiliei, albia riului
lărgindu-se treptat in frumoasa depre-
siune ce poartă numele de Valea Buzăului.
Pătrunzind in zona subcarpatică, unde Va-
lea Buzăului se lărgeşte brusc, riul pri-
meşte pe partea dreaptă Bisca Chiojdu-
lui şi Nişcovul, iar pe cea stingă Bălă•
neasca, Sărăţelul, Slănlcul şi Cilnăul.
Cursul său este foarte meandrat, avind
un pronunţat caracter torenţial, datorită
regimului variabil de alimentare.
Pe cursul său inferior, la punctul Să-
geata, are un debit mediu de 25 m 3/s. In
ansamblul ei, reţeaua hidrografică per-
mite construirea de baraje pentru acumu-
lări de apă !n vederea regularizărU cursu-
rilor, irigării terenurilor agricole şi mai
ales producerii de energie electrică (Si-
riu, Vipereşti, Băbeni).
In cîmpie, bazinele lacustre cu ap§.
dulce -Luciu, Amara, Cochirleanca, Glo-
deanu-Sărat şi Boldu - sint folosite pen-
tru piscicultură şi agrement, iar lacul
Balta Albă, cu apă sărată, a devenit un
punct de atracţie curativo-balneară.
SOLURILE. Relieful, prin varietatea sa,
influenţează şi natura solurilor. Astfel, In
www.cimec.ro
J U D E TU L B U ZA U 161
cîmpie, se găsesc sol uri de cemoziom le-
vigat, rn timp ce pe luncile rîurilor sint
solonceacuri şi soloneţuri. Pe dealuri,
predomină soiurile brune (podzollce,
brune-gălbui, negre de fineaţă şi pseudo-
rendzlne), in timp ce in zona montană
apar soiuri brune acide, podzoluri brune
şi pe alocuri podzoluri bruncafenii-ilu-
viale.
SOLU-
sul judeţului Buzău este bogat in păduri,
păşuni şi fineţe. Pădurile îmbracă aproape
toată suprafaţa montană şi, In genera1,
versanţii clinurilor subcarpatice. Păşunile
şi fineţele ocupă toată pajiştea alpină a
munţilor, precum şi zona depresionară a
dealurilor.
In subsol se găsesc insemnate rezerve
de zăcăminte de sare pe diagonala Istriţa-
Săruleşti, hidrocarburi, cărbune inferior,
calcare, diatomită, nisipuri cuarţoase, ar-
gile, pietrişuri cuaternare, chihllmbar In
cantitate mică, resurse de ape mine-
rale etc.
Zăcămlntele de hidrocarburi se găsesc
la Berea, Piclele, Beciu, Arbănaşi, Plo-
peasa, Sărata-Monteoru, Bărbunceşti-
Grăjdana, iar In ultimul timp, au fost
identificate şi la Bisoca, Padina, Balta
Albă, Ghergheasa, Roşioru, Bălan, Bo-
boc ş.a.
Cărbunii din zona Unguriu-Ojasca, ma-
sivele calcaroase de la Măgura-Vipereşti,
diatomita din dealul Burduşoaia-Pătirla-
gele, nisipurile cuarţoase de la Crivi-
neni-Pătirlagele, argilele de la Sătuc şi
pietrişurile cuaternare din alblile aluvio--
nare ale rîurilor principale din zonele Si-
miJeasca-Buzău, Topliceni, Deduleşti şi
Rîmnicelu (Rimnicu Sărat) completează
gama multiplă a acestor bogăţii. Alături
de cele enumerate, se adaugă ape cu con-
ţinut important de iod, sulf şi sare la Si-
riu, Sărata-Monteoru, Fişici-Bozioru, Bal-
ta Albă etc.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDETU-
LUI. Pe acest teritoriu s-au păstrat nu-
meroase mărturii ale culturii materiale
încă din timpul orinduirii comunei pri-
mrtive. De exemplu, cercetărlle arbeolo-
162 J U D E TU L B U Z AU
gice organizate au scos la iveală, in sa·
tele Aldeni şi Sudiţi·Gherăseni, relicve
ale epocii neolitice (5 600-1 700 l.e.n.).
De asemenea, in comuna Merei, la Să­
rata·Monteoru, numeroase descoperiri ar·
heologice, de o valoare certă, se referă la
epoca bronzului (1700-700 i.e.n.). Din
aprecierile specialiştilor, a rezultat că
meşterii locali, fiind oarecum specializaţi,
se ocupau de prelucrarea bronzului care
era procurat prin schimb. Mărturii ase·
mănătoare s·au descoperit i:n comuna
Cernăteşti, pe muchea Vulturului - din
satul Aldeni - unde au fost găsite ves·
tigii ale unei aşezări din epoca bronzu-
lui , în comuna Smeeni şi i:n alte loca·
lităţi ale judeţului.
Urmele aşezării geto·dacice de la Cir·
lomăneşti sînt de o mare valoare ştiinţi·
fică, demonstrînd modul de viaţă al stră·
moşilor noştri. Rămăşiţele culturii mate·
riale vorbesc convingător despre ocupaţia
locuitorilor bazată pe agricultură, creş­
terea animalelor, diferite meşteşuguri,
dintre care se detaşează olăritul, bogat
reprezentat prin fruetiere, idoli din lut şi
ceaşca dacică. Descoperirile amintite stau
mărturie străvechii civilizaţii a dacilor,
cînd la graniţele statului lor s·a ivit pu·
terea cuceritorilor romani.
Un eveniment deosebit din istoria pa-
triei noastre, atestat de multiplele desco·
periri realizate la nivelul judeţului, este
formarea poporului şi a limbii române,
deoarece, pe aceste plaiuri, la cotul Car·
paţilor, exista o numeroasă populaţie
daco-romană, mereu in conflict cu valu·
riie popoarelor migratoare, care au strli·
bătut aceste păminturi. Goţli au lăsat
un minunat tezaur, compus dintr·o tavă
mare, mai multe vase şi podoabe, confec·
ţionate din aur. Tezaurul amintit, denu·
mit "Cloşca cu puii de aur", a fost desco·
perit intr·o carieră de piatră, i:n anul
1837, la poalele dealului Istriţa, aproape
de satul Pietroasele.
Nici iureşul popoarelor migratoare, nici
stăpînirea otomană şi nici ' exploatarea
si:ngeroasă a orinduirii feudale, toate vi·
cisitudinile ce au incercat populaţia aces·
tor locuri de·a lungul veacurilor n·au
reuşit să clintească dragostea ei pentru
www.cimec.ro
meleagurile strAbune, să fringli voinţa
şi mindria ei. Istoria patriei cuprinde nu-
meroase episoade buzoiene. Mişcarea re·
voluţionară de la 1821 a avut in judeţul
Buzău caracterul cel mai organizat şi ge.
neralizat din intreaga Muntenie. Revolu·
ţia de la 1848 stimulează sentimentele
patriotice ale cetăţenilor din judeţul
Buzău, unde se înfiinţează o gardă na·
ţională de peste 130 de persoane. In ora·
şul Rimnicu Sărat, căpitanul de panduri
Dimitrie Perieţeanu "devine adunător de
şef de gvardie naţională", antrenind circa
75 de voluntari, care s-au dovedit apă·
rători consecvenţi ai revoluţiei.
Puţin mai tirziu, poporul român a fost
insufleţit de infăptuirea altui ideal revo·
luţionar, Unirea Ţărilor Române intr-un
singur stat. Cetăţenii Buzăului au dat do-
vadă de un inalt patriotism. Printre cei
aleşi să reprezinte pe buzoieni in Divanul
ad-hoc, se numără Scarlat Voinescu şi
Constantin Moglan - învăţător din satul
Grabicina - care nu se sfia să afirme :
"locuitorii unui întreg judeţ m-au ales cg
să arăt dorinţele ţării şi la vreme pAsurile
clasei noastre plugăreşti".
Războiul de independenţă purtat de sta-
tul român la 1877-1878 a avut puternice
rezonanţe in partea locului. Buzoienii
s-au dovedit a fi insufleţiţi de un ideal
spre care năzuiau de secole toţi românii
şi pe care inţelegeau să-1 apere printr-o
participare efectivă pe front sau in spa·
tele acestuia.
Semnalul răscoalei ţăranilor <Hn 1907 a
sensibilizat inimile populaţiei din BuzAu
şi Rimnicu Sărat, oraşe care au fost cen-
tre puternice ale acestor frămintări ma·
nifestate pregnant in Muntenia. S-au
semnalat o serie de acte de solidarizare
ale muncitorilor cu ţăranii răsculaţi, cum
a fost acţiunea înregistrată in zonele pe·
trolifere ale Buzăului.
Acţiuni de organizare şi desfăşurare a
insurecţie! naţionale antifasciste din 1944,
<:onduse de P.C.R., au fost prezente efec·
tiv şi la Buzău, unde s-au constituit gru·
puri de partizani, dintre care unul şi-a
desfăşurat activitatea pe calea ferată
Ploieşti-Buzău -Brăila.
Patrioţii buzoieni, influenţaţi profund
 J U D E Ţ U L B V Z A V 163

JUDEŢUL BUZAU

LEGENDĂ
.. Municipiu re~edin(6 de judet
O Ora~e
a Comune
= .limit6 de judet
lima6 de comun6
- - Teritoriul municipiului ,; ora1alor

....

o V

www.cimec.ro
lli4 J U D E TU L B U Z AU
de politica partidului nostru, in august
1944, s-au inrolat in formaţiunile patrio-
tice de luptă şi, alături de unităţile ar-
matei, au acţionat simultan pentru reali-
zarea sarcinilor privind apărarea Bucu-
reştiului şi eliberarea de sub jugul fascist
a tuturor regiunilor ţării.
POPULAŢIA. La 1 iulie 1971, numărul to-
tal al locuitorilor judetului Buzău era de
510 080. Din aceştia, 19,3•;0 locuiau in me-
diul urban, iar 80,70fo in cel rural. Din cei
510 080 locuitori, 248 026 erau bărbaţi, iar
262 054 femei. Densitatea medie a popu-
laţiei fiind de 84 locuitori pe km2, si-
tuează judeţul Buzău cu puţin sub media
pe ţară. La 1 000 de locuitori, in anul
1971, au fost înregistraţi 20,7 niscuţl vll şi
9,1 decedaţi, rezultind un spor natural
de 11,6%o.
Numărul salariaţilor din judeţul Buzău
reprezintă 1,50fo dln totalul pe ţarA. Pe
ramuri de activitate, salariaţii judeţului
erau repartizati astfel : 32,7•/o in Industrie,
13,3°/o in construcţii, 13,80/o in agricultură
şi silvicultură, 10,30/o in transporturi şi
telecomunicaţll, 90fo in domeniul circula-
ţiei mărfurilor, 8,1% in lnvăţAm!nt, cul-
tură, artă, 4,50fo In sectorul ocrotlrll slnă­
tăţii, asistenţei sociale şi culturii fizice.
După datele recensămintulul dln 1966
marea majoritate a populaţiei este de na-
ţionalitate română şl reprezintă 99,4%,
restul de 0,6% fiind formată dln naţio­
nalităţi conlocultoare.
LOCALITAŢILE. Pe teritoriul Judeţului
Buzău se află un munlclplu, un oraş, 83
de comune şl 485 de sate.
Muntctpful Buz4u. Aşezat la răsplntl:t
"Drumului mare", pe malul drept al nu-
lui cu acelaşi nume, Buzăul este reşedinţa
judeţului şl realizează legătura intre
Muntenia, Moldova şl Transilvania. Are o
populaţie de 73 288 locuitori Oa 1 Iulie
1971) pe o suprafaţă de 7 035 hectare.
Despre existenţa acestui oraş ne vor-
beşte prima menţiune istorică notată in
1431, pe vremea domniei lui Alexandru
Aldea (1431-1436), apoi alte documente
dintre 1462 şl 1473, cind era domn Radu
cel Frumos. In această perioadă istorică,
www.cimec.ro
Buzăul era considerat ca popas domnesc,
locul de unde se elaborau acte de cance-
larie.
Buzăul a fost de multe ori ţinta atacu-
rilor cotropitorilor de peste hotare, mai
ales ale turcilor, suferind multe neajun-
suri, fiind prădat şi chiar ars in 1806.
Pe vremea domnitorului Constantin
Brîncoveanu, acest centru se dezvoltă din
punct de vedere cultural, intemeindu-se
şcoala pentru viitorii dascăli de limba
română. In Buzău a fiinţat o tipografie
încă din anul 1861, care şi-a desfăşurat
activitatea pînă in 1873. Favorizat de aşe­
zarea sa geografid, oraşul s-a dezvoltat
in decursul anilor ca un puternic centru
economic şi cultural.
~ In anii socialismului, municipiul Buzău
cunoaşte o dezvoltare impetuoasă, deve-
nind treptat şi un binecunoscut centru in-
dustrial. Modernizarea vechilor obiective
industriale şl construirea altora noi, pe
măsura cerinţelor societăţii noastre socia-
liste şi pe baza bogăţiilor naturale de care
dispune judeţul, au permis schimbarea
aspectului hărţii economice a acestor ţi­
nuturi. Printre noile intreprinderi mo-
derne care au fost construite in anii so-
cialismului se numără : Uzina mecanică,
Uzina de sîrmă şi produse din sirmA cu
Fabrica de electrozl, Uzina de prelucrare
a maselor plastice, Fabrica de zahăr, In-
treprinderea de geamuri şi altele.
Nota dominantă in acţiunea de sistema-
tizare a oraşului o constituie grija per-
manentă a organelor de partid şl de stat
pentru realizarea unor construcţii edill-
tar-gospodăreşti şi culturale, avind in ve-
dere imbinarea armonioasă a stllurilor
moderne cu cele clasice.
In plin centru se află sediul Consiliului
popular al municipiului, realizat cu ani
in urmă, in stilul palatelor italiene, cu şi­
ruri de loggil şi un turn inalt la unul din
colţurile clădirii. Din turn, privirea poate
îmbrăţişa priveliştea lncintătoare a ora-
şului, cu partea cea mai frumoasă -
Crîngul (rezervaţie naturală) şi noile car-
tiere de blocuri moderne locuite de dife-
rite categorii de salariaţi.
Oraşul Rimnfcu Sărat. Populaţia acestui
oraş este formată din 25 080 · locuitori
 J U D E ŢU L B U Z A U 166

- la 1 iulie 1971 - şi se intinde pe o menţionat faptul că sint condiţii prielnice

suprafaţă de 3 919 ha. şi pentru pomii fructiferi, viţa de vie, cul-
Istoria confinnă o serie de evenimente tura legumelor şi zarzavaturilor.
petrecnte in aceste locuri, dintre care Datorită acestor multiple condiţii ce fa-
amintim infringerea turcilor in 1573, la vorizează dezvoltarea agriculturii, in ju-
Zilişteanca (in apropiere de oraş) de că­ deţ primează caracterul pomiviticol şi
tre Domnul Moldovei Ion Vodă cel Cum- cerealier. De asemenea, teritoriul oferă şi
plit. Prin anul 1862, Rimnicu Sărat a fost un bazin forestier de importanţă repu-
oraş de reşedinţă a ţinutului, iar mai tir- blicană.
ziu a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi INDUSTRIA. Dezvoltarea industrială a
nume. judeţului Buzău a inregistrat, in ultima
Ca şi Buzăut, oraşul Rimnicu Sărat s-a vreme, o serioasă diversificare.
dezvoltat din toate punctele de vedere, In 1971 ponderea producţiei globale a
avind in momentul de faţă 4 intreprin- principalelor ramuri industriale in econo-
deri cu caracter republican, una de in- mia judeţului şi a ţării se prezenta astfel :
dustrie locală şi 3 cooperatiste.
Dintre construcţiile existente se relie-
ln procente laţil. de:
fează in special fostul sediu al reşedinţei
de judeţ, casa de cultură cu o sală de producţia producţia
Ramuri ale industriei globală
700 locuri, un complex al cooperaţiei meş­ globală
industriali
industrial li.
teşugăreşti, o bibliotecă cu 45 000 de vo- pe judeţ
a ramurilor
pe ţară
lume, filiala Băncii naţionale şi citeva
edificii moderne destinate învăţămîntului Total industrie 100,0 1''
de toate gradele. In centrul oraşului se din care:
află un parc, mijloc de recreare pentru rombustibil 4,0 1,0
~[etalurgie feroasă (inclusiv
publicul local. extracţia minereurilor le-
Comunele judeţului Buzău, la 1 iulie roaee) 12,4 1,9
1971, aveau in medie o suprafaţă de 7 184 Conetrucţii de maşini şi pre-

hectare şi o populaţie medie de aproape lucrarea metalelor 17,5 0,8

Chimie 14,6 1,7
5 000 de locuitori. Raportat la numărul lo-
:dateriale de construcţii 3,1 1,1
.:uitorilor, comunele pot fl grupate după Exploatarea şi prelucrarea
.:um unnează : pînă la 2 000 de locuitori lemnului 5,9 1,2
- 4 comune, intre 2 001 şi 4 000 - 23 de Sticlă, porţelan, faianţă 2,0 4,2
Confecţii 9,8 2.7
comune, intre 4 001 şi 7 000 - 2 comune,
Alimentară 27.9 2,0
intre 7 001 şi 10 000 - 12 comune, peste
10 000 - 2 comune.
- --
TRASATURI ECONOMICE. Din punct de 1 O serie de ramuri ca, industria petro-
vedere economic, judeţul Buzău are un lului şi gazelor naturale, industria con-
caracter industrial-agrar. Ponderea in strucţiilor de maşini şi de prelucrare a
producţia globală industrială a ţării a metalelor, metalurgia feroasă, industria
producţiei globale industriale a judeţului chimică s-au dezvoltat considerabil in
este de peste 1,2Dfo. In anul 1971, in in- ultimii ani.
dustrie, existau 32 intreprinderi, din care O ramură nouă in industria judeţului
19 de subordonare republicană, 6 de in- este cea a sticlei, porţelanului şi faianţei,
dustrie locală şi 7 cooperatiste. care a atins in 1971 ponderea de 2,0%.
Teritoriile arabile, care ocupă 43°/o din Alături de aceasta stă industria materia-
suprafaţa judeţului, sint răspîndite înde-
lelor de construcţii, reprezentată prin fa-
osebi in Cîmpia Română şi, in oarecare
măsură, in zona subcarpatică. In fruntea
bricile de ceramică de la Sătuc, Buzău,
culturilor cerealiere stă porumbul şi grîul, Rimnicu Sărat şi cea de prefabricate de

iar ca plante tehnice floarea-soarelui, la Buzău, care s-au dezvoltat intr-un ritm
sfecla de zahăr şi tutunul. Este demn de susţinut in ultima perioadă. Exploatarea

www.cimec.ro
1C6 JUDETUL BUZAU
şi prelucrarea lemnului au inregistrat in
19'11 o producţie cu o pondere de
aproape &O/,.
Industria uşoară, reprezentată prin Fa-
brica de confecţii din Rimnicu Sărat şi
.
Topitoria de in şi ctnepă din municipiul
Buzău a Inregistrat o pondere de circa
. .
100J0, iar industria de pielirie, blAnAr1e ŞI
incălţăminte - 0,5%.
Industria alimentară, reprezentatA prin
intreprinderile de morărit şi panlflcaţie,
de prelucrare a laptelui, de industriali-
zare a cArnii, de fabricare a ţigaretelor,
de viniflcaţie şi băuturi alcoolice, precum
şi Fabrica de zahăr din Buzău, şi-a di-
versificat ·mult producţia in ultimii ani.
La fel şi alte ramuri industriale judeţene.
In viaţa economico-indastrială a jude-
ţului, industria locală ocupă un loc apre-
ciabil, fiind reprezentată prin Fabrica
"Metalurgica" şi Intreprinderea "FlacAra"
din Buzău, cit şi prin Intreprinderea
Partizanul" din Rimnicu Sărat. In cadrul
lor se produc obiecte de uz casnic, maşini
şi aparate de precizie, piese pentru ma-
şini de cusut, sobe şi alte produse intr-o
gamă foarte variată. De asemenea, se
realizează obiecte de artizanat, covoare
româneşti, împletituri etc.
O contribuţie însemnată aduc şi coope-
rativele meşteşugăreşti "Sporul", "Mun-
citorul", "Solidaritatea", "Constructorul",
"Prestarea", "Deservirea", "Arta popu-
lară" care, pe lîngă produse - coafecţii,
mobilă, încălţăminte, prelucrarea pieilor şi
a blănurilor etc. -, execută reparaţii de
tot felul, precum şi instalaţii Interioare
pentru locuinţe.
Producţia industriei locale, tn 1971, era
de 12,5% din producţia industrială a ju-
deţului şi 1,7% din prOducţia industriei
locale la nivelul ţării. Industria coopera-
tistă a inregistrat, in anul 1971, <> pon-
dere de 7,4o/o din ansamblul producţiei
judeţului, iar din cea similară pe ţară
2,10/o.
AGRICULTURA. La finele anului 1971,
judeţul Buzău poseda 404 109 ha supra-
faţă agricolă, ponderea importantă deţi­
nînd-o suprafeţele arabile (261 468 ha),
apoi păşuni (70 176 ha), fineţe (29 375 ha),
www.cimec.ro
vii şi pepinJere viticole (18 828 ha), livezi
şi pepiniere pomicole (24 264 ha).
In agricultura judeţului, la aceeaşi
dată, existau 6 intreprinderi agricole de
stat, 19 staţiuni pentru mecanizarea agri-
culturii, 148 cooperative agricole de pro-
ducţie, 2 centre de ~ncercare a soiurilor,
3 staţiuni experimentale de cercetări
agricole (Buzău, Ruşeţu şi Pietroasele), 4
centre de insărninţări artificiale.
Din suprafaţa agricolă, 90 045 ha (22,3%)
aparţin unităţilor agricole de stat,
292 135 ha (72,3%) cooperativelor agricole
de producţie, 21 929 (5,4%) gospodAriilor
agricole individuale.
Agricultura judeţului dispune de o do-
tare tehnică modernă : 3 096 de tractoare
fizice, 2 801 pluguri pentru tractor, 426 de
sape rotative, 1 537 de semănători meca-
nice, 475 de maşini de împrăştiat îngră­
şăminte chimice, sute de combine, maşini
pentru stropit şi prăfuit etc. In medie,
reveneau unui tractor fizic 64 ha teren
arabil.
Principalele culturi in agricultura jude-
ţului sint : cerealele pentru boabe (griu,
porumb, orz, ovăz), plante tehnice (cinepă,
in floarea-soarelui, sfecla de zahăr), le-
g~minoasele (mazăre, fasole, cartofi şi
alte legume). Viticultura şi pomicultura
s-au dezvoltat, de asemenea, mult în ul-
timii ani. Suprafeţele cultivate, cit şi pro-
ducţia de fructe, mai ale.s, deţin ponderi
importante. La producţia de nuci, judeţul
s-a situat in 1971 pe primul loc, obţinînd
realizări bune şi la producţia de mere,
pere, prune etc.
Totodată, creşterea animalelor consti-
tuie o importantă ramură de producţie in
radrul agriculturii judeţului Buzău. Intil-
nim toate speciile de animale : bovine,
porcine ovine cabaline, păsăl\i etc. La in-
ceputul' anul~i 1972, in judeţ' existau
133 600 de bovine (densitate la 100 ha
- 37,5), din care 56 100 de vaci, 143 900
de porcine (densitate la 100 ha - 55,9),
din care 13 400 scroafe de prăsilă, 505 800
ovine (densitate la 100 ha - 152,2), din
care 399 200 oi şi mioare.
Sericicultura constituie, încă din ve-
chime, o preocupare de seamă a locuito-
rilor din judeţ. Prin creşterea viermilor

de mătase, se realizează anual circa 40
tone de gogoşi de mătase şi peste 200 kg
sămînţă pentru viermi de mltase.
Pe teritoriul judeţului, la sfîrşitul anu-
lui 1971, apl<:ultura dispunea de 31 000 de
familii de albine, care au dat peste
300 tone de miere şi peste 5 tone de
ceară.
SILVICULTURA. In 1971, suprafaţa fon-
dului silvic reprezenta 155 000 ha, avind
o pondere importantă in suprafaţa jude-
ţului. Munţii sint inveşmintaţi cu păduri
mixte_ de molid, brad şi fag, iar pe alocuri
de pin silvestru. Subcarpaţii sint acoperiţi
cu păduri de fag, gorun, stejar pufos, ste-
jar brumăriu, mojdrean, scumpie şi căr­
peniţă. Esenţa caracteristică pentru silvo-
stepă este stejarul pufos şi cel brumăriu,
pe care-I găsim mai ales aproape de co-
muna Zămeşti, unde se intilnesc şi pajişti
solonizate compuse din diverse plante ha-
lofile.
Datorită abundenţei fondului silvic, in
judeţul Buzău s-a dezvoltat o puternică
industrie forestieră, cu centre mai însem-
nate la Buzău şi Nehoiu.
VINATUL ŞI PESCUITUL. A vind un re-
lief variat, 3udeţul Buzău este beneficia-
rul unui bogat fond de vinat. Principa-
lele specii sint in zona de cîmpie (iepu-
rele, fazanul, potîrnichea - in prezent
ocrotită - etc.), in regiunea colinară (că­
priorul şi iepurele), in zonele dE' coline
inalte şi montane (mistretul. căpriorul,
ursul, viezurele, lupul, cerbul şi risul).
In privinţa pescuitului, bazinele lacu.>-
tre cu apl dulce - Luciu, Boldu, Cochir-
leanca, Glodeanu Sărat şi Amara - con-
stituie principalele centre de pisciculturâ
şi pescuit sportiv. Acestora li se adaugă
apele curgătoare, in principal rîurile Bu-
zău şi Rimnic, care formează pe tot cursul
lor puncte importante pentru pescuitul
sportiv.
Ca specii, apele stătătoare oferă crap,
caras şi roşioară, iar cele curgătoare păs­
trăvi, clean şi mreană.
TRANSPORTURILE. In ansamblul său,
economia judeţului se bucură de o reţea
bogată de transporturi feroviare şi ru-
www.cimec.ro
olU.DE'fUL BUZAU 167
tiere, care facilitează schimbul de mărfuri
pe plan local şi republican.
La sfîrşitul anului 1971, căile ferate in-
sumau 228 km, reprezentind o densitate
de 37,5 km la 1 000 km2•
Staţia C.F.R. Buzău, fiind un principal
nod din reţeaua feroviară republicană,
asigură legătura directă intre Bucureşti
şi Moldova. Tot de aici pleacă linii fe-
rate spre Brăila-Galaţi, spre Constanta şi
Nehoiu.
Reţeaua rutieră este formată de
1 926 km, cu o densitate de 315 km la
1 000 km2• Din lungimea reţelei rutiere,
316 km sint şosele naţionale, iar 1 610 km
drumuri de interes local. Totalul reţelei
rutiere însumează 214 km de drumuri mo-
dernizate.
Municipiul Buzău este străbătut de şo­
seaua naţională care porneşte din Bucu-
reşti şi face legătura cu Moldova şi de
cele care fac legătura cu Transilvania
(prin BraljOV), cu Brăila-Galaţi şi cu Con-
stanta, prin Pogoanele şi s:obozia.
COMERŢUL. Buzău!, încă din cele mai
vechi timpuri, a întreţinut legături comer-
ciale cu toate centrele mai importante ale
ţării (in special cu Braşovul) şi chiar cu
străinătatea.
Pe linia dezvoltării schimburilor de
mărfuri şi a transmiterii tradiţiUor cul-
turale, tirgul "Drăgaica" a jucat un rol
principal. O seamă de scriitori şi pictori
s-au inspirat din activitatea intensă a
acestui tirg anual, realizînd opere de o
valoare deosebită, printre care aminti!Y'
o serie de pinze ale lui Ion Andreesc11.
Dar adevărata dezvoltare economică a
judeţului Buzău se împlineşte in anii so-
cialismului, cind acest tirg al "Drăgaicii"
a devenit un puternic mijloc de intilnire
a populaţiei de pe aceste meleaguri, pre-
cum şi a multor participanţi din judeţele
limitrofe. Cu această ocazie, pe lîngă
schimbul larg de idei, iniţiative şi tncer-
cări izbutite in direcţia producerii bunu-
rilor materiale şi spirituale, se realizează
şi o amplă desfacere a produselor meşte­
şugăreşti şi a celor din comerţul socialist.
In 1971, judeţul Buzău beneficia de
1 574 unităţi comerciale, din care 665 de
168 J U D E l' U L B U Z A U

www.cimec.ro
 .JUDBŢUL BUZAU 169

1. Clădirea Conslliului popular

al municipiului BuzAu
2. Fabrica de confecţU ,.1 Mai"-
Rimnicu Sărat
3. Linia de zincat a s!rmel la-
minate la Uzina de sirmA şi
produse din sîrmă Buzău
4. Vedere de la schela Berea
5. Fabrica de zahăr Buzău
8. Recoltarea ardeilor graşi la
Staţiunea experimentalA legu-
micolă Buzău
7. Recoltarea sfeclei de zahăr la
C.A.P. Llpia

www.cimec.ro
170 ;JUDEŢUL BUZAU
unităţi comerciale de stat şi 909 cocipe-
ratiste. Din datele statistice reiese că la
10 000 de locuitori erau 32,4 unităţi co-
merciale, iar la 100 km2 erau 38,6 uni-
tăţi comerciale. In ultimul cincinal vin-
zările de mărfuri cu amănuntul au sportt
CU 41,7Df3·
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. Pe li-
nie culturală, judeţul Buzău are o tradi-
ţie remarcabilă, mai ales in direcţia
dezvoltării învăţămîntului. Cea mai veche
instituţie şcolară, care a contribuit in mod
deosebit la formarea multor cadre de spe-
cialişti, este liceul ,.B. P. Haşdeu", care
I'n 1968 şi-a sărbătorit respectabila vîrstă
cte 100 de ani.
ln anul şcolar 1971/1972, reţeaua in-
stituţiilor de învăţămînt era repartizatA
astfel : invăţămîntul preşcolar avea 256
de unităţi, cu 9 370 de copii, in care lu-
crau 349 de educatoare; invăţămîntul
de cultură generală d~unea de 518 uni-
tăţi şcolare, din care 511 şcoU de cultură
generală şi 7 licee de cultură generală, cu
un număr total de 79 911 elevi, din care
73 131 In şcolile de cultură generală şi
6 780 in licee. In aceste şcoli predau
3 887 cadre didactice, dintre care 3 566 in
şcoli generale şi 301 in licee. Pe lîngă in-
stituţiile şcolare citate, funcţionează o
şcoală sportivă cu 415 elevi, un liceu de
muzică şi arte plastke cu 344 elevi, 4
cursuri serale cu 1 083 elevi, Iar la lnvăţă­
mtntul fără frecvenţă, care a fost orga-
nizat pe lîngă şcoli generale şi licee, sint
cuprinşi 1 592 elevi. In sistemul liceelor
de specialdtate funcţionează 5 unităţi cu
2 830 e'evi. In invăţămîntul profesional şi
tehnic funcţionează 8 unităţi şcolare, cu
2 659 elevi, o şcoală postliceală de specia-
lizare sanitară cu 140 elevi, o casă de
copil şcolari cu 493 copii Oa clasele
I-X) şi 192 asistate (care urmează dife-
rite licee, şcoli profesionale, tehnice, In-
stituţii de învăţămînt superior) şi 3 şcoli
speciale cu 502 elevi. Baza dldactlco-ma-
terială o constituie, in primul rind, cele
1 902 săli de clasă, asigurlndu-se perma-
nent tmbunătăţirea condiţiilor de muncA
in toate localurile vechi, cărora li s-au
www.cimec.ro
adăugat multe şcoli noi, construite intr-un
stil modern, corespunzător cerinţelor ac-
tuale ale învăţămîntului de toate gradele.
In dezvoltarea culturii socialiste, pe
plan judeţean, îşi aduc contribuţia şi in-
stituţii de profil : 2 case de cultură (Bu-
zău şi Rimnicu Sărat), pe lîngă care ~~
desfăşoară activitatea cluburi, formaţii
corale şi orchestrale, echipe artistice etc.
Mai activează 219 cămine culturale şi fi-
liale săteşti, 449 echipe artistice, 190 ci-
nematografe, 3 muzee, 184 biblioteci pu-
blice (dintre care o bibliotecă municipală
şi una orăşenească, 96 biblioteci sindi-
cale, 83 comunale şi 2 ale cooperativelor
meşteşugăreştl).
Muzeul de istorie din municipiul Buzău,
Muzeul mixt (de etnografie, artă plastică
şi ştiinţe naturale) din Rimnlcu Sărat
şi Muzeul sătesc din comuna Smeeni [şi
aduc contribuţia la popularizarea tradi-
ţiilor artistice şi de luptă ale poporului
nostru, la reliefarea realizărilor multiple
de astăzi. La Măgura se află unicul
muzeu de sculpturA in aer liber din ţară.
DE' asemenea, in cinstea memoriei unor
evenimente istorice şi a unor persona-
lităţi care s-au dăruit pentru promovarea
culturii, au fost puse plici comemorative
(1. L. Caragiale, Ion Andreescu, V. Maxi·
milian, N. Leonard, Vasile Cirlova, Hor-
tensia Papadat-Bengescu şi alţii), şi ridi-
cate cîteva statui, dintre care se remarcă
grupul statuar realizat in amintirea ţă­
ranilor căzuţi in timpul rAscoalei din
1907.
Dar Buzăul este cunoscut şi prin bo-
găţia folclorului care cuprinde frumoasele
dansuri de la Gura Teghli, Lopătari, Bl-
soca, Buda. Unii rapsozi de prin părţile
Buzăului s-au fAcut cunoscuţi, prin exe-
cuţie impecabilă, originalitate şi expresi-
vitate, in ţară şi peste hotare, cu ocazia
diferitelor acţiuni culturale, a concursu-
rilor şi turneelor organizate. Costumele,
cu specific pur local, de prin părţile văi­
lor Buzăului şi Rlmnicului Sărat, sint
mult apreciate, iar in momentul de faţA,
la cercurile orlşeneştl şi săteşti de arti-
zanat, confecţionarea costumului naţional
buzoian ocupA un loc de seamA In act!-

vitatea desfăşurată pentru satisfacerea
cerinţelor naţionale şipentru export.
La popularizarea politicii partidului şi
statului nostru, a măsurilor organelor lo-
cale de partid şi de stat privind buna
desfăşurare a muncii in toate sectoarele,
o contribuţie activă o aduce ziarul "Viaţa
Buzăului", organ al Comitetului judeţean
al P.C.R. şi al Consiliului popular al ju-
deţului. Activitatea propagandistică este
susţinută din punct de vedere tehnic de
către tipografia recent dată in folosinţă,
care este dotată cu utilaj şi aparatură mo-
dernă.
SANATATEA PUBLICA. In judeţul Bu-
zău în anul 1971 funcţionau 4 spitale
unifkate in mediul urban şi 10 In cel ru-
ral, 2 policlinici unificate si 4 policlinici
independente, 6 secţii obstetrică-gineco­
logie, 97 de circumscripţii medico-sani-
tare, 16 staţionare de circumscripţii, 16
dispensare de intreprinderi şi 57 de case
de naştere.
Pentru satisfacerea cerinţelor pe linia
asistentei medicale, in judeţ lucrează
aproape 3 000 de cadre sanitare, cu pregă­
tire superioară, medie şi elementară, re-
venind unui medic circa 1 209 locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ulti-
mii ani s-au luat măsuri concrete pen-
tru dezvoltarea sportului de masă şi de
performanţă, punîndu-se, totodată, ac-
centul pe îmbunătăţirea bazei materiale
necesare activităţii sportive. In cadrul
unităţilor şcolare, s-a asigurat desfăşu­
rarea acţiunilor de educaţie fizică. In cele
140 de asociaţii sportive existente în ju-
deţ îşi desfăşoară activitatea aproape
4 400 de sportivi. Printre echipele de
fotbal care activează in campionatul ca-
tegoriei B şi C sînt : "Gloria", ,.Şoimii",
"Chimia", ,.Olimpia", ,.Petrolul".
TURISMUL. Pitorescul meleagurilor bu-
zoiene constituie un puternic mijloc de
atracţie pentru vizitatorii din ţară şi de
peste hotare. Zonele turistice din masi-
vele Siriu şi Penteleu, Vulcanii Noroioşi
de .la Piclele, complexul sculptura! de la
Ciolanu-Măgura, precum şi staţiunile
www.cimec.ro
JUDETUL BUZAU 171
balneo-climaterice SArata-Monteoru şi Si-
riu oferă condiţii de tratament şi destin-
dere. Sint preferate, mai ales de cAtre lo-
calnici, in scopul recreerii şi agrementului
parcul "Cring" din municipiul Buzău şl
rezervaţiile naturale de interes republi-
can, printre care pădurile Frasinul şi
Spătarul, lacul Balta Albă, cu apă sărată
şi nămol terapeutic, şi cuvetele lacustre
Luciu, Amara, Cochirleanca şi Glodeanu
Sărat pentru piscicultură şi pescuit
sportiv.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Varie-
tatea formelor de relief şi multiplele bo-
găţii naturale favorizează dezvoltarea
economică a judeţului Buzău. In confor-
mitate cu politica partidului nostru pri-
vind industrializarea ţării in viitor şi a
situaţiei specifice Buzăului - unde in-
dustria nu are incă o dezvoltare pe mă­
sura necesităţilor obiective şi a resurse-
lor sale naturale -, organele de partid
şi de stat au luat o serie de măsuri pen-
tru asigurarea creşterii considerabile a
producţiei industriale. Acest proces va fi
extins prin folosirea mai judicioasă a ca-
pacităţilor existente de producţie, prin
organizarea temeinică a fiecărui loc de
muncă, prin modernizarea obiectivelor in-
dustriale realizate pină acum şi prin con-
struirea altora. Prioritate in această di-
recţie vor avea ramurile de bază - in-
dustria energiei electrice, metalurgia fe-
roasă, construcţia de maşini, chimia şi
industria combustibilului. Totodată, se
vor dezvolta şi alte ramuri industriale
care dispun de o bază de materii prime,
cum sint : industria sticlei şi a porţelanu­
lui, a materialelor de construcţii şi a pro-
duselor alimentare, a blănăriei, pielăriei,
incălţămintei, industria textilă şi altele.
Se vor stabili zonele cele mai potrivite
pentru repartizarea forţelor de producţie
şi respectiv a noilor unităţi industriale,
urmărindu-se asigurarea eficienţei eco-
nomice. Valorificind in mod superior re-
sursele naturale,. in industria materiale-
lor de construcţii se vor dezvolta capaci-
tăţile de fabricare a geamurilor, prefa-
bricatelor, produselor cerarnice. De ase-
menea. se vor construi nof obiective -
172 JUDEŢUL BUZAU
Fabrica de materiale de construcţii din
mase plastice şi Fabrica de timplărie me-
talică. ln 1975 această ramură va avea,
în ansamblul judeţului, o pondere de no:o
faţă de numai 2Df 0 în 1970. Acţiunea de
modernizare a capacităţilor existente va
fi continuată şi în alte unităţi industriale
- Uzina de sîrmă şi produse din sîrmă,
Uzina de prelucrare a maselor plastic~.
ducind în final la dublarea sau triplarea
volumului producţiei actuale.
In industria locală, vor apărea noi uni-
tăţi, printre care fabrici de ambalaje, tu-
buri, gheaţă, pîine etc. Vor fi moderni-
zate turnătoria de fontă de la întreprin-
derea "Metalurgica", turnătoria de bronz
de la Berea, noile secţii de stingătoare şi
vermorele etc.
In 1975, productivitatea muncii va spori
cu 68,5D/ 0, comparativ cu anul 1970, înre~
gistrîndu-se un ritm mediu anual de llD/o,
700fo din sporul producţiei globale fiind
realizat pe seama creşterii productivităţii
muncii.
Investiţii însemnate din bugetul statu-
lui şi din fonduri proprii, vor fi puse la
dispoziţia agriculturii. Vor fi extinse su-
prafeţe cultivate cu legume, viţă de vie,
plantaţiile cu pomi şi vor fi efectuate îm-
bunătăţiri funciare. Irigarea, la nivelul
judeţului, pînă în anul 1975, a unei im-
portante suprafeţe agricole va asigura
producţii mari şi constante in orice con-
diţii climatice.
Actualul cincinal înscrie pentru judeţul
Buzău şi alte sarcini de mare însemnă­
tate. Se prevede regularizarea rîului Bu-
zău, asigurîndu-se rezerve de apă pentru
irigarea cîmpiei B~zăului, alimentarea cu
apă a municipiului Buzău. Vor fi scoase
de sub influenţa distrugătoare a apelor
mari suprafeţe agricole. Se vor realiza lu-
crări de îndiguiri, desecări, ameliorări tie
sărătură şi de combatere a eroziunii so-
lurilor.
Turismul se va dezvolta prin amena-
jarea staţiunilor Monteoru, Balta Albă,
Siriu, ca şi prin modernizarea drumurilor-
de acces.
Reţeaua sanitară se va îmbogăţi cu noi
www.cimec.ro
unităţi prin construirea unui spital mo-
dern în Buzău, cu o capacitate de 700 de
paturi (între anii 1973-1974), a unei po-
liclinici moderne la Rimnicu Sărat, a
unui centru stematologic şi a 11 creşe cu
o capacitate diferenţiată la nivelul cerut
de aceste instituţii.
Invăţămîntul de toate gradele îşi va
lărgi sfera de activitate prin noi construc-
ţii - 148 de săli de clasă în oraşe şi la
sate, noi internate, grădiniţe etc. Se vor
construi o casă de copii şcolari, localuri
pentru şcoli profesionale şi licee de spe-
cialitate.
In perioada 1971-1975, numărul locuin-
ţelor va creşte cu peste 8 000 de aparta-
mente, realizate din fonduri centralizate
ale statului şi prin acordarea creditelc.r
de stat.
Anii care vin vor aduce noi transfor-
mări şi in viaţa satelor judeţului, prin
irwestiţii corespunzătoare pentru dezvol-
tarea activităţilor industriale. De exem-
plu, la Nehoiu, va fi construită o fabrică
de mobilă, la Berea se va lărgi capaci-
tatea Fabricii de produse ceramice, se va
extinde Centrw.l de prelucrare a legume-
lor etc., asigurindu-se pe această cale spo-
rirea potenţialului economic al comline-
lor respective. Dezvoltarea activităţilor in-
dustriale la sate, pe baza hotărîrillor de
partid şi de stat, va constitui o preocu-
pare la nivelul fiecărei comune, fiind or-
ganizate turnătorii, tîmplării metalice,
ateliere de prelucrare mecanică şi a lem-
nului, de covoare şi artizanat, olărit, pre-
fabricate şi altele. Toate acestea vor dez-
volta noi indeletniciri la sate şi, totodată,
vor influenţa pozitiv veniturile ţărănimii.
In 1975, toate satele judeţului Buzău vor
fi electrificate.
Dezvoltarea industriei şi a construcţii­
lor, pulsul nou al intregii vieţi social-
economice impun şi medernizarea drumu-
rilor. In actualul cincinal, va fi construit
drumul de interes judeţean Vintilă Vodă­
Bisoca şi se vor moderniza drumurile
existente.
Angajarea cu intreaga energie in ac-
ţiunea de indeplinire şi depăşire a sarei-
 JUDEŢUL BUZAU 173

nilor planului cincinal 1971-1975 va asi- intregulul nostru popor de programul

gura şi in judeţul Buzău continua lui dez- elaborat de partid, de făurirea societăţii
voltare economică, socială şi culturală, socialiste multilateral dezvoltate pe pă­
inaintarea nestăvilită pe drumul deschis mîntul României.

JUDEŢUL IIUZAU

cu reşedinţa tn municipiul BuzAu

Municipii : 1. Oraşe : 1. LocaUtAţl componente ale munlctpWor şi ale oraşelor : 2. Comune : 83.
iate: US.

A. MUNICIPII

I. MUNICIPIUL B U Z A U.

B. ORAŞE

1. Oraşul B1M N1CU S A B A T.

C. COMUNE

1. Comuna AMARU. Satele componente : 1. AMARU ; 2. Clmpeni ; 3. Dulbanu ; 4. Lacu Si-

nala; 5. Lunea; 6. Scorţeanca. 2. Comuna BALTA ALBA. Satele componente: 1. BALTA
ALBA ; 2. Amara ; 3. BAile ; 4. Stilvărilştl. 3. Comuna BALACEANU. Satele componente :
1. BALACEANU. t. Comuna BECENI. Satele componente : 1. BECENI ; 2. Arbănaşl ; 3. Cilr-
pln!ştea ; 4. Dogari ; 5: Floreştl ; 6. Gura Dlmlen!i ; 7. Izvoru Dulce ; 8. Milrgilr!ţ! ; 9. Valea
Părului. 5. Comuna BERCA. Satele componente : 1. BERCA ; 2. Bilceni ; 3. Cojanu ; 4. Josenl ;
5. r..tnăstirea Răteştl ; 6. Piclele ; 7. Pleşcol ; 8. Pleşeşti ; 9. Răteştl ; 10. Sătuc ; 11. Tiţtrligu ;
12. Valea Nuculul ; 13. Viforlta. 8. Comuna BISOCA. Satele componente : 1. BISOCA ; 2. Băl­
tăgari ; 3. Lacurlle ; 4. Lopătăreasa ; 5. Pleşl ; 6. Recea ; 7. Silrile ; 8. Şlndrlla. 7. Comuna
BLAJANI. Satele componente : 1. BLAJANI ; 2. Soreştl. 8. Comuna BOLDU. Satele compo-
nente : 1. BOLDU. 9. Comuna BOZIORU. Satele componente : 1. BOZIORU ; 2. Buduile ;
3. Fişic! ; 4. GAvanele ; 5. Gresla ; 6. Izvoarele ; 7. Nucu ; 8. ScAeni ; 9. Ulmet ; 10. Vilvăluclle.
10. Comuna BRADEANU. Satele componente : 1. BRADEANU ; 2. Mitropolia ; 3. Sm!rdan ;
11. Comuna BRAEŞTI. Satele componente : 1. BRAEŞTI ; 2. Briltlleştl ; 3. Goldeştl ; 4. Ivă­
neţu ; 5. Pinu ; 6. P1rscovelu ; 7. Ruginoasa. 12. Comuna BREAZA. Satele componente :
1. BREAZA ; 2. Bădeni ; 3. Greceanca ; 4. Văleanca-VIIăneştl ; 5. Vlspeştl. 13. Comuna BUDA.
Satele componente. 1. BUDA ; 2. Alexandru Odobescu ; 3. Dănuleştl ; 4. Muceşti-Dănuleşti ;
5. Sp!dele ; 6. Toropăleştl ; 7. Valea LargA. 14. Comuna CALVINI. Satele componente : 1. CAL-
VINI ; 2. Biscen!i de Jos ; 3. Blscen!i de Sus ; 4. Frilsinet ; 5. Olari. 15. Comuna c. A. ROSETTI.
Satele componente : 1. C. A. ROSETTI ; 2. Bălteni ; 3. BUhacu ; 4. Cotu Ciorli ; 5. Lunea ;
6. V!zlrenl. 16. Comuna CANEŞTI. Satele componente : 1. CANEŞTI. 2. Gonţeştl ; 3. Negoşina ;
4. Păcurile ; 5. Şuchea ; 6. Valea verze!. n. Comuna CATINA. Satele componente : 1. CATINA ;
2. Corbu ; 3. Slobo:lll.a ; 4. Valea Cătlnei ; 5. Zeletln. 18. Comuna CERNATEŞTI. Satele compo-
nente : 1. CERNATEŞTI ; 2. Aldeni ; 3. BAeştl ; 4. Cilldăruşa ; 5. Fulga ; 6. Manas!a ; 'f. Vlăden! ;
8. Zărneşt!i de Slănic. 19. Comuna CHILIILE. Satele componente : 1. CHILIILE ; 2. Budeştl ;
3. Creveleştl ; 4. Ghiocari ; 5. Glodu-Petcari ; 6. Poiana Pletari ; 7. Trestioara. 20. Comuna CHIOJ-
DU. Satele componente : 1. CHIOJDU ; 2. Blsca Chiojdulul ; 3. CAtlaşu ; 4. Lera ; 5. Plescloara ;
6. Poenlţele. 21. Comuna CILIBIA. Satele componente : 1. CILIBIA ; 2. Gara C!llbla ; 3. Minzu ;
4. Movila Oii ; 5. Poşta. 22. Comuna CISLA'U. Satele componente : 1. CISLAU ; 2. Bărilştl ; 3. Buda
Crăcluneştl ; 4. Gura Biscel ; 5. ScArişoara. 23. Comuna COCHIRLEANCA. Satele componente :
1. COCHIRLEANCA ; 2. Boboc ; 3. Gara Bobocu ; 4. Roşloru ; 5. Tirlele. 24. Comuna COLŢI.
satele componente : 1. COLP ; 2. Aluniş ; 3. Colţii de Jos ; 4. Muscelu Cilrămilneştl. 25. co-
muna COSTEŞTI. Satele componente : 1. COSTEŞTI ; 2. Budişteni ; 3. Gomoeştl ; 4. Groşanl ;
5. P1etrosu ; 8. Spiltaru. 26. Comuna COZIENL Satele componente : 1. COZIENI ; 2. Anini ;
3. BAlilneştl ; 4. Berceşti ; 5. Clocilneştl ; 8. Coclrceni ; 7. Colţeni ; 8. Faţa lui Nan ; 9. Glodu-
rlle ; 10. Izvoru ; 11. Lungeştl 12. Nlstoreştl ; 13. Pletraru ; It. Punga ; 15. Telşu ; 16. Trestia ;
17. Tulburea ; 18. Valea Banului ; 18. Valea Roate! ; 20. Zlpodla. Z7. Comuna GALBINAŞI.

www.cimec.ro
171 JUDB'J'UL BUZAU

Satele componente : 1. GALBINAŞI ; 2. Bentu ; 3. TAbArlftl. ZI. Comuna GHERASENI.

Satele componente : 1. GHERASENI ; 2. Sudiţl. ZI. Comuna GHERGHEASA. satele compo-
nente: 1. GHERGHEASA; 2. SAlctoara. 30. Comuna GLODEANU SARAT. Satele componente:
1. GLODEANU S7.RAT ; 2. CAldAruşeanca ; li. neana ; 4. PltuUcea. 31. Comuna GLODEANU•
SILIŞTEA. Satele componente : 1. GLODEANU-SILIŞTEA ; 2. Casota ; 3. ClrUgu Mare ;
4. Clrllgu Mic; S. Corbu; 8. Cotorca; 7. Satu Nou; 8. VAcAreasca. 32. Comuna GREBANU.
Satele componente : 1. GREBANU ; 2. Homeşti ; 3. Llvada ; 4. Llvada MicA ; s. Plevna :
8. ZAplazl. 33. Comuna GURA TEGHII. Satele componente : 1. GURA '11EGHII ; 2. Furtuneşti ;
3. Nemertea ; 4. PAlttnlş ; 5. Secuiu ; 8. Vadu OU ; 7. Varlaam. 34. comuna LARGU. Satele
componente: 1. LARGU. 2. ScArlAteşti. 35. Comuna LOPATARI. Satele componente: 1. LO-
PATARI ; 2. Brebu ; 3. Fundata ; 4. Luncue ; 5. Pestrlţu ; 8. Plalu Nucului ; 7. Ploştlna ;
B. Potecu ; 9. SArenl ; 10. Terca ; 11. Vlrteju. 36. comuna LUCIU. Satele componente : 1. LU-
CIU ; 2. Caragele. 37. Comuna MAGURA. Satele componente : 1. MAGURA ; 2. Ciuta ; 3. un-
gurlu. 38. Comuna MARACINENI. Satele componente : 1. MARACINENI ; 2. CApAtineşti ;
3. Potocen1. 39. Comuna MARGARITEŞTI. Satele componente : 1. MARGARITEŞTI ; 2. C1mpu-
lungeanca ; 3. Flntlnele. to. Comuna MEREI. Satele componente : 1. MEREI ; 2. CiobAnoaia ;
3. Dealul VIei ; t. Dobrtleştl ; li. Gura SArAţU ; 6. Izvoru Dulce ; 7. Llpla ; 8. Nencluleştt ;
9. OgrAzlle ; 10. SArata-Monteoru ; 11. Valea Pwţului Merei. u. Comuna MIHAn.EŞTI. satele
componente : 1. MIHAILEŞTI ; 2. ColţAnenl ; 3. Florica ; 4. MArglneanu ; 5. Satu Nou. tz. co-
muna MlNZALEŞTI. Satele componente : 1. MlNZALEŞTI ; 2. BeşW ; 3. Buştea ; 4. Clreşu ;
5. Ghizdita ; 8. Gura BAdiculul ; 7. Jghiab ; 8. PlavAţu ; 9. Poiana vncului : 10. Satu vechi ;
11. Trestloara ; 12. Valea Cotoarei ; 13. Valea Ursului. 43. Comuna MOVILA BANULUI. Satele
componente : 1. MOVILA BANULUI ; 2. Cloranca ; 3. Llmpezlş. tt. Comuna MURGEŞTI. Satele
componente : 1. MURGEŞTI ; 2. Batogu ; 3. Valea Ratei. 45. Comuna NAENI. Satele compo-
nente : 1. NAENI : 2. Flnţeştl ; 3. Flntlnele ; 4. Proşca ; 5. VIrf. t6. Comuna NEHOIU. satele
componente : 1. NEHOIU ; 2. Blsca RozUei ; 3. Chirleşti ; 4. Curmătura ; 5. Lunea Priporului ;
8. Mlăjet ; '1. Nehoiaşu ; 8. PAltlnenl ; 9. Stănlla. 10. Vineţişu. 41. Comuna ODAILE. Satele
componente : 1. ODAILE ; 2. Capu Satului ; 3. Corneanu ; 4. Gorini ; 5. Lacu ; 8. Piatra
AlbA ; 7. Posobeşti ; 8. Scoroşeşti ; 9. Valea Fintinel ; 10. Valea Ştefanului. 48. Comuna PA·
DINA. Satele componente: 1. PADINA: 2. TAtuleştl. u. Comuna PARDOŞI. Satele compo-
nente : 1. PARDOŞI : 2. Chiperu : 3. Costomiru : 4. Valea lui Lalu ; 5. Valea Şchiopului. 50. Co-
muna PANATAU. Satele componente : 1. PANATAU : 2. Begu ; 3. Lacu cu Anlnl ; 4. Măgurlcea ;
5. Plăişor ; 8. Rlpile ; 7. Siblclu de Jos ; 8. Tega ; 9. Zahareştl 51. Comuna PATlRLAGELE.
5atele componente : 1. PATIRLAGELE ; 2. Calea Chiojdului : 3. Cring ; t. Fundăturlle :
~. Cornet : 8. Lunea : 7. MArunţlşu ; 8. MAnAstirea ; 9. Muşcel ; 10. Poienile ; 11. Siblciu de Sus ;
12. Stroeştl ; 13. Valea Lupulul : 14. Valea Slblclulul ; 15. Valea Viei. 52. Comuna PIETROA-
SELE. satele componente : 1. PIETROASELE : 2. Cllţeşti ; 3. Clondiru de sus ; 4. Dara ; 5. Pie-
troasa Mică ; 6. Şarlnga. 53. Comuna PIRSCOV. Satele componente : 1. PIRSCOV ; 2. Bădila ;
~. Curcăneştl ; 4. Lunea Frumoasă ; 5. Oleşeşti ; 6. Plrjoleşti ; 7. Robeşti ; 8. Runcu ; 9. Tlrcov ;
10. Tocilenl ; 11. Trestienl ; 12. Valea Purcarului. 54. Comuna PODGORIA. Satele componente :
1. PODGORIA ; 2. Coţatcu ; 3. Oratta; t. Pleşeşti; 5. Tăbăcar!. 15. Comuna POGOANELE.
Satele componente : 1. POGOANELE ; 2. CAldărAşti. 56. Comuna POŞTA CILNAU. Satele
componente : 1. POŞTA CILNAU ; 2. AUcenl ; 3. Coconarl ; 4. Potlrnlcheştl ; 5. Sudiţi ; 6. Zi-
Uşteanca. 57. Comuna PUIEŞTI. Satele componente : 1. PUIEŞTII DE JOS ; 2. DAscăleşti ;
3. Lunea ; 4. Măcrlna ; 5. Nlcoleştl ; 6. Plopi ; 7. PuieştU de Sus. 58. Comuna RACOVIŢENI.
Satele componente : 1. RACOVIŢENI; 2. Budrea ; 3. Petrlşoru. 59. Comuna RIMNICELU.
Satele componente : 1. RIMNICELU : 2. Collbaş ; 3. Fotin ; 4. Ştiubei. 60. Comuna ROBEASCA.
Satele componente: 1. ROBEASCA; 2. Moşeşti. 61. comuna RUŞEŢU. Satele componente :
1. RUŞEŢU; 2. Sergent Ionel Ştefan. 62. Comuna SAGEATA. Satele componente: 1. SAGEATA;
2. Banlţa ; 3. Beillc ; 4. Borduşanl ; 5. Dlmbroca ; 6. Găvăneştl ; 7. Movlllţa. 63. Comuna SA-
SATENI. Satele componente : 1. SAHATENI ; 2. GAgenl ; 3. Istrlţa de Jos ; 4. Vlntileanca.
M. Comuna SAPOCA. Satele componente : 1. SAPOCA ; 2. Măteşti. 65. Comuna SARULEŞTI.
Satele componente : 1. SARULEŞTI ; 2. CArătnAu de Jos ; 3. Cărătnău de Sus ; 4. Golcelu :
5. Sărlle-Cătun ; 6. Valea LargA-SAruleştl : 7. Valea Stlnel. 66. Comuna SCORŢOASA. Satele
componente : 1. SCORŢOASA ; 2. Balta Toclla ; 3. Beclu ; 4. Deleni ; 5. Dllma ; 6. Golu Gra-
biC'lna ; 7. Grablclna de Jos ; B. Grablctna de Sus ; 9. Gura VAll ; 10. Plopeasa ; 11. Policlori.
67. comuna SCUTELNICI. satele componente : 1. SCUTELNICI ; 2. Arcanu ; 3. Brăgăreasa :
4. LlpAnncu. &8. Comuna SIRIU. S:~tele componente : 1. LUNCA JARIŞTEI ; 2. Colţu Pletrll ;
3. Caşoca ; 4. Gura Slriulul ; S. Muşceluşa. 11. Comuna SMEENI. Satele componente : 1. SME-
ENI ; 2. Albefti : 3. BAlaie : 4. CAlţuna ; 5. Molslca ; 8. Udaţl-Luctenl ; 7. Udaţl-Mlnzu. 70. Co-
muna STILPU. Satele componente: 1. STILPU. 71. Comuna TISAU. Satele componente:
1. IZVORU : 2. BArbunceşti ; 3. Grăjdana ; 4. Haleş ; 5. Izvoranu ; 8. Lelculeşti ; 7. PAdu-
renli; a. Salcta ; 8. Strezenl ; 10. TlsAu ; 11 •. Valea SAlcWor. n. comuna TOPLICENI. Satele
componente : 1. TOPLICENI ; 2. BAbenl ; 3. Cealru ; t. Deduleştl ; 5. Gura FAgetului ; 8. Poşta ;
7. Rlducqtl. 73. comuna TINTEŞTI. Satele componente: 1. ŢINTEŞTI; 2. M10xenu ; 3. Odaia

www.cimec.ro
 IUDBTUL BUZA.U 175

Banului ; 4. Pogonele. 1t. Comuna ULMENI. Satele componente : 1. ULMENI ; 2. BAltAre\1 ;

3. Clondlru ; 4. SArata; 5. vncele. 15. Comuna VADU PASn. Satele comnonente: 1. VADU
PAŞll ; 2. Băjanl ; 3. FocşAnel ; 4. Gura CfinAului ; 5. Scurteştl ; 6. StAnceştl. 16. Comuna
V ALEA RIMNICULUI. Satele componente : 1. V ALEA RIMNICULUI ; 2. Oreavul ; 3. Rubla.
11. Comuna VALEA SALCIE!. Satele componente: 1. VALEA SALCIE!; 2. Modrenl; 3. Valea
Salclei-CAtun. 18. Comuna VERNEŞTI. Satele componente : 1. VERNEŞTI ; 2. BrAdeanca ;
3. Clndeştl ; ~. CirlomAneştl ; 5. Mierea ; 6. Nenciu ; 7. Nişcov ; B. SAsenli Noi ; 9. SAsenli
pe Vale ; 10. SAsenii Vechi ; 11. Zoreşti. 79. Comuna VINTILA VODA. Satele componente :
1. VINTILA VODA ; 2. Bodineşti ; 3. Coca-Antimireşti ; 4. Coca-Nlculeşti ; 5. Niculeşti ; 6. Pe-
trAcheştl ; 7. Podu Muncii ; B. Slrbeşti ; 9. Smeeştl. 80. Comuna VIPEREŞTI. Satele compo-
nen\e : 1. VIPEREŞTI ; 2. Muscel ; 3. PAllcl ; 4. RuşavA\ ; 5. Tronari ; 8. ursoala. 11. Comuna
VILCELELE. Satele componente : 1. VILCELELE. 82. Comuna ZARNEŞTL Satele componente :
1. FUNDENI ; 2. Comisoaia ; 3. Pruneni ; 4. Vadu Soreşti ; 5. ZArneşti. 83. Comuna ZIDURI.
Satele componente : 1. ZIDURI ; 2. Costienl ; 3. Cuculeasa : t. Hellade RAdulescu ; 5. Lanu-
rlle ; 8. Zoi\a.

La definitivarea textului au colaborat : 11111 Nae, Vtorica Pit.uZ, Mihai Stllnescu.

www.cimec.ro
JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judţ!ţul Ca-
raş-Severin este situat in sud-vestul tArii.
La est se învecinează cu judeţul Gorj,
la sud-est cu Mehedinti, la nord-est cu
Hunedoara, la nord-vest cu Timiş, Iar la
vest şi sud limita judeţului este marcată
de graniţa Republicii Socialiste România
cu Republica Socialistă Federativă Iugo-
slavia.
Suprafaţa judeţului este de 8 514 km2,
reprezentind 3,60fo din teritoriul ţării şi
situindu-se ca mArime, intre judeţe, pe lo-
cul al treilea.
RELIEFUL este predominant muntos şi
deluros, înălţimile cele mal mari gAsln-
du-se în munţii Ţarcu, Cerne! şi pe cul-
mile vestice ale masivului Godeanu
(1 600-2 300 m). Ele domină zona masive-
lor mai joase (800-1 400 m) ale Almăju­
lui, spre Dunăre, a Semenicului in partea
centrală şi a culmilor sudice ale masivu-
lui Poiana Ruscăl. Acestea sint despArţite
intre ele prin depresiuni în culoar, cu
lunci şi terase dezvoltate (Timiş, Bistra,
Nera) sau depresiuni deluroase (Mehadia,
Alrnăjului). Intre Reşiţa şi cheile Nerei,
dominind extremitatea sud-estică a Cîm-
piei Banatului şi dealurile premontane, se
desfăşoară culmile calcaroase ale munţi­
lor Aninei.
CLIMA este temperat continentală. In su-
dul judeţului se resimt nuanţe de climA
submediteraneană. Temperatura medie
anuală este de 11,5° la Oraviţa şi Ca-
ransebeş. Maxima absolută a urcat pină
www.cimec.ro
la 39,2° (în 1946 Ia Caransebeş), iar mi-
nima absolută a coborît la --32,2° (în 1929
la Caransebeş). Precipitaţiile atmosferice
sint mai mari de 600 mm ; la Reşiţa ele
ajung la aproximativ 1 000 mm. Vinturile
mai frecvente sint : Austrul cald şi uscat,
care bate din partea de sud-vest şi Co-
şava, vint violent ce bate dinspre apus şi
care depăşeşte uneori 15 m/s.
HIDROGRAFIA. Datorită altitudinii şi
poziţie! centrale a munţilor Banatului, re-
ţeaua hidrografică are un aspect radiar :
rimişul (cu Bistra şi Hidegul) şi Pogoni-
şul indreptindu-se spre nord, Caraşul şi
Nera spre vest, Cerna spre sud. Limita
sudid a judeţului o constituie valea largă
a Dunării, al cărei debit la Baziaş este
de 5 400 m3fs. Predominarea rocilor dure,
practic impermeabile, face ca debitul riu-
rilor să fie relativ constant, cu excepţia
zonelor calcaroase, in care se dezvoltă o
reţea hidrografică subterană complexă.
Arterele hidrografice, cu un debit poten-
ţial hidroenergetic, constituie totodată, căi
lesnicioase de acces in diferite părţi ale
judeţului. Necesităţile industriale au im-
pus crearea unor lacuri de acumulare
(Văliug, Gozna, Secu, pe Birzava şi T!miş­
Trei-ape) in scopuri hidroenergetice sau
pentru alimentarea cu apă.
SOLURILE sint puţin variate. Cu excep-
ţia unei fişii nu prea late din partea de
vest şi nord-vest, care se mulează pe mar-
ginea deluroasă şi premontană, in restul
judeţului apar soiuri montane şi sub-

montane, intre care predomină cele sil-
vestre brune şi brune-gălbui. Pe supra-
feţe mai reduse, dar la altitudini mai mari
se găsesc soiuri brune acide, de pajl.şt;
alpine. Zona deluroasă şi culoarul Caran-
sebeşului se caracterizează tot prin soiuri
silvestre brulle şi brune-gălbui, varietate
de deal. Dintre soiurile azonale, o extin-
dere mai mare au rendzinele de diferite
tipuri şi terra rossa, in munţii Banatului,
soiurile negre argiloase slab brunifere
(smolniţe), fn partea sud-vestică, şi soiu-
rile aluvionale cu şi fără carbonaţi (din
luncile Timişului şi Pogonişului).
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Bogăţiile solului
cuprind păduri de fag şi brad la munte,
pădurile de stejar, gorun, gimiţă, tel, fra-
sin, ulm, astor şi fineţe la deal. Munţii
Semenicului, Ţarcului şi Poiana Ruscăi au
păşuni alpine şi subalpine întinse.
O deosebitA importanţA pentru econo-
mia naţională o au variatele bogăţii ale
subsolului : zăcămintele de huilă şi an-
tracit (Anina, Bigăr), folosite la obţinerea
cocsului metalurgic; zăcămintele de mi-
nereu de fier din zona Baeşa, Ocna de
fier, Dognecea, unde extracţia datează de
pe timpul romanilor Oa Dognecea, in lo-
cul numit "Cracul cu aur", s-au gAsit mo-
nede romane, unelte şi opaiţe) ; mangan
(Delineşti), format in zona de contact a
banatitelor cu calcarul tithonic de pe Ge-
tic ; zăcAmintele de minereuri complexe
(argint, cupru, plumb, zinc la Ruschiţa,
Oraviţa, Sasca-MontanA şi Moldova-
Neuă) ; zăcămintele de minereuri nemeta-
lifere : mică (Băuţar, Bucova), talc (Vois-
lova, Marga), feldspat (Armeniş, Tere-
gova), marmură (Ruschiţa), argilă refrac-
tară (Anina), nisip metalurgic (Surduc,
Doclin) şi izvoarele termale minerale sul-
furoase, clorosodice şi calcice de la Băile
Herculane.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Condiţiile naturale au favorizat din
timpuri străvechi injghebarea a nu-
meroase aşezări de durată pe meleagurile
judeţului Caraş-Severin. Cercetările ar-
heologice au stabilit că cele mai vechi
urme ale omului, din epoca paleolltică.
www.cimec.ro
J U DE 'J' U L C ABA Ş-8 E V E B 1N 177
se găsesc la Băile Herculane, sub forma
a douA culturi distincte : una, cea mai
veche, aparţine Aurignacianului mijlociu
(circa 80 000-70 000 te.n.), iar a doua,
aşezare mezolitică de tip Azilian (circa
12 000-8 000 i.e.n.), a fost descoperită in
Peştera Hoţilor. Au fost descoperite ur-
mele unor importante aşezări din cea de-a
treia mare epocă a pietrei - neoliticul -
la Liubcova şi la Gornea (in cUsură), pe
teritorial satului Zorlenţu-Mare ; din pe-
rioada cuprului şi a bronzului sint im-
portante descoperirile, indeosebi cele pri-
vind aşezările de pe Valea Birzavei, apar-
ţinînd culturii Coţofeni ; pentru perioada
fierului pot fi menţionate ca mai impor-
tante aşezările de la Colţan, Bocşa, Ocna
"" Fier, Oraviţa, Sasca şi Bănia.
Numeroase urme datează din epoca
stăpînirii romane, castrele Arcidava, Ad
Mediam, Berzobis, Tibiscum, cele de la
Firliug şi Teregova, precum şi drumu-
rile importante care treceau prin Banat.
In epoca migraţiunilor şi in epoca pre-
feudală se pare că teritoriul judeţului
Caraş-Severin a trecut pe rind in stA-
pinirea diferitelor popoare nomade, apoi
a stat o vreme mai îndelungată sub au-
toritatea politică şi militară a Imperiului
Bizantin şi după aceea parţial, in unele
momente, sub suveranitatea primului ţa­
rat bulgar. Mărturii documentare atestă
că in secolele IX-X procesul de formare
a relaţiilor feudale şi a formaţiunilor
politice prestatale de tipul cnezatelor şi
voievodatelor era in aceste ţinuturi
avansat. Cronica lui "Anonymus Belae
regis notarius" (Cronica notarului ano-
nim al regelui Bela) menţionează cneza-
tul lui Glad, care-şi avea centrul polltic
pe actualul teritoriu al judeţului Caraş­
Severin. Pentru apărare, Glad şi succe-
sorul său Ahtum aveau puncte întărite -
cetăţi, cum au fost cele de la Caraşova,
Bocşa ş.a.
Pe meleagurile judeţului, industria s-a
dezvoltat mai devreme decit in celelalte
părţi ale ţării. Topitul şi prelucratul me-
talului se cunoaşte din vremuri vechi,
il".r primele instalaţii metalurgice cu ca-
racter Industrial s-au construit fn 1718 ;
s-a ridicat un furnal la Oravlţa pentru
 178 .J U D E TU L CAB A Ş-8 E V Il B 1 N

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

'
'

.VJ

:-n·

-
o ()
o
~
LEGENDĂ
1 A Municipiu re~edint6 de judet
Oro~e

• Comune

-·"'"'"'
=
Franfier6 de slat
limit6 de judet
limita de comun6
Teritoriul municipiului " oro~lor
Teritoriul comunelor sul.url.one

www.cimec.ro
prelucrarea minereul"ilor de la Oraviţa,
Ciclova etc. In 1719 s-a construit un fur-
nal şi la Bocşa, inaugurind era modernă
a metalurgiei in Valea Birzavei. In 1771,
la Reşiţa funcţionau furnale, cuptoare de
incălzire şi mai multe ciocane pentru
baterea şi intinderea fierului. In 1823 a
fost dat in exploatare un furnal şi la
Dognecea.
Evenimentele revoluţionare de la
1848-1849 au avut un puternic ecou in
judeţul Caraş-Severin. De aici s-au ridi-
cat o seamă de personalităţi şi militanţi
revoluţionari, care s-au situat in fnntea
acţiunilor populare, cum au fost : Eftimie
Murgu din Rudăria, George Poşta şi Ig-
natie Vuia din Caransebeş, Simion Man-
jica din Oraviţa, Damaschin Bojinca şi
fraţii săi din Girlişte (in apropierea Re-
.jlţei) şi alţii. La Reşiţa, Bocşa, Oraviţa,
Sasca şi Moldova s-au constituit gărzi
naţionale cuprinzind pe toţi locuitorii
centrelor miniere şi metalurgice, fără
deosebire de naţionalitate. La Reşiţa şi
la Bocşa s-au dat lupte grele intre re-
voluţionari şi trupele austriece.
Paralel cu dezvoltarea industriei me-
talurgice şi miniere, în judeţul Caraş­
Severin s-a dezvoltat un proletariat tot
mai numeros. Clasa muncitoare a inceput
să se organizeze în lupta impotriva ex-
ploatării sociale şi naţionale. Intre anii
1868 şi 1872 au luat fiinţă asociaţii mun-
citoreşti la Reşiţa şi Oraviţa. Intre anii
1894 şi 1900, la Reşiţa, Anina, Doman şi
in alte centre industriale, asociaţiile pro-
fesionale au avut un rol important in
declanşarea şi desfăşurarea a numeroasa
greve şi manifestaţii.
In anii primului război mondial şi mai
cu seamă in 1917, mişcarea grevistă a
luat proporţii uriaşe. Toate marile eve-
nimente care au animat poporul nostru
au găsit un puternic ecou in rindurile
populaţiei judeţului Caraş-Severin.
mlrturie a acestor acţiuni revoluţionare
care animau masele în preajma desăvîr­
şirii unităţii statului naţional român este,
de , ·pildl, şi ~crisoarea prim-pretorului
plăş.il Reşiţa, care la 4 noiembrie 1918
anunţa prefectura din Lugoj că "la Re-
www.cimec.ro
şiţa s-a format o gardă naţionali din
care fac parte 1 000 de oameni, in frunte
cu ofiţeri bine pregătiţi". Delegaţi ai
muncitorimii reşiţene şi din Anina au
fost prezenţi, alături de delegaţii ţărlni­
mii din Caraş-Severin, la adunarea na-
ţională de la Alba Iulia din 1 decembrie
1918.
La sfîrşitul anului · 1918 s-au format
grupuri comuniste, care au devenit nu-
cleul aripii de stinga, revoluţionare, a
mişcării muncitoreşti. La Reşiţa şi in
imprejurimi, Partidul Comunist Român a
avut puternice organizaţii ilegale. In pe-
rioada celui de-al doilea război mondial,
în Munţii Semenicului a acţionat grupul
de partizani condus de comunişti, in
frunte cu eroul mişcării muncitoreşti din
ţara noastrl Ştefan Plavlţ .
POPULAŢIA judeţului Caraş-Severin la
1 'mlie 1971 era de 368 430 (cu o densi-
tate de 43,3 locuitori pe kilometru pl-
trat, aproape jumătate faţă de media pe
ţară), din care 184 826 (50,70fo) de sex
masculin şi 183 604 (49,3%) de sex femi-
nin.
Structura populaţiei pe naţionalităţi, la
1 iulie 1971, era următoarea : români -
83,40fo, germani 6,90fo, maghiari 3,30/0 , sirbi,
croaţi, sloven! 2,90fo, alte naţionalităţi
3,50fo.
Din totalul locuitorilor judeţului, 55,30fo
trăiau, în 1971, în mediul rural, iar 44,7%
in mediul urban. La 1 000 de locuitori
s-au născut 15,4 şi au decedat 12,6, sporul
natural fiind de 2,8% 0• In perioada 1965-
1971 sporul total absolut a fost de 10 237.
In 1971, din totalul populaţiei, peste
110 000 erau salariaţi, din care 780fo mun-
citori. La 1 000 de locuitori reveneau 289
de salariaţi. Repartizarea salariaţilor pe
domenii de activitate : 51,30fo in indus-
trie ; 12,6% in construcţii ; 3,50/o in agri-
O cultură şi silviculturl ; 7,90fo in transpor-
turi şi telecomunicaţii ; 6,20/o in domeniul
circulaţiei mărfurilor; 4,9% in tnvăţămint,
cultură, artă şi ştiinţă ; 4,10fo In sectoa-
rele de ocrotlr~ a sănătăţii. asistenţă so-
cială şi cultură f.izică şi 9,5% In alte
ramuri.
150 J UD E Ţ U L CA BA Ş-S E V E B 1N
LOCALITATILE. Judeţul Caraş-Severin
cuprinde : 1 municipiu, 7 oraşe, cu 21 de
localităţi componente ale municipiului şi
ale oraşelor, 69 de comune, din care 1
suburbană, şi 288 de sate, din care 7
aparţinătoare oraşelor.
Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului,
situat pe malurile Birzavei, cu 69 603 lo-
cuitori (la 1 iulie 1971), are o istorie In-
delungatA, in indisolubil! legătură cu
dezvoltarea sa ca centru industrial.
Lucrările pentru construirea uzlnelor
metalurgice au inceput tn 1769, iar in
1771 erau terminate 2 furnale, 3 fierării
pentru drugi de fier, 1 fierărie pentru
unelte, toate cu cuptoarele lor de IncAl-
zire. Dezvoltarea Reşiţei a determinat ca
din 1776 să ail•ă conducere proprie. Intre
anii 1871 şi 1873 s-a construit prima cale
ferată industrială care a legat Reşiţa cu
Bocşa şi Ocna de Fier ; in 1872 a fost
terminată prima locomotivă fabricată la
Reşiţa.
In Reşiţa au avut loc numeroase greve
şi demonstraţii. In 1903 s-a reinfilnţat
sindicatul sub conducerea muncitorulul
Johan Staudt şi in acelaşi an a fost
creată prima organizaţie locală a Parti-
dului social-democrat. In sprijinul Marii
Revoluţii Socialiste din Octombrie, pro-
letariatul din Reşiţa a participat la greva
generală politică din Ianuarie 1918. Unul
dintre primele grupuri comuniste s-a
constituit la Reşiţa la sfîrşitul lunii no-
iembrie 1918.
In anii construcţiei socialiste, profilul
predominant industrial al Reşiţei a că­
pătat trăsături calitativ noi. Important
centru Industrial al ţării, aici işl desfă­
şoară activitatea mari unităţi ale indus-
triei grele de subordonare republicană :
Combinatul siderurgic, Uzina de con-
strucţii de maşini, precum şi unităţi ln-
dustrial'e tie interes local. In municipiu
sint concentrate numeroase instituţii so-
ei al-eul turale.
Oraşul Caransebeş, situat in nordul
judeţului, pe valea unde se varsă Sebe-
şul In Tlmlş, la intrarea in culoarul Ti-
mlş-Cerna ce desparte munţii Banatului
rle masivul Turcu-Golan, avea la 1 iu-
lie 1971 20 458 de locuitori. Este amintit
www.cimec.ro
docYmentar în secolul al XIII-lea. Ca-
ransebeşul are vechi tradiţii culturale.
Astăzi se inscrie pe harta Industrială a
ţării prin Complexul modern pentru in-
dustrializarea lemnului şi Uzina de con-
strucţii metalice intrată in funcţiune In
1971. Oraşul este un important nod de
cale ferată, pe aici trecind liniile ferate
Bucureşti-Timişoara, Reşiţa-Petroşani şi
Simeria.
Oraşul Bocşa, situat la circa 25 km de
reşedinţa judeţului, pe valea Birzavei,
este un vechi centru industrial cu 19 356
de locuitori, inclusiv comuna suburbanli
Ocna de Fier (la 1 iulie 1971). In acest
oraş există o mare uzină de construcţii
metalice grele şi maşini agricole, o in-
treprindere minieră şi una forestier!.
Oraşul Anina, situat la poalele vestice
ale munţilor Semenicului, important cen-
tru minier al ţării, care in 1972 a sărbă­
torit 180 de ani de activitate minieră,
avea la 1 iulie 1971 13 701 locuitori. tn
afară de importanta intreprindere mi-
nieră, pe teritoriul acestui oraş există şi
o unitate de industrializare a lemnului,
precum şi un număr insemnat de unităţi
social-culturale. In imprejurimi sînt
obiective turistice : peştera Anina, lacul
Bubui etc.
Oraşul Oraviţa, situat in sud-vestul
judeţului, la poalele munţilor, la o alti-
tudine de 259 m, cu 13 555 de locuitori
(la 1 iulie 1971), este un oraş cu vechi
tradiţii In dezvoltarea economică şi so-
cial-politică a judeţului. In localitate
există formaţia de teatru a casei de cul-
tură, care in 1968 a sărblitorit 150 de ani
de activitate. Are industrie alimentară şi
de prelucrare a lemnului, fiind şi nod de
cale ferată.
Oraşul Oţelul Roşu, cunoscut centru al
metalurgiei feroase, este situat pe Valea
Bistrei, avind 10 271 de locuitori Ga
1 iulie 1971). In oraş !şi desfăşoară activi-
tatea Uzina "Oţelul Roşu", care !n 1971
a sărb~torit 175 de ani de existenţă, şi
care s-a dezvoltat şi modernizat In anii
puterii populare, devenind o unitate tm-
portantă a industriei metalurgice din
ţarA (produce oţel şi lamlnate de dife-
rite tipuri).

Oraşul Moldova Nouă, situat in sudul
judeţului, numai la 4 km de Dunăre, are
15 001 locuitori (la 1 iulie 1971). Oraşul
de astăzi s-a dezvoltat pe vatra unei
vechi aşezări miniere, fiind un important
centru de extracţie şi prelucrare a mi-
nereului cuprifer din judeţ, şi, totodată,
un centru viticol.
Oraşul Băile Herculane, renumită sta-
tiune balneoclimaterică de pe valea Cer-
nei, cu 2 690 de locuitori (la 1 iulie 1971).
Staţiunea are un trecut de aproape 2 000
de ani. Denumită de romani "Ad aquas
Herculi sacras", este inaugurată ca sta-
tiune în 105-107 e.n., construindu-se băi
şi ridkindu-se statui lui Hercule, Es-
culap şi Hygeea (posedă izvoare termale
de 45° şi 55°). Aici se fac tratamente pen-
tru afecţiunile aparatului locomotor, ale
sistemului nervos periferic, pentru afec-
ţiunile ginecologice, ale tubului digestiv
şi ale glandelc;~r anexe. Oraşul dispune
de circa 2 400 de locuri de cazare pentru
tratament.
Comunele judeţului Caraş-Severin
aveau, la 1 iulie 1971, in medie 3 034 de
locuitori, sub media pe ţară. După nu-
mărul de locuitori erau 12 comune pînă
la 2 000 de locuitori ; 44 intre 2 001 şi
4 000 ; 13 intre 4 001 şi 7000 de locuitori.
Tn comunele din judeţul Caraş-Severin
există importante uniti ,ţi ale industriei
extractive (Dognecea, Ocna de Fier, Voi-
slova şi altele), centre ale economiei fo-
restiere (Teregova, Bozovici, Văliug), uni-
tă.ţi ale industriei materialelor de con-
strucţii (Că văr an, Doclin), unităţi ale in-
dustriei alimentare (Bozovici şi altele).
TRASATURI ECONOMICE. Judeţul Ca-
raş-Severin se caracterizează pr.in puter-
nice unităţi ale industriei extractive, prin
zăcăminte de diferite minereuri şi de
cărbune, prin siderurgie, prin fabricarea
unei game complexe şi variate de pro-
duse ale industriei constructoare de ma-
şini.
Producţia industrială globală a jude-
ţului reprezintă 2,50fo din cea a ţArii, si-
tuindu-se pe locul al şaselea la producţia
globală industrială pe locuitor.
Al!:ricultura, inzestratA cu baza mate-
www.cimec.ro
JUDEŢUL CABAŞ-SEVEBIN 181
rială necesară, s-a dezvoltat şi s-a diver-
sificat. Volumul producţiei agricole se
realizează aproximativ jumătate in sec-
torul vegetal şi jumătate in sectorul
creşterii animalelor. Ponderea judeţului
in producţia agricolă a ţării este de
1,10/o.
INDUSTRIA. In judeţ işi desfăşoară acti-
vitatea 27 de intreprinderi, din care 16
de subordonare republicană, 5 de subor-
donare locală şi 6 ale cooperaţiei meşte­
şugăreşti.
In anii construcţiei socialiste, vechile
intreprinderi existente in cadrul judeţu­
lui au fost reutilate şi modernizate. S-au
dat in exploatare obiective şi secţii ale
căror temelii au fost puse in ultimele
două decenii, au luat fiinţă două intre-
prinderi miniere şi una de prcspecţiuni
geologice, au fost deschise noi mine, in
special pentru minereuri cuprifere ; la
Combinatul siderurgic Reşiţa s-au con-
struit două furnale de 700 m3 fiecare,
au fost refăcute in intregime oţelăria şi
laminoarele, s-au construit trei fabrici
etc. ; la Uzina "Oţelul Roşu" a fost dată
in folosinţă moderna secţie de bare trase,
s-au modernizat laminorul la rece şi cel
de platine, atelierul mecanic etc. ; la
Uzina de construcţii de maşini Reşiţa
aproare toate secţiile au fost modernizate
in accla:;.i t'mp cu construirea moderne-
lor hale pentru motoare diesel, utilaj in-
dustrial, ansamble sudate, sculărie etc. ;
la Uzina de construcţii metalice şi maşini
agricole Bocşa s-au construit hale noi
pentru poduri metalice şi macanle, a fost
construită turnătoria, s-au modernizat
secţiile pentru maşini agricole etc. : s-a
modernizat Uzina de utilaj de morărit
Topleţ etc. ; a fost mărită capacitatea de
producţie de la Combinatul de exploatare
şi industrializare a lemnului Caransebeş
prin intrarea in funcţiune a fabricilor de
plăd aglomerate din lemn şi de mobită
corp ; s-a terminat barajul Timiş-Trei­
ape, a fost electrificată linia de cale fe-
rată Orşova-Caransebeş-Reşiţa. Au fost
reutilate şi mOdernizate şi alte obiective,
care au mărit simţitor potenţialul econo-
mk al judeţului Caraş-Severin.
182 J U D E 1' U L CAB A Ş•B E V E B1N

Producţia industrială a judeţului a produc termo şi hidrogeneratoare, mo-

crescut cu 450fo in 1970 faţă de 1985, in- toare diesel de 2 300 C P şi 1250 C P, uti-
registrind un ritm mediu anual de 7,7•/o. laje grele, de morărit, maşini agricole,
In 1971, ponderea producţiei globale a macarale şi poduri rulante etc. In judeţ
principalelor ramuri industriale in eco- se realizează in intregime producţia na-
nomia judeţului şi a ţării a fost urml!.- ţională la boghiuri şi motoare dlesel de
toarea: 1 250 şi 2 500 C P, macarale turn, şine de
cale ferată şi turbine de 178 M W. Uni-
tăţile industriei prelucrării lemnului sint
În prooente faţA de:
amplasate la Caransebeş (un complex
producţia producţia modern pentru industrializarea lemnu-
Ramuri ale industriei globalA globală
induetriall industrialA lui), Anina, Bocşa etc., iar industria ali-
po a ramurilor
judeţ . pe ţarii. mentară cu pondere in intreprinderile de
interes local, se află mai in toate oraşele
Total induetrie 100,0 2,5 din judeţ.
din care: Judeţul are importanţă şi in produce-
Combustibil 1,8 0,9
:Metalurgie le roasă (inolueiv
rea unor mărfuri pentru export. Din pro-
extracţia minereurilor le- dusele sale se exportă in peste 20 de
roase) 45,5 13,9 ţări ale lumii oţel, !aminate finite, fontl!.,
:Metalurgia neleroasl (inclusiv batoze de porumb, turbogeneratoare, uti-
<'xtraoţia minereurilor nefe-
laj greu etc.
roase) 2,1 1,8
Construcţii de maşini şi prelu- Industria locală cu cele 5 unitl!.ţi este
erarea metalelor 3·1,8 3,2 profilată pe producerea materialelor de
Chimie 0,2 sub 0,1 construcţii, prelucrarea lemnului, Iar
:Materiale de construcţii 1,8 1,3
aproape jumătate din unitl!.ţl pe prelu-
Exploatarea şi prclucrar•a lem·
oului 7,0 2,9
crarea produselor agricole, ponderea el
AlimentarA 5,3 0,8 in producţia industrială a judeţului fiind
1 de 4,30fo.
Cooperaţia meşteşugărească înglobează
Industria siderurgică cuprinde Combi- 218 unităţi de servire a populaţiei. In-
natul siderurgic Reşiţa (care ocupă locul dustria cooperatistă este profilată pe pre-
al treilea pe ţară in producţia de oţel şi lucrarea lemnului, materialelor de con-
lamina te) şi Uzina "Oţelul roşu", in ca- strucţii şi deţine o pondere de 1,20fo in
drul cărora se produc fontă, lamlnate, producţia industrială a judeţului.
oţel, tabll!., benzi !aminate la rece, bare AGRICULTURA. Suprafaţa agricoll!. a
trase etc. In această ramură industriall!. judeţului Caraş-Severin, de 404 784 ha,
se realizează 160/o din producţia ţării la se repartizează astfel : 44,2% proprietate
fontă, 17,50fo la oţel, 10,7% la lamlnate de stat şi 28,2% proprietatea cooperative-
finite etc. lor agricole de producţie. Suprafaţa ara-
Industria extractivă, reprezentată .in- bilă a judeţului de 138 748 ha, aparţine
deosebi prin intreprinderile miniere de in proporţie de 18,90/o intreprinderilor
la Bocşa, Moldova-Nouă şi Anina, şi-a agricole de stat şi in proporţie de 46,8%
sporit producţia in special la extracţia cooperativelor agricole de producţie. Su-
diferitelor minereuri. prafaţa medie a unei cooperative este de
Industria construcţiilor de maşini şi 1 213 ha teren agricol şi 756 ha teren
prelucrare a metalelor este a doua ca arabil.
pondere in judeţ, fiind reprezentată mai
Din suprafaţa arabilă a judeţului, cea
ales prin Uzina de construcţii de maşini
Reşiţa, Uzina de construcţii metalice şi
mai mare parte (69,70fo) se cultivA cu ce-
maşini agricole Bocşa, .Uzina de con- reale, reştul suprafeţelor fiind ocupate de.
strucţii metalice Caransebeş, Uzina de legumicultură, plante tehnice şi altele.
utilaj de morărit..,Topleţ. In cadrul el se La sfîrşitul anului 1971, in agricultura

www.cimec.ro

judeţului Caraş-Severin exiStau 1 307
tractoare, 610 combine pentru păioase,
133 de combine pentru porumb şi plante
de siloz, 709 semănători, 425 de cultiva-
toare şi sape rotative. La un tractor re-
veneau în 1971 in medie 76 ha teren
arabil in cooperativele agricole de pro-
ducţie, iar in intreprinderile agricole de
stat- 53 ha.
La 3 ianuarie 1972 densitatea animale-
lor la 100 ha a fost de 23,7 bovine, 35,3
porcine, 83,3 ovine şi caprine, ponderea
judeţului în producţia ţării fiind de
1,4% la carne, 1,9% la lapte, 1,8<l/o la
lină şi 1,20/o la producţia de ouA.
Viile şi pepinierele viticole ocupA peste
1 557 ha, fiind situate mai mult in zona
Moldovei Noi şi Tirolului. Mai dezvoltată
in judeţ este pomicultura, care ocupă
19 900 ha. Răspîndiţi sint Indeosebi prunii,
apoi merii, perii şi nucii. Producţia to-
tală de fructe a judeţului reprezintă cam
2,30/e din cea a ţării, iar de prune 2,70fo.
Bazinele pomicole sint situate in părţile
Caransebeşului, Moldovei Noi şi Bozo-
viclului.
SILVICULTURA. Fondul forestier al ju-
deţului se intinde pe o suprafaţA de
374 311 ha, din care rAşinoasele ocupA
100/o, fagul 580/o, stejarul 120fo şi diverse
201/8• Pădurile reprezintă 45,40fo din su-
prafaţa judeţului. Anual se exploatează
peste 1 000 000 m• de masA lemnoasă pro-
duse principale şi peste 260 000 m 8 pro-
duse secundare. Pentru refacerea fondu-
lui forestier se impăduresc circa 3 200 ha
pe an. Importantele cantităţi de fructe de
pădure (peste 1 400 tone) recoltate anual
din fondul forestier creează posibilltatea
valorificării şi exportării acestor produse
mult du tate pe piaţa externă.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Teritoriul ju-
deţului oferă condiţii pentru desfăşura­
rea largă a vinatului. Fondul de vînă­
toare insumeazA peste 700 000 hectare,
cuprinzind speciile : capra neagră, că­
prior, iepure, porc mistreţ, urs, ris, jder,
fazan etc.
Pescuitul se poate practica pe circa
5 000 km ape curgătoare şi In lacurile de
ac11mulare Vi.liug, Seeu, Buhul, Marghi-
www.cimec.ro
.JUD B 1' U L C ABA Ş-S E V E R 1N 183
taş etc. Apele de munte sint populate cu
puieţi din păstrăvărlile Vi.liug şi Poiana
Mirului. Anual se valorificA circa 10 tone
de păstrăvi.
TRANSPORTURILE. Lungimea căilor de
comunicaţie feroviare este de 370 km, cu
o densitate de 43,5 km pe 1 000 kmr. Linii
fa-ate mai importante ce străbat judeţul
sint : Bucureşti-Timişoara ; Reşiţa-Timi­
şoara; Reşiţa-Petroşani şi Simeria; Re-
şiţa-Oraviţa-Anina şi lam etc. Drumu-
rile însumează 1 902 km, din care 500 km
modernizate. Lungimea şoselelor naţio­
nale din judeţ este de 480 km, din care
sint modernizate 419 km. Reşiţa are o
bună legătură cu principalele centre eco-
nomice şi populate din judeţ. Pe distanţa
Orşova-Caransebeş-Reşiţa linia de cale
ferată este electrificată.
COMERŢUL. In 1971, pe teritoriul jude-
ţului au funcţionat 1 300 de unităţi co-
merciale, din care 994 de desfacere cu
amănuntul şi 306 unităţi de alimentaţie
publid. Din valoarea mărfurilor desfă­
cute 46,3% reprezintă produse nealimen-
tare, 41,70fo alimentare, iar alimentaţla
publică 12,00fo.
In anii 1965-1970 numărul unităţilor
de desfacere cu amănuntul a crescut cu
390/o, iar al vinzărilor de mărfuri cu
240fo.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971/1972 au funcţionat 300
de şcoli generale, cu 43 267 elevi, şi 168
de grădiniţe, cu 6 654 de copii.
In 1938, pe teritoriul judeţului func-
ţionau doar două licee şi două gimnazii ;
azi sint 13 licee de culturA generală, din-
tre care 3 in mediul sătesc, 8 licee au
secţii serale care şcolarizează anual peste
3 670 de elevi, 5 licee de specialitate
frecventate de 1 375 de elevi, 4 şcoli gene-
rale de artă, o şcoală populară de artă,
9 şcoli profesionale, 4 şcoli de malştri şi
3 şcoli de specializare postliceall. In in-
văţămîntul general şi liceal sint secţii şi
şcoli cu predare şi in limbile germană,
sirbi., maghi,ară şi slovaci.
In anii 193o-1935, şcolile profesionale
cuprindeau 400 de ucenici, pe cind In
anul şcolar 1970/1971 acestea au fost ur-
18-! J U D E 1' U L CAB A Ş-8 E V E B 1N

1. Combinatul siderurgic Reşiţa

2. Montarea unui pod rulant de 12,5 tone la
Uzina de construcţii metalice şi maşini
agrico~c Bocşa
3. Uzina de construcţii de maşini Re,iţa
4. Barajul de la Secui
5. In mina din Moldova NouA
6. Cartierul Lunea B!rzavei Reşiţa (ve-
dere parţiall!)
7. Şlepuri pe Dunl!rP

www.cimec.ro

mate de aproape 7 000 de elevi (inclusiv
şcolile tehnice şi tehnice de maiştri).
Incepind cu anul universitar 1971/1972
la Reşlţa a luat fiinţă Institutul de
subingineri cu 5 secţii, in specialitatea
construcţii de maşini şi siderurgle, frec-
ventate de 460 de studenţi.
In judeţ îşi desfăşoară activitatea in
toate tipurile de şcoli peste 3 000 de cadre
didactice.
Pentru pionieri şi şcolari funcţionează
5 case ale pionierilor şi sint organizate
anual 6 tabere de odihnă cu 975 de locuri
pe fiecare serie.
In 1969 s-au implinit 20 de ani de la
infiintarea Teatrului de Stat din Reşiţa.
Nu de mult, corurile caselor de cultură
din Caransebeş şi Bocşa şi cel al cămi­
nului cultural din Vărădia au aniversat
100 de ani de activitate. De un bun re-
nume se bucură formaţiile corale din
Mercina şi Marga, fanfara căminului cul-
tural din Lăpuşnicul Mare, ansamblul
folcloric din Marga, dansatorii din Obre-
ja şi Borlova. Teatrul din Oraviţa Ee
află in cel de-al 16-lea deceniu de
existenţă (din 1818) ; activitatea genera-
ţiilor de artişti amatori români şi al na-
ţionalităţilor conlocultoare imprimă o
notă de originalitate peisajului vieţii cul-
turale a judeţului.
In Caransebeş există şi o orchestră
populară. In judeţul Caraş-Severin func-
ţionează 5 case orăşeneşti de cultură
(Băile Herculane, Caransebeş, Moldova-
Nouă, Bocşa şi Oraviţa), o casă de cul-
tură a sindicatelor, două cluburi munci-
toreşti şi 8 cluburi sindicale, 69 de că­
mine culturale comunale şi 160 de filiale,
pe lîngă care activează 156 de echipe de
teatru, 140 de formaţii de dansuri, 129 de
brigăzi artistice de agitaţie, 75 de coruri,
30 de tarafuri, 54 de formaţii de instru-
mente populare şi 11 ansambluri folclo-
rice, precum şi formaţiile casei de cul-
tură a sindicatelor din Reşiţa. Un număr
însemnat de formaţii artistice prezintă
programe in limbile naţionalităţilor con-
locuitoare. In judeţ işi desfăşoară activi-
tatea 12 universităţi populare cu circa
2 000 de cursanţl.
www.cimec.ro
J U D E TU L C ABA Ş-S E V li: R 1 N 185
Judeţul Caraş-Severin are 266 de bi ·
blioteci publice cu 959 000 de volume, 165
de cinematografe, 12 centre de radiofi-
care ; in medie revin 1 199 de abona-
mente la radio şi 1 565 de abonamente
la radioficare la 10 000 de locuitori.
In judeţ apare ziarul "Flamura", organ
al Comitetului judeţean al P.C.R. şi al
Consiliului popular judeţean.
Muzeul judeţean din Reşiţa, ca şi cel
din Caransebeş, muzeele săteşti din Me-
hadid şi Gornea conţin exponate intere-
sante din trecutul de luptă al poporului
pentru eliberarea socială şi naţională.
precum şi numeroase comori ale artei
populare şi culte.
Zonele folclorice din judeţ sînt de o
mare originalitate, diversitate şi valoare
artistică ; se remarcă, de pildă, motivele
şi coloritul cu totul deosebit al costume-
lor populare de pe valea Bistrei şi zona
Caraşului.
Pe meleagurile actualului judeţ s-au
născut ori şi-au desfăşurat o parte din
activitate personalităţi ca : Eftimie Murgu
(1803-1870), născut la Rudăria, democrat
revoluţionar român, unul dintre conducă­
torii llWşcării naţionale a românilor din
Transilvania şi Banat ; Damaschin Bo-
jinca (11102-1869), jurist şi publicist, năs­
cut probabil la Girlişte ; Paul Iorgovici
(1764-1808), filolog iluminist român, năs­
cut în Vărădia ; Constantin Diaconovici-
Loga (1770-1808), născut la Caransebeş,
profesor, publicist şi lingvist, luptător
pentru răspîndirea culturii naţionale prin-
tre românii bănăţeni ; Nicolae Popescu
(1835-1877) pictor, născut in Zorlenţu
Mare ; Traian Lalescu (1882-1929), ma-
tematician care a publicat cel rlintii tra-
tat din lume asupra ecuaţiilor integrale :
Ioan Zaicu (1868-1914), pictor, şi mulţi
alţii.
SANATATEA PUBLICA. Asistenta me-
dicală a populaţiei judeţului Caraş-Seve­
rin este asigurată de 13 spitale, 7 poli-
clinici teritorializate, 4 policlinici de în-
treprindere, 3 sanatorii TBC cu 3 540
locuri, o staţie de recoltare a singelui şi o
staţie de salvare, 23 de case de naştPri
186 J V D E TV L CA B A Ş-8 B V B B 1 N
cu 116 locuri, 95 de circumscripţii me-
dico-sanitare. In aceste unităţi activeazA
2 832 de cadre medico-sanitare cu pregă­
tire superioară, medie şi elementară, re-
venind un medic la 716 locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Activi-
tatea de educaţie fizică şi sport se des-
făşoară in 287 de asociaţii şi un club
muncitoresc, cu un total de 4 258 de
sportivi legitimaţi la diferite discipline
sportive. Judeţul are echipe ln divizia A
şi C la fotbal, box, lupte etc., care au la
dispoziţie baza sportivă necesară.
TURISMUL. Monumente ale naturii:
Valea Cernei cu Grota Haiducilor, 7 Iz-
voare, Cheile Cernei, Cheile Caraşului,
rezervaţia Domoglet, Cheile Nerei, Peş­
tera Comarnic, Valea Mare, Cheile Ar-
menişului, Lacul Nuferilor (Dognecea),
Lacul Buhui, Lacul Mărghitaş, Lacul şi
imprejurimile Văliugului, Lacul Secu etc.
Peşteri : Buhui, Comarnic, Popovăţ etc.
Complexe turistice : Băile Herculane
(520 de locuri), Muntele Semenic, 1 400 m
altitudine (300 de locuri), Crivaia (200
de locuri), Muntele Mic, 1 500 m altitu-
dine (2 hoteluri turistice), cabane la Ar-
meniş şi Valea Cerne!, campinguri la
Caransebeş, Băile Herculane şi Secu.
Monumente istorice : Ad Mediam, castru
şi aşezare civilă romană (intre localită­
ţile Mehadia şi Plugova), in dreptul pie-
trei kilometrice 29,2 faţă de Orşova. In
imediata apropiere se afla o intinsă aşe­
zare civilă. Cu materialele culese de aici
s-a creat o expoziţie la Băile Herculane.
Ad Pannonios, castru şi aşezare civilă
romană in hotarul localităţii Teregova.
Ruinele se află la 2 km nord de sat.
Tibiscum, unul dintre marile oraşe ale
Daciei romane care a obţinut rangul de
municipium şi a atins cea mai mare dez-
voltare in perioada dintre domniile lui
Septimius Sever (194-211) şi Filip Ara-
bul (244-249). Ruinele castrului se află
pe malul sting al Timişului, la hotarul
localităţii Jupa. Ruinele sint şi astăzi
impunătoare. In imediata vecinătate a
castrului se intindea aşezarea civilă.
Centum Putei, castru roman, se află în
www.cimec.ro
partea de nord-est a localităţii Surduc.
Este singurul castru roman din ţara
noastră care păstrează in Intregime ve-
chile Intărituri. Drumul roman Laede-
rata-Tibiscum. Un segment lung de
circa 5 km se păstrează astăzi aproape
intact la hotarul localităţilor Biniş şi
Bocşa. Este singurul din ţară păstrat atit
de bine şi pe o lungime atit de mare.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Se
vor deschide noi unităţi miniere, de mi-
nereuri cuprifere la Moldova Nouă şi
Sasca Montană, la Dognecea, Cozla şl
Anina pentru cărbune. Se vor prelucra
superior şisturile bituminoase de la Ani-
na. La Combinatul siderurgic Reşiţa va li
construit blumingul de 1 000 mm, laml-
norul de ţagle şi semifabricate, fabrica
de utilaj siderurgic, iar producţia de oţel
va ajunge la 1 100 000 tone ; la Uzina
"Oţelul Roşu" se măreşte capacitatea la
secţia de bare trase, se va construi oţe­
lăria electrică, laminorul de 550 mm şi
laminorul de profile ; la U.C.M.-Reşiţa se
va extinde secţia de motoare diesel, cea
de utilaj industrial şi sectorul de turnă­
torle, se va modifica fluxul tehnologic
pentru asimilarea de noi produse com-
plexe ; se măreşte capacitatea de produc-
ţie la Uzina de construcţii metalice Ca-
ransebeş ; la C.E.I.L.-Caransebeş se va
da in folosinţă fabrica de Innobilare
Plăci aglomerate din lemn (P.A.L.) ; va fi
dată in exploatare la Reşiţa filatura şl
ţesătoria, ramură industrială inexistentă
pînă acum in judeţ ; se mil.reşte capaci-
tatea de producţie a unităţilor de in-
dustrie locală şi ale cooperaţie! meşteşu­
găreşti.
In domeniul social-cultural se va con-
strui Institutul de subingineri Reşiţa, un
cinematograf cu 600 de locuri, un spital
cu 700 de paturi, complexe comerciale,
noi cartiere de locuinţe in oraşe, un in-
semnat număr de apartamente in centrele
muncitoreşti, se amenajează şi modernl-
zează locurile de agrement de la Văliug,
Semenic, Muntele Mic şi Secu. se va
mări capacitatea de cazare şi tratament
la Băile I:Jerculane prin construirea unui
nou complex hotelier.
 IUDE'fUL CABAŞ-BBVBBIN 187

IUDB'fUL CABAŞ-BEVEBIN

cu reşedinţa In municipiul Reşlţa

Munlclpll : 1, Ora,e : 7, LocalltAţJ componente ale mUDiclpUlor •• ale orqelor : 21. Comune :
6!1 (din care, sullurbane : 1). Sate : 288 (din care, aparţiD orqelor : 7),

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL B E Ş 1 'fA • Localităţi componente ale municipiului : 1. B E ş 1 'f A ; 2. Cil-

nlc : 3. Cuptoare ; 4. Doman ; 5. Secu ; 8. Ţerova. Sate ce aparţin municipiului : 1. Monlom.

B. ORAŞE

1. Oraşul A N 1 N A. Localităţi componente ale oraşului : 1. A N 1 N A ; 2.. Stelerdorf.

Z. Oraşul B Ă 1L E H E R C U L A N E. Localităţi componente ale oraşului : 1. B A 1L E
H E B C U L A N E ; 2. Peclnlşca.

3, Oraşul B O C ŞA, Comune suburbane: 1. Comuna OCNA DE FIER. Sate componente ale
comunei suburbane : 1. OCNA DE FIER.
4. Oraşul C AR A N S E B E ş. Sate ce aparţin oraşului : 1. Jupa.
5, oraşul M o L D O V A N O U A. Localităţi componente ale oraşului : 1. M oL D O VA
N o u A ; 2. Măceştl; 3. Moldova veche ; 4. Moldoviţa.
ti, OraŞUlO BA V 1 'f A, Localităţi componente ale oraşului : 1. O BA V 1 'f A ; 2. Clclova
Montană ; 3. Martla. Sate ce aparţin oraşului : 1. Agadici ; 2. Brădişoru de Jos ; 3. Broştenl ;
4. RAchltova.
7, Oraşul OTEL U RO Ş U, Localltfţl componente ale oraşului : 1. OŢEL U B O ş U ;
2. Cireşa. Sate ce aparţin oraşului : 1. Mal.

C. COMUNE

1. comuna ARMENIŞ. Satele componente : 1. ARMENIŞ ; 2. Feneş ; 3. Plopu ; 4. Sat BAtrin :

ti. Sub Margine. z.
Comuna BANIA. Satele componente : 1. BANIA ; 2. GlrbovAţ. 3. Comuna
BAUŢAR. Satele componente: 1. BAUŢAR; 2. Bucova; 3. Cornlşoru; 4. Preveclerl. 4. Co-
muna BERLIŞTE. Satele componente : 1. BERLIŞTE ; 2. lam ; 3. Mllcovenl ; 4. Rusova NouA ;
5. Rusova Veche. 5. Comuna BERZASCA. Satele componente : 1. BERZASCA ; 2. BlgAr ;
3. Cozla ; 4. Drencova ; 5. Llubcova. 6, Comuna BERZOVIA. Satele componente : 1. BERZOVIA ;
2. Flzeş ; 3. Gherteniş. 7. Comuna BOLVAŞNIŢA. Satele componente : 1. BOLVAŞNIŢA; 2. Vir-
clorova. 8. Comuna BOZOVICI. Satele componente : 1. BOZOVICI ; 2. Poneasca ; 3. Prillpeţ ;
4. Valea Minişulul. 9, Comuna BREBU. Satele componente : 1. BREBU ; 2. Apadia ; 3. Valeadenl.
10. Comuna BREBU NOU. Satele componente : 1. BREBU NOU ; 2. GAr!na. 11. Comuna au-
CHIN. Satele componente : 1. BUCHIN ; 2. Llndenfeld ; 3. Poiana ; 4. Prlslan ; 5. Valea Tl-
mişulul. 12, Comuna BUCOŞNIŢA. Satele componente: 1. BUCOŞNIŢA ; 2. Goleţ; 3. Pe-
troşnlţa ; 4. Văllşoara. 13. Comuna CARAŞOV A. Satele componente : 1. CARAŞOV A ; 2. Iabalcea ;
3. Nerned. 14. Comuna CARBUNARI. Satele componente : 1. CARBUNARI ; 2. Ştlnăparl.
15. Comuna CAVARAN. Satele componente: 1. CAVARAN ; 2. Maclova; 3. Mltnlcu Mare ;
4. Peştere ; 5. Prlsaca; 6. Zăgujenl. 16. Comuna CICLOVA ROMANA. Satele componente :
1. CICLOVA ROMANA; 2. Illdla; 3. Socolarl. 17, Comuna CIUCHICI. Satele componente :
1. CIUCHICI ; 2. Macovişte ; 3. Nlcollnţ ; 4. Petrllova. 18, Comuna CIUDANOVIŢA. Satele
componente: 1. CIUDANOVIŢA; 2. Jltln. 19. Comuna COPACELE. Satele componente :
1. COPACELE; 2. Ohaba-Mitnic ; 3. Ruglnosu ; 4. Zorile. zo. Comuna CORNEA. Satele com-
ponente : 1. CORNEA ; 2. CruşovAţ ; 3. Cuptoare. 21, Comuna CORNEREV A. Satele
componente : 1. CORNEREVA; 2. Arsurl ; 3. Boglltln ; 4. Bojla; 5. Borugl; 6. Camena; 7. Clre-
şel ; 8. Costlş ; 9. Cozla ; 10. Cracu Mare ; 11. Cracu Teiului ; 12. Dobrala ; 13. Dolina ; 14. Grunl :
15. Hora Mare ; 18. Hora MicA ; 17. Ineleţ ; 18. Izvor ; 19. Lunea Fiorii ; 20. Lunea Zalcli ; 21. Mes-
teacăn ; 22. Negludln ; 23. Oblţa ; 24. Pogara de Sus : 25. Pogara : 26. Poiana Lungă ; 27. Prlsaclna;
28. Prlslop ; 29. Ruştln ; 30. ScArlşoara : 31. Strugasca ; 32. Studena ; 33. Sub Cring : 34. Sub

www.cimec.ro
1g8 ;rUDE TU L CAR AŞ-SEVER 1 N

Plai ; 35. Topla ; SG. Ţaţu ; 37. ZAnogi ; 38. Zbegu ; 39. Zmogotln ; 40. Zoina. 22. Comuna DAL-
BOŞEŢ. Satele componente : 1. DALBOŞEŢ ; 2. Blrz ; 3. Boina ; 4. Boiniţa ; 5. Prlslop ;
6. Reşiţa MicA ; 7. Şopotu Vechi. 23, Comuna DOCLIN. Satele componente : 1. DOCLIN ;
2. Biniş ; 3. Tirol. 24. Comuna DOGNECEA. Satele componente : 1. DOGNECEA ; 2. Calina.
25. Comuna DOMAŞNEA. Satele componente : 1. DOMAŞNEA ; 2. CAnicea. 26. Comuna EFTIMIE
MURGU. Satele componente : 1. EFTIMIE MURGU. 27. Comuna EZERIŞ. Satele compo-
nente : 1. EZERIŞ ; 2. Soceni. 28, Comuna FlRLIUG. Satele componente : 1. FlRLIUG ;
2. Dezeştl ; 3, Duleu ; 4. Remetea-Pogănicl ; 5. ScAJuş ; 6. Valea Mare. 29. Comuna FORO-
TIC. Satele componente : 1. FOROTIC ; 2. Brezon ; 3. Comortşte ; 4. Surducu Mare.
30, Comuna GlRNIC. Satele componente : 1. GlRNIC ; 2. Padina Matei. 31. Comuna GLIM-
BOCA. Satele componente : 1. GLIMBOCA. 32. Comuna GORUIA. Satele componente : 1. GO-
RUIA ; 2. Giurgiova ; 3. Glrllşte. 33, Comuna GRADINARI. Satele componente : 1. GRADI-
NARI; 2. Greoni. 34. Comuna IABLANIŢA, Satele componente: 1. IABLANIŢA; 2. Globu
Craiovei ; 3. Petnic. 35. Comuna LAPUŞNICEL. Satele componente : 1. LAPUŞNICEL ;
2. Pirvova ; 3. Şumiţa. 36, Comuna LAPUŞNICU MARE. Satele componente : 1. LAPUŞNICU
MARE ; 2. Moceriş. 37. Comuna LUNCAVIŢA. Satele componente: 1. LUNCAVIŢA ; 2. ve-
rendln. 38. Comuna LUPAC. Satele componente : 1. LUPAC ; 2. Clocotlci ; 3. Rafnic ; 4. Vod-
nic. 39. Comuna MARGA. Satele componente : 1. MARGA ; 2. Vama Marga. 40. Comuna
MAURENI. Satele componente : 1. MAURENI ; 2. Şoşdea. n. Comuna MEHADIA. Satele
componente : 1. MEHADIA ; 2. GloburAu ; 3. Plugova ; 4. Valea Bolvaşniţa. 42, Comuna ME-
HADICA. Satele componente : 1. MEHADICA. 43, Comuna NAIDAŞ. Satele componente :
1. NAIDAŞ ; 2. Lescoviţa. 44, Comuna OBWA. Satele componente : 1. OBREJA ; 2. Ciuta ;
3. Iaz ; 4. Var. 45. Comuna PALTINIŞ. Satele componente : 1. PALTINIŞ ; 2. Cornuţel ;
3. Delineşti ; 4. Ohabiţa ; 5, Rugi. 46. Comuna PESCARI. Satele componente : 1. PESCARI ;
2. Sfinta Elena. n. Comuna POJEJENA. Satele componente : 1. POJEJENA ; 2. Belobreşca ;
3. Diviei ; 4. Radimna ; 5, Şuşca. 48. Comuna PRIGOR. Satele componente : 1. PRIGOR ;
2. BorlovenU Noi ; 3. BorlovenU Vechi ; 4. PAtaş ; 5. Putna. 49. Comuna RAMNA. Satele com-
ponente : 1. RAMNA ; 2. BArbosu ; 3. Valeapai. 50. Comuna RACAŞDIA. Satele componente :
1. RACAŞDIA; 2. VrAniuţ. 51. Comuna RUSCA MONTANA. Satele componente : 1. RUSCA MON-
TANA; 2. Ruschiţa. 52. Comuna SACU. Satele componente : 1. SACU ; 2. SAlbAgelu Nou ; 3. Tin-
cova. 53. Comuna SASCA MONTANA. Satele componente : 1. SASCA MONTANA; 2. Bogodinţ;
3. Potoc ; 4. Sasca RomAnA ; 5. Slatlna-Nera. 54. Comuna SICHEVIŢA. Satele componente : 1. SI-
CHEVIŢA ; 2. Brestelnic ; 3. Camenl~ ; 4. Cirşle ; 5. Cracul Almăj ; 8. Cruşoviţa ; 7. Curmătura ;
8. Frăsiniş ; 9. Gornea ; 10. Llborajdea ; 11. LucacevAţ ; 12. MartlnovAţ ; 13. Ogaşu Podului ;
14. Streneac ; 15. Valea Oreviţa ; 16. Valea Ravensca ; 17. Valea Sicheviţei ; 18. Zănou ; 19. Zăs­
loane. 55, Comuna SLATINA-TIMIŞ. Satele componente : 1. SLATINA-TIMIŞ ; 2. Ilova ; 3. Sadova
NouA; 4. Sadova Veche. ·56. Comuna SOCOL. Satele componente: 1. SOCOL; 2, Baziaş; 3. Cîmpia;
4. Plrneaura ; 5. Zlatiţa. 57. Comuna ŞOPOTU NOU. Satele componente : 1. ŞOPOTU NOU ;
2. Clrşa Roşie ; 3. Driştle ; 4. Poienile Boinei ; 5. Ravensca ; 6. RAchita ; 7. StAncilova ; 8. Urcu ;
9. Valea RAchitei ; 10. Valea Roşie. 58. Comuna TEREGOVA. Satele componente : 1. TEREGOV A ;
2. Rusca. 59. Comuna TICVANIU MARE. Satele componente : 1. TICVANIU MARE ; 2. Cirnecea ;
3. SecAşeni ; 4. Ticvaniu Mic. 60. Comuna TlRNOV A. Satele componente : 1. TlRNOV A ; 2. Bra-
tova. 61. Comuna TOPLEŢ. Satele componente : 1. TOPLEŢ ; 2. Blrza. 62. Comuna TURNU
RUIENI. Satele componente : 1. TURNU RUIENI ; 2. Borlova ; 3. Cicleni ; 4. Dale! ; 5. zerveştl ;
6. Zlagna. 63. Comuna VALIUG. Satele componente: 1. VALIUG. 64. Comuna VARADIA. Satele
componente: 1. VARADlA; 2. Mercina. 65. Comuna VERMEŞ. Satele componente : 1. VERMEŞ ;
2. n-Big ; 3. Izgar. 16. Comuna VRANI. Satele componente : 1. VRANI ; 2. Ciortea ; 3. Iertof.
67. comuna ZAVOI. Satele componente: 1. ZAVOI; 2. Măgura; 3. MAru ; 4. Poiana MArului;
5. Valea Bistrei; 8. Voislova; 7. 23 August. 68, Comuna ZORLENŢU MARE. satele compo-
nente: 1. ZORLENŢU MARE: 2. Zorlenctor.

La definitivarea textului au colaborat: Trifon Cioată, Manolică Stoianovicl, Adrian

Stepan.
www.cimec.ro
 JUDEŢUL
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Situat in
centrul Transilvaniei, in partea de nord-
vest a ţării, judeţul Cluj se învecinează
la nord cu judeţul Maramureş, la nord-
vest cu Sălaj, la est cu Bistriţa-Năsăud
şi Mureş, la vest cu Bihor şi la sud cu
Alba. Este delimitat la nord de dealu-
rile Ciceului, la vest şi sud-vest de
Munţii Vlădeasa, Munţii Gilăului şi Mun-
tele Mare. Partea de sud şi sud-vest a
judeţului, care cuprinde o bună parte a
Cîmpiei Transilvaniei, este mărginită de
Munţii Trascăului, Podişul Tirnavelor şi
Podişul Someşan.
Suprafaţa judeţului însumează 6 650
km2, reprezentind 2,80/o din teritoriul
României, fapt ce il situează, din acest
punct de vedere, pe locul 13.
RELIEFUL. Judeţul Cluj este situat la
contactul celor trei mari unităţi natu-
rale : Munţii Apuseni, Podişul Someşan
şi Cîmpia Transilvaniei, toate cu altltu-
dinl absolute frecvente peste 400 m. Sud-
vestul judeţului corespunde zonei mun-
toase reprezentate prin culmi muntoase
ce coboară In trepte aproape netede,
aparţinînd maslvelor Bihorulul, VlAdesel,
Muntelui Mare şi Gllăului. Altitudinea
absolută mal joasă decit a altor zone
carpatice (altitudinea maximă Vlădeasa
1 836 m) şi accesul uşor pe lungul văilor
au permis popularea accentuată a mun-
ţilor, aici localităţile şi culturile urcind
pînă la 1 000 - 1 200 m.
Cea mai mare parte a teritoriului ju-
www.cimec.ro
CLUJ
deţului corespunde însă Cîmpiei Transil-
vaniei, caracterizată prin prezenţa dealu-
rilor rotunjite, cu pante domoale şi alti-
tudini absolute medii de 500 m.
La rindul lor, dealurile Podlşului So-
meşan, din nord-vestul judeţului sint
ceva mai inalte şi lmpădurite.
CLIMA este continental moderată ; ea
se caracterizează prin veri rAcoroase şi
ierni mai puţin aspre. Pe baza comparti-
mentării reliefului se disting două sec-
toare climatice principale : clima zonei
muntoase şi clima zonei deluroase.
Temperaturile medii anuale inregistra-
te in funcţie de neomogenltatea reliefu-
lui sint cuprinse Intre 2° pentru zona
înaltă din sud-vest şi 8,2° tn regiunea
dealurilor clujene. Temperaturile medii
ale lunii celei mal calde (iulie) sint de
8°-10° In zona de munte şi de 18-19°
in· zona de deal (Cluj, Huedin, Dej,
Turda). Temperaturile medii ale lunii
celei mal reci (ianuarie variază tntre
-4,4° in zona de dealuri şi -8° In zona
muntoasă. Temperatura maximă absolu-
tă a fost de 39° (!n 1931 la Clmpla Turzll),
iar minima absolută -32,6° (In 1942 la
Cîmpia Turzii).
Cantitatea medie anuală de precipita-
ţii variază intre 1 400 şi 600 mm. Vintul
predominant este cel din sectorul vest-
nord-vest.
ffiDROGRAFIA. Teritoriul judeţului Cluj
aparţine in intregime bazinulul Someşu­
lui Mic, orientat spre sud-vest - nord-
19) JUDETUL CLUJ
est (afluenţi : Someşul Cald, Someşul
Rece, Nadăş, Borşa), şi parţial bazinulul
Arieşului (Iara, Hăşdate). Densitatea re-
ţelei hidrografice scade o dată cu altitu-
dinea. Oscilaţlile de nivel sint reduse la
1-3 m, iar debitele ating valori de
17 m 1/s pentru Someşul Mic la Apahida,
respectiv 2,69 m 1/s la Dej şi 79,8 m 1/s
pentru Someşul inferior (rezultat din
confluenţa Someşului Mare cu Someşul
Mic) la Ciţcău şi 25 m 1/s pentru Arieş
la Turda. Litologia şi energia de relief
favorizează dezvoltarea accentuată a re-
ţelei torenţiale, care declanşează procese
de pantă (alunecări de teren).
De menţionat şi existenţa unor iazuri
de interes piscicol in bazinul Fizeşului
(Cătina, Tăul Popii, Greaca, Sucutard,
Ţaga, Sintejude).
SOLURILE sint puţin variate. Cele brune
şi brune podzolite ocupă 36,5•/o din su-
prafaţa agricolă, cuprinzind partea de
nord-ve.st şi vest a judeţului. Cemozio-
mul cuprinde 17,9•/o din suprafaţa agri-
colA şi se găseşte mai ales in sud-estul
judeţului. Celelalte tipuri de sol ocupă
suprafeţe mai reduse. Dintre acestea fac
parte podzolul, rAspindit ln partea de
nord a judeţului, cuprinzind 9,7•/• din
suprafaţa arabilă ; soiurile aluvionare,
care ocupA terenurile din lunea rîurilor
şi terasele acestora, in proporţie de 90/o
din suprafaţă ; soiurile negre, sărături şi
altele.
Fenomenul de eroziune se manifestă
pe o suprafaţă de circa 45D/o din supra-
faţa agricolă, din care 18•/o este puternic
şi excesiv erodată (eroziuni de gradul IV
şi V).
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLUi..UI. Relieful variat şi
structura geologică a judeţului cuprinde
o mare diversitate de resurse ale subso-
lului, printre care zăcăminte de mine-
reuri de fier (din zonele Căpuş, Băişoara,
Vlaha), cărbune brun (in zona Aghireşu),
sare (la Ocna Dej, Cojocna, Turda), argile
şi mame (la Turda, Cluj, Fizeşul Gher-
lii), ghips (Cheia, Leghia), feldspat (Mun-
tele Rece), cuarţ (Muntele Mare), nisipuri
cuarţoase (Cubleş, Făgetul Ieril), nisipuri
www.cimec.ro
caollnoase (Aghireşu, Mera, Popeşti), cal-
car (Sinduleştl, Tureni, Baciu, Nadeş),
andezite, dacite (Poieni, Morlaca, Bologa)
şi altele.
In cadrul judeţului se cunosc mai multe
izvoare de ape minerale, dintre care o
parte sint valorificate pentru tratament.
Sursele hidrominerale parţial valorificate
sint : sulfatate, bicarbonatate (Leghia),
clorurate, bicarbonatate, sulfatate (Some-
şeni-Cluj), sulfuroase, bicarbonatate, sul-
fatate (Băiţa), clorurate, sodice (Cojoena,
Ocna Dejului şi Turda).
In jumătatea estică a judeţului sint
suprafeţe restrinse de păduri de gorun şi
stejar înconjurate de terenuri agricole
sau pajişti de tipul celor din stepă. In
Munţii Apuseni pădurile de fag şi molid
ocupă suprafeţe întinse. In sud intilnim
şi pajişti subalpine.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Clujul înseamnă o perioadă de
istorie mai mult dedt bimilenară, cu o
dezvoltată viaţă rurală dacică, cu In-
ceputuri de viaţă urbană in timpul ro-
manilor, cu decăderi şi infloriri de-a
lungul evului mediu, cu străluclri de
activităţi meşteşugăreşti şi negusklreşti şi
cu tradiţii de luptă impotriva exploa-
tării.
Judeţul Cluj a fost teatrul unor impor-
tante evenimente de-a lungul istoriei. EI
a cunoscut urmările amare ale năvălirii
tătarilor din anul 1241. In 1405 regele
Ungariei Sigismund a declarat Clujul
oraş liber şi a luat măsuri ca el sA fie
inconjurat cu ziduri, bastioane şi şanţuri.
Pe dealul de la Bobilna s-a aprins fla-
căra răscoalei din 1437, cind ţărănimea
română şi maghiară s-a ridicat cu armele
la luptă impotriva nedreptăţii şi a cu-
cerit chiar Clujul şi Aiudul ; in anul ur-
mător răscoala ţărănească a fost inecatA
in singe de oastea nobilimii ; unul dintre
fruntaşii acestei răscoale a fost Buda!
Nagy Antal.
După constituirea principatului auto-
nom al Transilvaniei (1541), Clujul a de-
venit cel mai important centru econo-
mic, politic şi cultural al acestuia.
In 1556 au intrat in Cluj oştile mun-
JUDEŢUL CLUJ
LEGENDĂ
Municipiu re~edint6 de judet
Municipii
Ora~e
• Comune
limit6 de judet
limită de comună
Teriloriul municipiului $Î ora,elor
Teritoriul comunelor suburbane

-
CI).
o
41 ..c
ttp 1:1
llll
~ ~
c::
t"'
,:, ("J
t"'

..c::
A ......
L www.cimec.ro
B A ~
......
192 .JUDEŢUL CLU.J
tene ale lui PA.traşcu cel Bun şi oştile
moldovene ale lui Alexandru Lăpuşnea­
nu ca să inscăuneze in voievodatul
Transilvaniei pe Isabella, văduva lui Ioan
Zâpolya.
In pragul veacului al XVII-lea, judeţul
a fost martorul străduinţelor lui Mihai
Viteazul de a uni intr-un singur stat cele
•rei ţări române : Ţara RomâneascA,
Transilvania şi·Moldova.
In 1683, după asediu! Vienei, Clujul a
fost ocupat de către trupele austriece şi
a rămas in stăpînirea austriacă pînă după
pacea de la Karlowitz (1699).
kl .veacurile ce au urmat, judeţul Cluj
a cunoscut războiul condus de Râk6czi
al II-lea (la inceputul secolului al XVII-
lea), răscoala din 1784 de sub conduce-
rea lui Horia, Cloşca şi Crişan, lupta
burgheziei române pentru drepturi poli-
tice, ca şi puternicele mişcări revoluţio­
nare din 1848.
Sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi in-
ceputul secolului al XIX-lea a consem-
nat primele mişcări revoluţionare ale
proletariatului din acest judeţ.
In a doua jumătate a secolului al
XIX-lea s-a manifestat procesul de ma-
turizare a mişcării muncitoreşti. Intre
anii 1868 şi 1870 au luat fiinţă primele
organizaţii muncitoreşti. In 1890, după
apelul Internaţionalei a II-a, s-a sărbă­
torit pentru prima oară şi in acest oraş
ziua de 1 Mai, muncitorii români şi
maghiari demonstrind in număr mare pe
fosta stradă a Maialului.
Accentuarea exploatării capitaliste a
dus la apariţia primelor acţiuni unite :
greva muncitorilor fabricii de tutun,
participarea la puternica grevă generală
a feroviarilor din Transilvan!:.> din apri-
lie 1904 ; in noiembrie 1918 s-au organi-
zat greve şi s-au ales sfaturi muncito-
reşti.
In anii care au urmat prăbuşirii Im-
periului habsburgic şi unirii Transilva-
niei cu România, Clujul a devenit cen-
trul unor importante evenimente din
viaţa Partidului Comunist Român şi a
mişcării muncitoreşti din ţara noastră.
Anul 1920, anul grevei generale a
muncitorilor din România, a marcat pu-
www.cimec.ro
ternice mişcări revoluţionare şi la CluJ,
organizate din iniţiativa Partidului so-
cialist şi a Uniunilor sindicale pentru
Transilvania, care işi aveau sediile in
Cluj.
tn 1923 Clujul a găzduit Congresul ge-
neral al sindicatelor din ţară.
La inceputul anului 1933 a avut loc la
Cluj din Iniţiativa P.C.R. o şedinţă a co-
mitetului de pregătire a marilor greve
din acel an ; in februarie 1933 s-au ridi-
cat la luptă, alături de muncitorii din in-
treaga ţară, muncitorii Atelierelor c~F.R.,
iar in 1935 muncitorii de la Fabrica de
pielărie şi incălţăminte "Dermata" ; au
mai avut loc şi alte acţiuni importante
iniţiate şi conduse de P.C.R. pentru sa-
tisfacerea revendicărilor economice şi po-
litice şi impotriva fascismului. Sub con-
ducerea Partidului Comunist Român, ma-
sele muncitoare din Cluj au organizat
puternice acţiuni de protest impotriva
dictatului de la Viena (1940), in urma
căruia Clujul a ajuns sub stăpînirea hor-
tistă. In octombrie 1944, Clujul a fost
eliberat de către armatele române şi so-
vietice.
POPULAŢIA judeţului, la 1 iulie 1972
era de 677 609 locuitori (3,30fo din popu-
laţia ţării), 334 789 persoane de sex mas-
culin şi 342 820 persoane de sex feminin.
Densitatea populaţiei pe km1 era, la
1 ianuarie 1972 de 102 locuitori. După
ponderea şi densitatea populaţiei judeţul
Cluj ocupă locul al 6-lea pe ţară.
La recensămintul efectuat in 15 martie
1966, compoziţia naţională a populaţiei
era de 72,40fo români, Iar dintre naţiona­
lităţile conlocuitoare ponderea cea mai
însemnată o deţinea populaţia maghiară
- 26,10/0, urmată de cea germană -
0,3o;0, alte naţionalităţi 1,20/o
In ultimele decenii asistăm la accen-
tuarea procesului de urbanizare. Dacă
intre anii 1930 şi 1948 ponderea popu-
laţiei urbane a judeţului a crescut de la
~1,10f 0 la 32,70/o in 1956 populaţia urbană
a ajuns la 41,60/o, Iar in anul 1972 s-a
ridicat la peste 52% (353 807, faţă de
323 862 populaţie rurală), peste media pe
ţară.

La 1 0~0 de locuitori in 1971 s-au
născut vii 17,5, au decedat 9,3, inregistrfn-
du-se un spor natural de 8,2DAJ 0•
După numărul mediu scriptic al sala-
riaţilor, judeţul Cluj se situează pe locul
5 (3,90fo faţă de total ţară), fiind depăşit
- in afară de capitală - doar de ju-
deţele Prahova, Braşov şi Timiş. Greu-
tatea specifică a muncitorilor in totalul
salariaţilor era in 1971 de 75,30/o.
Repartizarea salariaţilor pe ramuri de
activitate in 1971 era : industrie 45,00;,,
cor.strucţii 12,6D/o, agricultură 4,90/o, trans-
porturi 7,10fo, învăţămînt, cultură şi artă
9,78/o, ştiinţă şi servire ştllnţiflcA 1,3°/o,
ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială şi
cul·tură fizică 4,20fo, circulaţia mArfurilor
7,40fo etc.
LOCALITATILE. In cuprinsul judeţului
sint 3 municipii, 3 oraşe, 14 localităţi
componente ale municipiilor şi oraşelor,
74 de comune, dintre care 5 suburbane,
şi 420 de sate.
Jl!:unici~eşedinţa judeţului, '·' ştiinţifice
situar--ra-poalele Feleacului, pe malurile
i c centru
s omeşu1·u1· ·M"1c,Ites t e unal pud t em
. al
econom1c ş1 cu ura1, 011ea oraş
ţării după numărul populaţiei, la 1 iulie
1972 d "t ri
avea 208125 e 1ocul 0 ·
Descoperirile arheologice adeveresc
existenţa activităţii omeneşti pe teritoriul
de azi al oraşului încă din cele mai vechi
timpuri. Ele amintesc de societatea pri-
mitivă din perioada paleollticulul, a
neoliticului, de prezenţa tracilor in epoca
bronzului (1700-700 i.e.n.), a sciţilor şi
apoi a dacilor încă din veacul al III-lea
i.e.n. Denumirea veche a oraşului, Na-
poca, este amintită de astronomul şi
geograful grec Ptolomeu. Păstrindu-i nu-
mele, romanii 1-au declarat municipiu,
iar mai tirziu colonie, numindu-1 in
cinstea împăratului Mare Aureliu "Colo-
nia Aurelia Napoca". Oraş insemnat pe
drumul roman ce ducea de la Apulum la
Porolissum, el a devenit citva timp chiar
capitala Daciei Porolissensis.
Spre sfîrşitul veacului al XI-lea terito-
riul municipiului Cluj a intrat in com-
ponenţa regatului feudal maghiar, deve-
nind comitat.
www.cimec.ro
J U D E Ţ U L CL U J 193
Oraşul s-a bucurat multă vreme de o
situaţie privilegiată din partea regilor
Ungariei.
In oraşul Cluj la 1440 a văzut lumina
zilei fiul voievodului Iancu de Hunedoa-
ra, Matei Corvin, care a ajuns unul din
cei mai de seamă regi ai Ungariei.
In perioada 1790-1848 şi 1861-1867
Clujul a fost capitala principatului Tran-
silvaniei sub stăpînirea Austriei.
ln acest oraş s-a prezentat dietei
Transilvaniei vestitul "Supplex Libellus
Valachorum", iniţiat de Samuil Micu, Pe-
tru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piua-
riu-Molnar şi alţii, prin care se cerea
recunoaşterea românilor din Transilvania
ca naţiune egală in drepturi cu celelalte,
iar mai tirziu, in 1892, Memorandumul,
act de protest impotriva asupririi naţia-
nale.
Clujul de astăzi trAieşte din plin epoca
prefacerilor innoitoare, fiind unul din
principalele oraşe industriale, culturale şi
a:e.
Româ?iei. Cele. ~ai dezvol-
tate ramur1 mdustnale de a1c1 sint: in-
dustria construcţiilor de maşini şi pre-
.
lucrării metalelor, industr1a alimentară,
. .
~~elăne,_ blănărie ~i încălţăminte, confec-
ţu, text1lă, Industria produselor din sub-
stanţe abrazive, industria prelucrării
lemnului, medicamentelor, porţelanului
etc.
Municipiul găzduieşteinstituţii de
ştiinţă, invâţămintde toate gradele, artă
şi cultură. Pe bună dreptate municipiul
e supranumit "oraşul şcolilor". In cadrul
municipiului se află numeroase şi însem-
nate monumente istorice, iar in impreju-
rimi o serie de obiective turistice.
Municipiul Turda este aşezat pe malul
riulu~crucişarea unor in-
semnate cAi de comunicaţie : şoseaua
Cluj - Turda - Sibiu - Braşov -
Bucureşti ; şoseaua Turda Cîmpia
Turzii - Tirgu Mureş şi şoseaua Turda
- Cimpeni - Abrud. La 1 iulie 1972
avea 59 504 locuitori (inclusiv comunele
suburbane Mihai Viteazul şi Sănduleşti
care au 5 289 şi respectiv 2 377 de locui-
tori). In vremea statului dac şi in timpul
stAplniril romane, Turda era cunoscută
sub denumirea de Potaissa. Primul da-
191 .JUDEŢUL CLUJ
cument privind acest oraş datează din
1 075 şi aparţine regelui Gheza 1 ; in el
este atestată exploatarea sării la sallnele
din Turda. In secolul al XIII-lea oraşul
primeşte dreptul de autoadministraţie,
beneficiind de anumite privilegii. In mar-
tie 1542 la Turda s-a intrunit dieta care
a hotărît organizarea principatului auto-
nom al Transilvaniei, Iar in 1801 pe
cimpla dln apropierea oraşului a fost
ucis Mihai Viteazul, primul domnitor care
a căutat să pună bazele statului unitar
român.
Cunoscind o dezvoltare capitalistă
timpurie, Turda a fost un,a dintre primele
localităţi din ţară in care s-au semnalat
lupte ale muncitorilor impotriva exploa-
tării capitaliste.
Turda zilelor noastre este un impor-
tant centru industrial. E dezvoltată mai
cu seamă industria materialelor de con-
strucţii (ciment, prefabricate din beton,
materiale refractare), a sticle!, porţelanu­
lui, chimică şi alimentară.
Mu~iul:__Dej, menţionat in documen-
te istoricedin sei!olul al XIII-lea, este o
aşezare umană mult mai veche; la 1 iu-
lie 1972 avea 43 017 locuitori (inclusiv co-
munele suburbane Cuzdrioara, Jichişul
de Jos şi Mica care au impreună 10 890
de locuitori).
Locuitorii oraşului au participat la
răscoalele ţărăneşti din 1437 şi din 1514.
Este un important centru industrial şi
comercial. Dintre obiectivele industriale
merită menţionate noul Combinat de ce-
luloză şi hirtie, una din cele mai mari
unităţi de acest fel din ţară, Salina Ocna
Dejului, Intreprinderea de produse finite
din lemn, Fabrica de produse refractare.
Ora~împitl Turzii, ca aşezare popu-
lată, apar~in 1630. Se află si-
tuat la numai 9 km de Turda, pe valea
Arieşului.
Este un centru industrial important,
cunoscind in ultimii ani o mare dezvol-
tare. Cîmpia Turzii ocupă locul 2 in ju-
deţ (după municipiul Cluj) din punct de
vedere al producţiei globale industriale.
Cea mai puternică unitate economică,
Uzinele "Industria sinnei", este una din
marile intreprinderi metalurgice din ţară.
www.cimec.ro
O altă intreprindere de interes republi-
can e Fabrica de ţigle şi cărămizi
"Arieşul".
La 1 iulie 1972, oraşul număra 19 894
de locuitori.
Oraşul GherZtl, veche aşezare, este si-
tuat pe drumu~trăvechi ce leagă Clu-
jul de Bistriţa, lîngă apa Someşului Mic.
Oraşul a fost edificat de cancelarul
Gheorghe Martinuzzi. Impreună cu ceta-
tea cu acelaşi nume a luat o dezvoltare
mai mare in timpul principelui Gheorghe
Răk6czi, care şi-a construit aici un im-
punător castel. In secolul al XVIII-lea,
la Gherla s-a format un centru impor-
tant de colonizaţie armeană, de unde şi
denumirea de Armenopolis. La 1 Iulie
1972 avea 15 296 de locuitori.
In anii socialismului a devenit un cen-
tru industrial dezvoltat. S-a construit un
mare complex pentru industrializarea
lemnului ; se dezvoltă fabrica de cără­
mizi, ca şi vestitele ateliere de confec-
ţionat covoare de tip oriental.
OrtlşuZ Huedin, Crisius in limba dacă,
este aşezat p~ malurile Crişului Repede.
La 1 iulie 1972 avea 8 171 de locuitori.
Primul document referitor la oraş datea-
ză de la inceputul secolului al XIV-lea.
Ponderea principală a populaţiei oraşu­
lui este ocupată in agricultură. Industria
este reprezentată prin Intreprinderea fo-
restieră, Intreprinderea de industrie lo-
cală "Vlădeasa" şi o cooperativă de pro-
ducţie meşteşugărească.
După numărul populaţiei, la 1 iulie
1972 gruparea comunelor era următoa­
rea : 1 comună cu o populaţie pînă la
2 000 de locuitori ; 35 variind intre 2 001
şi 4 000 de locuitori ; 31 intre 4 001 şi
7 000 şi 7 comune intre 7 001 şi 10 opo lo-
cuitori. In medie pe comună reveneau
4 626 de locuitori.
Multe din comunele judeţului au o bo-
gată şi frămîntată istorie. Cojocna este
atestată incă de pe timpul dacilor ; ro-
manii au deschis aici mine de sare, iar
in jurul anului 1 700 au apărut primele
şcoli. Bologa, unde romanii au iniUţat un
castru - Resculum - era verigă a sis-
temului de apărare a Munţilor li nnspni.
In 1322 exista aici o cetate, intrati!! t~ fi-

nele secolului al XIV-lea impreunA cu
cele 18 sate de pe domeniul ei In stApi-
nirea lui Mircea cel Bătrîn. Gilăul
păstrează resturile unui castru roman ; In
incinta construcţiei s-a găsit o diplomă
militară romană care datează din anul
164 e. n. Mai tirziu localitatea a devenit,
probabil, reşedinţa voievodatului condus
de Gelu, iar apoi sediul unei puternice
cetăţi medievale.
In anii socialismului oraşele şi satele
judeţului Cluj, ca şi din celelalte judeţe,
au cunoscut o vie activitate edilitar-gos-
podărească. Astfel prin lărgirea capaci-
tăţilor şi extinderea reţelei de distribu-
ţie a apei, cantitatea de apă potabilă
distribuită a crescut in 1970 cu 560fo faţA
de 1965 şi de aproape 5 ori faţA de 1950.
Reţeaua conductelor de canalizare s-a
extins in anii cincinalului precedent cu
42 km. S-a dezvoltat şi modernizat con-
tinuu transportul public orăşenesc.
ln cadrul preocupărilor pentru creşte­
rea bunăstării populaţiei, un loc insemnat
1-a ocupat construcţia de locuinţe. Rit-
mul mereu ascendent al construcţiilor de
locuinţe, paralel cu creşterea gradului de
confort, au schimbat fundamental condi-
ţiile de locuit ale unui număr insemnat
de oameni ai muncii din localităţile ur-
bane şi rurale. Numai in perioada 1966-
1970 au fost construite in judeţul Cluj
din fondurile statului şi din credite acor-
date de stat peste 14 000 de apartamente,
iar din fondurile proprii ale populaţiei
peste 8 000 de locuinţe, din care mai mult
de 6 000 in mediul rural.
In ansarnblul măsurilor care au contri-
bui~ la ridicarea economică şi socialA a
satelor un rol important 1-a avut acţiu­
nea de electrificare rurală. Intensificarea
deosebită a acestui proces in cincinalul
precedent a fost posibilă ca urmare a
dezvoltării atît a sistemului electroener-
getic naţional interconectat de transport
şi distribuţie, cit şi a industriei electro-
tehnice. Numai în anii 1966-1970 au fost
electrificate în judeţul Cluj 133 sate, re-
prezentînd 400fo din totalul de 333 sate
electrificate. La sfîrşitul anului 1970 erau
electrificate aproape 800fo din satele ju-
deţului.
www.cimec.ro
JUDET U L CLUJ 195
S-au depus eforturi pentru extinderea
reţelei unităţilor prestatoare de servicii,
pentru creşterea şi diversificarea servi-
ciilor industriale şi neindustriale prestate
populaţiei de la oraşe şi sate (reparaţii,
intretinere, confecţii, frizerii etc.).
TRASATURI ECONOMICE. In anii re-
gimului burghezo-moşieresc, alături de
industria extractivă, care cuprindea căr­
bunele sarea şi exploatarea forestieră,
industria era reprezentată şi de unele
subramuri ale industriei prelucrătoare,
In cadrul intreprinderilor, pe primul plan
se situau Fabrica de piele şi încălţăminte
"Dermata", Fabrica de porţelan "Iris" din
Cluj, "Industria sirmei" din Cîmpia Tur-
zii, ca şi Uzina chimică, Fabrica de stl-
clărie şi Fabrica de ciment din Turda.
Restul intreprinderilor erau in general
mici, producţia lor abia depăşind capaci-
tatea unor ateliere.
Agricultura se situa pe primul plan in
economia judeţului deşi se afla intr-o
stare inapoiată, slab înzestrată din punct
de vedere tehnic.
Spre deosebire de trecut, judeţul Clu]
se caracterizează astăzi printr-o econo-
mie infloritoare, cu o industrie şi agri-
cultură socialistă in plin progres.
INDUSTRIA cuprinde 50 de intreprinder)
de S"ubordonare republicană, 10 de in-
dustrie locală şi 19 întreprinderi coope-
ratiste. Industria judeţului realizează in
prezent o producţie care depăşeşte pe cea
a agriculturii.
Producţia globală industrială a judeţu­
lui Cluj reprezenta in 1971 3,50/o din cea
totală pe ţară (locul 8). Numai într-o
singură zi se realizează în acest judeţ
142 de tone de oţel, 775 tone de lami-
nate, 4 478 tone de ciment, 406 m 3
prefabricate din beton armat, circa 170
tone de celuloză, 17 745 perechi de în-
călţăminte. 15 100 m 2 de ţesături, 16 700
bucăţi de tricotaje etc.
O dezvoltare deosebită au cunoscut
metalurgia feroasă, industria construc-
ţiilor de maşini şi prelucrării metalelor,
industria mate:-ialelor de construcţii, ex-
ploatarea şi prelucrarea lemnului, in-
dustria alimentară. In 1971 aceste ramuri
196 J U D E TU L C L U J

dădeau ImpreunA circa 70Dfo din intreaga Ritmul mediu anual de creştere a pro-
producţie IndustrialA a judeţului. ducţiei globale industriale în anii 1966-
: Ca unnare a Importantelor Investiţii 1970 a fost de 13,0%, faţă de 11,9% pe
'tăcute, au fost date in funcţiune nume- intreaga ţară.
roase obiective : Intreprinderea "Carbo- Cele ·mal importante creşteri au cunos-
chim", Uzina "Tehnofrig", Fabrica de con- cut in ultimii ani ramurile celuloză şi hîr-
fecţii "Flacăra", Intreprinderea de in- tie, extracţia minereurilor nemetalifere ·şi
dustrializare a laptelui, Antrepozltul fri- produsele din substanţe abrazive, con-
gorifer, Combinatul industrial de morărit strucţiile de maşini şi chimia.
şi panificaţie la Cluj, Fabrica de mobilă In 1970 producţia globală industrială a
IPROFIL şi Combinatul de celuloză şi judeţului a crescut cu 840fo faţă de pro-
hîrtie la Dej, fabricile de cărămidă re- ducţia globală a anului 1965, la celuloz:\
fractară şi de prefabricate din beton la şi hirtie cu 8750fo, textile cu 1330/o, con-
Turda, Complexul pentru prelucrarea strucţll de maşini şi prelucrarea metale-
lemnului la Gherla, Exploatarea de mi- lor ll90fo, metalurgia feroasă 107%, poli-
nereu de fier la CApuş şi altele. Au fost grafie cu 550fo, confecţii cu 460fo etc.
reutilate şi extinse Uzinele "Industria -" In 1971 judeţul Cluj ocupa primul loc
sîrmei" din Cîmpia Turzii, Fabrica de ci- la extracţia minereurilor nemetalifere şi
ment, Uzina chimică Turda, Uzinele "Uni- produse din substanţe abrazive (45,10fo din
rea", "Tehnofrig", "Armătura", fabricile de producţia pe ţarA), la materiale de con-
porţelan, de medicamente, de pielărie şi strucţii (10,40fo din producţia pe ţară), la
încălţăminte din Cluj şi multe altele. producţia de sticlă, porţelan şi faianţă
In 1971, ponderea producţiei globale a (20,30/o), locul 2 pe ţară la plelărie, blă­
principalelor ramuri Industriale tn eco- nărie şi încălţăminte (10,30fo) după capi-
nomia judeţului şi a ţArii se prezenta tală. In condiţiile anului 1971 industria
astfel : judeţului Cluj a produs de peste 3 ori
J mai mult ciment şi o cantftate de mi-
Yn procente faţă de: nereuri de fier de peste R ori mai mare
decit s-a produs in România anului 1938.
producţia producţia
Ramuri ale industriei globală •' Intreprinderile din industria locală cu-
globalA
industrială indu•trială prind unităţi din domeniul construcţiilor
pe judeţ a ramurilor
pe ţară de maşini şi prelucrării metalelor, mate-
1 rialelor de construcţii, din industria ali-
Total induatrie 1 100,0 3,5 mentară etc. Volumul producţiei indu-
din oare: striei locale a sporit in 1970 de peste 10
1
Metalurgia feroaal (inolusiv ex·
traoţia minereurflor feroase) 18,1 i,S ori în comparaţie cu 1950. Ea produce
c~nstrucţll de m&llinl şi prelu· circa 1 500 de sortimente, solicitate şi pe
crarea metalelor 17,2 2,3 piaţa străinA.
Chlmle 3,8 1,3 In activitaten economică şi de servire
Extracţia mlnerenrilor nemeta·
li!ere şi produse din au bstanţe
a populaţiei, '' contribuţie Importantă o
abrazive 3,3 45,1 aduce şi cooperaţla meşteşugArească. In
'!lbtcrinle de construcţii 10,1 10,4 1970 producţia realizată in acest secto:-
Exploatarea şi prelucrarea era de 9,6 ori mai mare decit in 1950.
lemnului 6,9 4,0
C•1ulo7.A ~i hirtie 3,6 9,4
Din totalul producţiei mal mult de 1'18/o
Stiotl!., porţelan şi faianţă 3,4 20,S se executA cu munca la domiciliu. In ul-
Te:rtilA 9,4 1,7 timii ani s-au construit numeroase com-
Coafecţli 4,4 3,~
PielArie, bllnlrie ti laol.lţii-
plexe de servire noi la Cluj, Turda,
minte 6,0 lO,S Gherla, Huedin, Cîmpia Turzii.
AlimentarA 1M 3,7 AGRICULTURA. Suprafaţa agricolA a ju-
S'punuri ~ ooemetioe 0,4 7,4
Poligraf!a o,s 4,9 deţului la sfîrşitul anului 1971 tnsuma
432 817 ha (2,90/o faţă de suprafaţa agricolă

www.cimec.ro

a ţării). Totalul suprafeţei arabile se cifra
la 212 955 ha (2,20fo faţă de totalul pe ţară).
La sfîrşitul anului 1971 tn judeţ func-
ţionau 10 intreprinderi agricole de stat,
24 staţiuni pentru mecanizarea agricultu-
rii, 148 de cooperative agricole de pro-
ducţie, 5 asociaţii intercooperatiste, 3 sta-
ţiuni experimentale şi 3 centre de Incer-
care a soiurilor.
Din totalul suprafeţei agricole 34,90fo
deţineau unităţile agricole de stat, 57,60fo
cooperativele agricole de producţie şi
7,50fo gospodăriile agricole individuale.
Din suprafaţa arabilă, unităţile agricole
de stat deţineau 10,40/o, cooperatlvele
agricole de producţie 83,80fo, Iar gospodă­
riile individuale 5,80fo.
La sfîrşitul anului 1971 unităţile agri-
cole de stat deţineau 2 587 de tractoare
fizice, 2 311 pluguri pentru tractor, 565 de
cultivatoare mecanice, 1119 semănător!
mecanice, 964 de combine pentru păioase
etc. Suprafaţa arabilă ce revenea In me-
die unui tractor fizic era de 82 ha.
In vederea ridicării fertilităţii solului.
in 1971 au fost folosite peste 40 000 de
tone de îngrăşăminte chimice ; sup!'afaţa
amenajată pentru irigat a crescut de la
523 ha în 1960 la 3 808 ha In 1972.
Principalele culturi erau cerealele
(132 876 ha). din care grtul ocupa 53 700
ha şi porumbul 62 200 ha, cartofii (8 154
ha) şi sfecla de zahăr (5 034 ha).
Producţia vegetală reprezenta in 1971
51,00fo, iar producţia animală 49,00/o rn
producţia globală agricolă a judeţului.
Ponderea producţiei agricole a judeţu­
lui in producţia agricolă a ţării era in
1971 de 2,40fo.
In producţia de fructe, pe .primul loc
se situează producţia de prune, urmată
de cea de mere şi de pere.
Numărul bovinelor la Inceputul lui ia-
nuarie 1972 era de 203105 capete, cu o
densitate de 48,7 capete la 100 ha teren
agrirol (ocupa locul 5 pe ţarâ la total bo-
vine, după judeţele Suceava, Tifov, Bihor
şi Timiş), 265 150 porcine, cu o densitate
de 124,5 la 100 ha teren arabil, şi 411 801
ovine şi caprine, revenind 98,8 capete la
100 ha teren agrirol.
In 1970 ponclerea judeţului Cluj in pro-
www.cimec.ro
.JUDEŢUL CLU.J 19'7
ducţia totală a ţ!rii a fost de 3,411/o la
carne, 3,20fo la lapte, 2,20fo la lină şi 2,80fo
la ouă.
SILfiCULTUR!-. Judeţul Cluj avea in
1971 tm-nrnaforestier de 145 900 ha, din
care 15 200 ha erau administrate de ron-
siliile populare. Din totalul pădurilor, ră­
şinoasele ocupau 310Jo, stejarul 280fo, fagul
210fo şi diverse specii 22%.
Lemnul din pădurile clujene este ex-
ploatat şi prelucrat de Intreprinderile
specializate existente in Industria jude-
ţului.
Pentru refacerea patrimoniului fores-
tier, anual se impăduresc circa 1 200 ha,
din care 950 ha cu răşinoase.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Fondul cine-
ge'tiCir-judeţului Cluj este bogat şi va-
riat, cuprinzind ca specii mai importante
căpriori, mistreţi, iepuri, fazan! etc. tn
judeţ există o crescătorie de nurci care
dă anual circa 5 000 de exemplare şi o
fazanerie ("Transilvania") care livrează
anual aproximativ 7 000 de fazanl.
Pe lîngă speciile de peşte existente in
riuri, iazuri şi eleştee, mai există două
păstrăvării pentru reproducere şi re-
popularea apelor şi o păstrăvărie pentru
consum.
TRANSPORTURILE. Căile ferate au
261 <km, ceea ce r~rezintă o densitate
de 39,2 la 1 000 krn2• Pentru moderni-
zarea căilor ferate, in ultimi! ani au fost
înzestrate cu instalaţii de centralizare 5
staţii (Cluj, Dej, Cîmpia Turzii, Apahida,
Aghireşu) ; s-au dotat cu bloc de linie
automată 29 krn linie, ponderea lucrărilor
de refacţie mecanizate a liniilor a crescut
In 1970 la 85•/o, restul efectuindu-se semi-
automat ; a fost innoit parcul de locomo-
tive prin introducerea unul număr in-
semnat de locomotive diesel-electrice şi
diesel-hidraullce etc.
Drumurile totalizează 2 221 km, din care
268 km modernizate. Din acestea drumu-
rile naţionale insumau 339 km, cu 250 km
modernizate.
Clujul dispune şi de un aeroport mo-
dem pentru llnli interne.
CO~ER~. Ng_mărul unităţilor comer-
ţului socialist era in 1971 de 2 167 din
198 JUDEŢUL CLUJ
care 1 607 unităţi comerciale cu amănun­
tul şi 560 unităţi de alimentaţie publică ;
1 217 erau unităţi de stat şi 950 aparţi­
neau se·~torului cooperatist.
Vînzările de mărfuri cu amănuntul au
crescut de 7 ori intre anii 1950 şi 1970.
In 1970 vînzările cu amănuntul au crescut
faţă de 1965 cu 51%, iar mărfurile neali-
mentare cu 55%. Totalul desfacerilor se
ridica in 1970 la 3,8 miliarde de lei. Vin-
zările cu amănuntul reprezentau 3,90;o
din volumul desfacerilor pe ţară, mărfu­
rile alimentare 4.0o/o, alimentaţia publică
3,90/0, mărfurile nealimentare 3,9%. Din
totalul vinzărilor cu amănuntul pe judeţ
36,60fo reprezentau. mărfurile alimentare,
13,10fo prin alimentaţia publică şi 50,3%
mărfuri nealimentare.
Vinzările de mărfuri cu amănuntul au
crescut in 1971 cu circa 8% faţă de 1970.
INV ŢAMlNT, CULTURĂ, ARTA. Clujul
este un oroase
tradiţii culturale. s-ar putea aprecia ă litate. In anul şcolar 1971/1972 au func-
ceea ce reprezintă Iaşul pentru Moldova
este Clujul pentru Transilvania. Prima
şcoală orăşenească datează încă din se-
colul al XIV-lea, iar la 1557 apare aici
prima şcoală de stat. La inceputurile se-
colului al XVII-lea funcţionau in oraş 3
şcoli superioare bisericeşti, iar in 1773 a
a luat fiinţă o instituţie şcolară superi-
oară de stat. La Cluj şi-au făcut studii
unii din marii oameni de cultură ai po-
porului nostru : Gheorghe Şincai, Petru
Maior, Gheorghe Lazăr, Avram Iancu şi
alţii.
La inceputul secolului al XIX-lea au
fost construite primul teatru şi primul
conservator de muzică. ln 1827 au apărut
primele societăţi de lectură, care au edi-
tat revistele "Erdelyi Mllzeum" (.,Muzeul
ardelean"), .,Aurora" ş.a., ce desfăşurau o
preţioasă activitate de pregătire a revo-
luţiei din 1848.
ln 1863 au luat fiinţă Academia de drept
şi Institutul de medicină şi chirurgie, in
1869 Institutul de agronomie, iar in 1872,
ca urmare a fuzionării primelor ciouă in-
stitute, a luat naştere Universitatea clu-
jeană, cuprinzind facultăţile de drept, me-
dicină, ştiinţă şi litere. ln această peri-
oadă au apărut impunătoare edioficii eul-
www.cimec.ro
turale : cel al Universităţii (1872), al Bi-
bliotecii universitare (1906), Teatrul Na-
ţional (1906) ; s-au construit licee, clinici
pentru studenţii in medicină ş.a.
Aici au trăit şi lucrat străluciţi savanţi
de renume mondial, ca : Victor Babe~
Emil Racoviţă, care a intemeiat la Cluj
primul Institut de biospeologie din lume,
istoricul Vasile Pârvan, Jânos Bolyai,
Apăczai Csere Janos, Ady Endre şi mulţi
alţii.
Clădite pe o bogată tradiţie, invăţămîn­
tul şi cultura cunosc in anii de după eli-
berare un mare avint. Azi !şi desfăşoară
activitatea in Cluj eminenţi oameni de
ştiinţă, cultură, scriitori, artişti români,
maghiari şi de alte naţionalităţi, care
aduc o contribuţie însemnată la dezvol-
tarea ştiinţei, artei şi culturii noastre.
Deosebit de condudente sint cifrele re-
feritoare la invăţămîntul de cultură ge-
nerală, profesional, tehnic şi de specia-
ţionat 555 de şcoli de cultură generalA
şi 26 de licee de cultură generală, la care
au ~06t înscrişi 104 704 elevi, de 2 ori mai
mulţi decit in anul şcolar 1938/1939.
Invăţămîntul profesional, tehnic, de maiş­
tri şi de specializare postliceală a cuprins
32 de şcoli cu 13 132 de elevi. ln cele 14
licee de specialitate au fost inscrişi 5 200
de elevi. Intr-un număr de 4 şcoli de artA
sînt pregătiţi 2 102 elevi. Numărul total
al cadrelor didactice depăşeşte 6 900.
Există in judeţ şcoli generale şi licee sau
secţii ale acestora in cadrul cărora pro-
cesul de învăţămînt se desfăşoară şi in
limba maghiară.
O puternică dezvoltare cunoaşte şi in-
văţămîntul superior. ln anul de invăţă­
mint 1971/1972 in centrul universitar
Cluj funcţionau 6 institute de inv!i.ţăm!nt
superior cu 22 de facultăţi (Universitatea
"Babeş-Bolyai", Institutul politehnic, In-
stitutul medico-farmaceutic, Institutul
agronomic "dr. Petru Groza", Conserva-
torul "Gh. Dima", Institutul de artă plas-
tică). La Universitatea ,.Babeş-Bolyai"
există cursuri care se desfăşoară In limba
maghiară. Numărul studenţilor se ridici
la 21 278, faţă de 4 142 de studenţi cit
consemnau statisticile oficiale fn anul de

învăţămînt 1938/1939. In mod corespun-
zător a crescut şi numărul cadrelor di-
dactice universitare : 1 935 faţă de 443 In
1938/1939. La dispoziţia studenţilor se află
o reţea largă de cămine, cantine, baze
sportive. In urmă cu cîţiva ani s-a dat
in folosinţă "orăşelul studenţesc", complex
social ultramodem. In municipiul Cluj
funcţionează 24 de cămine, In care sint
cazaţi circa 10 000 de studenţi, şi 7 can-
tine, care servesc circa 7 600 de studenţi.
Tot aici funcţionează şi Casa de culturi\
a studenţilor "Gheorghe Gheorghiu Dej".
In Cluj pulsează din plin şi o bogată şi
multilaterală activitate de cercetare ştiin­
ţifică, atit in cadrul instituţiilor de învă­
ţămînt superior, cit şi in institutele
filialelor Academiei R. S. România (insti-
tutele de calcul, de lingvistică şi istorie
literară etc.) şi ale Academiei de ştiinţe
sociale şi politice (Institutul de istorie şi
arheologie, Centrul de studii sociale), in
Institutul de izotopi stabili subordonat
Comitetului de Stat pentru Energie nu-
cleară, Institutul de sănătate publică şi
cercetări medicale, staţiuni experimentale
agricole, Centrul de cercetări şi proiec-
tări pentru minereuri de fier, Institutul
de chimie al Ministerului Invăţămintul•Ji
şi alte institute clo:>!'artamentale. Aici îşi
a('sfăşoară activitatea 47 unităţi dP C('r-
cetare şi laboratoare uzinale, in care lu-
crează 1 550 de persoane, din care 500
sint încadrate în funcţia de cercetători
ştiinţifici.
In judeţulCluj activează numeroase in-
stituţii culturale, municipiul Cluj repre-
zentind o adevărată cetate de cultură. In
Cluj îşi desfăşoară activitatea filiale ale
uniunilor scriitorilor, compozitorilor, ar-
tiştilor plastici, Teatrul Naţional şi Opera
de stat cu un prestigiu recunoscut şi
peste hotarele ţării ; Teatrul şi Opera m.a-
ghiară de stat ; Filarmonica "Gh. Dima",
r:3re are şi o secţie de muzică populară ;
Teatrul de păpuşi, cu secţii in limba
română şi maghiară. Un teatru dramatic
există şi in municipiul Turda. Există şi
o staţie radio care emite şi in limba ma-
gh:ară.
In judeţ funcţionează .5 case de culturi\,
404 cămine culturale şi filiale săteşti,
www.cimec.ro
JUDETUL CLUJ 1)~
277 biblioteci publice, o vastă reţea de
cinematografe. O prestigioasă activitate
desfăşoară Biblioteca universitară ; ea cu-
prinde valoroase documente vechi, incu-
nabule şi alte tipărituri rare, stampe şi
ediţii de preţ ale clasicilor români şi strA-
ini, bogate colecţii de hărţi şi reproduceri
de artă ; peste 1 500 000 de volume stau
la dispoziţia cititorilor.
In oraş şi judeţ sint multe muzee, unele
cu bogate tradiţii : Muzeul de artă, orga-
nizat in cel mai mare şi mai frumos edi-
ficiu baroc al oraşului, datind din seco-
lul al XVIII-lea, cuprinde galeriile de
artă naţională şi universală, cu valoroase
opere ale marilor maeştri ai picturii ro-
mâneşti (N. Grigorescu, Şt. Luchian.
I. Andreescu, N. Tonitza, Th. Pallady
etc.) ; Muzeul etnografic al Transilvaniei,
cu o bogată colecţie (circa 50 000 de obi-
ecte) reprezentînd cultura materială şi
spirituală a poporului român şi a naţio­
nalităţilor conlocuitoare din Transilvania
(aici a fost organizată şi o nouă secţie,
Muzeul in aer liber, cuprinzind nu-
meroase consţrucţii rurale - case de lo-
cuit, ateliere, ·biserici etc. - reprezenta-
tive pentru arhitectura populară ardele-
nească) ; Muzeul de istorie a Transilva-
niei, cu un patrimoniu muzeal de peste
100 000 de piese, care înfăţişează istoria
acestei provincii din cele mai străvechi
timpuri. Cuprinde exponate de excepţio­
nală valoare, ca tăbliţele cu semne picta-
grafice din aşezarea neolitică de la Tir-
tăria, vasul de cult dacic de la Sarmize-
getusa, cu ştampilele "Decebalus per Sco-
rilo" ("Decebal fiul lui Scorilo"), colecţiUe
de ceramică şi statuete romane. Lapida-
riul constituie una din cele mai însem-
nate avuţii ale muzeului ; cel roman cu-
prinde in jur de 300 de monumente epl-
grafice şi sculpturale din Dacia traianl,
iar cel medieval - mărturii arhitectonice
din Cluj, şi imprejurimi. Muzeul mal de-
ţine o colecţie de istorie a farmaciei, de
istorie grecească şi de istorie egipteanL
Sint apoi casele memoriale "Octavian
Goga" de la Ciucea şi "Emil Isac" din
Cluj. ·
Mişcarea artistică de amatori are peste
100 de formaţii, 26 de tarafuri, 7 fanfare.
00 JUDETUL CJ.Ul

1. In Uzina .,Unirea"-Cluj
2. Exploatarea minieră de fier la suprafaţă - Căpu~
3. Fabrica de piele şi lncălţăminte Cluj (Interior)
4. La Combinatul de celuloză şi hirtie din Dej
5. Fabrica de ciment din Turda
6. Combinatul de creştere a porcilor de la Bonţida
7. Staţiunea hortlvltlcoUI. din Cluj
4

www.cimec.ro
 IUDB'J'UL CLUI 201

8 9

8. Teatrul Naţional din Cluj (interior)

9. Teatrul maghiar de stat din Cluj
10. Unlversltatea .,Babeş-Bolya!M din Cluj
11. Vedere din Turda
12. La Fabrica de porţelan Cluj
13. Monumentul de la BobUna
14. Port popular din comuna Mărlşel

11 12

www.cimec.ro
202 JUDEŢUL CLUJ
numeroase echipe de teatru de amatori,
de muzică uşoară, brigăzi de agitaţie şi
altele. Multe din ele participă la mani-
festări culturale şi din alte judeţe, ca de
pildA la tîrgul tradiţional de pe Muntele
Găina, judeţul Alba.
In judeţul Cluj, în afară de cotidianul
in limba română "Făclia" şi de cel în
limba maghiară "Igazsâg", mai apar nu-
meroase reviste de cultură în limbile ro-
mânA şi maghiarA : "Tribuna", "Steaua·•,
"Utunk", .,Korunk" etc. In municipiul
Cluj îşi au sediul Editura "Dacia" şi re-
dacţiile teritoriale ale mai multor edituri
din Bucureşti, ca Editura ştiinţifică, Edi-
tura "Kriterion", Editura didacticA şi pe-
dagogică, Editura ,.Ceres".
SANATATEA PUBLICA. Clujul este şi
un puternic centru clinic. Primul spital
datează de prin anul 1366. La sfîrşitul
anului 1971, numărul unitAtilor medicale
era de 22 spitale, 1 sanatoriu T.B.C., 127
de circumscripţii sanitare, 53 de dispen-
sare, 14 policlinici, 16 staţionare de cir-
cumscriptie, 49 de case de naşteri. NumA-
rul paturilor de asistenţă medicalA se ri-
dică la 6 824. In unităţile de sănAtate lu-
crau 4 059 cadre cu pregătire sanitară
medie. 1 835 de cadre cu pregAtire sani-
tarA elementară ; la un medic reveneau
458 de locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. ln cu-
prinsul judeţului sînt 7 cluburi şi 457 aso-
ciaţii sportive cu 389 secţii afiliate la fe-
deraţiile de specialitate pe ramuri spor-
tive. ln aceste unităţi activează peste
9 400 sportivi legitimati, din care 3 ma-
eştri emeriţi ai sportului, 68 maeştri ai
sportului şi 1 388 sportivi de categoria I
şi a II-a. La activitatea competiţională
participă 456 echipe, din care 27 în cate-
goria A, 6 în categoria B, 7 în categoria
C. Se pracrtcă sportul în peste 30 de ra-
miJri, în multe domenii obţinîndu-se per-
formanţe de nivel republican. Numai in
1971 s-au obţinut 21 titluri de campioni
ai Republicii Socialiste România de către
seniori şi 53 de juniori.
Pregătirea sportivilor este asigurată de
478 cadre de specialitate. Activitatea spor-
www.cimec.ro
tivă din 1971, de pildă, se exprimă prin
382 de acţiuni care cuprind 2 650 de com-
petiţii (oficiale şi amicale), din care 52
internaţionale, 660 republicane şi inter-
judeţene, 720 judeţene şi 1 218 concursuri
locale, ceea ce înseamnă 7 competiţii in
medie pe zi. Mulţi dintre sportivii clu-
jeni au obţinut performanţe deosebite la
diverse competiţii naţionale şi interna-
ţionale.
S-a dezvoltat puternic baza materială
sportivă. Pe lîngă stadionul municipal,
cu 30 000 de locuri, şi edificiile de arhi-
tectonică modernă cum sînt : piscina
olimpică şi sala sporturilor, cu 3 000 de
locuri, din Cluj, în ultimii ani au fost date
in folosinţă 3 săli de gimnastică la Cluj
şi Turda, o sală acoperită pentru atle-
tis:n in parcul sportiv al Universităţii
.. Babeş-Bolyai" ; de asemenea, au fost
amenajate 3 terenuri bituminizate, 8 te-
renuri de zgură roşie pentru baschet,
handbal şi volei, 2 bazine de inot in di-
ferite localităţi ale judeţului ; s-au rega-
zonat şi modernizat stadioanele din Dej
şi Gherla (greu afectate după inundaţii).
TURISMUL. Cadrul natural deosebit de
pito-rescafludeţului, ca şi numeroasele
monumente de cultură, artă, istorice şi ale
naturii favorizează dezvoltarea unei acti-
vităţi turistice ample. Cele mal nu-
meroase monumente istorice sint concen-
trate în municipiul Cluj. Ruinele cetăţii,
datind din perioada care a urmat năvă­
lirilor tătare (1241), sint reprezentate prin
fragmente izolate de ziduri. Goticul apare
in veacul al XIV-lea prin monumentala
catedrală Sf. Mihail, a cărei construcţie a
durat peste un veac. Turnul, inalt de
80 m in stil neogotic, a fost construit ln
a doua jumătate a veacului trecut (vechiul
turn mai intii a ars, apoi a fost distrus
în urma cutremurului din 1764). Intere-
sante sint şi Biserica reformati, con-
struită cu sprijinul lui Matei Corvin, ca
şi casa în care s-a născut Matei Corvin,
una din cele mai impunătoare construcţii
laice ale vremii. Perla oraşului o consti-
tuie Grădina botanică, înfiinţată în 1923.

Fiind situată pe o suprafaţă de 14 ha,
dispune de un modern complex de sere
in care se intilnesc cele mai reprezen-
tative exemplare ale florei mondiale. In
incinta grădinii se află şi un valoros mu-
zeu botanic, cuprinzind peste 500 000 de
plante clasate. Muzeul are relaţii de
schimb cu peste 506 de grădini botanice
din lume.
Pe teritoriul judeţului se află şi valo-
roase staţiuni balneoclimaterice : băile
Băiţa, indicate pentru tratamentul reuma-
tismului, a unor boli ginecologice şi afec-
ţiunilor pielii ; băile Cojocna, recoman-
date in tratarea bolilor aparatului loco-
motor, a bolilor ginecologice şi afecţiu­
nilor sistemului nervos ; băile Ocna De-
jului - pentru tratamentul aparatului lo-
comotor, asteniei, debilităţii şi rahitismu-
lui ; băile Someşeni - pentru reumatism,
boli ginecologice, sistem nervos ş.a.
Dintre monumentele naturii, cel mai
mare interes turistic il prezintă Cheile
Turzii, o uriaşă despicătură prin bariera
de calcar cuprinzind numeroase peşteri,
o faună şi floră extrem de bogate. In spri-
jinul dezvoltării turismului s-au construit
- mai ales in ultimii ani - numeroase
cabane, drumuri şi căi de acces.
PER~CTIVE DE DEZVOLTARE. In-
scriindu-se In dmam1smul susţinut al
dezvoltării intregii ţări, judeţul Cluj va
parcurge in actualul cincinal o nouă şi
importantă etapă pe drumul creşterii pu-
ternice a forţelor de producţie şi ridicării
eficacităţii economiei sale. Caracteristica
semnificativă a eforturilor o constituie
punerea pe prim plan a factorilor calita-
tivi ai dezvoltării mockrnizării şi îmbu-
nătăţirii structurii ramurilor economice.
Se va accentua in continuare ponderea
industriei in producţia totală a judeţului,
prin asigurarea creşterii cu prioritate a
acestei ramuri economice, prevlzindu-se
creşterea volumului producţiei industriale
in 1975 de circa 2 ori faţA de 1970 şi de
peste 3 ori in comparaţie cu 1965.
Elementul esenţial al tmbunltăţirii
structurii industriei este ritmul superior
de dezvoltare a ramurilor strins legate de
www.cimec.ro
J U D E Ţ U L CL U J 203
progresul tehnic şi a celor care asigurA
o valorificare superi.'Jară a rezervelor ju-
deţului.
Baza energetică a judeţului se va lărgi
considerabil prin importante amenajări
hidroenergetice, a căror construcţie este
in plină desfăşurare pe Valea Someşului
Cald.
Dezvoltarea în ritm susţinut a Uzinelor
"Industria sîrmei" din Cîmpia Turzii va
avea o contribuţie importantă la sporirea
produselor metalurgice ale ţării şi îmbu-
nătăţirea structurii acestei producţii.
Industria construcţiilor de maşini se va
dezvolta atît prin sporirea producţiei cu
parametri tehnico-economici superiori In
unităţile existente, cit şi prin punerea In
funcţiune a noi obiective ca, Fabrica de
cazane mici şi arzătoare şi Fabrica de ma-
şlni de rectificat la Cluj. In perioada
actualului cincinal va creşte ponderea
acestei ramuri şi în volumul total de
eport al judeţului.
\Ritmul inalt de creştere a producţiei
industriei chimice va fi asigurat in pri-
mul rind de noile capadtăţi ale Fabricii
de medicamente "Terae_!a" din Cluj şi Uzi-
nei chimice din Turda._/
Bogatele rezerve naturale ale judeţului
necesare industriei materialelor de con-
strucţii vor fi valorificate superior prin
Combinatul de produse din ceramică fini
pentru constructii ridicat la Cluj, moder-
nizarea capacitătilor de producţie existen-
te in diferite localităţi concomitent cu
lărgirea gamei produselor, indeosebi a
celor destinate populaţiei.
Creşteri lnsemnate sint prevăzute şi
pentru celelalte ramuri ale industriei, in-
deosebi pentru industria uşoară şi ali-
mentară care vor cunoaşte un dinamism
pronunţat pe baza diversificării perma-
nente şi rapide a producţiei in pas cu ce-
rinţele sporite ale consumatorilor.
In agricultura judeţului va fi accelerat
procesul de dezvoltare intensivă şi de mo-
dernizare, in principal prin mărirea canti-
tăţilor de îngrăşăminte aplicate, extin-
derea suprafeţelor irigate, utilizarea unor
soiuri de mare productivitate şi creşterea
gradului de mecanizare a lucrărilor agri-
cole. Ţinînd seama de condiţiile judeţului
201 JUDEŢUL CLUJ

Cluj, planul cincinal prevede dezvoltarea tente. Obiectivele industriale, agricole, de

unui puternic sector zootehnic, in prin-
cipal prin crearea de noi complexe zo-
otehnice de tip industrial atit in unităţile
agricole de stat cit şi in cooperativele
agricole de producţie.
Paralel cu dezvoltarea producţiei, per-
fecţionarea şi modernizarea ramurilor
economiei judeţului, atenţia se va . in-
drepta spre îmbunătăţirea in continuare
a repartizării teritoriale a forţelor de pro-
ducţie. Oraşe ca Huedin şi Gherla, sau
municipiul Dej vor cunoaşte o dezvoltare
economică mai susţinută decit pînă acum
prin construirea de noi intreprinderi şi
secţii Industriale şi dezvoltarea celor ex!s-
prestări de servicii şi social-edilitare pre-
văzute in următorii ani, vor crea condiţii
pentru transformarea unor localităţi ca
Gilău, Călăţele, Aghireşu, Apahida, Moctu,
B<Jnţida, Pantlceu, Iara fn centre social-
economice puternic dezvoltate.
Vor avea loc numeroase acţiuni menite
să contribuie la ridicarea şi înfrumuse-
ţarea tuturor localităţilor, extinderea re-
ţelei .de drumuri, lărgirea şi modernizarea
reţelei comerciale, îmbunătăţirea condiţi­
ilor de locuit, dezvoltarea activităţilor so-
cial-culturale, valorificarea complexă a
zonelor turistice şi de agrement.

JUDEŢUL CLUJ

cu reşedinţa tn municipiul Cluj

MUDlelpll : 3. Oraşe : 3. Localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor : H. Comune : 74
(diD care suburbane : 5). Sate : 420.

A. M U N 1 C 1 P II

1. MUNICIPIUL C L U .J
11. MUNICIPIUL D E J, LocalitAti componente ale municipiului : 1. D E J ; 2. Ocna Dejului ;
3. Peştera ; 4. Pintic ; 5. Şomcutu Mic. Comune suburbane. 1. Comuna CUZDRIOARA. Sate
componente ale comunei suburbane : 1. CUZDRIOARA ; 2. Mlnlşturel ; 3. Valea G!rboulul.
2. Comuna JIClnŞU DE JOS. sate componente ale comunei suburbane : 1. ncmşu DE
JOS ; 2. Codor ; 3. Jlchişu de Sus ; t. Ş!gAu ; 5. TArpiu ; 3, Comuna MICA. Sate componente
ale comunei suburbane : 1. MICA ; 2. D!mbu Mare ; 3. MAnAstirea ; t. N!reş ; 5. SinmAr-
ghita ; 8. Valea Clreşoll ; 7. Valea Luncll.

ni.l'IIUNICIPIUL TUB DA, Comune suburbane: 1, Comuna MIHA.I VITEAZU. Sate compo-
nente ale comunei suburbane : 1. MIHAI VITEAZU ; 2. Cheia ; 3. Corneştl. 2. Comuna SAN-
DULEŞTI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. SANDULEŞTI ; 2. CopAceni.

B. ORAŞE

1. Ora~ul CI M P 1A T U B Z Il,
~. oraşul G B E B L A. LocalltAţi componente ale oraşului : 1. G B E B LA ; 2. Blliţa ; 3. H.lş­
date ; 4. Slllvaş.

3. oraşul B U E D 1 N, LoealltAţi componente ale oraşului : 1. B U E D 1 N ; 2. Bicălatu.

C. COMUNE

1. Comuna AGHIREŞU. Satele componente : 1. AGlUREŞU ; 2. Aghlreşu-Fabr!cl ; 3. Arghlşu :

4. Bă.gara ; 5. Dineu ; 6. Dorolţu ; 7. Inucu ; 8. Leghia ; 9. MacAu ; 10. Tlcu ; 11. Ticu-Colonle.
2. Comuna AITON. Satele componente : 1. AITON ; 2. Rediu. 3. Comuna ALUNIŞ. Satele com-
ponente: 1. ALUNIŞ; 2. Corneni ; 3. Ghirolt; 4. Pruneni; .5. Vale. t. Comuna APAHIDA.
Satele componente : 1. APAHIDA ; 2. Bodrog ; 3. C1mpeneşti ; 4. Corpadea ; 5. Dezmir ; 6. Pata ;
7. Slnnlcoarl!. ; 8. Sub CoastA. 5, Comuna AŞCJULEU. Satele componente : 1. AŞCHILEU

www.cimec.ro
MARE ; 2. Aşchileu Mic ; 3. Cristorel ; 4. Dorna ; 5. Fodora. 6. Comuna BACIU. Satele com-
ponente : 1. BACIU ; 2. Coruşu ; 3. Mera ; 4. Popeşti ; 5. RAdala ; 8. SAllştea Nouă ; 7. su-
N'agu, 7. Comuna BAIŞOARA. Satele componente : 1. BAIŞOARA ; 2. FrAslnet ; 3. Moara de
pădure ; 4. Muntele Bălşorl1 ; 5. Muntele Bocului ; 8. Muntele Cacovel ; 7. Muntele F111i :
R. Muntele Săcelulu1 ; 9. SAcel. 8. Comuna BELIŞ. Satele componente : 1. BELIŞ ; 2. Bălceşti ;
3. Dealu Botll ; 4. Glurcuţa de Jos ; 5. Glurcuţa de Sus ; 8. Poiana Horea ; 7. Smlda. 9. Co-
muna BOBlLNA. Satele componente : 1. BOBlLNA ; 2. AntAş ; 3. Băbdlu ; 4. Blidăreştl ;
~- Cremenea ; 6. Maia ; 7. Oşorhel ; 8. Prun! ; 8. Răzbunenl ; 10. SuarAş ; 11. VUcelele. 10. Co-
muna BONŢIDA. Satele componente : 1. BONŢIDA ; 2. Coasta ; 3. Răscruci ; 4. TA.uşenl.
li. Comuna BORŞA. Satele componente : 1. BORŞA ; 2. Borşa-CAtun ; 3. Borşa-Crestala ; 4. Ciu-
mâfaia ; 5. Glula. 12. Comuna BUZA. Satele componente : 1. BUZA ; 2. Rotunda. 13. Comuna
CAIANU. Satele componente : 1. CAIANU ; 2. BArA! ; 3. CAlanu Mic ; 4. Călanu-VamA. ;
5. Vaida-camăraş ; 6. VAlenl. 14. Comuna cALARAŞI. Satele componente : 1. CALARAŞI ,.
2. Bogata; 3. CălAraşl-Gară. 15. Comuna CALAŢELE. Satele componente: 1. CALAŢELE ;
2. Călata ; 3. Dealu Negru ; 4. Flnclu ; 5. VAlenl. 16. Comuna CAMARAŞU. Satele componente :
1. CAMARAŞU ; 2. NAolu ; 3. Slmbolenl. 17. Comuna CAPUŞU MARE. Satele componente :
l. CAPUŞU MARE; 2. Aglrblclu; 3. Bălceşti ; 4. CApuşu Mic; 5. DlngAu Mare ; 6. Dtngău
Mic ; 7. Dumbra,;a ; 8. PAnlcenl ; 9. Straja. 18. Comuna CAŞEIU. Satele componente : 1. CA-
ŞEIU ; 2. comorlţa : 3. Coplean : 4. Custura : 5. GlrbAu Dejulu1 : 8. Guga ; 7. Leurda ; 8. Ru-
gAşeştl ; 9. SălAtruc : 10. urtşor. a. comuna CATINA. Satele componente : 1. CATINA ;
2. Copru ; 3. Feldioara ; 4. Hagău ; 5. Hodaie ; 6. Valea CaldA. 20. Comuna CEANU MARE. Satele
~omponente : 1. CEANU MARE ; 2. Andicl ; 3. Bolan ; 4. Bolduţ ; 5. Clurgău ; 6. Dosu Napului ;
7. Finaţe ; 8. HodAI-Bolan : 8. Iacobenl ; 10. Morţeşti ; 11. Stlrcu ; 12. Strucut ; 13. Valea lui Cat!.
21. Comuna CHINTENI. Satele componente : 1. CHINTENI ; 2. Deuşu ; 3. Felurdenl ; 4. Măclcaşu ;
5. Pădurenl ; 6. Satu Lung : 7. SAllştea Veche : 8. SlnmArttn ; 8. Vechea. 2Z. comuna CHIUEŞTI.
Satele componente : 1. CHIUEŞTI ; 2. Dosu Brlcll ; 3. Huta ; 4. MAgoaja ; 5. Strlmbu ; 8. Valea
CAşeielulul ; 7. Valea lui Opriş. 23. Comuna CIUCEA. Satele componente : 1. CIUCEA ; 2. Bucea ;
3. Negreni ; 4. Prelucele ; 5. VInAtori. 24. comuna CIURn.A. Satele componente : 1. CIURILA ;
2. Fllea de Jos ; 3. Fllea de sus ; 4. PAdurenl : 5. Prunlş ; 6. SAUcea ; 7. SAUşte ; 8. Şutu. zs. co-
muna ClŢCAU. Satele componente : 1. ClŢCAU ; 2. Muncel; 3. SAllşca. 26. Comuna COJOCNA.
Satele componente : 1. COJOCNA ; 2. Boj-CAtun ; 3. Boju ; 4. Cara ; 5. Hucl ; 8. Iuriu dP
Cîmpie ; 7. Moriştl; 8. Straja. 27, Comuna CORNEŞTI. Satele componente: 1. CORNEŞTI :
2. Birlea ; 3. Igriţla : c. Lujerdiu ; 5. MorAu : 6. Stolana ; 7. Tlocu de Jos : 8. Tlocu de Sus :
9. Tloltlur. 28. Comuna DABlCA. Satele componente : 1. DABlCA ; 2. Luna de Jos ; 3. P!glişa.
29. Comuna FELEACU. Satele componente : 1. FELEACU ; 2. Casele Miceştl ; 3. Gheorghleni ;
4. SărAdlş; 5. Vllcele. 30. Comuna FIZEŞU GHERLII. Satele componente: 1. FIZEŞU GHERLII :
2. Bonţ ; 3. Lunea Bonţulul ; 4. Nlcula ; 5. SAcAlaia. 3L Comuna FLOREŞTI. Satele compo-
nente : 1. FLOREŞTI ; 2. Luna de Sus; 3. Tăuţl. 32. Comuna FRATA. Satele componente :
1. FRATA ; 2. Berchieşu ; 3. Oaş ; 4. Olariu ; 5. PAdurea Iacobenl ; 6. Poiana FrAţii ; 7. RAzoare ;
H. Soporu de Clmple. 33, Comuna GEACA. Satele componente : 1. GEACA ; 2. Chiriş ; 3. Lacu ;
4. Legii ; 5. Pu1n1 ; 6. Sucutard. 34. Comuna GILAU. satele componente : 1. Gn.Au ; 2. so-
meşu Cald ; 3. Someşu Rece. 35. comuna GlRBAU. Satele componente : 1. GlRBAU ; 2. Cor-
neştl ; 3. Nădăşelu ; 4. Vlştea ; 5. Turea. 36. Comuna IARA. Satele componente : 1. IARA ;
2. Agriş ; 3. Borzeştl ; 4. Buru ; 5. Cacova Ierli ; 6. FAgetu Ieri! ; 7. Lungeştl. ; 8. Maşca ; 9. Mii-
gura Ieri! ; 10. Ocollşel ; 11. surduc ; 12. Valea Agrlşulul ; 13. Valea Vadulul. 37. Comuna
ICLOD. Satele componente : 1. ICLOD ; 2. FundAtura ; 3. Iclozel ; 4. Llvada ; 5. Orman.
38. Comuna IZVORU CRIŞULUI. Satele componente : 1. IZVORU CRIŞULUI ; 2. NadA.şu ;
3. Nearşova ; 4. Şaula. 39, Comuna JUCU. Satele componente : 1. JUCU DE sus ; 2. Gădl!!in :
3. Juc-Herghelle ; 4. Jucu de Mijloc ; 5. Vlşea. 40. Comuna LUNA. Satele componente : 1. LUNA ;
~. Gllgoreştl ; 3. Luncanl. U. Comuna MAGURI-RACATAU. Satele componente: 1. MAGURI-
RACATAU ; 2. MAguri; 3. Muntele Rece. 42. Comuna MANASTIRENL Satele componente :
1. MANASTIRENI ; 2. Ardeova ; 3. Bedeclu ; 4. Blca ; 5. Dretea ; 6. MAnAşturu Românesc.
43. Comuna MARGAU. Satele componente : 1. MARGAU; 2. Boclu; 3. Butenl; 4. Ciuleni ;
~. Răchiţele ; 6. Scrind-FrAslnet. U. Comuna MARIŞEL. Satele componente : 1. MARIŞI:L.
45. Comuna MINTIU GHERLII. Satele componente : 1. MINTIU GHERLII; 2. Buneştl ; 3. NimR ;
4. P&durenii ; 5. Petreştl ; 6. Salatlu. 46, Comuna MOCIU. Satele componente : 1. MOCHJ ;
2. Boteni ; 3. ChesAu ; 4. Crlşenl ; 5. Falca ; 6. Ghlrlşu RomAn ; 7. Roşlenl ; 8. Turmaşl ; 9. zo-
renii de Vale. 47. Comuna MOLDOVENEŞTI. Satele componente : 1. MOLDOVENEŞTI ; 2. Bă­
deni : 3. Pletroasa ; 4. Plăleştl ; 5. Podenl ; 6. Stejeriş. 48. Comuna PALATCA. Satele co:n-
ponente : 1. PALATCA ; 2. BAgaclu ; 3. Mureşen!J de Clmple ; 4. Petea ; 5. Sava. 49. Comuna
PANTICEU. Satele componente : 1. PANTICEU ; 2. CAtl!llna ; 3. Cubleşu Someşan ; 4. Dîrja ;
5. Sărata. 50: Comuna PETREŞTll DE JOS. Satele componente : 1. PETREŞTII DE JOS ;
2. Crăeşti ; 3. Delenl ; 4. Llvada ; 5. Petreştll de Mijloc ; 6. Petreştll de Sus ; 7. Plaiuri. 51. co-
muna PLOSCOŞI. Satele componente : 1. PLOSCOŞI ; 2. Crall1t ; 3. Lobodaş ; 4. Valea Florilor.
52. con: una POIENI. Satele componente·: 1. POIENI ; 2. Bologa ; 3. Cerbeştl ; 4. Hodişc: ;

www.cimec.ro
203 J UDE TU L CLUJ

5. Lunea Vlşagului ; 6. Morlaca ; 7. Tranlşu ; 8. Valea DrAganulul. 53. Comuna RECEA-CRIS-

TUR. Satele componente : 1. RECEA-CRISTUR ; 2. CAprloara ; 3. Ciubanca ; 4. Ciubâncnţa ;
5. Elclu ; 6. Eseu ; 7. Jurca ; 8. Osol ; 9. Pustuţa. 54. Comuna RISCA. Satele componente :
1. RIŞCA ; 2. Dealu Mare ; 3. LApuşteştl ; 4. MArceştl. 55. Comuna SACUIEU. Satele compo-
nente : 1. SACUIEU; 2. Rogojel ; 3. Vlşagu. 56. COmuna SAVADISLA. Satele componente :
1. SAV ADISLA ; 2. Flnlşel ; 3. Hâşdate ; 4. Llta ; s. Lltenl ; 8. Stolna ; 7. Vâllşoara ; 8. Vlaha.
i7. Comuna SIC. Satele componente : 1. SIC. SI. Comuna SINCRAIU. Satele componente :
1. SINCRAIU ; 2. Alunlşu ; 3. BrAlşoru. 4. Domoşu ; S. Hortacea. 59. Comuna SlNMARTIN.
Satele componente : 1. S!NMARTIN ; 2. Ceaba ; 3. Cutca ; C.~ D!Viciorll Marl ; 5. D!Viciorll
Miel ; 6. Mâhal ; 7. Slmboleni ; a. Tlrguşor. 10. comuna SlNPAUL. Satele componente :
1. SINPAUL ; 2. Berlndu ; 3. Mlhâieştl ; 4. sumurducu ; 5. Şardu ; 6. Topa Mică. 61. Comuna
SUATU. Satele componente : 1. SUATU; 2. Aruncuta; 3. Dlmburlle. 62. Comuna TRITENII
DE JOS. Satele componente : 1. TRITENII DE JOS ; z. Clapa ; 3. Colonia ; 4. Pâdurenil ;
5. Trltenii de Sus ; 6. Trltenil-Hotar. 63. Comuna TURENI. Satele componer;~te : 1. TURENI ;
2. Ceanu Mic ; 3. Comşeştl ; 4. MArtlneşU ; s. Mlceştl. M. COmuna TAGA. Satele componente :
l. TAGA ; 2. NAsa! ; 3. Slntejude ; 4. Slntejude-Vale ; S. Slntloana. GS. Comuna UNGURAŞ.
Satele c_omponente : 1. UNGURAŞ ; 2. Batin ; 3. Daroţ ; 4. Slcfa ; 5. Valea Unguraşului.
66. Comuna VAD. Satele componente : 1. VAD ; 2. Bogata de Jos ; 3. Bogata de sus ; 4. C.:ilna ;
5. Cetan ; 8. Curtuluşu Dejului; 7. Valea GroşUor. 67. Comuna VALEA IERII. Satele com-
ponente : 1. VALEA IERII; 2. Cerc; 3. Plopi. U. Comuna VIIŞOARA. Satele componente:
1. VIIŞOARA ; 2. Urca. 68. Comuna VULTURENI. Satele componente: 1. VULTURENI; 2. Bâ-
buţlu ; 3. BAdeştl ; 4. Chidea ; 5. FAurenl ; 8. ŞolmenL

La definitivarea textului au colaborat : Alexandru Cucu, Dezideriu Ldszl6ffy.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL CONSTANŢA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Con-
stanta se află situat în jumătatea sudică
a Dobrogei, învecinindu-se la est cu
Marea Neagră, la vest cu judeţul Ialo-
miţa, la nord cu judeţele Brăila şi Tul-
cea, iar la sud delimitează graniţa
R. S. România cu R. P. Bulgaria.
Are o suprafaţă de 7 055 km2, ocupin1
s11b acest aspect locul 9 între judeţele
ţării.
RELIEFUL se prezintă sub forma unui
podiş tabular - Podişul Dobrogei
uşcr înclinat de la sud spre nord, către
Valea Carasu şi dinspre Dunăre spre ţăr­
mul Milrii Negre.
f,Jcătuit dintr-o temelie de calcare şi
gresii, acoperit în cea mai mare parte Cll
o pătt:ră groasă de loess, Podişul Dobro-
gei prezintă versanţi abrupţi spre Dunăre
şi mare, interf1uvii larg vălurite şi plane,
cu înălţimi medii cuprinse intre 100 şi
200 m. Partea cea mai joasă se află
in zona centrală, între Cernavodă şi Con-
stanta. de-a lungul văii Carasu. a cărei
albie largă şi cu maluri înalte, mărginită
de Podişul Dorobanţului la nord, Podişul
Cobadinului şi Podişul Negru Vodă la sud,
are caracterul unei imersiuni intre panta
văii, care coboară spre Dunăre şi panta
reliefult:i care coboară de la Dunăre spre
mare.
Văile adincite din zona litoralului mării
au gurile transformate in limane mari-
time, închise de perisipuri, care au favo-
rizat apariţia unor staţiuni balneare.
www.cimec.ro
CLIMA are caracter c0ntinental cu
nuanţe excesive. Verile sint in general
fierbinţi şi uscate, iar iernile reci. Tem-
peraturile medii anuale variază intre 10"
in nord şi 11 o in sud. Media lunii celei
mai reci - ianuarie - nu coboară pe li-
toral niciodată sub 0°, în timp ce în zona
continentală atinge -1°. Maxima absolută
a fost de 42,2° in 1945 la Cernavodă, iar
minima absolută de -33,1° în 1942 la Mur-
fatlar.
, Vinturile sint puternice, fiind domi-
nante cele din nord-est. Au acţiune ne-
gativă asupra culturilor agricole.
Ploile cad rar şi sînt neuniform repar-
tizate pe teritoriul judeţului (sub 400 mm
pe litoral şi peste 400 mm in părţile cen-
trală şi vestică). Cea mai mare cantitate
de precipitaţii se înregistrează în lunile
mai şi iunie, iar cea mai redusă în lunile
iulie, august şi septembrie.
HIDROGRAFIA. Reţeaua de ape se ca-
racterizează prin rîuri scurte, care seacă
in anotimpul cald ; mai importante sint
cele din partea nordică a teritoriului :
Casimcea şi Cara.c;u.
Intre Dunăre şi mare se găsesc limane
instalate la gurile rîurilor miel (Buceag,
Oltina, Mîrleanu, Vaderoasa, Cochirleni,
spre Dunăre şi Taşaul, Siutghiol, Techlr-
ghiol, MangoJ.lia, Tatlageac, Tăbăcărie şi
Agigea spre mare). Unele dintre acestea
au o mineralizare ridicată, fiind folosite
in tratamentul balnear CTechirghiol, Nun-
taşi).
208 .JUDEŢUL CONSTANTA
SOLURILE sint dispuse in zone orientate
in direcţia nord-sud. Cele mal răspîndite
sint cernozlomurile carbonatice, care
ocupA zona centralA, şi soiurile bâ.lane,
întîlnite mat ales in partea de vest. Cer-
noziomurile şi cernoziomurile levigate .>e
gAsesc, în general, in partea de est, pe re-
lieful mai tnalt. Sub aspectul insuşirilor
fizice şi hidrografice, acestea sint soiuri
optime pentru aplicarea irigaţiilor, deoa-
rece au o porozitate ridicatA, permeabili-
tate optimă şi capacitate ·sporitA de reţi­
nere a apei.
RESURSELE NATURALE ALE :SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Bogăţiile subsolu-
lui constau din minereuri de fier (Palazu
Mare), şisturi verzi (Sibioara), calcare
(Piatra, Topalu, Medgidia, Cheia, Lumi-
nita, Corbu, Hirşova etc.), argile cao-
linoase (Ţibrin, Gherghina, Cuza Vodă,
Tortomanu, Mircea VodA etc.), diatomite
(Adamclisi), porfire (Istria), roci fosfatice
(Peştera, Ivrinezu), ape minerale sulfu-
roase, sărate (Topalu, Mangalia, Techir-
ghiol, Nuntaşi etc.) şi altele.
Vegetaţia spontană este reprezentată in
colţul sud-vestic al judeţului prin pAduri
de stejar brumăriu şi girniţă.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Cele mai vechi urme omeneşti de
pe teritoriul judeţului Constanta datează
din paleolitic. Ele au fost găsite în peşte­
rile de la Gura Dobrogei. Urme din neo-
liticul vechi, datind din perioada 5500-
3500 i.e.n. au fost descoperite la Cerna-
vodă, din neoliticul mijlociu (circa 3500-
2800 î.e.n.) la Hirşova, Iar din neoliticul
superior (circa 2800-1900 i.e.n.) la Med-
gidia. Sfirşitul neoliticului corespunde cu
perioada unor mari şi importante trans-
formări economice-sociale, etnice şi cul-
turale pe teritoriul Dobrogei, transformări
atestaţe de descoperirile arheologice.
Din ultima perioadA a bronzului (1300-
1150 i.e.n.) sint cunoscute citeva depozite
de bronz (comuna Nicolae Bălcescu, Con-
stanta, Techirghioll.
www.cimec.ro
Legăturile comerciale stabilite intre
autohtonii geto-daci, care populau acest
teritoriu, şi negustorii navigator! ai mă­
rilor sudului au favorizat dezvoltarea
unor importante centre comerciale pe
ţărmul Mării Negre. Vestigiile arheologic~
atestă că la sfîrşitul secolului al VII-lea
milesienii au întemeiat prima lor colonie
- Histros - în Golful Sinoe. Cu un secol
mai tirziu a fost întemeiată cetatea Calla-
tis (Mangalia de azi) care deţine, încc;,Jînd
din secolul al III-lea i.e.n., hP.gemonia şi
asupra Histriei. Intre aceste cetăţi s-a ex-
tins o întreagă reţea de aşezări, mtre
care amintim oraşul Tomis, întemeiat
pe locul actualului oraş Constanţa. In pri-
mele secole de existenţA, Tomisul a cu-
noscut o dezvoltare mai redusă decit Hls-
tria şi Callatis, fiind un timp dependent
de acesta din urmă. Obţinerea Indepen-
denţei (mijlocul secolului al III-lea i.e.n.l
a însemnat pentru Tomis cale liberă spre
o dezvoltare rapidă.
Intre anii 62 şi 44 î.e.n., întreaga Do-
broge devine parte integrantă a statului
dac condus de Burebista. Către sfîrşitul
secolului 1 i.e.n. (anii 29-27) s-a instau-
rat stăpînirea romană asupra Dobrogei,
care a durat peste şapte secole.
Situaţia economicA a cetăţilor pontice.
precum şi a populaţiei a fost puternic in-
fluenţată de invazia unor popoare migra-
toare (goţi, huni, avari, slavi).
In perioada de descompunere a orin-
duirii sclavagiste s-au menţinut legăturile
dintre populaţia daco-romană de pe cele
două maluri ale Dunării, asigurîndu-se,
în acest fel, o dezvoltare unitară a
populaţiei autohtone.
La sfîrşitul secolului al XIV-lea (1388)
întreaga Dobroge face parte din Ţara
Românească, condusă de Mircea cel Bă­
trîn, care se intitula domn peste "ambele
maluri" ale Dunării "pînă la Marea ·cea
Mare".
In 1416 aceste ţinuturi ao. intrat sub
stăpînirea turcească, ele revenind Româ-
niej. în urma războiului pentru indepen-
denţă (1878). •

In 1912, judeţul Constanta a fost mar-
torul unor evenimente importante, care
au culminat cu marea grevă a muncito-
rilor şi hamalilor din portul Constanţa. In
1920, muncitorimea constinţeanA a luat
parte la greva generală ce a cuprins in-
treaga ţară. In timpul celui de-al doilea
război mondial, oamenii muncii din ju-
deţul Constanta, sup conducerea P.C.R.,
au inscris fapte de luptă revoluţionară,
organizind mari acţiuni de sabotaj impo-
triva regimului fascist, c~le mai multe
avînd loc la Şantierul naval, Uzina elec-
trică, Fabrica "Geta" din oraşul Con-
stanta. precum-şi in alte localităţi.
In lunile iulie-august 1944 au fost or-
ganizate la Constanta formaţiuni patrio-
tice de luptă, care au avut un rol insem-
nat in timpul insurecţie! declanşate la
23 August 1944. La Constanta s-au dat
lupte dîrze cu trupele hitleriste cotropi-
toare.
POPULAŢIA. Judeţul Constanţa, la 1 ia-
nuarie 1972, avea 524 595 de locuitori
(2,5D/o din populaţia intregii ţări). Densi-
tatea populaţiei era de 74,3 locuitori pe
kilometru pătrat, fiind inferioară mediei
pe ţară. Structura populaţiei pe sexe in-
dică o pondere mai mare a populaţiei de
sex masculin (circa 510/a din totalul popu-
laţiei).
Proporţia populaţiei urbane (57,4•/o) evi-
denţiază un nivel relativ ridicat de ur-
banizare comparativ cu al altor judeţe, cit
şi fată de nivelul mediu pe ţară (al
III-lea judeţ pe ţară).
Majoritatea locuitorilor sint români
(circa 91% la recensămîntul populaţiei
din 15 martie 1966).
Natalitatea populaţiei in 1971 a fost de
18,2 născuţi vii la 1 000 de locuitori, mor-
talitatea de 7,2o/00 , înregistrindu-se ~n
spor natural de ll,O%o. In perioada
1966-1971, creşterea absolută a populaţiei
a fost de 58 843 de locuitori.
In 1971 numărul mediu scriptic al sa-
lariaţilor care lucrau in unităţile econo-
mice şi social-culturale din judeţul Con-
www.cimec.ro
.J U D E TU L C O N S T A N TA 209
stanta a fost de 192 400, din care 155 100
muncitori, revenind 357 de wariaţi la
1 000 de locuitori şi 73 de salariaţi din in-
dustrie la 1 000 de locuitori. Numărul sala-
riaţilor a crescut in 1971 faţă de 1965 cu
peste 54 000, iar al muncitorilor cu peste
52 000.
Cea mai mare parte a salariaţilor sînt
concentraţl in ramurile producţiei mate-
riale : industrie (21,5Dfo din totalul sala-
riaţilor), agricultură (16,1 Ofo), construcţii
(18,20fo), circulaţia mărfurilor (14,90fo),
transporturi (11,4%) etc.
LOCALITĂŢILE. In cuprinsul judeţului
Constanta se află un municipiu, 7 oraşe,
49 de comune, din care 4 suburbane, şi
196 de sate.
Municipiul Constanta este reşedinţa ju-
deţului şi se află situat pe ţărmul Măr!!
Negre, fiind cel mai mare port al ţării,
un puternic centru industrial, comercial
şi cultural. Avea la 1 ianuarie 1972 o popu-
laţie de 177 866 de locuitori (fără oraşele
şi comunele subordonate).
Prin portul Constanta, care cunoaşte o
continuă extindere şi modernizare in anii
construcţiei socialiste, trece mai mult de
jumătate din exportul şi importul ţării.
Totodată, este un important port de tran-
zit pentru ţările din centrul Europei.
Este staţiune balneară şi centru arhe-
ologic de seamă, cu numeroase vestigii
greceşti, romane şi bizantine. Oraşul se
află pe locul fostei cetăţi Tomis. Aici a
fost exilat poetUl latin Ovidiu. In 1960
s-au descoperit la Constanta ruinele unui
edificiu comercial datind din secolul I I -
III, iar in 1962 numeroase alte vestigii,
printre care o admirabilă statuie a Fortu-
nei cu zeul Pontus.
Oraşul Eforie, subordonat municipiului
Constanta, este aşezat la sud de acesta,
pe fîşia litorală înaltă dintre lacul Te-
chirghiol şi Marea Neagră, cu ? popul!lţie
stabilă de peste 8 000 de locuitori. Este
format din două staţiuni balneoclima·te-
rice : Eforie Nord şi Eforie Sud, care
asigură anual priml.rea la odihnă• şi tra-
tament a zeci de mii de persoane. Sta-
ţiunile sint importante pentru aerul ma-
 .,. ....o
l\:1

JUDETUL CONSTANTA CI
L c E A .
d
LEGENDĂ t:l
l!'l
Municipiu rejedin(ă de judet +i
d
o Oro1e t"
• Comune
Fronlieră de >lot
n
limilă de judet
o
:z:
lim~ă de comunli r/1
Te~oriul municipiului 1i oro,elor
Teriloriul comunelor >uburbone
- ~
'~
li
il>
:z:
+i
il>
~
o
\. ~

\ "J

<

lJ. l
G

www.cimec.ro A

rin bogat in aerosoli cu calităţi terapeu-
tice, pentru băi de soare, de nisip şi de
nămol.
Oraşul Mangalia, subordonat munici-
piului Constanta, se află pe malul Mării
Negre, la 43 km sud de Constanta. Avea
la 1 ianuarie 1972 o populaţie de 15 431
d~ locuitori. Din malul lacului Mangalia,
care se află in apropierea staţiunii res-
pective, izvorăsc ape sulfuroase hipoter-
male {21 °-28°) cunoscute încă de pe
vremea romanilor şi indicate in trata-
mentul bolilor digestive, reumatice, re-
nale, ginecologice şi ale aparatului loco-
motor. In Mangalia se păstrează valoroase
vestigii de artă antică : fragmente din
zidul de apărare al cetăţii Callatis, un
edificiu din epoca romano-bizantină, ape-
duetul, morminte tumulare etc. Muzeul
din localitate păstrează un important te-
zaur de opere de artă, rezultate din să­
păturile arheologice.
Oraşul Techirghiol, subordonat mumci-
piului Constanta, este situat pe malul
lacului cu acelaşi nume, la sud de Con-
stanta, şi are o populaţie stabilă de circa
11 400 de locuitori. Importanţa sa ca sta-
tiune balneară se datoreşte lacului Techir-
ghiol, care are o suprafaţă de 1 068 ha şi
este separat de mare printr-un ·cordon de
nisip. Prin darea in funcţiune in viitor a
unui mare şi modern complex sanatorial
care se află in curs de execuţie, se vor
pune şi mai mult in valoare proprietăţile
terapeutice ale staţiunii.
Oraşul Năvodari, subordonat municipiu-
lui Constanţa, este o aşezare modernă cu
o populaţie de peste 7 500 de locuitori.
Este renumit prin calitatea produselor
Uzinei de superfosfaţi şi acid sulfurlc
(U.S.A.S.). A devenit cunoseut şi prin fap-
tul că aici există o tabără de pionier! şi
şcolari unde îşi petrec intr-un mod
agreabil vacanţa 5 200 de copil Intr-o
serie {atit din ţara noastră, clt şl de peste
hotare).
Oraşul Medgidia, cu o populaţie la 1
ianuarie 1972 de 35 344 de locuitori, are o
importanţă economică deosebită datorită
marilor intreprinderi industriale republi-
cane care s-au construit şi dezvoltat ln
www.cimec.ro
J UD E Ţ U L C O S S T AS Ţ A 211
anii construcţiei socialismului (Fabrica de
ciment şi produse azbo, Intreprinderea
mecanică de utilaje). Aici mai funcţionea­
ză fabrici de gheaţă, de cărămidă, de pa-
nificaţie, de produse lactate etc.
Oraşul Hîrşova, port vechi la Dunăre, se
află situat in nord-vestul judeţului şi
avea la aceeaşi dată o populaţie de 8 757
de locuitori. Este un important centru
piscicol, dispunind, totodată, de multe ex-
ploatări de calcar şi o întreprindere de
artizanat. In apropiere, la Vadul Oii, se
intinde peste Dunăre un uriaş arc de beton
şi oţel - noul pod, cu o lungime totală de
1 456 m -, simbol al spiritului creator şi
al hărniciei poporului nostru.
Oraşul Cernavodă, cu o populaţie la 1
ianuarie 1972 de 12 828 de locuitori, este
aşezat pe malul drept al Dunării, !a ca-
pătul podului construit peste acest fluviu
între anii 1890 şi 1895 de către inginerul
român Anghel Saligny. Podul, în lungime
de 3 580 m, datorită căii ferate ce-l stră­
bate, constituie principala arteră feroviară
între judeţul Constanta şi marea majori-
tate a localităţilor din ţară.
Comunele judeţului Constanta sînt uni-
tăţi administrative mari, cu o populaţie
medie de 5 048 locuitori. După numărul
de locuitori, comunele judeţului ~ gru-
pează astfel : 30 între 2 000 şi 5 000 de
locuitori ; 17 intre 5 000 şi 10 000 şi 2
peste 10 000 de locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Lipsit in
trecut de industrie, judeţul Constanta se
evidenţiază in prezent printr'-un poten-
ţial industrial relativ ridicat, in care con-
strucţiile de maşini, de utilaj metalurgic,
construcţii şi reparaţii de nave, industria
chimică, a materialelor de construcţii şi
industria alimentară au o pondere însem-
nată.
Agricultura se caracterizează printr-un
inalt grad de mecanizare şi Irigare, fiind
orientată in direcţia culturilor de cimp,
a creşterii animalelor, viticulturii, legu-
miculturii etc.
O altă ramură a economiei judeţului
este pescui tul.
212 J U DE TU L C O N STANTA

Judeţul Constanţa prezintă o impor- In 1971, ponderea producţiei globale a

tanţă deosebită pentru transportul mari- principalelor ramuri industriale in eco-
tim al ţării, portul Constanta fiind con- nomia judeţului şi a ţării se prezenta
siderat "poarta României spre mările şi astfel :
oceanele lumii".
O importanţă economică principală
In procente faţl de:
prezintă litoralul Mării Negre, unde s-a
dezvoltat o puternică bază de odihnă şi producţia producţia
Ramuri ale industriei rlobalii. globali
cură balneoclimaterică, precum şi pen- industriali industriali
pe judeţ a ramurilor
tru turismul intern şi internaţional. pe ţarl
INDUSTRIA judeţului cuprindea in 1971
47 de întreprinderi, din care 30 între- Total industrie 100,0 2,2
diu care:
prinderi de subordonare republicană, 7
Construcţii de ma~ini şi prrlu·
intreprinderi de subordonare locală şi 10 crarea metalelor 19,7 1,6
intreprinderi ale industriei cooperatiste. Chimie 6,7 1,,
Schimbările profunde intervenite in Materiale de construcţii 11,7 7,11
economia judeţului in perioada cincina- Textill 10,9 8,3

lului trecut se datoresc volumului mare

de investiţii alocat din fondurile statului,
care au însumat in această perioadă 15,7
miliarde de lei. In anii 1966-1970 au fost
investite in industrie peste 3,3 miliarde
de lei pentru construirea de noi obiective.
Pe harta industrială a judeţului au apă­
rut in perioada cincinalului 1966-1970
Centrala electrotermică Palas, instalaţia
pentru prepararea cretei Basarab!, o fa-
brică de mobilă şi furnire, o intreprindere
integrată de lină, o fabrică de bere, o fa-
brică de ulei şi alte obiective industriale.
Au fost, de asemenea, mărite, moder-
nizate sau construite noi secţii in unele
întreprinderi : o nouă linie de acid sul-
furie la U.S.A.S. Năvodarl, o instalaţie
pentru hirti-e înnobilată la Fabrica de ce-
luloză şi hîrtie Palas, linii noi pentru fa-
bricarea tuburilor de azbociment la Fa-
brica de ciment Medgidia, o instalaţie de
băuturi răcoritoare Pepsi-Cola la Fabrica
,.Munca" din Ovidiu etc.
Prin intrarea in funcţiune a noilor
obiective industriale, prin dezvoltarea ce-
lor existente, valoarea producţiei globale
industriale a crescut intr-un ritm mediu
anual de 14,20/o, superior mediei pe ţară
(11,90/o). In 1970 s-a realizat in numai 15
?.ile intreaga producţie a judeţului din
anul 1938. Producţia industrială globalii
a crescut cu 1220fo in 1971, faţă de 1965.
Din sporul producţiei globale industriale
a judeţului, 52,10fo s-a realizat pe seama
creşterii productivităţii muncii.
Alimentară 33,9
'·'
In 1971, întreprinderile constănţene au
realizat importante cantităţi de produse,
cu o mare pondere in totalul producţiilor
respective pe ţară : 32.30fo la acid sulfu-
ric, 50,50fo la îngrăşăminte fosfatice şi
23,50fo la producţia de ciment.
A crescut simţitor potenţialul indus-
triei uşoare şi alimentare : întreprinderile
constănţene au realizat in 1971 8,70fo
din producţia pe ţară la ţesături de lină
şi tip lină, 5,20fo din producţia de carne,
3,20fo din producţia de preparate de carne
şi 12,80fo din cea de ulei şi grăsimi vegetale
comestibile.
O largă dezvoltare a cunoscut in ultimii
ani in judeţul Constanta industria locală
şi cooperatistă. Intreprinderea de prefa-
bricate şi materiale de construcţii Con-
stanta, Fabrica de cărămizi Cobadin, In-
treprinderea de prelucrare a lemnului,
Intreprinderea metalurgică ,.Energia", In-
tr~rinderea de producţie alimentară şi
textilă (I.P.A.T.) ş.a. au fost mărite şi
modernizate.
AGRICULTURA. Judeţul Constanta îm-
preună cu judeţul Tulcea (fosta regrune
Dobrogea) rămîn in memoria ţării intregi
ca făcînd parte din "prima regiune in in-
tregime cooperativizată" in 1957.
In judeţul Constanta îşi desfăşoară ac-
tivitatea 14 · intreprinderi agricole de
stat, 146 de cooperative agricole de pro-

www.cimec.ro

ducţie şi 26 de staţiuni pentru mecani-
zarea agriculturii. Suprafaţa agricolă de
care dispunea in 1971 era de 583 701 ha,
din care 194 289 ha reveneau Intreprin-
derilor agricole de stat şi 328 862 ha
cooperativelor agricole.
Agricultura este înzestrată cu un ia-
semnat parc de tractoare şi maşiai agri-
cole pentru mecanizarea lucrărilor agri-
cole. In 1965 reveneau la un tractor
101 ha, iar in 1971 - 80 ha. Aproape
BOOfo din totalul muncilor agricole din in-
treprinderile de stat sint executate me-
canizat. Folosirea unor cantităţi mai mari
· de îngrăşăminte chimice la ha a contri-
buit la obţinerea de recolte bune. Astăzi
mediile reooltelor de griu şi porumb de-
păşesc 2 500 kg şi respectiv 3 400 kg la
hectar.
Judeţul Constanţa ocupă un loc de
frunte intre judeţele ţării in ceea ce pri-
veşte producţia de cereale. tn anul 1971
au fost obţinute 928 225 tone de cereale
boabe, din care 509 316 griu, 371 584 po-
rumb, 110 151 floarea-soarelui, 15 349 sfe-
clă de zahăr. Contribuţia judeţului Con-
stanta la producţia globală de griu a ţării
a fost de peste 10%, la cea de porumb
de circa 50fo, iar la producţia de floarea-
soarelui de aproape 140/o.
Pentru obţinerea unor producţii mari şi
livrarea la fondul de stat a unor canti-
tăţi sporite de porumb, floarea-soarelui,
sfeclă de zahăr, legume, fructe, struguri,
carne, lapte, lină, numeroase unităţi agri-
cole de stat şi cooperatiste din judeţ au
fost distinse cu Ordinul Muncii clasa 1.
O contribuţie deosebită la dezvoltarea
agriculturii judeţului au adus-o cele trei
unităţi de cercetare ştiinţifică : Staţiunea
Experimentală Valu lui Traian, Staţiunea
Experimentală Palas şi Staţiunea Expe-
rimentală Murfatlar, in cadrul cărora s-a
urmărit realizarea unor soiuri de seminţe
de mare randament, ameliorarea raselor
de animale, îmbunătăţirea producţiei vi-
ticole. La Staţiunea Experimentală Valu
lui Traian se fac şi cercetări in legătură
cu comportamentul culturilor in condiţii
de irigare.
Un loc insemnat in economia agrară a
judeţului Constanta ocupA sectorul zoo-
www.cimec.ro
J V D E TV L C O N S T A N Ţ A 213
tehnic ; există vechi tradiţii locale inde-
osebi in ceea ce priveşte cresterea oilor.
La recensămîntul de la inceputul anului
1972, judeţul dispunea de 139 900 de bo-
vine, din care 56 400 vaci, 298 900 de
porcine, 879 000 de ovine, peste 2 000 000
de păsări. La 100 ha de teren arabil, de
păşuni şi fineţe reveneau 25 bovine, 159
ovine, iar la 100 ha teren arabil 60,2 por-
cine.
In cadrul asociaţiilor intercooperatiste
există un complex pentru îngrăşarea ber-
becuţilor, cu o capacitate anuală de
30 000 de capete, 5 complexe pentru în-
grăşarea porcilor, de 105 000 capete, un
complex pentru lngrăşarea tineretului
taurin şi unul pentru creşterea vacilor de
lapte de 5 000 şi respectiv 1 000 capete.
Insemnate realizări s-au Inregistrat şi
in domeniul vitlculturii. Judeţul Con-
stanţa deţine locul al doilea pe ţară (după
judeţul Vrancea) in ceea ce priveşte pro-
ducţia de struguri. Vinurile de la Mur-
fatlar (staţiunea experimentală şi I.A.S.)
au fost in multe rinduri medaliate la con-
cursurile internaţionale de la Montpellier,
Ljubljana, Budapesta, Sofia, Bucureşti
ş. a., obţinînd peste 180 de medal!i. In
cincinalul trecut au fost Infiinţate plan-
taţii noi la Nazarcea, Ostrov, Neptun, OI-
tina, Cochirleni, Medgidia.
Paralel cu întărirea sectorului viticol
s-a dezvoltat şi pomicultura. Printre spe-
ciile de pomi care intilnesc aici condiţii
favorabile de dezvoltare amintim : caişii,
piersicii, gutui!. Principalele zone pomi-
cale sint : Medgidia, Murfatlar, Ostrov,
Mangalia ş. a. Cantităţi însemnate de
piersic! provenind din judeţul Constanta
sint exportate in multe ţări ale lumii.
In 1971 suprafeţele plantate cu vii,
pomi, împreună cu pepinierele viticole şi
pomicole, insumau 23 192 ha, faţă de nu-
mai 3 619 ha existente in 1938.
Şi sectorul legumicol a cunoscut o am-
plă dezvoltare. In 1971, de pildă, supra-
faţa amenajată pentru sere şi salarii era
de aproape 50 ha.
O atenţie deosebitA s-a acordat, de ase-
menea, lucrărilor de irigaţii. Pînă la
sfîrşitul anului 1972 au fost amenajate
pentru irigat in sistemul Carasu 184 000
214 JUDEŢ t: L CON STA N Ţ A
ha. Cantitatea de apă ce trece prin valea
Carasu şi ajunge în sistemul de irigaţii
echivalează cu debitele rîurilor Olt, Jiu,
Arge., şi Ialomiţa la un loc.
In anii următori, agricultura judeţului
Constanta, ca urmare a eforturilor finan-
ciare făcute de statul nostru, va cunoaşte
o şi mai mare dezvoltare. Structura cul-
turilor va fi îmbunătăţită ; un loc prin-
cipal il vor ocupa suprafeţele de legume,
sursă principală de aprovtzJOnare a
populaţiei locale şi turiştilor.
VINATUL ŞI PESCUITUL. In judeţul
Constanta speciile caracteristice pentru
vinat sînt mistreţii (pădurile Băneasa şi
Dumbrăveni), ·căpriorii, iepurii. In pă­
durile de la Hagieni, Dumbrăveni, Mur-
fatlar, Băneasa, Negru Vodă, Talaşman şi
Comorova se întîlnesc fazani. Se mai vî-
nează, de asemenea, raţe, gîşte şi porum-
bei sălbatici, turturici, dropii.
Pescuitul se practică în zona litoralu-
lui maritim, in lacurile şi limanurile Du-
nării şi Mării NegTe. Pescuitul sportiv a
cunoscut in ultimii ani o amploare deose-
bită. Lacurile Tăbă.cărie, Agigea, Siut-
ghiol, unele bălţi din raza oraşului Nă­
vodari etc. sînt puse la dispoziţia pesca-
rilor amatori.
TRANSPORTURILE. Judeţul Constanta
dispune de 330 km de cale ferată, reve-
nind 46,8 km la 1 000 km2• Reţeaua fero-
viară se prezintă sub forma a două axe
care traversează judeţul : prima de la vest
la est (calea ferată dublă Cernavodă­
Constanţa) şi a doua de la sud la nord.
lntre localităţile Negru-Vodă-Medgi­
dia şi spre Tulcea. Legăturile judeţului
cu celelalte judeţe se realizează pe calea
ferată ce traversează Dunărea pe la Cer-
navodă şi pe calea rutieră ce trece flu-
viul in punctul Giurgeni-Vadu Oii. Re-
ţeaua rutieră dispune de 2 911 km de
drumuri, din care 460 km modernizate.
Transportul fluvial este deservit de por-
turile Hirşova şi Cernavodă. Transportul
maritim se face prin portul Constanta.
Cre.,terea continuă a traficului Internaţio­
nal de mărfuri a impus in anii din urmă
unele măsuri de lărgire şi modernizare a
portului Constanta.
www.cimec.ro
S-au construit 5 334 lllo diguri, 13 dane
de diferite adîncimi, 10 ha de platformă
portuară, 8 km drumuri, 35 km căi fe-
rate, 900 m poduri şi pasaje, 10 000 m2
magazii pentru mărfuri generale. Efec-
tuarea tuturor acestor lucrări a creat po-
sibilitatea ca la danele noului port să
pc,ată ancora astăzi nave de mare tonaj.
Au fost adincite bazinele prin dragare.
In anul 1970 volumul mărfurilor trans-
portate cu nave româneşti a fost cu
312,30/o mai mare decît în 1965, realizarea
aceasta fiind posibilă şi ca urmare a în-
zestrării flotei noastre maritime cu noi
nave pentru minereu, ţiţei şi alte mărfuri.
O continuă şi vertiginoasă dezvoltare cu-
noaşte şi Şantierul Naval Constanta. Spo-
rirea capacităţii şi modernizarea treptată
a procesului de producţie a permis exe-
cutarea pe docurile proprii a şlepurilor,
şalandrelor şi şalupelor, a pontoanelor
dormitor precum şi a unor nave de 1 920
tdw. In viitor urmează să se construiască
aici vase de mare tonaj, de peste 50 000
tdw.
ln perspectivă se prevede manrea ca-
pacităţii portului care va trebui să sa-
tisfacă cerinţele unui trafic de cîteva ori
mai intens decît cel actual.
Transportul este efectuat şi pe calea
aerului, prin Aeroportul internaţional
"M. Kogălniceanu".
Dezvoltarea multilaterală a economiei
judeţului a făcut necesară realizarea unor
lucrări de telecomunicaţii, cum ar fi :
semiautomatizarea şi automatizarea cir-
cuitelor telefonice interurbane Constanta
şi a staţiunilor de pe litoral.
COMERŢUL. Dezvoltarea economiei ju-
deţului a avut drept urmare dezvoltarea
reţelei comerciale. In perioada 1965-1970
volumul desfacerii mărfurilor către
populaţie a crescut de 1,64 ori.
In judeţ existau în 1971 2 066 de uni-
tăţi comerciale, din care 1 565 unităţi cu
amănuntul şi 501 unităţi de alimentaţie
publică, la care se mai pot adăuga şi uni-
tăţile cooperaţie! de consum.
Volumul desfacerilor de mărfuri cu
amănuntul prin comerţul socialist a re-

prezentat în 1971 4,575 miliarde de lei,
din care prin comerţul de stat 3,428 mi-
liarde de lei, iar prin comerţul coopera-
tist 1,147 miliarde de lei, ceea ce repre-
zintă o creştere totală faţă de 1950 de
12,9 ori.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anii construcţiei socialiste s-a acordat o
atenţie deosebită dezvoltării învăţămin­
tulul, culturii şi artei. Pentru aceasta a
fost creată baza materială corespunză­
toare.
In anul şcolar 197111972 in tnvlţăm!n­
tul preşcolar funcţionau 247 de grădiniţe
de copii cu 13 862 de copii înscrişi şi
551 de educatoare.
Existau 278 de şcoli, din care 256 de
şcoli generale şi 22 de licee. In aceste
unităţi lucrează 3 771 de cadre didactice,
numărul elevilor înscrişi fiind de 87 306.
In acelaşi an in cadrul judeţului au
mai funcţionat 10 licee de specialitate
(economic, energetic, industrial, de con-
strucţii, agricol, de muzicA, de arte plas-
tice), cu 4 807 elevi şi 259 cadre didactice.
In septembrie 1972 au mai fost înfiin-
ţate 3 licee (de chimie, de marină şi de
alimentaţie publică).
Pentru învăţămîntul tehnic şi tehnic de
maiştri există 8 şcoli, frecventate de
circa 800 elevi. ln învăţămîntul profesio-
nal existau in anul şcolar 1971/1972 13
şcoli cu 266 de cadre didactice şi 4 378
de elevi. Anual, 1 814 elevi stnt pregătiţi
prin sistemul de ucenicie la locul d'!
muncă. ln cincinalul actual, baza mate-
rială a sistemului de invăţămtnt s-a tm-
bogăţit cu 16 localuri şi 215 sAli de clasA.
La Constanţa funcţionează şi un Insti-
tut pedagogic cu 5 facultăţi şi 5 secţii,
unde activează 77 de cadre didactice. In-
stitutul dispune de 22 de laboratoare. In
anul universitar 197111972 au frecventat
cursurile acestui institut 1 279 de studenţi.
Reţeaua învăţămîntului superior s-a îm-
bogăţit în anul universitar 1972/1973 cu
un institut de marină cu două secţii (na-
vigaţie şi electromecanicl navală).
O largă dezvoltare cunoaşte reţeaua
www.cimec.ro
J U D E TUL CONSTANTA 21')
unităţilor culturale. Există
7 case de cul-
tură, 150 de cămine culturale, Inclusiv fi-
lialele săteşti, 211 biblioteci publice cu
peste un milion de volume, 127 cinema-
tografe.
In municipiul Constanta functioneazA 4
teatre (dramă şi comedie, liric, de revistA
şi de păpuşi) ; stnt constituite 5 ansam"'
bluri artistice de amatori. Dintre acestea
"Brîuleţul" şi "Pandelaşul" au obţinut nu-
meroase premii cu prilejul participării la
festivalurile folclorice de peste hotare. La
reţeaua instituţiilor de cultură se mai
adaugă şi numărul mare de muzee : Mu-
zeul arheologic Constanta (cu secţii tn aer
liber la Mangalia, Histria, Adamclisi), Edi-
ficiul roman cu mozaic, Muzeul Marlnei,
Acvariu!, Planetariul, Delfinariul şi Mu-
zeul de artă (cu secţiile de la Topalu şi
Limanu), Muzeul Mării la Constanţa, co-
lecţia Ion Jalea, Muzeul de artă popu-
lară. La Medgidia se află de asemenea
un muzeu de artă. La Constanta mai
funcţionează galeriile de artă plastică, iar
la Mamaia atelierele de artă plastici şi
cerami-că.
In afara cotidianului "Dobrogea Nouă"
şi a unui ziar uzinal "Portul", mai apar :
revista bilunară "Tomis", revista studen-
ţească "Ex-Ponto" şi alte reviste şcolare.
Numărul abonamentelor la radloficare
şi radio a fost in 1971 de 85 521, din care
70 401 numai la radio ; la acestea se mal
pot adăuga şi cele 66 990 abonamente la
televiziune.
SANATATEA PUBLICA. Reţeaua sani-
tară cuprindea in 1971 9 spitale, 7 poli-
clinici (dintre care 3 sezonlere), 2 sana-
torii T.B.C. osteoarticulare, 1 sanatoriu
C'rtopedic, 1 sanatoriu balnear pentru co-
pii, 2 servicii medicale balneare, 46 dls-
pensare de Intreprindere, 28 case de naş­
tere, 34 staţiuni pentru copii, 8 creşe, 2
leagăne de copii, o staţie de salvare, 11
servicii de salvare, o staţie Aviasan.
Numărul paturilor de asistenţă medicalA
era la sfîrşitul anului 1970 de 5 600 (in-
clusiv cele din senatorii). In judeţul Con-
stanta, asistenta sanitară este asiguratA
!16 J V D E TV L C O N STA N T A

www.cimec.ro
 JUDETUL CONSTANTA 211

1. Vedere din portul Constanta

2. Fabrica de celuloză şi hirtie Palas
3. Noua termocentralA din Constanta
t. I.A.S. Murfatlar
5." Berbec merinos de Pa:as
6. Plaja Mamala
7. Litoral la Eforie Nord
8. Cartierul no11 gAri - Constanţa
8. Vechiul monument roman "Tropaeum
Tralani" (secolul al II-lea) de 1&
Adamcllsl

www.cimec.ro
218 J U D E TU L CO N S T A N TA
de 728 medici (la un medic revin 720 de
lQcuitori) şi 2 812 ca-dre me-dii sanitare
(revine un cadru me-diu sanitar la 187 de
locuitori).
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ju-
deţul Constanta există o bază materială
pentru practicarea e-ducaţiei fizice şi a
sportului de masă. Amintim sala sportu-
rilQr, cu 2 400 locuri, stadiQnul de fotbal,
cu peste 20 000 locuri, care rivalizează cu
unele din cele mai moderne obiective de
acest gen -din ţară. Pe lîngă acestea, in
judeţ există, de asemenea, numeroase baze
de antrenament la -dispoziţia cluburilor şi
şcolilor sPQrtive (două cluburi - "Farul"
şi "Ştiinţa" - şi două şc<>li cu cite 13
secţii) şi a celor 224 asociaţii sportive,
din care 35 în întreprinderi, 13 in insti-
tuţii, 3 în cooperativele meşteşugăreşti,
51 la sate, 119 în şcoli. In cele 325 de
secţii sPQrtive afiliate la federaţiile de
specialitate activează 5 453 sportivi legi-
timati, 4 594 sportivi clasificaţi, 1 maestru
emerit, 23 maeştri ai sportului, 2 candi-
daţi maeştri, 224 sportivi de categoria 1.
876 de categoria a 11-a, 1 887 de categoria
a III-a şi 1 586 care fac parte din cate-
goria juniori. In 1971 un număr de 123
de sportivi din judeţ au făcut parte din
loturile naţionale, sportul de performanţă
fiind reprezentat in judeţul Constanţa de
43 echipe participante la campionatele
republicane.
TURISMUL. Litoralul Mării Negre, nu-
meroasele vestigii ale trecutului (cetatea
Histria - una din cele mai vechi rezer-
v.aţii arheoiQgice din ţara noastră, Monu-
mentul triumfal de la Adamclisi, Comple-
xul rupestru de la Murfatlar, Edificiul
roman cu mozaic ce datează din vremea
lui Constantin cel Mare, descoperit pe fa-
leza vechiului port Tomis etc.), precum şi
alte obiective, ca Moscheia din Constanţa,
operele de artă - numeroase sculpturi de
Cornel Medrea, Ion Jalea, Boris Caragea,
Ferrari, Etoore, Oscar Han etc. - de pe
cuprinsul judeţului atrag in fiecare vară
zeci de mii de turişti d.in ţară şi de peste
hotare. De la an la an numărul lor este
www.cimec.ro
in creştere. In 1971, de pildă, şi-au pe-
trecut conce-diul aici peste 2 000 000 de
turişti, din care mai mult de 710 000 în
grupuri organizate prin agenţii de turism.
Pentru satisfacerea cerinţelor mereu
crescînde s-a prevăzut in cincinalul ac-
tual majorarea capacităţii de cazare, care
va ajunge la peste 150 000 de locuri pe
serie.
Investiţiile însemnate din partea statu-
lui au schimbat înfăţişarea tuturor sta-
ţiunilor de pe litoral. O extindere cu
totul -deosebită au cunoscut staţiunile din
nordul oraşului Mangalia, aflate nu nu-
mai pe malul mării dar şi lîngă frumoase
păduri de stejar, populate cu fazani, le-
puri şi căprioare.
Staţiunile Saturn, Venus, Jupiter, Nep-
tun şi Olimp ootalizează 40 600 de locuri.
La Costineşti fiinţează "Tabăra albastră",
care găzduieşte in fiecare serie 2 256 stu-
denţi români şi de peste hotare.
In imediata apropiere a noului cartier
Tomis Nord din Constanţa, intre lacul
Siutghiol şi Marea Neagră, se află staţiu­
nea Mamaia, care are astăzi o capacitate
de cazare de 33 400 locuri. Cele 49 de ho-
teluri şi moteluri, 70 de restaurante,
baruri, bufete şi cofetării, locurile ame-
najate pentru agrement, teatrul de vară,
cinematograful în aer liber, magazinele,
complexele comerciale, bazarul şi tirgul
de vară, toate acestea acoperă o suprafaţă
de 70 ha.
Litoralul a devenit locul preferat pen-
tru vacanţă şi al copiilor. In afară de ta-
berele pentru studenţi, pionieri şi şcolari,
mai funcţionează tabere la : 2 Mai, Vama
Veche, Agigea, Schitu şi în internatele
unor şcoli de pe litoral.
In staţiunea Eforie Nord şi in oraşul
Mangalia funcţionează în tot timpul sa-
natorii balneare şi numeroase hoteluri.
Valorificarea izvoarelor de ape sulfu-
roase şi termale, descoperite recent la
Mangalia, alături de ceilalţi factori natu-
rali (apă salină, nămol) va permite lloo-
ralului românesc să concureze, din punct
de vedere terapeutic, cu zone de mare
tradiţie de pe glob.

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Rea-
lizările obţinute pînă in prezent in dez-
voltarea economică şi social-culturală a
judeţului Constanta sint o chezăşie a fap-
tului că prevederile anilor următori vor
fi înfăptuite cu succes.
Producţia globală industrială va fi la
sfirşitul anului 1975 cu 66,70fo mai mare
faţă de nivelul anului 1970. Producţia
globală agricolă va creşte cu 320/o. Pro-
ductivitatea muncii in industria republi-
cană va fi cu aproape 400fo mai mare faţă
de anul 1970.
Vor fi construite unele obiective noi :
Fabrica de beton celular autoclavizat
Constanta, Fabrica de materiale ceramice
de finisaj pentru construcţii Medgidia_..j
Se vor efectua lucrări de extindere '{(
capacităţilor de producţie la Intreprinde-
rea metalurgică de utilaj Medgidia
J V D E T V L C O N S TA N T A 219
'·
(l.M.U.M.), Fabrica de ciment Medgidia,
Intreprinderea integrată de lînă (I.I.I..),
Intreprinderea "Dobrogeana".
La Şantierele Navale Constanta se vor
construi nave de 60 000 şi 150 000 tdw. Se
vor da in folosinţă noi capacităţi de pro-
ducţie şi la U.S.A.S. Năvodari.
Valoarea mărfurilor ce se vor desface
cu amănuntul prin comerţul socialist va
fi in .1975 de peste 6 miliarde lei.
Volumul exportului va fi de 3,5 ori mal
mare faţă de realizările anului 1970.
Vor fi luate in continuare măsuri pri-
vind dezvoltarea bazei materiale a tnvA-
ţămintului, culturii, precum şi a unitlţi­
lor de ocrotire a sănătăţii.
Toate acestea vor contribui la ridicarea
judeţului Constanta pe noi trepte ale pro-
gresului şi civilizaţiei.

JUDEŢUL CONSTANTA

cu reşedinţa in municipiul Constanţa

Municipii: 1. Oraşe : ;. Localltlţl componente ale munlcip_illor şi ale oraşelor : 17. Comun" : tt
(din care, suburbane: 4). Sate: 196 (din care, aparţin oraşelor: 2).

A. 1\lVNICIPII

1. MVXICIPIUL CONSTANT A. Localltăţl componente ale municipiului : 1. CON-

s T A s Ţ A ; 2. 1\iamaia ; 3. Palazu Mare.
Oraşe ce aparţin de municipiu :
1. Oraşul EFO R 1 E. Localităţi componente ale oraşului : 1. Eforie Sud ; 2. Eforte Nord.
2. Oraşul M A N G A L 1 A.
3. O~aşuJ N A V O DAR l, Localităţi componente ale oraşului : 1. N A V ODA R 1 ; 2. Ma-
maia-Sat.
t. Oraşul TE C H 1 R G H 1 O L. Localităţi componer.te ale oraşului : 1. TE C H 1 R G III O L :
2. Sanatoriul Agigea; 3. Staţiunea zoologicA Marină. Sate ce aparţin oraşului : 1. Aglgea ;
2. Lazu.
Comune suburbane ce aparţin municipiului : 1. Comuna 23 AUGUST. Sate componente ale
co111unei s:.~burbane : 1. 23 AUGUST ; 2. Dulceşti ; 3. Moşnenl. 2. Comuna LIMANU. Sa'e compo-
nente ale comunei suburbane : 1. LIMANU ; 2. Hagieni ; 3. 2 Mai ; 4. Vama Veche. 3. Comuna
OVIDIU. Sate componente ale comwnei suburbane: 1. OVIDIU ; 2. Lwnina ; 3. Poiana. 4. Co-
muna Tl:ZLA. Sate componente ale comunei suburbane : 1. TUZLA ; 2. Costineşti ; 3. Schitu.

B. ORAŞE

1. Oraşul C E R N A V O D A.
2. Oraşul 11 1 R Ş O V A. Loca1Jtlţ1 componente ale oraşului : 1. H 1 R Ş O V A : 2. Vadu Olt.
3. Oraşul M E D G 1 D 1 A. Localltlţl componente ale oraşului : 1. M E D G 1D 1A : 1. Remus
Opreanu ; 3. Valea DacUor.

www.cimec.ro
220 JUDEŢUL CONSTANTA

C. C 01\IUNE

1. comuna ADAMCLISL Satele componente: 1. ADAMCLISI: 2. Abrud ; 3. Haţeg; 4. Urluta:

~. Zorile. 2. comuna ALBEŞTL Satele componente : 1. ALBEŞTI ; 2. Arsa : 3. Coroana : 4. Cotu
VAU ; 5. Vlrtop, 3, Comuna ALIMAN. Satele componente : 1. ALIMAN : 2. Adlncata : 3. Dună·
reni ; 4. Flortlle ; 5. Vlahi. 4. Comuna BANEASA. Satele componente : 1. BANrEASA ; 2. FAurel;
3. Negureni ; 4. Tudor Vladimirescu ; 5. Valea Ţapului. 5. Comuna CASTELU. Satele compo·
nente: 1. CASTELU; 2. Cuza VodA ; 3, Nlsipari. 6, Comuna CERCHEZU. Satele componente :
1. CERCHEZU; 2. CAsdoarele; 3. MAgura; 4. Viroaga. 7. Comuna CHIRNOGENL Satele com-
ponente : 1. CHIRNOGENI ; 2. Credinţa ; 3. Plopeni. 8. Comuna CIOBANU. Satele componente :
1. CIOBANU ; 2, Mioriţa. 8, Comuna CIOCIRLIA. Satele componente : 1. CIOCIRLIA ; 2, Cio·
ciriia de Sus. 10. Comuna COBADIN. Satele componente : 1. COBADIN ; 2. Conacu ; 3. Curcan! ;
4. Negreşt! ; 5. Viişoara. 11. Comuna COGEALAC. Satele componente : 1. COGEALAC ; 2. Co·
!elia ; 3. Fintinele ; 4. Gura Dobrogei ; 5. Rlmnicu de Jos ; 6. Rimnicu de sus ; 7. Tariverde.
U. Comuna COMANA. Satele componente : 1. COMANA ; 2. Casicea ; 3. General ScAri.şoreanu ;
4. r"elinu ; 5. Tl'ltaru. 13. Comuna CORBU. Satele componente : 1. CORBU ; 2. Lumlnlţa ; 3. Vadu.
14. Comuna CRUCEA. Satele componente : 1. CRUCEA ; 2. Bâltâgeşti ; 3. Crtşan ; 4. GAlbiori ;
· 5. Stupina; 6, Şirtu. U. Comuna CUMPANA. Satele componente : 1. CUMPANA; 2. BArâganu;
3. Potirnichea ; 4. Straja. 18. Comuna DELENI. Satele componente : 1. DELENI ; 2. Petroşani ;
3. Pietreni ; 4. Poienlţa ; 5. Şlpote. 17. Comuna DOBROMIR. Satele componente : 1. DOBRO•
MIR ; 2. Cetatea ; 3. Dobromlru din Deal ; 4. Lespezi ; 5. PAdureni ; 6. Văleni. 18. Comuna
G1RLICIU. Satele componente: 1. GIRLICIU. lll. Comuna HORIA. Satele componente: 1. HO·
RIA ; 2. Cloşca ; 3. Ghindâreşti ; 4. Tlchileşt1. 20. Comuna INDEPENDENŢA. Satele compo·
nente : 1. INDEPENDENŢA ; 2. DumbrAveni ; 3, Ftntlna Mare ; 4. Furnica ; 5. Movila Verde ;
6. Olteni ; 7. Tufant. 21. Comuna ION CORVIN. Satele componente : 1. ION CORVIN; 2. Bre·
ben\ ; 3. Cringu ; 4. M1rceşt1 ; 5. Rarlştea ; 6. VUle. 22, Comuna ISTRIA. Satele componente :
1. ISTRIA ; 2. Nuntaşi. 23. Comuna LIPNIŢA, Satele componente : 1. LIPNIŢA ; 2. Canlia ;
3. CarvAn ; 4, Coslugea ; 5. Cutugluc ; 6. Goruni ; 7. Izvoarele. 24. Comuna MERENI. Satele
componente : 1. MERENI ; 2. Clobănlţa ; 3. Lanurile ; 4. M1r1ştea ; 5. Osmancea. 25. Comuna
MIHAIL KOKALNICEANU. Satele componente : 1. MIHAIL KOKALNICEANU ; 2. Oltuz ;
3. Palazu Mic ; 4. Piatra ; 5. Sibloara. 26. Comuna MlliAI VITEAZU. Satele componente :
1. MIHAI VITEAZU ; 2. Sinoie. 27. Comuna MIRCEA VODA. Satele componente : 1. MIRCEA
VODA ; 2. Facila ; 3. Gherghina ; 4. Saligny ; 5. Satu Nou ; 6, Ştefan cel Mare ; 7. Ţlbrlnu.
28, Comuna MURFATLAR. Satele componente : 1. MURFATLAR; 2. Slmlnoc. 28. Comuna
NEGRU VODA. Satele componente : 1. NEGRU VODA ; 2. Darabani ; 3. Grâniceru ; 4. vncele.
30. Comuna NICOLAE BALCESCU. Satele componente: 1. NICOLAE BALCESCU ; 2. Doro-
banţu ; 3. Dropla. 31. Comuna OLTINA. Satele componente : 1. OLTINA ; 2. RAzoare ;
3. Satu Nou ; 4. Strunga, 32, Comuna OSTROV. Satele componente : 1. OSTROV ; 2. AlmalAu :
3. Bugeac ; 4. Esechlot ; 5. Galtţa ; 6. Girltţa. 33, Comuna PANTELIMON. Satele componente :
1. PANTELIMON ; 2. CAlugArenl ; 3. Nlstoreştl ; 4. Panteltmon de Jos ; 5. Runcu ; 8. Vulturu.
34, comuna PECINEAGA. Satele componente : 1. PECINEAGA ; 2. VInAtori. 35. Comuna
PEŞTERA. Satele componente : 1. PEŞTERA ; 2. Ivrinezu Mare ; 3. l'.Tlnezu Mic ; 4. Izvoru
Mare ; 5. Veteranu. 36.. Comuna POARTA ALBA. Satele componente : 1. POARTA ALBA;
2. Nazarcea. 37, Comuna RASOV A. Satele componente : 1. RASOV A ; 2. Coch!rleni. 38. Co-
muna SARAIU. Satele componente : 1. SARAIU; 2. Albina ; 3. Dulgheru ; 4. Stejaru.
39, Comuna SACELE. Satele componente : 1. SACELE ; 2. Traian. 40. Comuna SEIMENI. Sa·
tele componente : 1. SEIMENI : 2. DunArea ; 3. Selmenu Mici. u. Comuna SILIŞTEA. Satele
componente : 1. SILIŞTEA ; 2. Tortoman ; 3. Ţepeş VodA. 42. Comuna TIRGUŞOR. Satele
componente: 1. TIRGUŞOR; 2. Castan; 3. Cheia; 4. Grădina; 5. Mireasa. 43. Comuna Ta-
PALU. Satele componente : 1. TOPALU ; 2. Captdava. 44. Comuna TOPRAISAR. Satele com·
ponente : 1. TOPRAISAR ; 2. Amzacea ; 3, Biruinţa ; 4. Mov1liţa. 45, Comuna V ALU LUI
TRAIAN. Satele componente: 1. VALU LUI TRAIAN.

La definitivarea textului au colaborat : Maria Ctudin, Elvira. Mihăescu, Nicolae

Ţi1ranu. Eugen Vasiliu.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Co-
vasna este situat în partea centrali a
ţării, in zona internă a curburii Carpa-
ţilor. La norcl se învecinează cu judeţul
Harghita, spre nord-est cu Bacău, la est
cu Vrancea, la sud-est cu Buzău, iar spre
sud şi sud-vest cu judeţul Braşov.
Suprafaţa totală a judeţului Covasna
este de 3 705 km 1, reprezentind 1,6•;0 din
teritoriul ţării.
RELIEFUL. Teritoriul judeţului cores-
punde sectorului nord-estic al depresiu-
nii Bîrsei. Aceasta are aspectul unul şes
neted, intins, cu forme domoale care urcă
treptat, prin intermediul unor piemon-
turi, fragmentate de ape, spre rama mun-
toasă înconjurătoare. In partea nordică
intilnim ultimele culml, sudice, ale lan-
ţului vulcanic, aparţinînd masivulul Har-
ghitei de Sud, iar spre sud urmează cul-
mile netede ale Munţilor Bodoc şl Ba-
raolt. Spre est, depreslunea este închisă
de culmile Munţilor Breţcului, iar spre
sud de Munţii Siriului.
CLIMA este moderată, cu veri relativ
calde şl ierni geroase. Temperatura me-
die anuală variază intre 1° In zona lnaltă
din sud şl sud-est şi 7,6° In depresiune.
Temperatura medie a celei mai reci luni
scade sub -8° în zona de munte şl -4,7°
pe şesul depresionar. In anotimpul cald,
temperaturile medii cresc la 16° şi res-
pectiv 18°. Temperatura minimă absolută
a fost de -35,2° (in 1947 la Intorsura
Buzăulu!), iar maxima absolută de 39,3°
www.cimec.ro
COVASNA
(în 1952 la Păpăuţi). Se remarcă frecvente
inversiuni termice in special in anotimpul
rece. Numărul anual de zile cu îngheţ
ajunge la 139 pe fundul depresiunii. Can-
titatea de precipitatii variază Intre 1 200
mm pe rama muntoasă şi 550-600 mm
în zona depresionară. Vinturile dominante
bat din direcţia nord-est cu viteze de
peste 3 mfs. Vîntul local, Nemira, în spe-
cial iarna, produce viscole.
HIDROGRAFIA. Apele judeţului Covas-
na sînt reprezentate de două rîuri prin-
cipale : Oltul in partea vestică şi de Riul
Negru, afluent pe stînga al acestuia, care
drenează toată partea sud-estică a jude-
ţului. Oltul trece prin defileul de la Tuş­
nad, lăsînd de o parte şi de alta o serie
de staţiuni cu ape minerale, în special
carbogazoase cum sînt : Bicsad, Malnaş,
Bodoc, şi iese din judeţ după confluenţa
cu Rîul Negru. Riul Negru îşi adună apele
de pe partea muntoasă a depresiunii,
avînd ca afluenţi mai importanţi Tirlun-
gul şi Zagonul pe rama sudică şi Caşi­
nulln nord.
SOLURILE sint variate. In partea cen-
trală, in depresiune sint larg răspîndite
soluri humico-gleice şi soiuri cernozio-
moide levigate ; la acestea se adaugă, pe
intinderi mai mici, soiuri brune podzo-
lice, iar pe coastele erodate puternic -
regosoluri. In zona muntoasă sint soiuri
brun-gălbui podzolite, brune acide, pod-
zol!ce brune şi aluviale tn lunci.
222 J U D E ŢU L C O V A S :S A
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SwBSOLULUI. Suprafeţe întinse
sint ocupate de vegetaţie spontană, re-
prezentată prin întinse păduri, care ocupă
circa 470Jo din teritoriul judeţului. Pajiş­
tile ocu'Pă suprafeţe importante in zona
montană.
Resursele naturale ale subsolului sint
reprezentate de zăcămintele de lignit
(Virghiş şi Căpeni), minereu de fier (Do-
boşeni), andezit (Bicsad şi Micfalău), gre-
sie (Sinzieni), calcare (Virghiş şi Intor-
sura Buzăului) şi ape minerale carboga-
zoase (Biborţeni, Covasna, Bodoc, Virghiş,
Poian, Malnaş, Vîlcele etc.).
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Acest teritoriu a fost populat
încă din vremuri străvechi, pe cuprinsul
său descoperindu-se urme ale civilizaţiei
din diferitele epoci ale istoriei. Cercetă­
rile arheologice au scos la iveală vestigii
aparţinînd paleoliticului şi neolit!culul,
culturilor Criş, Boian, Cucuteni-Ariuşd şi
Tisa tirzie. Aşezd.ri datind din epoca
bronzului şi care aparţin culturii Glina
III - Schneckenberg au fost descoperite
la Zăbala şi Sfîntu Gheorghe ; iar urme
ale culturii Wietenberg au fost găsite in
numeroase localităţi ca : Sfintu Gheorghe,
Bicsadul Oltului, !meni etc. Perioada de
trecere de la epoca bronzului la prima
vîrstă a fierului este reprezentată de două
mari aşezări aparţinînd culturii Noua, la
Ghidfalău şi Peteni. Aşezările din prima
vîrstă a fierului de la Reci şi Cernat au
furnizat date importante despre trăsătu­
rile caracteristice ale culturii acestei epoci
de pe teritoriul României. Există dovezi
materiale (un mormint cu inventar bo-
gat, descoperit la Sfintu Gheorghe şi
vestita sabie de la Doboli de jos) că
sciţii au trecut prin acest judeţ. Epoca
La-Time dacică este reprezentată prin
numeroase aşezări şi o cetate la Covas-
na, fortificată cu trei incinte de piatră.
In afară de acestea au fost descoperite
şi numeroase tezaure de podoabe dacice
la Ghelinţa, Surcea etc. care dovedesc
inalta măestrie a meşteşugarilor localnici.
Perioada cuceririi romane este reprezen-
www.cimec.ro
tată de lagarele militare de la Comalău,
Breţcu şi Olteni.
Aşezările şi mormintele descoperite la
Sfintu Gheorghe, Reci, Cernat etc. atestA
prezenţa pe aceste meleaguri a strămo­
şilor triburilor germanice - goţii şi tai-
felii. De asemenea venirea slavilor, con-
vieţuirea lor cu populaţia locală, este
dovedită de numeroasele aşezări care da-
tează din a doua jumătate a secolului al
VI-lea e.n. descoperite in ultimii ani 1:1
Angheluş, Cernat, Coşeni, Poian, Sfintu
Gheorghe etc. Urme de cultură materială
provenind din secolele VI-IX înfăţişează
premisele formării culturii Dridu, cultură
atribuită poporului român.
Instaurarea regatului feudal maghiar şi
stabilirea secuilor pe teritoriul judeţului
(secolele XI-XII) sint dovedite de cimi-
tirile de la Peteni şi Zăbala. Pentru se-
colE!le XIII-XIV există •şi documente
scrise cu privire la aşezările omeneşti de
pe acest teritoriu.
Ţinuturile ocupate de secui au fost or-
ganizate in "scaune". Aici s-au dezvoltat
mineritul, meşteşugurile, comerţul, totuşi
situaţia populaţiei rămînea foarte grea.
Ţăranii români deposedaţi de pămînt au
fost transformaţi in iobagi ; cu timpul 5i
ţăranii maghiari au fost transformaţi în
iobagi, motiv care i-a determinat să lupte
împreună in decursul veacurilor impotriva
asupririi feudale. In secolul al XVI-lea
armatele răsculaţilor formate din iobagi
români, unguri şi secui, conduse de
Gheorghe Doja, au fost sprijinite de nume-
roşi luptători proveniţi de prin aceste me-
leaguri. La fel şi răscoalele impotriva do-
minaţiei Habsburgilor şi a nobilimii din
secolul al XVIII-lea şi de mai tirziu.
In 1848, un număr mare de secui, îm-
preună cu lăncieri români, au devastat
curţile domneşti ale nemeşilor (la Aita
Mare, Belin etc.). In noiembrie 1848, cind
trupele imperiale au fost trimise să
inăbuşe revoluţia din Transilvania, ţinu­
tul Trei Scaune a rezistat cu dirzenie.
Lupta impotriva exploatării şi fmpilării
a continuat şi in anii regimului burghe-
zo-moşieresc, dnd oamenii muncii din
aceste locuri, mobilizaţi de organizaţiile
 JUDEŢUL
COVASNA

.
~
t:l
tii
+!
·~ ~
LEGENDA t"

@ Oraş reşedinlă de judei

o n
o
o Oraşe 'V <
il>
• Comune {Il
Limită de judet
\) z
Limită da comună il>
Teritoriul ora1elar
li:)

www.cimec.ro '"'=
Teritoriul comunelor suburbane
224 J U D E Ţ U L CO V A S N A
P.C.R., au acţionat cu hotărîre pentru li-
bertăţi democratice şi revendicAri econo-
mice. Acţiuni greviste au avut loc in
1929 la Uzinele Textile, Mina CApeni,
Unitatea forestieră Comandău ; de ase-
menea in anii 1932 şi 1933 şi mai tirziu
au avut loc mişcări muncitoreşti in ora-
şul Sfîntu Gheorghe.
POPULAŢIA judeţului la 1 iulie 1972 a
fost de 189 214 locuirori (1,0% din popu-
laţia ţării), din care în mediul urban
76 942. Densitatea era de 51,1 locuitori pe
km 2, mult sub media pe ţară. Din rin-
durile populaţiei salariate, lucrau în in-
dustrie 44,9%, in construcţU 10,90/0, in
agricultură 7,8o;0, în silvlculturA 1,50fo, in
transporturi-telecomunicaţii 7,4%, in în-
văţămînt, cultură şi artă 6,90/0, în ocroti-
rea sănătăţii, asistenţi socialA şi cultură
fizică 5,30/o, în circulaţia mărfurilor 8,50fo,
in administraţie 1,50Jo.
Totalul salariaţilor In 1971 era de
44 659, cu 36,9% mal mult decit in 1965.
Dintre aceştia muncirori erau 34 357, re-
prezentind 43,90/o faţl de 1965. La 1 000
de locuitori, in 1971, erau 239 de salariaţi,
din care 107 in industrie.
Pe naţionalităţi, populaţia judeţului,
conform datelor recensAmintulul din mar-
tie 1966, cuprinde : 19,30fo români, 79,40fo
maghiari, 0,20fo germani şi 1,1'/o alte na-
ţionalităţi.
Mişcarea naturalA a populaţiei in 1971
a fost : la 1 000 de locuirori 21,3 născuţi
vii, 10,2 decedaţi, cu un spor natural de
11,2o/00 •
LOCALITATILE. Judeţul Covasna are in
cuprinsul sAu un numlr de 5 oraşe, cu
largi perspective de dezvoltare economi-
cA şi socialA, 6 localltAţi componente
ale oraşelor, 33 comune, din care 3
suburbane, şi 122 de sate, din care 11 sate
aparţin oraşelor.
Oraşul Stintu Gheorghe este reşedinţa
judeţului, avind o populaţie (la 1 iulie
1972) de 27 533 locuitori. El este aşezat
in cea mai mare parte pe malul drept
al Oltului, la poalele estice ale Munţilor
Baraolt. Altitudinea la care este situat
oraşul variazA intre 520-600 m. Locali-
tatea este amintită pentru prima dată
www.cimec.ro
intr-un izvor scris in anul 1332. In oraş
există mai multe intreprinderi de in-
dustrie textilA, alimentară, de prelucrare
a lemnului, de ţigarete. Oraşul dispune
de un muzeu înfiinţat în 1879. Din anul
1948 funcţionează un teatru maghiar de
stat.
Oraşul 1ntorsura Buzăului. Este unul
din noile oraşe de pe harta judeţului şi
are o populaţie de 15 934 de locuitori
(1 iulie 197~ inclusiv comunele suburba-
ne. El este un centru de exploatare şi
prelucrare a lemnului. Situat in apropie-
rea Munţilor Ciucaş şi Siriului, oraşul
are şi perspective de ordin turistic.
Oraşul Tîrgu Secuiesc s-a format la
încrucişarea drumurilor comerciale din-
spre Muntenia prin Braşov, dinspre Mol-
dova pe valea Oituzului şi dinspre nord
pe drumul ce vine de la Miercurea-Ciuc ;
are o populaţie de 13 723 de locuirorf
(1 iulie 1972). El este situat la o altitu-
dine de 550-570 m, fiind cunoscut ca o
veche aşezare de meşteşugar!.
Oraşul Baraolt este, de asemenea, aşe­
zat la încrucişarea unor cAi comerciale.
La 1 iulie 1972 avea o populaţie de 9 428
de locuitori. In imediata apropiere a ora-
şului se afiA cele mai importante unitlţl
ale industriei miniere din judeţul Co-
vasna.
Oraşul Covasna este situat la poalele
vestice ale Munţilor Breţcului, la o alti-
tudine de 560-600 m, avînd la 1 iulie
1972 o populaţie de 10 324 locuitori îm-
preună cu comuna suburbană Comandău.
Covasna este o cunoscută statiune bal-
neoclimatericl. In acest oraş functionea-
zA un spital cardiologie renumit, precum
şi unele unităţi industriale. Este deosebit
de bogat in diferite izvoare de ape mi-
nerale cu emanaţii de bioxid de carbon.
Comunele din judeţ se pot grupa dupA
numărul populaţiei existente la 1 iulie
1972 astfel : 1 sub 2 000 de locuitori, 18
intre 2 001 şi 4 000 de locuitori, 14 între
4 001 şi 7 000 de locuitori. Media locuito-
rilor pe comună era de 3 754.
Odată cu creşterea nivelului de urba~
nizare a localităţilor s-a intensificat in
 J U D E TUL COVA SN A 225

mod deosebit activitatea edilitar-gospo- b procente laţi de:

dărească.
Lungimea străzilor orăşeneşti insuma producţia produ:ft
Ramuri ale industriei globală glob 1
in anul 1970 171 km faţă de 120 km in industrială industrială
pe judeţ a ramurilor
anul 1965, iar cele modernizate 53 km pe ţarA.
faţă de 33 km cit au existat la înfiinţarea
Total industrie 100,0 0,6
judeţului. Transportul orăşenesc, de ase-
din eare:
menea, s-a dezvoltat continuu, lungimea Combustibil 6,3 0,7
traseelor a crescut de peste 2 ori, iar Clrbune 8,1 5,0
numărul mijloacelor de transport de Construcţii de maşini şi prelu·
crarea metalelor 6,5 0,1
peste 3 ori. S-a mărit numărul localită­
Materiale de construcţii 4,2 0,7
ţilor in care au fost instalate reţele de Exploatarea şi prelucrarea
distribuţie a apei potabile, lungimea to- 161DDului 23,7 2,2
tală a acesteia a crescut de aproape 2 ori, Te:atill 15,7 1,2
ConJeeţiJ 11,7
iar volumul apei distribuite de peste 3 1,5
Alimentar! 29,6 1,0
ori.
TRASATURI ECONOMICE. Aşezarea
geografică, relieful şi condiţiile pedoell- Producţia globală a industriei socialiste
matice conferă judeţului Covasna largi realizată in 1971 era obţinută : 72,30/o de
posibilităţi de dezvoltare a industriei. intreprinderile de subordonare republi-
Există condiţii deosebite pentru exploa- cană, 19,9% de unităţile locale, 7,80fo de
tarea şi industrializarea lemnului şi pen- industria cooperatistă.
tru industria alimentară. In ramura agri- Luind ca termen de comparaţie anul
colă sint largi posibilităţi pentru dezvol- 1965, producţia globală realizată in 1970
tarea creşterii animalelor şi cultura plan- de unităţile industriei republicane, locale
1elor tehnice. In 1971 ponderea produc- şi cooperatiste înregistrează o creştere de
ţiei globale industriale a judeţului in eco- 531/o.
nomia ţării era de 0,60/o, iar a producţiei Pe teritoriul judeţului Covasna func-
globale agricole de 1,4•/o. Turismul are, ţionau in 1971 12 intreprinderi industria-
de asemenea, condiţii favorabile de dez- le republicane. Principalele ramuri se
voltare. concretizau astfel : industria extractivA,
INDUSTRIA. In anii cincinalului 1966- reprezentată prin Intreprinderea minierA
1970 industria judeţului Covasna a inre- Căpeni, profilată pe extracţia cărbunelui
gistrat sporuri deosebite, mai ales in ra- Qignit brut, lignit de carieră) ; aici s-a
murile ei de bază. Pe lîngă creşterea construit şi o fabrică de brichete de lig-
cantitativă a producţiei industriale in nit cu o capacitate de 100 000 de tone pe
urma construirii şi punerii in funcţiune an, precum şi Staţia tehnică Baraolt, de-
de noi unităţi (Fabrica de confecţii, Fa- venită necesară pentru sortarea, stocarea
brica de şuruburi, Fabrica de amidon şi şi încărcarea la expediţie a cărbunelui.
glucoză la Tirgu Secuiesc), a modernizării Industria constructoare de maşini şi
şi dezvoltării celor existente s-au produs prelucrarea metalelor, reprezentată de
o serie de modificări calitative in struc- Fabrica de şuruburi Tirgu Secuiesc ; in-
tura producţiei globale industriale. Au a- treprindere nouă, dată in funcţiune in
părut ramuri noi, purtătoare ale progre- anul 1970 la capacitatea de 5 000 de tone/
sului tehnic, cum este industria construc- an organe de asamblare. Pînă in 1975 va
ţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor, lucra cu intreaga capacitate planificată
industria confectiilor. ele 20 000 de tonefan organe de asamblare.
In 1971, ponderea producţiei globale a Industria textilă cuprinde Topitoria de
principalelor nmuri industriale in econo- in din Reci, Uzinele textile "Oltul" din
mia judeţului şi a ţării se prezenta ast- Sfintu Gheorghe, care are ca obiect de,
fel : activitate producerea ţesăturilor de bum-

www.cimec.ro
223 J U D E TUL COVA8NA
bac (şifon, ţesături damasc, ţesături pen-
tru impermeabile, pînză pentru legătorie
şi altele). Producţia globală a întreprin-
Jerii "Oltul" a crescut in anul 1971, com-
parativ cu 1949 de peste şase ori, Iar
productivitatea muncii a marcat o creş­
tere de aproape trei ori. Intre moderni-
zările introduse se poate aminti intrarea
în funcţiune a filaturii de fire pieptăna­
te, a centralei termice, a războaielor au-
tomate, a secţiei albitorie-vopsitorie, a
secţiei de bobinat etc.
Industria confectiilor, reprezentată de
o unitate nouă, Fabrica de confecţii din
Tîrgu Secuiesc, înzestrată cu utilaje mo-
derne, produce un sortiment bogat de
confecţii la un inalt nivel" calitativ, ceea
ce a permis ca numai după un an de func-
ţionare să incheie tranzacţii comerciale
cu multe ţări ale lumii.
Industria de exploatare şi prelucrare a
lemnului, una din ramurile de bazA ale
industriei judeţului, reprezentată de Com-
binatul de exploatare şi industrializare a
lemnului Tirgu Secuiesc, cu subunităţi de
producţie şi sectoare de exploatare la
Intorsura Buzăului, Covasna, Breţcu, Bara-
olt, Sfîntu Gheorghe etc., produce pentru
piaţa internA :,;i externă un bogat sorti-
ment de cherestea, mobilă, lemn de foc,
mangal de bocşă, lemn de mină, lemn ce-
luloză, lăzi din lemn şi altele.
Industria alimentară cuprinde Fabrica
de ţigarete, Intreprinderea de spirt, ami-
don şi glucoză (Fabrica de amidon şi glu-
coză din Tirgu Secuiesc, echipată la un
inalt nivel tehnic, a fost dată în funcţiune
in anul 1970), Intreprinderea de indus-
trializarea drnii, Intreprinderea viei ,1
vinului, Intreprinderea de industrializare
a laptelui Sfintu Gheorghe. Producţia
globalA a acestei ramuri a crescut in pe-
rioada 1966-1970 cu aproape 500fo.
Industria locală era reprezentată in
1971 prin 5 intreprinderi (I.I.L. "Spicul",
t.I.L. "Localprod", I.I.L. "Mobila", I.I.L.
"Bazaltul" la Sfintu Gheorghe şi l.I.L.
,.Poliprod" la Tirgu Secuiesc. Ea cuprin-
de : producţia de mobilA, din care apro-
ximativ 50''io este exportatA ; secţii pro-
ducAtoare de cArAmizi la Malnaş, Bodoc,
www.cimec.ro
Breţcu, Intorsura Buzăului ; secţii de
imbuteliere a apei minerale la Biborţeni,
Bodoc, Malnaş, Vîrghiş, Vîlcele, C6vasn3,
Poian ; cariere de piatră la Virghiş.
Sfîntu Gheorghe, Hăghig, Bălvânyos ;
producţie de oţet alimentar la Sfintu
Gheorghe şi Tirgu Secuiesc ; de confecţii
textile la Sfîntu Gheorghe şi Tirgu Se-
cuiesc ; prelucrarea lemnului la Tirgu
Secuiesc şi Sfîntu Gheorghe ; secţii de
prelucrarea metalelor la Sfîntu Gheorghe
şi Tirgu Secuiesc şi altele.
Cooperaţia meşteşugărească îşi desfă­
şoară activitatea in cadrul a 5 unităţi :
cooperativele "Hărnicia", "Deservirea",
"Prestarea", "Muncitorul" şi "Avintul".
Centrele in care funcţi;nează sint : Sfintu
Gheorghe, Tirgu Secuiesc, Baraolt şi Co-
vasna.
In judeţ există şi 5 secţii cu profil in-
dustrial ale unor întreprinderi situate în
alte judeţe ale ţării şi anume : 4 cariere
de. piatră şi 1 filatură de lînă la Covasna.
AGRICULTURA. Din suprafaţa totală a
judeţului Covasna, suprafaţa agricolă
ocupă 177 916 ha, din care 87 596 ha te-
ren arabil, 38 386 ha fineţe naturale,
49 938 ha păşuni naturale şi 1 996 ha li-
vezi.
·In cadrul judeţului există o întreprin-
dere agricolă de stat, o intreprindere
pentru mecanizarea agriculturii cu 9
S.M.A.-uri. şi 50 de cooperative agricole
de producţie.
Suprafaţa agricolă pe categorii de gos-
podării era in 1971 : 55 196 ha a unită­
ţilor agricole de stat (din care a t.A.S.-
urilor 11 162 ha); 108 225 ha a cooperati-
velor agricole, 14 495 ha a gospodăriilor
agricole individuale, iar cea arabilă era
de 8 113 ha a unităţilor agricole de stat
(din care a I.A.S.-urilor 7 623 ha), 72 430
ha a cooperativelor agricole şi 7 053 ha
a gospodăriilor agricole individuale.
Agricultura judeţului dispunea in 1971
de : 1 104 tractoare fizice, 853 de pluguri
pentru tractor, 357 de cultivatoare meca-
nice şi sape rotative, 293 de semlinători
mecanice, 328 de combine pentru păioase,
105 combine pentru plante de siloz şi alte
maşini agricole. Suprafaţa arabilă ce re-

venea în medie la un tractor fizic era in
1971 de 79,3 ha.
In judeţ s-au cultivat (în 1971) 18 495
ha cu griu şi secară, 10 525 ha cu orz şi
orzoaică, 22 354 ha cu cartofi, 4 800 ha cu
sfeclă de zahăr şi 1 011 ha cu legume.
O ramură principală a agriculturii ju-
deţului este creşterea animalelor pentru
carne şi lapte. La 1 ianuarie 1972 în ju-
deţ erau 79 008 bovine, 170 891 ovine,
92 674 porcine, 451 342 păsări şi 13 112
stupi de albine. Densitatea la 100 ha
teren era de 44,9 bovine, 105,8 porcine şi
101,5 ovine şi caprine. La bovine este zo-
nată rasa bălţată românească, iar la ovine
rasa ţigaie şi spancă in zonele de şes.
SILVICULTURA: Fondul forestier care
cuprinde circa 170 461 ha constituie una
din importantele bogăţii ale solului.
Există păduri de molid, păduri mixte de
molid, brad şi fag, păduri de fag, de go-
run şi, in zona de deal, păduri de stejar
pedunculat.
Producţia realizată în 1971 de unităţile
Ministerului Economiei Forestiere şi a
Materialelor de Construcţii a !nsumat
845 700 m 3, iar de populaţie şi coopera-
ti ve agricole 60 000 m 3• Pentru refaceri
se impăduresc anual 1 300 ha, din care
150 ha completări. Din pădurile judeţului
se recoltează anual aproape 1 000 de tone
de fructe de pădure : zmeură, mure, afine
etc. şi 78 de tone de ciuperci comestibile.
VINATUL ŞI PESCUITUL. In judeţul
Covasna există 21 de fonduri de vînă­
toare date in folosinţă Asociaţiei judeţene
a vinătorilor şi pescarilor sportivi şi 11
fonduri care constituie gospodării vină­
tor~ti speciale - rezervaţii de stat. Cele
mai renumite fonduri pentru vinat mare
sint : Intorsura Buzăului, Biesad, Oituz,
Baraolt, Tălişoara, Comandău. Anual se
pot vina circa 40 de cerbi, 180 de ţapi
roşii, 200 de mistreţi, 30 de urşi, precum
şi jderi, rişi, lupi, vidre, dihori etc., a
căror valoare se ridică la sume aprecia-
bile, blănurile obţinute fiind exportate,
In ultimii ani in zonele Biborţeni şi Reci
s-a colonizat fazanul. Judeţul dispune de
6 case şi 20 de colibe de vînătoare.
In apele de şes şi de munte (total
www.cimec.ro
J U D E TU L COVA S N A 227
734 km) se practică pescuitul ; se găsesc
păstrăvi indigeni. In fondul Bisca Mare
şi Bisca Mică există lipani, care au fost
colonizaţi în ultimii ani şi in pîraiele
Ghelniţa, Kormoş şi Oituz. La Oituz
- Ocolul Breţcu - există o păstrăvărie
care asigură, pe lîngă circa 2 000 kg de
păstrăvi de consum, 150 000 - 200 000 de
puieţi de păstrăvi indigeni necesari pen-
tru popularea şi repopularea apelor de
munte. Cursurile acestor ape sint ame-
najate cu cascade poc!ite sau simple, pin-
teni, topliţe etc.
TRANSPORTURILE. Reţeaua de căi fe-
rate totalizează 115 km, densitatea la
1 000 km2 fiind de 31 km. Nod de cale
ferată mai important este Sfintu Gheor-
ghe.
Reţeaua rutieră însumează o lungime
de 849 km, dintre care drumurile naţio­
nale 140 km, iar drumurile de interes lo-
cal 709 km. Drumurile modernizate re-
prezintă 264 km.
COMERŢUL. In judeţul Covasna se face
comerţ încă din timpuri vechi cu pro-
duse forestiere, agricole, cu ape minera-
le etc. In judeţ funcţionează un număr
de 742 unităţi comerciale, din care 510
unităţi comerciale cu amănuntul şi 232
unităţi comerciale de alimentaţie publică.
Volumul de mărfuri desfăcute prin re-
ţeaua unităţilor comerţului socialist a
sporit cu 13,7% in 1971, faţă de 1970. Au
crescut cheltuielile populaţiei pentru
cumpărarea de mărfuri nealimentare, in
special pentru mărfuri de folosinţă inde-
lungatA (45,7% din totalul vinzărilor cu
amănuntul din comerţul socialist).
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971/1972 reţeaua şcolară a
judeţului cuprindea: 156 de şcoli gene-
rale ; 6 licee de cultură generală ; 3 licee
de . specialitate ; 5 şcoli profesionale. tn
prezent există 136 şcoli şi secţii cu limba
de rpredare maghiară. Numărul elevilor
este de circa 30 000, din care in şcoli cu
limba de predare maghiară circa 20 600.
In ~este şcoli lucreazA aproape 1 900 de
cadre didactice, din care cirea 1 150 tn ·
şcolile şi secţiile cu limba de predare
maghiară.
228 JUDETUL COVASNA
In judeţ mai funcţionează
o casă de
copii preşcolari,una de şcolari, 13 gră­
diniţe de copii cu orar normal, 47 de
grădiniţe cu orar redus şi 105 grădiniţe
sezoniere. In aceste unităţi lucrează 325
educatoare.
Reţeaua instituţiilor de artă şi cultură
cuprinde : 5 case de cultură, 33 de cămine
culturale comunale şi 75 de filiale săteşti,
2 cluburi sindicale ; de asemenea, există
un teatru de stat maghiar la Sfintu
Gheorghe, care prezintă spectacole in
limba maghiară, 80 de cinematografe şi
un muzeu judeţean cu patru secţii (Tirgu
Secuiesc, Băţani Mici şi Sfintu Gheorghe).
Muzeul duce o susţinută activitate ştiin­
ţifică in domeniul arheologiei, istoriei,
ştiinţelor naturale, etnografiei şi artei
plastice, precum şi o bogată activitate
educati vă.
In 1971, numărul abonatilor la radio şi
radioficare se ridica la peste 32 600 ; la
100 de locuitori reveneau 17,4 abona-
mente la radio. O creştere de aproape 9
ori s-a inregistrat in 1971, faţă de 1965,
la numărul abonatilor la televiziupe.
La Sfintu Gheorghe este o tipografie
modernă, construită in 1971, care lu-
crează ca subunitate a Intreprinderii po-
Ugrafice Braşov. Se editează două coti-
diene : "Cuvintul nou" şi "Megyei Tiikor",
ca organe ale Comitetului judeţean al
P.C.R. Covasna şi ale Consiliului popular
judeţean.
Pe teritoriul judeţului se găsesc nu-
meroase monumente şi opere de artă, ca :
cetăţi medievale la Turia-Bălvănyos, Cer-
nat, Malnaş-sat, Bicsadul Oltului ; biserici
in stll romanic, ogival sau baroc ; an-
sambluri de pictură muralA de o rară va-
loare Istorică şi artistică, unele dintre ele
fiind unice In ţarA (biserica din Ghelnlţa,
care datează din secolul al XIV-lea) ; bi-
serici fortlflcate, cu ·Incintă de piatrA,
datind din secolele XV-XVI, la Alta
Mare, Albiş, Arcuş, Belln, Ilieni, Sinzieni,
Sfintu Gheorghe, Zăbala ; castelele din
secolele XVII-XVIII de la Arcuş, Ozun,
Turia, Virghiş şi Zagon ; conacele con-
struite in stilul specific acestei regiuni de
www.cimec.ro
la Bicfalău, Cernat, Ilieni, Ozun, Reci,
Sinzieni ; Monumentul eroilor din 1848-
1849 şi Monumentul eroilor căzuţi pentru
eliberarea patriei din Sfintu Gheorghe,
monumentele luptătorului paşoptist Ga-
bor Aron, de la Chichiş şi Eresteghin.
In ultimii ani au fost ridicate busturi
monumentale unor personalităţi de re-
nume originare din judeţ : Korosi Csoma
Săndor la Covasna şi Chiuruş, Barabăs
Mikl6s la Mărcuş şi Găbor Aron la
Tirgu Secuiesc.
Dintre personalităţile de seamă care
au trăit şi au activat pe teritoriul jude-
ţului se pot aminti : Gheorghe Doja, con-
ducătorul războiului ţărănesc din 1514.
Iosif Benk5 (1740-1814), istoric, geograf
şi botanist, colecţionar de documente şi
manuscrise vechi ; renumitul orientalist
Korosi Csoma Săndor (1784-1842), primul
-:ercetător al limbii tibetane ; Găbor Aron
(1810-1849), luptător revoluţionar, parti-
cipant la revoluţia din 1848 in Transil-
vania, comandant al artileriei secuieşti în
lupta impotriva armatelor austriece co-
tropitoare ; Barabăs Mikl6s (1810-1898),
pictor, desenator şi ilustrator ; Romulus
Cloflec, scriitor, originar din satul Araci,
comuna Vîlcele ; Gyarfas Jpno, pictor ;
Benedek Elek (1859-1929), publicist şi
scriitor progresist, cunoscut prin poveştile
sale pentru copii inspirate din folclorul
maghiar, prin nuvele şi romane realiste
şi prin traduceri din poezia populară
românească.
Obiceiuri tradiţionale şi folclorul român
şi maghiar s-au păstrat prin şezători,
clăci, simbra oilor, colinde. S-au păstrat
îmbrăcămintea populară in zonele Raco-
şul de Sus, Vîlcele, Intorsura Buzăului,
Estelnic, precum şi cele mai caracteristice
jocuri populare : csărdăs, hora, sirba, in-
virtita, bătuta, golya.
SANATATEA PUBLICA. Asistenta sani-
tară in judeţ este asigurată prin 7 spi-
tale (Spitalul unificat Sfintu Gheorghe,
Spitalul unificat Covasna, Spitalul unifi-
cat Tirgu Secuiesc, Spitalul unificat
Baraolt, Spitalul cardiologie Covasna,
Spitalul din Intorsura Buzăului, Spita-
lul din Vîlcele), un sanatoriu (Sanatoriul
 ~ U D E TU L C O V A. S N A. 229

l
1. Platforma Industriali - Ttrgu Secuiesc
2. La Fabrica de confecţii T!rgu Secu-
iesc
3. Păşunea Hatod
1. Casa Benedek Elek din comuna Bă-
ţanil Mari
;. Nou cartier de locuinţe - Slmerla
;. Casa agronomulul - Arcuş
7. Muzeul din oraşul Sf. Gheor&he
8. Cetatea BA!vănyos
7 8

www.cimec.ro
230 J-UDE·Ţ-UL COV.ASN'A
T.B:c: · Turia), lf dispensare~ de intr~p·rin­
dere, un staţionar d~ clrcur:nScripţie adulţi
la C<>mandău, un staţionar de circumscrip-
ţie copii la Zagon, 4 case de naştere, 10
circumscripţii sanitare urbane, 33 de· cir-
cumscripţii sanitare rurale, 4 policlinici
cu mai multe cabinete, un preventoriu de
copii T.B.C. la Zăbala, 6 creşe de copii
permanente.
Din totalul de 1 799 paturi in unităţile
ele ocrotire a sănătăţii, 1 457 sint paturi
spitaliceşti.
La unităţile sanitare funcţionează in
prezent un număr de aproape 1 250 de
cadre sanitare cu pregătire superioară şi
medie. Raportat la numărul populaţiei pe
total judeţ, un medic revine la 737 de
locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ca-
drul judeţului există 91 de asociaţii spor-
tive cu 118 secţii afiliate, in care acti-
vează 2· 316 sportivi legitimaţi, 1 480 fiind
clasificaţi. In campionatele naţionale di-
vizionare participă 11 echipe : 1 in divizia
A, 2 in divizia B, 3 in divizia C şi 5 la
juniori. In campionatul judeţean sint cu-
prinse 147 de formaţii şi peste 300 de
echipe şrolare. Pentru pregătirea sportivă
a elevilor care au aptitudini sportive
funcţionează Şcoala sportivă din Sfintu
Gheorghe, cu 23 de grupe, o secţie cu
program special pe lîngă Liceul nr. 1 din
Sfintu Gheorghe, o secţie sportivă pe
lîngă Liceul din Tirgu Secuiesc, 7 centre
de pregătire ale C.J.E.F.S. şi 96 grupe de
copii pe lîngă asociaţiile sportive. lnsu-
şirea CU:Qoştinţelor de specialitate şi an-
'frenamentele se fac sub supravegherea·
a 47 de profesori de educaţie fizică, 45
de antrenori; 135 de instructor! sportivi,
217 arbitri.
Pentru desfăşurarea activităţii sportive
judeţul dispune de următoarele baze
sportive : 2 stadioane cu pistă de atle-
tism la Sfintu Gheorghe şi Tirgu Secu-
iesc, 78 terenuri de fotbal, 25 terenuri de
handbal (10 bituminizate), 21 terenuri de
volei, 6 terenuri de baschet, 8 terenuri
de tenis, 9 săli de gimnastică, 18 săli mici
pentru educaţie fizică, 15 arene de popice,
1 l::l32:in de inot. Pe lingă aceasta, majc-
www.cimec.ro
ritatea şcolilor dispun-.. de -cite \m teren
sportiv. In prezent ~e află in curs de
construcţie la Sfîntu Gheorghe o sală
modernă de sporturi cu capacitate de 800
de locuri ; este prevăzută de asemenea
modernizarea unor baze.
TURISMUL. După reorganizarea admi-
nistrativ-teritorială a ţării a fost infiin-
ţată Intreprinderea balneoclimaterică, in
cadrul căreia funcţionează următoarele
staţiuni : Vîlcele, cu băi calde, Malnaş­
Băi, situată în valea Oltului la o distanţă
de 20 km de oraşul de reşedinţă, cu băi
calde şi reci ; Bâlvânyos, aşezat la nor-
dul Munţilor Bodoc, la o altitudine de
850-900 m, bogat in izvoare de apă mi-
nerală şi emanaţii de gaze, cu băi calde
şi reci. In oraşul Covasna, situat la poale~
le Munţilor Breţcului, se găsesc nume-
roase izvoare cu apă minerală, mofete,
funcţionează o bază de tratament in ca-
drul spitalului cardiologie, iar Băile Su-
gaş, situate in mijlocul Munţilor Baraol-
tului, la 9 km de Sfintu Gheorghe, se află
in stadiu de lărgire a capacităţii de ca-
zare. Alte staţiuni se găsesc în partea
nordică a Munţilor Baraolt, la Biborţeni
şi Ozunca-Băi.
Toate aceste staţiuni, precum şi o serie
de locuri pitoreşti din masivele muntoase,
bogate in obiective naturale atrag in tot
timpul anului numeroşi oameni ai muncii,
veniţi fie la tratament sau odihnă, fie ca
turişti, să admire frumuseţile oferite de
relieful judeţului.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
anii cincinalului 1971-1975 viaţa econo-
mică, socială şi spirituală a judeţului Co-
vasna va cunoaşte o dezvoltare deosebită.
Politica economică, de repartizare judi-
cioasă pe teritoriu a forţelor de produc-
ţie, favorizeaz.l dezvoltarea pe multiple
planuri a tuturor localităţilor judeţului,
crearea de puternice centre industriale
in oraşele Sfintu Gheorghe, Tirgu Secu-
iesc, Baraolt, Covasna, Jntorsura Buzău­
lui şi in alte localităţi. Există condiţii
materiale şi forţa de muncă necesară care
să asigure un nivel corespunzător vieţii
economice fi social-culturale pe intreg
teritoriul judeţului.
 1 UD E TU L CO VA S N A 281

In economia judeţului se pot valorifica lignit va fi brichetată, asigurindu-s'e pri,l

in viitor pe o scară superioară o serie de aceasta valorificarea superioară a ligni-
resurse materiale .locale : diatomita, ni- tului ~ cea mai importantă resursă na-
sipul cuarţos, ape minerale, bioxidul de . turală a judeţului. Şi industria locală şi
carbon emanaţie naturală, balast, piatră, cooperatistă va fi dezvoltată şi moderni-
fondul forestier şi altele. Totodată jude- zată.
ţul întruneşte condiţii deosebit de favl)- In domeniul agriculturii, ramură de o
rabile pentru dezvoltarea turismului, dis- deosebită importanţă in economia jude-
punînd de bogate surse de ape minerale ţului, ţinînd seama de condiţiile pedocli-
pentru tratament, ca şi peisaje naturale matice existente, se vor dezvolta in mod
minunate. susţinut şeptelul şi producţia animalieră,
In anii care urmează, se va continua iar prin folosirea intensivă a suprafeţe­
dezvoltarea bazei industriale a judeţului, lor agricole vor creşte producţiile medii
astfel· că producţia industrială va fi de la toate culturile, in special la cartofi,
două. ori mai mare în 1975 faţă de 1970, sfeclă de zahăr, grîu, secară, orz-orzoai-
înregistrînd un ritm mediu anual de că, plante tehnice.
creştere de 16,7%. Va cunoaşte o dezvol- Perspective de dezvoltare deosebit de
tare deosebită industria construcţiilor de favorabile au şi celelalte ramuri econo-
maşini şi prelucrarea metalelor prin con- mice, precum şi intreaga viaţă socialA şl
struirea fabricilor de echipament electric culturală. Se construiesc noi edificii so-
auto, de scule şi de acoperiri galvanice cial-culturale, hoteluri la Sfintu Gheor-
la Sfîntu Gheorghe, cit şi prin dezvol- ghe şi Covasna, un spital cu 500 locuri
tarea Fabricii de şuruburi. in oraşul de reşedinţă, şcoli, grădiniţe şi
De . asemenea, industriile textilă, ali- creşe, peste 6 000 apartamente, moderne
mentară, de prelucrare a lemnului vor In- unităţi comerciale şi de servire, va creşte
registra progrese deosebite, se vor con- gradul de urbanizare al localităţilor. Toate
strui obiective noi la Sfintu Gheorghe, acestea vor contribui la ridicarea gradu-
Covasna, lntorsura Buzăului. Prin con- lui de civilizaţie, a nivelului de trai al
struirea unei moderne instalaţii de bri- populaţiei de pe intreg cuprinsul jude-
chetare la Baraolt, intreaga producţie de ţului.

JUDEŢUL COVASNA

cu reşedinţa ln oraşul snntu Gheorghe

Oraşe: 5. LocaUta'l componente ale munlclpUlor '' ale or-.elor : 1. Comune : 33 (din care.
suburbane : 3). Sate : 122 (din care, apartin oraşelor : 11),

B. ORAŞE

1. Oraşul S F 1N T U G H E O R G H E. Sate ce aparţin oraşului : 1. Chilienl; 2. Coşeni.

2. oraşul B AR A o L T. sate ce aparţin oraşului : 1. Blborţenl ; 2. Bodoş ; 3. Căpenl ;

4. Mlcloşoara ; 5. Racoşul de Sus.

3. oraşul C O V A s N A. LocalitAti componente ale oraşului : 1. C O V A s N A ; 2. Chiuruş.

Comune suburbane : 1. Comuna COMANDAU. Sate componente ale comunei suburbane :
1. COMANDAU.

4. Oraşul 1 N TORS URA BUZ AU LUI. Sate ce apartin oraşului: 1. BrAdet; 2. Floroa1a;
3. scrădoasa. Comune suburbane : 1. Comuna BARCANI. Sate componente ale comunei sub-
urbane : 1. BARCANI; 2. Lădăuţi; 3. SArmaş; t. Valea Mare, 2. Comuna SITA BUZAULUI.
Sate componente ale comunei suburbane : 1. SITA BUZAULUI ; 2. Crasna ; 3. Merişor- ; 4. Ză­
brătău.

5. Oraşul T t RG U S E C U1E S C: Sate ce aparţin oraşului : 1. Lunga.

www.cimec.ro
232 J UD E TUL COVA SNA

C. COMUNE

1. Comuna AlTA MARE. Satele componente : 1. AlTA MARE: 2. Aita Meclie. 2. Comuna BA-
ŢANI. Satele componente: 1. BAŢANII MARI: 2. Aita seacă: 3. BăţanU Miel : 4. Hercullan :
5. Ozunca-BAi. 3. Comuna BELIN. Satele componente : 1. BELIN : 2. Belin-Vale. 4. comuna
BODOC. Satele componente : 1. BODOC ; 2. Olteni ; 3. Zălan. 5. Comuna BOROŞNEU MARE.
satele componente : 1. BOROŞNEU MARE : 2. Boroşneu Mic : 3. Dobolli de Sus : 4. Leţ :
5. Ţufalău : 6. Valea Mică. 6. Comuna BRATEŞ. Satele componente : 1. BRATEŞ : 2. Pachla :
3. Telechla. 7. Comuna BRADUŢ. Satele componente: 1. BRADUŢ: 2. Doboşenl; 3. Filla;
4. Tlilişoara. 8. Comuna BREŢCU. Satele componente : 1. BREŢCU ; 2. MA.rtănuş ; 3. Oltuz.
9. comuDa CATALINA. Satele componente: 1. CATALINA; 2. HAtuica; 3. Imen1 ; 4. Mărcuşa;
5. MArtlnenl. 10. Comuna CERNAT. Satele componente : 1. CERNAT ; 2. Albiş ; 3. Icafalău.
11. comuna CHlCHIŞ. Satele componente: 1. cmcmş; 2. Băcel. 12. Comuna DOBlRLAU.
Satele componente : 1. DOBIRLAU ; 2. Lunea MArcuşulul ; 3. Mărcuş ; 4. Valea Doblrlăulul.
13. comuna GHELINŢA. Satele componente: 1. GBELINŢA; 2. Harale. u. Comuna GHID-
FALAU. Satele componente : 1. GHIDFALAU ; 2. Angheluş: 3. Fotoş: 4. Zoltan. 15. Comuna
HAGHIG. Satele componente : 1. HAGHIG ; 2. Iarăşi. 1&. Comuna ILIENI. Satele componente :
1. ILIENI ; 2. Dobolil de Jos ; 3. S!ncraiu. 17. Comuna LEMNIA. Satele componente : 1. LEM-
NIA ; 2. Lutoasa ; 3. Meren1. 18. Comuna MALNAŞ. Satele componente : 1. MICFALAU ;
2. Bicsad ; 3. Malnaş ; 4. Malnaş-BM ; 5. Valea Zălanului. 19. Comuna MOACŞA. Satele com-
ponente : 1. MOACŞA ; 2. Daln1c : 3. Păduren1. 20. Comuna OJDULA. Satele componente :
1. OJDULA ; 2. Hllib. 21. Comuna OZUN. Satele componente : 1. OZUN : 2. Blcialău ; 3. Lis-
nău ; 4. usnău-Vale ; 5. Lunea Ozunului ; 6. Măgheruş ; 7. Sintlonlunca. 22. Comuna POIAN.
Satele componente : 1. POIAN ; 2. Belani ; 3. Cărplnenl ; 4. Estelnlc ; 5. Valea Scurtă. 23. Co-
muna RECI. Satele componente : 1. RECI ; 2. An1noasa ; 3. Bita : 4. Saclova. 24. Comuna
SlNZIENI. Satele componente : 1. SINZIENI ; 2. Caşinu Mic ; 3. Petricenl ; 4. Valea Seacă.
25. Comuna TURlA. Satele componente: 1. TURlA ; 2. Alungeni. 26. Comuna VALEA CRIŞU­
LUI. Satele componente : 1. V ALEA CRIŞULUI ; 2. Arcuş ; 3. Caln1c. 27. Comuna vtLCELE.
Satele componente : 1. ARAC! ; 2. Ariuşd ; 3. Hetea ; 4. V!lcele. 28. Comuna VlRGHIŞ. Satele
componente: 1. vtRGHIŞ. 29. Comuna ZAGON. Satele componente: 1. ZAGON ; 2. Păpăuţl.
30. Comuna ZABALA. Satele componente : 1. ZABALA ; 2. Peten1 ; 3. Surcea ; 4. Tamaşfalău.

La definitivarea textului au colaborat : Stanca Constantin, Tiberiu Fecza, Adci1:1 K~

nya, Sandor Kovdcs, Ştefan Szabo, Zoltdn Szekely.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL DlMBOVIŢA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Dim-
bovita este situat in partea de sud a Re-
publicii Socialiste România, in zona Sub-
carpaţilor munteni şi in partea de nord
a Cîmpiei Române. Se învecinează la
nord cu judeţul Braşov, la sud cu jude-
ţele Ilfov şi Teleorman, la est cu Pra-
hova, iar la vest cu judeţul Argeş.
Suprafaţa judeţului este de 3 738 km1,
reprezentind 1,60fo din suprafaţa totală a
ţării. Ca intindere este unul dintre cele
mai mici judeţe ale ţării.
RELIEFUL. Pe teritoriul judeţului se îm-
bină in mod armonios toate cele trei
forme principale de relief : munte, deal,
cîmpie. Spre nord cununa muntoasă de
roci cristaline şi conglomerate calcaroase
a munţilor Bucegi şi Leaota (altitudini de
peste 2 000 m, iar virful Omul de 2 507 m)
constituie şi cumpăna de ape faţă de ba-
zinele hidrografice vecine. Zona deluroasă
corespunde unui sector al Subcarpaţilor
Munteniei şi Piemontului Cîndeşti, din
cuprinsul Piemontului Getic, cu fragmen-
tare relativ accentuată şi procese de
pantă active. Cîmpia are caracterul unei
subcoline inalte (a Tirgoviştei), pătrunsă
in zona dealurilor. Luncile rîurilor princi-
pale se lărgesc la teştrea în cîmpie.
CLIMA este temperat continentală, tem-
peratura medie anuală variind Intre
10,1° în sudul judeţului, la Găeşti, pînă
la 8° in nord, la Pucioasa. Temperatura
maximă absolută a fost de 40,4° (in 1946
www.cimec.ro
la Tîrgovişte),iar temperatura tn1mma
absolută de -31° (1907 la Găeşti). Durata
medie a intervalului fără îngheţ este de
160-170 de zile.
Anual cad circa 550-600 mm precipi-
taţii in zona joasă şi 1 000 mm in zona
înaltă. Vînturile frecvente sint cele din
nord-est şi nord-vest, viteza medie mai
mare fiind a vintului din nord-est
(2,8 m/s).
HIDROGRAFIA. Deşi mic ca suprafaţă,
judeţul Dimbovita este străbătut de cîteva
artere hidrografice importante atit prin
debitul de apă, cit şi prin valoarea IJ;·
economică. Astfel, de la est la vest sint
prezente Ialomiţa, cu un debit mediu de
9 m 3/s, apoi Dimbovita, cu 11 m 3/s şi in
colţul cel · mai sud-vestic - ArgeşuL
Cursurile din zona montană sint utilizate
in principal pentru hidroenergie (in-
deosebi riul Ialomiţa), iar in zona de
cîmpie apele sint folosite pentru irigaţii.
SOLURILE sint foarte variate. In sud
sînt soiuri formate din cernoziomuri le-
vigate moderat şi puternic, cernoziomuri
levigate freatic umede, soiuri brun-roş­
cate şi brun-roşcate podzolice. In partea
mijlocie, subcarpatică, sint soiuri brune
podzolite în diferite grade, brune-gălbui,
rendzine ·şi pseudorendzine diferit evo-
luate şi soiuri negre de fîneaţă ; mare
parte dintre ele sint erodate, iar in unele
locuri sint regosoluri. In nord, la munte,
incepind încă din regiunea dealurilo~
234 3,'U,.D &'.J'.V L -D ~ M:B O V 1 '.f.A ·
subcarpatlce sint soiuri brune acide, pod-
zolice brune şi local podzolurl humico-
feri-iluviale.
1 • ' • • •
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Bogăţia naturală
a zonei de munte o formează în princi-
pal pădurile de conifere şi foioase şi pa-
jiştile alpine şi subalpine, cu Carex
ţurvala, F.estuca supina, Festuca rubra şi
Nardus stricta, tufărişuri de Pinus mon-
tana, Alnus veridis şi Juniperus sibirica.
Păşunile şi fineţele răspîndite în partea
de nord deţin circa 1/4 din suprafaţa
·agricolă a judeţului şi favorizează creş­
te::ea animalelor.
In zona deluroasă se găsesc ceie mai
importante ~ăcăminte din subsolul jude-
ţului, în special de petrol (la Moreni,
Gura Ocniţei, Ochiuri,"-TeiŞ, Aninoasa) şi
de~-{1a Mărgineanca, Şotînga etc.),
care este folosit la Termocentrala de !a
Doi ceşti. Sare.... s-a descoperit la Gura
Ocniţei, rţ!zerve de sulf încă neexploatate
Ia Pucioasa~-Marnă şi ghips - lîngă
Fieni, calcare la nord de comuna Moro-
ieni (masivul Bucegi), utilizate pentru fa-
bricarea cimentului.
De la Tîrgovişte spre sud se intinde
Cîmpia Română, unde au mai fost desco-
perite in ultimii ani importante zăcămin­
te petrolifere (la schelele Tltu şi Găeşti).
Relieful şi apele creează condiţii pen-
tru valorificarea potenţialului energetic,
ca şi pentru irigări. In bazinul rîurilor
Ialomiţa, Dimbovita şi Argeş sint nume-
roase J:>aJastiere (Dragomireşti, Viişoara,
Văcăreşti, Pătroaia, !oneşti,
Fusea etc.). A.Qe _sulfuroase se găsesc la
Pucioasa, Vulcana-Băi şi Bărbuleţu.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Se găsesc urme de aşezări ome-
neşti din timpuri străvechi, dar primele
mărturii documentare cu privire la unele
aşezări mai importante de pe teritoriul
actualului judeţ Dimbovita provin din
secolul al XIV-lea de la cronicarul ger-
man Johannes Schiltberger şi se referă la
localitatea Tîrgovişte, pe care a vi-zitat-o.
Această localitate se dezvoltă datorită si-
tuării ei la incrucişarea unor Importante
drumuri comerciale (drumul Buzăului,
Brăilei şi cel al Giurgiului), precum şi
căilor de legăturA cu Transilvania. Tirgo-
viştea este atestată în documentele româ-
neşti pentru prima oară în 1394, ca reşe­
dinţă domnească a lui Mircea cel Bătrîn,
cînd Scaunul Domnesc este mutat aici de
la Curtea de Argeş. Capitală a Ţării
Româneşti in secolele XV, XVI şi in prima
jumătate a secolului al XVII-lea, Tîrgo-
vişte a fost in această perioadă cel mai
insemnat centru economic, politic şi cul-
tural al Ţării Româneşti. El a cunoscut
o puternică epocă de înflorire sub dom-
nia lui Matei Basarap (1633-1654).
In jurul anului 1660, sub domnia lui
Gheorghe Ghica, capitala ţării a fost mu-
tată de la Tîrgovişte la Bucureşti. Oraşul
Tîrgovişte a decăzut în secolele al
XVIII-lea şi al XIX-lea, mai cu seamă
după distrugerea din timpul războiului
\turco-austriac din anii 1737-1739 ..
Meleagurile dimboviţene sint martore
ale unor evenimente importante ale anu-
lui 1821 ; aici au avut loc mari mişcări
ale răsculaţilor conduşi de Tudor Vladi-
mirescu ; Alexandru Ipsilante şi-a aşezat
cartierul general în oraşul Tîrgovişte, iar
armatele lui şi-au organizat taberele la
mănăstirea Mărgineni şi în satele Lucieni,
Colanu şi Văcăreşti ; curtea Mitropoliei
din oraş a cunoscut tragicul sfîrşit al lui
Tudor, prins şi adus aici de căpitanul
Iordache Olimpiotul. Populaţia judeţului
Mătăsaru, a sprijinit activ revoluţia burgheze-de-
mocratică de la 1849. Locuitori ai Tirgo-
viştei, in frunte cu Ioan Gheorghescu, au
mers la Bucureşti, unde au depus jură­
mînt de credinţă guvernului revoluţionar.
Oraşul Găeşti a găzduit citeva zile pe
unii membri ai guvernului revoluţionar
care se intorceau din refugiu.
Pe teritoriul judeţului Dîmboviţa au
avut loc luptele ţărăneşti din 1888 (la
Ghergani, Mătăsaru, Cojasca ş. a.), pre-
cum şi răscoala din 1907, care a cuprins
populaţia din multe sate (Văcăreştl,
www.cimec.ro
 ~ U O E TU L O 1 M B O V 1 l' A. 236

LEGENDĂ JUDEŢUL

••
o
Municipiu re.şedintă de judet
Oraşe
Comune
DIMBOVITA
limita de judet
limita de comună
Teritoriul municipiului şi oraşelor
Teritoriul comunelor suburbane

www.cimec.ro
236 JV D E T V L D JM B O V 1T A
Adinca, Gura Ocniţei, Răzvad etc.) şi cA-
reia i s-au alăturat şi muncitorii de la
rafinăria de petrol.
Ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor de
viaţă, a restrîngerii libertăţilor şi sub in-
fluenţa ideologiei socialiste, muncitorii
elin judeţul Dimbovita (zonele Moreni,
Tîrgovişte, Găeşti, Titu) s-au ridicat în
anii 1918-1920 la luptă pentru satisface-
rea intereselor lor vitale şi apărarea li-
bertăţilor. Grevele petroliştilor dîmbovi-
ţeni din noiembrie-decembrie 1918, cea
din iunie 1919 (care a ţinut 6 săptămîni)
ş. a. s-au soldat cu satisfacerea unor re-
vendicări ale muncitorilor. Oamenii mun-
cii dîmboviţeni au participat la toate
marile acţiuni de clasă din 1920 (grevele
de la schela Gura Ocniţei, Ochiuri, gara
Titu, Arsenalul armatei ş. a.)." ln timpul
.r.ă.zboiului antisovietic, lupta organizată
de P.C.R. s.:.a manifestat în judeţ şi prin
numeroase acte de sabotaj. Muncitorii au
incendiat unul din atelierele Arsenalului
armatei din Tîrgovişte, staţia de dezben-
zinare din Teiş etc.
POPULAŢIA judeţului era la 1 iulie 1971
de 450 000 de locuitori, cu o densitate de
peste 120 locuitori la km2, mult supe-
rioară mediei pe ţară. Dacă in ce priveşte
suprafaţa judeţul ocupă locul 38 .pe
ţară, in ce priveşte populaţia ocupă locul
24. Structura populaţiei se prezenta in
1972 astfel: mediul urban - 144 904 lo-
cuitori, rural - 308 733, ponderea popu-
laţiei urbane fiind de circa 32,0°/o. La mia
de locuitori erau 224 salariaţi, din care
104 în industrie.
Din totalul salariaţilor, în 1971, erau
ocupaţi : în industrie 46 641, în construcţii
16 942, in agricultură 6 944, silvicultură
730, transporturi 5 079, telecomunicaţii
1 038, circulaţia mărfurilor 6 804, gospo-
dărie comunală şi alte prestări de servicii
neproductive 3 415, în învăţămînt, cultură,
ştiinţă şi artă 6 571, ocrotirea sănătăţii,
asistenţă socială şi cultură fizică 4 382
etc.
ln 1971 natalitatea la mia de locuitori
www.cimec.ro
a fost de 20,4, mortalitatea de 10,3, in-
registrîndu-se un spor natural de 10,1% 0•
LOCALITATILE. In judeţ există 1 mu-
nicipiu, 5 oraşe, 69 comune, din care 11
suburbane, şi 338 sate, din care 7 aparţin
oraşelor.
Municipiul Tîrgovişte este reşedinţa ju-
deţului,avînd la 1 iulie 1971 împreună
cu comunele suburbane care-i aparţin :
Aninoasa, Doiceşti, Răzvad, Şotînga şi
Ulmi o populaţie de 66 000 de locuitori.
Situat pe valea Ialomiţei, la ieşirea aces-
teia din zona dealurilor subcarpatice,
municipiul are un peisaj deosebit de atră­
gător. In prezent el se dezvoltă impetuos
din punct de vedere industrial (in special
iil ramurile metalurgică, construcţiei de
maşini, prelucrării lemnului, materialelor
de construcţii, alimentară), cultural şi
edilitar. Are numeroase monumente isto-
rice, precum şi obiective turistice.
Oraşul Pucioasa, care la aceeaşi dată
avea o populaţie de 21 000 de locuitori
(împreună cu comuna suburbană Bră­
neşti), este un centru al industriei textile
şi staţiune balneară permanentă, cu iz-
voare de apă sulfuroasă, indicată in tra-
tarea a diferite maladii, in special a
reumatismului.
Oraşul Găeşti avea la 1 iulie 1971 o
populaţie de 20 000 de locuitori, cuprin-
zind şi comunele suburbane Gura Foii şi
Petreşti. Aici există o uzină de utilaj
chimic, o fabrică de frigidere cu compre-
sor, prima de acest fel din ţară, o între-
prindere de prefabricate din beton şi con-
strucţii metalice, precum şi alte obiective
industriale şi social-culturale.
Oraşul Moreni, care la 1 iulie 1971 avea
o populaţie de 15 700 de locuitori (inclu-
siv comuna suburbană Iedera), este un
vechi centru petrolier şi are două uzine
constructoare de maşini.
Oraşul Titu, cu o populaţie de 11 800
de locuitori (cuprinzînd şi comuna sub-
urbană Braniştea), a devenit o tînără
aşezare petrolieră şi un puternic centru
 .JUDETUL DIMBOVITA 237

industrial, producător de aparataj elec- 1n procente faţl. do:

tric de instalaţii.
producţia producţia
Oraşul Fieni avea la 1 iulie 1971 o Ramuri ale industriei globali.
globală
populaţie de 8 400 de locuitori (împreună industriali!. industrială
pe judeţ a ramurilor
cu comuna suburbană Moţăeni). A fost de- peţarl

clarat oraş in 1968 cu ocazia îmbunătăţirii '

Total industrie 100,0 1,5
organizării administrativ-teritoriale a din care:
ţării. Este un centru industrial al jude- Energie electrică 5.3 4,1
ţului, in el desfăşurîndu-şi activitatea Combustibil 14,6 4,6
fabricile de becuri şi de ciment, de plăci Construcţii de rna~ini ~i prelu-
crarea mf'tah·lor 43.3 2,5
şi tuburi din azbociment.
:Yateriale de construcţii 8,4 3,8
La 1 ianuarie 1971 în judeţul Dimbo- Exploatarea şi prelucrarea
vita existau 18 comune cu o populaţie de ){'mnului 3.7
,. 1,0
.
--
pînă la 4 000 de locuitori, 39 de comune TextiHi 9,8
..
2,1
Alimentară 10,2 0,9
cu o populaţie intre 4 001 şi 7 000 de lo- --
cuitori, 12 intre 7 001 şi 10 000 de locui-
tori, revenind în medie 5 308 locuitori pe Producţia globală industrială a judeţu­
comună.
lui a crescut in 1971 faţă de 1965 cu
In oraşele şi comunele judeţului s-a 79,1•/o, respectiv cu 155,5% in ramura con-
construit in ultimii ani un număr insem- strucţiilor de maşini, 142,90Jo in cea a chi-
nat de locuinţe din fondurile de stat şi miei, 107,6% la exploatarea şi prelucra-
personale, s-au efectuat îmbunătăţiri edi- rea lemnului, 64,80fo in ramura materia-
litar-gospodăreşti. La sfîrşitul anulu11971, lelor de construcţii. Productivitatea mun-
numărul satelor electrificate era de 313. cii pe salariat in industrie a sporit in
TRASATURI ECONOMICE. Judeţul Dim- 1971 faţă de ·1965 cu 310fo.
boviţa are o economie cu profil indus- Una dintre cele mai importante avuţii
trial-agrar, distingindu-se 3 zone : cea ale judeţului fiind petrolul, in ultimii ani
sudică, de cîmpie, unde ocupaţia de bazA
s-au făcut noi prospectări şi s-au ridicat
a populaţiei o constituie agricultura şi noi sonde, astfel incit zona sondelor s-a
extins de la Morenl, Gura Ocniţei, Buc-
anume cultura cerealelor, imbinatA cu
şani, Răzvad, Aninoasa, Telş, Ochiuri,
creşterea animalelor ; zona centrală, cu
Şuţa SeacA, Valea Caselor, Cobia către
predominarea industriei : extracţia petro- Dragomireşti, Vlşina, Corbii Mari, Titu,
lului, a cărbunelui, producţia de energie Potlogi etc. Există o preocupare pentru
electrică, construcţia de maşini, metalur- dezvoltarea Industriei cărbunelui, care se
gia, Industria materialelor de construcţii găseşte la Mărgineanca şi in zona Şo­
şi textilă etc. ; zona nordică şi nord-ves- tinga-Doiceşti. Industria energiei electri-

tică, cu predominarea pomiculturii, a ce contribuie, de asemenea, la dezvoltarea

creşterii animalelor şi a exploatărilor fo-
restiere. Ponderea industrială a judeţului
Dîmboviţa in producţia globală a ţării era
in 1971 de 1,5'1o, iar fn cea agricoli de
1,6°/o.
lNDUSTRIA. In judeţ existau in 1971 24
intreprinderi de subordonare republica-
nă, 7 de industrie locali şi 9 cooperatiste.
In acelaşi an, ponderea producţiei glo-
bale a principalelor ramuri industriale
in economia judeţului şi a ţării se pre-
zenta astfel :
judeţului. Existi bogate resurse energe-
tice (de combustibili şi energie hidrauli-
că). Termocentrala de la Doiceştl are o
putere instalată de 120 000 kWh. La
aceasta se adaugă forţa hidrocentralelor
de la Gilma şi Dobreşti, ambele conec-
tate la sistemul energetic naţional. In in-
dustria constructoare de maşini a jude-
ţului se remarcă Uzina de strunguri au-
tomate şi Uzina de utilaj petrolier din
Tîrgovişte, Fabrica de aparataj electric
de instalaţii din Titu şi Fabrica de fri-
gjdere cu compresor din Găeşti. Intre-

www.cimec.ro
238 olUDET.VL DIMBOV·ITA.
prinderile ,,Steaua Electrică" din Fieni şi
"Romlux" -Tîrgovişte sint singurele pro-
ducătoare de lămpi electrice cu Incan-
descenţă din ţară. Industria materialelor
de construcţii este reprezentatA In prin-
cipal de Fabrica de ciment Flenl şl in-
treprinderile de prefabri<:ate dln beton
Doi<:eştl şi Găeşti. Industria uşoară este
reprezentată mai cu seamă de cele două
fabrici textile "Bucegi" şi "Trainica" din
Pucioasa.
Un rol important in economia judeţu­
lui are industria locală, care are o pon-
dere de 10,7% din producţia globală a
acestuia. Cele 7 intreprinderi de Industrie
locală au 189 unităţi de producţie, din
care 155 de unităţi industriale, precum şi
70 de mori şi darace amplasate tn diferite
localităţi din judeţ. In prezent industria
locală judeţeană realizează un număr de
peste 785 produse, din care 343 pentru
fondul pieţii.
Unităţile Industriei cooperatiste aduc,
de asemenea, o contribuţie de seamă la
economia judeţului, producţia lor repre-
zentind 4,3% din producţia Industriei ju-
deţului.
AGRICULTURA. Judeţul Dimbovita dis-
punea la sfîrşitul anului 1971 de o su-
prafaţă agricolă de 226 500 ha. Din acestea
26 400 ha erau proprietate a intreprinde-
rilor agricole de stat, Iar 118 500 ha in
posesia cooperativelor agricole de pro-
ducţie.
Suprafaţa arabilă ocupa 154 200 ha, pă­
şunile 39 800 ha, fineţele 14 500 ha, viile
şi livezile 18 200 ha.
ln judeţ sînt 7 întreprinderi agricole de
stat, 12 S.M.A. şi 86 de cooperative agri-
cole de producţie. Funcţionează 3 staţiuni
experimentale : una piscicolă la Nucet,
una zootehnică la Runcu şi una pomicolă
la Voineşti.
Baza tehnică-materială a agriculturii
era reprezentată la sfîrşitul anului 1971
prin 1 852 de tractoare fizice. 1 601 plu-
guri pentru tractor, 557 de cultivatoare
mecanice, 757 de semănători mecanice,
894 de combine pentru păioase etc. La un
tractor fizic reveneau 83 ha teren arabil.
Producţia de cereale are in structura
sa 95% griu şi porumb. Plantele tehnice
www.cimec.ro
- floarea-soarelui şi sfecla de zahăr -
se cultivă pe suprafeţe mici (circa 20fo).
Producţia legumelor este concentrată in
bazine mai importante ca Tîrgovişte, Bă­
leni, Găeşti, Ulieşti, Titu.
Suprafeţele ocupate cu livezi şi pepi-
niere pomicole in unităţile agricole so-
cialiste de stat şi cooperatiste sint de
6 394 ha. Se acordă atenţie plantării po-
milor şi arbuştilor fructiferi mai ales pe
terenurile situate in pante, supuse ero-
ziunii şi degradării.
In 1970 judeţul Dimbovita a realizat
din producţia de fructe a ţării : 50fo la
pere, 3,5o;0 la mere, 3,7% la prune şi 1,8'1•
la nuci.
Pe judeţ, suprafaţa ocupată de vii şi
pepiniere viticole este de 1 699 ha. Există
posibilităţi pentru extinderea suprafeţe­
lor de vii pe terenurile in pantă.
Sectorul zootehnic, avind condiţii bune
de dezvoltare, ocupă un loc insemnat in
economia agrară a judeţului. La incepu-
tul lui 1972 existau 105 000 de bovine, din
care 52 000 vaci şi bivolite, 72 000 de
porcine, 155 000 de ovine, precum şi un
important număr de păsări. Incărcătun
la 100 ha teren la începutul anului 1972
era de 50,4 bovine, din care 25,1 vaci
(peste media pe ţară), 46,7 porcine, 74,4
ovine.
SILVICULTURA. Fondul forestier al ju-
deţului este de 118 800 ha, din care
102 000 ha se află in administrarea Mi-
nisterului Economiei Forestiere şi Mate-
rialelor de construcţii, 16 600 ha in admi-
nistrarea consiliilor populare şi 200 ha
aparţin intreprinderilor agricole de stat.
Pădurile de conifere şi foioase ocupă o
bună parte din jumătatea nordică a ju-
deţului. Ele sint compuse din molid, mo-
lid cu brad şi fag, mai jos din fag, care
coboară şi in zona dealurilor. Pe dealuri
sint gorunete, iar in partea sudică
păduri de stejar pedunculat. Pe alocuri
apar şi cerete. ln luncă se dezvoltă pă­
duri de salcie şi plop.
VINATUL ŞI PESCUITUL. In pădurile
din judeţ se găseşte o faună bogată :
urşi. cerbi carpatini, căprioare, capre

negre, porCi mistreţi, lupi, rlŞl, vulpi,
iepuri, cocoşi de munte, fazani, sitari etc.
In apele din judeţ se găsesc - diferite
specii de peşte ·ca : ştiucă, crap, mreană,
iar in apele de munte păstrăvi.
TRANSPORTURILE. Prin judeţ trec o
linie principală de cale ferată Bucureşti­
Timişoara, prin gara Titu (care e nod de
cale ferată), şi două secundare : Titu-
Tîrgovişte-Pietroşiţa şi Tirgovişte-I.L.
Caragiale, care merge la Ploieşti. Există
152 km cale ferată cu ecartament nor-
mal, densitatea la 1 000 km 2 fiind de
40,7 km.
Drumurile rutiere aveau fn 1971 o lun-
gime de 1 756 km, dln care modernizate
280 km. Drumurile naţionale aveau o
lungime de 318 km, iar cele de interes
local - 1 438 km. S-au fmbunătăţit con-
diţiile de circulaţie pe traseele Tîrgovişte­
Ploieşti, Tîrgovişte-Bîldana, Tîrgovişte.
Pucioasa, Răzvad-Moreni, Tîrgovişte­
Cîmpulung, Tirgovişte-Bilciureşti. S-au
modernizat şoselele Voineşti-Malu cu
Flori, Pitaru-Potlogi şi s-a construit noul
drum naţional Bucureşti-Piteşti, care
trece prin judeţul Dimboviţa. Extinderea
telecomunicaţiilor este reflectată prin cei
aproape 5 000 de abonaţi la reţeaua te-
lefonică.
COMERŢUL. Din vechi documente reiese
că pe locul unde se află azi municipiul
Tîrgovişte se făcea un intens trafic co-
mercial. In 1403 Mircea cel Bătrîn a sta-
bilit aici vamă pentru controlul mărfu­
rilor negustorilor care veneau dinspre
Dunăre sau din Transilvania. In secolul
al XVII-lea călătorul şi cronicarul Pie-
tro Deodato Baksici compara oraşul cu
Alepul şi Damascul.
Azi în judeţ există 1 545 de unităţi ale
comerţului socialist, din care 960 fn me-
diul rural ; 1 213 sint unităţi de desfacere
cu amănuntul, iar 332 unităţi de alimen-
taţie publică. Vînzările de mArfuri cu amA-
nuntul prin comerţul socialist au crescut.
Faţă de 1965, la total vînzAri s-a înre-
gistrat in 1971 o creştere de 61,5•;0• ~n­
comitent s-a modificat şi structura măr­
furilor vîndute : în prezent 61,50Jo din to-
talul lor sint mărfuri nealimentare.
www.cimec.ro
.JUDETUL DIMBOVITA 239
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In\7ă­
tAmintul cunoaşte o puternică dezvoltare
şi diversificare. In anul şcolar 1971/1972
existau fn judeţ 383 de unităţi de învă­
ţAmînt, din care : 11 licee de cultură ge-
neralA, 4 licee de specialitate, 353 de şcoli
generale, 9 şcoli profesionale. Existau,
totodată, 228 grAdinite de copii. In toate
formele de învăţămînt au fost cuprinşi
circa 77 673 de elevi şi peste 9 300 de copii
la grădiniţe.
Corpul didactic număra peste 4 131 de
cadre (învăţători, profesori, maiştri, edu-
catori). La mia de locuitori sint circa 173
de elevi, iar la un cadru didactic din in-
văţAmintul de cultură generală revin 21
de elevi.
Pe teritoriul judeţului Dimbovita, arta
şi cultura s-au dezvoltat din timpuri vechi.
Aici a luat fiinţă una din primele tipar-
niţe, in care s-au tipărit printre cele
dintii cărţi în limba română de cAtre călu­
gărul Macarie, activitate continuată apoi
de diaconul Coresi ş.a. In anul 1652 este
tipărită la Tîrgovişte Pravila lui Matei
Basarab, culegere de legi cunoscută sub
numele de "Indreptarea legii".
In judeţul Dîmboviţa s-au născut sau
şi-au desfăşurat activitatea numeroşi oa-
meni de cultură şi ştiinţă ca : Udrişte
Năsturel, care a avut o contribuţie de
seamă la răspîndirea limbii române
scrise ; egumenul Matei al Mirelor, care
a scris două cronici ale Ţării Româneşti
(una în proză şi alta în versuri) din pri-
mul sfert al veacului al XVII-lea. La Tîr-
govişte au trăit şi au creat o parte din
operele lor cronicarii Radu Popescu,
Stoica Ludescu, Constantin Stolnicu Canta-
cuzino. Comuna Văcăreşti, din vecinătatea
oraşului, este leagănul poeţilor cu acelaşi
nume : Ienăchiţă, Iancu, Alecu, Nicolae şi
Elena Văcărescu. Tot la Tfrgovişte au
crescut şi trăit Vasile Cîrlova, Ion He-
liade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu.
Aici şi-au desfăşurat o parte din activi-
tatea lor Alexandru VlahuţA, Duiliu Zam-
firescu, Smaranda Gheorghiu (Maica
Smara). Tot aici s-au născut medicul sa-
vant Gh. Marinescu, scriitorul Alexan-
dru l; Brătescu-Voineşti, actorii Tony
Bulandra şi Mihai Popescu ; aici a func-
40 ~ U D E TU L D 1 M B O V 1 T A.

www.cimec.ro
 ~UDETUL DIMBOVITA 2tl

t. Termocentraia Oolce,u
2. Peisaj de sonde din sectorul Anl-
noasa - Schela Tlrgovt,te
3. Uzinele de utilaj petrolier Ttrgo-
vlşte - noua Instalaţie de consoli-
dat terenurl lnstablle
4. Linia de fabricaţie a tuburllor de
la noua FabricA de azboclment
Flent
5. Cuptoarele de cllncher de la F~r­
brlca de ciment Flenl
6. Linia de montaj general de la Fa-
brica de frlgldere GAeştl
7. T~rnul Ch1ndiel, ruinele Curţii şi
Biserica Domneasca - Tîrgovişte
8. Sediul politt.c-admlnlstratlv jude-
ţean- Tîrgovişte

www.cimec.ro
242 J U D E TU L D 1M B O V 1TA
ţionat ca profesor I. Ionescu Raicu-Rion,
poet, critic şi militant socialist; Ion
Ghica şi-a avut reşedinţa la Ghergani, iar
Ion Luca Caragiale s-a născut in comuna
care-i poartă azi numele. In satul Pitaru,
comuna Potlogi, s-a născut pictorul Ni-
colaie Grigorescu, iar la Vulcana-Pandele
gravorul Gabriel Popescu, intemeietorul
şcolii româneşti de gravură.
Bogata moştenire culturală din trecu-
tul dimboviţean - parte a patrimoniului
nostru naţional - a fost şi rămîne o baz:'i
solidă de inspiraţie şi indemn, valorifi-
cată in anii noştri prin grija partidului
şi statului pentru dezvoltarea artei şi cul-
turii româneşti şi pătrunderea lor in
mase. In cele 159 de cămine culturale şi
filiale săteşti se desfăşoară o activitate
variată si susţinută. La fel şi la cele 4
case de cultură orăşeneşti şi municipală
şi in cluburile sindicale. La Tîrgovişte
funcţionează un complex muzeal care cu-
prinde, printre altele, exponate de o de-
osebită valoare privind istoria tiparului şi
a cărţii vechi româneşti, evocări şi ma-
nuscrise ale scriitorilor tîrgovişteni etc.
Mişcarea artistică de amatori a luat o
mare amploare. Există 424 de formaţii ar-
tistice, cu 7 500 artişti amatori. Formaţii
cum sint cele din Moreni, corurile din
Brăneşti, Titu, corul sindicatului învăţă­
mînt-Tîrgovişte, echipele de dansuri din
Văleni-Dimboviţa, Pucheni, Corneşti, Fieni,
brigăzile artistice de agitaţie de la Draga-
dana, din Găeşti, de la Uzina de utilaj
petrolier Tîrgovişte, colectivul de teatru
al Casei de cultură Tîrgovişte, tarafurile
elin Cojasca şi Intreprinderea "Bucegi"-
Pucioasa sînt bine cunoscute pentru ac-
tivitatea lor, ocupind locuri de frunte la
diferite intreceri artistice republicane.
Din anul 1969 la nivelul judeţului ac-
tivează ansamblul folcloric de amatori
"Dimbovita", care s-a impus atit pe plan
republican, cit şi peste hotare cu prilejul
unor turnee in R. P. Bulgaria, Franţa,
Spania.
Reţeaua cinematografică s-a dezvoltat,
in judeţ existînd 135 de cinematografe,
din care 12 cu aparate pentru bandă nor-
mală. Funcţionează 14 centre de radiofi-
care la care sint racordate 45 de locali-
www.cimec.ro
tăţi'. Numărul abonaţilor la radio şi ra-
dioficare la sfîrşitul anului 1970 era de
peste 60 000.
Mijloacelor de informare şi educare li
se adaugă ziarul "Dimbovita", organ
de presă al Comitetului judeţean al
P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean.
La o sută de persoane revin 32 de abo-
naţi la cotidiene şi periodice.
In judeţ există 168 de biblioteci pu-
blice, dotate cu un număr de 891 700 de
volume din toate domeniile de activitate.
In 1971 numărul cărţilor citite prin re-
ţeaua bibliotecilor a -fost de aproape un
milion.
Dezvoltarea artei şi culturii se oglin-
deşte şi in datini, îmbrăcăminte, jocuri,
arhitectura şi arta populară, care păs­
trează tradiţiile folclorice ale poporului,
adaptîndu-se la noile condiţii de viaţă so-
cialiste.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ. Reţeaua sani-
tară cuprindea la inceputul anului 1971
un număr de 306 unităţi, din care : 14 spi-
tale, 2 sanatorii T.B.C., 29 clispensare, 24
case de naşteri, 82 de circumscripţii me-
dico-sanitare etc. Numărul paturilor in
spitale era de 2 299, adică 5 la 1 000 de
locuitori. Peste 3 356 de cadre sanitare cu
pregătire superioară, medie şi elementară
stau la dispoziţia cetăţenilor. Un medic
revine la 901 locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Sportul
compefiţional este reprezentat indeosebi
prin echipele "Clubul sportiv" -Tîrgovişte
la fotbal şi handbal, iar la volei echipa
"Sănătatea". Sint, de asemenea, cunoscute
echipele de atletism, box, lupte, tenis de
masă, rachetomodelism etc., in care s-au
format numeroşi sportivi de valoare. In
1971 se numărau 3 828 de sportivi legiti-
mati, din care 3 215 clasifica ţi.
Există 169 de asociaţii sportive, dintre
care 131 se află la sate.
Baza materială a activităţii sportive
este compusă din 27 de terenuri de fot-
bal, 9 terenuri de baschet, 15 terenuri de
volei, 9 de handbal, 4 bazine de inot, 8
săli de sport, 3 poligoane de tir, 21 de po-
picării. La acestea trebuie adăugată baza·
sportivă, cu un potenţial, mai redus, de

·pe lîngă şcoli, intreprinderi mai mici sau
.comune.
TURISMUL. Peisajele pitoreşti ale văilo:.­
Dimboviţa şi Ialomiţa, zona munţilor Bu-
cegi, numeroasele puncte turistice cu ca-
·racter istoric şi staţiunile balneoclimate-
rice Pucioasa şi Vulcana-Băi atrag nume-
·roşi oameni la odihnă şi tratament.
In Tîrgovişte şi imprejurimi se găsesc
importante monumente istorice şi de ar-
bitectură, vestigii ale trecutului glorios
de luptă al neamului românesc : Muzeul
de arheologie, Curtea Domnească, vestitul
turn al Chindiei, alături de Mănăstirea
Dealu (ctitorie a lui Radu cel Mare, la
·inceputul secolului al XVI-lea), Biserica
·stelea (sfîrşitul secolului al XVII-lea),
şanţul Cetăţii, clădirea Poştei, Monu-
mentul cu bustul lui Tudor Vladimirescu,
Parcul Libertăţii cu Aleea poeţilor. In ju-
deţ găsim : la Potlogi - Palatul brinco-
venesc (secolul al XVIII-lea), la Dolceşti
- ruinele palatului brincovenesc şl bise-
rica aferentă ; la Aninoasa - Mănăstirea
Viforita (secolul al XV-lea), la Nucet şi Co-
bia - mănăstiri din secolele al XVII-lea
şi al XVIII-lea ; la Băleni-Români -
Curtea Bălenilor şi Hanul Mare.
Pe lîngă acestea, numeroase alte locuri
·amintesc de eve.nimente de seamă din is~
toria poporului român petrecute pe me-
leagurile dimboviţene. La Gemenea se gă­
seşte crucea comemorativă a fraţilor Bu-
zeşti (1595) : la Finta a avut loc in 1653
una dintre luptele care se dădeau intre
Matei Basarab şi Vasile Lupu etc.
Ac,ţivitatea · oamenilor de cultură dim-
boviţeni, care au adus o contribuţie de
seamă la sporirea tezaurului spiritualităţii
româneşti, este oglindită în muzee şi case
memoriale : Muzeul scriitorilor tirgoviş­
teni, Muzeul tiparului şi cărţii vechi ro-
mâneşti, expoziţiile permanente : .. Gheor-
ghe Petraşcu" (Tirgovi~te), .. 1. C. Vissa-
rion" (comuna Costeşti Vale), ,.I. L. Ca-
ragiale" (comuna 1. L. Carag'iale), ,.Gabriel
Popescu" (comuna Brăneşti, satul Vulcana
Pandele).
Pe văile Ialomiţei şi Dimboviţei, se gă­
sesc frumoase. chei şi peşteri (Peşterii Ia-
lom,i~ioara) .. în masivele muntoase ale Bu-
www.cimec.ro
J tJ D E TU L D 1M B O V 1T A 243
cegilor şi Leaotei sînt cabane amenajate
care atrag numeroşi turişti.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Baga-
tele resurse de care dispune judeţul din
punct de vedere natural, economic şi
uman ii deschid mari posibilităţi de dez-
voltare.
Harta judeţului se va îmbogăţi cu noi
. obiective industriale şi agrozootehnice 1::~.
Tîrgovişte, Moreni, Titu, Găeşti şi în alte
localităţi, obiective ce vor apropia poten-
ţialul economic al judeţului Dimboviţa de
cel al judeţelor dezvoltate.
La sfîrşitul acestui cincinal, Uzina de
oţeluri aliate din Tîrgovişte va da 15,70/o
din intreaga producţie globală industrială
a judeţului. Tot în municipiul Tîrgovişte.
odată cu creşterea producţiei de strun-
guri automate, de lămpi electrice cu in-
candescenţă, are loc dezvoltarea unora
dintre unităţile existente, precum şi con-
struirea de noi obiective industriale, cum
sint Uzina de oţeluri şi Uzina de table
subţiri, prin a căror punere in funcţiune
oraşul Tîrgovişte va deveni un important
centru al industriei metalurgice moderne.
In acest cincinal vor produce, la in-
treaga capacitate, Fabrica de aparataj
electric de instalaţii şi Fabrica de nu-
. treţuri combinate din Titu, se va diversi-
fica producţia Uzinei "Romlux", care va
produce şi lămpi cu vapori de mercur, cu
halogeni, precum şi tuburi fluorescente,
ş.a. De asemenea îşi vor mări capacitatea
de producţie şi se vor moderniza intre-
prinderi, ca : Uzina de utilaj petrolier
Tîrgovişte, "Steaua Electrică" şi Fabrica
de ciment Fieni, Intreprinderea "Bucegi"-
Pucioasa, Uzina de utilaj chimic Găeşti.
Termocentrala Doiceşti ş. a. La Fabrica
de frigidere cu compresor din Găeşti se
va continua diversificarea şi perfecţiona­
rea producţiei, astfel ca aceasta să asigure
necesităţile interne şi pe cele de export.
Importante modificări se. vor produce in
industria locală prin sporirea capacităţilor
de producţie şi diversificarea sortimente-
lor. Va intra in funcţiune Fabrica de pro-
duse ceramice Doiceşti ş.a.
Toate acestea vor face ca producţia
globală industrială a anului · 1975 să fie
244 J V D E TV L D 1M B O V 1TA

de 2,5 ori mai mare decit cea a anului
1970.
In agricultură se va merge pe linia spo-
ririi producţiei agricole şi animaliere pr!n
folosirea in continuare a metodelor mo-
derne. Suprafaţa amenajată pentru irigat
va fi in 1975 de 2,7 ori mai mare decit
in 1970. Urmează să se înfiinţeze noi
ferme avicole, ingrăşătorii de vaci, com-
plexe pentru creşterea şi îngrăşarea por-
cilor ; se va dezvolta sectorul pomiviticol
prin extinderea suprafeţelor in sistem
intensiv, se vor lua noi măsuri în cadrul
acţiunii de modernizare a agriculturii.
ln acest cincinal, în reţeaua comercialA
de stat şi cooperatistă se vor mări supra-
feţele şi se vor construi noi obiective,
printre care : un magazin universal şi un
supermagazin la Tîrgovişte (date in func-
ţiune în 1972), depozite metalo-chimice şi
un număr insemnat de magazine noi in
mediul rural.
Un important număr de obiective vor
fi construite şi în reţeaua cooperaţiei
meşteşugAreşti.
Se vor dezvolta in continuare trans-
porturile şi telecomunicaţiile, ca şi baza
materială a instituţiilor social-culturale.
Pînă în 1975 se vor da în folosinţă in
municipiul Tîrgovişte un nou şi modern
hotel, Casa de cultură a sindicatelor, se
va incepe construcţia unui spital. cu 600
paturi, care va avea şi policlinică, se vor
construi poduri şi se vor moderniza im-
portante artere de circulaţie.
Baza materială a învăţămîntului se va
dezvolta prin construcţia a două licee in-
dustriale în Tîrgovişte şi 4 şcoli profe-
sionale la Tîrgovişte, Găeşti şi Moreni.
In cincinalul 1971-1975 se vor construi
in mediul urban 80 săli de clasA, iar in
mediul rural 100 săli de clasă. Se vor ex-
tinde sursele şi reţelele de apă, reţelele
de canalizare, se vor electrifica noi sate.

JUDETUL DIMBOVITA

cu reşedinţa in municipiul Ttrgovişte

Municipii : 1. Orate : 5. Loeaii&Aţl componente ale munlclpHior ,1 ale oraşelor : 13. Comune : ' '
CdJn care, suburbane : 11). Sate : 331 Cdin care, aparţin oraşelor : 7).

A. M V N 1 C 1 P 11

1. MUNICIPIUL T 1R G O V 1 Ş TE. Localităţi componente ale municipiului : 1. T III. G O·

V 1 Ş T E ; 2. Prlseaca. Comune suburbane : 1. Comuna ANINOASA. Sate componente ale comu-
nei suburbane : 1. ANINOASA ; 2. SAteni ; 3. Vlfor!ta. 2. Comuna DOICEŞTI. Sate componente
ale comunei suburbane : 1. DOICEŞTI. 3. Comuna RAZV AD. Sate componente ale comunei sub-
urbane: 1. RAZVAD ; 2. Gorgota; 3. Valea Volevozllor. 4. Comuna ŞOTINGA. Sate componente
ale comunei suburbane : 1. ŞOTINGA ; 2. Telş. 5. Comuna ULMI. Sate componente ale comunei
suburbane : 1. ULMI ; 2. Colanu ; 3. Dimoiu ; 4. Dumbrava ; 5. Matraca ; 6. Nisipurile ~
7. Udreştl ; 8. Vllşoara.

B. ORAŞE

1. Oraşul F 1 E NI. Sate ce aparţin oraşului : 1. Berevoeştl ; 2. Costeştl. Comune suburbane :

1. Comuna MOTAIENI. Sate componente ale comunei suburbane: 1. MOŢAIENI ; 2. Cucutenl.
z oraşul G A E Ş T 1. comune suburbane : 1. Comuna GURA FOII. Sate componente ale co-
munei suburbane : 1. GURA FOD ; 2. Bumbula ; 3. Catanele ; 4. Flgetu. 2. Comuna PETREŞTI.
sate componente ale comunei suburbane : 1. PETREŞTI ; 2. coada Izvorului ; 3. Ghergheştl ;
4. Greci ; 5. Ioneştl ; 6. Potlogeni-Deal ; 7. Puntea de Greci.
3. uraşu1 M O B E N 1. comune suburbane : 1. Comuna IEDERA. Sate componente ale comund
suburbane : 1. IEDERA DE JOS ; 2. Collbaşl ; 3. Crlcovu Dulce ; 4. Iedera de Sus.
t. Oraşul P V C 1 O A S A. Localltlţl componente ale oraşului : 1. P V C 1 O A S A ; 2. Bela ;
3. Dlaconeştl ; 4. Glodeni ; 5. Malurile ; &. 1\lllculeştl ; 7. Pucioasa-Sat. Comune suburbane :

www.cimec.ro
 J U D ETU L D 1M B O V 1T A 24&

l.comuna BRANEŞTI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. BRANEŞTI ; 2. Gura

Vulcanel ; 3. Lllculeţe-GarA ; 4. Prlbolu ; 5. Toculeştl ; 6. Vulcana-Pandele.
5, OraiJUl T 1 T U. Sate ce aparţin oraşului : 1. Fusea ; 2. Hagloalca ; 3. Merenl ; 4. Plopu >
s. Sâlcuţa. Comune suburbane : 1. Comuna BRANIŞTEA. Sate componente ale comunei sub-
urbane : 1. BRANIŞTEA : 2. Dlmbovicloara : 3. SAveştl;

(. COMUNE

1. Comuna BALENI. Satele componente : 1. BALENI-ROMANI ; 2. Băleni-Sirbi. 2. Comuna

BARBULEŢU. Satele componente : 1. GURA BARBULEŢULUI ; 2. Aluniş ; 3. Bărbuleţu ;
4. Cetăţuia ; S. După Deal ; 6. Pletrarl ; 7. Riu Alb de Jos ; 8. Riu Alb de Sus ; 9. Şipot ;
10. Valea. 3. Comuna BEZDEAD. Satele componente : 1. BEZDEAD ; 2. Broşteni ; 3. Cos-
tişata ; 4. Măgura ; S. Tunarl ; 6. Valea Morii. 4, Comuna BILCIUREŞTI. Satele componente :
,_ BILCIUREŞTI ; 2. Susen!-Socetu. 5. Comuna BUCIUMENI. Satele componente : 1. BUC!u-
~lE,."'l ; 2. Dealu Mare ; 3. Valea Leurzii. 6. Comuna BUCŞANI. Satele componente : 1. BUCŞANI ;
2. Hăbenl ; 3. Racoviţa ; 4. Râţoa1a. 7, Comuna ClNDEŞTI. Satele componente : 1. clNDEŞTI­
VALE ; 2. Aninoşan! ; 3. Cindeşti-Deal ; 4. Dragodăneşt! ; S. Valea Mare. 8. Comuna COBIA.
Satele componente : 1. GHERGHIŢEŞTI ; 2. Blidar! ; 3. Călugăreni ; 4. Căpşuna ; s. Cobiuţa ;
fj, Crăciuneşt! ; 7. Frasin-Deal ; 8. Frasin-Vale ; 9. Mislea ; 10. Mănăstirea. 9. Comuna CO-
JASCA. Satele componente : 1. COJASCA ; 2. Fintlnele ; 3. Iazu. 10. Comuna COMIŞANI. Satele
componente : 1. COMIŞANI ; 2. Lazuri. 11. Comuna CONŢEŞTI. Satele componente : 1. CON-
ŢEŞTI ; 2. Băltenl ; 3. Botenl ; 4. Călugăren! ; 5. Cringaşl ; 6, GAmAneşt! ; 7. Heleşteu ; 8. Merem.
12. Comuna CORBII MARI. Satele componente : 1. CORBII MARI ; 2. BărAcenl ; 3. Grozâ-
veşti ; 4. Moara din GroapA ; 5. Petreştl : 6. Podu Corbencll ; 7. Satu Nou ; 8. Ungurenl ;
9. Vadu Stanchi!. 'Ta. Comuna CORNAŢELU. Satele componente : 1. CORNAŢELU ; 2. Alunişu ;
3. Bolovani ; 4. Corn! : 5. Slobozia. tt. Comuna CORNEŞTI. Satele componente : 1. CORNEŞTI ;
2. Bujoreanca ; 3. CAtunu : 4. Crlsteasca ; 5. CrlvAţu ; 6. Fraslnu ; 7, Hodârăştl ; 8. Ibrianu ;
9. Postlrnacu ; 10. Ungurenl. 15. Comuna COSTEŞTII DIN VALlE. Satele componente : 1. cos-
TEŞTII DIN V ALE ; 2. MArunţlşu ; 3. Tomşanl. 16. Comuna CRING URILE. Satele componente .
1. BADULEŞTI ; 2. Crlngur!le de Jos ; 3. Cringur!le de Sus ; 4. PAtroaia-Deal ; 5. PAtroala-Vale
6. Potlogeni-Vale ; 7. RAţeştl ; 8. Voia, 17. Comuna DARMANEŞTI. Satele componente : 1. DAR-
M~EŞTI ; 2. MArglnenll de Sus ; 3. Vlădenl, 18. Comuna DOBRA. Satele componente : 1. DO-
ERA ; 2. Măi'ceştl. 19. Comuna DRAGODANA. Satele componente : 1. DRAGODANA ; 2. Boboc! ;
3. Burduca ; 4. Cuparu : 5. PAduren1 : 6, Pictor de Munte : 7. StrAoştl. 20. Comuna DRAGOMI-
REŞTI. Satele componente : 1. DRAGOMIREŞTI : 2. Declndenl : 3. Geangoeştl ; 4. Mogoşeşti ;
5. RlncAclov; 6. ungurenl. 21. Comuna FINTA. Satele componente. 1. FINTA MARE; 2. Be-
chineşti ; 3. Flnta Veche ; 4. Gheboaia. 22. Comuna GLODENI. satele componente : 1. GLODENI ;
2. Guşolu ; 3. Lllculeţe : 4. Livezile ; 5. Malu MlerU : 6. Schela. 23. comuna GURA OCNIŢEI.
Satele componente : 1. GURA OCNIŢEI ; 2. Adinca : 3. Ochiuri ; 4. Săcuenl. 24. Comuna GURA
ŞU'J'li. Satele componente : 1. GURA ŞUTII : 2. Sperieţenl. 25, Comuna HULUBEŞTI. Satele
componente : 1. HULUBEŞTI ; 2. Butolu de Jos ; 3. Butolu de Sus ; 4. Măgura ; 5. Valea Dadei.
26. comuna I. L. CARAGIALE. Satele componente : 1. GHIRDOVENI ; 2. I. L. Caragiale ;
3. Ml,a. 21. Comuna LUCIENI. Satele componente : 1. LUCIENI ; 2. Olteni ; 3. Raclu ; 4. Slllştea ;
5. Şuţa Seacă. 28. Comuna LUDEŞTI, Satele componente : 1. LUDEŞTI ; 2. Mlloşarl ; 3. Potocelu ;
4. Schelu de Jos. 5. Schelu de Sus ; 8. Teleştl. zt. Comuna LUNGULEŢU, Satele componente :
1. LUNGULEŢU : 2. Creasca ; 3. Serdanu. 30. Comuna MALU CU FLORI. Satele componente :
1. MALU cu FLORI : 2. Capu Coastei : 3. Copăcenl : 4. Mlcloşanll Mari ; 5. Mlcloşan!l Miel.
31. Comuna MANEŞTI. Satele componente : 1. MANEŞTI: 2. DrAgAeşti-Pămtntenl ; 3. DrA-
gâeşti-Ungurenl. 32. Comuna MATASARU. Satele componente : 1. TE.'TCOIU ; 2, Creţuleşti ;
3. MătAsaru ; 4. Odaia Turcului ; 5. Porolnlca : 6. Puţu cu Salcie ; 7. Sălcloara. 33. Comuna
MOGOŞANI. Satele componente : 1. MOGOŞANI ; 2. Chlrca : 3. Co,ocaru ; 4. Merll ; 5. Zăvolu,
34. Comuna MOROENI. Satele componente : 1. MOROENI ; 2. Dobreştl ; 3. Glod ; 4. Lunea ;
5. Muşcel ; 6, Puchenl. 35. Comuna MORTENI. Satele componente : 1. MORTENI : 2. Neajlovu .
36. comuna NUCET. satele componente : 1. NUCET ; 2. cazaci : 3. Ilfovenl. 37. Comuna oc-
NIŢA. Satele componente: 1. OCNIŢA. 38. comuna ODOBEŞTI. satele componente : 1. ODO-
BEŞTI ; 2. Brtncoveanu : 3. Crovu : 4. Mluleştl : 5. Zidurile. 39. Comuna PIETROŞIŢA. Satele
componente : 1. PIETROŞIŢA. 2. Dealu Frumos. 40. Comuna POIANA. Satele componente :
1. POIANA ; 2. Polenlţa. 41. Comuna POTLOGI. Satele componente : 1. POTLIOGI ; 2. Pitaru ;
3. Podu Crlst!niJ ; 4. Româneşti ; 5. VIAscenl. 42. Comuna PRODULEŞTI. Satele componente :
1. PRODULEŞTI : 2. Broştenl ; 3. Costeştli din Deal. u. Comuna PUCHENI. Satele compo-
nente : 1. PUCHENI : 2. BrAdAţel : 3. Melşoare : 4. Valea LargA : 5. Vtrfurenl. 44. comuna
RACARI. Satele componente : 1. RACARI ; 2. BAlAneşt! ; 3. Colacu : 4. Gherganl ; 5. Ghlmpaţ! ;
6. Mavrodin ; 7. SAbleştl ; 8, StAneştl. 45. Comuna RUNCU. Satele componente : 1. RUNCU ;

www.cimec.ro
246 J U D E TU [; D 1 M B O V 1T A

2. Bădenl ; 3. Brebu ; 4. Ferestre ; 5. Piatra ; &. SUlştea. M. Comuna SALCIOARA. Satele

componente : 1. BANEŞTI ; 2. CAtunu ; 3. Cuza Vodă ; t. Ghlneştl ; 5. Mircea Vodă ; 6. Moara
nouă ; 7. Movila ; 8. Podu RlzU ; 9. SAlcloara. n. Comuna ŞELARU. Satele componente :
1. ŞELARU; 2. Fierbinţi; 3. Glogoveanu. 41. Comuna TATARANI. Satele componente :
1. TATARANI ; 2. Căprtoru ; 3. Gheboleni ; t. Prlbolu. 49. Comuna ULIEŞTI. Satele componente :
1. V"LIEŞTI ; 2. Croitor! ; 3. Hanu lui Pală ; t. Jugurenl ; 5. Mlnăstloara ; 6. Olteni ; 7. Ragu ;
8. Stavropolla. SO. Comuna VALEA LUNGA. Satele componente : 1. VALEA LUNGA-CRICOV ;
2. BAceştl ; 3. Izvoru ; 4. Moşia MicA ; 5. Şerbăneasa ; 6. Ştubele Tlsa ; 1. Valea lui Dan ;
8. Valea Lungă-Gorgota ; 9. Valea LungA-Ogrea ; 10. Valea Mare. 51. Comuna V ALEA MARE.
satele componente : 1. V ALEA MARE ; 2. Feţenl ; 3. Glrlenl ; 4. Livezile ; 5. Saru ; 6. Stra-
toneştl ; 7. Valea Caselor. 52. Comuna V ACAREŞTI. Satele componente : 1. V ACAREŞTl ;
2. BrAteştli de Jos ; 3. Bungetu ; 4. Perşlnarl. 53. Comuna VALENI-DlMBOVIŢA. Satele com-
ponente : 1. VALENI-DIMBOVIŢA; 2. Mesteacăn. 54. Comuna VIŞINA. Satele componente :
1. VIŞINA. 2. Broştenl ; 3. Izvoru ; 4. RAscăeţl ; 5. Vultureanca. 55. Comuna VIŞINEŞTI. Satele
componente : 1. VIŞINEŞTI ; 2. Dosplneşti ; 3. Sultanu ; 4. Urseiu. 56. Comuna V!RFURI.
Satele componente : 1. VIRFURI ; 2. Clrlăneştl ; 3. Cojoiu ; 4. Merişoru ; 5. Stăteşti ; 6. Şuvtţa ;
7. Ulmetu. 57. Comuna VOINEŞTI. Satele componente : 1. VOINEŞTI ; 2. Gemenea-Brătuteşti ;
3. Izvoarele; 4. Lunea; 5. Manga; 6. Mlnjina; 7. Onceştl; 8. Suduleni. 58. Comuna VULCANA-
BAI. Satele componente : 1. VULCANA-BAI ; 2. Nlcolaeştl ; 3. Vulcana de Sus.

www.cimec.ro
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Dolj
este situat in sud-vestul ţării, pe cursul
inferior al Jiului, învecinîndu-se cu jude-
tul Mehedinti la vest, Gorj şi Vîlcea la
nord şi Olt la est. La sud limita judeţului
(Valea Dunării) se suprapune graniţei de
stat a R. S. România cu R. P. Bulgaria.
Are o suprafaţă de 7 413 km2, ceea ce
reprezintă 3,10fo din teritoriul ţării.
RELIEFUL judeţului se prezintă sub
forma a două zone distincte. Cea mai
înaltă, în nord, aparţine extremităţii su.
dice a Piemontului Getic şi corespunde
Cîmpiei piemontane a Bălăciţei. Avînd
altitudini în jur de 200 m, această cîmpie
are un subsol alcătuit predominant din
argile, marne şi pietrişuri şi este frag-
mentată de văi adînci orientate de la vest
~pre est ; la sud de o linie ce uneşte lo-
calităţ;le Pleniţa-Radovan-Craiova-Robă­
neşti se găseşte cea de-a doua zonă,
Cîmpia Dunării. Relieful acestei unităţi
cade in trepte către sud, ca urmare a
prezenţei teraselor Dunării care aici se
desfăşoară foarte larg. Prezenţa dunelor
tle nisip în imprejurimile Calafatului şi
Bechetului, astăzi în cea mai mare parte
a lor fixate prin culturi, tulburA netezi-
mea cîmpiei, dind peisajului o notă
distinctă. Spre sud se intinde lunea largă
a Dunării, indiguită, cea mai mare parte,
şi bogată in vegetaţie.
CLIMA are un caracter temperat conti-
nental de cîmpie. Temperatura medie
anuală variază intre 11,5° la Calafat (una
www.cimec.ro
din cele mai ridicate valori de pe terito-
riul R. S. România) şi 9,7° la Craiova.
Maxima absolută a fost de 42° (în 1952
la Leu), iar minima absolută a coborit
pînă la -30,5° (in 1942 la Craiova).
Numărul zilelor fără îngheţ variază in-
tre 200 şi 220 pe an. Precipitaţiile atmos-
ferice depăşesc 500 mm (Craiova 523 mm),
iar vinturile dominante in sud se canali-
zează pe Dunăre (sud-est şi nord-vest),
iar in nordul judeţului predomină dinspr~
est şi vest.
HIDROGRAFIA. Apele curgătoare im-
portante pentru judeţul Dolj sînt : Du-
nărea, situată în extremitatea sa sudică,.
şi Jiul, care străbate judeţul de la nord
la sud, intre confluenţa cu Gilortul şi Mo-
trul (la nord de Filiaşi) şi Dunăre. Ca
afluenţi direcţi ai Dunării, în afară de
Jiu, pe teritoriul judeţului este doar Des-
năţuiul, iar ca afluenţi ai Jiului Motrul.
Argetoaia şi Raznic pe dreapta, iar pe
stinga Amaradia. Apele Jiului sînt utili-
zate in special la Combinatul de la lşal­
niţa ca apă industrială şi pentru irigarea
culturilor agricole.
SOLURILE zonale ocupă cea mai mare
suprafaţă a judeţului şi sint reprezentate
prin cernoziomuri de diferite tipuri. In
partea de nord se eşalonează diferite so-
Iuri silvestre (podzolite, brun-roşcate.
brune şi brun-gălbui, podzolite sau nu,
podzolite pseudo~leice şi pseudogleizate).
Dintre soiurile azonale suprafete mari·
ocupă soiurile negre argiloase, slab hu-
2~8 oi V DE TV L DO L oi
mifere (smolniţele), soiurile silvestre
brun-închise şi pseudorendzlnele, lăcoviş­
tile, semilăcoviştile şi solurlle humico-
gleice (uneori podzolice).
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Cea mai mare
parte a suprafeţei judeţului Dolj este
ocupată de culturi agricole, vechile ma-
sive de păduri de aici fiind defrişate in
trecut. In prezent, pe teritoriul judeţului.
care se încadrează în două subzone geo-
botanice : a ceretogirniţetelor şi a silvo-
stepei, intilnim pilcuri de păduri (inde-
osebi in partea nordică) constituite din
diverse specii de Quercus cer, girniţă, go-
run, stejar brumăriu şi pufos, stejar pe-
dunculat, tei, frasin, arţar şi subarboret
bine dezvoltat. In lunci există zăvoaie
compuse din diferite specii de salcie şi
plop cu stejar pedunculat şi ulm.
Judeţul Dolj dispune de rezerve de hi-
drocarburi, recent descoperite in partea
nordică, de zăcăminte de lignit în tot sub-
solul, de cariere de nisip şi pietriş.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Teritoriul judeţului Dolj a fost lo-
cuit încă din paleolitic. Descoperirile ar-
heologice atestă existenţa unei civilizaţii
remarcabile pe tot cuprinsul judeţului.
Cea mai veche populaţie cunoscută pe
raza judeţului Dolj a fost cea a triburilor
dace şi mai tirziu scitice. O importantă
aşezare a dacilor a fost Pelendava (Cra-
iova). După cucerirea Daciei de către ro-
mani, de-a lungul drumurilor strategice
ce se indreptau spre Sarmizegetusa
(Turnu Severin-Craiova-Bechet ; Craiova-
Băileşti-Desa) au apărut mai tîrziu nu-
meroase aşezări omeneşti. Din rindul lor
s-au dezvoltat cu timpul o serie de tîr-
guri şi oraşe (Craiova, Calafat etc.). La
sfîrşitul veacului al XV-lea Craiova a de-
venit reşedinţa băniei Olteniei şi mai tîr-
ziu, in secolul al XVIII-lea, a căimăcă­
miei. La răscoala condusă de Tudor Vla-
dimirescu au participat în număr mare şi
locuitorii din părţile Doljului.
In 1848 la Craiova s-a format guvernul
provizoriu revoluţionar, alcătuit din for-
ţele progresiste ale ţării in frunte cu
N. Bălcescu, Gh. Magheru, I. Heliade-Ră-
www.cimec.ro
dulescu. Inainte de revoluţia din 1848, in
timpul ei şi după aceea ţăranii din nu-
meroase sate ale Doljului s-au revoltat,
aceasta resimţindu-se mai ales in locali-
tăţile Caraula, Nedeia, Cetate, Poiana
Mare, Galicea Mare, Moţăţei etc.
In 1905 şi 1906 au loc o serie de grev~
muncitoreşti la Craiova. In zilele de 6-7
martie 1907 mişcările ţărăneşti au luat o
mare amploare mai ales in localităţile
Galicea Mare, Negoi şi Mihăiţa, Arge-
toaia, Bratoşiţa, Horezu Poenari, Valea
Stanciului, Băileşti ş.a.
Cu ocazia procesului din 1934 de l:i
Craiova, s-a ridicat un număr insemnat
de oameni ai muncii din Dolj pentru eli-
berarea imediată a ceferiştilor arestaţi în
timpul erolcelor lupte muncitoreşti din
1933.
POPULAŢIA. La 1 iulie 1972 judeţul ave:i
734 305 locuitori (3,60fo din populaţia ţăriil.
In comparaţie cu anul 1930, populaţia ju-
deţului a crescut cu peste 200 000 de lo-
cuitori, iar faţă de 1956 cu peste 92 000.
Componenţa naţională a populaţiei jude-
ţului : peste 990fo sint români. Situaţia pe
sexe a fost : 357 978 de bărbaţi şi 376 327
de femel. In mediul urban locuia 36,2•/o
din populaţia judeţului, reprezentînd circa
3°/o din totalul pe ţară. Dezvoltarea con-
tinuă a oraşului Craiova, ca şi apariţia
unor noi centre urbane au făcut ca faţă
de anul 1930 gradul de urbanizare al ju-
deţului să crească cu aproape 60•;0•
Avind o densitate medie de 99 lo-
cuitori/km2, judeţul Dolj se situează, din
acest punct de vedere, peste media pe
ţară. In 1971 s-a inregistrat un spor na-
tural de 6,8o/00 , sporul fiind mai ridicat in
mediul urban şi mai scăzut in cel ruraL
Din numărul total de 156 671 salariaţi,
50 511 lucrau în industrie, 27 220 în con-
strucţii, 19 518 în agricultură şi silvicu!-
tură, 12 291 in transporturi, 12 516 în sec-
torul circulaţiei mărfurilor, 14 019 in în-
văţămînt, cultură, artă, ştiinţă, 6 727 în
domeniul ocrotirii sănătăţii, asistenţă sJ-
cială şi cultură fizică, 13 869 in alte ra-
muri.
LOCALITĂŢILE. In judeţul Dolj există
un municipiu, 4 oraşe, 10 localităţi corn-

ponente ale municipiului şi oraşelor, 95
de comune, din care 5 suburbane, şi 380
de sate, din care 9 aparţin oraşelor.
Municipiul Craiova, reşedinţa judeţului,
are o populaţie de 183 035 locuitori (1972),
iar împreună cu comunele suburbane
210 057 locuitori. Este situat pe terasele
ce pe malul sting al Jiului, la 135 krn de
Bucureşti, in imediata apropiere a con-
tactului dintre Piemontul Getic şi Cîmpia
Română.
Veche răscruce de drumuri şi tirg pen-
tru schimbul produselor muntelui cu cele
de cîmpie, Craiova conservă ca cel mai
vechi şi important monument istoric ur-
mele "valului lui Traian". Epoca dacică
este atestată printre altele şi de numele
geto-dacic al cetăţii : Pelendava. Numele
craşului este menţionat pentru prima
dată in timpul lui Vladislav al II-lea
!1447-1456). Un document din 1582 il
menţionează ca oraş unde îşi avea reşe­
dinţa banul, mare dregător al ţării.
In afară de funcţiile sale tradiţionale
- administrative, comerciale şi cultu-
rale -, Craiova devine după 1944 şi un
important centru industrial (circa 90°/e
din intreaga producţie globală a judeţu­
lui), cu mari unităţi ale industriei ener-
gJeJ electri<:e, construcţiei de maşini,
chimice, alimentare etc., cu numeroase
şcoli de cultură generală, licee teoretice
şi de specialitate, iar din anul 1966 a luat
fiinţă Universitatea. Instituţiile cultural-
artistice mai importante : Teatrul Naţio­
nal, ale cărui inceputuri datează din 1849,
Filarmonica de stat "Oltenia" cu secţie
corală, Teatrul de păpuşi, Casa de cultură
a sindicatelor. Biblioteca centrală (in casa
lui Alexandru Arnan, fratele pictorului
Theodor Arnan), Muzeul Olteniei, înfiin-
ţat in 1915, care are o filială - Muzeul
.. Procesul luptătorilor ceferişti şi petro-
Jişti iunie-iulie 1934", Muzeul de artă,
Casa memorială "Traian Demetrescu" şi
CaS3 memorială ,.Elena Farago", Casa bă­
niei, Biserica Sf. Dumitru, Grădina bo-
tanică. Grădina zoologică, Parcul poporu-
lui. care ocupă o suprafaţă de aproape
70 km2 etc.
Oraşul Băileşti se găseşte in partea de
5ud -vest a judeţului Dolj, in plinA clm-
www.cimec.ro
J U DE T U L DO L J 249
pie. Deşi declarat oraş in 1930 s-a dez-
voltat abia in anii regimului democrat-
popular. Are unităţi industriale de pre~
lucrare a produselor agricole. La 1 iulie
1972 avea 19 456 de locuitori. In prezent
are un muzeu orăşenesc cu o secţie de
istorie şi etnografie.
Oraşul Calafat (la 1 iulie 1972 avea
împreună cu localităţile subordonate
14 967 locuitori), situat pe malul sting al
Dunării, era punct de trecere a Dunării
incă de pe vremea dacilor. In timpul stă­
pînirii romane exista pe acest loc o în-
tăritură şi mai tirziu o cetăţuie care după
colonizare a devenit important oraş al
Daciei romane. In anii puterii populare
aspectul urbanistic al oraşului s~a schim-
bat, iar activitatea lui economică s-a
dezvoltat prin apariţia unor unităţi in-
dustriale, in special alimentare. Calafatul
are numeroase monumente, mai impor-
tante fiind cel al lui Tudor Vladimirescu,
monumentul "1877", cel al sergentului Ca-
buz etc. Dispune de un muzeu cu secţii
de artă contemporană şi etnografie.
Oraşul Filiaşi, cu 12 241 de locuitori (Ia
1 iulie 1972), important nod feroviar şt
rutier, este situat Ia nord-vestul muni-
cipiului Craiova, in zona de confluenţă a
Jiului cu Motrul. Oraşul, in afară de func-
ţiile sale administrativ-comerciale locale.
posedă şi unele unitâţi industriale de pre-
lucrare a lemnului şi a produselor agri-
cole.
Oraşul Şegarcea (9 180 de locuitori -
~a 1 iulie 1972) este situat in partea d~
sud a judeţului, fiind legat de muni-
cipiul Craiova printr-o şosea modernizatâ
şi cale ferată; renumit prin vinurile pod-
goriilor ce le are in jur.
Comunele judeţului se caracterizează in
majoritatea lor printr-o structură com-
pactă şi un număr mare de locuitori.
Media este de 5150 de locuitori, depăşind
media pe ţară. Cele mai numeroase, 45,
au o populaţie intre 4 001 şi 7 000 de lo-
cuitori, urmează apoi 34 intre 2 001-4 OOO·
de locuitori, 12 intre 7 001-10 000 de lo-
cuitori, 3 cu peste ,10 000 de locuitori şi
1 cu o populaţie sub 2 000 de locuitori.
--·-
o
•
LEGENDĂ
Municipiu rejedinlă de judet
Oraje
Comune
Frontieră de stat
Limită de judet
Limită de comună
'
G o JUDEŢUL DOLJ

Teriloriul municipiului şi oraşelor

Teritoriul comunelor suburbane

()
'
"' o

L G
B. A
1
www.cimec.ro
 J U DE Ţ U L D"O L J 251

TRASATURI ECONOMICE. Industria,
slab dezvoltată in trecut, era reprezen-
tată indeosebi prin unităţi ale ramurii
alimentare, textile etc. In prezent ea de-
ţine un loc de seamă în economia naţio­
nală (avind o pondere de 3,3o;0 din pro-
ducţia globală industrială a ţă:"ii). Au fost
create ramuri noi, ca industria de utilaj
electrotehnic şi construcţia de maşini,
industria chimică ; s-au dezvoltat indus-
tria alimentară, textilă etc.
Condiţiile naturale avantajoase ale te-
ritoriului judeţului, suprafaţa mare de te-
ren agriool (3,90/ 0 din totalul pe ţarA) au
favorizat in trecut preponderenta unei
economii cu caracter agricol. In anii so-
cialismului agricultura s-a dezvoltat pe
baze noi, ceea ce a permis o participare
la producţia globală agricolă a ţării de
4,11 /o, s-au diversificat culturile şi s-au
mărit suprafeţele agricole prin recupera-
rea unor terenuri neproductive, mai ales
a nisipurilor din sud şi a Juncii Dunării.
INDUSTRIA. In anii construcţiei socia-
liste s-au reorganizat, dezvoltat şi moder-
nizat unităţile existente ; printre acestea
sint: Uzina de maşini agricole "7 Noiem-
brie". Fabrka de textile "Independenţa"
elin Craiova ; au apărut noi intreprinderi
industriale ca : Uzina "Electroputere",
Schela de extracţie a ţiţeiului, Intreprin-
derea centrală electrică de termoficare,
Combinatul chimic, Intreprinderea de
prefabricate din beton, Uzina mecanicA de
material rulant, Fabrica de confecţii Cra-
iova, Fabrica de zahăr şi Fabrica de ulei
"Oltenia"-Podari, Fabrica de produse lac-
tate Craiova, cu o capacitate de 1 000 hl
pe zi, Fabrica de caşcaval, cu secţii de
produs telemea (la Balta Verde, BAii1!4ti,
Bechet şi P<riana Mare), Fabrica de pUne
Craiova, cu o capacitate de 80 de tone
in 24 de ore, Centrul de condiţionare şi
păstrare a vinurilor Craiova ş.a.
In judeţ işi desfăşoară activitatea un
număr de 44 de întreprinderi industriale,
din care 27 de subordonare republicană,
~ ale industriei locale şi 11 ale coopera-
ţiei meşteşugăreşti. In 1971, producţia
globală industrială realizată a fost de 2,9
ori mai mare decit cea din 1965, ritmul
mediu de creştere a producţiei industriale
fiind in 1966-1971 de 19,30fo.
Ponderea producţiei globale a princi-
palelor ramuri industriale în economia
judeţului şi a ţării se prezenta în 1971
astfel :
in proc•nte fală de:
producţia
Ramuri ale industriei
producţia
globală
globală
industrial~ industrială
pe judeţ a ramurilor
pe ţară
Total industrie 100,0 3,3
din care:
Combustibil 0,7 0,4
Conotrucţii de maşini şi prelu·
crarea metalelor 31.8 3,9
Cbi.mie 15,1 4,8
llateriale de construcţii 2,4 2,3
ConJeeţii 7,2 5,4
AlimentarA 21,8 4,3
Prin ponderea mare ce o deţine in vo-
lumul total al .producţiei globale indus-
triale judeţene (31,8%), industria con-
structoare de maşini şi de prelucrare a
metalelor reprezintă cea mai importantă
ramură din judeţ. Intreprinderile cele mai
semnificative din cadrul acestei ramuri
sint : Uzina ,.Electroputere", Uzina de
maşini agricole "7 Noiembrie", Uzina me-
canică de material rulant, Intreprinderea
de reparaţii auto Craiova etc. Cea mal
mare unitate a industriei constructoare de
maşini din judeţ este Uzina "Electropu-
tere". Aici se realizeazA motoare electrice
cu puteri pînă la 1 600 kW, transforma-
toare şi autotransformatoare cu puteri
pînă la 100 MVA şi 220 kW, locomotive
diesel electrice de 2 100 C P, aparataj
electric de înaltă tensiune, locomotive
electrice de 5 100 kW şi altele. Producţia
uzinei a cunoscut an de an un ritm de
creştere tot mal ridicat. Astfel, in 1971
producţia globalA a intreprinderii a fost
de 33 ori mai mare decit in 1955.
Industria energiei electrice şi termice
este reprezentată de -două întreprinderi
republicane : I. R. Oltenia şi Intreprin-

www.cimec.ro
262 .J U D E T V L D O L .J
derea centrală electrică de termoficare
Işalniţa. Ultima a intrat în functiune în
1965 cu o putere instalată de 350 MW şi
a ajuns în prezent, datorită lucrărilor de
extindere, la o putere instalată de 980
MW, respectiv de două ori mai mult decît
întreaga putere instalată a hidro şi ter-
mocentralelor electrice din România bur-
ghezo-moşierească a anului 1938.
Pe baza utilizării raţionale a uneia din
principalele bogăţii ale subsolului, n nouă
ramură şi-a făcut apariţia în judeţ - in-
dustria chimică. In apropiere de Craiova
a fost construit Combinatul chimic, unul
<lin cele mai moderne din ţară. In 1971
s-a realizat la acest combinat 39,5'/o din
producţia de îngrăşăminte azotoase a ţării
şi 30,20fo din producţia de îngrăşăminte
chimice.
Industria materialelor de construcţii
este reprezentată mai ales de Intreprin-
derea de prefabricate Craiova. Ea uneşte
cele trei fabrici de prefabricate, de tuburi
"premo" şi de beton celular autoclavizat,
principalele sortimente produse de intre-
prindere fiind : panouri mari pentru lo-
cuinţe, fîşii cu goluri, spalieri armaţi,
tuburi precomprimate şi materiale de zi-
dărie din beton celular autoclavizat.
Ramura confecţii s-a dezvoltat foarte
mult prin intrarea in funcţiune, la sfîrşi­
tul anului 1967, a Fabricii de confecţii
Craiova.
In cadrul industriei alimentare o im-
portanţă deosebită o au cele două fabrici :
Fabrica de ulei şi Fabrica de zahăr. Ca Suprafata agricolă
urmare a dezvoltării acestora, in 1971 s-au
realizat 6,90/o din producţia de zahăr a
ţării şi 12,40/o din producţia de ulei co-
mestibil. Din ramura industriei alimen-
tare mai fac parte· intreprinderile de in-
dustrializarea cărnii, laptelui, vinului şi
băuturilor alcoolice, de panificaţie, de
morărit.
In ceea ce priveşte industria locală,
1971 producea 10,80/o din volumul produc-
ţiei industriale a judeţului. Ea cuprindea
ramurile industriei : alimentare (deţinea
·70,10fo in 1971 din volumul producţiei lo-
cale), a construcţiilor de maşini şi prelu-
-crare a metalelor (10,80fo), a materialelor
www.cimec.ro
de construcţie (3,20fo), chimice (2,2'"/o),
textile (1,30/o) şi a confecţiUor (0,8t7e).
In judeţul Dolj la sfîrşitul anului 1971
existau 11 cooperative meşteşugăreşti.
Principalele lor produse sînt : mobilă, uşi­
ferestre, butoaie de stejar, produse de artă
populară şi artizanat din lemn, ţesături
de bumbac şi tip bumbac, covoare orien-
tale şi româneşti, tricotaje de lină, con-
fecţii, textile şi diverse articole de împle-
tituri.
Unele din produsele realizate în între-
prinderile industriale din judeţ (locomo-
tive electrice şi diesel electrice, transfor-
matoare, motoare electrice, produse chi-
mice, covoare, împletituri etc.) sînt ex-
portate, bucurindu-se de o bună apre-
. ciere pe piaţa externă.
AGRICULTURA. Judeţul Dolj deţine
3,10/o din suprafaţa totală şi 3,90/o din su-
prafaţa agricolă a ţării, situîndu-se din
acest punct de vedere pe locul 8 şi res-
pectiv pe locul 4 faţă de celelalte judeţe.
Unităţile socialiste deţineau la 31 decem-
brie 1971 peste 990fo din suprafaţa total!
agricolă a judeţului.
Suprafaţa de 741 300 ha, la sfîrşitul
anului 1971, era repartizată pe categorii
de folosinţă astfel :
In procente faţă. de:
Suprafeţe pe categorii
de folosinţă totalul totalul
pe judet pe ţar:l.
77,4. 3,9
din eare:
-ara bilă 66.8 5.1
- pilşuni naturale 5.0 1.3
-finete naturale 0.9 0,5
- vii şi pepiniere viticole 3,3 7,1
-livezi şi pepiniere pomicole 1,4 2,4
Suprafata fondului forestier 11,2 1,3
Alte suprafete 11,4 3,4
in La sfîrşitul anului 1971, în judeţ erau
209 cooperative agricole de producţie,
care uneau 180 000 de familii şi o supra-
faţă agricolă de 459 100 ha, din care
412 600 ha arabile ; 9 intreprinderi agri-
cole de stat, ce deţineau o suprafaţă de
73 500 ha, din care 61 600 ha de teren

arabil, şi 37 staţiuni pentru mecanizarea
agriculturii.
Agricultura judeţului dispunea in 1971
de 5 601 tractoare fizice, de 2 608 semănă­
tori mecanice, de 1 964 de combine trac-
tate pentru păioase, de 269 de combine
pentru porumb şi plante de siloz, de 726
de maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte
chimice, de 2 541 de cultivatoare şi sape
rotative, de 4 724 de pluguri pentru trac-
tor etc. Aceasta înseamnă că in 1971 in
medie la un tractor fizic reveneau 88 ha
de teren arabil, respectiv 50 ha in I.A.S.
Situat într-un cadru natural favorabil
judeţul se caracterizează prin următoa­
rele zone de producţie agricolă : carne-
cereale, care cuprinde majoritatea unită­
ţilor agricole din centrul şi sudul judeţu­
lui : zona de producţie struguri-lapte, cu
unităţile situate pe terenurile nisipoase şi
pe dealuri : zona de producţie lapte-le-
gume, caracterizată prin bazinele legumi-
~Clle din jurul oraşelor.
In 1971 suprafaţa cultivată era distri-
buită pe principalele grupe de culturi
li.Stfel :
[n proc•nte faţă
ouprafaţ&
Grupe de culturi
a judeţului
Cer•nle 69,8
dln eare:
30,1
- ~rrlu+aecarl
-porumb 36,0
Fl.>ar.a-ooarelu i 6.~
Rf•rlă de zahlr 2,5
. In cadrul judeţului
se acordă o atenţie
coresounzătoare culturii viţei de vie care
in 1971 cuprindea o suprafaţă de 24 394 ha,
elin care 4 883 ha au fost planta te
numai in ultimii trei ani, in special pe
terenurile in pantă şi nisipoase. Judeţul
se află pe locul al treilea pe ţară in pri-
vinţa ponderii suprafeţei plantate cu viţă
de vie.
In ceea ce priveşte creşterea animale-
lor, producţia globală animală reprezintă
3,Bo/n din cea a ţării şi 34,70fo din pr J-
6UDE1'UL DOL.J 263
ducţia globală agricolă a judeţului. La
începutul anului 1972, efectivul de bovine
era de 166 400, ceea ce reprezintă 2,1•11
din totalul pe ţară, respectiv o densitate
de 30,9 la 100 ha teren ; de porcine -
367 400, adică 4,70fo din totalul pe ţară,
respectiv o densitate de 74,2 la 100 ha ;
de ovine - 423 600 de capete, adică 3,00/0
din totalul pe ţară şi o densitate de 83,9
la 100 ha. Densitatea medie la diferite
specii de animale este inferioară faţă de
media existentă pe ţară.
Sint dezvoltate albinăritul şi creşterea
viermilor de mătase.
SILVICULTURA. Fondul forestier al ju-
deţului ocupă o suprafaţă de 82 728 ha
(1,30fo din fondul forestier al ţării şi
11,2% din suprafaţa judeţului), din care
69 700 ha de pădure sînt administrate de
unităţile Ministerului Economiei Fores-
tiere şi Materialelor de Construcţii, circa
12 500 ha pădure sînt administrate de
consiliile populare, iar circa 500 ha de
pădure aparţin întreprinderilor agricole
de stat.
Producţia anuală de masă lemnoasă ce
se obţine din tăierea pădurilor din cadrul
de judeţului Dolj se ridică la aproape
arabilă
524 300 m~. predominînd în general sal-
1 a ţării cîmul. stejarul şi plopul.
VINATUL ŞI PESCUITUL. In apele Du-
5,5
nării, în bălţile sale ca şi în celelalte ape
5,7 curgătoare. dintre speciile de peşti pre-
5,5 domină : somnul, crapul. şalăul, cega,
5,7
mreana. cleanul. ştiuca, păstrăvul etc.
G,8
Zona de şes şi de deal din judeţ oferă
specii diferite de vinat : iepurele. potîr-
nichea. prepelita. fazanul şi altele, iar
imprejurimile lacurilor de lîngă Dunăre
- diferite păsări de balt:i.
TRANSPORTURILE. Judeţul este străbă­
tut de magistrala feroviară Bucureşti­
Craiova-Timişoara, la Craiova unindu-se
cele două variante ale acesteia (Roşiorii
de Vede şi Piteşti). Ramificaţia tot de ai:i
şi a liniei ferate Calafat măreşte impor-
tanţa nodului feroviar Craiova. O altă ra-
mificaţie jmportantă este cea de la Fi-
liaşi (cel de-al doilea nod de cale ferati
www.cimec.ro
 4

5
2

www.cimec.ro
 JUDEŢUL DOL.J 255

9
9

1. Secţia montaj locomotive dlesel de la Uzina

,.Electroputere··-craiova
2. Hala de transformatoare de la Uzina "Elec-
troputere"-Cralova
3. Pupitru de comandA la Centrala electrici
de termofica:·e - Işalniţa
4. Combinatul chimic Craiova
5. Complexul cu sere de la Beharca, comuna
Almăj
8. Disculrea terenului la I.A.S. Fillaşl
7. Recoltarea mecanică a lucernel pentru siloz
la I.A.S. Robăneştl
8. Calea Severinulul - Craiova (noaptea)
9. Podul suspendat din Parcul poporului -'-
Craiova tO
10. Sistemul de irigaţii Calafat-BAileştl
11. UniveŢsitatea Craiova
12. Sediul" Comitetului judetean Dolj al P.C.R.
şi al Consi-liului popular judeţean

11

www.cimec.ro
256 J V D E TV L D OL J
din judeţ), care merge la Tirgu Jiu-Pe-
troşani-Simeria. Judeţul dispune de 222 km
de cale ferată, ceea ce reprezintă
29,9 km de cale ferată la 1 000 km 2 (sub
media pe ţară - 46,4). Traficul intens
existent pe magistrală a dus la dublarea
sectorului Craiova-Filiaşi, paralel trecîn-
du-se şi la lucrările de electrificare a
traseului Craiova-Caransebeş.
Reţeaua rutieră dispune de 2 270 km
(389 km de drumuri naţionale şi 1 881 km
de drumuri de interes local), din care
347 km sint modernizate. Şoseaua cea mal
importantă este şoseaua naţională Bucu-
reşti-Timişoara, ce străbate judeţul şi
trece prin Craiova. Centrul judeţului are
căi rutiere bune ce duc la Tirgu Jiu, Ca-
racal, Calafat etc.
Municipiul Craiova dispune de un aero-
port care asigură traficul aerian spre şi
de la Bucureşti, Timişoara etc.
COMERŢUL. La sfîrşitul anului 1971
existau 1 953 unităţi de desfacere a măr­
furilor, din care 437 de alimentaţie pu-
blică ale comerţului socialist din judeţ.
Volumul desfacerii mărfurilor In 1971 faţA
de 1965 a sporit cu 78D/o. Din valoarea
mărfurilor vîndute cele nealimentare re-
prezentau 52,10fo.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In se-
colele al XVIII-lea şi al XIX-lea se
deschid Ia Craiova mai multe şcoli In
limba greacă şi română, Institutul de fete
Oteteleşanu etc. Adevărata inflorire a
învăţămîntului are loc însă in anii pu-
terii populare. ln anul şcolar 1971/1972
au funcţionat 351 de grădiniţe pentru
copii (cu 108 mai mult ca In anul 1965/
1966), la care au fost înscrişi un număr
de 18 102 copii, revenind 26 de copii la o
educatoare.
ln judeţ erau 461 de şcoli de culturii
generală, frecventate de 104 941 de elevi,
revenind 22 de elevi la un cadru didactic.
Pe tipuri de şcoli, acestea se repartizeazA
astfel : 442 de şcoli generale, -cu 92 994 de
elevi ; 19 licee teoretice, cu l1947 de elevi.
Incepind cu anul şcolar 1971119T2 in
judeţul Dolj există 11 licee de specialitate
www.cimec.ro
avjnd următorul profil : 4 licee industriale,
cu 2 549 de elevi ; 5 licee agricole, cu
1 839 de elevi ; un liceu economic, cu
743 de elevi ; un liceu pedagogic, cu 566
de elevi. Funcţionează, de asemenea, 16
şcoli profesionale, cu 9 539 de elevi, şi ~
şcoli tehnice pentru maiştri, cu 500 de
elevi.
Pentru pregătirea cadrelor cu înaltă ca-
lificare la Craiova funcţionează cea mai
tînără Universitate din ţară, avind 10 fa-
cultăţi frecventate de 5 775 de studenţi şi
unde funcţionează peste 391 de cadre di-
dactice.
In anul şcolar 1971/1972 In judeţul
Dolj revenea la 10 000 de locuitori un
număr de 1 666 de elevi in invăţămîntul
de cultură generală şi 81 de studenţi.
Activitatea de cercetare ştiinţifică se
efectuează Ia : Centrul de cercetări isto-
rice. etnografice şi filologice al Academiei
R. S. România - Filiala Craiova ; Insti-
tutul de studii şi proiectări forestiere ;
Institutul de studii şi cercetări hidra-
tehnice ; Institutul de proiectAri şi cer-
cetări miniere ; de asemenea o intensă
muncă de cercetare se desfăşoară in ca-
drul Universităţii, in unele laboratoare
uzinale, precum şi in cele 3 staţiuni ex-
perimentale agricole existente fn judeţ.
Activitatea cultural-artistică se desfă­
şoară in cadrul celor 169 de cămine cul-
turale comunale (inclusiv filialele săteşti),
care organizeazA variate manifestări cul-
tural-artistice, al celor 5 case de cultură
orăşeneşti şi al Casei de cultură a sin-
dicatelor. In judeţ activează peste 400 de
formaţii artistice de amatori, există 180
de cinematografe, 270 de biblioteci pu-
blice, cu 1 286 794 de volume, carora li se
adaugă 139 de biblioteci documentare ce
funcţionează in intreprinderi, Biblioteca
municipiului Craiova şi Biblioteca Uni-
versităţii.
In municipiul Craiova funcţionează
Teatrul Naţional, Teatrul de păpuşl, Fi-
larmonica de stat, orchestra de muzică
populară "N. Bălcescu". Teatrul Naţional
craiovean a reunit de-a lungul anilor pe
scena sa personalităţi artistice cum au
fost : Costache Caragiale, Costache Mi-

hăileanu, Teodor Teodorini, Aristizza Ro-
manescu, Ion Manolescu etc.
In judeţul Dolj activitatea editorială şi
publicistică îşi are începuturile încă din
1838, cînd a apărut cel dintîi periodic
- "Mczaicul" - datorită eforturilor lui
Constantin Lecca, vrmat apoi de reviste-
le "Ramuri", "Meridiane", ,.Datina", ,,Ar-
hivele Olteniei", revista de folclor "Ghi-
duşul" etc. In prezent se editează cotidia-
nul local "Inainte" şi revista lunară de
cultură "Ramuri", precum şi două gazete
de uzină (la Combinatul chimic şi Uzinele
"Electroputere").
Judeţul Dolj dispune de un post impor-
tant de radioemisiune. In 1971 reveneau
la 14 locuitori un aparat de radio şi la 16
locuitori un televizor.
Pe teritoriul judeţului există maeştri
vestiţi în prelucrarea argilei, olarii de pe
aceste meleaguri şi-au transmis din tată
în fiu arta obţinerii unor frumo;:~~e sm:.:-
ţuri policrome, de o deosebita limpezime
şi claritate. Interesante şi pline de m!i-
iestrie sînt, de asemenea, realizările meş­
terilor populari şi in lucratul covoarelor,
scoarţelor şi mai ales al costumelor popu-
lare specifice acestor ţinuturi. Costumul
popular femeiesc cu vîlnic, cusut cu be-
teală pe fond negru, cu ornament strălu­
citor şi cămaşă cu altiţă mare este răs­
pîndit in judeţ, iar portul bărbătesc este
compus ori din cioarecl strînşi cu găie­
tane şi cămaşă scurtă, ori din cioarecl
găietănaţi şi învristaţi şi o cămaşA lungă
în culori. Bogată este şi tradiţia literar-
artistică, reprezentată prin baladele fol-
clorice cu caracter haiducesc. jocurile
populare ,.Polexia", "Balta", "Crăiţele",
. Trei păzeşte", "Rustemul", "Bordeiaşul",
,.Ghimpele" etc.
Pe meleagurile judeţului s-au nliscut
ori şi-au desfAşurat o parte din activitatea
lor Ale:~~.:mc~ru Macedonskl, unul din in-
temeietorii poeziei româneşti moderne,
poeţii Traian Demetrescu şi Elena Fara-
go ; artiştii plastici Constantin Brâncuşi,
G. D. Anghel, Theodor Arnan, Constantin
Lecca, Ion Ţuculescu, Marius Bunescu,
Dumitru Ghiaţă, Corneliu Baba, arhite'!-
tul Petre Antonescu şi alţii ; oameni de
www.cimec.ro
J U DE Ţ U L D O L J 257
ştiinţă ca : inginerul George Constanti-
nescu, creatorul teoriei sonicităţii, Henri
Coandă, descoperitorul fenomenului ce îi
poartă numele, matematicianul Simion
Stoilov, geologii Ludovic Mrazec şi Sabba
Ştefănescu, arheologul C. Nicolăescu­
Plopşor etc. ln Craiova a învăţat şi a
trăit eminentul om de stat Nicolae Titu
!eseu.
SANATATEA PUBLICA. Pentru ocroti-
rea sănătăţii, în 1971 în judeţ existau 20
de spitale, 2 sanatorii T.B.C., 20 dispen-
sare, 127 de circumscripţii medico-sanitare.
7 policllnici teritoriale, 3 policllnici de
Intreprindere, 1 staţionar de circum-
scripţie pentru adulţi, 5 staţionare de cir·
cumscripţie pentru copii şi 52 :ic f:::rrr.;~­
cii. ln medie revin 8,5 paturi la 1 000 de
locuitori. Pentru îngrijirea marr.ei şi fi
copilului in ju~eţ funcţionau u'l numi'!"
~:F '"' de case de naştere şi o casă a co-
pilului în municipiul Craiova.
La data de mai sus, în unităţile sani-
tare din judeţul Dolj îşi desfăşurau acli ·
vitatea un numAr de 5 633 de cadre me-
dico-sanitare cu pregătire superioară. me-
die şi elementară. La un medic revenea:.t
în medie 974 de locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Cele 160
de asociaţii sportive existente cuprind
8 050 de sportivi legitimaţl, de a căror
activitate se ocupă 523 de antrenori şi
629 de instructor!. Sportul de performanţă
e reprezentat in judeţ in special de
clubul sportiv "Universitatea"-Craiova cu
şase secţii şi de clubul "Electroputere"-
Craiova cu 11 secţii. Pentru dezvoltarea·
sportului şi educaţiei fizice, la Craiova
funcţionează o şcoală sportivă, iar pe
lîngă liceul .,Nicolae Bălcescu" din Cra-
iova există o secţie cu program special
de educaţie fizică. Echipe sportive din
municipiul Craiova şi din judeţul Doij
activează atit in categoria A a campio-
natului republican, cit şi in categoria B.
O deosebită dezvoltare a cunoscut in
ultimii ani sportul de masA.
TURISMUL. Străbătut de involburatul
Jiu, care in partea. de sud îşi contopeşte
apele cu cele ale bătrînului Danublu, ju-
2;)8 1 UD ET UL D OL1

deţul Dolj dispune de numeroase puncte dezvoltarea economică-urbanistică a ora-

turistice de interes naţional şi interna-
ţional. Din acest punct de vedere se re-
mard - in afară de o serie de peisaje
naturale - municipiul Craiova, unde
turiştii pot vizita Muzeul Olteniei, cu cele
peste 60 000 de obiecte muzeale expuse in
secţiile de ştiinţele naturii, istorie şi et-
nografie ; Muzeul de artă, cuprinzind
opere ale şcolilor flamande, olandeze şi
italiene (secolele XVI şi XVII), ale şcolii
franceze (secolele XVIII şi XIX), cera-
mică şi covoare ; Galeria de artă româ-
nească, in care sînt expuse sculpturi ale
lui C. Brâncuşi, pînze ale lui N. Grigo-
rescu, Şt. Luchian, Th. Arnan etc. ; Casa
Băniei (fosta reşedintă a banilor Olteniei
renovată de Constantin Brîncoveanu la
sfîrşitul secolului al XVII-lea), amenajată
ca muzeu de etnografie ; Parcul poporu-
lui, cu podul suspendat, un frumos lac şi
o mică grădină zoologică ; Grădina bota-
nică, cu două lacuri amenajate pentru
plante acvatice ; Lunea Jiului, cu un parc
plantat cu stejari şi cu un camping situat
lîngă ştrandul de la marginea parcului,
pe malul Jiului etc. Obiective turistice
interesante sînt şi în oraşul Calafat, vechi
port dunărean, unde se află un muzeu cu
secţii de artă românească contemporană
şi de etnografie, colecţii de pictură, gra-
fică şi sculptură, în special ale artiştilor
din judeţul Dolj, o serie de monumente
istorice, precum şi în oraşul Şegarcea, cu
renumitele .podgorii din jur.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Valo-
rificarea superioară a resurselor natura-
le locale, creşterea continuă a producţiei
şelor, prin folosirea mai .productivă a ex-
cedentului existent de forţă de muncă şi
printr-o repartitie geografică mai raţio­
nală a producţiei, vor determina dezvol-
tarea ascendentă a economiei judeţului.
In acest sens, prin intrarea în funcţiune
a unor noi obiective, extinderea între-
prinderilor existente se va ajunge ca în
1975 să se realizeze o producţie de 2,9 ori
mai mare decît în 1970, iar producţia
globală raportată la numărul locuitorilor
va fi cu aproximativ 600fo mai mare.
Se vor dezvolta Uzina "Electroputere" şi
Fabrica de maşini agricole Craiova ; Fa-
brica de celule prefabricate din Băileşti
şi Fabrica de transformatori mici din Fi-
liaşi, care au intrat de curind in func-
ţiune ; la Calafat a început construcţia
unei filaturi şi ţesătorii de bumbac. Se
va construi o unitate de îngrăşăminte
complexe la Craiova. De asemenea, tot la
Craiova se va construi un abator, precum
şi o secţie de ulei hidrogenat la Fabrica
de ulei "Oltenia"-Podari.
In agricultură vor fi construite şi date
în folosinţă complexe de vaci la Băileşti
şi Maglavit, precum şi îngrăşătorii de ti-
neret taurin la Băileşti-Amărăşti-Măceşu,
Isvor, complexe avicole, fabrici de nu-
treţuri combinate la Poiana Mare şi
Moţăţei.
Se vor iriga în sisteme mari 96 600 ha
la Sadova-Corabia-Cetate, Galicea, iar
prin amenajări locale 13 750 ha. Se vor
executa îndiguiri şi desecări pe o supra-
faţă de 25 200 ha, iar combaterea eroziunii

specifice industriei judeţului Dolj, ca si solului pe o suprafaţă de 13 900 ha.

JUDEŢUL DOLI

cu reşedinţa in municipiul Craiova

Municipii : 1. oraşe : 4. Localltll.ţl componente ale munlclplllor şi ale oraşelor : 10. comune : 95
(din care, suburbane : 5). Sate : 380 (din care, aparţin oraşelor : 9).

A. MUNICIPII

1• MUNICIPIUL C R A 1 O V A. LocalltAţl componente ale municipiului : 1. C R A 1 O V A ;

2. FAcA! ; 3. Moflenl ; 4. Popovenl ; 5. Şlmnlcu de Jos. Comune suburbane : 1. Comuna. BU-
COVAŢ. sate componente ale comune! suburbane: 1. BUCOVAT; 2. Clrllgel; 3. Italieni;

www.cimec.ro
 J U D E TU L D O L J 259

4. Leamna de Jos ; 5. Leamna de Sus ; 6. Palilula ; 7. Sărbătoarea. 2. Comuna CERNELE.

S&te componente ale comunei suburbane : 1. CERNELE ; 2. Cernelele de Sus ; 3. Izvorul Rece ;
4. Revine. 3. Comuna IŞALNIŢA. Sate componente ale comunei suburbane : 1. IŞALNIŢA.
4. comuna PODARI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. PODARI ; 2. Balta Verde ;
3. Branişte ; 4. Gura Văii ; 5. Livezi. 5. Comuna ŞIMNICU DE SUS. Sate componente ale
comunei suburbane : 1. ŞIMNICU DE SUS ; 2. Albeşti ; 3. Cornetu ; 4. Delenl ; 5. Dudovlceşti ;
6. Duţuleşti ; 7. Floreştl ; 8. Izvor ; 9. Jlenl ; 10. Leşile ; 11. Mlleşti ; 12. Româneşti.

B. ORAŞE

1. oraşul B AI LE ş T 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. BA 1 LEŞ T 1 ; 2. Balasan.

2. Oraşul CAL AFAT. Sate ce aparţin oraşului : 1. Basarab! ; 2. Ciupercenii Vechi ; 3. Golenţl.
J. Oraşul F 1L 1A Ş 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Almăjel ; 2. Bilta ; 3. Branişte ; 4. Fra-
toştlţa ; 5. Răcarll de Sus ; 6. Uscăcl.
4. Oraşul Ş E G A R C EA.

C. COMUNE

1. Comuna AFUMAŢI. Satele componente : 1. AFUMAŢI ; 2. Boureni ; 3. Cov0i. 2. Comuna

ALMAJ. Satele componente : 1. ALMAJ ; 2. Beharca ; 3. Bogea ; 4. Coţofenil din Faţă ; 5. Moş­
neni ; 6. Şltoala. 3. Comuna AMARAŞTn DE JOS. Satele componente : 1. AMARAŞTII DE JOS ;
2. Ocolna ; 3. Prapor. 4. Comuna AMARAŞTn DE SUS. Satele componente : 1. AMARAŞTII
DE SUS ; · 2. Dobroteştl ; 3. Nisipuri ; 4. zvorsca. 5. Comuna APELE vn. Satele componente :
1. APELE Vn. 6. Comuna ARGETOAIA. Satele componente : 1. ARGETOAIA ; 2. Băranu ;
3. Berbeşu ; 4. Iordăcheşti ; 5. Leordoasa ; 8. Malumnic ; 7. Novac ; 8. Piria ; 9. Poiana Fintinii ;
10. Salcia ; 11. Teascu din Deal ; 12. Ursoaia. 7. Comuna BECHET. Satele componente : 1. BE-
CHET. 8. Comuna BISTREŢ. Satele componente : 1. BISTREŢ ; 2. Bistreţu Nou ; 3. Brînduşa ;
4. Plosca. 9. Comuna BlRCA. Satele componente: 1. BlRCA. 10. Comuna BOTOŞEŞTI-PAIA. sa-
tele componente : 1. BOTOŞEŞTI-PAIA. 11. Comuna BRABOVA. Satele componente : 1. BRA-
BOV A ; 2. Caraiman ; 3. Mosna ; 4 Răchita de Jos ; 5. Urdiniţa ; 6. Voita. 12. Comuna BRA-
DEŞTI. Satele componente : 1. BRADEŞTI ; 2. Brădeştll Bătrîni ; 3. Meteu ; 4. Piscanl ;
5. Răcaril de Jos ; 6. Tatomireşti. 13. Comuna BRALOŞTIŢA. Satele componente : 1. BRA-
LOŞTIŢA ; 2. Ciocanele ; 3. Racov1ta ; 4. Schitu ; 5. Sfircea ; 6. Valea Fintinilor. 14. Comuna
BRATOVOEŞTI. Satele componente : 1. BRATOVOEŞTI ; 2. Bădoşl ; 3. Georocu Mare;
4. Prunet; 5. Rojlşte ; 6. Tlmbureşti. 15. Comuna BREASTA. Satele componente : 1. BREASTA ;
2. Cotu ; 3. Crovna ; 4. Făget ; 5. Obedln ; 6. Roşlenl ; 7. Valea Lungulul. 16. Comuna BULZEŞTI.
Satele componente :ol. PREJOI ; 2. Bulzeştl ; 3. Frăţlla ; 4. Gura Raculul ; 5. lnfrăţlrea ; 6. Piscu
Lung ; 7. Poienile ; 8. Sălişte ; 9. Seculeşti ; 10. Stolceştl. 17. Comuna CALOPAR. Satele com-
ponente : 1. CALOPAR ; 2. Belclnu ; '3. BizdinQ ; 4. Panaghla ; 5. SAlcuţa. 18. Comuna CA-
RAULA. Satele • componente : 1. CARAULA. 19. Comuna CA~EN. Satele componente : 1. CAR-
PEN ; 2. Cleanov ; 3. Gebleştl. 20. Comuna CASTRANOVA. Satele componente : 1. CASTRA-
NOVA ; 2. Puţuri. 21. Comuna CALARAŞI. Satele componente : 1. CALARAŞI; 2. Sărata.
22. Comuna CELARU. Satele componente : 1. CELARU ; 2. Ghizdăveştl ; 3. Marotinu de Jos ;
4. Marotlnu de Sus ; 5. Sorenl. 23. Comuna CERAT. Satele componente : 1. CERAT ; 2. Malaica.
24. Comuna CERNATEŞTI. Satele componente : 1. CERNATEŞTI ; 2. Cornlţa ; 3. Rasnicu BAtrin ;
4. Rasnlcu Oghian ; 5. Ţiu. 25. Comuna CETATE. Satele componente : 1. CETATE ; 2. Morenl.
26. Comuna CIOROIAŞI. Satele componente : 1. CIOROIAŞI ; 2. Cetăţuia ; 3. Cioroiu Nou. 27. Co-
muna CIUPERCENII NOI. Satele componente : 1. CIUPERCENn NOI ; 2. Smlrdan. 28. Comuna
COŞOVENI. Satele componente : 1. COŞOVENI ; 2. C!rcea. 29. Comuna COŢOFENII DIN DOS.
Satele componente : 1. COŢOFENII DIN DOS ; 2. Mihăiţa ; 3. Potmelţu. 30. Comuna DANEŢI. Sa-
tele componente : 1. DANEŢI ; 2. Brabeţi ; 3. Branişte ; 4. Locustenl. 31. Comuna DABULENI. sa-
tele componente : 1. DABULENI ; 2. Chiaşu. 32. Comuna DESA. Satele componente : 1. DESA.
33. Comuna DIOŞTI. Satele componente : 1. DIOŞTI ; 2. Ciocăneştl ; 3. Radomir. 34. Comuna DO-
BREŞTI. Satele componente : 1. DOBREŞTI ; 2. Căclulăteşti ; 3. Georocel ; 4. Murta ; 5. Tocenl.
35. Comuna DRAGOTEŞTI. Satele componente : 1. DRAGOTEŞTI ; 2. Beneşti ; 3. Bobeanu ;
4. Buzduc ; 5. Poplnzăleştl ; 6. Viişoara. 36. Comuna DRANIC. Satele componente : 1. DRANIC ;
2. Boovenl ; 3. Foişor ; 4. Padea. 37. Comuna FARCAŞ. Satele componente : 1. FARCAŞ; 2. AmA-
răşti ; 3. Golumbelu ; 4. Golumbu ; 5. Mofleşti ; 6. Nlstoi ; 7. Plopu-Amărăşti ; 8. Puţinei ; 9. so-
cenl ; 10. Tălpaş. 38. Comuna GALICEA MARE. Satele componente : 1. GALICEA MARE. 39. Co-
muna GHERCEŞTI. Satele componente : 1. GHERCEŞTI ; 2. G!rleşti ; .3. Luncşoru ; 4. Ungureni ;
5. Ungurenil Miel. 40. Comuna GIGHERA. Satele componente : 1. GIGHERA ; 2. Nedeia ; 3. Zăval.
n. comuna GIUBEGA. Satele componente : 1. GIUBEGA; 2. Gallcluica. tz. Comuna GIURGIŢA.

www.cimec.ro
260 .J U D E T U L D O L .J

!>atele componente : 1. GIURGIŢA ; 2. Curmălura; 3. Filaret. n. Comuna GtNGIOVA. Satele

componente : 1. GlNGIOVA ; 2. Comoştenl. tt. Comuna GOGOŞU. Satele componente: 1. GO-
GOŞU ; 2. Gogoşlţa ; 3. Ştefănel. ts. Comuna GOICEA. Satele componente : 1. GOICEA ; 2. DunA-
reni. 4&. Comuna GOIEŞTI. Satele componente : 1. GOIEŞTI ; 2. Adincata ; 3. Fintini ; 4. Grulţa ;
5. MAiaeştJ ; 6. Mogoşeştl ; 7. Muerenl ; 8. Ploreştl ; 9. Pometeştl ; 10. Popeasa ; 11. Ţandăra ;
12. Vladimir ; 13. ZIAtarl. 47. Comuna GRECEŞTI. Satele componente : 1. GRECEŞTI ; 2. Bilrbot ;
3. Busu ; 4. Busuleţu ; 5. Grădlştea ; 6. Gropanele. 48. Comuna IZVOARE. Satele componente :
1. IZVOARE : 2. Corlate ; 3. Domnu Tudor. 49. Comuna LEU. Satele componente : 1. LEU ;
2. Zânoaga. 50, Comuna LIPOVU. Satele componente : 1. LIPOVU ; 2. Llpovu de Sus. 51. co-
muna MACEŞU DE JOS. Satele componente : 1. MACEŞU DE JOS ; 2. Sâpata. 52. Comuna
MACEŞU DE SUS. Satele componente: 1. MACEŞU DE SUS. 53. Comuna MAGLAVIT. Satele
romponente : 1. MAGLAVIT; 2. Hunla. 54. Comuna MALU MARE. Satele componente: 1. MALU
MARE ; 2. Ghlndenl; 3. Preajba. ss. Comuna MELINEŞTI. Satele componente: 1. MELINESTI :
2. Bodâleştl ; 3. Bodâleşut de Sus ; 4. Godenl ; 5. Muleruşu ; 6. Negoleştl : 7. Odolenl ; 8. Ohaba ;
9. Ploştlna ; 10. Popeştl ; 11. Splnenl ; 12. Valea Mare ; 13. Valea Muierii de Jos. 56. Comuna MIS-
CHII. Satele componente : 1. MISCHD ; 2. CAllneştJ ; 3. Gogoşeştl ; 4. Mlecăneştl ; 5. Motoci ;
6. Urecheştl. 57, Comuna MIRŞANI. Satele componente : 1. MIRŞANI. 58. Comuna MOŢAŢEI.
Satele componente : 1. MOŢ AŢEl ; 2. Dobridor ; 3. MoţAţei-GarA. 59. Comuna MURGAŞI. Satele
componente : 1. BALOTA DE JOS ; 2. Balota de Sus ; 3. Buşteni ; 4. Gala ; 5. Murgaşl ; 6. PlcA-
turlle ; 7. Rupturlle : 8. Veleştl. &O, Comuna NEGOI. Satele componente : 1. NEGOI ; 2. Catane ;
3. catanele Noi. 61, Comuna ORODEL. Satele componente : 1. ORODEL ; 2. Bechet ; 3. CAiugâret ;
4. Cornu ; 5. Tetu. n. comuna OSTROVENI. Satele componente : 1. OSTROVENI ; 2. Llşteav11.
63, Comuna PERIŞOR. Satele componente : 1. PERIŞOR ; 2. MArăclnele. 61, Comuna PIELEŞTI.
Satele componente : 1. PIELEŞTI ; 2. Cimpenl ; 3. Linga. 65. Comuna PISCU VECHI. Satele
componente : 1. PISCU VECin; 2. Ghidicl ; 3. Plsculeţ. 6&. Comuna PLENITA. Satele com-
ponente : 1. PLENIŢA ; 2. Castrele Tra1ane. 67. Comuna POIANA MARE. Satele componente :
1. POIANA MARE ; 2. TunarU Noi ; 3. TunarU Vechi. U. Comuna PREDEŞTI. Satele compo-
nente : 1. PREDEŞTI ; 2. Buclcanl ; 3. Clrstovanl ; 4. Frasin ; 5. Mllovan ; 6. Pleşol ; 7. Pre-
deştll Miel. 69, Comuna RADOVAN. Satele componente: 1. RADOVAN ; 2. Flntlnele; 3. tntor-
·sura ; 4. Tirnava. '10. Comuna RAST. Satele componente : 1. RAST. 71. comuna ROBANEŞTI.
Satele componente : 1. ROBANEŞTll DE JOS ; 2. Bojolu ; 3. Golfln ; 4. LAcrlţa Mare ; 5. Lă­
crlţa MicA; 8. RobAneştil de Sus. 12. Comuna SADOVA. Satele componente : 1. SADOVA ;
2. Plscu Sadovel. 73. Comuna SALCUŢA. Satele componente: 1. SALCUŢA ; 2. Mirza ;
3. Plopşor ; 4. TencAnAu. 14. Comuna SCAEŞTI. Satele componente : 1, SCAEŞTI ; 2. Valea
lui PAtru. 75. Comuna SEACA DE CIMP. Satele componente : 1. SEACA DE CIMP ; 2. Plscu
Nou. 76. Comuna SEACA DE PADURE. Satele componente: 1. SEACA DE PADURE ; 2. RA-
chita de sus ; 3. Velenl. 17. Comuna SECU. Satele componente : 1. SECU ; 2. ComAnlcea ;
3. smadovlcioara de secu ; 4. Şumandra. '1'8. Comuna SILIŞTEA CRUCII. Satele componente :
1. SILIŞTEA CRUCII. 79. Comu!1a SOPOT. Satele componente : 1. SOPOT ; 2. Başcov ; 3. Beloţ ;
4. Cernat ; 5. Perenl ; 6. Pletroaia ; 7. Slrsca. 80. Comuna TEASC. Satele componente : 1. TEASC ;
2. secui. 81. Comuna TERPEZIŢA. Satele componente : 1. TERPEZIŢA ; 2. Căruia ; 3. CA-
ciulatu ; 4. Floran ; 5. Lazu. 82. Comuna TESLUI. Satele componente : 1. TESLUI ; 2. Coşerenl ;
1. Fint!nele : 4. Preajba de Jos ; 5. Preajba de Pădure ; 6. Ţărţă.l ; 7. Urlenl ; 8. Vllşoara­
Moşnenl. 83. comuna ŢUGLUI. Satele componente : 1. ŢUGLUI ; 2. Jiul. 81. Comuna UNIREA.
Satele componente : 1. UNmEA. 85. Comuna URZICUŢA. Satele componente: 1. URZICUŢA;
2. Urzica Mare. 86, Comuna VALEA STANCIULUI. Satele componente : 1. VALEA STANCIU-
LUI ; 2. Horezu-Poenarl. 87. Comuna VELA. Satele componente : 1. VELA ; 2. Bucovtctor ;
3. cetăţuia ; 4. Desnăţui ; 5. Gubaucea ; 6. Segleţ ; 7. Suharu ; 8. Ştlubel. 88. Comuna VER-
BI'P\.. Satele componente : 1. VERBIŢA ; 2. Verblcloara. 89. Comuna vtRTOP. Satele compo-
nente : 1. vtRTOP. 90. Comuna VlRVORU DE JOS. Satele componente : 1. VIRVORU DE
JOS ; 2. Bujor : 3. Clutura ; 4. Crlva ; 5. Dobromlra ; 6. Drăgoala ; 7. Gabru ; 8. Vlrvor.

L<t definiti\'area textului au colaborat: Nicolae Ciontescu, Ion Popescu, Ştefan Raicea,
1\larian SCiwtulescu.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL GALAŢI
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Ga-
laţi este situat in partea de răsărit a
ţării, intre Siret la vest şi cursul Infe-
rior al Prutului la est. Se învecinează cu
judetele Vaslui la nord, Vrancea la vest,
Brăila şi Tulcea la sud, iar la est deli-
~itează graniţa R. S. România cu U.R.S.S.
Judetul Galaţi ocupă o suprafaţă de
4 425 km 2, 1,90f0 din teritoriul ţării.
RELIEFUL judeţului se caracterizează
prin t:nităţi de cîmpie şi de podiş cu
înălţimi ce variază intre 20 şi 300 m.
Relieful de cîmpie este alcătuit !n cea
mai mare parte din Cîmpia Covurluiului
şi pe o zonă relativ mai redusă din
Cîmpia Siretului inferior.
Cîmpia Covurluiului are înălţimi Intre
60 şi 200 m, este uşor înclinată spre sud
si acoperită cu luturi loessoiele ; este o
zonă slab fragmentată, fiind o cîmpie eta-
jată, care face tranziţia intre relieful
structural eroziv al Podişulul Moldovei şi
cîmpia de acumulare a Dunării de Jos.
Prezintă intense procese de eroziuni to-
renţiale pe pante.
Spre nord, Podişul Covurluiului se pre-
zintă sub forma unor culmi deluroase
prelungi, orientate paralel, separate de
văi comecvente şi cu intense procese de
pantă. Altitudinile nu depăşesc 300 m.
Cîmpia Siretului inferior se prezintă pe
teritoriul judeţului ca o luncă joasă şi
umedă cu o extindere relativ mai mare
in zona de confluenţă cu Dunărea. Spre
est. lunea largă a Pnttului, expusă odi-
www.cimec.ro
nioară inundatiilor, este drenată şi dese-
cată in cea mai mare parte.
In sudul judeţului Galaţi se găseşte aria
(ca o continuare a aceleia din judeţul
Vrancea) cu cel mai înalt grad de seismi-
cltate din ţară, al cărei epicentru se afli
pe falia Focşani-Nămoloasa-Galaţi.
CLIMA are un caracter tipi:: continental
de cîmpie in partea de sud şi de podiş in
partea de nord. Temperatura medie anuală
variază intre 9 şi 10". Media lunii ianua-
rie coboară pînă la -4", iar media lunii
iulie urcă la 23° in sud şi la 21° In zona
de podiş. Maxima absolută a fost de
40,6~ in 1951 la Tirgu Bujor, iar minima
absolută de -32° in 1939 la DrăguşenL
Cantităţile anuale de precipitaţii va-
riază, in general, între 400 şi 500 mm. In
zona Siretului inferior se resimt efectele
unui climat secetos. in luna iunie preci-
pitaţiile atingind aici abia 70 mm.
Vinturile dominante (puternice aproape
în tot cursul anului) sînt cele dm nord
şi mai puţin cele din nord-est, est şi vest.
HIDROGRAFIA. Rîurile sint, direct sau
indirect, tributare Dunării, colectorul
principal al apelor ce drenează acest te-
ritoriu. Cursurile principale afiuente Du-
nării sint Prutul in est şi Siretul in vest,
ambele avind zona de confluenţă cu Du-
nărea in apropierea oraşului Galaţi. Da-
bitul mediu anual al Siretului la Lungoci
este de 190 m~/s, iar al Dunării la Galaţi
de 6 370 m 3/s. Siretul primeşte ca afiuent
principal Birladul. Afiuenţil Siretulul 11
262 J U D E TUL GALA Ţ 1
ai Prutului au, in general, cursuri m1c1
şi cu scurgere numai o parte a anului,
însă cu caracter torenţial (Chineja, Co-
vurlui, Geru Suhurlui etc.).
SOLURILE sînt, in general, favorabile a-
griculturii şi sint alcătuite in cea mai
mare parte din cernoziomuri ; de-a lun-
gul luncilor s-au format soiuri aluviale,
iar pe suprafeţe mai restrinse lăcovişti şi
solonceacuri.
Dintre cernoziomuri, suprafeţele cele
mai mari sînt ocupate de cernoziomurile
incipiente şi slab levigate cu o alcătuire
granulometrică a orizontului superior lu-
toasă şi lutonisipoasă. Către vest, spre
Valea Siretului, tranziţia la solul de luncă
este făcută de o fîşie îngustă de cerno-
ziom levigat nisipos ; in est, spre lunea
Prutului, apare cernoziomul ciocolatiu.
Spre nordul judeţului se intilnesc soiuri
brune-cenuşii.
RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. Cercetările geologice
efectuate în ultimii ani pe teritoriul ju-
deţului au scos în evidenţă unele struc-
turi de hidrocarburi. In afara acestora,
există însemnate cantităţi de nisipuri şi
pietrişuri bune pentru fabricarea beto-
nului. Peste tot abundă argile şi luturi
loessoide, din care se fabrică cărămizi şi
teracotA. Unele foraje făcute in zona văii
Birladului, cit şi in alte părţi au intilnit
straturi acvifere cu ape uşor sulfuroase.
Vegetaţia naturală este formată din aso-
ciaţii de stepă şi silvostepă, fiind în cea
mai mare parte înlocuită de suprafeţele
cultivate. Silvostepa, care ocupă nordul şi
estul judeţului, şi-a mărit mult aria pe
seama pădurilor de stejar ; vegetaţia ar-
borescentă este formată din stejar bru-
măriu, stejar pufos, gorun, salcîm etc.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Ca şi celelalte pămînturi româneşti,
teritoriul actualului judeţ Galaţi atestă
prin vestigiile sale o istorie bogată in
frămîntări şi evenimente. Mărturii ar-
heologice datînd dinainte de era noastră
arată că în perioada etnogenezei poporu-
lui nostru pe teritoriul actualului judeţ a
pulsat o viaţă social-economică intensă.
www.cimec.ro
lncă din secolul al VI-lea i.e.n. este sem-
nalată prezenţa sciţilor, dacilor şi apoi a
daco-romanilor. In epoca dominaţiei ro-
mane, în apropierea Galaţiului, pe pro-
montoriu! de la Barboşi a fost construit
castrul Tirighinei sau Ghertinei pe locul
unei vechi aşezări fortificate geto-dacice.
Fortăreaţa de la Barboşi constituia un
important cap de pod, menit să asigure
împreună cu cetatea Dinogetia, de pe
malul opus al Dunării, fruntariile impe-
riului roman.
Bogatele urme arheologice descoperite
in anii din urmă în diferite puncte de pe
vatra oraşului şi judeţului Galaţi aduc
dovezi sigure că viaţa populaţiei autoh-
tone n-a cunoscut întreruperi în decursul
vremii.
Un rol important in viaţa ţinutului 1-a
avut Galaţiul, a cărui aşezare la o im-
portantă răscruce de ape şi drumuri şi-a
pus pecetea pe destinele lui şi a împre-
jurimilor. El s-a înscris de timpuriu pe
lista marilor oraşe ale Moldovei ca un
vestit centru comercial şi, totodată, ca
unul dintre cele mai importante porturi
fluviale ale ţării. După subjugarea ţărilor
române de către Imperiul otoman, la
schelele Galatiului ancorează corăbiile
cu semilună. Dornici de libertate, locui-
torii acestor meleaguri opun rezistenţă
cerinţelor turceşti, cu armele în mînă.
Situat la interferenţa imperiilor feu-
dale - ţarist, otoman şi habsburgic - an-
gajate intr-o luptă acerbă pentru expan-
siune, populaţia judeţului Galaţi a avut
mult de suferit de pe urma războaielor
purtate intre acestea. De fiecare dată,
vatra judeţului a fost cotropiti şi pustiită
(17ţ1, 1769, 1789, 1806, 1821, 1829, 1916).
In ciuda obstacolelor care i-au stînje-
nit dezvoltarea, Galaţiul a avut o contri-
buţie importantă la înfăptuirea marilor
evenimente ale istoriei patriei : a spriji-
nit Unirea ţărilor române, războiul pen-
tru independenţă, desăvîrşirea statului
naţional român. Alexandru Vlahuţă, in
cunoscuta sa "Românie pitorească", arată
că atunci cind "pe cele două maluri ale
Milcovului pornesc glasuri de fraţi să
 .JUDETUL GALATI 263

LEGENDĂ
JUDEŢUL GALAŢI ", Municipiu
® Municipii
o Oraşe
Comune
Fronlier6 de sloi
limil6 de judet
A 5 L (J limil6 de comun6
1 Teritoriul municipiului ~i oro~elor
Teritoriul comunelor suburbane

1 TU
l A

www.cimec.ro
264 JUDETUL GALATI
cinte : <<Hai să dăm mînă cu mînă 1 Cei
cu inimă română», Galaţll ne dau pe
Costache Negri, unul din cei mai învăpă­
iaţi apostoli ai unirii, iar cind cele douA
principate ridică-n miinile lor o singură
coroană şi cer un domn pămîntean -
Galaţi! îl dau pe Alexandru Ioan Cuza".
Oaată cu inăsprirea exploatArii capi-
taliste, a industriaşilor şi negustorilor, a
crescut şi dîrzenia de luptă a muncito-
rimii gălăţene. Aceasta s-a inscris printre
detaşamentele revoluţionare de frunte
din ţara noastră în lupta intregului nos-
tru popor pentru libertate, drepturi şi
un trai mai bun.
Clasa muncitoare din Galaţi, sub con-
ducerea Partidului Comunist Român, in-
scrie pagini eroice de luptă împotriva
exploatării capitaliste şi a fascismului, a
dictaturii militare-fasciste, care a impus
teroarea şi o viaţă mlzeră, impotriva
hitleriştilor, indeosebi cînd in retragere
au minat intreprinderi, instituţii, locuinţe,
Galaţiul fiind transformat in mare parte
in ruine. Prin lupta lor, oamenii muncii, in
frunte cu comuniştii, au contribuit la eli-
berarea patriei noastre şi apoi la construi-
rea socialismului.
POPULAŢIA. Judeţul Galaţi avea la 1 iu-
lie 1971 o populaţie de 534 637 de lo-
cuitori (2,6% din populaţia Intregii ţAri).
Densitatea populaţiei era de 121 de lo-
cuitori pe kilometru pătrat, fUnd supe-
rioară mediei pe ţarA.
Structura populaţiei pe sexe arată o
uşoară preponderenţă numerică a per-
soanelor de sex masculin Oa 1 iulie 1971
ponderea populaţiei masculine in totalul
populaţiei era de 50,2•!0).
După datele recensămlntulul din 15
martie 1966, 99,10/o din populaţie era for-
mată din români, Iar restul (4 200 de lo-
cuitori) din rîndul naţionalităţilor conlo-
cuik>are.
Proporţia populaţiei urbane reprezenta
la 1 iulie 1971 circa 42,4%, situlndu-!le
peste media pe ţară cu 5,2%.
Natalitatea populaţiei in 1971 a fost de
2L58fo 0, mortalitatea de 7,90AJO, inregis-
trîndu-se un spor natural de 13,6DAJo locui-
www.cimec.ro
tori. In perioada 1969-1971 creşterea ab-
solută a populaţiei a fost de 33 101 lo-
cuitori (cuprinde şi mişcarea migratorie).
In unităţile economice şi social-cultu-
rale ale judeţului in 1971 îşi desfăşurall
activitatea 146 639 de salariaţi, din care
113 521 muncitori, revenind 274 de sala-
riaţi la 1 000 de locuitori. Cea mai mare
parte a salariaţilor îşi desfăşoară activi-
tatea în ramurile producţiei materiale :
33,90/o in industrie ; 20,10fo in constructii :
9,50fo in agricultură şi silvicultură etc_
LOCALITAŢILE. Judeţul Galaţi cuprinde
2 municipii şi 2 oraşe cu 4 localităţi com-
ponente, 56 de comune, din care 5 subur-
bane. şi 180 de sate, din care 2 aparţin
oraşelor.
Municipiul Galaţi, situat in sud-estu)
ţării, pe malul stîng al Dunării, este re-
şedinţa judeţului şi constituie un impor-
tant port fluvio~maritim, centru indus-
trial, comercial şi cultural cu o populatie
de peste 200 000 de locuitori la 1 iulie
1971 (cu comunele suburbane). Comunele
suburbane Sendreni şi Vînători aparţin
de municipiul Galaţi şi au o populaţie de
3 190 şi respectiv 3 584 de locuitori.
In anii construcţiei socialiste. indus-
tria municipiului s-a dezvoltat intens,
s-au modernizat şi s-au mărit vechile
unităţi industriale, s-au construit intre-
prinderi noi. Producţia lui globală indus-
trială reprezintă circa 880fo din produc-
ţia globală realizată in intregul judeţ.
Municipiul Tecuci, situat pe valea
Birladului, avea o populaţie de 31 447 lo-
cuitori la 1 iulie 1971 fără comunele
suburbane. In municipiul Tecuci există
numeroase intreprinderi industriale. J?rin-
tre cele mai importante fiind : Fabrica
de conserve Tecuci şi Intreprinderea de
reparaţii auto Tecuci. Comunele subur-
bane Drăgăneştl şi Munteni aparţin de
oraşul Tecuci şl au o populaţie de 4 961
şi respectiv 10 300 de locuitori.
Oraşul Bereştt, declarat oraş in 196!1
avea la 1 iulie 1971 o populaţie de 10 223
de locuitori (împreună cu comuna subur-
bană Bereşti-Merla).
 JUDEŢUL GALAŢI 265

Oraşul Tîrgu Bujor, declarat oraş in In procente faţl de:

1968, avea o populaţie de 7 542 de lo-
producţia producţia
cuitori la 1 iulie 1971. U;-~muri nle industriei global! globală
Comur.ele judeţului Galaţi sint unităţi industrială ind ustrial:i
pe a ramurilor
administrative mari, populaţia medie pe judeţ pe ţară

o comună fiind de 5 479 de locuitori.

După numărul locuitorilor, comunele ju- Total industrie 100,0 3,4
din oare:
deţului se grupau la 1 iulie 1971 astfel :
Metalurgia feroasă 56,4 23,l
19 - intre 2 001 şi 4 000 ; 24 - intre Construcţii de ma1ini şi prelu·
4 001 şi 7 000 ; 9 - intre 7 001 şi 10 000 orarea metalelor 16,0 2.l
şi 4 comune cu o populaţie de peste Chimie 0,6 0,2
~!ateriale de construcţii 1,5 1.5
10 000 de locuitori.
Tcxtilă 4,2 1,9
TRASATURI ECONOMICE. Dezvoltin- Confecţii 0,9 0,7
du-se in strînsă legătură cu resursele ju- Alimentară 14,7 3.0
deţului şi necesităţile economiei naţionale,
în judeţul Galaţi se găseşte o mare
parte a ramurilor industriei. Industria lui După cum se vede, in industria meta-
lurgicA feroasă şl
in construcţiile de ma-
se dezvoltă in mod diversificat şi intr-un
şini se realizează peste 72,4% din pro-
ritm rapid. Astfel, in anii 1966-1970 rit-
ducţia globală industrialA a judeţului.
mul mediu anual de creştere a fost de Construcţia marelui Combinat sidei'l.K'gic
24.3%. In munici,piul Galaţi se afiA cel ,.Gh. Gheorghiu-Dej" de la Galaţi a fAcut
mai mare combinat siderurgic din ţară. ca industria judeţului să participe cu
Şantierul naval din Galaţi se situează pe peste 230fo la producţia globală a meta-
primul loc în ierarhia şantierelor navale lurgiei feroase a ţării. Pentru realizarea
din ţară. In portul Galaţi au acces nu acestui mare obiectiv industrial al planu-
numai vasele fluviale, ci şi cele maritime, lui economic pe anii 1966-1970 s-au mo-
situîndu-se, din acest punct de vedere, in bilizat importante mijloace financiare şi
materiale, investiţiile alocate reprezen-
fruntea porturilor din R. S. România,
tind circa 700fo din volumul total destinat
după portul Constanţa.
siderurgiei in această perioadă.
Agricultura are un rol Important in Deosebit de importantă pentru metalur-
economia judeţului Galaţi. La anumite gia feroasă a judeţului este şi Uzina
producţii, ea deţine o pondere insemnată "Laminorul" Galaţi, al cărei proces de
'in agricultura ţării, ca, de exemplu, viti- producţie este in intregime mecanizat şi

cultu.ră, griu, porumb, fioarea-soarelui automatizat. Productia ei este profllatO

ş.a. O dezvoltare corespunzătoare cunoaşte
legumicultura, creşterea vitelor, avlcultura
şi altele.
In cadrul judeţuţui Galaţi, o largă ex-
tindere capătă Industria localA şl cea
cooperatistA, transporturile, comerţul etc.
INDUS:rRIA judeţului Galaţi era repre-
zentată, in 1971, prin 28 de intreprinderi
republicane, 4 intreprinderi de Industrie
locală şi 9 unităţi cooperatiste.
In acelaşi an ponderea producţiei glo-
bale a principalelor ramuri industriale Jn
economia judeţului şi a ţării se prezenta
astfel :
pentru fabricarea de tablA subţire, ah''
producindu-se cea mai mare cantitate de
tablă din ţară.
In cadrul ramurii metalurgiei feroase.
in anii construcţiei socialiste a fost dată
in funcţiune la Galaţi şi Intreprinderea
de sirmă, cuie şi lanţuri, ale cărei pro-
duse sint destinate in special şantierelo1·
navale, precum şi satisfacerii cerinţelor
altor şantiere de construcţii din ţarA.
Ca urmare a dezvoltării pe care meta-
lurgia feroasă a judeţului Galaţi a căpă­
tat-o in ultimii ani, s-a ajuns ca [n 1971
in judeţ sA se producă 1 523 686 de
tone de laminate finite pline, ceea ce

www.cimec.ro
2::!6 JUDETUL GALATI
reprezintă circa 320fo din producţia simi-
lară a ţării.
Industria constructoare de maşini şi a
prelucrării metalelor, localizată in prin-
cipal in centrele Galaţi şi Tecuci, a luat
o dezvoltare importantă in anii construc-
ţiei socialiste. Principale sint construc-
ţiile navale, cea mai mare unitate a
acestei ramuri fiind Şantierul naval
Galaţi. Dacă in trecut, la vechiul şantier
naval se executau doar construcţii de vase
mici şi reparaţii, in prezent de pe calele
noului şantier sînt lansate la apă cargourl
mari de peste 12 000 de tone, ale căror
caracteristici tehnice rivalizează cu acelea
ale vaselor construite pe plan mondial.
Elocvent in privinţa dezvoltării, moderni-
zării şi sporlrii considerabile a capacităţii
Şantierului naval Galaţi este faptul că in
intreaga perioadă a României burghezo-
moşiereşti au fost construite 126 de vase
mici, in timp ce numai in primii 20 de ani
de construcţie socialistă, de pe calele şan­
tierului au fost lansate la apă peste 500
de vase : remorchere de 1 200 C P, şlepuri
de peste 1 000 de tone, cargouri cu tonaje
variind intre 4 500 de tone şi 10 000 de
tone, 12 000 de tone şi peste 12 000 de
tone.
O altă unitate a acestei ramud indus-
triale este Uzina mecanică navală Galaţi,
înzestrată cu utilaj de inaltă tehnicitate.
Cu piesele fabricate de această întreprin-
dere sint aprovizionate şantierele navale
din ţară.
In afară de acestea, în judeţul Galaţi
mai există şi alte intreprinderi care exe-
cută construcţii metalice şi reparaţii me-
talice (Intreprinderea "11 Iunie" -Galaţi),
precum şi reparaţii auto şi de utilaj agri-
col (Uzina de fabricaţie, reparaţii şi mon-
taj in agricultură Galaţi şi Tecuci).
Un loc insemnat in industria judeţului
il au, de asemenea, ramurile industriei
uşoare şi alimentare. Industriile textilă,
de confecţii şi alimentară au realizat în
1971 aproape 200/o din intreaga producţie
globală industrială a judeţului. Subramura
cea mai importantă a industriei textile o
constituie prelucrarea bumbacului. In-
dustria alimentară valorifică in mare
parte materii prime agricole locale. Cea
www.cimec.ro
mai veche şi specifică subrarnurA a in-
dustriei alimentare o constituie industria
morăritului şi panificaţiei, localizată in
principalele centre ale judeţul·ui. S-au
dezvoltat, de asemenea, industria uleiu-
rilor şi grăsimilor vegetale, cea a prelu-
crării cărnii etc.
In cadrul industriei judeţului Galaţi se
dezvoltă industria locală şi cea coopera-
tistă, care produc o gamă variată de pro-
duse, un loc principal deţinindu-1 produ-
sele de larg consum. In 1971, intreprin-
derile industriei locale au realizat 2o;0
din producţia globală a industriei locale
a ţării şi 5,20/o din totalul producţiei glo-
bale industriale a judeţului Galaţi. In-
dustria cooperatistă deţinea in acelaşi an
o pondere de 2,10/0 in producţia respec-
tivă a ţArii şi 2,70fo in producţia globală
industrialA a judeţului.
Datorită investlţiilor alocate din fondu-
rile statului, in principalele ramuri ale
industriei judeţului Galaţi s-au obţinut
creşteri însemnate in 1971 faţă de 1965 :
metalurgia feroasă a crescut de 8 ori ;
construcţiile de maşini şi prelucrarea me-
talelor de 2,4 ori ; ramura alimentară
de 1,5 ori ; ramura textilă de peste 2 ori
etc.
AGRICULTURA. Judeţul Galaţi poseda
in 1971 o suprafaţă de 359 210 ha agricole
(81,20fo din teritoriul judeţului şi 2,4% din
suprafaţa agricolă a ţării). Cea mai mare
parte a terenurilor o constituie suprafaţa
arabilă (65,70fo), celelalte categorii de te-
ren deţinind următoarele ponderi : 9Dfo
- păşuni şi fineţe ; 5,80fo - vii şi pepi-
niere viticole ; 0,70fo - livezi şi pepiniere
pomicole.
Fondul forestier era de 33 809 ha, deţi­
nind 7,60fo din suprafaţa judeţului.
In 1971 in judeţ existau 24 staţiuni pen-
tru mecanizarea agriculturii, 5 intreprin-
deri agricole de stat, 96 cooperative agri-
cole de producţie.
In acelaşi an, agricultura dispunea de
3 428 de tractoare fizice, 2 769 de pluguri
pentru tractor, 977 de cultivatoare meca-
nice, 415 sape rotative, 1 666 de semă­
nători mecanice, 1106 combine pentru
păioase (tractate şi autopropulsate), 107
combine pentru porumb, 232 de combine

pentru plante de siloz etc.· La un tractor
fizic reveneau 85 ha suprafaţă arabilă,
faţă de 2 493 ha in medie pe intreaga
ţară în 1938.
In condiţiile economice naturale exis-
tente în judeţul Galaţi, o parte însem-
nată din suprafaţa arabilă a fost destinată
culturilor cerealiere. Astfel, in 1971,
structura suprafeţei cultivate cu princi-
palele culturi s-a prezentat astfel :
fn procente
suprafaţa arabill:
Grupe de oulturi
a judeţului 1
Cereale 62,0
din care:
-griu 23,9
-porumb 34,9
Floarea-soarelui 7,6
Sfeclă de zahăr 0,4
Cartofi 0,8
Agricultura judeţului Galaţi a realizat
in 1971 30fo din producţia de grîu a ţării,
4.10/o din producţia de porumb şi 4,90/o
din producţia de floarea-soarelui. Pro-
ducţiile medii la hectar înregistrate la
porumb şi grîu au fost superioare celor
înregistrate in medie pe ţară.
Una din ramurile principale ale agri-
culturii judeţului Galaţi o constituie viti-
cultura, atît prin producţia la hectar şi
calitatea vinurilor, cit şi prin suprafaţa
pe care o deţine. In 1971 suprafaţa viilor
pe rod reprezenta 20 941 ha, situîndu-se
în această privinţă pe locul al treilea
(după judeţul Vrancea şi judeţul Dolj).
Terenurile ocupate cu vii sint răspîndite
in special in zona Tecuci, pe terenuri c~
pante line şi puternic ·însori te, ca şi pe
stînga Siretului. Există, de asemenea, un
puternic bazin viticol în zona Dealul Bu-
jorului. Producţia de struguri in 1971 a
fost de 120 951 de tone de struguri, înre-
gistrîndu-se o producţie medie la struguri
de 58 chintale/ha, mai mare decît media
obţinută pe ţară. De menţionat d in 1971,
din suprafaţa totală a viilor pe rod, 70,50/o
au constituit-o viile altoite şi indigene,
JUDEŢUL GALAŢI 267
greutatea specifică a producţiei acestora
in producţia totală de struguri fiind de
71,1o;0•
Una din principalele ramuri ale agri-
culturii din judeţul Galaţi o constituie
creşterea animalelor. In 1971 greutatea
specifică a producţiei animaliere in pro-
ducţia globală agricolă a judeţului repre-
zenta 29,70/o. Efectivele de animale re-
partizate pe specii - la inceputul anului
1972 - se prezentau astfel : 111 938 de
bovine, din care 44 174 de vaci şi bivoliţe,
faţă de 109 067 de porcine, 404 476 de ovine, din
care 304 945 cu lînă fină şi semifină. La
a ţArii 100 ha de teren arabil, păşuni şi fineţe
reveneau 34 de bovine şi 126 de ovine şi
1,9 caprine, iar la 100 ha de teren arabil 37,5
porcine.
0,7
1,0
In ceea ce priveşte producţiile obţinute
0,2 şi livrările către stat a produselor agricole,
0,01 judeţul Galaţi a ocupat in 1971 locul II pe
O,o2 ţară, 13 unităţi agricole fiind distinse
cu "Ordinul Muncii" cl. 1.
VINATUL ŞI PESCUITUL. In judeţul
Galaţi, ca urmare a condiţiilor favorabile
de dezvoltare a unei bogate faune terestre
şi acvatice, vînatul şi pescuitul cunosc o
largă dezvoltare. Se vînează iepuri, vulpi,
vidre etc., iar dintre păsări indeosebi
raţe şi gişte sălbatice, ce se intilnesc mai
ales in zona Dunării. Pescuitul se efec-
tuează in special in apele Dunării şi ale
bălţilor şi lacurilor. Ca specii de peşte se
intilnesc crapul, plătica, ştiuca, somnul
etc. Principalul centru piscicol al judeţu­
lui este municipiul Galaţi.
TRANSPORTU"RILE. Judeţul Galaţi dis-
pune de o reţea feroviară in lungime de
289 km, ceea ce reprezintă 65,3 km cale
ferată la 1 000 km2• Teritoriul judeţului
este străbătut pe o porţiune - in vest -
de magistrala feroviară Bucureşti-Iaşi,
precum şi de liniile ferate Galaţi-Tecuci­
Bîrlad-laşi şi Galaţi-Birlad. O cale ferată
de la Galaţi pînă la punctul de frontiel"ă
deserveşte o parte din schimburile eco-
nomice ale ţării noastre cu U,R.S.S.
Reţeaua rutieră este bine dezvoltată,
lungimea totală a drumurilor fiind de
1 704 km. Drumurile naţionale au 194 km,
din care 153 km drumuri modernizate.
COMERTUL. In anii construcţiei sociali-
www.cimec.ro
J68 IUDB'fUL OALA'fl

1. Unul dintre furnalele de 1 700 rri 1 de la

Combinatul slderurg!c ,.Gheorghe
Gheorghlu-Dej " -Galaţl
2. Lamlnorul de tablA groasă de l:r Cam-
blnatul slderurg!c "Gheorghe Gheor-
ghlu-Dej"-Galaţl ·
3. Vedere de la Şantlerul naval Gcllaţi
t. Lucru la maşinile cu meluşe din In-
treprinderea textUl Galaţi
5. Vase staţlonate ln portul Gala\l
6. Insllmlnţarea crtulul la C.A.P . Blllenl
7. Recoltarea mecanizatA a porumbulul
la l.A .S. Dealul Bujorulul
1. Vedere generali a cart;erelor Ţigllna.
I şi II - Galati

www.cimec.ro
 ~ U D E TU L G A L A T 1 269

www.cimec.ro
270 J V D E TV L G A L AT1
ste, o largă dezvoltare a inregistrat co-
merţul de stat şi cooperatist. ln cadrul
judeţului, in 1971 existau 1 477 de uni-
tăţi comerciale, din ·care 1 135 de unităţi
comerciale cu amănuntul şi 342 unităţi
de alimentaţie publică.
Volumul desfacerilor de mArfuri cu
amănuntul prin comerţul socialist a re-
prezentat in acelaşi an circa 2,640 mili-
arde de lei, ceea ce reprezintă o creştere
cu 74% faţă de anul 1965. Pe un locuitor,
volumul desfacerilor a fost de 4 942 de
lei, faţă de 5 175 de lei, cit au revenit in
medie pe un locuitor pe total ţară.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. Jude-
ţul Galaţi a avut un rol insemnat in
trecutul patriei noastre, in istoria ştiin­
ţei, culturii şi învăţămîntului nostru na-
ţional. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza
a fost pircălab la Galaţi, iar Costache
Negri, luptător neobosit pentru Unire,
unul dintre edilii acestui oraş. De pe
aceste meleaguri s-au ridicat istoricul şi
scriitorul Vasile A. Urechia, precum şi
biologul şi scriitorul Paul Bujor, unul
dintre directorii revistei "Viaţa româ-
nească". Inginerul Anghel Saligny şi-a
desfăşurat o parte a activităţii sale in
Galaţi. Tot in acest oraş se află unul din
liceele centenare din România, ce poartă
numele lui V. Alecsandri, mărturie a tra-
diţiilor inaintate ale şcolii româneşti.
In anii puterii populare, invăţămîntul,
arta, cultura au cunoscut o remarcabilă
dezvoltare şi pe teritoriul judeţului
Galaţi. In anul şcolar 1971/1972 in invă­
ţămîntul preşcolar au funcţionat 224 de
grădiniţe de copii, cu 478 de educatoare şi
circa 12 000 de copii înscrişi. In invăţă­
mîntul de cultură generală existau 65 de
şcoli generale cu chisele I-IV, 190 de
şcoli generale de 8 şi 10 ani, 13 licee de
cultură generală. In aceste şcoli existau
3 787 de cadre didactice şi peste 91 000 de
elevi înscrişi.
In acelaşi an funcţionau 9 licee de spe-
cialitate, 10 şcoli profesionale, 2 şcoli teh-
nice de maiştri şi 3 şcoli de specializare
postliceală, la care erau 758 de cadre di-
dactice şi 12 415 elevi.
Galaţiul a devenit centru universitar
prin înfiinţarea, in 1951, a unui institut
www.cimec.ro
politehnic cu un profil unic in ţară
(construcţii de nave, tehnologia produse-
lor alimentare, piscicultură şi stuficul-
tură), precum şi prin înfiinţarea, in 1959,
a Institutului pedagogic de 3 ani. In cele
două institute de învăţămînt superior stu-
diază 3 051 de studenţi, de a căror pregă­
tire se ocupă 275 de cadre didactice.
In cadrul judeţului există numeroase
unităţi de cultură şi artă, care desfăşoară
o bogată activitate de culturalizare a ma-
selor : 3 case de cultură, 57 de cămine
culturale comunale şi 30 de filiale săteşti,
114 cinematografe, 190 biblioteci publice.
In judeţul Galaţi funcţionează 5 muzee,
dintre care 3 în municipiul Galaţi (de
istorie, de ştiinţe naturale şi un muzeu
unic prin profilul său - de artă româ-
nească modernă şi contemporană), unul
la Tecuci şi un muzeu memorial consa-
crat lui Costache Negri in comuna cu
acelaşi nume. Valoros este Muzeul de artă
românească şi contemporană, care prin
expoziţia sa de bază, pictură, sculptură,
grafică şi artă decorativă, prezintă o pri-
vire cuprinzătoare asupra vieţii plastice
actuale româneşti. In municipiul Galaţi
îşi desfăşoară, de asemenea, activitatea 3
teatre şi instituţii muzicale (dramatic,
muzical, de păpuşi).
In judeţ apare ziarul "Viaţa nouă", or-
ganul Comitetului judeţean al P.C.R. şi al
Consiliului popular judeţean.
SANATATEA PUBLICA. In domeniul a-
sigurării asistentei medicale a populaţiei
este organizată o dezvoltată reţea sanita-
ră, în cadrul căreia sînt cuprinse : 15 spi-
tale, dintre care unul nou, modern, cu
o capacitate de 1 300 de paturi ; 91 de cir-
cumscripţii medioo-sanitare ; 17 dispen-
sare ; 5 policlinici teritorializate ; 61 de
case de naştere ; 41 de farmacii etc.
Numărul paturilor de asistenţă medica-
lă în 1971 era de 4 746, revenind in me-
die 8,9 paturi la 1 000 de locuitori. In
acelaşi an existau 4 255 de cadre sanitare
cu pregătire superioară, medie şi ele-
mentară, revenind in medie 898 de lo-
cuitori la un medic.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Pentru
dezvoltarea educaţieifizice şi a sportului

de masă, judeţul Galaţi dispune de o pu-
ternică bază materială pentru practicarea
diferitelor discipline sportive. In muni-
cipiul Galaţi există trei stadioane (stadio-
nul "Dunărea", cu o capacitate de 20 000
de locuri, "Portul roşu", cu o capacitate
de 6 000 de locuri, şi stadionul "Gloria",
cu o capacitate de 2 000 de locuri) şi o
sală de sport modernă cu o capacitate de
2 000 de locuri. Datorită dezvoltării largi
pe care o cunoaşte mişcarea sportivă, s-a
construit un palat al sporturilor cu o ca-
pacitate de 2 500 de locuri, capabil să
găzduiască competiţii sportive de mare
anvergură, cu o popicărie modernă cu
4 piste, un patinoar artificial, un bazin
de înot acoperit şi altul în aer liber, nu-
meroase săii de antrenament pentru box,
gimnastică, haltere, lupte libere şi greco-
romane, două cabine nautice etc.
La sfîrşitul anului 1971, în cadrul ju-
deţului existau 198 de asociaţii sportive,
care cuprindeau peste 120 000 de membri.
Principalele cluburi sportive sînt : clubul
sportiv ,.Dunărea" (cu 12 secţii pe ramură
de sport), .,Politehnica" (cu 7 secţii pe ra-
mură de sport), "Fotbal Club"-Galaţi şi
,,Institutul pedagogic" (cu 3 secţii pe ra-
mură de sport).
TURISMUL. Cadrul natural al judeţului,
monumentele istorice, de cultură, de artă
şi ale naturii oferă posibilitatea organi-
zării şi dezvoltării unei bogate activităţi
turistice.
Cele mai multe monumente se află în
oraşul Galaţi. Dintre aşezămintele care
suscită interesul vizitatorilor menţionăm :
Muzeul de istorie, organizat în clădirea
ridicată pe locul casei lui Alexandru Ioan
Cuza, cînd a fost pircălab al Galaţilor, şi
al cărei profil arhitectonic a fost păstrat
in linii mari ; Muzeul de ştiinţele naturii,
care cuprinde o bogată şi interesantă co-
lecţie de păsări, mamifere, roci, acvarii
cu peşti exotici, diorame privind fauna şi
flora din judeţ ; Muzeul de artă, unde pot
fi văzute scrisori, autografe ale unor oa-
meni celebri cum sint Honore de Balzac,
Emile Zola, Jules Verne, manuscrisul dra-
mei "Ovidiu" de Vasile Alecsandri, stampe
www.cimec.ro
J V D E TV L G A L A T1 271
de Rembrandt, Van Dyck etc. ; Biserica
Precista, construită din materiale aduse
de la fostul castru roman din Tirighina
în timpul domniei voevodului Vasile Lupu,
care a servit ca bastion in calea cotropi-
tarilor (de aceea a fost supranumită şi
biserica-fortăreaţă ; aici, într-o hrubă zi-
dită, erau ascunse pe vremuri tezaurul şi
arhiva) ; plăcile comemorative "11 martie
1907" şi "13 iunie 1916" (care evocă memo-
ria eroilor gălăţeni căzuţi in marile bă­
tălii de clasă) ; placa comemorativA Hristo
Botev (pe faţada clădirii in care a locuit
poetul şi luptătorul revoluţionar bulgar) ;
bustul lui Tudor Vladimirescu ; statuia
lui Alexandru Ioan Cuza ; o frumoasă
grădină publică etc.
Combinatul siderurgic, Şantierul naval,
portul, Palatul navigaţie!, Gara fluvială,
faleza, noile cartiere de locuinţe întregesc
imaginea de ansamblu a Galaţiului, a
"oraşului dintre ape". cum i se mai poate
spune datorită aşezării sale la confluenţa
Dunării, Siretului şi Prutului.
In împrejurimile oraşului, la circa
15 km, distanţă ce poate fi parcursă cu
vaporul, se află punctul pescăresc era-
pina (cherhana şi sat pescăresc).
La Garvăn, localitate situată la cîţiva
kilometri de Galaţi, in judeţul Tulcea,
se pot vedea vestigiile unei aşezări feu-
dale datînd din secolele X-XII.
Campingul "Girboavele" din pădurea cu
acelaşi nume, complexul turistic "Hanu
Conache" de pe şoseaua Galaţi-Tecuci,
organizarea unor excursii de agrement pe
Dunăre oferă, de asemenea, turiştilor po-
sibilităţi de recreare şi divertisment.
Prin punerea in valoare in anii viitori
a tuturor posibilităţilor locale .existente,
,,industria distracţiilor" va căpăta o am-
ploare şi mai mare.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Ac-
centul principal se va pune şi in viitor
pe dezvoltarea industriei judeţului şi in
special a metalurgiei feroase şi a con-
strucţiilor de maşini. In cincinalul 1971-
1975 producţia industrială a judeţului Ga-
laţi va fi de 2,3 ori mai mare decit in
anul 1971 ; vor spori ramurile de bază ale
 JUDEŢUL GALAŢI

industriei metalurgice de 2,5 ori, in-
dustria construcţiilor de maşini de 2,1 ori,
industria uşoară cu 21%, iar industria
alimentară se va dubla.
Productivitatea muncii in intreprinde-
rile de interes republican din judeţ va fi
in 1975 cu 77,3% mai mare decît în 1970.
Cu fondurile alocate prin investiţii cen-
tralizate vor intra in funcţiune noi obiec-
tive pe platforma Combinatului siderur-
gic, un combinat pentru industrializarea
cărnii la Şendreni, o fabricii. de bere şi
malţ la Galaţi, o fabrică de ambalaje me-
talice la Tecuci, o fabricii. de semiprepa-
rate şi preparate de peşte la Galaţi, o
fabricA de ingrii.şii.minte chimice la Te-
cuci ş.a.
Va fi dezvoltată şi consolidată baza teh-
nico-materială a agriculturii, care va con-
tribui la creşterea producţiei vegetale
şi animale. In anul 1975, agricultura ju-
deţului va realiza o producţie de circa
3,5 miliarde lei. Vor fi executate impor-
tante lucrări de amenajări hidroamelio-
rative, astfel că suprafaţa indiguitii., apA-
rată de inundaţii va creşte in 1975 cu
4:5,8% faţă de 1970, realizindu-se, prin
executarea lucrărilor de indiguire pe rîu-
rile Siret şi Birlad intre comunele Tudor
Vladimirescu-Braniştea, Drăgăneşti-Bar­
cea şi Barcea-Iveşti. in total o suprafaţă
desecată de 45 322 ha.
Grija pentru om se va concretiza prin
numeroase dotări social-culturale ; vor fi
construite 8 900 de apartamente din fon-
durile centralizate ale statului şi 6 000 de
apartamente din fondurile populaţiei cu
sprijinul statului, noi unităţi medicale.
şcolare, spaţii comerciale etc.

JUDEŢUL GALAŢI

cu reşedinţa !n municipiul Galaţi

MunJclpll : 2. Oraşe : 2. LocaUtAţl componente ale municipiilor şi ale oraşelor : 4. Comune : s&
(din care, suburbane : 5). Sate : 180 (din care, aparţin oraş!' lot· : 2).

A. M U N 1 C 1 P II

1. MUNICIPIUL GAL A Ţ 1. Comune suburbane : 1. Comuna ŞENDRENI. Sate componente

ale comunei suburbane : 1. ŞENDRENI ; 2. Movileni ; 3. Şerbeştil vechi. 2. comuna VINA-
TORI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. VINATORI ; 2. Costi ; 3. Odaia Manolache.
11. MUNICIPIUL TE CU C 1. Comune suburbane : 1. Comuna DRAGANEŞTI. sate compo-
nente ale comunei suburbane : 1. DRAGANEŞTI ; 2. Malu Alb. 2. Comuna MUNTENI. Sate
c.omponente ale comunei suburbane : 1. MUNTENI ; 2. Frunzeasca ; 3. Negrileştl ; 4. Slobozia
Blăneasa ; 5. Ţigăneşti ; 6. TJngurenl.

B. OBAŞ E

1. Oraşul B E B E Ş T 1. Comune suburbane : 1. Comuna BEREŞTJ-MERIA. Sate componente

ale comunei suburbane : 1. BEREŞTI-MERIA ; 2. Aldeştl ; 3. Ballnteştl ; 4. Onclu ; 5. Pleşa ;
6. Prodăneştl ; 7. Purlcanl ; 8. Săsenl ; 9. Slivna ; 10. Şlpote.
2. Oraşul T 1R G U B U J O R. Sate ce aparţin oraşului : 1. Moscu ; 2. Umbrăreştl.

C. COMUNE

t. Comuna BARCEA. Satele componente : 1. BARCEA ; 2. Podolenl. 2. Comuna BALABA-

NEŞTI. Satele componente : 1. BALABANEŞTI ; 2. Bursucanl ; 3. Cruceanu ; 4. Lutlgeştl ;
5. RAdeştl ; 6. Zlmbru. 3. Comuna BALAŞEŞTI. Satele componente : 1. BALAŞEŞTI ; 2. Clu-
reşU ; 3. Clureştli Noi ; 4. Pupezenl. 4. comuna BALENI. Satele componente : 1. BALENL
;. Comuna BANEASA. Satele componente : 1. BANEASA ;. 2. Roşcanl. 1. Comuna BRANIŞ­
TEA. Satele componente : 1. BRANIŞTEA ; 2. Lozova ; 3. Traian ; 4. Vasile Alecsandrl.

www.cimec.ro
 J U D E TU L G A L A T1 2i3

7. Comuna BRAHAŞEŞTI. Satele componente : 1. BRAHAŞEŞTI ; 2. Corclovenl ; 3. Coslţenl ;

4. Toflea. 8. Comuna BUCIUMENI. Satele componente : 1. BUCIUMENI ; 2. Hănţeştl ; 3. Te-
cucelu Sec; 4. Vizureştl, 9. Comuna CAVADINEŞTI. Satele componente : 1. CAVADINE.'ŞTI;
2. Comăneştl ; 3. Găneştl ; 4. Vădenl. 10. Comuna CE.'RŢEŞTI. Satele componente : 1. CER-
ŢEŞTI ; 2. Cirlomăneşti ; 3. Cotoroala. 11. Comuna COROD. Satele componente : 1. COROD ;
2. Blinzi ; 3. Brătuleştl ; 4. Cărăpceştl. 12. Comuna CORN!. Satele componente : 1. CORN! ;
2. Măclşeni ; 3. Urleştl. 13. Comuna COSMEŞTI. Satele componente : 1. COSME!ŞTI ; 2. Băl­
tAreţi ; 3. Cosmeştll-Vale ; 4. Furcenli Noi ; 5. Furcenll Vechi ; 6. Satu Nou. U. Comuna COS-
TACHE NEGRI. Satele componente: 1. COSTACHE NEGRI. 15. Comuna CUCA. Satele com-
ponente : 1. CUCA. 16. Comuna CUDALBI. Satele componente : 1. CUDALBI. 17. Comuna
DRAGUŞENI. Satele componente : 1. DRAGUŞENI ; 2. Adam ; 3. CAuleştl ; t. Fundeanu ;
5. Ghlngheştl ; 6. Nlcopole ; 7. Ştleţeştl. 18. Comuna FlRŢANEŞTI. Satele componente :
1. FIRŢANEŞTI ; 2. VIIle. 19. Comuna FOLTEŞTI. Satele componente : 1. FOLTEŞTI; 2. Stol-
cani. 20. Comun:. FRUMUŞIŢA. Satele componente : 1. FRUMUŞIŢA ; 2. ljdllenl ; 3. TAmA-
oanl. 21. Comuna FUNDENI. Satele componente : 1. FUNDENII NOI ; 2. Fundenil ; 3. Hanu
Conachi ; 4. Lungocl. 22. Comuna GHIDIGENI. Satele componente : 1. GHIDIGENI ; 2. Gara
Ghldigenl ; 3. Gefu ; 4. GlrbovAţ; 5. Gura GlrbovAţulul ; 6. Slobozia Corn!; 7. TAlplgl.;
8, Tăplău. 23. Comuna GOHOR. Satele componente : 1. GOHOR ; 2. Gara Berhecl ; 3. Ireasca ;
4. NArteştl ; 5. Poşta. 24. Comuna GRIVIŢA. Satele componente : 1. GRIVIŢA ; 2. Călmăţul.
25, Comuna INDEPENDENŢA. Satele componente: 1. INDEPENDENŢA. Z6, Comuna
IVEŞTI. Satele componente : 1. !VEŞTI ; 2. Buceştl. 27. Comuna JORAŞTI. Satele com-
ponente : 1. JORAŞTI ; 2. Lunea ; 3. ZArneştl. 28. Comuna LIEŞTI. Satele componente :
l. LIEŞTI. 29. Comuna MATCA. Sa~le componente: 1. MATCA. 30. Comuna MASTACANI.
Satele componente : 1. MASTACANI ; 2. Chlraftel. 31. Comuna MOVILENI. Satele componente :
1. MOVILENI. 32. Comuna NAMOLOASA. Satele componente : 1. NAMOLOASA ; 2. Crlngeni ;
3. Nămoloasa-Sat. 33. Comuna NICOREŞTI. satele componente : 1. NICOREŞTI ; 2. Braniştea ;
3. Coasta Lupe! ; 4, Dobrlneştl ; 5. Fintini ; 6. GrozAveştl ; 7, Ionilşeşti ; 8. Mălurenl ; D. Plscu
Corbului ; 10. Poiana ; 11. Sirbi ; 12. Vlşlna. 34. Comuna OANCEA. Satele componente : 1. DAN-
CEA ; 2. Slobozia Oancea. 35. Comuna PECHEA. Satele componente : 1. PECHEA ; 2. Lupele.
36. comuna PISCU. Satele componente : 1. PISCU ; 2. Vameş. 37. Comuna PRIPONEŞTI.
Satele componente : 1. PRIPONEŞTI ; 2. Clorăştl ; 3. Huştlu ; 4. Lleştl : 5. Priponeştli de Jos.
38. Comuna REDIU. Satele componente : 1. REDIU ; 2. Plevna ; 3. Suhurlul. 39. Comuna SClN-
'TEIEŞTI. Satele componente : 1. SCINTEIEŞTI ; 2. Flnttnele. 40. Comuna SCHELA. Satele
componente : 1. SCHELA ; 2. Negrea. 41. Comuna SLOBOZIA CONACm. Satele componente :
1. SLOBOZIA CONACffi ; 2. Cuza Vodă ; 3. Izvoarele. 42. Comuna SMlRDAN. Satele com-
ponente : 1. SMtRDAN; 2. Cişmele; 3. Mihail KogAlniceanu. 13. Comuna SMULŢI. Satele
componente: 1. SMULŢI. 44. Comuna SUCEVENI. Satele componente: 1. SUCEVENI; 2. Ro-
gojeni. 45. Comuna TUDOR VLADIMIRESCU. Satele componente : 1. TUDOR VLADIMI-
RESCU. 46. Comuna TULUCEŞTI. Satele componente : 1. TULUCEŞTI ; 2. Şlviţa ; 3. Tătarca.
t7. comuna ŢEPU. Satele cemponente : 1. ŢEPU ; 2. Ţepu de Sus. 48. Comuna UMBRAREŞTI.
Satele componente : 1. UMBRAREŞTI ; 2. Condrea ; 3. Salcla ; 4. Slllştea ; 5. Torceştl ; 6. Vaslle
Roaita. 49. Comuna V ALEA MAR ULUI. Satele componente : 1. V ALEA MARULUI ; 2. Mln-
dreştl. 50. comuna VlRLEZI. Satele componente : 1. VIRLEZr; 2. Crăieşti. 51. Comuna VLA-
DEŞTI. Satele componente : 1. VLADEŞTI ; 2. Brăneştl.

La dt'finitivarea textului au colaborat : Ion Brezeanu, lan losefide, Nicolae Osanu.

www.cimec.ro
JUDEŢUL GORJ
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Gorj
este situat in partea sud-vestică a ţării,
axat pe cursul mijlociu al Jiului, inveci-
nindu-se la nord cu judeţul Hunedoara,
la est cu Vilcea, la sud-est cu Dolj, la
sud-vest cu Mehedinti şi la nord-vest cu
Caraş-Severin. Paralela de 45 grade la-
titudine nordică trece prin mijlocul ju-
deţului.
Are o suprafaţă de 5 641 km2, ceea ce
reprezintă 2,40/o din teritoriul ţării.
RELIEFUL cuprinde două trepte dis-
tincte : in nord-vest şi nord, versanţii su-
dici ai Munţilor Vilcanului şi Paringului,
cu altitudini ce depăşesc 2 000 m (ajun-
gind cu virful Paringul Mare la 2 518 m),
şi in sud o treaptă mai joasă, alcătuită
din zona subcarpatică şi extremitatea nor-
dică a Podişului Getic. Treapta cea mal
joasă a munţilor Vilcan şi Paring o for-
mează platforma Gornoviţa, mai bine
individualizată in această zonă, denumi-
rea purtind-o după satul cu castani -
Gornoviţa, din comuna Tismana. Rocile
predominante in zona muntoasă sint cele
cristaline şi in mai mică măsură cele cal-
caroase. Contactul munţilor cu Subcarpa-
ţii este marcat de trepte avind 500-800 m
altitudine, o adevărată prispă deasupra
ulucului depresionar Novaci-Tismana, do-
minat către sud de dealurile subcarpatice
interne Sporeşti-Săcel-Ciocadia (350-
550 m). Urmează apoi cel de-al doilea cu-
loar depresionar extern Cilnic-Tirgu Jiu-
www.cimec.ro
Cărbuneşti. Zona subcarpatică se incheie
prin dealurile subcarpatice externe So-
măneşti, Dealul lui Bran. Extremitatea
nordică a Podişului Getic din cuprinsul
judeţului păstrează prin culmile sale pre-
lungi fizionomia dealurilor subcarpatice
şi au aceeaşi constituţie geologică.
CLIMA este temperat continentală, de
deal. Temperatura medie anuală este de
8,6°. Pe podurile calcaroase din nordul ju-
deţului (Pocruia-Tismana, Pocruia-Cos-
teni etc.), temperatura medie anuală este
mai ridicată cu aproape 1°. Maxima
absolută a fost de 40,SO (in 1946 la
Tirgu Jiu), iar minima absolută a fost
-31° (in 1942 tot la Tirgu Jiu). Inter-
valul fără îngheţ este in depresiuni de
190 de zile, fiind mai mare pe interfluvii
şi redus la jumătate in zona montană.
Precipitaţiile sint neuniform repartizate :
750 mm la Tirgu Jiu şi 925 mm la Tis-
mana. Vîntul dominant bate dinspre nord
pe valea Jiului.
HIDROGRAFIA. Teritoriul judeţului est~
drenat in cea mai mare parte de riul Jiu
şi de afluentii săi. Jiul străbate judeţul
de la pasul Lainici pînă la confluenţa cu
Gilortul, parcurgind 103 km din lungimea
cursului său total de 331 km. Primeşte
ca afluenţi pe partea dreaptă Suşiţa, Ja-
leşul cu Tismana şi Bistriţa, Jiltul, iar
pe partea stingă piriu! Sadu, Amaradia,
Cioiana şi riul Gilort. ln partea de vest
a judeţului curge riul Motru. La Rovi-
nari, in depresiunea Tirgu Jiu, prin ba-

rarea apelor Jiului s-a creat posibilitatea
regularizării acestora, fapt care favori-
zează exploatarea la zi a lignitului din
albia riului şi asigură apa industrială ne-
cesară Termocentralei Rovinari.
SOLURILE sînt puţin variate. Predomină
(pe mai bine de 2/ 3 din suprafaţa jude-
ţului) diferite tipuri de soiuri silvestre. In
partea nordică, pe o fîşie lată orientată
est-vest sînt prezente asociaţiile montane
şi submontane de soiuri silvestre brune
şi brun-gălbui podzolice sau podzolite, so-
Iuri brune acide, dezvoltate sub pădure şi
sub pajişti, soluri secundare şi podzoluri
humicoferi-iluviale.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Gorjul se numără
printre judeţele cu cele mai întinse su-
prafeţe de pajişti alpine din ţară (în spe-
cial cele din masivul Parîngului). Impor-
tante suprafeţe mai ocupă în zona mun-
toasă şi pădurile de fag, gorun şi pe
alocuri stejar şi cer. In împrejurimile Tis-
manei şi Topeştilor se dezvoltă spontan
păduri de castan dulce (castanea sativa),
iar pe Muntele Piatra Cloşanilor - pă­
duri de fag, nuci, mojdrean, liliac, scum-
ple şi păduri de alun turcesc.
In urma prospecţiunilor geologice a fost
pus în exploatare un important perime-
tru petrolifer în valea Cioianei, puncte de
exploatare fiind la Bîlteni, Ţicleni etc. ;
zăcămintele de petrol sînt însoţite de gaze
de sondă. Din anul 1955 se exploatează
intens lignitul prezent sub formă de stra-
turi continui, intercalate între depozitele
levantine şi dacine, care se extrag din
două bazine : Rovinari şi Motru. Se mai
exploatează antracit în minele Schela.
grafit la Baia de Fier, calcar la Suseni,
argilă refractară la Viezuroiu şi Larga.
Bordura sudică, calcaroasă, a munţilor
oferă chei grandioase, izvoare carstice,
peşteri etc., mă,rind potenţialul judeţului
şi sub raport turistic.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Urme de edificii şi inscripţii vechi
dovedesc prezenţa elementului dac şi ro-
man şi .pe teritoriul judeţului Gorj. Ca
dovezi sînt, printre altele, rămăşiţele cas-
trului roman de la Bumbeşti-Jiu - re-
www.cimec.ro
J U D E Ţ U L G O R J 27
şedinţa cohortei IV Cypria -, apoi nume-
roasele valuri de pămînt, zidurile împrej-
muitoare ale cetăţilor de la Pleşa, Vîrţ,
Glodeni, Săcelu etc. Izvoarele minerale de
la Săcelu erau cunoscute încă din timpu!
romanilor (s-au descoperit aici mai multe
monumente dedicate zeului Esculap şi
Hygiei).
In secolul al XIII-lea a1c1, în depre-
siunea Tirgu Jiu, este atestată documen-
tar Ţara Litua, condusă de voievodul Li-
tovoi, care cuprindea ambii versanţi ai
Carpaţilor, iar spre sud se întindea pînă
spre cîmpie. Un rol important pentra
viaţa culturală a judeţului 1-a jucat şi
mănăstirea Tismana, care, in decursul
veacurilor, a fost nu numai lăcaş de cult,
ci şl şcoală, spital şi cetate.
In Cîmpia Padeşului a izbucnit strigă­
tul de revoltă al poporului român asuprit;
aici a pronunţat Tudor Vladimirescu ves-
tita proclamaţie la 23 ianuarie 1821.
Revoluţia de la 1848 s-a bucurat, de
asemenea, de adeziunea maselor din ju-
deţul Gorj, care au acţionat prin de-
monstraţii împotriva Regulamentului or-
ganic şi a pitacelor de boierie, cit şi prin
participarea în număr mare la tabăra or-
ganizată de Gh. Magheru la Rîureni pe
Olt.
In primul război mondial (1916-1918),
locuitorii judeţului Gorj au înscris o pa-
gină de glorie în istoria poporului român
prin luptele de la podul Jiului, cînd bă­
trîni, femei şi copii, la 14 octombrie 1916,
au oprit pentru un moment înaintarea ar-
matelor inamice, apărîndu-şi cu vitejie
căminele. Aici a primit botezul focului
Ecaterina Teodoroiu, fiică de ţărani să­
raci din satul Vădeni (Tirgu Jiu), eroină
a poporului nostru. In amintirea acestor
fapte glorioase, marele sculptor gorjan
Constantin Brâncuşi a realizat la TJrgu
Jiu celebrul ansamblu sculptoral dedicat
eroilor de pe aceste meleaguri.
La Tirgu Jiu, în timpul celui de-al doi-
lea război mondial, funcţiona lagărul în
care au fost închişi luptători antifascişti,
in frunte cu comuniştii.
POPULAŢIA. La 1 iulie 1972, judeţul
Gorj avea 324 110 locuitori, adică 1,60/o din
JUDEŢUL GORJ o
t-:1
.....

H u N E o ~

..
c:::
ti
~'ţ\
liJ
~

~~ c:::
t"'

~ a
o
CI).
<:( ..=
'ă
v o

LEGENDĂ
()
D Municipiu rcjedinlă Jc judet
o Oraje
1
• Comune
Limită J~ jucJ~I
limita Je comun,wl
Teritoriul municipiului li oro~elor
T~ritqri~l ~'!m~n~l9r luburl>an<:
1
www.cimec.ro D o

cea a ţării. Faţăde anul 1930 se înregis-
trează o creştere a populaţiei totale cu
peste 70 000 de locuitori. Populaţia de sex
feminin numără 170 082 persoane, Iar cea
de sex masculin 154 028. Densitatea me-
die, de 57,5 locuitori/km1 , situează jude-
ţul Gorj mult sub media pe ţară. Aceasta
se explică in primul rind prin preponde-
re:~ţa mare a zonei muntoase, mal slab
populată, care ocupă o mare parte din
teritoriul judeţului.
Populaţia judeţului - după recensă­
mîntul din 1966 - era alcătuită in cea
mai mare parte din români (peste 990fo),
naţionalităţile conlocuitoare reprezentind
o pondere foarte mică.
Din numărul total al populaţiei, 71,80/o
(peste 232 000 locuitori) trăiesc in mediul
rural, iar restul de 28,2% in mediul ur-
ban, pondere care a crescut în ultimii 20
de ani de 3,7 ori.
La 1 000 de locuitori in 1971 s-au născut
21,8 şi au decedat 10,9. In perioada 1965-
1970 sporul natural absolut al populaţiei
din judeţ a fost de 22 f'l"g de locuitori.
In 1971 n·.Jmărul salariaţilor era de
72 900 (din care 57 000 muncitori), iar ra-
portat la 1 000 de locuitori reveneau 225
de salariaţi, creşterea numărului de sl\la-
riati fiind in 1971 de 35,7% fată de 1965.
Aproape jumătate din numărul total al
salariaţilor sînt concentrati in il"'dustrie
(43,38/o), urmează cei din construcţii
(20,0%), transporturi (6.60/o), învăţămînt,
culbră şi artă (6,2%), circulaţia mărfuri­
lor (6.4Dt0), agricultură şi silvicultură
(6,2%) etc.
LOCAL IT AŢILE. Teritoriul judeţului
Gorj cuprinde 1 municip;\t. 4 oraşe. cu 10
localităţi componente. 64 comune. din
care 3 suburbane, şi 416 sate, din care 17
aparţin oraşelor.
Municipiul Tîrgu Jiu, cu 59 659 de lo-
cuitori (la 1 iulie 1972, inclusiv comunele
suburbane Băleşti, Drăguţeşti şi Turci-
neşti), este situat în depresiunea subcar-
patică cu acelaşi num~ la o altitudine de
210 m, pe şoseaua transcarpatică Filiaşi­
Tirgu Jiu-Petroşani. Este probabil ca aici,
in timpul romanilor. să fi fost un sat dac,
situa! in punctul de convergenţă 111 prin-
www.cimec.ro
J U D E T U L G O R 0J 2Ti.
cipalelor drumuri de legătură intre zona
montană şi Dunăre. Scaun de reşedinţA in-
perioada formării cnezatelor, Tîrgu JiiJ)
devine apoi "curte a judeţilor", fiind men-
ţionat documentar in 1406 (23 noiembrie).
In perioada dezvoltării capitalismului ră­
mîne oraş cu funcţii predominant comer--
ciale şi administrative. La acestea, in anii
puterii populare se adaugă funcţia indus-.
trială. Aici sint astăzi concentrate 9 in-
treprinderi industriale republicane: Com--
binatul cărbunelui, Combinatul de mate-
riale de construcţii Birseşti, Combinatull
de exploatare şi Industrializare a lemnu-
lui, Fabrica de produse refractare ,.Uni-
rea", Fabrica de ţigarete, Fabrica de con-
fecţii, Intreprinderea viei şi vinului, In-
treprinderea de industrializare a laptelui,
Intreprinderea de industrializare a cărnii,
Grupul industrial foraj-extracţie. In-.
Tirgu Jiu îşi desfăşoară activitatea mai
multe instituţii social-culturale, şcoli.
Monumente importante : capodoperele-
sculptorului Brâncuşi (Coloana infinitului,
Masa tăcerii, Poarta sărutului etc.). sta-
tuia lui Tudor Vladimirescu, bustul gene-
ralului Gh. Magheru, Muzeul judeţean,_
Muzeul memorial, mausoleul Ecaterinei
Teodoroiu etc.
Oraşul Motru, aşezat pe riul cu acelaşi
nume, in partea sud-vestică a judeţului,_
străbătut de şoseaua naţională ce leagă
Tirgu J:u de Drobeta-Turnu Severin. are-
o populaţie de 12 516 locuitori (1972). De-
clarat oraş in anul 1967, el a devenit in-
perioada construcţiei socialiste un impor-
tant centru al industriei carbonifere·
(lignit) din judeţul Gorj.
Oraşul Tirgu Cărbuneşti are 8 355 de·
lo-:-uitori (în 1972). a fost declarat oraş in-
1968. Situat pe calea ferată Tirgu Jiu-.
Craiova, intr-o zonă de convergenţă a re-
telei rutiere, a cunoscut o dezvoltare con-
tinuă, mai ales in urma punerii in va-
loare a zăcămintelor de petrol şi cărbune·
din imprejurimi.
Oraşul Novaci, cu 6 638 de locuitori (in-
1972), situat in partea de nord a jude--
ţului, are. prin poziţia sa geografici, per-
spective de dezv~ltare ca centru turistic.
In oraş există o întreprindere forestiertb.
278 JUDEŢUL GORJ

cu o fabrică de cherestea şi 4 secţii ale exploatare şi industrializare a lemnului ;

Intreprinderii judeţene de industrie lo- Combinatul de materiale de construcţii
cală. Birseşti ; Fabrica de produse refractare
Oraşul Ţicleni, situat pe unul din aflu- din Tirgu Jiu etc. Producţia industrială a
entii Jiului, în partea aproape centrală a acestor întreprinderi s-a dublat in fie-
judeţului, cu 4 219 locuitori aa 1 iulie care din ultimele două planuri cincinale.
1972), este un centru important al indus- In perioada 1965-1970, valoarea pro-
triei petrolului ; a fost declarat oraş in ducţiei industriale globale a crescut de
1968. 2,2 ori. In 1970, producţia globală a in-
Comunele din judeţul Gorj sînt situate dustriei judeţului reprezenta 1,10fo din cea
cu deosebire in lungul văilor, excepţie fă­ a ţării, iar ritmul mediu anual de creştere
-cind cele de pe rama muntoasă, şi sînt în anii 1966-1970 a producţiei industriale
<:aracterizate printr-un mare grad de era cu 5,2% superior mediei pe ţară
dispersare. In medie revin pe o comună (11,8Dfo),
3 852 de locuitori. Cele mai numeroase Ponderea producţiei industriale a prin-
(39) sînt comunele ce cuprind intre 2 001 cipalelor ramuri se prezenta in 1971
şi 4 000 de locuitori, apoi 20 cu 4 001- astfel :
1 000 de locuitori, urmează 3 comune ce
au intre 7 001 şi 10 000 de locuitori ; două
In procente faţlL de:
'Comune totalizează pînă la 2 000 de lo-
cuitori. producţia producţia
Ramuri ale industriei global! globală
"TRASATURI ECONOMICE. In trecut, ju- industrial! industrială
pe a ramurilor
deţul Gorj se caracteriza printr-o econo- judeţ pe ţară
mie agricolă extensivă şi o industrie slab
reprezentată. Prin punerea în exploatare Total industrie 100,0 1,0
a zăcămintelor de petrol, lignit, antracit, din care:
Combustibil 30,4 6,2
grafit, materiale de construcţii etc., in- Construcţii de maşini şi prelu-
dustria extractivă s-a dezvoltat in mod crarea metalelor 16,0 0,6
continuu. Au apărut, totodată, pe terito- Extracţia mincrcurilor neme-

riul judeţului şi alte ramuri industriale talifere 0,1 1,5

Materiale de construoţii 21,7 7,3
noi, printre care industria materialelor de Exploatarea oi prelucrarea
construcţii, prelucrării lemnului etc. De lemnului 12,8 2,2
asemenea, s-a dezvoltat şi producţia ve- Textile şi confecţii 6,4 1,4
getală şi animală, agricultura luînd trep- Alimentar! ll,fl 0,7

tat un caracter complex şi intensiv.

INDUSTRIA. In 1971, în judeţul Gorj
funcţionau 33 de întreprinderi industriale,
dintre care 22 de subordonare republi-
cană, 4 de subordonare locală şi 7 ale
industriei cooperatiste.
Principalele ramuri industriale - ex-
ploatarea şi prelucrarea lemnului, mate-
riale de -construcţii, care îşi asigură ma-
teria primă din cadrul judeţului, exploa-
tarea combustibililor - grupează majo-
ritatea întreprinderilor industriale din
judeţ. Cele mai importante obiective in-
dustriale atît sub raportul valorii pro-
ducţiei, cît şi al numărului de salariaţi
sint : Grupul industrial foraj-extracţie ;
Combinatul cărbunelui ; Combinatul de
Industria combustibililor constituie cea
mai importantă ramură industrială a ju-
deţului - apărută în .anii construcţiei
socialiste -, cuprinzînd peste 8 500 de sa-
lariaţi. Baza energetică este reprezentată
prin producţia de lignit exploatată din
bazinele Rovinari şi Motru, care dau
56,4% din producţia ţării. In totalitate,
cărbunele exploatat in judeţ este consu-
mat de termocentrala Işalniţa şi de cea
de la Rovinari, care valorifică resursele
lignitifere locale. In judeţul Gorj sint ex-
plorate importante cantităţi de ţîţei în
zona Bilteni, Ţicleni, Răşina, Tunşi etc.
Industria de exploatare şi prelucrare a
lemnului a luat o considerabilă dezvol-

www.cimec.ro

tare prin construirea unor reţele de trans-
port feroviar şi rutier necesare, prin da-
rea in producţie in anul 1960 a Combina-
tului de industrializare a lemnului din
Tirgu Jiu, care se ·Întinde pe o suprafaţă
de 62 ha. In 1971, industria de exploa-
tare şi prelucrare a lemnului concentra
6 890 de muncitori şi era reprezentată
prin 3 întreprinderi de exploatare şi in-
dustrializare a lemnului situate in locali-
tăţile Tîrgu Jiu, Novaci şi Apa Neagră,
5 fabrici profilate pe producerea de che-
restea din răşinoase şi fag, placaj,
parchete, mobilă, plăci aglomerate din
lemn.
O deosebită dezvoltare a cunoscut pro-
ducţia industriei materialelor de con-
strucţii, care valorifică resursele naturale
locale. Astfel, pe baza calcarului exploa-
tat in nordul judeţului, in Combinatul de
la Birseşti (localitate aparţinătoare de
Tirgu Jiu) în anul 1971 se realiza 21,80fo
din producţia de ciment a ţării ; în com-
binat se mai produc ţigle şi cărămizi ce-
ramice, var, plăci, panouri din azbo-
ciment. In Tîrgu Jiu există o fabrică de
cărămizi refractare termoizolatoare, iar la
Tirgu Cărbuneşti şi Bîlteni cîte o fabrică
de cărămizi.
In 1971, industria locală dispunea de
129 subunităţi şi reprezenta 8,90fo din pro-
ducţia industrială a judeţului ; ea valori-
fică resursele locale de materii prime,
producînd var, cărămizi, prefabricate, pre-
cum şi bunuri de consum (mobilă) etc.
Cooperaţia meşteşugărească este repre-
zentată prin 7 întreprinderi, dintre care
4 in Tîrgu Jiu, una în Motru, una in
Tirgu Cărbuneşti, profilate pe croitorie,
cizmărie şi mobilă, iar in localitatea Tis-
mana o cooperativă care execută covoare
ţărăneşti, confecţii, ţesături, marochină­
rie şi
alte obiecte de artizanat. In 1971
cooperaţia meşteşugărească realiza 50fo
din valoarea producţiei industriale a ju-
deţului.
AGRICULTURA. Judeţul Gorj dispune
de o suprafaţă de 276 163 ha teren agri-
col, ceea ce reprezintă 1,8% din cea a ţă­
rii. Ponderea cea mai mare din terenul
agricol o detin suprafeţele arabile, care
www.cimec.ro
J U D E TV L G OR J 279-
totalizează 21,7o;,, adică 1,2% din supra-
faţa arabilă a ţării, urmate de terenurile
ocupate de păşuni, care deţin 17,5% (res-
pectiv 3,20fo din totalul pe ţară), fineţe
5;50fo (2,20fo pe ţară), livezi de pomi şi pe-
piniere pomicole 2,90fo (3,8% pe ţară), vii
şi pepiniere viticole 1,40fo (2,2% pe ţară).
In 1971 în judeţul Gorj existau 3 în-
treprinderi agricole de stat cu o supra-
faţă agricolă de 20 093 ha, din care
7 971 ha teren arabil, 77 de cooperative
agricole de producţie cu o suprafaţă agri-
colă de 125 146 ha (63 396 ha arabil) şi
11 staţiuni pentru mecanizarea agricul-
turii.
Deşi condiţiile de relief (fragmentarea
accentuată) îngreuiază mecanizarea co-
respunzătoare, totuşi majoritatea lucră­
rilor agricole se efectuează cu utilaje me-
canice. In 1971, agricultura judeţului dis-
punea de 1 138 tractoare fizice, 515 com-
bine pentru păioase, 1 013 pluguri de
tractor, 420 de cultivatoare şi sape rota-
tive, 615 semănători mecanice, precum şi
alte maşini agricole ; pe un tractor fizic-
reveneau in medie 107 ha teren arabil.
In condiţiile economice-geografice ale
judeţului Gorj, ramura principală a agri-
culturii o constituie zootehnia, producţia
animală totalizînd 51,40fo din .producţia
agricolă a judeţului şi 1,40fo din cea a ţă­
rii, iar cea vegetală 48,6% şi respectiv
0,8%.
Producţia vegetală este reprezentată
prin culturile cerealiere, care ocupă o su-
prafaţă de 92 378 ha, egală cu 1,5% din
cea a ţării. In 1971, suprafaţa arabilă era
astfel repartizată pe principalele culturi :
grîul 22,6% din suprafaţa arabilă a jude-
ţului şi 1,1 Ofo din cea a ţării ; porumbul
49,90/o şi respectiv 1,90fo ; cartofii 1,90fo şi
respectiv 0,8% etc.
Creşterea animalelor ocupă un loc im-
portant în agricultură, dat fiind supra-
feţele întinse de păşuni şi fineţe natu-
rale. La inceputul anului 1972, efectivul
de bovine era de 103 525, ceea ce repre-
zintă 1,90/o din totalul pe ţară, cu o den-
sitate de 41.0 la 100 ha ; porcine - 89 026,
adică 1,20fo din efectivul pe ţară, cu o den-
sitate de 72,9 la 100 ha ; ovine - 229 873,
respectiv 1,60fo din totalul pe ţară, den-
:280 J U D E Ţ U L G O R J
sitatea medie fiind de 91,3 la 100 ha. In
-ceea ce priveşte rasele, la bovine pre-
·domină bălţata românească şi sura de
-stepă, la porcine mangaliţa şi marele alb,
dar la ovine ţurcana şi ţigaia.
Din producţia totală de fructe pe ţară,
in 1971 judeţul Gorj dădea 1,9Gfo ; la
_producţia de prune 2,6Gfo, la nuci 2,20/o.
Livezile şi viile sint amplasate mai ales
in părţile deluroase ale judeţului.
.SIL VICUL TURA. Fondul forestier ocupă
·o suprafaţă de 244 988 ha (3,9% din totalul
fondului forestier al ţării, 43,40/o din au-
:prafaţa judeţului) şi este reprezentat atit
in zona muntoaaă, cit şi in cea subcar-
patică, predominind brădetele şi făgetele.
'() atenţie deosebită se dă măririi supra-
feţelor ocupate de răşinoase ; in perioada
1965-1971 s-au împădurit 7 869 ha, din
care 5 863 ha cu răşinoase şi in special
·cu pin silvestru, pin negru, brad etc.
Refacerea fondului forestier s-a efectuat
in special in bazinele Tismana, Novaci,
Bistriţa, Suseni etc.
Paralel cu aceasta s-a intensificat re-
·coltarea produselor accesorii ale pădurii ;
in medie anual se recoltează circa 900
-ele tone de fructe de pAdure - afine,
:smeură -, ciuperci comestibile etc.
VI•NATUL ŞI PESCUITUL. Suprafaţa te-
{"itoriului de vînătoare al judeţului se in-
tinde pe circa 500 000 ha, dln care pe
134 000 ha se întîlneşte vînatul mare :
-cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori,
mistreţi, capre negre, urşi şi lupi, iar res-
tul suprafeţei este populată cu iepuri, po-
tirnichi, vulpi, jderi, viezuri etc.
Apele de munte, care totalizează o lun-
'gime de 38 km, sint populate cu păstrăvi
indigen!. In apele din zona deluroasă se
,-găsesc in special cleanul şl scobarul. La
Novaci şi Tismana există cite un incu-
bator in vederea eclozării artificiale a
icrelor de păstrăv, anual deversindu-se in
:aceste ape circa 200 000 de puieţi de păs­
trăv.
'TRANSPORTURILE. Judeţul Gorj este
-străbătut de la sud la nord de magistrala
rutieră şi feroviară transcarpatică care
polarizează intreaga reţea secundară dt>
ocomunicaţH. Dealtfel, acest rol de le-
www.cimec.ro
gătură transcarpatică pe care îl au căile
de comunicaţie ale judeţului nu face de-
cit să continue tradiţia străvechilor căi de
peste munţi ce străbăteau pasurile Urdele
şi Vîlcan. Amenajarea pentru circulaţia
modernă a defileului Jiului in anii pu-
terii populare a intensificat rolul de tran-
zit al magistralei feroviare şi rutiere
gorjene. Reţeaua de căi ferate a judeţu­
lui are o lungime de 148 km linii ecarta-
ment normal, cu o densitate de 26,2 km
la 1 000 km1 , fiind cu mult sub media pe
ţară.
Lungimea reţelei rutiere totalizeaz3.
1 899 km, din care 349 km sint moderni-
zaţi. Drumurile naţionale ce străbat ju-
deţul totalizează 333 km, din care mo-
dernizate 279 km. Cele mal importante
sint drumurile ce leagă reşedinţa jude-
ţului cu Craiova, Drobeta-Turnu Severin.
Petroşani, Rimnicu-Vîlcea etc. Drumurile
de interes local însumează 1 566 km.
COMERŢUL. Intre municipiul Tir$! Jiu
şi localităţile judeţului există puternice
legături comerciale, dat fiind că. acest
oraş este cunoscut ca un dezvoltat centru
comercial încă din cele mai vechi timpuri.
cind se practica un comerţ intens cu vite
şi mai ales cu porci. Schimbul comercial
intre oraş şi sat se face prin tîrguri. bîl-
ciuri şi oboare, organizate săptămînal 1:1
Tirgu Jiu şl in localităţile Alimpeşti, Baia
de Fier, Novaci, Tirgu Cărbuneşti, Tirgu
Logreşti, Bibeşti, Ţinţăreni, Peşteana-Jia
şi Ţicleni. De asemenea, cunoscute şl mult
frecventate sint bîlciurile şi tîrgurile
anuale organizate in localităţile Polovragi,
Cărpiniş, Tismana etc.
Numărul total al unităţilor comerciale
din judeţul Gorj la sfîrşitul anului 1971
era de 1 002, din care 399 ale comerţului
de stat şi 603 ale comerţului cooperatist.
Unităţile de desfacere a mărfurilor cu
amănuntul erau in număr de 704, restul
fiind de alimentaţie publică. Ponderea
produselor nealimentare in volumul des-
facerilor a fost de 48,8%.
Dintre mărfurile cu specific tradiţional
local care se produc şi se desfac prin uni-
tăţile comerţului s.cialist din judeţ un loc
important il ocupă covoarele olteneşti şi

costumele naţionale executate la Tis-
mana, diverse articole de artizanat, pro-
duse ceramice şi altele.
lNVAŢAM!:JT. CULTl'RA, ARTA. !n
anul şcolar 1972/1973 în judeţul G<lrj
existau 268 grădiniţe pentru copii (reve-
nind în medie 35 de copii la o educa-
toare), 409 şcoli generale (clasele I-X),
9 licee de cultură generală, 8 licee de spe-
cialitate, 2 şcoli de învăţămînt tehnic şi
5 şcoli profesionale. !ncepfnd din anul
1972/1973 au luat fiinţă cursurile de
subingineri.
Numărul total al elevilor în şcolile ge-
nerale era de 44 098 ; în licee de cultură
generală şi de specialitate - 7 699 ; in şco­
lile tehnice şi profesionale - 1 968 ; iar
al cadrelor didactice - 2 236, revenind 19
elevi în medie la un cadru didactic.
La 1 000 de locuitori erau 174 de elevi.
Din cele 17 licee existente in judeţ, 6 (in-
clusiv cele trei licee de specialitate - pe-
dagogic, economic şi agricol) sint situate
în municipiul Tirgu Jiu.
ln judeţ îşi desfăşoară activitatea un
număr de 132 de cămine culturale, din
care 64 cămine culturale comunale şi 68
filiale săteşti, 4 case de culturi, 134 cine-
matografe, 6 muzee, 137 de biblioteci pu-
blice. Intre casele de cultură se remarcA
din punct de velilere arhitectonic cea din
oraşul Novaci, care dispune de un frumos
local şi este aşezat§. intr-o poziţie foarte
pitorească. In cadrul căminelor culturale,
caselor de cultură şi cluburilor activează
circa 326 formaţii artistice de amatori, iar
la Tirgu Jiu o formaţie profesionistă -
ansamblul folcloric ,.Doina Gorjului". In
1971, în judeţ erau 46 602 abonamente la
radio, radioficare şi televiziune.
In cadrul judeţului apare zilnic "Gazeta
Gorjului", organ al Comitetului judeţean
P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean.
Pe meleagurile judeţului s-au stator-
nicit din vremuri străvechi datini şi obi-
ceiuri deosebit de interesante şi frumoase
tradiţii in meşteşuguri şi artă ropulară,
creaţii spirituale cu adinci semnificaţii ce
s-au transmis din generaţie in generaţie.
Clăcile pentru diferite activităţi casnice,
alesul, ţesutul renumitelor covoare şi
scoarţe gorjeneşti, al catrinţelor, poalelor
www.cimec.ro
J U DE Ţ U L G O R J 281:
şi fotelor, al lilor şi ciupegilor, cusăturile­
fir-arnici sînt îndeletniciri ajunse la o-
specializare şi măiestrie deosebită. Re-
marcabilă este, de asemenea, priceperea
localnicilor în meşteşugul ornării şi de-
corării cu motive populare a stîlpilor şi•
grinzilor caselor, porţilor şi pridvoarelor,
lăzilor de zestre etc.
Portul gorjenesc, atit al bărbaţilor ch
şi al femeilor, deosebit de pitoresc şi cu
anumite variaţii zonale, ilustrează sub
acest aspect un spirit artistic specific. Pe
aceeaşi linie se inscriu şi alte manifestări
populare, ca sărbătoarea oierilor şi ne-
deile. Festivalul cîntecului, jocului şi por-
tului popular gorjenesc de la Tismana şi
"Cintecul munţilor" de la Lainici - ma-
nifestări cu un conţinut nou - au devenit
tradiţionale (au loc in fiecare an în luna.
august).
Datorită condiţiilor economice, istorice
şi geografice in care s-a dezvoltat, jude-
ţul Gorj este înzestrat cu importante mo-
numente. !n judeţ există peste 170 de mo-
numente diferite, din care 153 sint de ar-
hitectură, reprezentind case ţărăneşti,.
eule, biserici, mănăstiri, schituri. Intre mo-
numentele de pe teritoriul Gorjului, sem-
nificaţie deosebită au Monumentul de la·
Padeş (ridicat pe locul unde in 1821 Tudor-
Vladimirescu a citit renumita proclama-
ţie), Cula de la Curtişoara (tip de locuinţăl
fortificată din secolul al XVIII-lea) etc.
Mu7eul din Tîrgu Jiu conţine valoroase
colecţii de artă veche şi populară româ-
nească.
Intre oamenii de seamă pe care Gorjul·
i-a dăruit ţării menţionăm în primul'
rînd pe Tudor Vladimirescu, generaluf
Gh. Magheru şi pe eroina Ecaterinao
Teodoroiu, pe marele sculptor Constantin-
Brâ!1cuşi, născut în comuna Peştişani, sa-
tul Hobiţa, pe cărturarul Al. Ştefulescu,
ca şi faptul că poetul Tudor Arghezi se-
trage dintr-o familie de ţărani gorjeni.
SANATATEA PUBLICA. Pe teritoriu~
judeţului la sfîrşitul anului 1971 existau
10 spitale - la Tîrgu Jiu, Tiriu Cărbu­
neşti, . Novaci,.. Motru, în colonia munci~
torească Valea Sadului şi 5 spitale rurale
mixte. Pentru realizarea asistentei medi-
:282 J U D E TU L G OB J

1. Exploatarea la zi a cArbunelui
Rovlnarl
2. Complexul pentru Industrializarea
lemnului Tirgu J"lu
3. Staţia de dezbenzlnare din cadrul
schele! de extracţie Ţlclenl
4. Sediul Comitetului judeţean Gorj
al P.C.R. şi al Consiliului popular
judeţean
5. Centrala termoelectrlcA de la Ro-
vlnarl - vedere parţlalA

www.cimec.ro
 J U D E T U L G O R J 283:

6. Hotelul turistic .,Gorj" din Ttrgu Jiu

7. Vedere din oraşul rr.inier Motru
8. Monumentul de la Padeş
9. .,Coloana infinitului", 10 . .,Masa tAcerii", 11 . .,Poarta să­
rutului din Tlrgu Jiu, capodopere ale marelui nostru sculp-
tor Constantin BrAncuşi

www.cimec.ro
:284 .J U D E TUL GOR .J
cale ambulatoril, in municipiul Tirgu Jiu
funcţionau o policlinică cu 14 cabinete de
'Specialitate, cite o policlinică In oraşele
'Tîrgu Cărbuneşti, Motru, Novaci tl o
policlinică de întreprindere In oraşul Ţi­
deni.
In judeţ sint 77 de circumscript 1i me-
dico-sanitare, din care 18 in mediul ur-
ban, 8 staţionare de circumscripţie, 18
dispensare de intreprindere şi 21 de case
de naştere. Pentru prevenirea, combate-
l['ea şi tratarea tuberculozei, pe teritoriul
judeţului funcţionează un sanatoriu de
adulţi la Dobriţa şi o secţie de speciali-
tate la Tîrgu Jiu. De asemenea, funcţio­
nează o casă pentru copii la Tîrgu Cărbu­
"eşti, iar în comuna Runcu (satul Dobriţal
un cămin pentru bătrîni. In medie uni-
tăţile medicale dispun de 7,7 paturi la
1 000 de locuitori. Paralel cu creşterea re-
'ţelei de instituţii medico-sanitare, a spo-
t"it şi numărul cadrelor. In 1971 erau
1 711 cadre medico-sanitare cu pregătire
-s:.1perioară şi medie, revenind 969 de lo-
cuitori la un medic.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ju-
deţ există 149 asociaţii sportive, organi-
·zate în întreprinderi, instituţii şi comune.
Pentru desfăşurarea activităţii sportive,
in judeţ există 3 săli de sport, 97 de ame-
"ajări pentru atletism, 96 de terenuri de
fotbal, 126 de terenuri de handbal. 168 de
terenuri de volei, 15 terenuri de baschet,
128 sectoare pentru atletism. 4 poligoane
ode tir şi altele.
TURISMUL. Varietatea geografică a teri-
'toriului judeţului, importantele vestigii al!!
trecutului istoric (ruinele castrului roman
·de la Bumbeşti-Jiu, Poiana lui Mihai Vodă
Viteazul, drumul strategic de la nord de
·comuna Schela. Cîmpia Padeşului, fostul
lagăr al deţinuţilor antifascişti de la
Tirgu Jiu), ca şi ansamblul sculptura! de
•celebritate mondială realizat de C. Brân-
-cuşi constituie importante elemente de
atracţie turistică. Potenţialul turistic este
ocompletat de mănăstirile Tismana. Polo-
vragi, Crasna şi Lainici, de Cula de la
·.:urtişoara, Peştera Muierilor de la Baia
de Fier, Peştera Polovragi, Peştera de la
Cloşani, Lacul Gilcescu, Poiana Narcise-
www.cimec.ro
lor de la Tirgu Jiu, pădurile de castani
cu fructe comestibile de la Polovragi şi
Tismana, Staţiunea de agrement de la
Rinca, drumul republican Novaci-Sebeş.
Frumuseţile naturale ale jutleţului slnt
numeroase. Dintre ele se disting In mod
deosebit Valea Jiului, Valea Sohodolulul,
Cheile Olteţului şi Gilortului, Valea Mo-
trului ş.a.
Municipiul Tirgu Jiu este deţinătorul
unor monumente istorice şi arhitectonice
de o valoare deosebită: c:1sa Cornea Bră­
iloiu şi paraclisul (1710) ; Casa Măldă­
răscu (secolul al XVIII-lea) ; Biserica
Sf. Nicolae, cu fresce renumite (1812) ;
cişmcaua Sîmboteanu (secolul al XVIII-
lea).
Dezvoltarea turismului este, de aseme-
nea, favorizată de faptul că in Ttrgu Ji:J
a fost construit un hotel modern şi au
fost amenajate campinguri şi cabane h
Valea Sohodolului, Tîrgu Cărbuneşti, Tis-
mana, Drăgoeni, Lainici, Baia de Fier şi
Bumbeşti-Jiu.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In ac-
tualul cincinal 1971-1975 se prevede ex-
tinderea zonelor de exploatare a resur-
selor energetice. Lucrările de prospec-
tare vor da în producţie noi exploatări
de hidrocarburi ; de asemenea, se vor ex-
tinde zonele de exploatare a lignitului
prin deschiderea de noi cariere şi exploa-
tări de lignit, producţia de cărbune a ju-
deţului urmînd să aibă la sfîrşitul actua-
lului cincinal o pondere de circa 500/o in
producţia pe ţară.
Creşteri însemnate de producţie va in-
registra industria materialelor de con-
strucţii. domeniu in care prin dezvoltarea
Combinatului de materiale de construcţii
Bîrseşti se vor pune in funcţiune încă 3
linii tehnologice de ciment cu o capacitate
anuală de 960 000 de tone, iar la Combi-
natul de exploatare şi industrializare a
lemnului se va construi o fabrică de plăci
fibrolemnoase cu o capacitate de 35 000
de tone pe an.
De asemenea se vor construi noi obiec-
tive industriale : Fabrica de maşini-unelte
prin deformare plastică. Fabrica de piese
de schimb pentru utilaje de constructii,
 JUDEŢUL GOBol 285

Fabrica de vase emailate şi Fabrica :ie
sticlărie-menaj.
Producţia de energie electrică a judeţu­
lui va cunoaşte o creştere insemnatA :
Termocentrala Rovinari va avea in final
<> putere instalată de 1 720 MW ; la Tur-
ceni s-a inceput construirea unei noi
termocentrale, care In final va avea o
putere instalată de 2 620 MW.
O dezvoltare importantă va cunoaşte
agricultura pe linia intensificării produc-
ţiei (vegetale, animale şi producţia anexă),
lărgirii bazei materiale (mijloace meca-
nice, construcţii, ingrăşăminte, irigaţii),
ameliorării unor soiuri de plante şi rase
de animale etc.
Se va construi un complex pentru creş­
terea porcilor cu o capacitate anuală de
30 000 de capete, un complex pentru pul
de carne, o fermă avlcolă pentru gAini
ouătoare, un complex de valorificare a
legumelor şi fructelor ş.a.
In domeniul transporturilor se va ter-
mina electrlficarea liniei de cale ferată
Filiaş-Simeria-Mintia şi se vor moder-
niza noi drumuri şi şosele.
In domeniul social-cultural se vor con-
strui o staţie de radiodifuziune, Casa de
cultură din Tirgu Jiu, o creşă şi o grl-
diniţă, o cabană turistică la Tismana, o
sală pentru jocuri sportive la Tirgu Jiu.
Baza materială a învăţămîntului se va
lărgi cu 171 săli de clasă, 19 ateliere şi
laboratoare, 300 de locuri în internate,
720 de locuri in grădiniţe de copii, 300
de locuri in case de copii şi 200 de locuri
in şcoli speciale pentru invăţămintul de
cultură generală, 16 săli de clasă pentru
invăţămîntul profesional şi liceal de spe-
cialitate. Vor lua, de asemenea, fiinţă o
casă a copilului, un cămin-spital pentru
adulţi şi copii. Se vor electrifica inel 59
de sate. Se vor construi peste 9 300 apar-
tamente din fondurile centralizate ale
statului şi din fondurile populaţiei, cu
sprijinul statului in credite şi execuţie.
Obiectivele economice şi social-cultu-
rale care ·Se vor ridica în cincinalul 1971-
1975 pe aceste meleaguri, prin hărnicia
muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, a
celorlalte categorii de cetăţeni şi cu spri-
jinul neprecupeţit al statului, vor conferi
Gorjului noi valenţe, ii vor spori bogăţia
şi frumuseţea, ca şi celorlalte judeţe ale
României socialiste.

.lUDEŢUL GORJ

cu reşedinţa In municipiul Tlrgu Jiu

Municipii : 1. Oraşe : 4. Localltlţl componente ale municipiilor şi ale oraşelor : 18. Co-
mune : 64 (din care, &uburbane : 3). Sate : 416 (din care, aparţin oraşelor : 17).

A. 1\IU:-.IICIPII

1. 1\IU:SICIPIUL T i R G u J 1 u. Localităţi componente ale municipiului : 1. T I R G U oi l U ;

2. Birseştl ; 3. Drăgoenl ; 4. Iezureni ; 5. Poiata ; 6. Preajba Mare ; 7. Romaneşti ; 8. Slobozia ;
9. ursaţl. comune suburbane : 1. comuna BALEŞTI. Sate componente ale comunei suburbane :
1. BALEŞTI ; 2. ceauru ; 3. Corneşti ; 4. GAvAneşti ; 5. Rasova ; 6. Stolojani ; 7. Tălpăşeşti ;
B. Tămăşeştl ; 9. Voinigeşti. 2. Comuna DRAGUŢEŞTI. Sate componente ale comunei subur-
bane : 1. DRAGUŢEŞTI ; 2. Clrbeşti ; 3. Dlmbova ; 4. Iaşi-Gorj ; 5. Tilveşti ; 6. UrecheŞtl.
3. comuna TURCINEŞTI. sate componente ale comunei suburbane : 1. TURCINEŞTI ; 2. Cartlu :
3. Horezu ; 4. Rugi.

B. ORAŞE

1. oraşul M O T R u. Localltlţi componente ale orB!JUlul : l. ··MOT R U ; 2. Dealu Pomilor ;

3. Horăştl ; 4. Insurlţei ; 5. Leurd.a ; 6. Ploştlna. Sate ce aparţin oraşului : 1. Lupoiţa ; 2. Ro-
şiuţa ; 3. Ripa.

www.cimec.ro
231> JUDEŢUL GORJ

l. Oraşul N O V A C 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Berceştl ; 2. Hirişeşti ; 3. Pociovaliştea ;

4. Siteştf.

J. Oraşul T 1 R G U C AR B U N E Ş T 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Blahnlţa de Jos ;

2. Cărbuneşti-Sat ; 3. Cojani ; 4. Creţeştl ; 5. Curteana ; 6. Floreştenl ; 7. Măceşu ; 8. Pojogeni ;
9. Rogoj eni ; 10. Ştefăneştl.
4. Oraşul T1 C L E N 1.

C. COMUNE

1. Comuna ALBENI. Satele componente : 1. ALBENI : 2. Birzeiu de Gilort ; 3. Bolboceşti ;

4. Doseni ; 5. Miroslovenl ; 6. Pruneştl. 2. Comuna ALIMPEŞTI. Satele componente : 1. ALIM-
PEŞTI ; 2. Clupercenii de Olteţ ; 3. Corşoru ; 4. Nistoreştl ; 5. Sîrbeşti. 3. Comuna ANINOASA.
Satele componente : 1. ANINOASA ; 2. Hobaia ; 3. Costeşti ; 4. Groşerea ; 5. Sterpoaia. 4. co-
muna ARCANI. Satele componente : 1. ARCANI ; 2. Cimpofeni ; 3. Sănăteşti ; 4. Stroieştl.
5. Comuna BAIA DE FIER. Satele componente : 1. BAIA DE FIER ; 2. Cernădia. 6. comuna
BĂLĂNEŞTI. Satele componente : 1. VOITEŞTII DIN V ALE ; 2. Bălăneşti ; 3. Blidari ;
4. Clnepeştl ; 5. Glodeni ; 6. Ohaba ; 7. Volteştll din Deal. 7. Comuna BĂRBĂTEŞTI. Satele
componente : 1. BĂRBĂTEŞTI ; 2. Musculeştl ; 3. Petreştl ; 4. Socu. 8. Comuna BENGEŞTI­
CIOCADIA. Satele componente : 1. BENGEŞTI ; 2. Bălceştl ; 3. Bircii ; 4. Clocadla. 9. Comuna
BERLEŞTI. Satele componente : 1. BERLEŞTI ; 2. Blrzelu ; 3. Gilceştl ; 4. Lihuleştl ; 5. Piriu
Viu ; 6. Scrada ; 7. Scurtu. 10. Comuna BILTENI. Satele componente : 1. BlLTENI ; 2. Coco-
reni ; 3. Moi ; 4. Peşteana-Jiu ; 5. Rovlnarl ; 6. Vlăduleni. 11. Comuna BOLBOŞI. satele com-
ponente : 1. BOLBOŞI ; 2. Bălăceştl ; 3. Bolboasa ; 4. Igirosu ; 5. Miclosu ; 6. Ohaba-Jiu ;
7. Valea. 12. Comuna BORĂSCU. Satele componente : 1. BORĂSCU ; 2. Baniu ; 3. Calapăru ;
4. Gura-Menţl ; 5. Menţfi din Dos ; 6. Miluta ; 7. Scoruşu. 13. Comuna BRĂNEŞTI. Satele com-
ponente : 1. BRĂNEŞTI ; 2. Bădeştl ; 3. Brebenei ; 4. Capu Dealului ; 5. Gllortu ; 6. Pirill.
14. Comuna BUMBEŞTI-JIU. Satele componente : 1. BUMBEŞTI-JIU ; 2. Curtişoara ; 3. LA-
zăreşti ; 4. Pleşa ; 5. Tetlla. 15. Comuna BUMBEŞTI-PIŢIC. Satele componente : 1. BUMBEŞTI­
PIŢIC ; 2. Clrligel ; 3. Polenarl. 16. Comuna BUSTUCHIN. Satele componente : 1. BUSTU-
CHIN ; 2. Cionţl ; 3. Motorgl ; 4. Nămete ; 5. Polenlţa ; 6. Poiana-Seciurl ; 7. Pojaru ;
8. Valea Pojarulul. 17. Comuna CĂPRENI. Satele componente : 1. CAPRENI ; 2. Aluniş ;
3. Brăteştl ; 4. Bulbucenl ; 5. Cetatea ; 6. Cornetu ; 7. Dealu Splrei ; 8. Satu Nou. 18. Comuna
CĂTUNELE. Satele componente : 1. CĂTUNELE ; 2. Dealu Villor ; 3. Lupoaia ; 4. Steic ;
5. Valea Mlnăstlrli : 6. Valea Perilor. 19. Comuna CIUPERCENI. Satele comoonente : 1. CIU-
PERCENI ; 2. Boboleştl ; 3. Peşteana-Vulcan ; 4. Prlporu ; 5. Strimba-Vulcan ; 6. Virtopu ;
7. zorzila. 20. Comuna CILNIC. Satele componente : 1. CILNIC ; 2. Cilnlcu de Sus ; 3. Didi-
leştl ; 4. Gfileşoaia ; 5. Hodoreasca ; 6. Pieptanl ; 7. Plnoasa ; 8. Stejerei ; 9. Vilceaua. 21. Co-
muna CRASNA. Satele componente : 1. CRASNA ; 2. An1n1şu din Deal ; 3. Aninişu din Vale ;
4. Buzeştl ; 5. Cărpiniş ; 6. Crasna din Deal ; 7. Drăgoieştl ; 8. Dumbrăveni ; 9. Radoşi. 22. Co-
muna CRUŞET. Satele componente : 1. CRUŞEŢ ; 2. Bojlnu ; 3. Marlneştl ; 4. Măiag ; 5. Mie-
rea ; 6. Mlerlceaua ; 7. Slămneştl ; 8. Slăvuţa ; 9. Urda de Jos ; 10. Văluţa. 23. Comuna DĂN­
CIULEŞTI. Satele componente : 1. DĂNCIULEŞTI ; 2. B!buleşt! ; 3. Hălăngeştl ; 4. Obîrşia ;
5. Petrăchei ; 6. Rădineştl ; 7. Zăicoiu. 24. Comuna DĂNEŞTI. Satele componente : 1. DĂNEŞTI ;
2. Barza ; 3. Botorogl ; 4. Brătula ; 5. Bucureasa ; 6. Merfuleşti ; 7. Şasa ; B. Trocan! ;
9. Ţlrculeştl ; 10.Unguren1 ; 11. Văcarea. 25. Comuna DRĂGOTEŞTI. Satele componente :
1. DRĂGOTEŞTI ; 2. Corobăl ; 3. Trestioara. 26. Comuna FARCĂŞEŞTI. Satele componente :
1. FĂRCĂŞEŞTI ; 2. Fărcăşeşti-Moşnenl ; 3. Peşteana de Jos ; 4. Rogojel ; 5. Roşia-Jiu : 6. Ti-
mişeni ; 7. Valea cu Apă. 27. Comuna GLOGOV A. Satele componente : 1. IORMĂNEŞTI ;
2. Cămuieştl ; 3. Cleşneştl ; 4. Glogova ; 5. Olteanu. 28. Comuna GODINEŞTI. Satele compo-
nente : 1. GODINEŞTI ; 2. Arjocl ; 3. Chiliu ; 4. Cilceştl ; 5. Piriu de Pripor ; 6. Piriu de
Vale ; 7. RAtez. 29. Comuna HUREZANI. Satele componente : 1. HUREZANI ; 2. Busuioc! ;
3. Pegeni ; 4. Plopu ; 5. Totea de Hurezanl. 30. Comuna !ONEŞTI. Satele componente : 1. !O-
NEŞTI ; 2. Gura Şuş!ţei ; 3. Illeştl ; 4. Plcu. 31. Comuna JUPINEŞTI. Satele componente :
1. JUPINEŞTI ; 2. Boia ; 3. Piriu Boia ; 4. Vldin ; 5. Vlerşanl. 32. Comuna LELEŞTI. Satele
componente : 1. LELEŞTI·; 2. Frăteştl ; 3. Rasovlţa. 33. Comuna LICURICI. Satele compo-
nente : 1. LICURICI ; 2. Frumuşel ; 3. Negrenl ; 4. Totea. 34. Comuna LOGREŞTI. Satele
componente : 1. TIRGU LOGREŞTI ; 2. Colţeştl ; 3. Frunza ; 4. Logreşti-Moşteni ; 5. Măru ;
6. Popeştl ; 7. Seaca. 35. Comuna MĂTĂSARI. Satele componente : 1. MĂTĂSARI ; 2. Bră­
det ; 3. Brădeţel ; 4. eroici ; 5. :Runcurel. 38. Comuna MUŞETEŞTI. satele componente :
1. MUŞETEŞTI ; 2. Arşenl ; 3. Bircaclu ; 4. Gămanl ; 5. Grul ; 6. Stănceşti ; 7. Stănceşti-Larga.
37. Comuna NEGOMm. Satele componente : 1. NEGOMm ; 2. Artanu ; 3. Bohorel ; 4. Con-
deleştl ; 5. Nucetu ; 6. Orzu ; 7. Paltlnu ; 8. Raei ; 9. Ursoaia ; 10. Valea Racilor. 38. comuna
PADEŞ. Satele componente : 1. CĂLUGĂRENI; 2. Apa Neagră; 3. Cerna-Sat; 4. Cloşani ;

www.cimec.ro
 J U D E TU L G OR J 287

5. Motru Sec ; 6. Orzeştl ; 7. Padeş ; 8. Vllenl. 39, Comuna PEŞTIŞANI. Satele componente :
1. PEŞTIŞANI ; 2. Boroştenl ; 3. Brldlcenl ; 4. Frlnceşti ; 5. Gureni ; 8. Hobiţa ; 7. seuca.
10. Comuna PLOPŞORU. Satele componente : 1. PLOPŞORU ; 2. Broşteni ; 3. Broştenli de
Sus ; 4. Ceplea ; 5. Cursaru ; 6. Deleni ; 7. Izvoarele ; 8. Olari ; 9. Piscuri ; 10. Slrdăneştl ;
11. Vălenl. 41. Comuna POLOVRAGI. Satele componente : 1. POLOVRAGI; 2. Racovlţa.
42. Comuna PRIGORIA. Satele componente : 1. PRIGORIA ; 2. Bucşana ; 3. Burlan! ; 4. CAiu-
gareasa ; 5. Dobrana ; 6. Negoieştl ; 7. Zorleşli. 43. Comuna ROŞIA DE AMARADIA. Satele
componente : 1. ROŞIA DE AMARADIA ; 2. Bechenl ; 3. Dealu Viei ; 4. Ruget ; 5. Seclurlle ;
6. Stejaru ; 7. Şltoaia. 44. Comuna RUNCU. Satele componente : 1. RUNCU ; 2. Bllta ; 3. Bil-
tişoara ; 4. Dobriţa ; 5. Răchlţl ; 6. Suseni ; 7. Valea Mare. 45. Comuna SAMARINEŞTI. Satele
componente : 1. SAMARINEŞTI ; 2. Blzăvanl ; 3. Boca ; 4. Duculeştl ; 5. Larga ; 6. Ţlrlol ;
7. Valea Bisericii ; 8. Valea Mică ; 9. Valea Poienii. 46. Comuna SACELU. Satele componente :
1. SACELU ; 2. Blahniţa de Sus ; 3. Hăl,eştl ; 4. Jeriştea ; 5. Maghereşti. 47. Comuna SAULEŞTI.
Satele componente : 1. SAULEŞTI ; 2. Bibeştl ; 3. Dolceştl ; 4. Purcaru. 48. Comuna SCOARŢA.
Satele componente : 1. SCOARŢA ; 2. Bobu ; 3. Budienl ; 4. Cerltu de Copăcloasa ; 5. Cimpu
Mare ; 6. Collbaşi ; 7. Copăcioasa ; 8. Lazurl ; 8. Llntea ; 10. Mogoşanl ; 11. Pişteştli din Deal.
49. Comuna SCHELA. Satele componente : 1. SlMBOTIN ; 2. Arsuri ; 3. Gornăcel ; 4. Păjiş­
tele ; 5. Schela. 50. Comuna SLIVILEŞTI. Satele componente : 1. SLIVILEŞTI ; 2. Cojmăneştl ;
3. Miculeşti ; 4. Ştiucani ; 5. Strimtu ; 6. Sura ; 7. Şlacu ; 8. Tehomir. 51. Comuna STANEŞTI.
Satele componente : 1. STANEŞTI. 2. Alexeni ; 3. Bălan! ; 4. Clleştl ; 5. Curpen ; 6. Măzărol ;
7. Obreja ; 8. Pirvuleşli ; 9. Valdei ; 10. Vălari. 52, Comuna STEJARI. Satele componente :
1. STEJARI ; 2. Baloşani ; 3. Băceştl ; 4. Dealu Leului ; 5. Plscolu ; 6. Popeşti-Stejari. 53. Co-
muna STOINA. Satele componente : 1. STOINA ; 2. Clorarl ; 3. Mleluşel ; 4. Păişani ; 5. Tolaga ;
4i. Ulmet ; 7. Urda de Sus. 54. Comuna TELEŞTI. Satele componente : 1. TE'LEŞTI ; 2. Buduhala ;
3. Somăneşti. 55. Comuna TISMANA. Satele componente : 1. TISMANA ; 2. Celei ; 3. Cos-
teni ; 4. Gornoviţa ; 5. Isvama ; 6. Pocruia ; 7. Racoţl ; 8. Sohodol ; 9. Topeşti ; 10. Vilcele ;
11. Vinăta. 56. Comuna TURBUREA. Satele componente : 1. TURBUREA ; 2. Cocorova ; 3. Po-
iana ; 4. Spahii ; 5. Şipotu. 57. Comuna TURCENI. Satele componente : 1. TURCENI ;
2. Girbovu ; 3. Jllţu ; 4. Murgeştl ; 5. Strimba-Jiu ; 6. Valea Viei. 58. Comuna ŢlNŢARENI.
Satele componente : 1. ŢlNŢ ARENI ; 2. Arpadia ; 3. Chiclora ; 4. Floreştl. 59. Comuna URDARI.
Satele componente : 1. URDARI ; 2. Fintinele ; 3. Hotlroasa. 60. Comuna V AGIULEŞTI. Satele
componente : 1. VAGIULEŞTI; 2. Clrclu ; 3. covrigi ; 4. Murglleştl; 5. Valea Motrulul. 61. Co-
muna VLADIMIR. Satele componente : 1. ANDREEŞTI ; 2. Frasin ; 3. Valea Deşulul ; 4. Vla-
dimir.

www.cimec.ro
JUDEŢUL HARGHITA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Har-
ghita este situat în grupa centrală a Car-
paţilor Orientali şi în partea estică a Po-
dişului Transilvaniei ; se învecinează cu
judeţele Suceava la nord, Neamţ şi Bacău
la est, Covasna şi Braşov la sud şi Mureş
la vest.
Suprafaţa judeţului este de 6 610 km 2 ,
reprezentînd 2,8Dfo din teritoriul ţării.
RELIEFUL este format din munţi, dea-
luri şi depresiuni. In est se desfăşoară
culmile Munţilor Giurgeului (1 545 m),
Hăşmaşului (1 793 m) şi Ciucului (1 490 m).
Aceştia sînt despărţiţi de masivele vul-
canice ale Gurghiului (1 777 m) si Har-
ghitei (1 801 m), situate în partea centrală
a judeţului. Intre cele două şiruri mun-
toase se intind depresiunile Giurgeului şi
Ciucului. In vestul masivului Harghitei,
relieful coboară prin intermediul platou-
rilor vulcanice, la baza cărora se înşiră
depresiunile subcarpatice interne, flancate
de dealuri mai înalte ale Podişului Tîr-
navelor.
CLIMA. Pentru depresiunile intramon-
tane sînt caracteristice iernile geroase de
durată lungă şi verile relativ calde. Tem-
peratura medie anuală variază între 4°
tn zona montană din jur şi 5,6° pe fun-
dul depresiunii. Temperatura medie a lu-
nii celei mai reci coboarA la --6,8° in zona
joasA şi la --4° In zona muntoasă, iar in
timpul verii creşte la 16° şi respectiv 12°.
Temperatura maximă absolută de 36,5° a
fost înregistrată in 1952 la Odorheiu Se-
www.cimec.ro
cuiesc, iar m1mma absolută de -35" in
1929 la Gheorgheni. Temperaturi minime
negative au fost înregistrate mai des la
Miercurea-Ciuc, Gheorgheni şi Joseni -
localităţi cunoscute ca fiind cele mai
!riguroase din ţara noastră. In anotimpul
de iarnă în special sint frecvente inver-
siuni termice. Numărul zilelor de îngheţ
ajunge în medie la 160 anual în zona
joasă. Ingheţurile tîrzii de primăvară
(uneori în mai şi chiar in iunie) şi cele
timpurii de toamnă (cîteodată din sep-
tembrie) se intilnesc destul de des, avind
urmări negative asupra culturilor agricole
din Z"na depresionară. Precipitaţiile medii
anuale variază intre 550 şi 1 000 mm.
HIDROGRAFIA. Reţeaua hidrografică
aparţine celor trei bazine mari : Mureşul
în vest (Mureşul, Tirnava Mare şi Tir-
nava Mică), Oltul in sud (afluentii Rîulul
Negru şi cele două Homoroade) şi Bistriţa
cu Trotuşul la est. Dacă in zona centrală
a judeţului rîurile străbat regiunile joase
ale depresiunilor Ciuc şi Giurgeu, avind
aspectul unor ape de cîmpie, spre limitele
judeţului văile sint inguste, prezentind
chei şi defilee. Fiind vorba in general de
o zonă de obîrşie, variaţiile de nivel ca
şi debitele sint reduse. O notă caracte-
ristică o constituie prezenţa izvoarelor
minerale utilizate in scopuri terapeutice
(Tuşnad, Borsec). Tot in acest judeţ se
află unicul lac vulcanic din ţară (Lacul
Sf. Ana, situat in craterul vulcanic Pu-

closu), precum şi lacuri carstice ln masi-
vele de sare de la Praid.
In judeţ se gAseşte cel mai mare lac de
baraj natural din ţară, Lacul Roşu, uni-
cul care conservă ciudăţenia pădurii lne-
cate. Situat intre MunţU Suhardulul
(1 352) şi Ghilcoş (1 384), are o adîncime
de pînă la 10,5 m şi a luat fiinţă in urma
unei prăbuşiri naturale in 1837, care a
pus stavilă In calea apelor Bicazului.
SOLURILE sint variate, dominind cele
montane. In depreslunl sint soiuri brune
şi brun-gălbui, în genere podzollte mo-
derat şi soiuri podzolice ; pe lunci sint
soluri aluviale şi soiuri humico-gleice. In
vestul judeţului sint soiuri brune şi brun-
gAlbui podzolite in parte - pseudorend-
zine şi regosoluri. In partea muntoasă sint
soiuri brun-gălbui, soiuri brune acide, so-
Iuri podzolice brune şi local podzoluri hu-
mico-iluviale şi rendzine cu calcare.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Varietatea geolo-
gică a teritoriului judeţului Harghita este
pusă în evidenţă şi de diversitatea zăcă­
mintelor minerale pe care acesta le con-
ţine. Zăcămintele aparţin atit zonei mun-
toase (minereu de fier la Lueta, pirite cu-
prifere la Bălan, caolină la Harghita-Băi),
cit şi celei deluroase (sare la Praid, ape
minerale carbogazoase la Borsec, Bilbor,
Băile Tuşnad, Harghita-Băi, Băile Homo-
rod etc.). Cele mal insemnate exploatări
de roci de construcţie sint : bazalt (To-
pliţa şi Gălăuţaş), calcare compacte (LA-
zarea şi Izvorul Mureşului), andezit (Su-
seni, Vlăhiţa şi Tuşnad), travertln (Bor-
sec). Se află de asemenea numeroase ba-
lastiere situate in văile mai Importante.
Sint de menţionat şi resursele hidroener-
getice ale Oltulul şi Mureşului, clt şi in-
tinsele suprafeţe ocupate de păşuni, fi-
neţe şi păduri de molid, brad, fag, ste-
jar, gorun, cu un fond cinegetic bogat şi
variat.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Pe baza cercetărilor intreprinse s-a
constatat că, incepind din neolitic, pe te-
ritoriul judeţului a existat o continuitate
a populaţiei. Aşezările vechi descoperite
www.cimec.ro
IUDB'J'UL BABGBITA 289
atestA prezenţa diferitelor culturi, precum
şi varietatea ocupaţiilor locuitorilor.
O epocă istorică infloritoare in aceste
părţi a fost cea a dacilor şi daco-romanl.
Urmele aşezărilor, ruinele cetăţilor şi for-
tificaţiilor dacice, rămăşiţele turnurilor -
castrelor romane mărturisesc o viaţl
dezvoltată. Numeroase urme şi mărturU
istorice atestA că şi prin aceste locuri aa
pătruns in valuri unele popoare migra-
toare (goţii, avarii, slavii, burii etc.).
Izvoarele istorice arată că, incepind cu
evul mediu, pe aceste meleaguri au trăit
români, maghiari şi alte naţionalităţi care
au muncit şi au luptat impreunA impo-
triva duşmanului comun. Astfel, Intre anM
1432-1784 s-au inregistrat 59 de răscoale
ţărăneşti, care au avut ca scop scuturarea
jugului exploatării. Românii şi secuii du-
ceau aceeaşi viaţă. Cot la cot el au luptat
in armata lui Iancu de Hunedoara, im-
preunA şi-au vărsat singele la Vaslui sulll
domnia lui Ştefan cel Mare, in războiul
ţărănesc condus de Gheorghe Doja, in
luptele lui Mihai Viteazul, in cetele de
curuţi ale lui Francisc Răk6czi al II-lea,
in revoluţia din 1848, ca şi in numeroase
răscoale ţărăneşti.
Evenimente ca introducerea iobăgie!
(1562), năvălirea tătarilor (1661 şi 1694),
ciuma care a decimat aproape 50•/o diR
populaţia de atunci a judeţului (1717-
1719) sau măcelul de la Siculeni (1764)
sint deosebit de semnificative pentru Is-
toria acestor meleaguri.
In trecut pe teritoriul judeţului s-a des-
făşurat o bogată viaţA spirituală a
populaţiei, confirmată şi prin existenţa
unor şcoli medii infiinţate in urmă cu
378 de ani, a tipografiei lui Kăjonl Jănos
din 1675, a codexurilor şi cărţilor de mare
valoare, a picturilor şi sculpturilor pre-
ţioase.
Pe teritoriul judeţului, la Gheorghenl,
Topliţa, Odorheiu Secuiesc, Miercurea-
Cluc şi-au desfă:şurat activitatea organi-
zaţii locale ale Partidului Social-Demo-
crat. Acestea au luat parte activă la
crearea, in 1921, a Partidului Comunist
Roman.
Sub conducerea Partidului Comunist
2'JO JUDETUL BABGBITA

JUDEŢUL HARGHITA
c E
LEGENDA
@ Oro1 re1edintc de judet
® Municipii
o Oro1e
• Comune
limil6 de judet
limit6 de comună
Teritoriul municipiului ~i oro$elor
Teritoriul comunelor suburbane

$o V
o V A s

www.cimec.ro

Român s-a · intensificat lupta comună a
muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor ro-
mâni, maghiari şi de alte naţionalităţi im-
potriva regimului burghezo-moşleresc,
pentru drepturi politice, economice şi so-
ciale.
Din mulţimea acţiunilor revoluţionare
amintim greva muncitorilor forestier! de
pe Valea Mureşului (la Topliţa, Gheor-
gheni, Ditrlu, Sărmaş etc.). In perioada
marilor bătălii de clasă din timpul crizei
economice din anii 1929-1933, forestierll
români, maghiari şi de alte naţionalităţi
din judeţ, conduşi de comunişti, au in-
scris pagini de glorie in istoria luptei co-
mune a celor asupriţi impotriva oprlmă­
rii, pentru dreptul la o viaţă mai bună,
pentru dreptate şi libertate.
In rindul marilor acţiuni organizate şi
conduse de Partidul Comunist Român, un
loc insemnat ocupă şi răscoala ţăranilor
români şi maghiari din anul 1934 de pe
Valea Ghimeşului, indreptati impotriva
exploatării burghezo-moşiereştl.
POPULAŢIA judeţului era la 1 iulie 1972
de 303 593 de locuitori, densitatea medie
fiind de 45,9 locuitori pe km 2 • Din popu-
laţia totală, 96 642, adică 34,70fo, era urbană
şi 198 255, respectiv 65,30fo, rurală, 154 082
de locuitori erau de sex masculln şl
149 511 locuitori de sex feminin, judeţul
fiind printre puţinele din ţarA in care
numărul populaţiei de sex masculin de-
păşeşte numărul populaţiei de sex femi-
nin.
Dupli. datele recensămintului din 1966,
11,1•/o erau români, 88,10fo maghiari, 0,10fo
germani, iar restul locuitorilor de alte
naţionalităţi conlocuitoare.
In 1971 s-a înregistrat la 1 000 de lo-
cuitori 21,7 născuţi vii, 10,3 decedaţi, res-
pectiv un spor natural de 11,5%.. Intre
anii 1965 şi 1970 creşterea absolută a
populaţiei a fost de 10 649 de locuitori.
In judeţ existau in anul 1971 80 038 sa-
lariaţi, din care in industrie 38 927, in
construcţii 9 457, in agriculturA 3 388, In
transporturi 5 866, in sectorul circulaţiei
mărfurilor 7 247. Astfel, in sfera produc-
tivă lucrează circa 89,70fo din totalul sa-
lariaţilor. In 1971 numărul salli.rlaţUor la
www.cimec.ro
.JUDBŢ·UL HARGHITA 291
1 000 de locuitori a fost de 267. Totalul
muncitorilor a fost de 63 226, reprezen-
tind o creştere de 7,1o;0 faţA de anul
1970.
LOCALIT AŢILE. Din punct de vedere al
împărţirii administrativ-teritoriale, jude-
ţul cuprinde 1 municipiu şi 8 oraşe cu
28 de localitliţi componente, 49 de ce-
comune, din care 3 sint suburbane, şi
236 de sate.
Oraşul Miercurea-Ciuc, reşedinţa jude-
ţului, avea (la 1 iulie 1972) 21 986 de lo-
cuitori, inclusiv comuna suburbană Pău­
leni-Ciuc. Oraş cu o indelungati tradiţie
istorică şi culturală, dispune de un po-
tenţial economic in continuă creştere. Aici
funcţionează 8 intreprinderi de interes
republican, 3 intreprinderi ale industriei
locale cu diferite secţii şi numeroase uni-
tăţi ale cooperaţie! meşteşugăreşti. Oraşul
are importanţă turistică ; dispune de surse
de apă minerală şi baze sportive, in-
deosebi pentru sporturile de iarnă. In
ultimii ani a fost construit aici şi dat in
folosinţA iubitorilor de hochei un modern
patinoar artificial acoperit, cu o capaci-
tate de 4 000 de locuri, un adevărat "palat
de gheaţă".
Municipiul Odorheiu Secuiesc, cu tra-
diţii istorice şi culturale, avea (la 1 iulie
1972) 29 736 de locuitori cu comunele
suburbane Brădeştl şi Feliceni. Aici func-
ţionează 9 intreprinderi industriale, din
care 5 de interes republican, diferite
unităţi ale industriei locale şi ale coope-
raţie! meşteşugAreşti. In ultimii ani au
fost date in funcţiune douA unităţi : o fa-
brică de aţă şi o filatură de bumbac. Se
lărgesc şi se modernizeazl unităţile exis-
tente ale industriei forestiere, alimentare
şi uşoare. Municipiul este, de asemenea.
un important centru cultural, şcolar şi tu-
ristic.
Oraşul Gheorgheni, vechi centru fores-
tier, avea (la 1 Iulie 1972) 14 931 de lo-
cuitori, trei unităţi Industriale republi-
cane, o unitate a Industriei locale, o
cooperativă meşteşugărească. Fiind situat
in zona de trecere spre Lacu Roşu şi
Cheile Bicazulul, el prezintă un rol deo-
sebit pentru turism.
 Staţiunea climatericA L4cu Roşu. locali-
tate componentA a oraşului Gheorghenl,
este situatA In Carpaţii Răsiriteni, In ju-
rul lacului cu acelaşi nume. Are o alti-
tudine de 980 m, cu climat deosebit de
plAcut, subalpln, aer ozonat cu aerosoll
rl.şinoşi. Pitorescul peisajului dimprejur,
eondiţllle naturale favorabile au făcut ca
această localitate să se transforme In ul-
timul funp intr-o statiune turlstlcă şl de
odihnă mult solicitată.
Oraşul Topliţa avea (la 1 Iulie 1972)
12 189 de locuitori. El este un lm,portant
centru forestier, cu perspective de dez-
voltare a Industriei de prelucrare supe-
rioară a lemnului. Avind o aşezare pito-
rească pe cursul superior al Mureşulul,
la punctul de ramificaţie spre Borsec,
oraşul este şi un Important centru turis-
tic. De asemenea, dispune de izvoare de
ape minerale şi teNDale, staţiunea "Bra-
dul" fiind renumită pentru ştrandul cu
apele sale termale.
Oraşul Cristuru Secutesc, cu o populaţie
(la 1 iulie 1972) de 6 424 de locuitori, este
cunoscută ca o aşezare populatA din
timpuri indepărtate. Oraşul are : douA
eooperative meşteşuglreştl, care, prin
unităţile lor, valorificA In special arta
populară ; secţii ale Industriei republi-
cane de prelucrare a laptelui, lnului şi
einepei. Este in construcţie o filatură de
fire şi sfori. Muzeul oraşului deţine te-
zaure şi colecţii de mare importanţă.
Oraşul Bălan, centru minier, declarat
Draş in 1968, cu 9 528 de locuitori (la 1 Iu-
lie 1972), cunoaşte un ritm rapid de dez-
voltare. Situat la poalele Hl.şmaşulul
Mare, el prezintă şi Importanţă turtsticl.
Oraşul Vl4hiţa, cu 6 002 locuitori (la 1
Iulie 1972), este un centru siderurglc in-
semnat. Dezvoltarea in continuare a
Uzinei de fier de aici şi a minei Lueta va
da un puternic Impuls vieţtt economice şi
social-culturale a oraşului şl urbanizlril
sale continue.
Oraşul Borsec, cu o populaţie de 3 041
de locuitori (la 1 iulie 1972), este o re-
numită staţiune balneoclimaterlcl, situa-
ti la o altitudine de 850-1 000 m In
www.cimec.ro
CarpaţU Oriental!, Intr-o depreslune din
partea de nord-vest a Munţllor Giurgeu-
lut. Localitatea oferă condiţU deosebite
pentru odihnă şi tratament, fiind re-
numitA pentru apele sale minerale mult
solicitate. Imbutelierea apel minerale se
face de Intreprinderea industrială locali
"Apemin", care mai are secţii de lmbute-
liere la Sinorăieni (pentru apa mineralA
"Harghita"), urmind a se mal da in func-
ţiune in clnclnalul 1971-1975 noi Unii de
imbuteliere la Sincrăieni, Mădăraş şi Tuş­
nad.
Oraşul Băile Tuşnad, cu 1 501 de locui-
tori (la 1 Iulie 1972), este o staţlune
balneoclimaterică şl un important centru
turistic, cu o aşezare pttoreaacl, devenind
din ce In ce mai mult un punct de atrac-
ţie pentru turiştii din tari şi de peste ho-
tare. Noul hotel, avind o capacitate de 150
de locuri şi restaurant, complexul comer-
cial şi restaurantul "Ana" conferă staţiu­
ni! un plus de atracţie. In actualul cin-
cinal se prevede, pe Ungi creşterea capa-
cităţii staţiuni! şi ridicarea gradului de
confort, construirea unui complex sana-
torial de 500 de locuri şi a unui teleferic
care să faci legAtura Intre statiune şi La-
cul Sf. Ana.
Comunele judeţului se grupau In 1971,
după numArul de locuitori, astfel : 18 In-
tre 2 001-4 000; 27 Intre 4 001-7 000 şi
1 peste 7 000 de locuitori. Media locuito-
rilor pe o comună era de 4 209 persoane.
TRASATURI ECONOMICE. Economia ju-
deţului Harghita creşte intr-un ritm ra-
pid. In sfera sa de dezvoltare sint cu-
prinse diferite ramuri ale Industriei, agri-
cultura, silvicultura, transporturile, circu-
laţia mărfurilor.
In 1971 producţia globali industrialA a
judeţului a reprezentat 1,00/o din totalul
pe ţarA, Iar producţia agricolă 1,40/o. O
pondere mare in Industria judeţului o
ocupi ramurtle : exploatarea şi prelucra-
rea lemnului, industria uşoarl şi alimen-
tarA.
Agricultura, in primul rind cultura car-
tofului şi a sfeolei de zahAr, creşterea
animalelor, indeosebi a taurinelor şi a
 JUDEŢUL HARGHITA 293

ovinelor, deţine un rol insemnat In cadrul pllţa, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Odor-

economiei judeţului. beiu Secuiesc şi Gălăuţaş. La Gălluţaş
Importanţi prezintA şi sllvleultuna, s-a construit in 1958 Complexul pentru
numărul mare de staţiuni balneoclima- Industrializarea lemnului.
terice, precum şi turismul. O greutate specifică însemnată ocupi
INDUSTRIA era reprezentati In 1171 in economia judeţului industria al.Lmen-
prin 41 de intreprinderi, majoritatea tară, cea textilă şi a confecţiilor, care in
create in anii puterii populare, iar cele 1971 imrumau peste 4501o din producţia in-
vechi dezvoltate şi reutilate. Din totalul dustriei judeţului.
amintit, 25 erau intreprinderi de subor- Industria uşoară cuprinde 6 intreprin-
donare republicană, 6 ale industriei locale deri mai importante, printre care Fila-
şi 10 ale industriei cooperatlste. tura de cînepă Gheorgheni (inclusiv to-
Ponderea producţiei industriale a prin- pitoriile de in din Joseni şi Cristuru Se-
cipalelor ramuri se prezenta !n 1971 astfel : cuiesc), fabricile de confecţii din Mlercu-
rea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, Fabrica de
tricotaje şi filatura de lînă pieptănată din
Yn prooonte hti• de:
Miercurea-Ciuc, Fabrica de aţă (inclusiY
producţia producţia Filatura de bumbac) din Odorheiu Secu-
Ramuri ale industriei ~lobali!. ~lohali
industriall induotriali!. iesc.
pe a ramurilor
judeţ pe ţară Industria locală din Miercurea-Ciuc.
Odorheiu Secuiesc. Gheorgheni, Cristuru
Total indu•trie 100,0 1,0 Secuiesc, cu secţii în toate oraşele jude-
din care: ţului, con1!ribuie prin produsele ei la
Metahn,ia fcroasă (inolusiv
extraeţia mi11er~urilor leroa-
dezvoltarea economiei, dind 16,4% diD
se) 4,6 0,6 producţia industrială a judeţului.
Motalurgia neferoasă 'inclusiv Unităţile şi secţiile industriei coopera-
extracţia minereurilor ne le- tiste satisfac şi ele cerinţele şi nevoile
roase) 1,8 1.7
populaţiei cu diferite produse, prestAri de
Construcţia de maşini şi prelu-
luorarea mctl\lelor 8,2 0,3 servicii etc., reprezentind 9,80fo din lndua-
Extraeţia minereurilor neme- tria judeţului.
talilere şi produee din sub-
otanţe abrazive 0,9
AGRICULTURA î-nglobează in linii mari
3.6
Materiale de construcţie 2,9 0,9 două zone cu condiţii pedoclimatice dife-
Exploatarea şi prelucrarea rite, care detennină specificul producţiei
lemnului 29,9 5,1 agricole. In Valea Oltului şi a Mureşulut.
Tcxtilă 11,8 1,7
Confecţii
în bazinele intramontane ale Carpaţilor
13,5 3,1
Alimentar! 20,1 1,2 Orientali predomină cultura cartofului şi
a orzoaicei, iar în zona Tirnavei Mari, pe
lingi cultura porumbului, existA condiţii
Printre principalele unităţi din indus- favorabile pomiculturii. Grîul se cultivA
tria extractivă enumerăm Combinatul mi- pe tot cuprinsul judeţului.
nier Bălan, Intreprinderea minlerl Har- La 31 decembrie 1971 existau tn judeţ
ghita şi Salina Praid. Exploatările de mi- o intreprindere agricolă de stat, 16 sta-
nereu de fier de la Lueta şi cele de sare ţiuni pentru mecanizarea agriculturii,
de la Praid sint cunoscute de pe timpul 94 de cooperative agricole de producţie.
romanilor. Exploatarea cupriferă Bălan, Agricultura judeţului Harghita dispunea
cu o dezvoltare impetuoasl in ultimii ani, in 1971 de 1 207 tractoare (2 030 de trac-
reprezintA cel mal mare bazin cuprifer al toare convenţionale), 1 035 de pluguri pen-
ţării. tru tractor, 281 de cultlvatoare -mecanice,
Economia forestieră, care are o pondere 363 de eemlnltori mecanice, 234 de com-
foarte mare, dispune de unităţi la To- bine pentru plloase, 71 de combine pen-

www.cimec.ro
2J4 .J U D E TU L · BA B G B 1 TA
tru siloz, 101 maşini de lmprAştlat lngrl-
şăminte, 283 de maşini pentru plantat
cartofi, 298 de maşini pentru recoltat
cartofi. In medie reveneau 88 ha teren
arabil la un tractor.
Terenul agricol reprezenta, in 1971
60,80/o din suprafaţa totală a judeţului,
adiel 4()2 048 ha, din care 108 397 ha te-
ren arabil, 137 715 ha păşuni, 152 930 ha
fineţe, 179 ha vii şl peplniere viticole,
4 827 ha livezi şi pepinlere pomlcole.
Cartoful, care constituie cultura de bază
a judeţului, ocupind 21 360 ha, in 1970
avea e pondere de 8,40/o In producţia si-
milară a intregii ţări. Urmează grlul, cu
o suprafaţă de 23 118 ha şi care reprezintA
0,7Dfo din totalul producţiei pe ţară.
Creşterea taurinelor şi ovinelor aduce
venituri importante economiei judeţului.
Cele 142 600 de bovine, din care 59 100 de
vaci şi bivolite, 101 800 porclne şi 258 400
de ovine atestă ponderea InsemnatA a
acestei ramuri.
SILVICUL TURA. Principala bogăţie na-
turali o formează fondul forestier, care
In 1971 totaliza 218 700 ha, ceea ce ln-
seamnă 33,10fo din suprafaţa judeţului,
15 300 ha aflindu-se in administraţia con-
siliilor populare.
ArboreturHe se compun In proporţie de
77Dfo din răşinoase, restul fiind constituit
din foloase. Anual se eXIJlloatează apro-
ximativ 1 000 000 m 3 de masă lemnoBBA,
din care circa 800 000 m 3 de răşinoase.
Suprafeţele eliberate prin exploatlri
sint plantate mai ales cu răşinoase. Exlatl
22 de pepiniere proprii, a căror producţie
acoperă aproape integral nevoile de pu-
ieţi.
O bogăţie importantă o constituie fruc-
tele de pădure şi ciupercile comestlbUe.
In cursul anului 1971 s-au recoltat, de
pildă, 1 649 tone de fructe de pădure, din
care 750 tone de zmeură, 170 de tone de
afine ; de asemenea s-au recoltat 280 de
tone ciuperci comestibile etc. O insemnatA
cantitate din acestea este destinată expor-
tului.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Vînatul de
bază este constituit din efective de cerbi,
căpriori, urşi, mistreţi, cocoşi de munte.
www.cimec.ro
Plstrăvăriile de la Topliţa-Gudea, La-
cu Roşu şi Mădăraş dau In conaum
3 000 kg de păstrăvi anual şi asigură pu-
Ieţi de păstrăv! pentru popularea apelor
de munte.
TRANSPORTURILE. Reţeaua feroviară,
in lungime de 202 km şi cu o densitate
de 30,8 km la 1 000 km1 , traversează ju-
detul In direcţia sud-nord, fAcind legături
cu judeţele învecinate. O ramificaţie care
porneşte de la staţia Ciceu trece din ju-
deţul Harghita prin pasul Ghimeş spre
meleagurile Moldovei. De la Odorheiu
Secuiesc şi de la Praid există, de aseme-
nea, cale ferată in direcţia oraşelor Si-
ghişoara şi respectiv Tlmăveni-Blaj. tn
acest cincinal urmează să fie electrificate
principalele trasee de cale feratA ale ju-
deţului pe direcţiile Adjud-Ciceu, Braşov­
Ciceu şi Ciceu-Deda, pe o lungime de
170 km (pe teritoriul judeţului).
Lungimea totală a drumurilor naţionale
şi judeţene este de 1 420 km, din care
308 km sint modernizate. Drumurile na-
ţionale însumează o lungime de 398 km.
restul de 1 022 km fiind drumuri de In-
teres local.
COMERŢUL. Locuitorii judeţului Har-
ghita au avut dintotdeauna legături tra-
diţionale comerciale cu meleagurile ve-
cine. Bogăţia formati din pAduri de brazi
şl de fag a permis ca valorificarea lem-
nului şi a produselor lemnoase să fie o
sursă InsemnatA de venituri ale populaţiei.
Oraşele şl comunele judeţului, în special
cele din valea Mureşului şl Oltului, au
constituit o bună piaţă pentru griu, po-
rumb, fructe, zarzavaturi, pentru vinuri
şi rachiuri naturale, ca şi pentru diferite
produse industriale de îmbrăcăminte, cas-
mee, ur. ...lte de munci etc., aduse din ju-
deţele învecinate din Moldova, Ţara Bir-
sef şi din regiunea Tlmavelor. O bunA
parte a schimburilor comerciale se des-
făşurau în tîrguri, bilciuri şi iarmaroace.
Din produsele specifice pieţelor şi tîrgu-
rilor menţionăm ceramica populară din
Corund şi Dăneşti, uneltele de lemn, ciu-
bere, ţesături din cinepă şi in şi diverse
produse agroalimentare.
Comerţul socialist cuprindea In 1971 un

număr de 1 294 unităţi comerciale, din
care 930 de unităţi comerciale eu amA-
nuntul şi 364 unităţi de alimentaţie pu-
blică. In mediul rural in ultimii ani a-au
construit magazine moderne de desfacere
a mărfurilor şi alte dotări.
Volumul total al desfacerii mărfurilor
cu amănuntul prin comerţul socialist a
reprezentat in anul 1970 o creştere de
49,50/0 faţă de anul 1965, revenind pe un
locuitor mărfuri in valoare de 5 211 lei faţA
de 4 775 lei cit a fost media pe ţară.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. Un
număr de 11 913 copii de virstă pre-
şcolară frecventează grădiniţele de copii.
In total există 248 de grădiniţe de copii.
Invăţămîntul în şcolile generale, profe-
sionale şi licee a cunoscut în anii socia-
lismului o largi dezvoltare. ln judeţ sînt
unităţi de învăţămînt cu Umba de predare
română şi maghiară, expresie a dreptu-
rilor şi posibilităţilor de afirmare egale
de care se bucură toţi cetăţenii patriei,
indiferent de naţionalitate.
Judeţul cuprindea in anul şcolar
1971/1972 un număr de 314 şcoli de cul-
tură generală, din care 15 licee frecven-
tate de un număr de circa 46 340 de elevi,
ceea ce inseamnA peste 1/6 din intreaga
populaţie a judeţului. Din totalul elevilor
şcolilor şi liceelor de cultură generală,
peste 39 000 de elevi invaţă in limba ma-
ghiară.
In cadrul judeţului mai funcţionau două
scoli de artă cu 285 de elevi, 9 şcoli pro-
fesionale cu 2 988 elevi şi patru licee de
specialitate cu 1 212 elevi, trei şcoli de
specializare postliceală cu 213 elevi şl
două şcoli de maiştri cu 78 de elevi.
In şcolile din judeţ predau peste 2 700
cadre didactice, din care circa 1 850 pro-
fesori.
Reţeaua instituţiilor culturale cuprinde
49 de cămine culturale comunale şi 123
filiale săteşti, 9 case de cultură orăşe­
neşti şi 5 cluburi sindicale in intreprin-
deri.
In cadrul aşezămintelor culturale acti-
vează 37 de coruri - intre care cele din
Ditrău şi Odorheiu Secuiesc, cu o vechime
de peste 100 de ani -, 30 de orchestre de
www.cimec.ro
.JUDB'J'UL BABGIIITA 296
muzicA populară, 20 de fanfare, nu-
meroase orchestre şi solişti de muzică
uşoară.
ln 1971 in judeţ existau 117 cine:r.ato-
grafe, dintre care 16 stabile cu bandA
normală şi 12 cu ecran lat. Există aparate
volante pentru activităţi cinematografice
în 63 de localităţi şi caravane cinemato-
grafice pentru aşezările mai izolate.
In 1971 in judeţ existau 42 110 abona-
mente la radio şi radioficare, 13 393 abo-
namente la televiziune ; la 10 000 de lo-
cuitori reveneau 1 396 abonamente la ra-
dio şi radioficare şi 458 la televiziune.
In judeţul Harghita sînt 4 muzee,
la Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc,
Gheorgheni şi Cristuru Secuiesc. Ele pre-
zintă in primul rind istoricul judeţului,
fauna, flora, etnografia şi arta populară
a teritoriului respectiv, deţinind vestigii
insemnate, ca renumitul tezaur dacic gă­
sit la Sincrăieni, cele peste 3 200 de mo-
nede romane de argint descoperite la Să­
laşuri, tezaurul de aur găsit la Firtuşu,
precum şi unicate de cărţi, ca şi un bogat
material etnografic.
Tipografia cărturarului Kăjoni Jănos
de la Miercurea-Ciuc a fost pentru o pe-
rioadă de timp centrul de editare a ma-
nualelor şcolare şi cărţilor liturgice. Tot
aici a apărut revista "Hadi lap" (Foaia de
luptă) din 1849. ln anii următori au apă­
rut şi alte reviste şi ziare.
In prezent apar cotidienele "Informaţia
Harghitei", in limba română, şi "Hargita",
în limba maghiară, precum şi periodicul
"Forestierul Văii Mureşului".
Pe cuprinsul judeţului se aflâ un număr
însemnat de monumente istorice şi na-
turale. Intre ele găsim construcţii biseri-
ceşti din secolul al XIII-lea, conace me-
dievale, cetăţi, castele, ca, de pildă : Cas-
telul din Lâzarea, unde au fost gizdultl
Petru Rareş şi Mihnea Vodă, Biserica
banderială din Siculeni (una dintre cele
trei biserici de acest gen din Europa), An-
samblul baroc din Miercurea-Ciuc-Şu­
muleu, intemeiat de Ioan de Hunedoara
in anu"l 1442, Biserica Sf. Ioan din Pâu-
leni, cu tavan de casete pictate pe lemn
296 .JUDETUL BABGBITA

1. Complexul pentru Industrializarea lemnului - GA•

lAuţaş
2. Secţia furnale a Uzinei de fier Vll!.hlţa
3. "Palatul de gheaţă• şi hotelul "Bradul" din
Mlercurea-Ciuc
4. Aspect din oraşul Borsec
5. Blocuri de locuinţe la Topliţa
6. Vedere din oraşul minier Bălan
7. Hotelul "Tirnava• din municipiul
Odorhelu Secuiesc
8. Vedere generală din oraşul BAile Tuşnad
..

www.cimec.ro
 JUDE'J'UL BABGBITA 297

www.cimec.ro
298 JUDB'J'UL BABGRITA
şl cu tresce in exterior, Biserica fortifi-
cată din Cîrţa, cetate sătească cu pre-
ţioase vase liturgice din aur, Biserica de
lemn din Topllţa, o raritate in aceastA re-
giune, Cetatea din Odorheiu Secuiesc,
care a fost construită după răscoala ţă­
riinească din 1562 izbucnită in urma in-
troducerii iobăgie! forţate, biserica uni-
tară din Inlăceni, cu tavan de casete pic-
tate, care păstrează, intre altele, inacrlp-
ţii in rune secuieşti, Capela din Odor-
heiu Secuiesc, construită In stU roman In
prima jumătate a secolului al XIII-lea.
Judeţul este un muzeu viu al diferite-
lor stiluri de arhitectură populară, insu-
mind cele mai variate clădiri ciobăneşti
din birne sau cu pereţi din nuiele şi alte
forme ale arhitecturii din piatră şi din ţi­
glă. Construcţiile ţărăneşti din zonele
muntoase sint ridicate din bîrne de brad
cioplite, iar cele de pe zona Tîrnavelor
din piatră şi cărămidă, care devin din ce
in ce mai dominante in tot cuprinsul ju-
deţului. Construcţii specifice sint şl por-
ţile secuieşti din lemn, bogat ornamen-
tate (Brădeşti, Satu-Mare).
Fiecare zonă etnografică are particula-
rităţile ei. Portul popular din judeţ este
bogat in forme şi culori, cum este cel
românesc din depresiunea Bilborului şi a
zonei To,pliţei, din Voşlobeni şi valea Tro-
tuşului, cel secuiesc, mai semnificativ in
depresiunea Casinului, Ciucului de Sus,
Gheorgheniului, valea Fişagului, zona din
jurul Praidului, valea plraielor Nyk6,
Goagiu şi a Homoroadelor. Cu totul spe-
cific este portul ceangălesc din Valea
Ghimeşului.
Arta populară cuprinde crestăturile in
lemn din zona Odorheiulul Secuiesc, oii-
ritul din Corund şi Dăneşti, ţesăturile
din Lupeni, Cristuru Secuiesc, Pluleni-
Ciuc şi SincrAieni şi vestitele dantele din
Sin crai.
Populaţia judeţului păstreazA tradiţii
foldorice insemnatF: ca turca din Topliţa
şi zona el, inmormintarea carnavalului
din Casinu Nou, nunta ceangăiascA de pe
valea Trotuşului sau nunta secuiascA din
Şiclod, carnavalul (de iarnA) din Virşag şi
Ocna de Jos, care sint valoriflcate la ni-
vel artistic.
www.cimec.ro
Printre personalităţile mal importante
care au trăit pe meleagurile judeţului
amintim pe Nagy Gyorgy şi Gyepesi Am-
brus, conducătorii răscoalei ţărăneşti din
1562 ; Negrea Vasile din Odorheiu Secu-
iesc, căpitan al principelui Francisc Ră­
k6czi al II-lea ; ZOld Peter, organizatorul
mişcării de protest impotriva absolutis-
mului habsburgic şi al manifestărilor de
la Siculeni (1762-1764) ; Găl Săndor, lup-
tător revoluţionar de la 1848-1849, adju-
tant al generalului Bem ; Kăjonl Jănos.
c.:ărturar, folclorist, om de ştiinţă din se-
colul al XVII-lea; Cserel Mihăly, croni-
car transilvănean care a scris o cronică
ce cuprinde evenimentele dintre anii 1661
şi 1711 cu numeroase ştiri privitoare la
români ; Kriza Jănos, Orbăn Balăzs, Cso-
mafalvi Borsos Tamăs, Jakab Elek,
T. Nagy Imre - cunoscuţi cercetători ai
istoriei, folclorului şi geografiei acestor
meleaguri ; Puskăs Tivadar, cunoscut in-
ventator, Tamăsi Aron, Tompa Lăsz16,
Tăzlăuanu Octavian Codru, Tomcsa Sân-
dor scriitori de seamă ; Sal2mon Ern6
(1907-1943), publicist de seamă, poet re-
voluţionar, antifascist ; născut la Gheor-
gheni dintr-o familie de muncitori, a stu-
diat dreptul la Cluj, in 1933 a părăsit
facultatea, dedicfndu-se luptei revoluţio­
nare a proletariatulul ; In 1943 a fost
asasinat de fascişti ; J6zsa Bela (1898-
1943), militant al mişcării muncitoreşti
din România, ucis in 1943 de organele
represive ale regimului horthist ; Szab6
Arpăd (1913-1943), ucis de organele
represive ale regimului burghezo-moşie­
resc. In acest judeţ au trăit Nagy Istvăn,
Marton Ferencz, Kollc5 Mik16s, artişti
plastici de renume ; a1c1 lŞI desfăşoară
activitatea cunoscutul pictor octogenar
Nagy Imre.
SANATATEA PUBLICA. Asistenţa me-
dico-sanitară a populaţiei era asigurată în
anul 1971 printr-o reţea de unităţi care
cuprindea 8 spitale, 7 policlinicl, 64 cir-
cumscripţil medico-sanitare, 23 case de
naştere, 1 sanatoriu antituberculos, 18 dls-
pensare de întreprindere, 13 staţionare de
circumscripţie pentru adulţi şi copil, 37
de farmacli, 2 servicii medicale balneare

la Borsec şl BAlle Tuşnad, inspectoratul
sanitar de stat judeţean cu cîte o secţie
la Odorhelu Secuiesc şi Gheorgheni.
Unităţile de asistenţă medicală dispu-
neau in 1971 de 3 370 de paturi, ceea ce
inseamnA 11 paturi la 1 000 locuitori. lo
.anul 1971 a fost dat in folosinţă un nou
.spital cu 700 de locuri la Miercurea-Ciuc.
In reţeaua medico-sanitară In 1971 re-
venea un medic la 800 locuitori. Perso-
nalul mediu sanitar număra 1405 sala-
:riaţi, iar cel elementar 874.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In jude-
ţul Harghita funcţionează 244 de asociaţii
sportive. Activitatea de performanţă a
elevilor se desfăşoară In cadrul şcolilor
sportive de pe lingA liceele din Topllţa,
Gheorgbeni, Odorheiu Secuiesc şi Mler-
curea-Ciuc, cu secţii de hochei, volei,
gimnastică, inot, lupte şl handbal.
In cadrul asociaţillor sportive există un
număr de 145 de secţii afiliate la diferite
federaţii de specialitate, insumind 1 553
sportivi legitimati. In urma rezultatelor
obţinute la diverse concursuri şi compe-
tiţii in judeţ sint 18 maeştri ai sportului
şi 49 sportivi de categoria 1.
In judeţ există numeroase terenuri
spoJJtive sim~e. care satisfac necesităţile
sportului de masă.
TURISMUL. Judeţul se încadrează armo-
nios in regiunea Carpaţilor Oriental!,
unde se practică tot timpul anului turis-
mul sub formă de cură de aer, băi de ape
minerale, ascensiuni, sporturi de lamă ;
dispune de locuri pitoreşti, de staţiuni cli-
materice din cele mai frumoase şi de sta-
ţiuni balneoclimaterice pretuite atit de
vizitatorii din ţară, cit şi de cel de peste
hotare.
Numărul foarte mare al Izvoarelor de
ape minerale (aproape 2 000 de izvoare,
mal ales carbogazoase), de o InsemnatA
valoare terapeutică, face ca funcţia tu-
ristică mai importantă să fie cea balneo-
climaterică. Pe lîngă cele trei staţiuni
balneoclimaterice de interes naţional
- Borsec, Băile Tuşnad şi Lacu Roşu -
sint încă 20 de staţiuni locale. Judeţul se
evidenţiază prin mofete şi solfatare re-
numite (Harghita-Băi, Sintimbru-Ciuc,
www.cimec.ro
.JUDETUL HARGHITA 299
Băile Tuşnad). De asemeoea, nlmolurile
şi turba terapeutică
constituie o bogăţie
însemnată a judeţului, care va fi valori-
ficată in viitor.
Un admirabil punct turistic il consti-
tuie Lacul Sf. Ana. La fel de frumoasă
este zona Oltului superior cu primul ba-
raj pe Olt (Mestraian), in Imediata apro-
piere a Munţilor Hişmaşului. Munţii Har-
ghita oferă regiuni pitoreşti propice
drumeţiilor. La altitudinea de 1 801 m se
află cabana Mădăraş, care, ca şi caba-
nele din Munţii Gurghiului, oferi turişti­
lor confort. La Lacu Roşu şi BAlle Tuş­
nad sint ameoajate terenuri de camping.
Zonele judeţului sint renumite, pe UngA
frumoasele pelsaje turistice, şi prin re-
zervaţille lor de plante diluviene (mes-
teacăn pitic, drosere etc.) şi animale dlo
perioada gheţarilor (planaria alpină).
Unele puncte ca Stncrăienl, Tuşnad şi
Băile Tuşnad sint cele mai sudice rezer-
vaţi! dlluviene in EuropL De asemenea,
monumentele Istorice amintite constituie
importante obiective turistice.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In ac-
tualul cincinal, pe harta economică a ju-
deţului vor apărea 25 de noi şi Impor-
tante obiective economice Intre care : Fi-
latura de linA .pieptănat! şi de bumbac
din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc,
Fabrica de piese de schimb auto şl trac-
toare, fabricile de mobilă Gheorghenl,
Miercurea-Cluc şi Topllţa, fabrictle de
P.AL. Miercurea-Ciuc, Topliţa şl Odor-
heiu Secuiesc, Fabrica de subansamble şl
piese de schimb (pentru industria fo-
restieră) Miercurea-Ciuc, Ţesătorla Gheor-
gheni, Filatura de fire şl sfori Cristuru
Secuiesc, secţia de tricotaje tip lină To-
pliţa, Fabrica de bere Miercurea-Cluc, un
abator şi un antrepozit frigorifi<: tot la
Miercurea-Ciuc etc. Concomitent cu apari-
ţia unor noi obiective vor fl modernizate
şi lărgite multe altele. Vor cunoaşte In-
semnate dezvoltări Combinatul minier
Bălan, Uzina de fier Vlăhiţa, fabricile de
mobilă din Odorhelu Secuiesc şl DltrAu,
Filatura de in Gheorghenl, fabriclle de
confecţii din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu
Secuiesc, "Tehnoutilaj"-Odorheiu Secu-
iesc.
300 .JUDB'J'UL BABGBITA

Sint alocate, de asemenea, investiţii afară de noile hoteluri din Miercurea-

pentru dezvoltarea bazei tehnice-mate-
riale a agricu'lturii, extinderea irigaţiilor,
lucrări de imbunătăţiri funciare şi sllvi-
cultură.
Pentru lrnbunătăţirea deservirii popu-
laţiei sint prevăzute construirea unor noi
complexe la Miereurea-Ciuc, Gheorgheni,
Odorheiu Secuiesc, Topllţa.
Insemnate fonduri sint prevAzute pen-
tru modernizarea unor sectoare ale dru-
murilor naţionale care străbat teritoriul
judeţului (Miercurea-Ciuc - Com.Aneştl"
Gheorgheni - Praid), electriff.carea unor
linii de cale ferată, centralizarea electro-
dinamică a staţiilor de cale feratA. In
Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi BlUe Tuşnad,
se prevede construirea de hoteluri la
Gheorgheni (Lacu Roşu), Topliţa, a unul
complex sanatorial de 500 locuri şi a
unui hotel la BăUe Tuşnad, a unor com-
plexe turistice la Praid, Izvorul Mureş şi
Tulgheş, precum şi a unui cinematograf
cu 300 locuri la Cristuru Secuiesc.
Pentru a acoperi nevoile mereu cres-
cinde de spaţiu locativ, se va accelera
ritmul construcţiei de locuinţe. Toate
acestea vor duce la ridicarea continuA a
nivelului de trai material şi cultural al
populaţiei, la mărirea contribuţiei jude-
ţului pentru inflorirea intregii patrii .

.JUDEŢUL BABGBITA

cu reşedinţa In oraşul Miercurea-Cluc

Municipii : 1. Oraşe : a. LocaUtA~ componente ale munlclpWor ' ' ale ora~~elor : za. Comune : &t
(din care, suburbane : 3). Sa&e 1 23&.

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL O D O B B E 1 U 8 B C U 1 E 8 C, Comune suburbane : 1. Comuna BRADEŞTI.

Sate componente ale comunei suburbane : 1. BRADEŞTI ; 2. Tirnoviţa ; 3. Satu Mare. 2. co-
muna FELICENI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. FELICENI ; 2. Alexanc1rtţa :
3. Arvăţenl ; 4. Cireşenl ; 5. Forţenl ; 8. Haghia ; 7. Oţenl ; 8. PoloDiţa ; 8. TAurenl ; 10. Teleac ;
11. VAlenl.

B. ORAŞE

1. oraşul M I E B C U B E A - c 1 U c. LocalitAţi componente ale oraşului : 1. M 1 E R C U -

B E A - C I U c ; 2. Ciba : li. Harghita-BAi ; 4. Jlgodin-BA1. comune suburbane : 1. comuna
PAULENI-CIUC. Sate componente ale comunei suburbane: 1. PAULENI-CIUC ; 2. Delniţa;
~- Şoirnenl.

2. Or8.fUl B A1L E T U Ş N A D, Localitllţi componente ale oraşului : 1. B A 1 L E T U Ş­

N A D ; 2. Carpituş.

3. Oraşul BALAN.
4. Oraşul BOB8EC,

5. Oraşul C R 1 8 T U R U 8 E C U 1 E 8 C, Localltllţi componente ale oraşului : 1. C R 1 s-

TURU SECUIESC; 2. Flllaş.

8. Oraşul G B E O B G B E N 1. LocalltAţi componente ale oraşului : 1. G B E O R G H E N 1 l

2. covacipeter ; 3. Lacu Roşu : 4. vargatac ; &. Visafollo.
7. Oraşul T o P LI T A, Locallt&ţl componente ale oraşului : 1. T O P LI T A ; 2. CllllmAnel ;
3. Luncanl : 4 • MAgheruş : 5. MoglAneşU : 8. secu : 7. Vale : B. Vlganl : 8. Zencanl.
1. ora~~ul V L A H 1 TA.. Localitiţi componente ale oraşului : 1. V LA B 1 TA ; 2. Bllile Ho-
morod ; 3. Mlnele Luea.

www.cimec.ro
 ~UDBŢUL BABGBITA 301l

C. COII'UNB

L Comuna ATID. Satele componente: 1. ATID ; :a. Crlşenl; 3. Cuşmed; t. Inllcen!; 5. Şiclo4.
Z. Comuna AVRAMEŞTI. Satele componente: 1. AVRAMEŞTI; 2. Andreenl; 3. Cecheşti;
4. Goagiu ; 5. FirtAnuş ; 8. Laz-FirtAnuş ; 7. Laz-Şoimuş ; 8, Medlşoru Mic. 3, Comuna BU..BOR.
Satele componente: 1. BILBOR; 2. Răchitiş. c. comuna CAPlLNIŢA. Satele componente:
1. CAPILNIŢA, 5, Comuna CIUCSINGEORGIU. Satele componente: 1. CIUCSlNGEORGIU;
2. ArmAşenJ ; 3. ArmAşenll Noi ; 4. Bancu ; 5. CiobAnJş ; 6, COtormanl ; 7, Eghersec ; 8. Ghlurche ;
1, Potiond. 8, Comuna CIUMANI. Satele componente: 1. CIUMANI. 7. Comuna ClRŢA. Satele
componente: 1. ClRŢA ; 2. Ineu; 3. Tomeşti. 8. Comuna CORBU. Satele componente:
1. CORBU ; 2. Capu Corbului. 9. Comuna CORUND. Satele componente : 1. CORUND ; 2. Atla ;
3. Calonda ; 4. Ftntina BrazUor ; 5. Valea lui Pavel. 10. Comuna DANEŞTI. Satele compo-
nente : 1. DANEŞTI; 2. MAdAraş. 1L COmuna DEALU. Satele oomponente: 1. DEALU;
z. Flncel ; 3. Sincral ; 4. TAmaşu ; 5. Tibod ; 8. U1can1 ; 7. Valea RotundA. 1Z. Comuna DITRAU.
Satele componente : 1. DITRAU ; 2. Jolotca ; 3. Ţengheler. 13. Comuna DlRJIU. Satele com-
ponente : 1. DIRJIU ; 2. Mujna. 14. COmuna FRUMOASA. Satele componente : 1. FRUMOASA ;
Z. Blrzava ; 3. Făgeţel ; 4. Nlcoleşt!. 15. COmuna GALAUŢAŞ. Satele componente : 1. GALAU-
ŢAŞ ; 2. Dealu Armanulul ; 3. GAlAuţaş-PlrAu ; t. NuţenJ ; 5. Ploplş ; 6. Preluca ; 7. ToleşenJ ;
8. ZApodea. 16. Comuna JOSENI. Satele componente : 1. JOSENI ; 2. Borzont ; 3. Bucln.
n. Comuna LAZAREA. Satele componente: 1. LAZAREA; 2. Ghlduţ. 18. Comuna LUETA.
satele componente : 1. LUETA ; 2. BAUe Chirul. 1'· comuna LUNCA DE JOS. Satele compo-
nente : 1. LUNCA DE JOS ; 2. Baraţcoş ; 3. Poiana Fagului ; 4, Puntea Lupului ; 5. Valea
lui Antaloc ; 6. Valea Boroş ; 7. Valea Capete! ; 8. Valea Intunecoasă ; 9. Valea Rece. 20. Co-
muna LUNCA DE sus. Satele componente : 1. LUNCA DE sus ; 2. Comiat ; 3. Izvorul Tro-
tuşului ; 4. PAltlnJş-Ciuc ; 5. Valea Glrbea ; 8. Valea Ugra. 21. Comuna LUPENI. Satele com-
ponente : 1. LUPENI ; 2. Blserlcanl ; 3. BulgArenJ ; 4. Flrtuşu ; 5. MorArenJ ; 6. Păltiniş ;
7. PAulenJ; a. Satu Mic; 9. Slncel. 22. Comuna MARTINIŞ. Satele componente: 1. MARTINIŞ;
z. Aldea ; 3. BAdenJ ; 4, CAlugăreni ; 5. Chlnuşu ; 6. Comăneştl ; 7. Ghlpeş ; 8. Locodenl ;
t. Orăşeni ; 10. Petrenl ; 11. Rareş ; 12. Slnpaul. 23. Comuna MEREŞTI. Satele componente :
1. MEREŞTI. zc. comuna MIHAILENL satele componente : 1. MIHAILENI ; 2. Livezi ; 3. Nă­
dejdea; 4. VAcAreşti. 25. Comuna MUGENI. Satele componente: 1. MUGENI; 2. Aluniş;
3. Beta ; 4. Deteşti ; 5. Dejuţlu ; 6. DobenJ ; 7. Lutiţa ; 8. MAtlşenJ ; 8. Porumbenll Mari ;
10. Porumbenll Mici; 11. TA.Ietura. 26. Comuna OCLAND. Satele componente: 1. OCLAND ;
2. CrAciunel; 3. Satu Nou. 27. Comuna PLAIEŞn DE JOS, Satele componente: 1. PLAIEŞII
DE JOS .; 2. Casinu Nou : 3. IacobenJ ; 4. Imper : 5. Plăieşii de Sus. 28. Comuna PRAID. Satele
componente : 1. PRAID : 2. Becaş ; 3. Bucln : 4. Ocna de Jos ; 5. ocna de Sus : 8. Şaşvereş.
21. Comuna REMETEA. Satele componente : 1. REMETEA ; 2. Făgeţel : 3. Martonca ; 4. Slneu.
30. Comuna SACEL. Satele componente : 1. SACEL ; 2. Şoimuşu Mare ; 3. Şolmuşu Mic ~
t. Ullac : 5. Vldacut. 3L Comuna SARMAŞ. Satele componente : 1. SARMAŞ : 2. Fundoala ;
J. Hodoşa ; 4. Platoneştl ; 5. Runc. 32. Comuna SECUIENI. Satele componente : 1. SECUIENI .;
2. Bodogaia ; 3. ElisenJ. 33. Comuna SICULENI. Satele componente : 1, SICULENI ; 2. Claracio ;
3. Clceu ; 4. Racu ; 5. Satu Nou. 34. comuna SlNCRAIENI. Satele componente : 1. SlNCRAIENI ;
z. F!tod ; 3. HosasAu ; 4. LelicenJ ; 5. Misentea ; 6. Slntlmbru ; 7. Slntlmbru-BAI. 35, Comuna
SINDOMINIC. Satele componente : 1. SlNDOMINIC. 38, Comuna SINMARTIN. Satele compo-
nertte : 1. SlNMARTIN ; 2. Ciucanl ; 3. Cozmenl ; 4. LăzAreştl ; 5. Valea Uzului. 37. Comuna
SlNSIMION. Satele componente: 1. SINSIMION; 2. Cetăţuia. 38, Comuna SUBCETATE. Sa-
tele componente: 1. SUBCETATE; 2. CAlnacl; 3. Duda; 4, FUpea. 39. Comuna SUSEN!.
satele componente : 1. SUSENI ; 2. ChUenl ; 3. Liban ; 4. Senetea ; 5. Valea StrimbA. 40. co-
muna ŞIMONEŞTI. Satele componente : 1. ŞIMONEŞTI ; 2. Benţid ; 3. CAdaciu Mare ; 4. Că­
daclu Mic ; 5. Ceheţel ; 8. Chedla Mare ; 7. Chec11a Mică ; 8. CobAteşti ; 8. Mec11şoru Mare :
10. MihA.IlenJ ; 11. Nlcoleni ; 12. RugAneşti ; 13. TArceşti ; 14. TurdenJ. 41. Comuna TULGHEŞ.
Satele componente : 1. TULGHEŞ : 2. Hagota : 3. Plntic ; t. Recea. U. Comuna TUŞNAD.
satele componente : 1. TUŞNAD ; 2. Tuşnadu Nou ; 3. Vrabia. 43. Comuna ULIEŞ. Satele compo-
nente : 1. ULIEŞ ; 2. Oaia ; 3. Iaşu ; 4, Igh!u ; 5. Nlcoleştl ; 6. ObrAneşti : 7, Petecu ; B. VasUenl.
·14. Comuna VARŞAG. Satele componente: 1. VARŞAG. u. Comuna VOŞLABENI. Satele.
componente: 1. VOŞLABENI; 2. lzvoru Mureşulul. 46. Comuna ZETEA. Satele componente:
1. ZETEA ; 2. De&ag ; 3. Izvoare ; t. Poiana Tlrnavei ; 5. Şlcasău ; 8. Sub cetate.

La definitivarea textului au colaborat : Csdszdr P~ Attila, Eugen Hancu, Ioan Oan-

cea, Jd.nos Pdl, Volfkori Ldszld, ZDld Lajos.

www.cimec.ro
JUDEŢUL HUNEDOARA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Hu-
nedoara este situat in partea central-ves-
tică a ţării, la răspintia celor patru dru-
muri : al Mureşului şi Banatului, al Ol-
teniei (prin defileul Jiului) şi al Ţării Cri-
şurilor (peste culme de munte In valea
Crişulul Alb).
El se InvecineazA la sud cu judeţul Gorj,
la vest cu Caraş-8everin şi Tlmiş, la
nord-vest cu Arad, la nord-est cu Alba,
Iar la sud-est cu Vficea.
Are o suprafaţA de 7 016 km2 (2,90fo din
teritoriul ţArii).
RELIEFUL este accidentat şi variat, pre-
dominant muntos. Judeţul este inconju-
rat de centura Carpaţilor Meridionali
(Paring, Vilcan, Godeanu, Retezat, Suru-
lanu) in sud, munţi ce ating inălţlml de
peste 2 500 m şi au o dezvoltati vege-
taţie alpină, precum şi urme glaclare, de
Munţii Poiana Ruscll la vest şi de
Munţii Apuseni (Găina, Zarand, Metali-
feri) in nord, ale căror culmi rotunjite şi
netezite, datorită fenomenelor vulcanlce
şi carstului, prezintă aspecte foarte va-
riate. Incadrate de aceste masive se gă­
sesc depreslunea inaltA, deluroasă a Pe-
troşanilor şi cea joasă a Ţării Haţegului,
cu întinse şesuri de luncă şi terase. O
zonă depresionară mal largă se desfăşoară
şi de-a lungul Mureşulul, intre Deva şi
Orăştie, trecerea spre munţi făcîndu-se
prin intermediul culmllor piemontane ale
Oră5tiel.
www.cimec.ro
CLIMA este temperat continentală, eu o
etajare evidentă pe verticală. Tempera-
tura medie anuală variază intre 6,8" (Pe-
troşani) şi 9,6" (Hunedoara). Maxima ab-
solută a fost de 39,7° (în Iulie 1951 la
Deva), minima absolută fiind de -31,8"
(in 1963 la Deva). Intervalul de timp fărl
îngheţ este Intre 180 şi 190 de zile la
Deva, fiind mal mic de 90 de zUe In partea
de sud. Precipitaţiile atmosferice sint ne-
uniform repartizate, fiind cuprinse între
530 mm in depresluni şi 1 000-1 200 mm
pe virfurile munţilor. Vintul dominant
bate dinspre nord-vest.
HIDROGRAFIA. Mureşul, a cărui vale
este incadrată de Munţii Apuseni, Suru-
ianu şi Poiana Ruscăi, străbate transver-
sal, în direcţia est-vest, judeţul. Impre-
unA cu afluenţli săi Cerna, Streiul cu Riul
Mare, Jiul de Est, Jiul de Vest şi Crişul
Alb formează o reţea hidrografică densă
(0,6-0.9 km/km!). Datorită debitelor lor
bogate şi pantei accentuate in zona mun-
toasă, ele constituie o însemnată sursă
hidroenergetică.
Lacul Telluc (Cincis), care furnizeazA
apă centrului Industrial Hunedoara, şl
lacul Mintla-Şolmus de pe Mureş, care
asigură cu apă termocentrala Mintia, sint
importante bazine de retenţie. O notă
specifică o constituie prezenţa lacurllor
alpine-glaclare din Retezat (peste 80), cele
mai mari ca dimensiuni din Carpaţii
noştri (Bucura - suprafaţa 10 ha, adin-
cimea 16,5 m; Tăul Negru - adincimea
25,5 m ; Zănoaga, Peleaga etc.), din

Munţii Paring (32 de lacuri, Intre care
CUcescu SlAvei), din Munţll Surulanu,
Munţii Sebeşului (Iezerul Mare şl Ieze-
rul Mic).
SOLURILE sint puţin variate. Aproape
toată suprafaţa este acoperită de soiuri
zonale, intre care predomină cele mon-
tane şi submontane : silvestre brune şt
brune-gălbui, podzolite şi podzolice. Re-
giunile depresionare şi deluroase sint aco-
perite tot de soiuri silvestre brune şi
brune-gălbui, podzolite, cemozlomuri, smol-
niţe de terase, aluvionare, pseudogleice.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Pădurile, ocupind
mai mult de două cincimi din teritoriul
său, adică 5,00/o din fondul silvic naţional,
constituie una din resursele naturale de
bazli ale judeţului Hunedoara, ceea ce-l
situează din acest punct de vedere pe lo-
cul al treilea pe ţară. In zonele mai joase
sint păduri de foloase (stejar, fag), Iar in
cele mai inalte din sud - de conifere
(pin, brad, molid). Păşunile şi fineţele na-
turale, ce cuprind aproape 35,70fo din su-
prafaţa totală a judeţului, se intnnesc
mai ales in zonele deluroase şi montane.
Culturile agricole, ocupind 13,50fo din to-
talul suprafeţei, găsesc condiţii mai bune
de-a lungul văii Mureşului, vaii Streiului
şi in Ţara Haţegului.
Dintre resursele naturale, pe primul loc
se situează cărbunii, in bazinul Valea
Jiului (Lupeni, Uricani, Vulcan, Petroşani,
Petrila, Aninoasa, Livezeni etc.) şi in nor-
dul judeţului, la Ţebea-Brad (cărbune
brun). La Teliuc, Ghelari şi Vadu Dobrii
sînt cele mai mari zăcăminte de minereuri
de fier din ţară. Judeţul dispune şi de im-
portante rezerve de minereuri auroargin-
tifere in zona de la nord de Mureş, in
Munţii Metaliferi, Ia Musariu, Săcărimb,
Certeju de Sus, Brad, Gura Barza etc.
Pirite cuprifere se gAsesc la Deva, plrită
la Boiţa-Haţeg, molibden la Cerbla şl
minereuri de plumb şi zinc la Muncelu
Mic, bauxită silicoasă la Ohaba-Ponor. Se
mai găsesc : calcare metalurgice la Hu-
nedoara, Crăciuneasa, Băniţa, Crăciu­
neşti etc. ; talc şi marmură in Munţii Po-
iana Ruscăi ; travertln la Banpotoc ş!
www.cimec.ro
J U D E T U L B U N E D O AR A 303
Cărpiniş, precum şi bentonită, argile, ni-
sipuri etc. Ape minerale sint la Boholt,
Băciia, Chimindia etc., iar ape termale şi
curative la Geoagiu, Vaţa de Jos, Cllan-
Băi etc.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Pe valea Mureşulul, la Turdaş, pe
valea Cernei, pe valea Geoagiului şi in
muHe alte locuri ale judeţului şi in spe-
cial în peşteri s-au găsit numeroase
obiecte preistorice şi preromane, dintre
care unele se păstrează in muzeul de la
Deva. Teritoriul judeţului Hunedoara a
fost centrul Daciei preromane. La Sar-
mizegetusa a fost capitala Daciei. Forti-
ficaţiile de la Grădiştea Muncelului, din
munţii dintre Strei şi Orăştioara, mone-
dele de aur şi alte obiecte descoperite re-
liefeazA nivelul inalt de civilizaţie cunos-
cut de societatea dacă inainte de căderea
ei sub stăpînirea romanilor. Ulpia Tra-
iana (Sarmizegetusa), fosta capitalA a pro-
vinciei romane, Germisara (Geoagiu), Mi-
eia (Veţel) şi alte localităţi constituie nu
numai puternice centre ale stăpînirii ro-
mane in provincia Dacia, ci şi obiective
cu dovezi importante in ce priveşte for-
marea poporului român. Vechile ţinuturi
cneziale şi voievodatele româneşti din
Ţara Haţegului şi Munţii Apuseni păs­
trează importante monumente de cultură
materială (Densuş, Strei, Sintămăria-Or­
lea, Crişcior, Ribiţa), care constituie măr­
turii de vieţuire şi afirmare continuă a
românilor pe aceste locuri.
Lupta impotriva cotropirii străine şi
asupriri! feudale şi naţionale este repre-
zentatA, printre altele, de bAtAlia anti-
otomană condusă de Iancu de Hunedoara
0442 Ia Zeicani), răscoala iobagilor de sub
conducerea lui Horia, Cloşca şi Crişan
(1784), acţiunile revoluţionare de la 1848
pentru dreptate socială şi libertate na-
ţională conduse de Avram Iancu.
Odată cu n84terea clasei muncitoare,
cu creşterea numerică a proletariatulul,
lupta impotriva exploatării, pentru liber-
tăţi democratice s-a ridicat pe un plan
superior. Puternicele acţiuni revoluţio­
nare desfăşurate de-a lungul anilor sub
îndrumarea şi conducerea Partidului Co-
304 JUDEŢUL HUNEDOARA

JUDEŢUL HUNEDOARA

LEGENDA
~ Municipiu reşedinlă de judet
® Municipii
o Oraşe
• Comune
limită de judet
Limită de comună
Teritoriul municipiului ~i oraşelor
Teritoriul comunelor suburbane

<

-
G o R

www.cimec.ro

munist Român au culminat cu marea
.grevă a minerilor de la Lupenl din au-
gust 1929, care a constituit prima mare
bătălie din timpul crizei economice din
1929-1933. Luptele au inceput printr-o
.grevă cu revendicări economice şi poli-
tice, căreia comuniştii i-au imprimat un
caracter organizat, ofensiv. Autorităţile
represive ale regimului burghezo-moşie­
resc au înăbuşit crunt acţiunea revolu-
1ionară a minerilor. Au fost omorîţi pestP.
30 de mineri, iar alţii, peste 100, răniţi.
Pe teritoriul actualului judeţ a fost
creată organizaţia democratică a ţărăni­
mii din ţara noastră - Frontul pluga-
rilor -, care a adus o contribuţie insem-
nată la organizarea ţărănimii, la demo-
cratizarea ţArii şi Instaurarea puterii
populare, iar la Ţebea, in 1935, lîngă go-
runul lui Horia, s-a constituit Frontul
popular antifascist.
POPULAŢIA judeţului Hunedoara era
la 1 iulie 1972 de 511 332 de locuitori
(2,50fo din populaţia ţării), din care 51,1•/•
de sex masculin.
Ponderea populaţiei urbane a crescut
de la 12,90fo in 1930 şi 17,10fo in 1948 1-a
·68,00fo in 1972, judeţul Hunedoara altuiD-
•du-se in prezent pe primul loc din ţarii
din punct de vedere al gradului de urba-
nizare. Densitatea populaţiei la 1 lulle
1972 era de 72,9 locuitorifkm2, mal scă­
.zută decit media pe ţară.
Pe naţionalit!iţi Oa recensAmintul din
15 martie 1966) : 89,20fo romAni, 8,4•/o.
maghiari, 1,40fo germani şl 1,00/e alte na-
ţionalităţi. '•1
In 1971 au fost 19,9 născuţi vll la 1 000
ue locuitori şi 9,8 decedaţi, inreglatr!n-
<iu-se un spor natural de 8,1%,. In pe-
·rioada 1965-1970, sporul natural al
populaţiei judeţului a fost de 29 108
locuitori, iar creşterea totală a populaţiei
(cuprinde şi mişcarea migratorie) df'
34 508 locuitori.
In judeţ existau in 1972 peste 169 000
de salariaţi, din care 53,7°7o lucrează in
industrie, 13,50fo in construcţii, 7,50/o in
comerţ, 7,70fo in transporturi şi telecomu-
nicaţii, 4,6•/o in învăţămînt, culturi, artă,
-4,30fo in gospodărie comunal! 11 de lo-
·cuinţe, 3,5•/o in ocrotirea sănătăţii, asia-
www.cimec.ro
;r 1J D E 1' 1J L B 1J N E D O A B A E06
tenţă socială şi cultură fizică etc. NumA-
rul muncitorilor era de 134 331 •
LOCALITATILE. Pe teritoriul judeţului
Hunedoara sint 3 municipii, 9 oraşe, 28
de localităţi componente ale municiplllor
şi oraşelor, 57 de comune, din care 6 sub-
urbane, şi 459 de sate, din care 31 apar-
ţin oraşelor.
Municipiul Deva, reşedinţa judeţului,
are o aşezare pitorească, pe valea Mure-
şului, aproape de intrarea lui in primul
defileu, la poalele ultimelor ramificaţii
ale Munţilor Poiana Ruscăi. La 1 Iu-
lie 1972 avea 45 617 locuitori (Inclusiv co-
muna suburban! Cirjiţl, cu 1 351 de lo-
cuitori). Numele Devei relevă la origine
o davă, o cetate daclcă. Pe dealul ce do-
mini oraşul a fost zidită in secolul al
XIII-lea o cetate. In 1307, volevodul Ar-
dealului datează o poruncă a sa cu ex-
presia : "In Deva". In secolele XV-XVI,
in timpul lnvazillor turceşti, Deva con-
stituie un important centru strategic. In
1784 ţăranii răsculaţi au incercat să cu-
cerească oraşul, fără succes insA. In pe-
rioada 1933-1944 la Deva a fost sediul
organizaţiei democratice Frontul pluga-
rilor, de sub preşedinţia dr. Petru Groza.
Deva constituie azi un important cen-
tru economic, social-cultural şi admini-
strativ al judeţului ; aici sint concentrate
unităţi economice ale Industriei energiei
electrice, miniere, materialelor de con-
strucţie, forestiere, alimentare etc., pre-
cum şi !nsemnate Instituţii culturale,
printre care un important muzeu şi un
teatru de stat.
Municipiul Deva este format din loca-
lităţile componente : Deva şi Sintuhalm ;
ii aparţin satele: Archia, Bircea Mică şi
Cristur, precum şi comuna suburban!
Cirjiţi.
Municipiul Hunedoara este aşezat la
poalele estice ale Munţilor Poiana Rus-
căi, pe riul Cerna, la 18 km de Deva şi
399 km de Bucureşti, avind 89 129 de lo-
cuitori (la 1 iulie 1972), inclusiv comunele
suburbane.
Prima menţiune documentarA despre
Hunedoara 'apare in secolul al XIII-lea,
cind aceasta este amintită ca un centru
303 J U D E T U L H U N E D O AR A
de schimb la ineruclşarea unor vechi
drumuri comereiale. In a doua jumAtate
a secolului al XIV-lea a fost ziditA In
Hunedoara o eetate, ulterior transformatA
intr-un castel, care se mai păstreazA şi
azi. , centru economic şi social-cultural al ju-
In anii construcţiei socialiste, Hune-
doara s-a dezvoltat, transformindu-se in
unul din cele mai puternice centre side-
rurgice din ţară. Are industrie chimică,
bazată pe distilarea gudroanelor şi de-
sulfurarea gazelor de cocs, industrie a
materialelor de construcţii, industrie ali-
mentară etc. In municipiul Hunedoara se
realizează aproape 600/o din producţia
globală industrială a judeţului. Hune-
doara este şi un important centru cultu-
ral al judeţului, cu numeroase unităţi
social-culturale.
De municipiul Hunedoara aparţin sa-
tele: Boş, Groş, Hăşdat, Peştişu Mare,
precum şi comunele suburbane Ghelari şi
Teliucu Inferior.
Municipiul Petroşani este situat in ba-
zinul carbonifer al Văii Jiului şi are m
localităţi componente : Petroşani, Dilja
Mare, Dilja Mică, Peştera şi Slătinioara.
Populaţia oraşului Petroşani este de
40 784 de locuitori (1 iulie 1972). Se aflA
la o distanţă de 98 km de Deva şi 347
km de Bucureşti.
De municipiul Petroşani aparţin ora-
şele : Lupeni, Petrila (cu 5 localităţi com-
ponente), Uricani (cu 3 localităţi) şi Vul-
can (cu 3 localităti), precum şi 2 comunt>
suburbane : Aninoasa şi BAniţa.
Oraşul Lupeni, situat pe valea Jiului de
Vest, la 1 iulie 1972 avea 30 331 de lo-
cuitori ; este un important centru de ex-
tracţie a cărbunilor.
Oraşul Petrila. situat pe valea Jiului de:
Est, cu 28 711 de locuitori (1 iulie 1972),
este un important centru carbonifer pen-
tru extracţia huilei. A devenit oraş in anii
construcţiei socialiste, cind a cunoscut o
puternică dezvoltare economicA.
Oraşul Vulcan, cu 27 977 de locuitori
(1 iulie 1972), aşezat pe valea Jiului de
Vest, este un centru carbonifer.
Oraşul UTicani, aşezat pe valea Jiului
de Vest, este un centru minier, avtnd
8 225 de locuitori (1 iulie 1972).
www.cimec.ro
Complexul de oraşe şi comune din Va-
lea Jiului, ce aparţin de municipiul Pe-
troşani, la 1 iulie 1972, avea 143 916 lo-
cuitori şi constituie unul din cele mai im-
portante centre miniere din ţară, puternic-
deţului. In economia municipiului predo-
mină extracţia cArbunelui şi producţia de
energie electrică ; aici îşi desfăşoară ac-
tivitatea Combinatul carbonifer Valea
Jiului, cu subunităţi in localităţile : Pe-
trila, Lonea, Vulcan, Aninoasa, Lupeni,
Uricani, Dîlja, precum şi Livezeni, Paro-
şeni, Bărbăţeni, unde in ultimii ani s-au
deschis mine de mare capacitate dotate
cu utilaje moderne, unităţi ale industriei
constructoare de maşini (utilaj minier),
ale industriei materialelor de construcţii.
industriei prelucrării lemnului şi indu-
striei locale. Prepararea şi innobilarea.
cărbunelui extras din subsolul Văii Jiu-
lui se face in unităţile moderne de la
Petrila, Lupeni şi Coroeşti.
In anii construcţiei socialiste, munici-
piul a cunoscut un puternic avint şi in
domeniul social-cultural ; s-au construit
şi dat in folosinţa minerilor numeroase
locuinţe ; in Petroşani funcţionează un
institut de învăţămînt superior (mine) şi
un teatru de stat.
Oraşul Brad este situat in nord-vestul
judeţului, pe valea Crişului Alb ; la
1 iulie 1972 avea 22 393 locuitori, impre-
unA cu eei 5 692 locuitori ai comunei sub-
urbane Crişcior. In oraş îşi au sediul ad-
ministrativ Intreprinderea minieră Barza.
Intreprinderea de industrie locală şi ex-
ploatare minieră Ţebea, care se ocupA
cu extragerea şi prepararea cărbunE'lui
brun din minele de la ŢebPn şi Mestea-
căn.
Oraşul Călan la 1 1ulie 1972 avea 12 481
_locuitori împreună cu cele 12 l0calităţi
componente. Este un important şi vechi
centru siderurgic (1863) şi al prelucrării'
metalelor, modernizat şi dezvoltat consi-
derabil in anii construcţiei socialiste.
Oraşul Orăştie este situat în partea de
est a judeţului la 27 km de Deva şi
382 km de Bucureşti, pe valea rîului Gră­
diştea, in apropiere de Mureş. Populaţia :
14 679 locuitori (1 iulie 1972). Aid se afll

unităţi ale industriei chimice (coloranţi),
ale industriei lemnului (cherestea), ale in-
dustriei uşoare {blănărle) etc.
Oraşul Simeria este situat pe valea Mu-
reşului, în apropiere de Deva (10 km). Im-
preună cu cele 6 sate aparţinătoare avea
Il 953 de locuitori (1 iulie 1972) ; are uni-
tiiţi ale industriei construcţiilor de maşini
(reparaţii de locomotive şi vagoane), ale
industriei materialelor de construcţii
(prelucrarea marmurei, travertin şi alte
-reci ornamentale), ale industriei uşoare,
ale industriei alimentare (prelucrarea lap-
telui) ; este un important nod de cale fe-
Tată.
Oraşul Haţeg, situat în partea de sud a
jl:deţului, la 44 km de Deva şl 409 km de
Bucureşti, pe valea rîulul Strel, avea
·7 637 de locuitori (1 iulie 1972) ImpreunA
cu cele două sate. In oraş există o uni-
·tate de exploatare a lemnului, o fabrică
de oonserve de legume şi fructe, un com-
-plex de tăiere şi Industrializare a clmll,
o intreprindere agricolă de stat şi o sta-
1iune de maşini agricole.
Comunele judeţului Hunedoara, ca ur-
mare a reliefului muntos, aveau in me-
-die la 1 iulie 1972 o populaţie de numai
3 336 de locuitori, mai mică dec!t media
-pe ţară. Dupl mArime, 12 comune aveau
sub 2 000 de locuitori, 29 intre 2 001-4 000,
15 intre 4 001-7 000 şl numai o comunA
avea peste 7 000 de locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Economia ju-
deţului Hunedoara se caracterizează prin-
tr-o puternică industrie - in special a
ramurilor industriei grele. Unităţile in-
dustriale din judeţ deţin 7,50/0 din fondu-
rile fixe industriale ale ţării. Judeţul
ocupă primul loc pe ţară la producţia de
fontă, oţel, lamlnate, minereu de fier, căr­
bune, cocs metalurgic, locul al doilea
(după municipiul Bucureşti) in ceea ce
priveşte fondurile fixe Industriale şi lo-
cul al treilea (după judeţul Braşov şi mu-
nicipiul Bucureşti) la producţia indus-
trială globală pe locuitor.
Agricultura este mai puţin dezvoltati
~i are un caracter mixt : creşterea anima-
'lelor şi cultivarea cerealelor. Producţia
~geta1:ă reprezintă 42,40fo din producţia
www.cimec.ro
J U D E TU L H U N E D O A R A 307
totală agricolă a judeţului şi lOfo din cea
a ţării, iar producţia animală 57,60fo şi
respectiv 2,10fo. Producţia globală agricoli
a judeţului reprezintă 1,30fo din producţia
globală agricolă a ţării.
Judeţul Hunedoara dispune şi de o re-
ţea ramificată de căl de comunicaţie -
căi ferate, şosele şi drumuri.
INDUSTRIA constituie ramura hotărî­
toare in economia judeţului.
Activitatea industrială a judeţului se
desfăşoară in 49 de intreprinderi, din
care 29 sînt de subordonare republicană,
8 de subordonare locală şi 12 coopera-
tiste.
Prin înfăptuirea, in anii construcţiei
socialiste, a unui amplu program de in-
vestiţii au fost construite şi puse in func-
ţiune importante obiective industriale,
cum sint, de exemplu, Complexul de la-
minoare, Uzina cocsochlmicl, două fa-
brici de aglomerare a minereurilor de
fier, Fabrica de oxigen, Oţellria Siemens
Martin nr. 2 etc. din cadrul Combinatului
siderurgic Hunedoara, Turnătoria de lin-
gotiere şi Uzina de semicocs Cllan, ter-
mocentralele Paroşeni şi Deva, Uzina de
preparare a minereurilor de fier Teliuc,
Uzina de preparare a cărbunelui Coroeşti,
Fabrica de stilpi hldraulicl Vulcan, In-
treprinderea pentru producerea prefabri-
catelor din beton Deva, Intreprinderea
de materiale de construcţii Deva, Uzina
de preparare a minereurilor cuprifere
Deva, noile exploatări miniere de la Li-
vezenl, Paroşenl, DUga, Bărbăţeni, Mes-
teacăn, Teliuc Est, Ghelari Est etc. De
asemenea, multe din capacităţile de pro-
ducţie existente au fost extinse, moder-
nizate.
In 1972, volumul producţiei globale in-
dustriale a fost de nouă orl mal mare
decît in 1950. In perioada 1951-1972 s-a
inregistrat un ritm mediu anual de creş­
tere de 11,50/1• Creşteri mal Importante
au fost obţinute in ultimul cincinal
In ramurile materialelor de construcţii
(144,90fo), energiei electrice (100,00fo), ehi-
miel (95,20/o), construcţiilor de maşini
(57,50fo), metalurgiei neferoase (44,60fo), in-
dustriei alimentare (42,40/o), exploatării şi
prelucrării lemnului (30,10fo).
808 .JUDEŢUL HUNEDOARA

Potenţialul industrial puternic al jude- Metalurgie feroasă împreună cu extrac-

ţului este ilustrat şi de faptul el In 1972
Intreprinderile industriale din judeţ dA-
deau peste 50fo din producţia industriali
a ţării, ceea ce deplşeşte cu 13D/1 produc-
ţi~ globală industriali a RomAniei din
1938.
In prezent se realizează in judeţul Hu-
nedoara producţia pe intreaga ţarA a anu-
lui 1938 in 22 de zile la minereu de fier,
tn 25 de zile la fontă, in 33 la oţel, in
55 la lerninate finite din oţel, In 89 la
ţia cărbunelui dau peste 670fo din volu-
mul producţiei globale industriale a ju-
deţului. In judeţul Hunedoara, in 1971 s-a
produs 90,5Df~ din producţia de cocs me-
talurgic a ţării, 57,80fo din producţia de-
fier, 44,00fo din producţia de fontA,
46,00fo din producţia de oţel, 55,00/1 din
producţia de oţeluri aliate, 44,7Dfo din pro-
ducţia de !aminate finite din oţel, 36,90/e
din producţia de cărbune, 16,3Dfo din pro-
ducţia de energie electrică.

energia electrică şi in 103 zile la cărbune. Industria siderurgică, reprezentată de-

Dezvoltarea industrială a judeţului a Combinatul siderurgic Hunedoara, Uzin ..
insemnat şi imbunătăţirea structurii pe "Victoria"-Călan, Intreprinderea de con-
ramuri şi subramuri. S-a mărit, inde- strucţii siderurgice etc., produce font•
osebi, ponderea ramurilor energiei elec- albă şi cenuşie, oţeluri, !aminate grele,

trice şi termice, metalurgiei feroase, ex- mijlocii şi uşoare, utilaj de turnare pen-
tru oţelării, cilindri de laminor, aglome-
tracţie! minereurilor feroase şi neferoase,
rat feros şi diverse produse turnate din-
construcţiilor de maşini şi materialelor de
fontă. Industria minieră, reprezentată de
construcţii. Centrala cărbunelui Petroşani, Centrala
Participarea principalelor ramuri In- minereurilor neferoase Deva, intreprinde-
dustriale la producţia totalA a judeţului rile miniere Hunedoara şi Barza, extrag
şi a ţării in 1971 se prezenta astfel : cărbune (huilă şi cărbune brun), mine-
reuri de fier, aur, argint, cupru, zinc şir
In prooente faţă de:
plumb. Industria chimică, prin Fabrica·
chimică Orâştie, Fabrica de fibre artifi-
producţia producţia
globolă
ciale "Viscoza"-Lupeni, Uzinele cocsochl--
Ro.muri ale induotriei globali
industriali induotrială mice Hunedoara şi Călan etc., produce-
pe a ramurilor
judeţ pe ţară tananţi, pigmenţi metalici, fire şi fibre ar-
tificiale, antidăunătcri, coc~. semicoca,
Total industrie 100,0 6,0 benzen, toluen, xilen, sulfură de carbon,
din oare: sulf topit, sulfat de mangan etc. Industria-
Combustibil 17,1 17,3 constructoare de maşini, prin Uzina de
-Cărbune 11,9 47,7 reparat material rulant Simeria, Uzloa.
- Cooooobimicl 5,7 91,1
mecanică de utilaj minier Petroşani. ate-·
Metal urgia feroaoă (inclusiv
extracţia minereurilor !eroa- lierele mecanice de la Hunedoara, Criş­
se) 54,1 93,3 cior etc., produce o gamă variată de uti-
:Metalurgia neferoasii. (inclusiv laje, maşini pentru industria metalurgicA.
extracţia miuereurilor nefe-
şi minieră, execută reparaţii de material
roase) 1,3 2,2
Construcţii de maşini şi prelu- rulant. Industria materialelor de con-
orarea metalelor 4,5 0,8 strucţii produce placaje din marmurA,.
Chimie 1,8 0,9 dale mozaicate, mozaic, cărămidă, ţiglA,
Extraoţia minereurilor nemeta-
cahle de teracotă, cărămizi pentru lzolaţil
1ifere şi produse din substan-
ţe abrazive 0,3 6,6
termice, vată minerală etc. (Deva, Bircea-
Materiale de construcţii 2,6 8,8 Mică, Baru). Industria lemnului produce-
Exploatarea şi preluorarea cherestea, lemn de mină, de foc, pentru
lemnului 1,8 1,b celuloză etc. (Orăştie, Hunedoara, Haţeg,.
Confecţii 0,4 0,4
Petroşani). Industria uşoară - blănuri.
Pielărle, hiAnlrie, lnoiUţlminte 0,8 2,0
Alimentarl 5,3 1,8 confecţii din blană, mesade, căciuli, mă­
nuşi etc. (Orăştie). Industria alimentară&

www.cimec.ro

- preparate şi conserve din carne, con-
serve de legume şi fructe, brinzeturi etc.
(Deva, Simeria, Haţeg, Petroşani).
Industria locală, cu cele 118 unităţi, s-a
profilat"mai ales pe producerea materia-
lelor de construcţii, prelucrarea lemnului,
prelucrarea produselor agricole etc. Din
valoarea producţiei globale a judeţului,
in 1971 ea a reprezentat :w,.
Cooperaţia meşteşugArească, cu cele
538 de unităţi, prestează servicii pentru
populaţie, realizează obiecte de artizanat
din lemn, confecţii din piele etc. Produc-
ţia cooperaţie! meşteşugăreşti reprezintă
1,1 Ofo din producţia globalA industrialA a
judeţului.
AGRICULTURA. Suprafaţa agricolA a ju-
deţului la inceputul anului 1972 era de
352 988 ha, reprezentind 2,40fo din supra-
faţa agricolă a ţArii. Cea mai mare parte
a suprafeţei agricole, 70,80/o, este ocupată
de păşuni şi fineţe naturale. Terenurile
ara bile se intind pe 94 809 ha, mal alei
In zona luncllor ce se află de-a lungul
rlurilor Mureş, Strei, Cerna şi Crişul Alb,
precum şi in zona depresiunllor lntra-
montane şi a platourilor mai puţin inalte.
Pe aceste terenuri se cultivA in special
griu, porumb, cartofi şi legume.
In agricultura judeţului sint: 5 intre-
prinderi agricole de stat, 135 de coopera-
tive agricole de producţie, 8 asociaţii
mtercooperatiste, 11 staţiuni de maşini
agricole, o staţiune experimentală.
Agricultura judeţului dispunea la in-
ceputul anului 1972 de : 890 de tractoare,
696 de pluguri pentru tractor, 240 de cul-
tivatoare mecanice, 483 de semlnAtori
mecanice, 385 de combine pentru cereale,
108 maşini de imprlştiat ingrăşăminte,
91 de maşini de stropit şi prAfuit cu trac-
ţiune mecanicii etc. La un tractor fizic
reveneau 107 ha suprafaţA arabilA (in
I.A.S. 57 ha).
ln 1972 au fost obţinute cele mal mari
producţii medii la hectar din istoria ju-
deţului, mai mici însă decit mediile pe
ţară.
Livezile şi pepinierele pomicole (prun!,
meri, nuci) se intind pe o suprafaţă de
aproape 7 545 ha, localizate in special In
www.cimec.ro
oJ U D E Ţ U L B U NE D OAB A 3J9
zonele : Haţeg,Gt!oagiu, Bomoşel ti DJa..
Judeţul Hunedoara produce importante
cantităţi de fructe (prune, nuci, mere etc.).
Creşterea animalelor, favorizată de ln-
tinsele păşuni şi fineţe (70,80fo din supra-
faţa agricolA), constituie ramura de bază
a agriculturii judeţului. Efectivele de ani-
male in ianuarie 1972 erau de : 142 392
de bovine, 100 775 de porcine, 247 580 de
ovine, 1 279 847 de păsări. La 100 ha teren
reveneau 41,3 bovine, 106,3 porcine şi
71,8 ovine şi caprine, densităţi care, cu
excepţia ovinelor, sînt superioare mediei
pe ţară.
In 1971, judeţul a contribuit cu 1,81/1 la
producţia de carne a ţării, cu 2,70fo la cea
de lapte, cu 2,20/o la lînă şi cu 3,3Dfo la
producţia de ouă.
La bovine, cea mal rlspîndită rasA o
constituie pintzgau (45Dfo din total), loca-
lizată in zona de munte (Brad, Haţeg, Pe-
troşani), şi bălţata românească (43Df1 din
total) in zona de şes şi deal (valea Mu-
reşului şi Streiului) ; la porcine - marele
alb ; la ovine - ţurcana şi ţigaia. Intre-
prinderile agricole de stat sint speciali-
zate : Intreprinderea de stat pentru creş­
terea şi ingrăşarea porcilor OrAştie In
creşterea şi ingrlşarea porcilor, I.A.S. Ha-
ţeg în lngrăşarea taurinelor, I.A.S. Sime-
ria In creşterea vacilor de lapte, I.A.S.
Mintia in cultura vegetalelor, iar Intre-
prinderea avicolă Deva In creşterea pA-
sărilor de carne şi ouă.
SILVICULTURA. Fondul forestier se in-
tinde pe 317 000 ha, reprezentind 45.20/o
din suprafaţa totală a judeţului şi 5,00/o
din fondul forestier al ţării. Din supra-
faţa totală a pădurilor, 170/o este ocupată
de răşinoase, 48Dfo de fag, 18Dfo de stejar
şi 170/o de diverse foloase. Anual se ex-
ploateazA din pădurile judeţului circa
1160 000 m 3 de masă lemnoasă produs
principal. Importantele cantităţi de fructe
de pAdure (zmeură, mure etc.), precum şi
ciuperci ce se recoltează se valorificA In
centrele specializate In acest sens. Pentru
refacerea fondului forestier se lmpădu­
resc anual circa 1 600 ha.
VlNATUL ŞI PESCUITUL. Fauna clne-
getică a judeţului este reprezentatA.
:a10 JUDETUL H UN E DO A. R A.
printr-un mare număr de specii, printre
·care : iepurele, vulpea, viezurele, jderul,
ursul, pisica sălbatică, mistreţul, cerbul
lopătar (in apropiere de Haţeg se află un
parc pentru colonizarea cerbului lopătar
-Şl a zimbrului), cerbul carpatin, capra
neagră, lupul, cocoşul de munte, prepe-
_liţa, potirnichea, sitarul, raţa sălba­
tică etc.
Apele de munte sint bogate in păstrivi
şi lipani, iar apele de şes in mreană,
·somn, crap, ştiucă, şalău, biban etc. Pen-
tru repopularea apelor de munte cu păs­
·trăv există două păstrăvării, la Gura
-Zlata şi Gura Lolaia, care produc anual
intre 800 000 şi 1 000 000 de puieţi.
""TRANSPORTURILE. Reţeaua căilor fe-
cate însumează 310 km (cu o densitate de
44,2 km pe 1 000 km2). De la est spre vest
judeţul e străbătut de magistrala fero-
viară Bucureşti-Braşov-Deva-Arad, care
la Simeria se ramifică in sud spre Hu-
-nedoara şi spre Cilan-Petroşanl-Tirgu
..Jiu şi respectiv Simeria-Subcetate-Haţeg­
Sarmizegetusa-Oţelul Roşu. Municipiul
Petroşani este legat de localităţile mlnl-
·-ere Vulcan şi Lupeni printr-o linie de
cale ferată care urmează cursul Jiului de
Vest. In nordul judeţului, de la oraşul
Brad pleacA spre vest linia de cale fe-
rată care il asigură legătura cu Ineu-
Sintana-Arad.
Reţeaua rutieră este formată din 1 857
km de drumuri, din care 396 km moderni-
·zate. Drumurile naţionale au o lungime
de 379 km, din care 325 km modernizate,
iar drumurile de Interes local 1 478 km,
din care 71 modernizate. Traficul de că­
lători auto se desfăşoară pe 102 trase-e,
transportul interurban efectuindu-se pe
trasee ca : Deva-Cluj, Deva-Tfrgu Mureş,
Deva-Reşlţa, Deva-Timişoara, Deva-Lu-
goj, Deva-Sibiu etc.
Municipiul Deva dispune de un aero-
port prin care se face legătura aeriană
cu capitala ţării, precum şl cu alte oraşe.
COMERŢUL. In judeţ îşi desfăşoară ac-
tivitatea un număr de 1855 de unităţi co-
merciale (cu o suprafaţă comercială utilă
tie peste 157 !i83 m 2), din care l 465 de
desfacere cu amănuntul şi 390 de allmenta-
www.cimec.ro
ţie publică. Din volumul vtnzirllor pe
ţară, judeţul reprezintă 30fo, desfăcindu-se
anual produse In medie pe locuitor in va-
loare de 5 945 lei. Faţă de 1965, volumul
desfacerii de mărfuri a crescut in 1971
cu 47,00f 0, creşteri mai mari s-au Inre-
gistrat la produse nealimentare şi la all-
mentaţia publică.
Centrele muncitoreşti ale judeţului, şi
indeosebi Valea Jiului, constituie o piaţă
de desfacere pentru produsele agroali-
mentare din Ţara Haţegului, zona subcar-
patică a Olteniei, sau pentru produsele
timpurii ale legumicultorilor din judeţul
.-.rad.
Judeţul este cunoscut pentru unele pro-
duse specifice, a căror desfacere se reali-
zează in special in pieţe, oboare şi tir-
guri. O largă răspîndire o au articolele
de olărie din lut şl articolele din lemn,
ulcioarele din lut, doniţele, ciuberele, şin­
drila, spetele pentru războaie de ţesut,
ţesăturile din lină cu specific local şl
altele, valorificate in tîrgurile şi pieţele
din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.
Sint cunoscute, de asemenea, articolele de
cojocirle cu motive naţionale de la Orăş­
tie şl Dobra.
INVATAMINT, CULTURA ŞI ARTA. Pe
meleagurile hunedorene existi tradiţii
remarcabile ale culturii poporului român.
La Orăştie a apărut In 1582 una dintre
primele şi importantele traduceri tn
limba română : "Palia de la Orăştie". O
adevărată Inflorire a culturii şl artei s-a
realizat însă in anii puterii populare.
In anul şcolar 1972/1973, reţeaua unită­
ţilor de invăţămfnt era formati din: 203
grădiniţe cu 11 344 de copil înscrişi şi 439 de
educatoare ; 502 şcoli generale, din care
18 licee de cultură generală, cu 72 185 de
elevi şi 3 246 cadre didactice, 10 licee de
spedalitate (6 industriale - 3 miniere,
1 energetic, 1 metalurgic, 1 de construc-
ţii -, 1 agricol, 1 economic, 1 pedagogic
şi 1 de artă) cu 4 106 elevi şi 248 cadre
didactice ; 12 şcoli profesionale cu 5 921
de elevi şi 513 cadre didactice, 8 şcoli de
maiştri cu 515 elevi. 2 811 elevi se call-
fică in diverse meseril prin ucenicie la
locul de muncă.

La Deva, Hunedoara şi Petroşani func-
ţionează şcoli generale de artă, iar la
Deva şi Petroşani şcoli sportive.
Institutul de invăţAmint superior din
Petroşani cuprinde 1 009 studenţi şi 100 de
cadre universitare. Din 1968, pe lîngă Insti-
tutul de mine Petroşani funcţionează 3 sec-
ţii de subingineri (exploatări miniere, to-
pografie minieră şi electromecanică mi-
nieră) cu învăţămînt de zi şi 'două secţii
(exploatări miniere şi electromecanicA
minieră) cu învăţămînt de zi şi seral. De
asemenea, la Hunedoara funcţionează un
institut care pregăteşte subingineri pen-
tru furnale, oţelării, prelucrări plastice şi
tratamente termice, electromecanică me-
talurgieă. Are 635 de studenţi şi 74 de
cadre didactice.
Pe teritoriul judeţului Hunedoara, la
Petroşani, există o staţie de cercetări
pentru securitate minieră, unică de acest
fel in ţară, care cercetează, elaboreazA
studii, norme, instrucţiuni in domeniul
mineritului, Staţiunea experimentală
complexă - Geoagiu, care efectueazA cer-
cetări în cultura plantelor de cimp, po-
micultură, plante furajere, precum şi
Staţiunea experimentală silvică - Sime-
ria, care se ocupă de cercetări în dome-
niul silviculturii, unde activează 238 de
cadre de specialitate.
In judeţ functioneazA 6 case orăşeneşti
de cultură, 2 case de cultură ale sindica-
telor (Hunedoara, Petroşani), 65 de că­
mine culturale comunale şi 235 filiale să­
teşti, 217 biblioteci publice cu peste
1 303 650 de volume şi 212 cinematografe.
In cadrul unităţilor culturale îşi desfă­
şoară activitatea peste 570 de formaţii ar-
tistice, din care : 40 de coruri, 81 de echipe
de dansuri şi balet, 50 de echipe de teatru,
55 de brigăzi artistice de agitaţie, 26 de
orchestre de muzică populară şi uşoară,
16 fanfare, 7 grupuri folclorice, 9 forma-
ţii de fiueraşi etc., în care sint cuprinşi
peste 11 000 de artişti. La Deva, Petro-
şani, Hunedoara, Orăştie, Brad, pe lîngă
casele de cultură şi cluburile muncito-
reşti funcţionează cercuri literare, iar la
Lupeni şi Hunedoara, Brad şi Orăştie
cercuri de amatori de artă plastică.
www.cimec.ro
oll1 D E Ţ l1 L B l1 N E D O AR A 31)
La viaţa artistică a judeţului işi aduc
contribuţia şicele trei colective artis--
tice profesioniste : Teatrul de stat "Valea
Jiului" din Petroşani şi Teatrul de stat de
estradă din Deva, care în 1972 au impli-
nit 24 şi respectiv 14 ani de la înfiinţare,_
iar din 1970 îşi desfăşoară activitatea
Ansamblul artistic "Haţegana" din Hune-
doara.
Pentru informarea cetăţenilor, în jude-
ţul Hunedoara apar publicaţiile : "Drumul
socialismului" la Deva, organ al Comite-
tului judeţean al P.C.R. şi al Consiliului
popular judeţean, "Steagul roşu" la Pe-
troşani, "Flacăra" la Hunedoara şi "Mun-
citorul minier" la Barza.
Obiceiuri străvechi s-au păstrat şi s-au
transmis din generaţie în generaţie şi in
judeţul Hunedoara. "Nedeile", ca sărbă­
tori de masă ale ospeţiei şi belşugului,
sînt prilejuri de cîntece, joc şi veselie în
aer liber. La ivirea florilor roşii ale ar-
borelui Tulipan (care-i monument al
naturii din judeţ), locuitorii din Ani-
noasa, Livezeni, Dilja, Dealu Babii etc.
organizează renumitele petreceri in jurul
arborelui. Deosebit de pitoreşti şi încîn-
tătoare sînt originalele costume ale pă­
durenilor din Munţii Poiana Ruscăi, cu
culori vii, broboadele albe brodate, cele
două fote, de obicei negre, salbele. In
aceste părţi se poartă brîie ţesute şi cu-
sute cu mărgele, pieptare măiestrit lu-
crate.
Pe meleagurile judeţului Hunedoara
s-au născut ori şi-au desfăşurat o bună
parte din activitatea lor Nicolaie Olahus.
reprezentant de seamă al umanismului ;
Ioan Budai-Deleanu (născut in satul Cig-
mău, probabil in 1760). scriitor de seamă
al Şcolii ardelene ; cei trei Densuşianu
(Nicolaie, Aron şi Ovid), originari din sa-
tul Densuş ; pionierul aviaţiei româneşti
Aurel Vlaicu (născut in 1882 la Binţinţi,
sat care-i poartă azi numele) ; dr. Petru
Groza (născut in comuna BA.cia in 1884,
decedat in 1958), patriot de seamA, emi-
nent om politic şi de stat.
Monumente is!orice : cetăţile dacice din
Munţii brăştiei (Costeşti, Blidaru, Piatra
Roşie) şi Cetatea de scaun a regilor da::i
812 JUDE'J'UL HUNEDOARA

1. Instalaţla de preparare a mlnereurl-

lor - Telluc
2. Interior la unul din lamlnoarele
C.S.H.
3. La Intrarea In mina Lupeni
4. Combinatul slderurgtc Hunedoara
5. Termocentrala Paroşeni
6. Termocentrala "Mintta• - Deva
7. Deva - vedere generali
8. Statuia lui Decebal - Deva
9. Hotelul .,Deva"
10. Noul oraş Vulcan
4
11. Casa de cultură Petroşani
12. Turme de oi tn Ţara Haţegulut
5

6 7

www.cimec.ro
 J U D E TU L H U N ED OAB A ::; 13

10

www.cimec.ro
::S14 JUDETUL HUNEDOARA
- Sarmizegetusa- de la Grădiştea Mun-
-<:elului ; Castelul de la Hunedoara (con-
·"Struit in secolul al XIII-lea) ; Cetatea De-
vei ; gorunul lui Horia ; mormintul lui
-Avram Iancu din satul Ţebea ş.a.
Muzee : Muzeul judeţean de arheologie
·neva, care deţine un valoros documentar
\privind dezvoltarea societăţii pe terito-
riul judeţului din cele mai vechi timpuri
şi pma astăzi ; Muzeul de arheologie
·Sarmizegetusa ; Muzeul mineritului de la
~Petroşani ; Muzeul etnografic Orăştie şi
Muzeul memorial din comuna Aurel
'Vlaicu, dedicat renumitului aviator ; cas-
telul Corvinilor, declarat muzeu ; Parcul
· dendrologic din Simeria, cu regim de mu-
~eu, etc.
SANATATEA PUBLICA. La sfîrşitul
·anului 1971, reţeaua unităţilor sanitare
-cuprindea : 19 spitale, 2 sanatorii T.B.C.,
103 circumscripţii medico-sanitare, 30
•de dispensare de intreprindere, 12 policli-
nici, 11 case de naşteri şi 50 de farmacil.
'"Toate unităţile sanitare din judeţ dispun
•de 5 568 de paturi (din care aproape
·1 400 in mediul rural), revenind 11,0 pa-
·turi la 1 000 de locuitori. In judeţ acti-
'Vează 750 medici, 140 de farmaci.şti şi
·4 186 de cadre cu pregătire sanitară me-
·die şi elementară. La un medic revin tn
·prezent 680 locuitori, faţă de 2 900 clţi
reveneau in anul 1938.
'EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ca-
·drul judeţului îşi desfăşoară activitateil.
146 de asociaţii sportive, cu 471 de secţii
afiliate la federaţiile de specialitate, un
<Club sportiv la Hunedoara şi două şcoli
-sportive. Există aproape 6 600 de sportivi
·.JegitLmaţi. Echipele "Jiul" -Petroşani la
•fotbal, "Ştiinţa" -Petroşani la rugbi şi
"Constructorul" -Hunedoara la tenis de
·t:imp activează in categoriile divizio-
nare A ; 10 echipe - in categoriile divi-
zionare B (din care : 2 la rugbi, 2 la bas-
chet, 2 la volei, 1 la handbal, 1 la fotbal) ;
~ e~hipe - in categoriile divlzlonare C.
Baza sportivă este reprezentată prin :
fr1 de terenuri de fotbal, din care 9 cu
·pistă de atletism, 107 terenuri de volei,
21 de terenuri de baschet, 58 de terenuri
ode ·hantlbal, ·8 tel'enuri de tenis, 20 de săli
www.cimec.ro
de gimnastică, 8 bazine de inot, un poli-
gon de tir etc.
TURISMUL. Judeţul Hunedoara, cu nu-
meroasele sale monumente istorice şi na-
turale, cu piscuri ce depăşesc 2 000 m, cu
peşteri şi lacuri alpine, se situează prin-
tre zonele turistice de mare importanţă
ale patriei. Monumente ale naturii :
Parcul naţional din masivul Retezat ;
Parcul dendrologic din Simeria (cu ar-
bori exotici, unii din ei rari şi chiar
unici) ; pădurea cu hibrizi de stejar Be-
jan (Deva) etc. ; grădina zoologică de la
Haţeg şi rezervaţia de zimbri ; peşterile
Cioclovina, Ponor, Tecuri. In Munţii Re-
tezat se pot vedea piscurile Peleaga
(2 511 m),Vîrful Mare şi Păp~ (2 506 m),
Retezatul (2 484 m) etc. Demne de vizitat
sint şi iezerele, urme ale unor gheţari :
Bucura, Zănoaga, Galeşu, Păpuşa, Ge-
menele etc. ; cascadele Galeşu, Borăscu
Mare ; cabanele "Baleia", "Buta", "Gura-
Zlata", "Gura Apei", "Pietrele", ca şi ce-
lelalte cabane din munţii Parîngului,
Orăştie!, din Valea Jiului, de la Deva.
Puncte de mare interes turistic reprezintă
şi monumentele istorice, muzeele din ju-
deţ ; la acestea se adaugă oraşele, satele,
centrele industriale, cu numeroase obiec-
tive industriale, edificii publice, care, pe
lîngă importanţa lor economică-socială şi
culturală, au şi o deosebită valoare tu-
ristică.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Jude-
ţul Hunedoara va cunoaşte şi in viitor o
puternică dezvoltare. Accentul principal
se va pune in continuare pe sporirea
potenţialului industriei grele, pe mărirea
volumului producţiei şi diversificarea ga-
mei de sortimente, pe valorificarea supe-
rioară a bogăţiilor naturale şi sporirea
eficienţei economice.
In cinclnalul actual sint alocate fonduri
importante de Investiţii pentru dezvol-
tarea economică şi social-culturalA a ju-
deţului. Volumul total al investitiilor din
fondurile statului este cu aproape o ju-
mătate de miliard de lei mal mare decit
în cincinalul precedent. Prin punerea In
funcţiune a noi obiective Industriale ~tl
prin dezvoltarea celor existente, lnzes-
 J U DE TU L H U N E DO AR A al-)

trarea tehnică a muncii în Industrie va termoelectrică de 12 MW, o uzină cocso-

creşte simţitor. In 1975 vor fi cu aproape
30°/o mai multe fonduri fixe decit in 1970
pentru fiecare salariat ocupat in Industrie,
ceea ce creează premise pentru o creştere
substanţială a productivităţii muncii şi a
altor indicatori al eficienţei economice.
Productivitatea muncii va fi in 1975 cu
17,40/o mal mare dectt in 1970, iar bene-
ficiile vor spori de aproape 3 ori, cheltu-
ielile necesare pentru fabricarea unul vo-
lum de producţie de 1 000 de lei vor scă­
dea cu 62 de lei, din care 50 de lei pe
seama reducerii cheltuielilor materiale.
Sporul de producţie de peste 4 miliarde
de lei se va obţine tn proporţie de 70°/o
pe seama creşterii productivitAtii muncii.
Pe aceastA. bazA in 1975 volumul pro-
ducţiei industriale va creşte cu 260fo faţA
de 1970. Se va produce cu 550fo mai multA.
energie electricA., cu 420fo mal mult cAr-
bune, cu 34•/o mal multA. fontă, cu 130fo
mai mult oţel, cu 90fo mal multe lami-
nate, cu 610fo mai multe prefabricate din
beton, cu 66•/o mal mult lapte şi produse
din lapte, Iar producţia de carne se va
dubla.
In cincinalul 1971-1975 din fondurile
chimică, o de cUindrl şi o fa-.
turnătorle
brică de ipsos la CAlan, o fabrică de-
ţesături de mătase la Deva, o fabrici de·
textile neţesute la Petroşani, o fabrică de-
var şi ciment la Chi.şcădaga, o fabrică de
produse ceramice la Lupeni. Se vor mări
şi moderniza unele capacităţi de produc-
ţie : minele din Valea Jiului, Fabrica.
,.Viseaza" din Lupeni etc. Se va termina
construcţia liniei ferate Deva-Brad, elec-
trificarea liniei ferate Filiaşi-Simeria­
Mintia şi se va construi o pistă betonatlo
pentru aeroportul Deva. Tot in acest
cincinal va incepe construcţia hidrocen-
tralei de 400 MW pe Riul Mare, se vor
da in folosinţă populaţiei din fondurile-
statului 20 000 de apartamente.
In agriculturA se va extinde creşterea
animalelor in sistem industrial. Din fon-
durile statului se vor construi mai multe
ferme de vaci cu o capacitate de peste
4 600 de capete, un complex de porci la
Orăştie cu 60 000 de locuri ; se va ame-
naja o plantaţie de hamei pe o suprafaţA
de circa 500 ha ; vor fi lrigate insem-
nate suprafeţe arabile ; se va extinde
spaţiul de producţie al serelor ; va creşte­

de investiţii destinate judeţului Hune- numărul maşinilor şi utUajulul agricol.

doara se vor construi şi pune in func- In domeniul edilitar-gospodăresc şi so-

ţiune noi obiective economice şi social- cial-cultural se vor extinde retelele de
culturale, printre care amintim : fuma- apă în oraşe, reţelele de termoflcare, se-

lui nr. 9 de 1 000 m3, o bandA. de aglo- vor construi noi săli de cl'asă, creşe şi
merare a minereurilor de fier şi un la- grădiniţe de copii, se vor electriflca nor

minor de sirmA la Hunedoara, o centralA sate şi construi noi blocuri.

IUDETUL HUNEDOARA

cu reşedinţa ln municipiul Deva

MUDiclpU : 3. Oraşe : 9. Localltlţl componente ale municipiilor şi ale waşeror·: 28' aomune :· 51
(din care, truburbane : 8). Sate : U' (din care, apartin oraşelor : 31.).
A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL DE V A. LocalltAţi componente ale munlclplulw: 1. D lE. V A ; 2. Slntuhalm,

Sate ce aparţin municlpluluJ : 1. Arch!a ; 2. Blrcea MicA ; 3. Crlstur. Comune suburbane :
1. comuna ClR.Jl'fl. Sate componente ale comunei suburbane : 1. C!R.JTfl ; 2, Almaşu sec :
1. Cbergheş ; 1. COZ1a ; s. PopeşU.
II. MUNICIPIUL BUN B DO ABA. LoeaUtlţl componente ale municipiului : 1. B•U N B•
D o A B A ; 2. RAclşUa. Bate ee aparţin munlcipluluJ : 1. ao, ; :a. Groş ; a. HAl;c1n ; t. Peşttşu
Mare. Comune truburbane : 1. Comuna GHELARI. Sate componente ale comunei suburbane :
1. GBJCLARI ; 1. GovAJdia : 3. Plop ; 4. 1\ud.a. 2. Comuna TEl.Jl1C111' INFERIOR Sate corn ..

www.cimec.ro
~16 JUDEŢUL HUNEDOABA

ponente ale comunei suburbane : 1. TELIUCU INFERIOR ; 2. CinclŞ-Cerna ; 3. Izvoarele ;

4. Tellucu Superior.

W. MUNICIPIUL P E T B O Ş AN l, LocalitAţl. componente ale municipiului : 1. PE T B 0·

ŞA N 1 l 2. DDja Mare ; 3. DDJa MicA ; "· Peştera ; s. SlAtinioara. Comune suburbane : 1. Co-
muna ANINOASA. sate componente ale comunei suburbane : 1. ANINOASA : 2. Iscroni.
2. Comuna BANIŢA. Sate componente ale comunei suburbane: 1. BANITA: 2. Crivadia;
3. Merişor.
Oraşe ce aparţin municipiulul : 1. Oraf111 LUP B N L
z. Oraşul P E T B 1 LA. LocalltAţl. componente ale oraşului : 1. PE T B 1 LA ; 2. Clmpa ;
3. Jleţ : 4. Răscoala ; 1, Tlrlci.
3.Oraşul V B 1 c A N L LocalltAţl. componente ale oraşului : 1. V B 1 C A N 1 l 2. Clmpu lui
Neag : 3. Valea de Brazi.
1. OraşUl V U L cA N, LocalltAţi componente ale oraşului : 1. V V L C AN ; 2. Dealu Babl1 ;
3. Jlu·Paroşeni.

'8. ORAŞE

L Oraşul
B BA D. Sate ce aparţin oraşului : 1. MesteacAn ; 2. Potlnganl ; 3. Ruda-Brad ; 4. TArA-
ţel
; 5. Valea aradului. Comune suburbane : 1. Comuna CRIŞCIOR. Sate componente ale
comunei suburbane : 1. CRIŞCIOR ; 2. Barza ; 3. Valea Arsului ; 4. Zdrapţl.
2. Oraşul CAL AN. LocalltAţ! componente ale oraşului : L CAL AN ; 2. Strelslngeorgiu.
sate ce aparţin oraşului : 1. Battz ; 2. CA.lanu Mic ; 3. Grid : 4. NAdAştia de Jos : 5. NAdăştia
de sus : s. Ohaba Streiului ; 7. Sincrai ; a. Stntlmlria de PiatrA ; 9. Strel ; 10. Strei·Slcel :
11. Valea stngeorgiului.
3, Oraşul B A Ţ E G. LocalltAţi componente ale oraşului : 1. BA Ţ E G ; 2. Nllaţvad. Sate
ce aparţin oraşului : 1. Sllvaşu de Jos ; 2. SUvaşu de Sua.
4, Oraşul OB A Ş T 1 E.
5, Oraşul s1ME
B I A, sate ce aparţin oraşului : 1. Blrcea Mare ; 2. ClrpiDiş ; 3. Slmerla
Veche ; 4. Slntandrel ; 5. ŞAuleşU ; 8. Uroi.

"OC. CO MUNB

1, Comuna BAIA DE CRIŞ. Satele componente : 1. BAIA DE CRIŞ : 2. Baldovln ; 3. CAracl ;

4. CărAstAu ; 5. Lunea ; 8, Rişca ; 7, Rlşcul1ţa ; 8. Ţebea ; 9. VAleni. 2. Comuna BALŞA. Satele
componente : 1. BALŞA ; 2. Almaşu Mic de Munte ; 3, Ardeu : 4. Buneştl ; 5. Galbina ; 8. Mada ;
7. Oprişeştl ; 8, Poiana ; 8. Poienita ; 10, Roşi& ; 11. Stlulnl ; 12. Techereu ; 13. Vlllşoara ;
14. Voia. 3, Comuna BARU. Satele componente : 1. BARU ; 2. Llvadia ; 3. Petros ; 4. Valea
Lupulul. 4. Comuna BACIA. satele componente : 1. BACIA ; 2. Petrenl : 3, Timpa ; 4. Totla.
5, Comuna BAIŢA. Satele componente : 1. BAIŢA ; 2. Barbura ; 3. CAinelu de Sus ; 4, CrAclu·
neştl ; 5. Flzeş : 8, Hlrţlgani ; 7. Lunea : 8. Ormindea ; 9. Peştera : 10. Slllşte : 11. Trestia.
'· Comuna BATRINA. Satele componente : 1. BATRINA; 2. Faţa Roşie; 3. Piatra; 4. Răch1-
ţaua. 7, Comuna BERIV. Satele componente : 1. BERIU : 2. Căstlu ; 3. Cuculş ; 4. Măgurenl ;
5. Orăştloara de Jos ; 6. Poieni ; 7, Sereca ; 8, Slblşel. 8. Comuna BLAJENI. Satele compo-
nente : 1. BLAJENI : 2. Blăjeni-Vulcan ; 3. Crlş ; 4. Dragu-Brad ; 5. Groşuri ; 6. Plai ; 7. Reţ ;
·a. SAlAtruc. 9. comuna BOŞOROD. Satele componente : \, BOŞOROD ; 2. Alun : 3. Bobaia :
t. Chltld ; 5. Cloclovlna ; 6. Luncani : 7. Prihodlşte ; 8. Urslci ; 8. Tlrsa. 10. Comuna BRA·
NIŞCA. Satele componente : 1. BRANIŞCA ; 2. Boz ; 3. BArAştl1 Illel ; 4. Căbeştl ; 5. Glalacuta ;
·6. Furcşoara; 7. Bovina; a. Tlrnava; 8. TlrnAvlţa. 11. Comuna BRETEA ROMANA. Satele
componente : 1. BRETEA ROMANA ; 2. BAţAlar ; 3. Bercu ; t. Bretea Strelului ; 5. Covragiu ;
6. Glnţaga ; 7. MAceu ; 8. Ocolişu Mare ; 8. Plopi ; 10. Ruşi ; 11. VDcele ; 12. Vllcelele Bune ;
u. vnceluţa. 12. Comuna BUCEŞ. Satele componente: 1. BUCEŞ: 2. Buceş-Vulcan : 3. După
•PiatrA ; 4. Grohoţele ; 5. Mlhăileni ; 6, Stlnlja ; 7. Tarniţa, 13. Comuna BUCUREŞCI. Satele
componente : 1. BUCUREŞCI ; 2. Curechiu ; 3. Merişor ; 4. Rov1na ; 5. Şesuri. 14. Comuna
BULZEŞTll DE SUS. Satele componente : 1. BULZEŞTll DE SUS ; 2. Bulzeştli de Jos ;
'3. Glurgeştl ; 4. Grohot ; 11. PAul~ ; 8. Ruaettl ; 7. StAnculeştl ; B. Tlcera : 9. Tomnatec.
15. comuna BUNILA. Satele componente: 1. BUNILA; 2. Alun: 3. cerni.şoara Florese; 4. Po-
Ienita Volnll ; 5. Vadu Dobril, 18, Comuna BUBJUC. satele componente : 1. BUBJUC ; 2. BrA-
;c!.Aţel ; 3. Glodghileştl ; 4. P~ ; 11. TAtArA.ştl ; a. Tlsa. 17, Comuna CERBAL. satel:e com-
ponente : 1. CERBAL ; 2. ArlnieO ; 3. Feregl ; 4. Merişoru de Munte ; 5. Poleniţa TomJ1 ;
t5. Poiana RAchiţeW ; 7, Socet ; a. Ulm. 18. Comuna CERTEJU DE SUS. Satele componente :

www.cimec.ro
 .J U D 11: T U L B U NE D O ABA 317

1. CERTEJU DE SUS ; 2. BOCfll Mare ; 3. Bocşa Miel ; t. Hondol ; 5. MAgura-TopUţa ; 8. Nojag ;

V. SAcArlmb : 8. TopUţa Mureşului ; e. VArmata. 11. comuna DENSUŞ. Satele componente :
1. DENSUŞ ; 2. Criva : 3. HAţ&cel ; t. Peşteana ; s. Peşteniţa : 8. Poieni ; '1. Ştel. zo. comuna
DOBRA. Satele componente : 1. DOBRA ; 2. Abucea : 3. Bujoru ; t. FAgeţel ; s. LApuşnic ;
8. MlhAieştl ; '1. Panc ; 8. Panc-SAUşte ; 8. RAduleştl ; 10. Roşcani ; 11. StJnceştl ; 12. Stln-
oceştl Ohaba ; 13. Stretea. 21. Comuna GEOAGIU. Satele componente: 1. GEOAGIU; 2. Aurel
Vlalcu ; 3. BAclla ; 4. Bozeş ; 5. ClgmAu ; 8. Gelmar ; '1. Geoaglu-BAI ; 8. Homorod ; 9. Mer-
mezeu-VAlenl; 10. Renghet; 11. VAleni. 22. comuna GURASADA. Satele componente: 1. GURA-
SADA ; 2. Bolu de Jos ; 3. Bolu de Sus ; t. CArmAzAneşU ; 5. Cimpuri de Sus ; 8. ctmpuri-
Surduc ; 7. DAnuleştl ; 8. Gothatea ; 8. Runcşor ; 10. UUeş ; 11. Vlca. 23, comuna HARAU.
Satele componente : 1. HARAU ; 2. Banpotoc ; 3. BlrsAu ; 4. ChlmlndJa. 24. comuna n.IA.
Satele componente : 1. n.IA ; 2. Bacea ; 3. Bretea MureşanA ; 4. Brlznic ; 5. Culeş ; 8. DumbrA-
v:lţa ; 7. SAcAmaş ; 8. Sirbi ; 9. Valea LungA. 25. Comuna LAPUGIU DE JOS. Satele compo-
~:~ente : 1. LAPUGIU DE JOS ; 2. Baştea ; 3. COseştl ; 4. Flntoat ; 11. Gr!nd ; 8. Holdea ; '1. LA-
puglu de Sus ; 8. LAsAu ; 9. Ohaba ; 10. Telu. 16. comuna LELESE. Satele componente : 1. LE-
LESE ; 2. Cerişor ; 3. Runcu Mare ; 4. Sohodol. 21, Comuna LUNCA CERNII DE Jos. Satele
componente : 1. LUNCA CERNn DE JOS ; 2. Clumlţa; 3. Flntlna; 4. Gura Bordului; 5. Lunea
·CernU de sus ; 6. Meria ; 7. Negoiu ; 8. Valea BabU. 28. Comuna LUNCOIU DE JOS. Satele
componente : 1. LUNCOIU DE JOS ; 2. Dudeştl ; 3. Luncolu de sus ; 4. Podele ; 5. StejArel
111. Comuna MARTINEŞTI. Satele componente : 1. MARTINEŞTI ; 2. Dineu Mare ; 3. Dineu Mic ;
4. JeledJnţl ; 5. Măgura ; 8. TAmAşasa ; '1. Turmaş. 30, Comuna ORAŞTIOARA DE sus. Satele
componente : 1. ORAŞTIOARA DE sus ; 2. Bucium ; 3. Costeştl ; 4. coateşti-Deal ; 5. GrA-
dlştea. de Munte ; 6. Ludeşt11 de Jos ; 7. Ludeştll de Sus ; a. Ocollşu Mic. 31, Comuna PES-
TIŞU MIC. Satele componente : 1. PESTIŞU MIC ; 2. Almaşu Mic ; 3. ClulpAz ; 4. CUtln ;
$. Dumbrava ; 6. Josani ; 7. MAnerAu ; 8. Nandru : 8. Valea Nandrulul. 32. comuna PUI. sa-
tele componente : 1. PUI ; 2. BA!eştl ; 3. Federi ; 4. F!zeştl ; 5. Galaţi. : 6. Hoblţa : 7. Ohaba-
Ponor ; 8. Ponor ; 9. Riu Bărbat ; 10. Ruşor : 11. Şerel ; 12. Urie. 33, comuna RAPOLTU MARE.
Satele componente : 1. RAPOLTU MARE ; 2. Bobtlna ; 3. Bolu ; t. Folt ; s. Rapolţel. 34. Co-
muna RACHITOVA. Satele componente: 1. RACHITOVA; 2. Bo!ţa; 3. Clula Mare; 4. Clula
MicA ; 5. Goteştl ; 8. MesteacAn ; 7. VAlloara. 35. comuna RIBI'fA. Satele componente : 1. RI-
BIŢA ; 2. Crişan ; 3. Dumbrava de Jos ; 4. Dumbrava de Sus ; s. R1blcloara ; 8. UlbAreştl.
:Sti, Comuna RIU DE MORI. Satele componente : 1. RlU DE MORI ; 2. Brazi ; 3. Clopotlva ;
4. Ohaba-Siblşel ; 5. Ostrov ; 6. Ostrovel ; 7. Ostrovu Mic : 8. Slblşel ; 9. Suseni ; 10. Unctuc :
u. Valea Dtljll. 37. Comuna ROMOS. Satele componente: 1. ROMOS: 2. Clungu Mare :
~. P!.şchlnţl : 4. Romoşel : 5. Valdel. 38. comuna SARMIZEGETUSA. Satele componente :
1. SARMIZEGETUSA ; 2. Breazova ; 3. Hob!ţa-GrAdJşte ; 4. PA.uclneştl : 5. Zelcani. 39. Co-
muna SALX"ŞU DE SUS. Satele componente : 1. SALAŞU DE SUS : 2. Coroleştl ; 3. MAlA!eştl ;
1. Nucşoara ; 5. Ohaba de sub PiatrA ; 8. Paroş : 7. Peştera : 8. Riu Alb : 8. Riu Mic : 10. SA-
Iaşu de Jos; 11. ZAvol. 40. Comuna SINTAMARIA-ORLEA. Satele componente: 1. SINTA-
MARIA-ORLEA : 2. Balomlr ; 3. BArAştli Haţegului : 4. Buclum-Orlea : 5. Clopela : 8. SA.cel :
'1. Slnpetru ; 8. Subcetate ; 9. Vadu. tt. Comuna ŞOIMUŞ. Satele componente : 1. ŞOIMUŞ ;
'1. BAlata ; 3. Boholt ; 4. Bejan ; 5. Bejan-TlrnAv:lţa ; 6. CAinelu de Jos ; 7. ChlşcAdaga : 8. For-
nlldla ; 9. PAuUş : 10. SuUghete. 42. Comuna TOMEŞTI. Satele componente : 1. TOMEŞTI :
2. Dobroţ ; 3. Leauţ : 4. Uvada ; 5. Oblrşa : 8. Ştela : 7. Tluleştl ; 8. Valea Mare de Criş.
IJ3, Comuna TOPLI'fA. Satele componente: 1. TOPLI'fA; 2. CurpenU Sllvaşulul ; 3. Dealu
Mic : 4. Dăblca ; 5. Goleş ; 6. HAşdAu : 7. Mosoru : 8. VAlari. 44. Comuna TOTEŞTI. Satele
componente : 1. TOTEŞTI ; 2. Clrneştl : 3. Copac! : 4. PăcUşa : 5. Reea. 45. Comuna TURDAŞ.
Satele componente : 1. TURDAŞ : 2. Pricaz : 3. Rlpaş ; t. Spini. 46. Comuna UNIREA. Satele
componente : 1. UNIREA : 2. Crăgulş: 3. FărcădJn ; t. Uvezl: 5. Tuştea. 47. Comuna VAŢA
DE JOS. Satele componente: 1. VAŢA DE JOS: 2. Basarabasa: 3. B1rtln: t. Brotuna: 5. CăzA­
neştl ; 6. Clunganl ; 7. Oclu : 8. Oclşor ; 8. PrAvlleni ; 10. PrlhodJşte ; U, TAtArAştll de Criş ; 12.
Tlrnava de Crlş: 13. Vaţa de sus. 48. Comuna VALIŞOARA. Satele componente: 1. VALIŞOARA:
2. Dealu Mare ; 3. SAUştloara : 4. Stoleneasa. 49, Comuna VEŢEL. Satele componente : 1. VEŢEL :
z. Boia Blrzll : 3. BreteUn : 4. CA.ol : 5. Herepela : 8. Leşnic ; 7. Mlntla ; 8. Muncelu Mare ;
1. Muncelu Mic: 10. Runcu Mic. 50. Comuna VORTA. Satele componente: 1. Vorţa: 2. Cer-
teju de Jos : 3. COaja : t. Dwneştl ; s. Luncşoara ; 8. Valea Poieni! ; '1. Vlsca. 51. Comuna
ZAM. satele componente : 1. ZAM ; 2. AlmAşel : a. Almaş-Sillşte : 4. Brlfeu ; 5. Cerbla :
t. Deleni ; 7. GodJneştl ; a. MlcAneştl ; 11. Po1Aneşt1 ; 10. Pojoga ; 11. Sllclva ; 12. TAmAşeştl ;
U. Valea.

La definitivarea textului au colaborat: Bujor Vulcu, Stef Zevedei.

www.cimec.ro
JUDEŢUL IALOMITA
'
AŞEZAREA· GEOGRAFICA. Situat in
partea de sud-est a ţării, judeţul Ialomiţa
cuprinde % din mAnoasa cîmpie a BărA­
ganulul. In nord se inveclnează cu jude-
ţele Brăila şi Buzău, la vest cu judeţul
Ilfov şi la sud-est cu judeţul Constanta.
La sud Dunărea formează graniţa de stat
aR. S. RomAnia cuR. P. Bulgaria.
Suprafaţa judeţului este de 6 211 km2,
reprezentind 2,60/o din teritoriul ţării.
RELIEFUL. Judeţul fiind situat tn Biirii-
ganul de sud, relieful prezintă uşoare de-
nivelări formate de terasele fluviului
Dunărea, ale riului Ialomiţa, precum şl
ale văilor Mostlştea, Mataragiul, Argova,
Fundata, Schlauca şl altele. Pe cursul In-
ferior al Ialomiţei, pe partea dreaptă, in
dreptul localltiiţilor Cosimbeşti, Mărcu­
leştl, Sudiţi şl Siiveni se remarcă pre-
zenţa unor dune de nisip neconsolidate.
In general relieful nu prezintA mari di-
ferenţe de nivel, cele mal joase forme de
microrelief fiind terenurile din Lunea Du-
nArii, fosta Baltii a Căliiraşului şi Balta
I&lomiţei, care tn urma lucrl!.rilor de de-
secare, indiguire, defrlşare, destufizare şi
amenajAri hldroameliorative au intrat in
totalitate in circuitul agricol, fiind culti-
vate tndeosebl cu porumb, legume şi
plante tehnice.
CLIMA in judeţul Ialomiţa este excesiv
continentală tn nord şi vest şi mal mode-
rată tn partea de sud-est, fiind caracteri·
zată printr-o amplitudine termicA medie
anuală de 25,1• ; maxima absolută a atins
www.cimec.ro
valori de 41,4° (in august 1951 la Călă­
raşi), iar minima absolută -30,0° (in
8 ianuarie 1938 la Călăraşi, precum şi in
anul 1942 la Griviţa). Teritoriul judeţu­
lui se află sub influenta maselor de aer
estice-continentale, vestice-oceanice şi su-
dice-mediteraneene, materializate in vin-
turi aspre din nord-est (Crivăţul), uscate
din sud-est (Austrul, care provoacă ade-
sea indelungate perioade de secetă) şi
dinspre sud-est (Băltăreţul). Clima este
influenţată şi de precipitaţiile scăzute ne-
uniforme şi cu diferenţe mari de la un
anotimp la altul, atinglnd in medie anual
400-500 mm, cantitate insuficientă pen-
tru cultura plantelor.
HIDROGRAFIA. Reţeaua hidrografică
este reprezentată in judeţul Ialomiţa de
fluviul Dunărea cu braţul Borcea, care ii
udă limitele sudice şi sud-estice pe o lun-
gime de 110 km ; riul Ialomiţa brăzdează
teritoriul judeţului de la satul Malu (co-
muna Sfintu Gheorghe) pînă la fosta
aşezare Piua Petrii, desfăşurtndu-se in
numeroase meandre şi formind o luncă
supusă inundatiilor. Debitul Ialomiţei la
Slobozia este de circa 40 m 3/s. Pe lingă
apele curgătoare, lacurile Amara, Fun-
data, Strachina, Mostiştea, Gălăţui, pre-
cum şi numeroasele bazine de retenţie
amenajate in ultimii ani completează de-
corul hidrograflc al judeţului. Debitul
apelor de suprafaţă, In special Dunărea
fi lacurile dulci, asigurA irigarea terenu-
rilor agricole ; Dunărea este in acelaşi

timp o importantă arteră de navigaţie,
sursă de apă pentru industrie şi allmen-
1area centrelor populate. Apele Dunll.ril,
lalomiţei şi cele din lacurUe cu ape
du~ci sînt folosite, de asemenea, pentru
piscicultură şi agrement. Lacurile cu apă
sărată şi cu nămoluri sînt folosite in
scopuri balneare şi terapeutice.
Ca o completare a reţelei hidrograflce,
menţionăm apariţia in ultimii ani pe te-
ritoriul judeţului a unei vaste reţele de
canale care irigă o suprafaţă de peste
20) 000 ha. Canalele magistrale ale sis-
temelor Jegălia, Gălăţui-Călll.raşi şi Pie-
troiu-Şte~an cel Mare, canale-rîuri, brăz­
dează cîmpia Bărăganului de la sud la
nord şi de la est la vest, transformind
Bărăganul în cea mai mănoasă cîmple a
ţării
SOLURILE. în general zonale, variază in-
tre soiurile bălane şi cernoziomuri levi-
gate moderat. Cele mai răspîndite, in
partea centrală şi de est, sint cernozlo-
rnurile şi cernoziomurile carbonatice ;
urmează apoi soiurile aluviale pe lunclle
Dunării şi Ialomiţei şi, in sfîrşit, cerno-
ziomurile freatice şi umede şi cernozio-
murile levigate slab şi moderat, aflate in
partea de vest a judeţului.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Fiind situat In
zona de cîmpie, cea mai mare parte a te-
ritoriului judeţului este folosit din ve-
chime pentru culturi agricole. Vegetaţia
naturală este reprezentată prin pilcurl de
salcîmi, stejari pufoşl şi brumării ; In
luncă se dezvoltă zăvoaie de salcie şi pe
alocuri păduri de stejar pedunculat. Din
apele şi terasele Dunării şi Ialomiţei, din
cariere se exploatează nisip aluviar. Cer-
cetările geologice din ultimul timp au pus
tn evidenţă existenţa in subsolul judeţu­
lui a unor zăcăminte de hidrocarburi şi
roci utile.
Bogăţia naturală a judeţului o consti-
tuie şi lacurile Amara, Fundata şi Schia-
uca, ale căror ape sulfuroase, clorurate,
hidrocarbonate, sodice, ca şi nlmolurlle
sapropelice pe care le conţin au o In-
semnati valoare terapeutică. In celelalte
lacuri din judeţ (Strachina, Rasa, Inde-
www.cimec.ro
;J U D E T U L 1A L O M 1TA 31!)
pendt'nţa, Mostiştea şi altele) se găsesc In-
semnate cantităţi de peşte.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDETU-
LUI. Urme de viaţă materială şi cultu-
rală sint atestate incepind din neolitic şi
apoi in epoca fierului, in feudalismul
timpuriu şi in celelalte perioade de dez-
voltare a Istoriei patriei noastre, mărtu­
rie fiind vestigiile descoperite la Piscul
Crăsanilor, Gheorghe Doja, Movila Gil-
dăulul, Grădiştea, Roseţi şi scrierile de-
spre vămile de peşte, ceară, lînă de la
Gura Ialomiţei şi altele.
Săpăturile arheologice efectuate au scos
la iveală urme de aşezări şi unelte pre-
istorice, depozite monetare din timpul da-
cilor, urme ale penetraţiei popoarelor mi-
gratoare, precum şi alte dovezi de inde-
lungatA existenţă umană. Pe meleagurile
ialomiţene, respectiv lîngă fostul sat Piua
Petrii, s-a născut Mihai Viteazul, care în
160:1 a realizat prima uni ..e politică a ce-
lor trei ţări româneşti, fapt ce a avut un
mare rol in transformarea ideii unităţii
de neam şi de limbi a poporului român
intr-o idee militantă, activă.
In linii mari, termenii toponimie! din
raza judeţului au la bază elemente tra-
diţionale din viaţa istorică a poporului.
Aşa, de exemplu, numele Vlad Ţepeş,
Gheorghe Doja, Gheorghe Lazăr, Ştefan
Vodă, Radu VodA au fost imbrăţişate de
populaţia judeţului ca urmare a adeziunii
ei faţă de personalltlţi şi evenimente
istorict' care au corespuns aspiraţiilor ma-
selor populare.
In 1907, marea răscoală ţărănească a
cuprins intregul teritoriu al judeţului,
manifestindu-se mai violent in comunele
Ţăndărei, Căzăneşti, Ciocăneşti ş. a. Mun-
citorii din Călăraşi şi-au exprimat soli-
daritatea cu această mişcare, protestfnd
hotărit impotriva arestării ţll.ranilor care
au fost in fruntea răscoalei.
Tot fn aceastA perioadă se fac remar-
cate inceputurile organizArii mlşcAril sin-
dicale din oraşul CălAraşi, in fruntea cA-
reia s-a aflat Gheorghe M. Vasilesc:u,
luptAtor activ pentru drepturile clasei
muncitoare din România, in amintirea el-
 LEGENDĂ
JUDEŢUL IALOMIŢA
B u z Ă u Oral re1edinlă de judet
Municipii
Oro1e
Comune
Frontieră de sloi
limit6 de judet
limită de comună
Teritoriul municipiului ~i ora~elor
Teritoriul comunelor suburbane
.
;.
t"'
o
..
1
~
;.

-
c o
www.cimec.ro

rui.a locuinţa in care a trăit a fost
transformată in casă memorială.
Cu ocazia luptelor din 1932-1933, mun-
citorii de la depou! C.F.R. Feteşti, însu-
fleţiţi de organizaţia P.C.R., îşi manifestA
hotărîrea şi deplina solidaritate de clasA.
!n anii următori, organizaţia P.C.R. a con-
dus diferite acţiuni revendicative. Oa-
menii muncii din judeţ s-au impotrivit
in dese rinduri politicii reacţionare a gu-
·;ernelor burghezo-moşiereşti.
Populaţia judeţului a participat cu cu-
raj la acţiunile impotriva armatelor bitle-
riste in zilele de după 23 August 1944,
sprijinind armata română in luptele ce
se desfăşurau în Slobozia, la podul de
peste Ialomiţa. In oraşul Feteştl, munci-
torii, sprijiniţi de populaţie, capturează un
tren german încărcat cu muniţii şi
dezarmează grupul de pază fascist de la
Cernavodă.
In toamna anului 1944 forţele populare
democratice ocupă localul prefecturii Ia-
lomiţa, acţiunea inscriindu-se in mişcarea
g:enerală ce s-a desfăşurat in ţară, sub
conducerea P.C.R., pentru democratizarea
organelor locale de stat. Incă inainte de
legiferarea reformei agrare, in noiembrie
şi decembrie 1944 şi februarie 1945, tAra-
nii sprijiniţi de muncitori impart pAmin-
turile moşierilor in comunele Indepen-
denţa, Borcea, Căzăneşti etc.
POPULAŢIA judeţului era de 386 210
Jocuitori la 1 iulie 1971, din care in me-
diul urban 25,4•;0• Structura pe sexe :
masculin - 194 754, feminin - 191 456.
La recensămîntul din 15 martie 1966 pe
naţionalltAţl erau 99,7Dfo români şi 0,3Dfo
naţionalitAţi conlocuitoare. Densitatea
populaţiei era in 1971 de 62,2 locuitori
pe kilometru pătrat, fiind relativ redusA
in comparaţie cu densitatea medie pe ţară
de 86,2 locuitori pe kilometru pătrat. In
1971, la 1 000 de locuitori numArul nAs-
cuţilor vii a fost de 22,7, al decedaţilor
8,6, cu un spor natural de 14,1 la mie.
NumArul de salariaţi in 1971 era de
90 300, din care 73 700 muncitori. Pe ra-
muri de activitate, salariaţii erau repar-
tizati astfel : 16Dfo in Industrie, 15Dfo tn
construcţii, 32,2Dfo in agriculturA, 8,5•/• fn
www.cimec.ro
JUDEŢUL IALOMIŢA 3:?1
transporturi şi telecomunicaţii, 7,9°lo Î:l
circulaţia mărfurilor, 4,7Dfo in invAţămînt,
cultură, artă, 2,6•;0 in ocrotirea sAnAtăţii,
asistenta socialA, cultură
fizicA etc.
LOCALITAŢILE. In judeţ existA un mu-
nicipiu, trei oraşe cu nouă localitAţl com-
ponente, 55 de comune, din care una sub-
urbană şi 151 de sate.
Oraşul Slobozia, reşedinţa judeţului.
este situat pe malul stîng al riului Ialo-
miţa, in partea centrală a judeţului. Are
o suprafaţă de 10 894 ha şi o populaţie
de circa 20 000 de locuitori (1 iulie 1971\.
In oraş se aflA unităţi ale industriei ali-
mentare (Fabrica de ulei, Fabrica de pro-
duse lactate şi unităţi de morărit şi p2-
nificaţie), ale Industriei uşoare (Fllatur<.J
de bumbac), ale industriei locale, coope-
raţie! meşteşugăreştl şi de consum şi sht
in curs de punere in funcţiune unltAţi a!"
industriei chimice (Combinatul de ingr·.-
şăminte azotoase). Datorită poziţiei ss >
geografice şi căilor de comunicaţie, oraş·' 1
Slobozia este un nod important de cAi d-"
comunicaţie, avînd legături bune cu ca-
pitala ţării, cu zonele de munte, cu lito-
ralul MArii Negre şi cu unele din Impor-
tantele oraşe din alte judeţe, precum şi
cu localităţile din judeţul Ialomiţa.
Municipiul Călăraşi, localitate veche de
peste 350 de ani, situat pe malul stim;
al braţului Borcea, se intinde pe o supra-
faţA de 12 375 ha şi are o populaţie c' e
48 908 locuitori, inclusiv comuna subu'-
bană Modelu (1 iulie 1971). Este un cen-
tru economic important din judeţ, dispu-
nînd de însemnate obiective industria~ e
din ramurile celulozei şi hirtiei, materia-
lelor de construcţii (prefabricatelor di.!"l
beton), Industriei uşoare şi alimentare.
Oraşul Feteşti are o suprafaţA de
27 925 ha, cu o populaţie de 24 271 de lo-
cuitori (aceeaşi datA). Pe teritoriul săa
predominA Industria alimentarA şi uni-
tAti agricole de stat. Este nod de cale fe-
ratA.
Oraşul Ţăndărei, oraş nou apArut pe
harta judeţului, se intinde pe o suprafaţă
.de 8 742 ha, cu o populaţie de 8 343 d2
locuitori (1 iulie 1971). Cel mal lmporta:-:t
obiectiv al oraşului este Fabrica de că-
322 J U D E T U L 1 AL O M 1 T A

rămizi, intreprindere de interes republi- de subordonare republicană, 5 ale in-

can. dustriei locale şi 4 ale industriei coope-
Comunele din acest judeţ sint unităţi ratiste. Faţă de 1965, producţia industrială
administrative mari. In medie, pe o co- a crescut cu 1730fo, cu un ritm mediu
mună revin peste 7 000 de locuitori, den- anual de 22,20fo, fiind superior celui reali-
sitate superioară mediei pe ţară. După zat pe plan naţional.
numărul populaţiei, ele se grupează in : 16 In 1971 ponderea producţiei globale a
comune pînă la 4 000 de locuitori ; 30 in- principalelor ramuri industriale in eco-
tre 4 o:n şi 7 000 ; 7 intre 7 001 . şi 10 000 nomia judeţului şi a ţării se prezenta
de locuitori, iar 2 comune au peste astfel :
10 000 de locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Caracteristi- In procente lată tie:
ca economică a judeţului o constituie pro-
producţia producţia
ducţia agricolă-cerealieră (griu, porumb, Ramuri ale industriei globală globală
industrială industrială
orz) îmbinată cu cultura plantelor indus- pe a ramurilor
striale (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, judeţ pe ţară
ri.cin) şi creşterea animalelor. In anii
construcţiei socialiste, Bărăganul a cu- Total industrie 100,0 1,0
din care:
noscut mari transformări in domeniul Combustibil 0,4 0,1
economic. Modernizarea agriculturii şi Construcţii de maşini şi prelu-
dezvoltarea unor puternice intreprinderi crana mPtalelor 6,2 0,2
de stat şi cooperative agricole de produc- Matorial• de construcţie 7,2 2,0
Exploatarea şi prelu~rarea
ţie specializate in culturile de cimp şi in
lemnului 1,9 0.3
creşterea animalelor, electrificarea unor Celuloză şi hirtie 13,0 9.1
procese de producţie şi irigarea au deschis Conlectii U,O 3,1
largi posibilităţi de industrializare a pro- Pieliirie, blănărie <i încălţă·
minte 0,5 1).3
ducţiei agricole, de creştere industrială a
porcilor, a păsărilor, de prelucrare a lap-
telui in fabrici specializate, a cerealelor
Alimentarii 38,6
l 2.2

in fabrici de nutreţuri combinate, iar a ma-
teriei secundare - paiele - in Combi-
natul de hirtie şi celuloză de la Călăraşi.
-Industria in cadrul judeţului este re-
prezentată mai ales prin ramuri ale in-
dustriei alimentare, celulozei şi hirtiei,
materialelor de construcţii, industriei
uşoare, industriei extractive etC'.
INDUSTRIA. In anii con,;trucţiei so-
cialiste, in judeţul lalomiţa <'U luat fiinţă
o serie de unităţi industriale, ca : Fabrica
de ulei, două fabrici de produse lactate,
o filatură de bumbac la Slobozia, o tipo-
grafie, Combinatul de celuloză şi hirtie,
Intreprinderea de prefabricate din beton,
Fabrica de confecţii Călăraşi, Fabrica de
cărămizi Ţăndărei, Uzina de fabricaţii şi
reparaţii maşini agricole Dragalina, Fa-
La unele produse, judeţul are o pon-
dere importantă in producţia ţării. In
1970 in judeţ se realiza 10,20fo din produc-
ţia de hirtie a ţării, 6,40fo din cea de ce-
luloză, 2,60/o din cea de cărămizi, 3,1•;0 din
cea de prefabricate din beton, 4,00fo din cea
de brinzeturi, 16,90fo din cea de ulei etc.
Unităţile industriale ale judeţului sint
amplasate in cea mai mare parte a lor
in oraşe, cu deosebire in Slobozia şi Câ-
lăraşi.
Industria locală şi cooperaţia meşteşu­
gărească sint grupate in oraşele Călăraşi,
Slobozia, Feteşti, Ţăndărel şi comuna
Lehliu-gară, organizate in 120 de unltâţi
mici, cu o forţâ de muncă de 1 328 de
salariaţi şi membri cooperatorl. Industria
locală din judeţ reprezenta 1,30/o, iar cea

brica de tricotaje Lehliu-gară, 4 fabrici cooperatlstă 1,60fo din producţia globală a

de nutreţuri combinate şi altele. ramurii pe ţară. Activitatea acestor uni-

In 1972 pe teritoriul judeţului erau 27 tăţi este legată de exploatarea şi prelu-

de intreprinderi industriale, din care 18 crarea materialelor de construcţii, pro-

www.cimec.ro

ducţia de covoare, de mobilă, fncălţăminte,
tricotaje, textile, diferite obiecte de artiza-
nat, prestări de servicii pentru populaţie şl
altele.
AGRICULTURA. Principala ramură eco-
nomică a judeţului Ialomiţa o constituie
agricultura. In 1970 judeţul Ialomiţa de-
ţinea pe ţară 6,7% din producţia de griu,
9,20fo din cea de porumb, 17,7% din cea
de floarea-soarelui (ocupind primul loc
pe ţară la producţia de porumb şi floa-
rea-soarelui şi locul doi la producţia de
griu), 8,4•/o din numărul de porcine (locul
doi), 4,20fo din numărul de ovine (locul
doi) şi locul intii pe ţară la valoarea pro-
ducţiei globale la 100 ha teren agricol
(742 000 de lei).
Suprafaţa terenului agricol aflat in ju-
deţul Ialomiţa era in anul respectiv de
525 873 ha. Din acestea, 501 618 ha repre-
zintă suprafaţă arabilă. Intreprinderile
agricole de stat deţin 182 279 ha (176 375
ha arabil) din suprafaţa agricolă a jude-
ţului, iar cooperativele agricole de pro-
ducţie 343 594 ha (325 243 ha arabil).
In judeţ sint 24 de staţiuni pentru me-
canizarea agriculturii. Numărul tractoa-
relor a crescut de la 2 864 in 1960 la
6155 in 1970 (revenind in medie 81 ha
teren arabil la un tractor fizic), Iar al
combinelor pentru păioase de la 1 331 a
crescut la 2 086 ; in afară de acestea, au
mai fost folosite 1 187 de combine pentru
porumb şi plante de siloz, 2 807 cultiva-
toare mecanice şi sape rotative, 2 795 de
semănător! mecanice etc.
Din suprafaţa arabilă peste 58,50fo se
cultivA cu cereale, dintre care griu! şi
porumbul ocupă cele mal mari suprafeţe.
In 1970 cultura grîului reprezenta 18,8%,
iar a porumbului 33,20fo din suprafaţa
arabilă. In ordinea suprafeţelor ocupate,
urmează plantele tehnice (in special sfe-
cla de zahăr, floarea-soarelui), plantele
de nutreţ, cerealele şi leguminoasele pen-
tru boabe. Cultura legumelor se intinde
pe o suprafaţă de 9 387 ha (pînă in 1968,
legumicultura a deţinut doar jumătate
din această suprafaţă). Viticultura deţinea
7 100 ha, iar livezile 2 500 ha.
www.cimec.ro
J U D E T U L 1A L O M 1T A 323
In perioada 1968-1972 s-a amenajat
pentru irigaţii o suprafaţă de peste
200 000 ha teren arabil in marile sisteme
Jegălia, Pietroiu-Ştefan cel Mare, GAIA-
ţui-Călăraşi şi altele.
In anul 1970 s-au folosit 138 400 tone de
îngrăşăminte chimice, cu 41 600 tone mai
mult decit In anul1968.
Ca urmare a condiţiilor create, a
muncii stăruitoare a oamenilor, in anul
1970 judeţul Ialomiţa, prin rezultatele ob-
ţinute in agricultură, s-a situat pe locul
II in intrecerea pe ţară, primind pentru
aceasta Ordinul Muncii clasa a II-a.
Rezultate deosebite au inregistrat o
serie de cooperative ca : Dor-Mărunt la
porumb şi sfeclă de zahăr, care a obţi­
nut locul 1 pe ţară, Iazu - locul II pe
ţară la culturile de porumb şi floarea-
soarelui, Slobozia Nouă - locul 1 pe
ţară la cultura florii-soarelui.
In 1971, de asemenea, 17 intreprinderi
agricole de stat şi cooperative au obţinut
producţii superioare la cultura grtulul,
porumbului, florii-soarelui, sfeclel de
zahăr etc., primind pentru aceasta dife-
rite distincţii. In acelaşi an, judeţul Ia-
lomiţa a primit Diploma de Onoare a
Consiliului de Stat al R. S. România
pentru rezultatele deosebite obţinute In
realizarea şi depAşirea sarcinilor de plan
şi a angajamentelor asumate, situindu-se,
totodată, pe locul al VI-lea in intrecerea
dintre judeţe.
Creşterea animalelor reprezintă o ra-
mură cu pondere economică deosebită
pentru judeţul Ialomlţa.
Eforturile ultimilor ani au fost indrep-
tate în direcţia sporirii şeptelulul, îmbu-
nătăţirii sale calitative prin acţiunea de
concentrare a efectivelor, selecţiei şi fu-
rajării. Astfel, in sectorul de stat tauri-
nele au fost concentrate în 3 complexe a
cite 1 100 vaci de lapte, 11 ferme moder-
nizate a cite 500 vaci şi 5 complexe in-
dustriale pentru îngrăşarea tineretului
taurin ; în sectorul cooperatist al agricul-
turii taurinele se cresc in 100 de ferme
în sistem gospodăresc şi 33 de ferme
profilate pentru îngrăşarea tineretului
mascul.
324 J V D E TV L 1 A L O M 1 TA
S-au construit 3 complexe industriale
pentru creşterea şi ingr!işarea a cite
150 000 capete in sectorul de stat, 2 com-
plexe pentru 30 000 capete şi 30 ferme
modernizate pentru 5 000 capete in secto-
rul cooperatist al .a~riculturii.
lngr!işarea · mieilor pentru export se
efectueaz!i intr-un complex de 45 000 ca-
pete pe serie in sectorul de stat şi un
num!ir de 75 000 capete in sectorul coope-
ratist. Ovinele şi păsările se cresc in
ferme din sistem gospodăresc, cu tehno-
logie îmbunătăţită in fiecare unitate
I.A.S. şi cooperativ!i agricolă din judeţ.
ln ianuarie 1972 densitatea animale-
lor la 100 ha teren era de 28,8 la bovine,
105,6 la porcine, 114,3 la ovine şi caprine,
judeţul Ialomiţa situindu-se peste media
pe ţară la porcine şi sub medie la bovine.
Producţia medie obţinută pe vacă fu-
rajată şi pe oaie a fost superioar!i mediei
pe ţar!i, dar sub medie la lapte de oaie.
Sporirea efectivelor de animale, precum
şi imbunăt!iţirea furajării lor au deter-
minat creşterea producţiei de carne de la
circa 56 000 tone in 1965 la peste 82 000
tone in 1970.
Unităţile agricole cresc taurine din rasa
roşie sau metişi ai acesteia, precum şi
diferiţi metişi rezultaţi din incrucişarea
raselor : b1ilţata românească, bruna de
Maramureş, holstein etc. Efectivele de
porci sint din rasa marele alb sau metişi
ai acesteia cu rasa landras. Ovinele sint
spancizate in unit!iţile agricole de stat şi
in curs de spancizare in cooperativele
agricole. La intreprinderile agricole de
stat Slobozia, Ograda, Modelu, Jeg!ilia şi
B!irăganul se cresc oi din rasa merinos
de Palas. Rasele de p1is1iri mai frecvente
sînt : starcros, roc alb (in I.A.S.), iar in
cooperativele agricole de producţie dife-
riţi metişi.
Sericicultura se practic!i in exclusivitate
in cooperativele agricole de producţie,
fără să aibă însă o extindere prea mare.
ln ce priveşte apicultura, in judeţul !alo-
mita există peste 10 000 de familii de al-
bine, dintre care in cooperatlvele agricole
de producţie aproape 7 000.
www.cimec.ro
In 1971 plantaţiile de vii şi pepiniera
viticole reprezentau 1,40fo din suprafaţa
agricolă a judeţului, obţinindu-se in
medie pe hectar o producţie de 59 chin-
tale de struguri, superioară rezultatelor
medii pe ţară. Livezile şi pepinierele po-
micole au reprezentat 0,5o;0 din suprafaţa
agricolă a judeţului.
SILVICULTURA. Fondul forestier al ju-
deţului se intinde pe o suprafaţă de
30 114 ha, reprezentind 0,40fo din cea a
ţării, el neavind o importanţă esenţială
pentru economia judeţului. Pădurile cu-
prind stejar pufos şi brumăriu, salcîm,
iar in luncă salcie şi plop.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Meleagurile
lalomiţei oferă prin condiţiile sale na-
turale variate posibilităţi pentru vîn!itoare
şi pescuit. In zona aflată de-a lungul
Dunării se găsesc in număr apreciabil raţe
şi gîşte s!ilbatice, precum şi porci rnlstreţl.
Pe tot teritoriul judeţului se pot intilni
iepuri, vulpi, fazan! etc. Au fost amena-
jate rezervaţli pentru căprioare, fazani.
Dropia, fiind in număr mic, a fost .decla-
rată monument al naturii şi este interzisi
vinarea ei.
Dunărea, lalomiţa, Borcea şi lacurile cu
ape dulci oferă bune condiţii de practicare
a pescuitului de mas!i şi a celui spor-
tiv. Se recoltează importante cantităţi de
peşte din speciile : crap, somn, blban,
ştiucă, cegă etc. Amenajarea lacurilor cu
ape dulci şi mal ales popularea lor au
determinat creşterea importanţei pescul-
tului in economia judeţului.
TRANSPORTURILE. Căile ferate din cu-
prinsul judeţului au o lungime de 295 km
(densitate!l la 1 000 km 2 este de 47,7 km
- puţin mai mare decit cea pe ţară), cu
4 noduri feroviare : Ciulniţa, Feteşti, Slo-
bozia şi Ţăndărel. Linia ferată Bucureşti­
Constanta (principala arteră ferată a ju-
deţului) străbate podul feroviar de peste
Dun!ire. Alte linii ferate mai sint : Bucu-
reşti-Slobozia-Giurgeni, Slobozia-C!ilăraşl,
etc.
Feteşti-F!iurei
CAile rutiere tnsumează 1 705 km lun-
gime, din care 398 km modernizate. Din

oraşd . Şlobozia, reşedinţa
pleacă. şosele
asfaltate în direcţiile :
Bucureşti, Constanta (drumul naţional 2 A),
Călăraşi, Buzău şi Brăila. Artere im-
portante sînt şi şoselele Călăraşi-Bucu­
reşti, Călăraşi-Olteniţa, Călăraşi-Ostrov­
Corutanţa, Călăraşi-Feteşti şi
Lehliu-Bucureşti. Legătura dinrutieră
Bucureşti şi
Constanta s-a îmbunătăţit
prin darea in exploatare în anul 1970 a
podului peste Dunăre de la Giurgeni-Va-
dul Oii, ca:re a contribuit la creşterea
tranzitului intern şi internaţional. Du-
nărea şi braţul Borcea, importante căi
de navigaţie spre Marea Neagră, creează
prer:::sele dezvoltării pe o treaptă su-
perioară a acestui gen de transporturi.
lnt:-e Călăraşi şi Ostrov au loc transpor-
turi regulate de pasageri şi mărfuri.
COMERŢUL. Incă cu ani. in urmă judeţul
Ialom:ta a avut tradiţii comerciale repre-
zentate prin tirgurt anuale in oraşele
Călăraşi, Feteşti, Ţăndărei şi in comunele
Griviţa şi Ciochina, unde producătorii
veneau cu produse agroalimentare spre
vinzare în schimbul produselor Industriale
şi de alimentaţie publică.
Comerţul socialist dispunea in 1970 de
1 080 de unităţi, din care 275 de alimen:..
taţie publică. Valoarea desfacerilor de
mărfuri cu amănuntul prin comerţul so-
cialist raportat pe locuitor era de 3 883 lei.
Din mărfurile vîndute 52,10fo reprezentau
produse nealimentare şi 48,7% mărfuri
alimentare.
In cuprinsul judeţului funcţionează 8
piete permanente, 4 oboare săptămînale
şi 4 tîrguri (bilciuri) anuale. Tradiţio­
nalele tîrguri constituie şi astăzi o atrac-
ţie pentru locuitorii judeţului prin ori-
ginalitatea, pitorescul şi modul lor de
organizare.
lNVAŢAMINT, CULTURA, ARTA. Re-
ţeaua de învăţămînt a judeţului cuprindea
in anul şcolar 1971/1972 202 unităţi pre-
şcolare cu 13 655 de copil, 210 şcoli ge-
nerale, 7 licee de cultură generală, 3 licee
de specialitate (economic, agricol şi peda-
gogic), 7 şcoli profesionale şi o şcoală de
maiştri. Numărul elevilor cuprinşi !n
aceste şcoli se ridica la 73 884. Raportat
.J U D B Ţ U L 1A L O M 1T A 325
judeţului, la numărul de locuitori, reiese că la fie-
care 5 locuitori unul este cuprins in in-
văţămîntul de cultură generală. Numărul
educatoarelor era de 300, iar al cadrelor
didactice din toate tipurile de şcoli de
peste 3 400.
Feteşti­ Dezvoltarea învăţămîntului in cadrul
judeţului a impus eforturi susţinute pen•
tru asigurarea bazei materiale corespun-
zătoare, existind 1 218 săli de clasă, 190
ateliere-şcoală, 12 internate şi 11 cantine
pentru elevi.
ln judeţul Ialomiţa funcţionează 5 case
orăşeneşti .de cultură, din care una a ti-
neretului, 4 biblioteci orăşeneşti, 55 de
biblioteci comunale cu 68 filiale, care îm-
preună cu bibliotecile din şcoli şi intre-
prinderi dispun de peste 700 000 de vo-
lume, 55 de cămine culturale comunale cu
65. filiale săteşti, 103 cinematografe In·
mediul rural şi 6 in oraşe.
In' judeţ apare ziarul "Tribuna Ialomi-
ţei" - ·.organ Jl.l Comitetului judeţean
P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean.
Mişcarea artistică de amatori cunoaşte
o continuă dezvoltare. In cadrul caselor
de cultură, cluburilor şi căminelor cultu-
rale activează 250 de formatii muzicale,
teatrale, coregrafice şi brigăzl artistice cu
peste 5 000 de artişti amatori. Prezente !n
diferite confruntări republicane, multe
din ele au obţinut premii şi distincţii ca
formaţii fruntaşe pe ţară, printre care :
corul Casei de cultură din Călăraşi, al
Clubului C.F.R.-Feteşti, al Căminului cul-
tural din Făcăeni, Teatrul popubr Călă­
raşi, brigăzile artistice de agitaţie ale
Casei de cultură din Feteşti, Căminului
cultural din Lehliu, Ansamblul folcloric
al judeţului şi altele.
Muzeul judeţean, cu secţie de istorie-
arheologie in municipiul Călăraşi şi sec-
ţie de etnografie in oraşul Slobozia, pre-
zintă evoluţia istorică, socială şi etnogra-
fică a judeţului din epoca neolltică pînă
in prezent.
Folclorul judeţului Ialomiţa a integrat
influenţele diferitelor zone din ţară ca
~rmare a fenomenului de transhumanţă
in cîmpia Bărăganului, creind un specific
propriu. In privinţa portului se poate
www.cimec.ro
126 .IUDBTUL IALOMI'IA

1. Combinatul de celulozA şi hirtie

Călăraşl
2. Fabrica de produse lactate Slobo-
zia (Interior)
3. Intreprinderea de prefabricate din
beton Călăraşl
t. In co~cţle - Combinatul de
tngrAşAmlnte azotoase Slobozia
5. Irlgarea culturii de soia la I.A .S.
Slobozia
6. Recoltarea mecanizatA la coopera--
tiva agricoli de producţie .,Gheor-
ghe Doja•

www.cimec.ro
 1 t1 D B T t1 L 1 A L O M 1 T A 327

7. Complexul de creştere şi tngril-

şare IndustrialA a porcilor Cilzil-
neştl
8. Hali! de pAsAri la o fermA de 1•
cooperativa agricolA de producţie
Cea cu
9. Sllozurt metalice pentru depozi-
tarea porumbulul - CliAraşl
10. Comp·exul sanato11a1 Amara
11. Nou peisaj citadin in o1·aşul s:o-
bozla
12. Spitalul din Slobozia

www.cimec.ro
323 J U D E T U L 1A L O M 1T A
menţiona cămaşa albă de bumbac pînă la
genunchi, pantaloni şi scurtă de "aba" la
bărbaţi, iar la femel cămaşa albă, fustă
lungă, basma colorată şi scurtelcă de
"aba" cu guler de vulpe, prelungit pinA la
poale, la care se poate adăuga portul din
alte zone. In prezent se păstrează doar !a
bătrîni pantalonul de aba şi scurta, in
rest folosindu-se linia vestimentară mo-
dernă. Folclorul oral - cîntecele, oraţiile
şi baladele - este de asemenea rezulta-
tul unui proces de grefare a folclorului
din Ardeal, Argeş, Oltenia, Buzău pe tra-
diţiile locale. Dansurile "Copăcelul",
"Briul", "Neagra", "Bumbacul", "Hora de
111 Ciulniţa", specific ialomiţene, şi cele
aduse din alte zone au ca mişcări un-
duirea dreapta-stinga, bătaia pe loc, su-
gerind bogăţia holdelor şi pAmintului Bă­
răganului. Năzuinţele omului de a supune
natura, de a se bucura de belşug sint
exprimate prin ritualuri laice - calo-
ianul şi paparudele. Diversele coltnde
- pluguşorul, capra, sorcova, brezaia,
mascaţii - sint străvechi urări de sAnA-
tate şi belşug, la care se adaugă obiceiu-
rile prilejuite de diferite momente ale
vieţii oamenilor - naştere, nuntA şl
inmormintare.
Pe teritoriul judeţului s-au nAscut re-
marcabili oameni de cultură: Gheorghe
M. Vasilescu (1892-1929), publicist şl mi-
litant de seamă in mişcarea muncito-
reascA, care a avut un rol Important tn
lupta ideologică pentru crearea P.C.R. ;
incepind din 1923 a scris numeroase ar-
ticole in ziarele "România muncitoare",
"Socialismul", "Viaţa muncitoare" etc. ;
marele compozitor şi dirijor Ionel Perlea,
născut in satul Ograda, şi alţii.
SANATATEA PUBLICA. Reţeaua medl-
co-sanitară a judeţului este formată din
6 spitale, 4 policlinici, 68 de circumscrip-
ţil medico-sanitare, din care 55 in mediul
rural, 1 staţionar pentru adulţi şl 45 case
de naştere cu 230 paturi, prin care se
asigură asistenta sanitară necesarA. tn
unităţile de asistenţă medicală există
2 227 de paturi, din care 1 641 tn spitale.
www.cimec.ro
In instituţiile sanitare lucreazA 1 698 de
cadre medico-sanitare cu pregătire su-
perioară, medie şi elementară. In 1970 re-
venea in medie un medic la 1 070 locut-
tori, situaţie mult îmbunătăţită faţă de
trecut.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL au cu-
noscut in anii socialismului o dezvoltare
puternică şi pe teritoriul judeţului Ialo-
miţa. In cele 220 de asociaţii activează
peste 2 500 de sportivi legitimaţl şl mai
bine de 2 500 de sportivi clasificaţi la di-
ferite discipline, dintre care 4 sint nomi-
nalizaţi in loturi republicane. Indrumarea
activităţii sportive se face de către un
număr corespunzător de instructori bine
pregătiţi, din care peste 20 de antre:10ri
calificaţi.
Baza materială a activităţii sportive s-a
extins mult ; ea cuprinde 3 stadioane cu
piste de atletism, 68 de terenuri de fotbal
omologate, 126 de sectoare de atletism, o
sală de popice cu două plate, 17 piste de
popice amenajate in aer liber ş.a. Acti-
vitatea sportivă de masă se desfăşoară pe
tot cuprinsul judeţului, iar cea de perfor-
manţă mal ales in CAlăraşl, Slobozia şi
Feteşti.
TURISMUL. Meleagurile Ialomiţel oferă
numeroase elemente de frumuseţe şi ine-
dit. Călătorul, turistul găsesc mari satis-
facţii poposind In staţiunea bA.lneară
Amara, al cărei lac are o suprafaţă de
circa 4,5 km2. Lunea Ialomiţei, care are
peste 90 km lungime, cuprinde o bogată
vegetaţie de baltă, fiind in intregime o
zonă pitorească. Atracţie prezintă şi lacul
Fundata, cu o suprafaţA de 5 km2, cu ape
terapeutice, lacul Strachina, lacurlle Gă­
lăţui, Rasa şi Mostlştea. Locuri de agre-
ment şi odihnă sint şi pădurile Bogdana
şl Floroaica, la 4 km şi respectiv 25 km
de ltnla ferată Ciulnlţa-Bucureştl. Valea
Dunării rămine foarte ademenitoare prin
numeroasele sale ostroave (PApurişul,
Păcuiul lui Soare etc.) asemAnAtoare ce-
lor din DeltA, cu o bogatA vegetaţie de
balti, din care nu lipsesc zivoa!ele de
salcie şl plopi, numeroase pAsAri de balti.

Pe cuprinsul judeţului, precum şi tn
rezervaţllle naturale Calafele şi Morolul
se găsesc diferite specii de animale (că­
prioara, cerbul lopitar, mistreţul), ca şi
dr()pia, pelicanul, lebăda cintătoare, vul-
turul codalb etc., care au fost declarate
monumente ale naturii, fiind ocrotite prin
lege.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
cincinalul 1971-1975 şi tn anii viitori,
economia judeţului Ialomiţa va cunoaşte
o dezvoltare complexă caracterizată prin
intensificarea şi modernizarea agricultu-
rii, dezvoltarea tn continuare a industriei,
in special a celei de prelucrare a produ-
selor agricole, şi apariţia unor obiective
din ramuri Industriale noi, cum sint con-
strucţUle de maşini.
Jntrarea tn funcţiune in actualul cinci-
nal a Combinatului de tngrăşimlnte azo-
toase Slobozia, a Balastierel mecanizate,
a Fabricii de beton celular autoclavlzat
Călăraşl, precum şi a altor obiective In-
dustriale din ramurile construcţiei de ma-
şini, industriei uşoare şi alimentare, ca
şi dezvoltarea celor existente va face ca
producţia globali Industriali a anului
1975 să fie mal mare de 1,98 ori faţA de
cea a anului 1970.
ln agriculturi, rn perspectiva noului
cincinal, producţia vegetali va creşte ca
urmare a noilor condiţii create pentru
dezvoltarea şi modernizarea bazei tehni-
ca-materiale, dupl cum urmează : supra-
fa1a amenajati pentru irigat tn perioada
1972-1975 va creşte cu inci 75 200 ha.
din care 49 600 ha tn sistemul Mostiştea,
se vor definitiva lucrările de desecare şi
se vor aduce la cote insubmersibile di-
gurile acestor incinte, prin lucrAri de
hidroamelioraţli, care vor afecta o supra-
faţă -de peste 100 000 ha. In această pe-
rioadă va creşte gradul de chimizare,
asigurindu-se agriculturii judeţului cel
puţin 125-150 kg azot şi 80-100 kg
fosfcr la hectar In substanţA activi, iar
lucrările de mecanizare prin dotaţi!le de
masini şi utilaje ale unitiţilor vor cu-
prinde pinA in anul 1975 totalitatea mun-
ci lor agricole, inclusiv lucrările de recol-
tare. Pe baza acestor măsuri valoarea
www.cimec.ro
1 U D B 'f U L 1 A L O M IŢ A 329
producţiei globale vegetale in 1975 va f!
de 3,9 miliarde lei faţă de 2,6 miliarde
lei in anul 1970.
In zootehnie se prevede dezvoltarea
acestui sector cu precădere prin concen-
trarea animalelor in ferme şi noi com-
plexe industriale, paralel cu imbunităţi­
rea condiţiilor de creştere şi exploatare a
animalelor in actualele sisteme, ceea ce
va permite să se realizeze sporuri de efec-
tive după cum urmează : la taurine se
prevede in anul 1975 o creştere de 400,.1
faţă de 1970, la porcine de 300fo, la păsăr:
de 130/e. Această creştere a şeptelulul va
permite o sporire a livrărilor de produse
animaliere la fondul central faţă de anul
1970 cu 500/0 la carne, cu 1300fo la lapte
şi cu 1oo;0 la ouă.
Corespunzător creşterii producţiei In-
dustriale şi agricole se vor dezvolta ca-
pacităţile de prestări de servicii pentn
unităţile economice şi pentru populaţie
privind transporturile, energia electrică,
cooperaţia de consum şi meşteşugărească,
care vor spori de 1,5-~.5 ori faţă de ni-
velul anului 1970. De asemenea, vo~
creşte In ritm susţinut dotările social-cul-
turale ale judeţului.
In cincinal vor fi construite citeva mii
de apartamente, peste 100 de săli de clasă,
20 ateliere şi laboratoare şcolare, 2 săli de
gimnastică, sute de locuri in Internate şi
grădiniţe de copil şi creşe, vor creşte do-
tările edilitare ale oraşelor şi comunelor
prin mărirea capacităţllor de captare ::~
apei potabile la nivelul necesarului de
consum, vor fi extinse reţelele de cana-
lizare. De asemenea, vor fi date in folo-
sinţă un hotel modern, o casă de cultură
in oraşul Slobozia, o policlinică de mare
capacitate la Călăraşl, Iar tn staţiunea
Amara va funcţiona un complex balnea:-
cu 1 000 de locuri pe serie. Aceasta va
face să crească substanţial gradul de ur-
banizare a judeţului.
Dezvoltarea economică, social-culturală
va crea condiţii ca judeţul Ialomiţa sA se
transforme fntr-un judeţ cu o economie
modernă, capabil să participe cu o pon-
dere sporitA la avuţia naţionali, la in-
florirea multilaterală a patriei noa~tr~.
330 JUDETUL IALOMITA

JUDETUL IALOMITA

cu reşedinţa In oraşul Slobozia

MUDlelpll : 1. Oraşe : 3, Localităţi componente ale munlcipWor ,1 ale oraşelor : 9. Comune : 55
(din care, suburbane : 1). Sate : 151,

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL cAL AR AŞI. Comune suburbane : 1. Comuna MODELU. Sate compo-

nente ale comune! suburbane : 1. MODI!.'LU ; 2. Pellcanl ; 3. Radu Negru ; 4. Stoeneştl ; 5, Tonea.

B. ORAŞE

1. Oraşul s L o B o z 1 A. Localităţi componente ale oraşului : 1. S L O B O Z 1 A ; 2. Bora ;

3. Slobozia Nouă.
2. Or&ful F E T E ş T 1, Localităţi componente 11le oraşului : 1, F E T E Ş T 1 ; 2. Bullga ;
3. Feteşti-Garâ ; 4. Vlaşca.
3. Oraşul T A N D A R E 1,

C. COMUNB

1. Comuna ALBEŞTI. Satele componente : 1. ALBEŞTI : 2. Batalurl : 3. Bueşti : 4. Marsillenl.

2, Comuna AMARA. Satele componente : 1. AMARA : 2. Amara NouA ; 3. Motllva. 3, comuna
ANDRAŞEŞTI. Satele componente : 1. ANDRAŞEŞTI; 2. Orboeştl. 4, Comuna BALACIU.
Satele componente : 1. BALACIU ; 2. Copuzu ; 3. Crăsanll de Jos ; 4. Crăsanll de sus ; s. Sâ-
râţenl. 5. Comuna BORCEA, satele componente : 1, BORCEA. 6. comuna BORDUŞANI. satele
componente : 1. BORDUŞA.NI ; 2. Ceganl. 7. Comuna BUCU, Satele componente : 1. BUCU ;
2. Bilişeştl ; 3. Ograda. 8, Comuna CAZANEŞTI. Satele componente : 1. CAZANEŞTI.
9, Comuna CIOCANEŞTI. Satele componente : 1, CIOCANEŞTI. 10, Comuna CIOCHINA.
Satele componente : 1. CIOCHJNA ; 2. Borduşelu ; 3. Orezu ; 4. Piersica. 11, Comuna CIULNIŢ A.
Satele componente : 1. CIULNIŢA ; 2. Ion Ghica ; 3. lvAneştl ; 4. Poiana. 12, comuna COCORA.
Satele componente : 1. COCORA ; 2. Colelia. 13. Comuna COSlMBEŞTI. Satele componente :
l. COSlMBEŞTI ; 2. GlmbAşanl ; 3. MArculeştl. 14. Comuna CUZA VODA. Satele
componente: 1. CEACU ; 2. CAIAraşll Vechi: 3. Cuza VodA. 15. Comuna DICifiSENI. Satele
componente : 1. DICifiSENI : 2. Coslogenl ; 3. Libertatea : 4. Satnoenl. 16, comuna DOR MA-
RUNT. Satele componente : 1. DOR MARUNT ; 2. Dilga ; 3. Dilga-GarA : t. lnfrAţirea ; 5. Ogoru ;
6. Pellnu. 17, Comuna DOROBANŢU. Satele componente: 1. DOROBANŢU; 2. Boşneagu ;
3. VirAşti. 18. Comuna DRAGALJNA. Satele componente : 1. DRAGALINA : 2. constantin
Brlncoveanu : 3. !Drajna NouA. 11. Comuna DRAGOŞ VODA. satele componente :
l. DRAGOŞ VODA ; 2. Bogdana ; 3. Socoalele. 21. Comuna FACAENI. Satele componente :
l. FACAI!.'NI ; 2. Progresu. 21. Comuna GHEORGHE DOJA. Satele componente : 1. GHEORGHE
DOJA. 22, Comuna GHEORGHE LAZAR. Satele componente : 1. GHEORGHE LAZAR. 23. Co-
muna GIURGENI. Satele componente : 1. GIURGENI. 211. Comuna GRADIŞTEA.
Satele componente : 1. GRADIŞTEA ; 2. Bogata ; 3. Cuneştl ; 4. Rasa. 25, Comuna
GRINDU. Satele componente: 1. GRINDU. 26, Comuna GRIVIŢA. Satele componente : 1. GRI-
VIŢA ; 2. Smirna; 3. Traian. 27, C:,..,muna INDEPENDENŢA. Satele componente : 1. Il\'"DEPEN-
DENŢA; 2. Potcoava; 3. Vişinli. 28. Comuna JEGALIA. Satele componente: 1. JEGALIA;
2. Gildiu : 3. Jezeru. 29. comuna LEHLIU. Satele componente : 1. LEHLIU ; 2. Sâpunarl.
30, Comuna LEHLIU-GARA. Satele componente : 1. LEHLIU-GARA ; 2. Buzoeni ; 3. Răzvan! ;
4. Valea SeacA. 31. Comuna LUPŞANU. Satele componente : 1. LUPŞANU ; 2. Nucetu ; 3. Plevna ;
4. Radu Vodă; 5. Valea Rusului. 3Z. Comuna MIHAIL KOGALNICEANU. Satele componente:
l. MIHAIL KOGALNICEANU ; 2. Gura Ialomiţei ; 3. Hagieni ; 4. Luciu. 33, Comuna MILOŞEŞTI.
satele componen\e : 1. MILOŞEŞTI : 2. Nicoleşti : 3. TovArăşla. 34. comuna MOVILA. Satele
componente : 1. MOVILA. 35, Comuna MUNTENI-BUZAU. Satele componente : 1. MUNTENI-
BUZAU. 36, Comuna NICOLAE BALCESCU. Satele componente : 1. NICOLAE BALCESCU ;
2. Alexandru Odobescu ; 3. Gălăţul. 37. Comuna PERIEŢI. Satele componente : 1. PERIEŢI ;
2. Fundata ; 3. Mlsleanu ; 4. PAltlnlşu ; 5. Stejaru. 38, COmuna PERIŞORU. Satele componente :
1. PERJŞORU ; 2. Mărculeşti-GarA ; 3. Tudor Vladimirescu. 39, comuna REVIGA. Satele com-
ponente : 1. REVIGA ; 2. Crunţi : 3. Mircea cel BAtrin : 4. Bovine. te. Comuna ROSEŢI. Satele
componente : 1. ROSEŢI, «1. Comuna SALCIOARA. Satele componente : 1. SALCIOARA ; 2. Dl-

www.cimec.ro
 .JUDETUL IALOMITA 331

beştl ; 3. Raşl. 42. Comuna SAVENI. Satele componente: 1. SAVENI; 2. FrAţlleştl; 3. LAcustenl ;
4. Platoneştl. n. Comuna SCINTEIA. Satele componente : 1. SCINTEIA ; 2. Iazu. 41. Comuna
SF1NTU GHEORGHE. Satele componente : 1. SFlNTU GHEORGHE ; 2. Butolu ; 3. Malu.
u. Comuna STELNICA. Satele componente: 1. STELNICA; 2. Maltez!; 3. Retezatu. ts. co-
muna SUDITI. Satele componente : 1. SUDITI ; 2. Gura VAii. 47. Comuna ŞTEFAN CEL MARE.
Satele componente: 1. ŞTEFAN CEL MARE. u. comuna ŞTEFAN VODA. Satele componente :
1. ŞTEFAN VODA. 49. Comuna ULMU. Satele componente: 1. ULMU ; 2. Ch!rnoll; 3. FAurel;
4. Zlmbru. so. Comuna UNIREA. Satele componente : 1. UNIREA ; 2. Oltlna. 51. Comuna
V ALEA CIORll. Satele componente : 1. V ALEA CIORn ; 2. Bucşa ; 3. Dumltreştl ; 4. Mur-
geanca. 52. Comuna VILCELELE. Satele componente : 1. VILCELELE ; 2. Floroalca. 53. Co-
muna VLAD ŢEPEŞ. Satele componente : 1. VLAD ŢEPEŞ ; 2. Mihai Vlteazu. 51. Comuna
VLADENI. Satele componente : 1. VLADENI.

La definitivarea textului au colaborat : Ion Badea, Marin Blilteanu, Virgil Borde-

ianu, Ion Botan, Ion Petre.

www.cimec.ro
JUDEŢUL IAŞI
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Iaşi
este situat in partea central-estică a Mol-
dovei, între judeţul Botoşani la nord, ju-
deţul Suceava la nord-vest, Neamţ la sud-
vest şi Vaslui la sud. La est, limita ju-
deţului, pe rîul Prut, constituie şi fron-
tiera ţării noastre cu U.R.S.S.
Suprafaţa judeţului este de 5 469 km 2,
ceea ce reprezintă 2,3o;0 din suprafaţa
ţării.
RELIEFUL. Judeţul Iaşi se încadrează fn
intregime in Podişul Moldovei, unitate de
relief cu o structură geologică simplă.
Fundamentul, aflat la 1 000-2 000 m
adîncime, este format din roci cristaline
şi intruziuni granitice. Acesta este aco-
perit de o stivă de sedimente aproape
orizontale, din care apar la suprafaţă
doar cele de vîrstă sarmato-pliocenă, for-
mate din marno-argile şi nisipuri, cu
unele intercalaţii de calcare şi gresi!
oolitice.
In vestul şi sudul judeţului, relieful are
aspectul unui podiş inalt, fragmentat, cu
înălţimi de 300-500 m. Cea mai inaltA
unitate de relief este Podişul Sucevei, in
vest (593 m in Dealul Mare), urmat de
Podişul Central Moldovenesc (466 m în
Dealul Tansa). Intre aceste două podişuri
se deschide inşeuarea Ruginoasa-Strunga.
Partea central-estică a judeţului este o
cîmpie colinară, cu altitudinea medie de
150 m - Cîmpia Moldovei -, limitată
spre sud de Coasta Iaşilor, Iar spre vest
r.e Coasta Moloavă. Rîurile principale
www.cimec.ro
şi-au creat văi largi, însoţite de terase
bine dezvoltate, cum sint cele ale Sire-
tului, Moldovei, Prutului, Jijiei şi Bahlu-
iului.
CLIMA are un caracter continental, cu
amplitudini termice mari şi precipitaţii
relativ reduse. Iernile sint destul de reci,
media lunii ianuarie nedepâşind -3", iar
verile sint calde, media lunii iulie fiind
de peste 21° in sud-estul Cimplel Moldo-
vei. Extremele termice absolute urcă pînă
la 40°, dar pot coborl şi la -30". In re-
partiţia precipitaţiilor sînt diferenţe re-
gionale apreciab!le, acestea depăşind
700 mm in Dealul Mare, in vreme ce ln
estul Cimpiei Moldovei se reduc la
480 mm. Vînturile, cu o frecvenţă şi o vi-
teză relativ ridicată, au direcţia domin:m-
tă din nord-vest.
HIDROGRAFIA. Reţeaua hidrografică
majoră are originea tn zona carpatică,
ceea ce-i asigură debite medii ridicate :
Prutul (72,3 m3fs la Ungheni), Siretul
(27,2 m 3/s la Le~pezi) şi Moldova. Cele-
lalte rîuri au un debit redus şi oscilatli
mari de nivel : Jijia, cu afluentii săi. Ml-
letinul şi Bahluiul, ca şi afluentii Bîrla-
dului - Sacovăţul, Stavnicul şl Vasluie-
ţul. In Cîmpia Moldovei este caracteristi-
că prezenţa unui mare număr de lacuri
artificiale (iazuri), cele mal mari fiind
construite sau refăcute in perioada con-
temporană : la Podu Iloaiel, Cucutenl,
Ciurbeşti, Aroneanu şi Iezăreni.
Rezervele de ape subterane sint reduse

In partea central-estică a judeţului, dar
sint abundente în albiile majore şi în te-
rasele Siretului şi Moldovei. Din acest
motiv, oraşul laşi este alimentat dln
stratul acvifer de Ia Timişeşti-Neamţ,
tar pentru apă industrială - din Prut.
SOLURILE. In Cîmpia Moldovei, solul cel
mai răspîndit este cernoziomul Ievigat,
Iiind prezent, însă, şl cernoziomul propriu-
zis, pe terasele inferioare. Pe platourile
inalte domină soiurile de pădure, brune
sau cenuşii, in diferite grade de podzolire.
Albiile majore ale rîurilor din estul ju-
deţului sint acoperite de soiuri de Iăco­
vişte şi soiuri salinizate.
RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI.
Subsolul judeţului oferă unele materiale
de construcţie de vîrstă sarmaţiană, cum
sint calcarele şi gresiile de Repedea,
Schela, Criveşti sau Deleni şi nisipurile
de la Păun. Argilele şi luturile Ioessoide
de terasă sint valorificate pentru in-
dustria cărămizilor la Iaşi, Ciurea, Vlădi­
ceni ş.a. Din albia majoră a Siretului, la
Lespezi, se extrage balastul. La Strunga,
Breazu, Răducăneni se cunosc izvoare
minerale sulfatate alcaline, folosite in
tratamentul balnear. In urma forajelor
de la Nicolina, s-au descoperit ape sul-
furoase clorosodice, cu un conţinut ridi-
cat de iod şi brom, cu calităţi terapeu-
tice deosebite.
Cîmpia Moldovei intră in zona vegeta-
ţie! naturale de silvostepă, caracterizată
prin întinse pajişti de graminee, alternind,
pe înălţimi, cu petice de pădure ("re-
diuri"). Vegetaţia naturală a platourilor
inalte este aceea de pădure de fag şi go-
run, pe lîngă care se intilnesc însă şi
carpenul, frasinul, jugastrul ş.a. Păduri
compacte se găsesc încă in regiunile
Dealul Mare, Dealul Moţca şi in Podişul
Central Moldovenesc. Păc;iuri de luncă,
formate din plop şi salcie, se păstrează in
văile Prutului şi Siretului.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Săpăturile arheologice din judeţ au
scos la iveală dovezi materiale care atestâ
existenţa unor aşezări omeneşti încă din
paleoliticul inferior, iar creşterea treptatâ
a numărului de descoperiri in paleoU-
www.cimec.ro
.JUDEŢUL IAŞI 333
ticul superior indică o densitate a popu-
laţiei din ce în ce mai accentuată. In
neolitic, dezvoltarea societăţii omeneşti a
atins un nivel mai inalt, fiind materiali-
zată prin renumita cultură a ceramicii de
Cucuteni, ale cărei urme s-au descoperit
pe Dealul Cetăţuia-Băiceni, la Hăbăşeşti,
Ruginoasa. Vestigiile arheologice atestă
continuitatea vieţii omeneşti pe teritoriul
judeţului laşi şi in epocile bronzului şi
fierului.
Aşezările din actualul judeţ au făcut
parte din civilizaţia traco-getică. Aceasta
este atestată de aşezările fortificate, des-
coperite recent pe Dealul Cătălina-Cot­
nari şi la Moşna. Pe fondul populaţiei
geto-dace romanizate a luat naştere cul-
tura străromânească de Dridu, descope-
rită in aşezările de la Spinoasa, Hlincea,
Răducăneni ş.a.
Odată cu intemeierea statului feudal al
Moldovei, pe teritoriul judeţului au in-
ceput să se dezvolte anumite centre, intre
care Iaşi, Hîrlău, Tirgu Frumos, precum
şi drumurile comerciale, meşteşugurile
etc. Numeroşi locuitori de pe cuprinsul
judeţului au luat parte la lupta impotriva
cotropirii străine, a cavalerilor teutoni in
1422, a oştilor otomane in 1475 la Vaslui,
a expediţiilor de jaf ale tătarilor, remar-
cindu-se prin vitejia lor.
Masele populare asuprite s-au ridicat in
repetate rînduri impotriva exploatatorilor
feudali. In 1563-1564 a avut loc o răs­
coală de proporţii întinse a ţăranilor, in
1591 ţăranii au atacat pe boieri şi pe
dregătorii domneşti, în 1615-1616 ei au
refuzat plata dărilor şi au ucis pe unU
dintre birari. In 1759 s-a desfăşurat o
răscoală a orăşenilor din laşi, imbinatA
cu a ţăranilor veniţi in oraş, impotriva
curţii domneşti şi a boierilor.
Din laşi a pornit în 1848 semnalul re-
voluţiei care a cuprins in curînd intreaga
ţară. Aici au activat revoluţionari paşop­
tişti ca Mihail Kogălniceanu, Al. 1. Cuza,
Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Costache
Negri şi alţii. Masele populare ieşene au
avut un rol important, in 1859, in ale-
gerea ca domn al Moldovei a lui Al. I.
· Cuza, contribuind astfel substanţial la
unirea Moldovei cu Ţara Românească.
 JUDEŢUL IAŞI
\
o ,. o ş LEGENDĂ
~ Municipiu re1edintă de judet
O Oro1e

--·-
e Comune
frontieră de sloi
limită de judet
limită de comună
Teritoriul municipiului şi ora$elor
Teritoriul comunelor suburbane
1?""

www.cimec.ro
A s L

La Iaşi şi-a desfăşurat activitatea so-
cietatea literară ,.Junimea". Tot aici au
apărut numeroase publicaţii social-poli-
tice şi muncitoreşti : "Contemporanul",
"Revista socială", "Convorbiri sociale'',
"Repaosul duminical", ,.Viitorul social"
ş. a. La multe dintre acestea au colabo-
rat C. Dobrogeanu-Gherea, Ion şi Gheor-
ghe Nădejde, M. Gheorghiu Bujor, dr. L.
Ghelerter. Prin intermediul unora dintre
aceste publicaţii pătrundeau in România
idei ale marxismului.
Incepind cu anul 1880, au luat fiinţă
asociaţii profesionale, bazate pe principii
de clasă, ale muncitorilor tipografi, bru-
tari, timplari, lăcătuşi, rotari, fierari,
cizmari etc. In 1887 s-a creat la Iaşi
Cercul muncitoresc, iar in 1890 Clubul
muncitoresc. In această perioadă au avut
loc numeroase acţiuni greviste.
Mişcările ţărăneşti au cunoscut o mare
amploare in 1888 şi, mai ales, in 1907,
cind mii de răsculaţi s-au ridicat impo-
triva asupritorilor moşieri, valul de re-
voltă găsind un larg ecou şi in sinul altor
clase şi pături sociale. Astfel, muncitorii
ceferişti din Paşcani au atacat trenul care
transporta pe ţăranii arestaţi, eliberind
pe unii dintre aceştia.
In 1917-1918 au avut loc greve, mari
manifestaţii de stradă pentru revendicAri
economice şi politice, acţiuni de solidari-
tate cu Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie. La inceputul anului 1921, la
Iaşi a avut loc conferinţa grupurilor co-
muniste care a pregătit crearea Partidu-
lui Comunist Român. După înfiinţarea
P.C.R. a activat aici o puternică organi-
zaţie comunistă, care a mobilizat masele
la lupta impotriva regimului burghezo-
:110şieresc. La 25 februarie 1931 s-a or-
ganizat o demonstraţie impotriva şomaju­
lui ; in 1932, la Industria textilă a avut
loc o grevă ; in 1933, muncitorii de la
Atelierele C.F.R. Nicolina şi cei de la
Atelierele din Paşcani au acţionat cu ho-
tărîre in cadrul luptei ceferiştilor. In
fruntea lor se aflau comuniştii, printre
care şi Ilie Pintilie. In 1934, 1939 etc. au
avut loc alte acţiuni greviste. In septem-
brie 1940 s-a desfăşurat o demonstraţie
impotriva dictatului de la Viena. In pe-
www.cimec.ro
JUDEŢUL IAŞI 33fi
rioada războiului antisovietic s-au orga-
nizat acţiuni de sabotare a producţiei,
transporturilor etc. In 1944, la Iaşi s-au
înfiinţat fonnaţluni patriotice de luptă,
sub conducerea P.C.R.
POPULAŢIA judeţului Iaşi număra la 1
iulie 1971 688 369 de locuitori, reprezen-
tind 3,3o;0 din populaţia ţării. Densitatea
medie era de 126 locuitori pe km2, fiind
al doilea judeţ din ţară, după judeţul
Prahova. Tot la aceeaşi dată, 220 919 lo-
cuitori se aflau in municipiul laşi şi in
celelalte oraşe, 31 860 de locuitori in co-
munele suburbane şi 435 590 in comunele
rurale.
In 1971, natalitatea a fost de 24,7%o,
mortalitatea de 7,10j00 , sporul natural al
populaţiei fiind de 17,6%o. Natalitatea şi
sporul natural al populaţiei au depăşit
media pe ţară, sporul natural situind ju-
deţul Iaşi pe locul al doilea, după judeţul
Vaslui.
Din totalitatea locuitorilor judeţului,
numărul mediu scriptic al salariaţilor in
1971 reprezenta 20,50/o, iar faţă de total
salariaţi pe ţară 2,70fo, ridicîndu-se in
cifre absolute la 142 937. Faţă de total
judeţ, numărul salariaţilor pe principalele
ramuri ale economiei a fost in acelaşi an :
32,00/0 in industrie, 12,80fo in construcţii,
9,90fo in agricultură, 0,5% in silvicultură,
7,40fo in transporturi, 1,00fo in telecomuni-
caţii, 8,50fo in sectorul de circulaţie a măr­
furilor, 5,40/0 in sectorul de gospodărie
comunală şi prestări de servicii, 12,50fo In
învăţămînt, ·cultură şi artă, 1,3° 1o în ştiin­
ţă, 6,30fo în sectorul de ocrotire a sănă­
tăţii şi 0,90fo in administraţie.
La recensămîntul populaţiei din 15 mar-
tie 1966 99,2o;0 din populaţia judeţului
erau români, restul de 0,8'/o aparţinînd
naţionalităţilor eonlocuitoare : evrei, li-
poveni etc.
LOCALITĂŢILE. Judeţul laşi cuprinde
un municipiu şi 3 oraşe cu 9 localitil.ţi
componente, 85 comune, din care 5 sub-
urbane, şi 420 de sate , din care unul
(Pircovaci) aparţine oraşului Hirlău.
Municipiul Iaşi este reşedinţa judeţului,
fiind menţionat ca oraş intr-o serie de
documente de la inceputul secolului
33o J U D E T U L 1A Ş 1
al. XIV-lea. Din vremea lui Ştefan cel Mare
:a Iaşi.
este dovedită existenţa unei curţi
domneşti, iar din 1564 Iaşii devin capi-
I ala Moldovei, rămînînd astfel pinA. in
1862, cind, In urma unirii Moldovei cu
Tara Româneascll. (1859), capitală a
României a devenit oraşul Bucureşti.
La 1 .iulie 1971 populaţia oraşului atin-
gea cifra de 209 449 de locuitori, inclusiv
cei 21 483 de locuitori din cele 4 comune
suburbane.
La Iaşi s-a înfiinţat In 1860 prima Uni-
versitate din ţară şi tot alei au luat fiinţA
primele Inceputuri de lnvăţămînt tehnic
superior, cu mult Inainte de înfiinţarea
oficială a universităţii. Tot aici a apărut
in 1835 prima instituţie românească de
învăţămînt superior, Academia MihAilea-
nă.
In anii socialismului, laşul a cApAtat o
deosebită dezvoltare Industrială, fiind
construite intreprinderi Importante care
au diversificat funcţiile economice ale
acestui municipiu. Totodată, a cunoscut o
puternică dezvoltare ca centru universitar,
cultural şi ştiinţific. Asemenea tuturor
oraşelor ţării, aici au fost construite noi
cartiere, care au schimbat substanţial
i:Jfăţişarea oraşului, in mod deosebit a
\·echilor cartiere : Nlcollna, Socola, Tătă­
r:lşi şi Copou. In prezent se construieşte
'':. nou cartier - Alexandru cel Bun -
s::uat in partea de vest a municipiului.
Municipiul laşi este racordat la siste-
mul energetic naţional şi Il alimentează
o conductă de gaze naturale ; a fost re-
gularizat riul Bahlui, scoţindu-se de sub
inundaţiile periodice cartierele situate in
partea de sud şi sud-est a oraşului.
Oraşul Paşcani este situat in partea d~
vest a judeţului, pe terasa riului Siret şi
avea la 1 iulie 1971 o populaţie de 20 175
locuitori (inclusiv cei din localităţile Gir-
teşti, Blăgeşti, Lunea, Boşteni şi Sodo-
rn{;ni). El continuă o aşezare mai veche,
:11enţionată in documente din secolul al
X V -lea. Prin construirea liniei ferate din
I\1cJdova pe valea Siretului, in a doua
, .. mătate a secolului al XIX-lea, "tirgul"
1 ·aş cani devine nod de cale ferată, Iar
www.cimec.ro
mal tirziu, prin construirea Atelierelor
C.F.R., localitate lndustrial-muncitorească.
Oraşul Paşcani a cApătat in zilele noa-
stre un caracter industrial Indeosebi prin
reconstruirea şi transformarea Atelierelo:-
C.F.R. in Uzină mecanică de material ru-
lant, fiind totodată un centru comercial
şi cultural al judeţului Iaşi.
Oraşul Tirgu Frumos. Amintit in docu-
mentele primei jumătăţi a secolului al
XV-lea, Tirgu Frumos e o străveche aşe­
zare a Moldovei. Se află situat la nord-
vest de municipiul Iaşi şi are o populaţie
de 6 002 locuitori (la 1 iulie 1971). De el
aparţine comuna Tirgu Frumos, cu 10 377
locuitori. Oraşul Tirgu Frumos a fost
temporar reşedinţA domnească pe vremea
lui Ştefan cel Mare, iar de la inceputurile
organizArii administrative a Moldovei şi
pînă in 1832 a fost reşedinţa ţinutului
Cirligătura. Actualmente, oraşul are o in-
dustrie de interes local şi constituie un
mic centru cultural şi social al judeţului.
Oraşul Hirl4u este situat In partea de
nord-vest a judeţului, In regiunea viticolă
renumită de la Băiceni-Cotnari-Deleni.
Are o .populaţie de 6 776 locuitori (la
1 iulie 1971). Este o aşezare foarte veche
a Moldovei, documentele pomenind de ea
pe la sfîrşitul secolului al XIV-lea. HlrlAul
a fost una dintre reşedinţele Moldovei In
timpul domniei lui Ştefan cel Mare, Iar
pe vremea domniilor lui Ştefăniţă (1517-
1527) şi Radu Mihnea (1623-1626) a fost
temporar capitala acestei ţări. Hîrlăul
este un centru comercial, cultural şi In-
dustrial al judeţului Iaşi.
Comunele judeţului laşi se grupau la 1
iulie 1971, din punctul de vedere al nu-
mărului locuitorilor, in : 15 comune intre
2 001 şi 4 000 de locuitori, 57 intre 4 001
şi 7 000, 11 Intre 7 001 şi 10 000 şi 2 co-
mune cu peste 10 000 de locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Caracteristi-
ca principalA actuală a economiei judeţu­
lui laşi este dată de avintul industriei,
indeosebi in municipiul laşi, de dezvol-
tarea agriculturii, favorizată de condiţii
pedocllmatice variate şi de noile coordo-
nate ale învăţămîntului, ştiinţei, culturil,
artei.
 1 UDE T V L 1 AŞ 1 337

Caracterul industrial este marcat de in- mul producţiei industriale din anul res-
treprinderile industriale - cele mai multe pectiv a crescut cu 118,2•/o faţA de 1965
fiind construite in ultimii ani - din laşi, şi de peste 23 de ori faţă de 1950. Ritmui
P<~şcani, Hirlău şi Ciurea, reprezentind mediu anual de creştere a producţiei in-
ranmri importante ale economiei naţio­ dustriale a fost in anii 1966-1970 de
nale : metalurgia, chimia, industria tex- 16,9%, faţă de 11,9% ritmul mediu pe
tilă, alimentară, de prelucrare a lemnu- ţară.
lui etc. Producţia industriali a fost obţinută in
Agricultura e reprezentată in special 1971 in proporţie de 87,8% in unităţile
prin cultura cerealelor, a plantelor teh- industriei republicane, 9,20fo in unităţile
nice şi creşterea animalelor, fiind dezvol- industriei locale, 3,0DJo in unităţile coope-
tată indeosebi in Cîmpia Moldovei, precum ratiste.
şi pe văile Siretului şi Prutului. Viticul- Ponderea producţiei globale a princi-
tura şi pomicultura sint culturile de bază palelor ramuri ale industriei a fost in
djn zona Coastei Iaşllor şi ln zona de con· 1971 următoarea :
tact intre Dealul Mare şi Cimpia Moldo-
vei, iar legumicultura se practică in văile 1n procente laţi!. de:
Prutului, Jijiei, Siretului şi Moldovei.
produoţia producţia
Procesul de industrializare şi de dezvol- globali globali
Ramuri ale industriei
tare intensivA şi multilaterală a agricul- indu•triall ind uatriall
pe a ramurilor
turii, caracterizat in ţara noastrA de judeţ pe ţarii.
ritmurile anuale susţinute, este Ilustrat şi
in judeţul Iaşi prin importante schimbări Total induatrie 100,0 2,7
ale structurii ramurilor economiei naţio­ din care:
nale, dar mal ales prin creşterea absolută Metalurrie !eroul 10,8 3,7
Construcţii de matlni 1i prelu-
a valorii producţiei, prin apariţia de noi
orarea metalelor 15,1 1,5
ramuri şi subramuri. Chimie 30,9 8,2
INDUSTRIA. In judeţul Iaşi s-au con- Materiale de oonatrucţil (1,8 0,7
struit in ultimii ani diferite noi unităţi Exploatarea ti prelucrarea
reprezentind numeroase ramuri industria- lemnului 9,1 1.~
Te:dili 10,1 3,8
le : Uzina metalurgiei, Uzina de prelu- Confecţii 3,4 2,1
crare a maselor plastice, Fabrica de Alimentar! 23,2 3,8
antibiotlce, Intreprinderea de produse fi- Poligralicl 0,2 1.8
nite din lemn, Fabrica de ulei "Unirea", Alte ramuri 0,8 1,3
Ţesătoria de mătase "Victoria", Centrala
ele<:trotermică, Uzina de fibre sintetice,
Intreprinderea de produse ceramice, Com- In afară de intreprinderile industriei
plexul de morărit şi panificaţie, Intre- republicane care efectuează o varietate de
prinrlerea de industrializare a laptelui, produse, intreprinderile industriei locale
Fabrica de confecţii, Combinatul de vini- execută numeroase produse, reprezentate
ficatie Cotnari, Secţia de industrializare a prin confecţii metalice şi din lemn, ma-
lemnului Ciurea, Intreprinderea de prefa- teriale de construcţii, morărit, panificaţie
bricate din beton, Fabrica de tricotaje etc.
,.Moldova". Au fost reutilate, modernizate Industria cooperatistă este reprezentată
şi extinse intreprinderile "Ţesătura", de 8 intreprinderi avind următorul pro-
,.Textila roşie", Uzina mecanică de mate- fil : confecţii, artizanat, construcţii, mobi-
rial rulant Paşcani, Uzina mecanică "Ni-
lă şi produse din lemn, încălţăminte,
colina", Fabrica de ţigarete ş. a.
prestări de servicii etc. Ea cooperează cu
ln 1971 in judeţ existau 29 de intre-
prinderi ale industriei republicane, 5 in- industria republicană, căreia ii furni-
treprinderi ale industriei locale şi 8 intre- zează o aerie de produse, aceste relaţii
prinderi ale industriei cooperatiste. Volu- constituind o formă superioară de valori-

www.cimec.ro
338 J V D E TV L 1A Ş1
ficare a capacităţii de producţie din uni-
tăţile cooperatiste.
AGRICULTURA. Unităţile agricole din
judeţul Iaşi deţin o suprafaţă agricolă de
408 278 ha teren agricol, din care 280 055
ha arabile, 80 768 ha păşuni, 21 309 ha fi-
neţe, 16 547 ha vii şi pepiniere viticole,
9 596 ha livezi şi pepm1ere pomicole.
In judeţul Iaşi existau la sfîrşitul anu-
lui 1971 7 intreprinderi agricole de stat,
27 de staţiuni pentru mecanizarea agri-
culturii, 112 cooperative agricole de pro-
ducţie şi două staţiuni de cercetări agri-
cole.
Parcul de mecanizare a agriculturii cu-
prinde 3 174 tractoare fizice (5 511 trac-
toare convenţionale), revenind fiecărui
tractor fizic cite 88 ha suprafaţă arabUl.
Există, de asemenea, 939 de cultivatoare
mecanice, 1 447 de semănător! mecanice,
1 070 de diferite combine etc.
In ultimii ani s-au efectuat importante
:ucrări de amenajare a versanţilor afec-
taţi de degradări, mai ales in zona Coastei
Iaşilor, in podgoria Cotnari etc., suprafaţa
totală atingind 24 500 ha. S-au extins iri-
gaţiile pînă la suprafaţa de 14 230 ha,
mai cu seamă pe văile Moldovei, Siretu-
lui şi Prutului, dar şi in zona lacurilor
de acumulare (Podu Iloaiei). Au fost
protejate contra inundatiilor, prin indi-
guiri, 16 532 ha teren agricol.
In 1971, din suprafaţa arabilă a jude-
ţului, 180 503 ha au fost cultivate cu ce-
reale pentru boabe, din care 63 926 ha cu
griu şi 109 508 ha cu porumb, 22 253 ha
cu floarea-soarelui, 5 938 ha cu sfeclă de
zahăr, 9 483 ha cu cartofi şi 5 560 ha cu
legume.
Ca activităţi principale de producţie in
intreprinderile agricole de stat reţinem :
viticultura, podgoriile reprezentind o bo-
găţie a agriculturii judeţului (fiind recu-
noscută calitatea vinurilor de la Cotnari
şi destul de apreciate vinurile de Hirlău,
Scobinţi, Copou, Uricani, Comarna, To-
meşti, Sorogarl şi Bucium) ; pomicultura
(comunele Comarna, Tomeşti, Strunga,
Cotnari etc.) ; cultura cerealleră şi zoo-
tehnia - lapte-cereale (Iaşi, Ttrgu Fru-
mos şi Propicani), cu o pondere a su-
prafeţelor arabile de 72,3-84,50fo, şi carne-
www.cimec.ro
cereale (Broşteni din comuna Vlădenl),
cu suprafeţe mari de terenuri arablle şi
de păşuni.
In afară de cereale şi plante tehnice,
culturi de bază in agricultura judeţului
sint şi cele de leguminoase pentru boabe,
in Cîmpia Moldovei, precum şi cultura
plantelor furajere (lucernă, porumb-siloz
etc.).
Creşterea animalelor este o preocupare
de seamă in agricultura judeţului Iaşi.
Densitatea medie la suta de ha teren a
fost in ianuarie 1972 de 39,6 taurine,
65,2 porcine şi 123,9 ovine. La taurine
predomină rasele brună, sură de stepi şi
holstein, la porcine rasa marele alb, iar
la ovine rasele ţurcană, ţigaie, karakul şi
spancă. In 1971, producţia agricoli ani-
mală s-a ridicat la 37 354 tone de carne
greutate vie, 988 500 hl lapte, 817 tone
de lină.
Apicultura are, de asemenea, o pondere
însemnată, inregistrindu-se la 3 ianuarie
1972 un număr de 28 290 familii, cu o
producţie de 323 de tone de miere.
Din producţia agricolă globală 62,90/a
s-a realizat în sectorul vegetal, iar 37,1•!•
in sectorul animal.
SILVICULTURA. Fondul forestier ocupa
la sfîrşitul anului 1971 86 604 ha, adiel
circa 16,00fo din suprafaţa totală a jude-
ţului Iaşi. Pădurile cele mai întinse se si-
tuează in majoritate in zona de deal a
Podişului Central Moldovenesc, a Podişu­
lui Sucevei şi, in mai mică măsuri, in
lunea Prutului. Din diferite specii de ar-
boreturi s-au exploatat in 1971 in medie
275 500 m3, ceea ce revine 332 m 3 la 100
ha pădure, din care 61•/o lemn de lucru.
Procesul de reimpădurire reprezintă o
preocupare importantă, circa 15 000 ha
din terenurile silvice fiind impădurite fn
ultimii 20 de ani cu esenţe de valoare :
stejar, gorun, plop, salcîm şi plop negru
hibrid.
VlNATUL ŞI PESCUITUL. Fondul cine-
getic principal al judeţului este alcătuit
din căprioare, iepuri şi porci mistreţi. Sub
formă de colonizare mai există cerbul
carpatin in pădurile de la Poeni şi
Hirlău, cerbul lopătar in pădurea de la

Poeni şi fazan! în pădurile de la Corneştl,
Criveştl şi Heleşteni.
Fondul piscicol este rezultat îndeosebi
din amenajarea lacurilor de acumulare.
a iazurilor, bălţilor şi a pepinierelor pisci-
cole in suprafaţă de 3 003 ha, cu o pro-
ducţie anuală cuprinsă între 300 şi 2 000
kg la ha luciu apă.
TRANSPORTURILE. CAile ferate, care
însumează 278 km, converg spre muni-
cipiul Iaşi ; o rută mergînd spre Paşcant
ll leagă cu linia principală a Moldovei de
pe valea Siretului ; alta spre Vaslui cu
linia Bucureşti-Iaşi-Ungheni (punct de
frontieră cu U.R.S.S.) ; iar alta merge spre
Dorohoi pe valea Bahluiului şi a Jijiel.
Densitatea reţelei de cale ferată este de
51 km la 1 000 km2.
Transportul rutier se face pe o reţea
de 6 drumuri naţionale (306 km), 5
drumuri judeţene (276 km) şi 47 drumuri
comunale (1 847 km), cu o lungime totală
de 2 429 km, ceea ce revine 444 km la
1 000 km2. Dintre acestea, 217 km sint
şosele modernizate, respectiv 39 km la
1 000 km2. Oraşul Iaşi este legat de ca-
pitala ţării şi printr-o linie aerianA de
transport.
COMERŢUL. Activitatea comercialA se
realizează printr-o reţea de 1 789 unltlţl,
dintre care 917 ale comerţului de -stat, cu
rirca 71,20fo din totalul desfacerilor, Iar
852 ale comerţului cooperatist, cu 28,8%
din totalul desfacerilor. In 1971, volumul
total al vînz!i.rilor de mArfuri cu amănun­
tul prin comerţul socialist a reprezentat
2,8 miliarde lei.
Comerţul se realizează şi prin pieţele
alimentare, în special din municipiul Iaşi
şi din oraşe, prin oboarele săptămînale
din diferite centre, prin bilciurile anuale,
dintre care mai important este acela de
la Tirgu Frumos, organizat intre 1-14
iulie.
INV AŢ AMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971-1972 au funcţionat în
judeţul Iaşi 356 grAdinite cu 553 de edu-
catoare (revenind in medie 27 de copii
pentru o educatoare), 513 şcoli generale
cu 116 682 de elevi, 14 licee de cultură
generalA cu 10 753 de elevi, 11 licee de
www.cimec.ro
J U D E TUL IA Ş I 33~
specialitate cu 6 265 elevi, 14 şco!; pro-
fesionale cu 9 472 de elevi, 5 şcoli teh-
nice de maiştri cu 221 de elevi, o şcoală
de arte cu 760 de elevi, 7 şcoli de spe-
cializare postliceală cu 1 404 elevi, 5 in-
stitute de invAţămînt superior cu 25 de
facultăţi frecventate de 23 382 de stu-
denţi la cursuri de zi, serale şi fArA
frecvenţă. In aceste forme de învăţămînt
de stat activează 8 997 de cadre didactice.
Diferite tipuri de şcoli au interna·te pen-
tru elevi sau cămine şi cantine pentru
studenţi.
Cercetarea ştiinţifică din Iaşi a cu-
noscut în trecut personalităţi proeminent~
ale ştiinţei româneşti care şi-au desfăşu­
rat activitatea in acest important centru
al culturii şi ştiinţei..otDezvoltarea centru-
lui universitar din Iaşi şi accentuatul pro-
ces de industrializare sint noile condiţii
in care munca de cercetare ştiinţifică se
desfăşoară cu intensitate in diferite do-
menii, la catedrele de lnvAţămint supe-
rior, in Institutele de cercetAri şi in unele
unităţi de producţie. La laşi a luat fiinţă
o filială a Academiei Republicii So-
cialiste România cu 5 institute de cerce-
tare ştilnţifid.
Judeţul şi municipiul Iaşi se caracte-
rizează orintr-o vie şi intensă activitate
cultural-artistică, care continuA pe trepte
superioare bogata tradiţie existentă pe
aceste meleaguri. De Iaşi este legat nu-
mele unor oameni de ştiinţA şi cultură de
renume : Dimitrie Cantemir, Ion Neculce.
Miron Costin, Grigore Ureche, SpAtarul
Milescu. La Iaşi s-a organizat o mişcare
literară care a fixat definitiv limba scrisA.
La Mirceşti se găseşte casa memorialA
Vasile Alecsandri. Pe meleagurile ieşene
au trAit Veniamin Costache, Gheorghe
Asachi, Mihail KogAlniceanu şi tot alei
au fAurit <!pere de valoare scriitorii de
la .,Convorbiri literare", .,Contemporanul"
şi .,Viaţa Românească". De asemenea, in
urbea laşilor au creat operele lor prin-
cipale M. Eminescu, 1. Creangă, C. Ne-
gruzzi, 1. Negruzzi, N. Gane şi au activat
Ion Ionescu de la Brad, Grigore Co-
bllcescu, Titu Maiorescu, A. D. Xenopol,
Garabet Ibrăileanu, George Topirceanu,
840 JUDEŢUL IAŞI

5
'

www.cimec.ro
 JUDEŢUL IAŞI 341

'
1. Uzina metalurgicA Iaşi
2. Extractoare la secţia a II-a
streptomiclnă Fabrica
de antlblotlce din Iaşi
3. Instalaţie de calandrare a
folUlor din P.V.C. - Uzina
de prelucrare a maselor
plastice din Iaşi
t. Secţie la Fabrica de tri-
cotaje ,.Moldova"
5. Sector vltlcol la Institutul
de cercetAri hortlvltlcole
Iaşi
6. lmprAştlerea gunoiului de
grajd la I.A.S. Ruglnoasa
7. Piaţa Unirii - Iaşi
8. Palatul culturii - Iaşi
9. Teatrul Naţional - Iaşi
10. Biserica ,.Trei Ierarhi"

www.cimec.ro
842 JUDETUL IAŞI
•
Vasile Conta, Mihail Sadoveanu, Petru
Poni şi alţii.
Monumentele trecutului coexistă in de-
plină armonie cu noi edificii, cu noi insti-
tuţii social-culturale. Palatul CultuPii,
astăzi un adevărat complex muzeistic,
adăposteşte Muzeul de artă, Muzeul de
istorie, Muzeul etnografic şi Muzeul poli-
tehnic. In faţa impunătoare! construcţii
domină statuia lui Ştefan cel Mare. Nu
departe se află biserica Sfintul Neculai
Domnesc, ctitoria lui Ştefan cel Mare,
Casa Dosoftei şi biserica Trei Ierarhi, ce-
lebra ctitorie din 1639 a lui Vasile Lupu,
podoabă a arhitecturii româneşti. In ti-
parniţa de aici s-au tipărit primele cărţi
în limba română din Moldova. In apro-
piere străjuie Turnul Goliei împreună c11
biserica ce poartă acelaşi nume.
In Iaşi sint locuri pretuite şi mult vi-
zitate pentru puterea lor evocatoare. In
Ţicău se află vestita bojdeucă a lui
Creangă, in cerdacul căreia marele po-
vestitor a citit prima oară neintrecutele
"Amintiri din copilărie" genialului său
prieten, Eminescu.
La Iaşi s-a jucat in anul 1816 primul
spectacol de teatru in limba română ; aici
s-a înfiinţat, in anul 1840, primul Teatru
Naţional. Teatrul Naţional, unul dintre
cele mai frumoase din ţară, inaugurat in
anul 1896, continuă, la dimensiunile pre-
zentului, tradiţiile progresiste ale teatru-
lui românesc. In judeţul Iaşi funcţionea­
ză 14 muzee, care au primit, în 1971,
409 459 de vizitatori. Dealtfel, numai in
municipiul Iaşi se găsesc circa 125 de
monumente de artă plastică, arhitecturA,
arheologie şi istorie, care aitueazl loca-
litatea printre primele .,oraşe-muzeu" ale
ţării.
Activitatea artistică nu se desfăşoară
numai pe scena Teatrului Naţional, ci şi
pe cele ale Operei de Stat, Teatrului de
păpuşi, Filarmonicil. In oraşele şi satele
judeţului, activitatea cultural-educativă
este găzduită de 4 case de cultură orăşe­
neşti, de o casă de cultură a sindicatelor
şi alta a tineretului, de cele 85 de cămine
culturale comunale şi 239 de filiale să­
teşti, de 69 cluburi şi săli de cultură sin-
dic'lle. In aceste lăcaşuri, formaţiile ar-
www.cimec.ro
tistlce de amatori - 15 coruri săteşti, 3
ansambluri artistice, 80 echipe de dansuri
şi 75 formaţii de teatru - dovedesc in
faţa publicului măiestria şi talentul cu
care este inzestrat poporul nostru.
In municipiul laşi funcţionează o bi-
bliotecă publică cu peste 200 000 de vo-
lume, 5 biblioteci universitare cu peste
2 000 000 de volume, un centru de docu-
mentare tehnică cu aproximativ 360 000
de volume. In total, in judeţul laşi sint
217 biblioteci publice care dispun de
1 531 635 de volume şi 150 724 de cititori.
Un puternic mijloc de răspîndire a cul-
turii îl constituie cinematografia. In ju-
deţul Iaşi funcţionează 190 cinematografe
din care 12 sînt stabile, cu bandă nor-
mală.
Ziarele şi revistele literare care apar la
Iaşi - .,Flacăra Iaşului", "Convorbiri li-
terare", .,Cronica" -, Editura "Junimea··,
precum şi postul de radio desfăşoară o
largă activitate cultural-educativă, e<>nti-
nuind, totodată, vechile tradiţii culturale
ale acestor meleaguri. In 1971, reţeaua de
radio şi radioficare cuprindea 77 067 abo-
naţi, din care 60 650 la radio, ceea ce re-
prezintă un abonat la 2,6 familii ; nu-
mărul abonatilor la televiziune era la
aceeaşi dată de 40 322, adică un abonat la
:J,5 familii.
Aşadar, vechea cetate de scaun a Mol-
dovei, bogată in monumente şi cu o stră­
veche cultură, capătă astăzi o strălucire
demnă de trecutul său.
SANATATEA PUBLICA. Asistenta sani-
tară este asigurată in judeţul Iaşi prin 22
spitale, două sanatoril T.B.C., 28 dispen-
sare, 8 policlinici, 58 staţionare şi 79 case
de naştere, 122 circumscripţii sanitare. In
1971, un medic revenea la 552 locuitori.
Capacitatea de spitalizare este de 7 718
paturi in toate unităţlle de asistenţă me-
dicală, ceea ce revine 11 paturi la 1 000
locuitori, iar in spitale 10,6 paturi la 1 000
de locuitori. Există in judeţ două cămine
de bătrîni, două case ale copilului şi 15
creşe cu o capacitate totală de 1 060 pa-
turi.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. De-a
lungul anilor s-au dezvoltat numeroase

activităţi sportive. Astăzi, activitatea
sportivA de masă este organizată de cele
258 asociaţii sportive din şcoli, de la sate,
din intreprinderi şi instituţii, iar cea de
performanţă este cuprinsă şi pregătită In
cele 6 cluburi sportive, 8 asociaţii spor-
tive, o şcoală sportivă şi un liceu de edu-
caţie fizicA. Pentru dezvoltarea activităţii
sportive de performanţă, mai există in
judeţ un număr de 150 de grupe de copii
şi juniori cu 2 400 de participanţi. In ce-
lelalte şcoli, judeţul Iaşi dispune de 221
profesori de educaţie fizică. Există, de
asemenea, 950 instructor! sportivi, 214
antrenor!, precum şi 536 arbitri la dife-
rite ramuri sportive. In judeţ sint afi-
liate la federaţille de specialitate 232
secţii cu 6 700 sportivi, 3 800 avind clasi-
ficări, din care 30 sint maeştri ai spor-
tului şi 170 sportivi de categoria 1.
Activează in campionatele naţionale 7
echipe in divizia A, 14 in divizia B, 4 in
divizia C şi 21 in divizia şcolară şi de ju-
niori ; un număr de sportivi au partici-
pat cu succes la diferite campionate na-
tionale şi internaţionale. Rezultate deose-
bite au obţinut echipa feminină de volei
"Penicilina", dublă campioană naţională,
cu 5 sportive în echipa reprezentativă.
Pentru desfăşurarea activităţii sportive,
judeţul Iaşi dispune de o modernă sală a
sporturilor, complexul sportiv "23 Au-
gust", Stadionul tineretului, complexul
sportiv "Voinţa", Complexul sportiv
C.S.M., popicăriile "Nicolina" şi "Voinţa",
două popicării in Paşcanl, 6 săli de gim-
nastică in şcoli, două in invăţămintul su-
perior, precum şi numeroase baze spor-
tive în şcoli, intreprinderi şi la sate. In
ultimul timp s-au creat noi condiţii ma-
teriale pentru dezvoltarea activităţii
sportive.
·:-uRISMUL. Aşezarea Iaşului pe cele 7
coline, cit şi mulţimea edificiilor sale,
gruparea acestora in funcţie de relieful
variat, infrumusetarea şi gospodărirea lo-
calităţilor şi a traseelor permit judeţului
şi oraşului punerea in valoare a poten-
ţialului turistic. laşul păstrează amintirea
lui Dosoftei, Cantemir, Asachi, Eminescu,
Creangă, Sadoveanu, Enescu (prin case
memoriale, plăci comemorative, exponate
www.cimec.ro
1 U DE T U L Ilt Ş 1 343
muzeistice etc.), care au ridicat cultura
romlnească pe culmi dintre cele mai
inalte. Prin Importanţa sa istoricA, eco-
nomică şi cultural-ştiinţifică, judeţul Iaşi,
şi indeosebi municipiul raşi, reprezintă o
deosebitA atracţie turistică pe plan na-
ţional şi iiliternaţional. Printre obiectivele
turistice de prim rang pot fi citate bise-
ricile şi mănăstirile Trei Ierarhi, Golle,
Cetăţuia, Gala ta, Frumoasa, · Sf. Neculai,
Sf. Sava, Sf. Ioan, Bărboi ; mormintele lui
Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion
Creangă, Barbu Ştefănescu Delavrancea,
George Topirceanu, Mihai Codreanu, Oti-
lia Cazimir, Dimitrie Anghel etc. ; Bise-
rica Sf. Gheorghe din Hirlău, Mănăstirea
Dobrovăţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare,
mănăstirile Birnova şi Hlincea, ruinele
Bisericii catolice din Cotnari, datind din
vremea lui Despot Vodă ; urmele neoli-
tice ale culturii Cucuteni din zona Cetă­
ţuia Bâiceni ; rezervaţie paleontologică de
la Repedea ; hanurile "Bolta Rece" şi
"Trei Sarmale" restaurate în stilul acelora
care au avut o mare faimă în trecut ; ru-
inele curţilor domneşti din Iaşi şi Hirlău,
casa lui Dosoftei din laşi ; fintinlle mo-
numentale din secolul al XVIII-lea de la
Sf. Spiridon şi Golia ; Palatul domnesc de
la Frumoasa, clădirea Filialei Academiei
(Universitatea veche), Muzeul de istorie
naturală, Muzeul Unirii (reşedinţă a lui
Al. 1. Cuza) ; Grădina Copou cu obeliscul
leilor şi telul lui Eminescu, statuile lui
Cuza şi Miron Costin ; Muzeul de litera-
tură, casele lui Mihail Sadoveanu, George
Topirceanu, Vasile Alecsandri, Mihail
Kogălniceanu, Emil Racoviţă, A. D. Xe-
nopol, Otilia Cazimir, Casa natală a lui
Mihail Sadoveanu din Paşcani, a lui Di-
mitrie Anghel din Corneşti ; Castelul lui
Al. 1. Cuza de la Ruginoasa, Castelul din
Miclăuşeni, clădirea Muzeului din Paşcani
(secolul XVII) ; mormintul lui Ion Ne-
culce de la Prigoreni.
Turiştil sosiţi pe aceste meleaguri gă­
sesc adăpost in hotelurile din Iaşi, in mo-
telul de la Bucium, in staţiunea Strunga
şi la campingurile de la Bucium, Trei Ia-
zuri, Poeni, Ciric.
3-14 JUDETUL IAŞI

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Eco- de îmbunătăţiri funciare, lndiguiri şi de-

nomia judeţului Iaşi va lua avint inde-
osebi In domeniul diferitelor ramuri ale
industriei, prin lărgirea intreprinderilor
existente - metalurgice, chimice, de pre-
lucrare a lemnului, ale Industriei uşoare
şi alimentare -, cit şi prin construirea
unor noi unităţi in ramura construcţiei de
maşini, industriei chimice etc., amplasate
in municipiul laşi şi in centrele orăşe­
neşti slab dezvoltate din punct de vedere
industrial. ln judeţul laşi se vor produce
in viitor fibre polipropUenice, noi utilaje
pentru construcţia de drumuri, materiale
pentru construcţii din poliesteri armaţi cu
fibre de sticlă ş.a. ln paralel cu industria
secări, prin executarea lucrArilor de com-
batere a erozlunll solului se vor recupera
suprafeţe importante care pină In prezent
au fost neproductive. O atenţie deosebită
se va acorda extinderii suprafeţelor cul-
tivate cu vii şi livezi In regiunile exi3-
tente (Cotnari, Bucium, Copou, Tomeşti,
Uricani, Răducăneni, Costuleni, Strunga.
Deleni) ; se vor crea, de asemenea, noi
zone cu astfel de culturi. Vor fi infiinţate.
in acelaşi timp, noi unităţi industrial-
agrare. Pentru păstrarea fondului silvi-=
al judeţului, se va continua campania de
impădurire a zonelor defrişate şi de plan-

republicană, se vor dezvol-ta şi Intreprin- tare a terenurilor puternic erodate.

derile de industrie locală, precum şi uni-
tăţile cooperatiste meşteşugăreştl.
Date fiind condiţiile naturale favora-
bile, şi economia agricolă se va dezvolta
prin creşterea cu prioritate a efectivelor
si a producţiei animaliere ; prin lucrările
De frumoase perspective de dezvoltari!
se bucurA şi cercetarea ştiinţifică, Invă­
ţămîntul şi cultura, comerţul, asistenta
medicală, prestările de servicii, care vor
contribui la creşterea potenţialului mate-
rial şi spiritual al judeţului Iaşi.

.JUDETUL IAŞI

cu reşedinţa In municipiu~ Iaşi

MuoJcipU : 1. Oraşe 1 3, Loealltlll componente ale munlclpUior fi ale oratelor : s. Comwte : U

(din care, suburbane : 5). Sate : t20 (din care, apartin oraşelor: 1).

A. 1\IUNICIPII

1, MUNICIPIUL 1 A Ş 1. Comune suburbane : 1. Comuna BlRNOV A. Sate componente ale

comunei suburbane : 1. BlRNOV A ; 2. Cercu ; 3. PAun ; t. PletrAria : 5. Todirel ; 6. Vişan.
2. Comuna HOLBOCA. Sate componente ale comunei suburbane: 1. HOLBOCA; 2. Crlsteştl.;
3. Dancu ; 4. orzeni ; 5. Rusenil Noi ; 8. Rusenil Vechi ; 7. Valea LungA. 3. Comuna REDIU.
Sate componente ale comunei suburbane : 1. RE."DIU ; 2. Breazu ; 3. Horleştl ; 4. TAuteştl. ;
5. Valea LupuluJ. t. Comuna TOMEŞTI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. To-
MEŞTI ; 2. Chicerea ; 3. Goruni ; 4. Vl!l.dlcenl.

B. ORAŞE

1. Oraşul H 1R L A u. Sate ce aparţin oraşului : 1. Plrcovaci.

2. Oraşul PA ŞCANI. Localltâţl componente ale oraşului : 1. PA Ş CANI ; 2. B!Ageştl. ;
3. Boşteni ; 4. Glşteştl ; 5. Lunea ; 6. Sodomenl.

3. Oraşul T 1 R G U F B U'M OS. Comune suburbane : 1. TlRGU FRUMOS*. Sate compo-

nente ale comunei suburbane : 1. Balş ; 2. Boureni ; 3. Buznea ; 4. COasta MAgurU ; 5. Costeştl. .:
6. DAdeşti ; 7. GAneştl ; 8. Glurgeştl ; 9. Ion Neculce ; 10. ~goreni ; 11. RAzboteni.

.. Reşedinţa comunei suburbane Tirgu Frumos este In oraşul Tirgu Frumos.

www.cimec.ro
 J U D E Ţ U L 1A Ş 1 34j

C. COMUNE

l. Comuna ALEXANDRU J. CUZA. Satele componente : 1. ALEXANDRU 1. CUZA ; 2. Ko·

gălnicent ; 3. Schela ; 4. Vollntlreştl. 2. Comuna ANDRIEŞENI. Satele componente : 1. AN·
DRIEŞENI ; 2. BuhAeni ; 3. DrAgAneştl ; 1. Finttnele ; 5. GlAvAneştl ; 8, Iepurenl ; 7. Splnenl.
3. Comuna ARONEANU. Satele componente : 1. ARONEANU ; 2. Dorobanţ ; 3. Redlu Alde! ;
4. Şorogari, 4. Conwna BALTATI. Satele componente : 1. BALTATI ; 2. Cotlrgacl ; 3. Flllaşl ;
4. MAdtrjeştl ; 5. Podlşu ; 6. Sirca ; 7. Valea Oilor. 5. Comuna BELCEŞTI. Satele componente :
l. BELCEŞTI ; 2. Llten1 ; 3. Munteni ; 4. Satu Nou ; 5. Tansa ; 6. Ulmi. 6. Comuna BIVOLARI.
Satele componente : 1. BIVOLARI ; 2. Buruieneştl ; 3. Soloneţ ; 4. Tabăra ; 5. Traian. 7. Comuna
BOSIA. Satele componente : 1. BOSIA ; 2. Coada Stlncli ; 3. Mlnzăteştl ; 4. Unghenl. 8. Comuna
BRAEŞTI. Satele componente : 1. BRAEŞTI ; 2. Albeştl ; 3. Buda ; 4. Cristeştl ; 5. Redlu.
~. Comuna BUTEA. Satele componente: 1. BUTEA ; 2. Mlclăuşenl. 10. Comuna CEPLENIŢA.
Satele componente : 1. CEPLENJTA ; 2. Buhalnlţa ; 3. Poiana Mărulul ; 4. Zlodlca. 11. comuna
CIORTEŞTI. Satele componente : 1. CIORTEŞTI ; 2. Coropcenl ; 3. Delenl ; 4. Rotăria ; 5. Şer­
beştl. 12. Comuna CIUREA. Satele componente : 1. CIUREA ; 2. Curllturi ; 3. Dumbrava ; 4. Hlln-
·rea ; 5. Lunea Cetăţuii ; 6. Piciorul Lupului ; 7. Slobozia. 13. Comuna COARNELE CAPREI. satele
componente : 1. COARNELE CAPREI ; 2. Arama ; 3. Petroştca. It. Comuna COMARNA. Satele
componente : 1. OSOI ; 2. Comarna ; 3. curagAu ; 4. Stinca. 15. comuna COSTULENI. satele
componente : 1. COSTULENI ; 2. Covasna ; 3. Coz!a ; 4. H1llţa. 16. Comuna COTNARI. Satele
componente : 1. COTNARI ; 2. Bahlu!u ; 3, Clreşenl ; 4. Clrjoaia ; 5. FAgAt ; 6. Hodora ; 7. Ho-
rodlştea ; 8, Iosupen1 ; 8. LupAr!a : 10. Valea Raculul ; 11. Zberen1. 17. Comuna COZMEŞTI.
Satele componente : 1. COZMEŞTI ; 2. Podolenll de Jos ; 3. Podolenll de Sus. 18. Comuna
CRISTEŞTI. Satele componente : 1, CRISTEŞTI ; 2. Homlţa, 19. Comuna CUCUTENI. Satele
componente : 1. CUCUTENI ; 2. BA.icent ; 3. Bărbăteşti ; 4. Săcllreşt!, 20. Comuna DAGlŢA.
Satele componente : 1. DAGITA ; 2. BAluşeştl ; 3. Boatca ; 4. Buzdug ; 5. MAnAstirea ; 6. Piscu
Rusului ; 7. Poienile ; 8, Tarntţa ; 8. Zece Prăjini. 21. Comuna DELENI. Satele componente : 1.
DELENI ; 2. Feredent ; 3. Leahul Nacu ; 4. Maxut ; 5. Poiana ; 6. Slobozia. 22. Comuna DOBRO·
VAT. satele componente: 1. DOBROVAŢ. 23. Comuna DOLHEŞTI. Satele componente: 1. DOL-
HEŞTI ; 2. Brlldlceştl ; 3. Pietriş. 24. Comuna DUMEŞTI. Satele componente : 1. DUMEŞTI ; 2.
Banu ; 3. Chillşoaia ; 4. Ho!seşt! ; 5. PAuşeştl. 25. Comuna ERBICENI. Satele componente : 1. ER·
BICENI : 2. B!rleştl ; 3, Spinoasa ; 4. Sprinceana ; 5. Totoeşt!. 26. comuna FOCURI. Satele com-
ponente : 1. FOCURI ; 2. Ftntlnele. 27. Comuna GOLAIEŞTI. Satele componente : 1. GOLAIEŞTI ;
2. Bran ; 3. Cillblu ; 4. Cotu lui Ivan ; 5. GrAdinari ; 8. Medelen1 ; 7. Petreştl ; 8, Podul Jljlel.
ZB. Comuna GORBAN. Satele componente : 1. GORBAN ; 2. Gura Bohotln ; 3. Podu Haglulul ;
4. scoposenl ; 5. Zberoala. 29. Comuna GRAJDURI. Satele componente : 1. GRAJ·
DURI ; 2. CArbunari ; 3. corcodel ; 4. Lunea ; 5. PAdurent ; 6. Poiana cu Cetate ;
7. Valea satului. 31. Comuna GROPNJTA. Satele componente: 1. GROPNJTA;
2. Bulbucanl ; 3. ForAştl ; 4. MAlAeştl ; 5. SAven1 ; 6. Slngerl. 31. Comuna GRO·
ZEŞTI. Satele componente : 1. GROZEŞTI ; 2. Colţu Cornll ; 3. SA1Agen1. 32. Comuna HALAU-
CEŞTI. Satele componente : 1. HALAUCEŞTI ; 2. Luncaşl. 33. Comuna HELEŞTENI. Satele
componente : 1. HELEŞTENI ; 2. HArmAneasa ; 3, MovUent ; 4. Oborocent. 34. Comuna HOR·
LEŞTI. Satele componente : 1. HORLEŞTI ; 2. Bogdllneştl ; 3. Scoposent. 35, Comuna IPATELE.
Satele componente : 1. IPATELE ; 2. Alexeştl ; 3. Bleu ; 4. Cuza VodA. 36. Comuna LESPEZI.
Satele componente : 1. LESPEZI ; 2. Buda ; 3. Bursuc-Deal ; 4. Bursuc-Vale ; 5. Dumbrava ;
e. Hecl. 37. Comuna LETCANI. Satele componente : 1. LETCANI ; 2. Bogonos ; 3. Cogeasca ;
4. cucutent. 38. comuna LUNGANI. Satele componente : 1. LUNGANI ; 2. Crucea ; 3. Goeştl ;
4. zmeu. 39. comuna MADlRJAC. Satele componente: 1. MADlRJAC; 2. BojUa; 3. Frumuşlca.
tU. comuna MIRCEŞTI. Satele componente : 1. MIRCEŞTI ; 2. Iugant ; 3. Izvoarele ; 4. RAchi·
ten! ; s. ursAreştl. 41, Comuna MIRONEASA. Satele componente : 1. MIRONEASA ; 2. Schitu
Hadtmbulul; 3. Urşlţa. 42. Comuna MIROSLAVA. Satele componente: 1. MIROSLAVA;
2. Balclu ; 3. BrAtulent ; 4. Clurbeştl ; 5. COrneştl ; 6. Dancaş ; 7. GAurenl ; 8. Horpaz ; 9. Pro-
selnlcl ; 10. Uricant ; 11. Valea AdlncA ; 12. Valea Ursului ; 13. Voroveştl. 43. Comuna MIRO·
SLOVEŞTI. Satele componente : 1. MIROSLOVEŞTI ; 2. Clohorlln1 ; 3. Mlteştl ; 4. soei ; 5. ver-
şenl. 44. comuna MOGOŞEŞTI. Satele componente : 1. MOGOŞEŞTI; 2. Budeştl; 3. Hadlmbu;
4. M!njeştl. 45, Comuna MOGOŞEŞTI•SIRET. Satele componente: 1. MOGOŞEŞTI·SIRET;
2. Muncelu de sus ; 3. Tudor V1ad1mirescu. "· Comuna MOŞNA. Satele componente : 1. MOŞNA.
47. comuna MOTCA. Satele componente : 1. MOTCA ; 2. Bourenl. u. Comuna MOVILENI.
Satele componente : 1. MOVILENI ; 2. Iepureni ; 3. Larga-Jijia ; 4. Pot!ngeni. 49. Comuna
O'fELENI, Satele componente : 1. OTELENI ; 2. Htndreştl. 50. Comuna PLUGARI. Satele com-
ponente : 1. PLUGARI ; :a. Borosoaia ; 3. Oneşti. 51, Comuna PODU n.OAIEI. Satele compo-
nente : 1. PODU ILOAIEI ; 2. BudA.i ; 3. Coslţen1 ; 4, Holm ; B, ScobUţen1. 52. Comuna PO-
PEŞTI. Satele componente : 1. Popeştl ; :1. Doroşcani ; . 3. BArpAşeştl ; 4. Obrijen1 ; 5. PA·
durenl ; e. vama. A. comuna POPRICANI. Satele componente : 1. POPRlCANI ; 2. Cirlig ;
a. cotu Morii ; t. cuza VodA ; 1. Molmeştl ; a. Redlu Mltropollel ; 7. Ttplleştl ; a. VinAtori :
www.cimec.ro
34G J U D E T U L 1A Ş 1

9. Vulturi. 54. Comuna PRISACANI. Satele componente : 1. PRISACANI ; 2. MAcăreştl ; 3. Mo-

renJ. 55, Comuna PROBOTA. Satele componente : 1. PROBOTA; 2. Bălteni; 3. Perienl.
56, Comuna RADUCANENI. Satele componente : 1. RADUCANENI ; 2. Bohotln ; 3. Isalia ;
4. Roşu. 57. Comuna ROMANEŞTI. Satele componente : 1. ROMANEŞTI ; 2. Avtntu ; 3. ursoaia.
58, Comuna RUGINOASA. Satele componente : 1. RUGINOASA ; 2. Dumbrăvlţa ; 3. Rediu ;
4. Vascanl. 59, Comuna SCHITU DUCA. Satele componente : 1. SCHITU DUCA ; 2. Blaga :
3. Dumltreştli Gălăţll ; 4. Pocreaca ; 5. Poieni ; 6. Poiana ; 7. Satu Nou ; 8. Slobozia. 60, Co-
muna SCINTEIA. Satele componente : 1. SCINTEIA ; 2. Bodeştl ; 3. Boroşeşti ; 4. Cioclrleşti ;
5. Lunea Rateş ; 6. Rediu ; 7. TufeştU de sus. 61. Comuna SCOBIN'fi. Satele componente :
1. SCOBIN'fl ; 2. Bădeni ; 3. Feteştl ; 4. Sticlăria ; 5. Zagavla. 62, Comuna SINEŞTI. Satele
componente : 1. SINEŞTI ; 2. Bocniţa ; 3. Osol ; 4. Storneştl. 63, Comuna SIREŢEL. Satele
componente : 1. SIREŢEL ; 2. Berezlogl ; 3. Humosu ; 4. Satu Nou ; 5. Slobozia. 64, Comuna
STOLNICENI-PRAJESCU. Satele componente : 1. STOLNICENI-PRAJESCU ; 2. Brăteştl ;
3. cozmeştl. 65. Comuna STRUNGA. Satele componente : 1. STRUNGA ; 2. Brătuleşti ; 3. Crl-
veştl ; 4. Cucova ; 5. FArcăşenl ; 6. Fedeleşeni ; 7. Gura VAU ; 8. Hăbăşeştl. 66. Comuna ŞCHEIA.
Satele componente : 1. ŞCHEIA ; 2. CAueştl ; 3. Cioca-Boca ; 4. Drăguşeni ; 5. Frenciugi ;
6. Poiana Şcheil ; 7. Satu Nou. 67. Comuna ŞIPOTE. Satele componente : 1. ŞIPOTE ; 2. ChişcA­
reni : 3. Hălceni ; 4. Iazu Nou ; 5. Iazu Vechi ; 6. Mitoc. 68. Comuna TANSA. Satele componente :
1. TANSA ; 2. Suhuleţ. &9, Comuna TATARUŞI. Satele componente: 1. TATARUŞI; 2. Iorcanl ;
3. Pietrosu ; 4. Uda ; 5. V1lcica. 70. Comuna TODIREŞTI. Satele componente : 1. TODIREŞTI ;
2. BAicenJ ; 3. Boldeşti ; 4. HArmăneştU Noi ; 5. HArmăneşW Vechi ; 6. Stroeştl. 71, Comuna
TRIFEŞTI. Satele componente : 1. TRIFEŞTI. 2. Lunea Prutului ; 3. Rădenl ; 4. Roşcani ;
5. Vladomira ; 6. ZabolotenJ. 72. Comuna ŢIBANA. Satele componente : 1. ŢIBANA ; 2. AlexenJ ;
3. Domnlţa ; 4. Glrbeştl ; 5. Moara Clornel ; 6. Oproala ; 7. Poiana de Sus ; 8. Poiana MA-
năstlrll ; 9. Runcu ; 10. Vadu Vejei. 73. Comuna ŢIBANEŞTI. Satele componente : 1. ŢIBA­
NEŞTI. 2. Glodenll Gindului ; 3, Grteştl ; 4. J'igorenJ ; 6. RăsboenJ ; 6. Recea ; 7. Tungujel ;
8. VAJenil. 74. Comuna ŢIGANAŞI. Satele componente : 1. ŢIGANAŞI ; 2. Clrnlceni ; 3. Mihail
Kogălniceanu ; 4. Stejarii. 11. comuna ŢUŢORA. Satele componente : 1. 'fUTORA ; 2. Chi-
llereştl ; 3. Oprişeni. 7&. comuna V ALEA SEACA. Satele componente : 1. V ALEA SEACA ;
2. conţeşti ; 3. Toplle. 77, Comuna VICTORIA. Satele componente : 1. VICTORIA ; 2. Fl'Asu-
Jeni ; 3. Icuşeni ; 4. Luceni ; 5. SculenJ ; 6. Stinca ; 7. ŞendrenJ. 71. Comuna VINATORI. Satele
componente : 1. VlNATORI ; 2. Crlveştl ; 3. Gura Bldillţel ; 4. mrtoape ; 5. Vlădnicuţ. 79. Co-
muna VLADENî. 'Satele componente : 1. VLADENI ; 2. Alexandru cel Bun ; 3. Borşa ; 4. Broş­
teni ; s. Iacobeni ; 6. VUcelele. 80, Comuna VOINEŞTI. Satele componente : 1. VOINEŞTI ;
2. Lungani ; 3. Schltu StavnJc ; 4. Slobozia ; 5. vocoteştl.

La definitivarea tt~xtulul au colaborat : Ioan Arhip, Alecu Floareş, Leiba Moscovici,

Alexandru Ungureanu.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL ILFOV
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Il-
fov este situat In sudul ţlrU, In mijlocul
Cîmpiei Române, pe mănunchiul afluen-
ţilor din bazinul inferior al Argeşului. Se
învecinează cu judeţele Ialomiţa la est, cu
Buzău, Prahova şi Dimbovita la nord, cu
Teleorman la vest, iar la sud este deli-
mitat de graniţa de stat a R.S. România
cu R. P. Bulgaria.
Teritoriul administrativ se intinde pe
il 225 km2, ceea ce reprezintă aproape
3,50fo din suprafaţa totală a ţării, ocupind
din acest punct de vedere locul 5 in ie-
rarhia judeţelor.
RELIEFUL judeţului aparţine Clmplei
Române, cu subunităţi distincte prin gra-
dul lor de fragmentare: In nord, Vlăsia
cu o reţea hidrografică mai bogată, cîm-
pie în care terasele văilor dispar, cursu-
rile se despletesc şi, odată părăsite, cre-
ează limane ; in sud, Burnasul, cf.mp inalt
(80-90 m altitudine) cu aspect tabular,
cu margini denivelate, cea sudicA spriji-
nită pe terase dunărene mai bine dezvol-
tate în sud-vest, iar spre est cimpia largă
Mostiştea. Pe seama stratului de loess ce
acoperă cimpurile se dezvoltă frecvent
crovurile, microdepresiuni de tasare une-
ori transformate in lacuri ce provoacă
pierderi producţiei cerealiere. Lunea Du-
nării, relativ extinsă, supusă lucrărilor
hidroameliorative, a devenit o importantă
zonă agropiscicolă.
CLIMA prezintă un caracter temperat,
fiind continentală excesivă in zona de
www.cimec.ro
stepă din sud şi est şi mai moderată în
cea de sUvoatepA din nord şi vest. Tem-
peratura medie anuală oscilează intre ll 0
in sud şi 10° in nord, in luna ianuarie
-3° şi -4°, iar in iulie 22° şi 23°. Ma-
xima absolută a inregistrat 44°, in 1951,
la Valea Argovei, iar minima absolută a
coborit pînă la -35°, in 1942, la Snagov.
Iarna sint viscole şi inzăpeziri in estul
judeţului, iar verile sint secetoase. Pe
Clmpia Burnasului radiaţia solară este
mai puternică, favorizind cultura viţei de
vie.
Vintul caracteristic este Crivăţul (din
nord-est), ce provoacă uscăciune vara şi
viscole in timpul iernii, iar in zona de
luncă in timpul primăverii se resimte in-
fluenţa Băltăreţului.
HIDROGRAFIA. In partea de nord-est
judeţul Ilfov este traversat de Ialomiţa,
care are un debit mediu de 35 m 3/s şi se
foloseşte intens la irigaţii. Arterele prin-
cipale care traversează aproape diagonal
judeţul de la nord-vest la sud-est, sint
rîurile Argeşul şi Dimbovita, care au un
debit destul de mare (50 m3Js la Budeşti).
Argeşul, prin canalul de la Ogrezeni ali-
mentează capitala cu apă potabilă, iar
Dimbovita asigură debitul necesar Uzinei
electrice de termoficare de la Grozăveşti
ş.a. Un alt curs de apă, deşi mai mic, este
Mostiştea, care se remarcă printr-un
foarte mare număr de iazuri construite in
ultimii ani, atit pentru irigaţii, cit şi pen-
tru plsclcultură.
3,18 J U D E Ţ U L 1L F O V
SOLURILE sitlt variate : predomină cele
brun-roşcate şi brun-roşcate podzelite,
răspîndite indeosebi în partea centrală şi
de nord-vest. Urmează apoi, spre sud, dis-
puse zonal, cernoziomurile levigatP. pu-
ternic, cernoziomurile levigate moderat şi
slab şi cernoziomurile carbonatice. Pe
lunci sint soiuri aluviale şi local lăcovişti
şi sărături.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Prospectările geo-
logice efectuate în anii construcţiei so-
cialiste au pus în evidenţă importante re-
zerve de petrol, argilă şi alte substanţe
minerale utile, care împreună cu resur-
sele hidroenergetice ale Dunării consti-
tuie o importantă bază energetică şi de
materii prime. Nisipurile şi pietrişurile
existente sînt folosite in construcţii. Pe
solul judeţului se mai găsesc păşuni (in
lunea Dunării), zăvoaie şi păduri. Pajiş­
tile naturale sint foarte reduse şi au ră­
mas numai pe locurile inaccesibile ară­
turilor.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Pe teritoriul judeţului Ilfov se gă­
sesc numeroase vestigii care atestă dez-
voltarea vieţii sociale pe aceste meleaguri
din cele mai vechi timpuri. Săpăturile ar-
heologice au scos la iveală urme materiale
din paleolitic şi neolitic. Cultura neoli-
tică este bogată şi bine reprezentată in
aşezările de la Gumelniţa, Căscioarele,
Vidra etc., iar cultura geto-dacilor prin
cetatea de la Popeşti de Argeş. Urme ale
culturii romane sînt întîlnite mai frec-
vent in nordul judeţului. Izvoarele scrise
amintesc cetatea Constantiniana-Daphne,
localizată in apropierea Olteniţei.
Dovezile materiale şi scrise vorbesc de-
spre procesul de formare a poporului ro-
mân şi limbii române în acest ţinut, în-
deosebi de procesul de constituire a aşe­
zărilor feudale (satul Cocon!. oraşul Giur·
giu etc.). Viaţa dusă de populaţia româ-
nească din judeţul Ilfov in această peri-
oadă este oglindită şi în cultura Dridu
descoperită în comuna cu acelaşi nume
şi răspîndită în Muntenia. Ea arată că in
secolul al X-l"d. populaţia era stabilă şi
se ocupa cu agricultura şi creşterea vite-
www.cimec.ro
lor, precum şi cu prelucrarea fierulul.
fapt atestat de bucăţile de minereu de
fier, lupe şi zgure de fier, re.z:ultate din
procesul de întrebuinţare a minereului de
fier, găsite la faţa locului.
Pe ,teritoriul Judeţului sînt multe locuri
ce evocă trecutul glorios de luptă şi erols·
mul poporului nostru, ca, de exemplu,
Giurgiu, Călugăreni, Olteniţa etc. Docu-
mentele istorice, legendele, baladele
populare evocă luptele ţăranilor pentru
o viaţă mai bună, de exemplu cele din
anii 1888, 1907, în cazul satelor Hodivoaia,
Stăneşti etc., precum şi acţiunile clasei
muncitoare la Giurgiu, Olteniţa şi in ju-
rul Bucureştiului.
POPULAŢIA judeţului Ilfov la 1 iu-
lie 1971 era de 805 924, reprezentînd 3,9•71
din totalul pe ţară ; 12,70fo din totalul lo-
cuitorilor erau în mediul urban şi 87,3o;,
in mediul rural.
Densitatea medie pe km2 era de 98•70
locuitori, ceea ce situează judeţul Ilfov pe
locul opt pe ţară. Pe sexe, populaţia se
prezintă astfel : 392 023 de sex masculin
şi 413 901 de sex feminin.
In 1971 numărul născuţilor vii la 1 000
de locuitori a fost de 18,6, al decedaţilor
de 9,3, înregistrîndu-se un spor natural
de 9,3 la mie. In anii 1966-1970, creşterea
absolută pe baza sporului natural şi mi-
gratoriu al populaţiei a fost de 40 681 lo-
cuitori.
Numărul mediu scriptic al salariaţilor
era de 127 800 in 1971, din care 100 900
muncitori ; creşterea in cincinalul 1966-
1970 a fost de 33 000 total salariaţi, din
care 31 400 muncitori, iar in 1971 de 6 800
salariaţi, din care 6 700 muncitori.
Pe principalele ramuri ale economiei
repartiţia salariaţilor era următoarea :
industrie şi construcţii - 50 600, agricul-
tură şi silvicultură - 32 300, transporturi
şi telecomunicaţii 9 600, circulaţia
mărfurilor - 8 900, învăţămînt, cultură
şi artă - 9 000, ştiinţă şi servire ştiinţi­
fică - 5 000, ocrotirea sănătăţii, asistenţă
socială şi cultură fizică - 4 700.
· După datele recensămîntului din 15
martie 1966, peste 990fo din populaţie erau
 V
JUDEŢUL ILFOV

o
~

ITI -

Municipiu rt:!~edin(ă de jucld

® Municipii
O Orale
• Comune
...
t"
~·1--1 Frontieră de sfat '1.1
- - limită de judet Q
...:
~· Limită de comună
_Teritoriul municipiului şi oraselor
.......... Teritoriul comunelor suhurhnnP.

www.cimec.ro
350 J U D E TU L 1L F O V
români, iar restul din rindul naţionalită­
ţilor conlocuitoare.
LOCALITATILE. Reşedinţa judeţului Il-
fov este in municipiul Bucureşti, capitala
R. S. România, principalul centru politic,
economic şi social-cultural al ţării.
Judeţul Ilfov are 1 municipiu şi 3 oraşe,
125 de comune, din care 4 sint suburbane,
şi 418 sate, din care unul (Buciumeni)
aparţine oraşului Buftea.
Municipiul Giurgiu, cu o populaţie de
47 881 de locuitori la 1 iulie 1971 (inclu-
siv comuna suburbană Slobozia), este un
important centru industrial şi cultural al
judeţului. Situat pe malul stîng al Du-
nării, este port şi punct de legătură cu
oraşul Ruse din R. P. Bulgaria prin
calea ferată şi şoseaua de la Podul Prie-
teniei de peste Dunăre, lung de 2 200 m,
una din cele mal mari construcţtt de
acest gen din Europa. De fapt pe aici
trece artera internaţională Ostende-Is-
tanbul.
In faţa acestui oraş a existat cetatea
Giurgiu, construită de Mircea cel Bătrîn
într-o insulă a Dunării, dărîmată in 1829
în urma păcii de la Adrianopol, iar teri-
toriul, redat Ţării Româneşti.
Oraşul Olteniţa se află pe malul Du-
nării şi avea, la 1 iulie 1971, 26 804 lo-
cuitori, inclusiv comuna suburbană Mi-
treni. Pînă nu de mult un tirguşor cu dez-
voltare lentă, a devenit astăzi, in special
prin şantierul naval de aici şi Filatura
"Olteniţa", unul dintre oraşele importante
ale judeţului, cu un ritm intens de dez-
voltare industrială, social-culturală şi edi-
1i tar-gospodărească.
Oraşul Urziceni, cu o populaţie de
10 003 locuitori la 1 iulie 1971 (Inclusiv
comunele suburbane Ciocirlia şi Manasla),
este un vechi centru administrativ, avind
intense legături comerciale cu localităţile
învecinate şi aflat azi in plin proces de
dezvoltare industrială. Constituie un im-
portant nod de cale ferată şi este situat
pe valea Săratei.
Oraşul Buftea, cu o populaţie de 11 116
locuitori la 1 iulie 1971, este un oraş
www.cimec.ro
nou apărutpe harta judeţului şi a ţării,
care cunoaşte o continuă dezvoltare in-
dustrială şi social-culturală. El constitui"
şi un important centru al producţiei cine-·
matografice, pe teritoriul său aflîndu-se
Studioul Cinematografic "Bucureşti".
Comunele judeţului se grupau la
1 iulie 1971, după numărul populaţiei, in
modul următor : o comună pînă la 2 00i)
de locuitori ; 22 de comune între 2 001 şi
4 000 ; 55 de comune intre 4 001 şi 6 000 ;
28 de comune intre 6 001 şi 8 000 ; 17 co-
mune intre 8 001 şi 10 000, iar 2 comune
au peste 10 000 de locuitori.
Aspectul edilitar-gospodăresc al oraşe­
lor şi satelor judeţului Ilfov se schimbă
in ritm rapid. Din fondurile statului şi
cele proprii ale populaţiei au fost con-
struite şi date în folosinţă in 1971 un
număr de 3 292 de locuinţe (echivalente
cu 3 726 de apartamente convenţionale),
cu o suprafaţă locuibilă de 112 000 metri
pătraţi.
Lumina electrică a pătruns tot mai mult
in comune, sate şi gospodări!, toate ora-
şele şi comunele judeţului fiind astăzi
electrificate.
TRASATURI ECONOMICE. In trecut
economia judeţului Ilfov se caracteriza
printr-o stare de inapoiere, in care in-
dustria era aproape inexistentă, iar agri-
cultura se ana la un nivel foarte scăzut,
cu toate condiţiile favorabile determinate
de structura solurilor şi hărnicia ţărăni­
mii. Prin politica ştiinţifică a Partidului
Comunist Român, judeţul Ilfov a cunos-
cut o dezvoltare economică ascendenti,
sub toate aspectele, investindu-se in acest
scop miliarde de lei atit din bugetul sta-
tului cit şi din fondurile unităţilor coope-
ratiste.
In 1971 judeţul Ilfov a realizat 1,40fo din
producţia totală industrială a ţării ; el
ocupă locul I pe ţară în ceea ce priveşte
suprafaţa arabilă, numărul cooperativelor
agricole de producţie, locul IV la pro-
ducţia totală de griu şi locul II la pro-
ducţia de porumb, la numărul de bovine
şi de porcine. In acelaşi an, judeţul Ilfov
 .JUDEŢUL ILFOV 351

a realizat 5,50/o din producţia de griu a
ţării şi 70fo din producţia de porumb.
ln economia judeţului, ponderea cea
mai mare o are agricultura, urmată de
industrie, comerţ, transporturi şi alte ra-
muri.
--" Industria număra, in 1971, 23 de Intre-
-prinderi de subordonare republicană, 8 de
subordonare locală şi 7 ale industriei coo-
peratiste. Pe primele locuri intre ramu-
rile industriei se situează industria con-
structoare de maşini, industria de extrac-
ţie a petrolului, industria materialelor de
construcţie, industria uşoară şi cea ali-
mentară. In afară de industria alimen-
tară, principalele ramuri Industriale au
fost create in anii socialismului. Carac-
teristic pentru potenţialul industrial al
judeţului este atit dezvoltarea unităţilor
existente, cit şi crearea continuă a unor
noi ramuri industriale şi lărgirea an de
an a nomenclatorului produselor indus-
triale.
Ponderea producţiei globale industriale
a principalelor ramuri era următoarea
in 1971 :
ln procente
producţia
Ramuri ale industriei globali
industriali
pe
judeţ
Total iudustrie 100,0
din care:
Combustibil 5,6
se produc şlepuri, nave pescăreşti şl re-
morchere fluviale, motonave de 5 000 de
tone etc. Tot la acest şantier au fost con-
struite navele de pasageri "Olteniţa" şi
"Carpaţi", primul spărgător de ghiaţă fiu-
via! românesc, care s-a bucurat de o
înaltă apreciere atit în ţară cit şi peste
hotare. La Giurgiu a fost dezvoltat şi mo-
dernizat şantierul naval pentru revizuit şi
reparat nave. Tot aci au fost puse in fa-
bricaţie noi produse, ca şalupe fluviale,
staţii de pompare, pontoane-dormitor şi
altele.
Ramura extractivă, nouă pe teritoriul
judeţului, se dezvoltă in ritm vertiginos.
Cele mai importante centre ale acestei in-
dustrii sint Cartojani, Bolintin-Vale etc.
In ramura industriei uşoare a inceput
să producă din 1968 Filatura pentru fire
dL.l fibre chimice şi bumbac din oraşul
Olteniţa, una din cele mai mari unităţi
de acest fel din sud-estul Europei, cu o
capacitate anuală de peste 7 400 tone. Re-
cent a intrat parţial in funcţiune şi Ţe­
sătoria de bumbac "Dunăreana" de la
Giurgiu care va produce anual 55 mili-
oane m2 ţesături.
laţi de: Ramura alimentară, cu o pondere de
280fo în volumul producţiei industriale a
pr~ducţia
globali judeţului şi de 2,30fo în al ramurii pe in-
industrială.
:1 ramuril(r treaga ţară, este reprezentată prin Fabrica
pe ţuii. de zahăr şi Fabrica de conserve "Fruc-
tonil" din Giurgiu, prin fabricile de con-
J.l serve din Valea: Roşie şi Buftea.
Ramura materialelor de construcţii, cu
l,~)

Cooetrurţii de ma.~ini şi prelua

3,5 6/o în industria judeţului şi 1;40fo in ra-
crarea metalelor 21,2 1,2. mura pe ţară, cuprinde Intreprinderea de
Chin1ie 3,R 0,5 prefabricate Giurgiu, care produce tra-
Materiale de construcţii :3,.) 1,4 verse de bet0n, piloţi pentru lucrările hi-
Exploatarea şi pr~lucrarea
drotehnlce, grinzi precomprimate cu go-
lemnului 2,R O,G
Telllill 11,!1 2,S luri pentru poduri, stîlpi din beton cen-
Confeeţii 3,! 1,1 trifugat pentru electrificarea căilor ferate
AlimentarA 21,1) 2,~ etc., precum şi noua fabrică de produse
1 ceramice de la Urziceni. La acestea se
mai adaugă materialele de construcţii, ba-
Ramura construcţiilor deeste maşini lasturi şi teracotă produse de intreprinderi
reprezentată prin navale din
şantierele de industrie locală.
oraşele Olteniţa şi Giurgiu. La Olteniţa In 1971 industria locală a realizat
In !0cul unui atelier de reparat bărci pes- 160/o din producţia globală industrială a
căreşti s-a înălţat şantierul naval care a judeţului, executînd o gamă· variată de
devenit astăzi al doilea şantier naval din mărfuri, în circa 100 de sortimente, din
ţară, după cel din municipiul Galaţi. Alei care circa 80 pentru fondul pieţei interne,

www.cimec.ro
352 J U D E TU L 1LFOV
iar 20 pentru export. Ea execută o va-
rietate mare de produse, cum sint: co-
voare orientale, covoare româneşti, fulare,
basmale, eşarfe, saltele, plăpumi, cear-
şafuri etc. In industria lemnului se reali-
zează producţia de binale pentru con-
strucţiile noi ce se execută in cadrul ju-
deţului, iar pentru populaţie se fabrică
diferite tipuri de mobilă.
Industria cooperatistă produce mărfuri
in sectorul plelărie, încălţăminte, textile,
tricotaje, confecţii etc., sau se ocupă cu
prestarea de servicii către populaţie. In
1971 a dat 8,9% din producţia globală in-
dustrială a judeţului.
Urmare firească a eforturilor depuse de
oamenii muncii din Industrie, a investi-
tiilor făcute cu prioritate in această ra-
mură, precum şi a măsurilor de organi-
zare superioară a producţiei şi a muncii,
producţia industrială s-a dezvoltat in
ritmuri inalte. Dinamismul industriei a
determinat profunde schimbări .cantitative
şi calitative in economia judeţului, im-
pulsionind şi dezvoltarea celorlalte ra-
muri, indeosebi agricultura, construcţiile
şi transporturile.
AGRICULTURA constituie principala ra-
mură a economiei judeţului, dispunind de
o suprafaţă agricolă de 655 852 ha, din
care 616 552 ha sint arabile. In prezent
pe teritoriul judeţului, sint organizate 17
intreprinderi agricole de stat, 3 intreprin-
deri pentru creşterea şi îngrăşarea por-
cilor, 3 intreprinderi avicole de stat, 33
staţiuni pentru mecanizarea agriculturii
precum şi 213 cooperative agricole de
producţie. De asemenea, îşi desfăşoară ac-
tivitatea 4 institute şi 4 staţiuni de cer-
cetări ştiinţifice cu profil agricol.
Suprafaţa agricolă a judeţului este fo-
losită in funcţie de condiţiile pedoclima-
tice. Pe lunci se cultivă legume şi zarza-
vaturi, pe pante şi terenuri slab produc-
tive cresc pomi fructifer! şi viţă de vie,
iar restul terenurilor este cultivat cu ce-
reale, plante tehnice şi nutreţuri.
Cultura plantelor este ramura cea mai
importantă, care s-a dezvoltat continuu
ca urmare a creării unei baze tehnicO-
materiale puternice şi a cooperativizărU
www.cimec.ro
agriculturii. In 1971 pe ogoarele judeţului
Ilfov lucrau 8 005 tractoare fizice, 3 370
de semănători mecanice, 3115 combine
pentru păioase, 366 combine pentru po-
rumb şi alte maşini agrirole. Unui trac-
tor fizic i-au revenit 77 ha de suprafaţă
ara bilă.
In acelaşi an, agriculturii din judeţul
Ilfov i-au fost livrate 124 262 de tone de
îngrăşăminte chimice. Au fost luate im-
portante măsuri pentru combaterea inun-
datiilor şi desecarea terenurilor afectate
de exces de umiditate, prin construirea
de· diguri, canale de scurgere etc.
Pentru combaterea secetei şi obţinerea
unor recolte bogate s-a extins sistemul
irigaţiilor. La sfîrşitul anului 1971 era
amenajată pentru irigat o suprafaţă de
80 017 ha, adică 12,9% din suprafaţa ara-
bilă a judeţului.
Cultura cerealelor pentru boabe deţi­
nea in 1971 60,4% din terenurile arabile
ale judeţului, predominind cultura grtu-
lui şi porumbului.
Cultura de plante tehnice este repre-
zentată in special prin culturile de floa-
rea-soarelui, sfeclă de zahăr şi tutun.
Livezile şi pepinierele pomicole ocupă
o suprafaţă de 4 371 ha. Pe lîngă crearea
unor livezi cu producţie intensivA au fost
infiinţate numeroase pepiniere pomicole
cu material săditor selecţionat, mai ales
in cadrul intreprinderilor agricole de stat.
In viitor se prevede extinderea pomicul-
turil, folosindu-se mai ales terenurile in
pantă şi soiurile nisipoase.
Viile şi pepinierele viticole sint răspîn­
dite pe o suprafaţă de 13 682 ha. In ulti-
mii ani s-au luat o serie de măsuri pen-
tru plantarea pe terenurile nisipoase şi
pe coastele degradate a viţei altoite, care
să producă struguri de masA şi vinuri
superioare.
Legumicultura a cunoscut in ultimii ani
o mare dezvoltare, pentru a putea satis-
face nevoile crescinde de aprovizionare a
capitalei, a consumului populaţiei jude-
ţului, precum şi pentru a asigura materia
primă fabricilor de conserve din judeţ.
In 1971 s-au cultivat legume şi zarzava-
turi pe o suprafaţă de 21 558 ha ln bazl~

nul Argeşului, lunea Dunării şi în spe·
cial împrejurul municipiilor Bucureşti
şi Giurgiu, precum şi a celor 3 oraşe din
judeţul Ilfov. O atenţie deosebită se dă
eul turii în sere, salarii şi adăposturi de
polietilenă, pentru obţinerea de legume
proaspete fără plantare în cîmp.
Creşterea animalelor este o ramură a
agriculturii care în cadrul judeţului se
bucură de toată atenţia din partea ţăra­
nilor, a organelor de partid şi de stat.
La începutul anului 1972, judeţul Ilfov
deţinea 4Df 0 din efectivul de bovine al
ţării, 7,70fo din porcine, 30/o din ovine.
Densitatea animalelor la 100 ha teren era :
34,8 la bovine, 96,9 la porcine şi 66,9 la
ovine.
Pe zone, animalele sînt repartizate ast-
fel : vacile de lapte au pondere mai mare
în localităţile din jurul oraşului Urziceni
şi municipiului Bucureşti, ovinele în re-
giunile Giurgiu, Olteniţa şi Fundulea,
porcinele în zonele Fundulea, Urziceni şi
Olteniţa. Pe rase, repartizarea este urmă­
toarea : vaca roşie de stepă se găseşte
mai mult în zonele Sinteşti, Giurgiu şi
Urziceni, brună în zonele Bolintin-Vale,
Cocioc şi în jurul capitalei ; la porclne
este răspîndit marele alb de carne, la
ovine ţigaia, iar la păsări rasele rhode-
island şi leghorn.
Apicultura şi sericicultura se practică in
mai toate localităţile, fapt dovedit şi de
locul 1 pe ţară ocupat de judeţul Ilfov
în producerea seminţei de viermi de mă­
•.ase.
SILVICULTURA. Fondul forestier al ju-
deţului este de 79 272 ha. Pădurile sînt în
general de stejar pedunculat. Există de
asemenea numeroase zăvoaie cu lemn de
esenţă moale (salcie şi plop).
VINATUL ŞI PESCUITUL. In judeţul Il-
fov pescuitul se practică în bălţi şi ia-
zuri amenajate, precum şi în Dunăre,
unde sînt mai ales specii ca : somn, crap,
şalău, cegă, ştiucă, biban şi plătică. In
prezent se desfăşoară o vastă acţiune de
repopulare a apelor interioare cu specii
selecţionate, precum şi alte amenajAri
piscicole care să ducă la creşterea pro·
ducţiei de peşte.
www.cimec.ro
J U D EŢV L 1L F O V 363
Judeţul Ilfov dispune de un fond de
vînat variat şi de bună calitate. In lunea
Dunării se vînează mistreţul, gîştele şi
raţele sălbatice, pe ogoare şi în păduri
iepurele, potîrnichea şi prepeliţa. In unele
păduri de stejar trăieşte mistreţul, iar în
pădurea Ceornuleasa au fost aclimatizate
căprioarele.
In bălţile din zona' inundabilă a Du-
nării trăiesc păsări declarate monument
al naturii, cum sînt : ţigănuşul, egreta
albă, pelicanul şi lopătarul.
TRANSPORTURILE. Reţeaua căilor de
comunicaţie o formează transporturile pe
căile ferate, transporturile rutiere, flu-
viale şi aeriene prin intermediul capitalei.
Calea ferată cuprinde 442 km, cu o den-
sitate de 53,7 km la 1 000 km2 • Pe terito-
riul judeţului există 7 linii principale de
cale ferată care leagă municipiul Bucu-
reşti cu cele mai importante localităţi din
ţară şi străinătate şi care se îndreaptă
spre Ploieşti, Piteşti, Roşiori de Vede,
Giurgiu, Olteniţa, Urziceni, Constanţa.
De asemenea, judeţul Ilfov are 602 km
de drumuri naţionale şi 2 236 km de dru-
muri de interes local, în total 2 838 km,
din care 587 km modernizate. Transpor-
turile pe apă se fac pe Dunăre, folosin-
du-se porturile fluviale Olteniţa şi Giur-
giu.
COMERŢUL. In trecut, prin aşezarea sa
geografică, judeţul Ilfov a făcut legătura
comercială între porturile dunărene şi
piaţa de desfacere a Braşovului. De-a
lungul timpurilor, la Călugăreni, Mînăs­
tirea, Giurgiu şi Urziceni s-au înfiinţat şi
dezvoltat tîrguri anuale de mare impor-
tanţă, constituind un mijloc de schimb al
produselor ţărăneşti şi micilor meşteşu­
gari. Aceste tîrguri au devenit mai tîrziu
nucleul viitoarelor centre comerciale or-
ganizate.
In 1971, reţeaua de desfacere cu amă­
nuntul era formată din 1 336 de unităţi
comerciale cu amănuntul şi 410 unităţi
de alimentaţie publică, organizate de
cooperativele de consum, şi 3 organizaţii
comerciale locale de stat.
In 1971 volumul desfacerilor de mărfuri
 854 J U D B '1' U L 1 L P O V

a sporit cu 480f0 faţă de 1985, creşteri amatori. De asemenea, mal funcţloneazl

mari inregistrtndu-se la produse neali-
mentare, de uz indelungat.
lNVAŢAMlNT, CULTURA, ARTA. lnvl-
ţămintul preşcoiar se desflşura in anul
şcolar 1971/1972 in 384 de grădiniţe, care
au fost frecventate de 15 041 de copil.
Reţeaua de invăţlmint cuprindea in
acelaşi an 513 şcoli generale cu 96 811
elevi, 12 licee de cultură generală cu
8 452 de elevi, 13 şcoli profesionale cu
3 695 de elevi, 6 licee de specialitate cu
3 387 de elevi şl douA şcoli tehnice cu
106 elevi.
La această reţea şcolară se adaugă uni-
o serie de cercuri de creaţie şi de Ini-
ţiere : 36 de cenacluri literare In Institu-
ţiile de culturA, licee şi şcoli generale, 7
cercuri de artA plastică, 3 cercuri de artă
populară, 7 cercuri de Iniţiere muzicală şl
8 cinecluburl.
Se editeazA ziarul lor al .,Steagul roşu", ,
organ al Comitetului judeţean Ilfov al
P.C.R. şl al Consiliului popular judeţean.
Un Important rol documentar il au cele
două muzee orăşeneşti, de Istorie şi ar-
heologie, de la Giurgiu şi Olteniţa, tn
care sint expuse vestigii de cultură ma-
terială şl spiritualA, deosebit de impor-

tliţUe de tnvlţilmlnt special, cum sint: tante pentru Istoria judeţului şl a patriei.
casa de copil preşcolarl de la Ttnclbeştl, In judeţul Ilfov este organizat un mu-
casa de copU şcolari de la Condeeşti, zeu memorial ,,Alexandru Sabia" in co-
muna MinAstirea, o expoziţie memorialA
şcoala ajutătoare de la Fierbinţi-Tirg,
.,Alexandru Odobescu" In satul Călăreţi
şcoala ajutătoare de fete de la Periş, gră­ (comuna Tămldăul Mare), iar de curind
diniţa speciali de la Săftlca. a luat fiinţă Muzeul de etnografie şi artă
In şcolUe din judeţul Ilfov lşl desfă­ populară din Cîmpia Dunării, situat in-
şoară activitatea 5 955 de cadre didactice. tr-un castel in stil brincovenesc din co-
In judeţ funcţloneazl 3 case de cultură, muna Floreşti-Stoeneşti.
261 de cAmine culturale, Inclusiv flllalele Dintre monumentele istorice de o în-
săteşti, 7 cluburi sindicale, 190 cinemato- semnătate deosebită, este de menţionat
grafe, din care 12 sint stabile, cu bandă cel de la Călugăreni, ridicat in memoria
normală. In prezent lşl desfăşoară activi- luptelor purtate de Mihai Viteazul impo-
tatea 244 de biblioteci publice şl 384 de triva turcilor, pentru libertate naţională.
biblioteci şcolare, care dispun de un fond Importante prin frumuseţea arhltectonlcă
total de 2 296 000 de volume şl care in sint cele două castele ce se găsesc in lo-
anul 1971 au Inregistrat 211 611 cititori. calltlţile Herlşti şi Floreşti-Stoeneşti, Iar
Numărul de abonamente la radio-radio- prin caracterul lor cultural-artistic sint
ficare a ajuns la 97 495, iar la televiziune reprezentative mănăstirile Pasărea, Cer-
la 59 462. nica, Ţigăneşti, Comana, Snagov şi Căl­
La nivelul judeţului işl desfăşoară ac- dăruşani.
tivitatea Teatrul de revistă şi comedie De meleagurile judeţului Ilfov sint le-
,.Ion Vaslleacu•, Orchestra popularA gate o serie de personalităţi ale culturii
,.Doina Ilfovului" şl Şcoala populară de noastre care fie că s-au născut, fie el au
artă din Giurgiu, cu 6 secţii permanente trAit in aceste locuri. Inceputurile litera-
in judeţ. In cadrul aşezlmlntelor cultu- turii culte din patria noastră sint mar-
rale şl sindicale activeazA permanent cate de prezenţa in judeţ a unor figuri
peste 100 de coruri şl grupuri vocale, 89 reprezentative ale epocii cum ar fl:
fonnaţll de muzică populară, 14 orchestre Udrişte Năsturel - boier cArturar din
de muzicA uşoară, 86 de echipe de dansuri, Ţara Românească, care a achiziţionat
69 echipe de teatru, 104 brlglzl artistice cArti valoroase şi a avut o contribuţie de
fi 3 ansamblurl folclorice de amatori, In seamă la Introducerea limbii române In

care sint cuprinşi circa 10 000 de artişti biserică şi In activitatea tipografiilor din

www.cimec.ro

Govora şi Tîrgovişte, Antim Ivireanu
- a cărui activitate tipografică de la
Snagov se inscrie printre cele mai impor-
tante acţiuni culturale ale epocii, sau An-
ton Pann - pasionat culegător, editor şi
popularizator al folclorului.
Generaţia de la 1848 îşi leagă numele
de judeţul Ilfov prin Dimitrie Bolinti-
neanu - poet de vibraţie, care in creaţia
sa a cintat eroi din trecutul de luptă al
poporului şi a biciuit rlnduielile societă­
ţii in care a trăit, Cezar Bolliac, înflă­
cărat luptător, poet şi prozator paşoptist.
De asemenea, de aceste meleaguri se
leagă numele lui Alexandru Odobescu -
autorul monumentale! lucrări "Pseudoki-
negetikos" in care descrie şi locurile co-
pilăriei petrecute ln judeţ, Barbu Ştefă­
nescu-Delavrancea scriitor realisi,
critic şi om politic cu o bogată activi-
tate dramatică şi publicistică, Alexandru
Sabia - scriitor comunist din anii ilega-
lităţi!, redactor şi colaborator la diferite
ziare cu orientare democratică, in pagi-
nile cărora a publicat articole şi repor-
taje, schiţe şi nuvele inchlnate vieţii şi
luptei muncitorimli. De pe meleagurile
Ilfovului sint şi Tudor Vianu - reprezen-
tant de seamA al culturii noastre, emi-
nent estetician, istoric şi critic literar, ale
cărui studii constituie o contribuţie valo-
roasă la istoria literaturii romAnettl, NI·
colae Cartojan - profesor şi cercetător
al literaturii române vechi, 1. A. Basa-
rabescu - scriitor de mare sensibilitate
umană, Ion Barbu şi Ion Vinea - unii
din cel mai reprezentativ! poeţi din pe-
rioada interbelică, Alexandru Toma
- poet mllltant, Nicolae Dărăscu - pic-
tor peisagist şi critic de artă înzestrat,
renumitul dirijor George Georgescu -
artist de faimă mondială, actorul Ion Bre-
zeanu - născut lîngă Fierbinţi, reprezen-
tant de frunte al scenei româneşti.
Pe teritoriul judeţului Ilfov se păstrează
din generaţie in generaţie o serie de da-
tini şi obiceiuri. Deşi este considerată ::1
zonă de interferenţă, această parte a ţării
posedă un folclor reprezentativ distinct,
păstrindu-şi caracteristicile atit din punct
www.cimec.ro
J U D E TU L 1L F O V 36j
de vedere artistic cit şi etnografic, care
dau un conţinut propriu creaţiei anonime.
Cintecul popular este exprimat prin
doină, baladă, cintecul de ascultare, de
dragoste şi de joc, păstrate nealterate de
lăutari! din Clejani, Letca Veche şi Naipu.
Dansurile pline de vitalitate, cu com-
binaţii de mişcări din cele mai diverse,
uneori punctate cu strigături satirice pe
fondul unor melodii săltAreţe, exprimA,
in limbaj coregrafie, vechi tradiţii şi obi-
ceiuri cum sînt: Căluşul, Lăzărelul, Dră­
gaica, Jianul, horele : Murguleţul, Flori-
cica, Zvicul, Vlăscencuţa, sirbele : Sîrba
cu bătăi, Sirba strigat!, Fedeleşul, pre-
cum şi jocurile bărbăteşti Geamparaua şi
Briul.
Costumele specifice subzonei folclorice
Vlaşca, prin croiala simplA şi tinereascA,
prin culorile de bazA, alb, roşu şi negru -
armonizate cromatic, reflectă gustul şi
fantezia artistului popular şi corespund
ritmului săltăreţ al jocurilor de pe aceste
meleaguri. Descoperirile fAcute ln ultimul
timp au redat circulaţiei frumuseţea de-
osebitA a costumului de Buriaş-Periş,
specific judetului Ilfov.
SANATATEA PUBLICA. Teritoriul jude-
ţului este organizat în 139 circumscripţii
sanitare, din care 14 în mediul urban.
Asistenta medicală de specialitate se asi-
gură prin 16 spitale, un sanatoriu, 13 po-
liclinici, 25 dispensare. In judeţ există 46
de case de naştere, cu 266 paturi, un pre-
ventoriu de copii, cu 100 de paturi, 2 lea-
găne ale copilului, cu 225 de paturi, iar
pentru asistenta medico-socială există un
cămin-spital, cu 110 paturi, precum şi 4
creşe cu 240 de paturi. Funcţionează de
asemenea 50 farmacil publice şi 198
pttncte farmaceutice.
In reţeaua sanitară activează un număr
de 734 medici şi 92 farmacişti, precum şi
2 086 cadre sanitare cu pregătire medie,
revenind la un medic 1 098 de locuitori.
Pe teritoriul judeţului Ilfov există 3
cămine de bătrîni (Budeşti, Mironeşti şi
Ţigăneşti), care au o capacitate de 170 de
locuri. Ele acordă asistenţă socialA bAtri-
nilor lipsiţi de mijloace de existenţA şi
care n-au susţinători legaU.
366 JUDEŢUL ILFOV

www.cimec.ro
 .JUDETUL ILFOV 357

' 10
7

1. Pe Şantlerul naval Olteniţa

2. Şantlerul naval Giurgiu
3. La Ţesătoria "Dunăreana"
din Giurgiu
4. Filatura Olteniţa (Interior)
5. Recoltarea grîului cu mo-
dernele combine "Gloria"
6. Irigarea culturilor de po- 11
rumb
7. Vedere de la lacul Snagov
8. Reco:tarea porumbulut la
l.A.S. Olteniţa
9. Cules de struguri la I.A.S.
Afumaţi
10. Lucrări de hldroamelloraţll
in zona Ulmenl
11. Combinatul avlcol Creve-
dia
12. Complexul .,30 Decembrie"
13. Ferma de creştere şl ln-
grAşare a porcilor de la
cooperativa agricolA de
producţie din comuna Nuci

12

1l

www.cimec.ro
868 JUDETUL ILFOV
EDUCATIA FIZICA, SPORTUL. ln judeţul
Jlfov sint organizate 479 asociaţii sportive,
din care 36 in intreprinderi şi Instituţii, 127
in comune şi 316 in şcoli generale, licee
şi şcoli profesionale. ln cele 245 de secţii
afiliate la 17 federaţii de specialitate ac-
tiveazA 4 925 sportivi legitimati.
Pe lingA numeroasele concursuri, cam-
pionate şi alte manifestAri sportive, fn ul-
timul an au fost organizate peste 1 000
de acţiuni turistice, la care au participat
circa 100 000 de tineri.
Baza materialA a activităţii sportive se
aflA in continuA dezvoltare, sporind de
la an la an numArul terenurilor simple
de sport, stadioanelor şi complexelor
sportive.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. ln
ansamblul dezvoltării economiei naţio­
nale, aşa cum este ea jalonatA de planul
cincinal 1971-1975, judeţul Ilfov va urca
noi trepte pe calea creşterii continue a
potenţialului său industrial, a moderni-
zării agriculturii, imbogăţindu-se tot-
odată cu noi dotări social-culturale.
In perioada actualului cincinal, judeţul
Ilfov beneficiazA de un volum sporit de
Investiţii, de aproape 1,7 ori mal mare
decft in anii 1966-1970. NumArul sala-
ltlDETUL ILFOV
cu reşedinţa !n municipiul Bucureşti
MuD1clpU : 1. Oraife : 3. Localltlţl componente ale municipiilor şi ale
(din care, suburbane : f). Sate : ua (din care, aparţin oraşelor : 1).
A. MUNICIPII
1.,MUNICIPIUL G 1 V B G 1 u. Comune suburbane : 1.
nente ale comunei suburbane : 1. SLOBOZIA.
B, ORAŞE
1. Ora,şul B V F T EA. Sate ce aparţin oraşului
Z. Oraşul
O L T E N 1 TA. Comune suburbane : 1. Comuna MITRENI. Sate componente ale
comunei suburbane : 1. MlTRENI ; 2. Cllteşti ; 3. Valea Roşie.
www.cimec.ro
riaţilor va spori cu circa 28 000 in 1975
faţA de 1970.
In Industrie se vor inAlta noi obiective
in diferite ramuri de producţie. De ase-
menea vor fi extinse capacităţile exÎISten-
te la şantierele navale din Giurgiu şt
Olteniţa, la Tesătoria "Dunărean a", la
Fabrica de vatA Buftea, precum şi la alte
intreprinderi.
Importante fonduri de Investiţii sint in-
dreptate spre agriculturA, unde se vor
construi şi se vor extinde numeroase uni-
tăţi zootehnice. Suprafaţa arabllă ce va
reveni in 1975 pe un tractor fizic va fl
de 69 ha, faţA de 81 ha, clt era in 1970,
Iar suprafaţa amenajată pentru Irigat va
ajunge la aproape 200 000 hectare, spo-
rind totodată cantitatea de îngrăşăminte
chimice de la 54 kg/ha tn 1970, Ia
178 kglha in 1975.
In domeniul social-cultural vor fi date
in folosinţA noi spaţii destinate invAţă­
mintului şi ocrotirii sănAtlţii, iar din fon-
durile statului se vor construi peste
3 800 apartamente.
Toate acestea redau Imaginea lnfiorlrll
continue a judeţului Ilfov, care se Inscrie
astfel in dinamlsmul ce caracterlzeazl In-
treaga dezvoltare economicA şi social-
culturalA a patriei noastre.
ora~elor : f. Comune : 121
Comuna SLOBOZIA. Sate compo-
: 1. Buciumenl.
 .JUDB'J'UL ILFOV 859

:t. Oraşul U a z 1 c E N 1, Comune auburbane : 1. comuna CiociRLIA. sate componente ale

eomunel suburbane : 1, CIOCIRLIA : z. Cotorca. 1. Comuna MANASIA. Sate componente ale
comunei auburbane : 1. MANASL\.

C. COMUNE

1, Comuna ADINCATA. Satele componente: 1. ADINCATA; 2. Patru Fraţi. 1. Comuna ADU-

NATU-COPACENI. Satele componente: 1. ADUNATII-COPACENI; 2. DlrAştl-Vlaşea; 3. Mo-
goşeşti ; t. varlaam. 3. comuna AFUMATI. Satele componente : 1. Afumaţi. t. Comuna
ALEXENI. Satele componente : 1. ALli:XBNL 1. COmuna ARMAŞEŞTL Satele componente :
1. ARMAŞEŞTI ; 2. BArbuleştl ; a. Malu Ro"' : t. N~rl. 1. comuna AXINTELE. satele
componente : 1. AXINTELE ; 2. BlrbAteecu ; a. HorlL 'r. COmuna BALOTEŞTI. Satele com-
ponente : 1. BALOTEŞTI : 2. Dumbrlvenl : li. Sl.ttlCL 8. COmuna BANEASA. Satele compo-
nente : 1. BANEASA : 2. Fraainu : a. Pietrele ; t, Sf!ntu Gheorghe. 1. COmuna BARCANEŞTI.
Satele componente : 1. BARCANEŞTI : 1. COndeeştl. 10. Comuna BELCIUGATELE. Satele
componente: 1. BELCIUGATELE; 1. CSDdeuca: 1. COJeştl: t. Mataraua: 5, Mlrluţa. 11. co-
muna BERCENI. Satele componente : 1, BERCENI. 11. COmuna BOLINTIN-DEAL. Satele compo-
nente : 1. BOLINTIN-DEAL; 1. Mlhal VodA. 13. COmuna BOLINTIN-VALE. Satele compo-
nente : 1. BOLINTIN-VALE: 1. Crlvtna; 1. llalu Spart: t. SusenJ.. 11., Comuna BRAZII. Satele
componente : 1. BRAZD : 2. Mala : a. MOVUeanca : 4, Rlalmnlcea. 15. Comuna BRANEŞTI. Satele
cor.oponente : 1. BRANEŞTI ; 2. Islaz ; 3. PasArea ; 4. Vadu Anei. 16. Comuna BREZOAELE. Sa-
tele componente : 1. BREZOAELE ; 2. Brezoala. 17, COmuna BUCŞANI. Satele componente : 1.
BVCŞANI ; 2. Angheleştl ; 3. Goleasca : 4. Obedenl ; 5. Podlşor ; 6. Vadu Lat ; 7. Uleştl. 18. Co-
mu:.a BUDEŞTI. Satele componente : 1. BUDEŞTI : 2. Aprozi : 3. Buclumenl : t. Crlvlţ ; 5. Grulu.
19. Comuna BULBUCATA. Satele componente : 1. BULBUCATA ; 2, Cotenl ; 3, Flclu ; 4. Tel-
şori. 20. comuna BUTIMANU. Satele componente: 1. BUTIMANU ; 2. Blrbuceanu ; 3. Luclanca;
4. Ungurenl. 21. Comuna BUTURUGENI. Satele componente : 1. BUTURUGENI ; 2. Pldurenl ;
3. Podu Dfovlţulul ; 4. Poşta. 22. Comuna CALUGARENI. Satele componente : 1. CALUGA-
RENI ; 2. Brlnlştarl ; 3. Crucea de Platrl ; 4. Hulubeştl ; B. Uzunu. 23, Comuna CAsCIOARELE.
satele componente : 1. CASCIOARELE. It. COmuna CERNICA. Satele componente : 1. CER-
NICA ; 2. BAlAceanca ; 3. Clldlraru : 4. Poşta ; 11. Ttnganu. zs. Comuna CHIRNOGI. Satele
componente: 1. CHIRNOGI. 21. Comuna CHISELET. Satele componente: 1. CHISELET.
Z7. comuna CIOCANEŞTI. Satele componente: 1. CIOCANEŞTI; 2. Creţu: 3. Decindea;
4. rrzlceanca ; 5. Vlzureştt. 21. Comuna CIOLPANI. Satele componente : 1. CIOLPANI : 2. Iz-
vorani ; 3. Luplrla ; t. Plscu. 29. Comuna CIOROGIRLA. Satele componente : 1. CIOROGlRLA ;
2. Dirvarl. ao. comuna CLEJANI. Satele componente : 1. CLEJANI ; 2. NeaJlovu ; 3. Podu
Doamnei ; 4. Sterea. 31. Comuna CLINCENI. Satele componente : 1. CLINCENI ; 2. Olten1 ;
3. ordoreanu. 32. comuna COLIBAŞI. Satele componente : 1. COLIBAŞI : 2. Ctmpurelu.
33. comuna COMANA. Satele componente : 1. COMANA ; 2. Budenl ; 3. Falaştoaca ; 4. Grl-
dlştea ; 5. Vlad Tepeş. 34. Comuna CORBEANCA. Satele componente : 1. CORBEANCA ;
2. Ostreţu; 3. Petreftl; 4. Tamaş1. 35. Comuna CORNETU. Satele componente: 1. CORNETU;
2. Buda. 36. Comuna COŞERENI. Satele componente : 1. COŞERENI : 2. Borlneştl ; 3. Slnteştt.
37. comuna CREVEDIA. satele componente : 1. CREVEDIA : 2. Cocanl ; 3. Dtrza : 4. Minia-
tirea ; s. samurcaşl. 38. comuna CREVEDIA MARE. Satele componente : 1. CREVEDIA MARE ;
2. crevedla MicA ; 3. Dealu ; 1. Gllseanca : 11. Prlbolu : 1. stlntu Gheorghe. 31, comuna
CURCAN!. Satele componente: 1. CURCAN!: 2. Sllcloara. 40, Comuna DAIA. Satele compo-
nente : 1. OAIA ; 2. Plopşoru. 41. COmuna DAScALU. Satele componente : 1. DASCALU :
2. creata ; 3. Gagu : 4. Runcu. 12. COmuna DARAşTI-ILFOV, Satele componente : 1, DA.RAŞTI­
n.FOV. u. comuna 30 DECJI:MBRIE. Satele componente : 1. 30 DECEMBRIE : 2. coplcenL
u. comuna DOMNEŞTI. Satele componente : 1. DOMNEŞTI ; 2. Telheş. ts. Comuna DRA-
GOMIREŞTI-VALE. Satele componente: 1. DRAGOMIREŞTI-VALE; 2. Dragomlreştl-Deal;
3. zurbaua. 46. comuna DRAGOEŞTL Satele componente : 1. DRAGOEŞTI : 2. Chlrolu-PI-
mlntcnl : 3. Chlrolu-satu Nou : 4. Chlro1u-Un~Uren1 : 11. Valea Billerlc11. 47. COmuna DRIDU.
satele componente : 1. DRIDU : 1. Drldu-snagov ; a. Moldoveni. 48. comuna FIERBINTI-
TIRG. Satele componente : 1. FIERBINTI-TIRG ; 2. Fterblnţl.l. de Jos ; a. Fterb1nţU de sus :
4. Grecii de Jos. tt. Comuna J'LOREŞTI-5TOENEŞTI. Satele componente : 1. STOENEŞTI ;
2. Floreşti ; 3. Palanca. 50. Comuna FRASINET. Satele componente: 1. FRAsiNET: 2. curA-
teştl : 3. Dlneştl ; 4. Frlalnetu de Jos ; s. LuptAtori : 8, Tlrlcenl. Il, Comuna FRATEŞTI.
Satele componente: 1. FRATEŞTI: 1. cetatea: a. Remllf, u. comuna FRUMUŞANI. satele-
componente : 1. FRUMUŞANI ; :a. Orlştl : a. Pasărea : t. Pldurlşu : 11. Plţlgala ; 8. PostAvarl.
53. comuna J.l'UNDENL Satele componente : 1. J.l'UNDENI. K. comuna FUNDULEA. satele
eomponente : 1. J.l'UNDULEA : 1. AlUandru L CUZa ; 3. Boanea ; 4. GostUele. IS. Comuna
GAJSENI. Satele componente : 1. GAlBENI : 1. ClrpenlfU : 1. Cbctoarele ; 1. Podu Popa Nae.

www.cimec.ro
360 JUDEŢUL ILFOV

56. comuna GANEASA. Satele componente : 1. GANEASA : 2. Cozient : 3. Moara Domnească ~

4. Plteasca ; 5. ŞlndrllJţa. 57. comuna GAUJANI. Satele componente : 1. GAUJANl : 2. ce-
tăţuia ; 3. Pletrtşu. 58. Comuna GlflMPAŢI. Satele componente·: 1. GHIMPAŢI; 2. Copaciu ;
3. Nalpu ; 4. Valea Ploptlor. 59. Comuna GlRBOVI. Satele componente : 1. GlRBOVI. GO. co-
muna GOGOŞARI. Satele componente : 1. GOGOŞARI ; 2. Drăghlceanu ; 3. Izvoru ; 4. Răleşti.
61. Comuna GOSTINU. Satele componente : 1. GOSTINU. 62. Comuna GOSTINARI. Satele-
componente : 1. GOSTINARI ; 2. Mtroneştl. 63. Comuna GRADINARI. Satele componente :
1. GRADINARI ; 2. Tintava ; 3. Zorile. 64. Comuna GRADIŞTEA. Satele componente : 1. GRA-
DIŞTEA ; 2. Sitaru. 65. Comuna GREACA. Satele componente : 1. GREACA ; 2. Puţu Greci ;
3. Zboiu. 66. Comuna GRUIU. Satele componente : 1. GRUIU ; 2. Lipia ; 3. Şanţu-Floreştl ;
4. S1IIştea Snagovulul. 67. Comuna GURBANEŞTI. Satele componente : 1. GURBANEŞTI ;
2. Codreni ; 3. Coţofanca; 4. Preasna ; 5. Preasna Veche ; 6. Valea Presnel. 68. Comuna HOTA-
RELE. Satele componente : 1. HOTARELE ; 2. Herăştl ; 3. Izvoarele ; 4. Miloşeştl ; 5. Teiuşu.
69. Comuna IEPUREŞTI. Satele componente : 1. IEPUREŞTI ; 2. Băneşti ; 3. Chirculeşti ;
4. Gorneni ; 5. Stilpu ; 6. Valter Mărăclneanu. 70. Comuna ILEANA. Satele componente :
1. ILEANA ; 2. Arţari ; 3. Florlca ; 4. Podari ; 5. Răsurlle ; 6. Răzoarele ; 7. Satu Nou ; 8. Şte­
făneşti ; 9. Vlăiculeştl. 71. Comuna ION ROATA. Satele componente : 1. ION ROATA ; 2. Broş­
tenl. 72. comuna IZVOARELE. Satele componente : 1. IZVOARELE ; 2. Chlriacu ; 3. Dimitrie
cantemir ; 4. Petru Rareş ; 5. Radu Vodă; 6. Valea Bujorulul. 73. Comuna JILAVELE. Satele-
componente : 1. JILAVELE ; 2. Slătloarele. 74. Comuna JOIŢA. Satele componente : 1. JOIŢA ;
2. Bicu ; 3. cosoba ; 4. Săbărent. 75. Comuna LETCA NOUA. Satele componente : 1. LETCA
NOUA ; 2. Letca veche ; 3. Milcovăţu. 76. Comuna LUICA. Satele componente : 1. LUICA ;
2. Valea Stinll. 77. Comuna MIHAI BRAVU. Satele componente : 1. MlllAI BRAVU. 78. Comuna
MIHAILEŞTI. satele componente : 1. MIHAILEŞTI ; 2. Drăgănescu ; 3. Novaci ; 4. Popeşti.
;9. comuna MINASTIREA. Satele componente : 1. MINASTIREA ; 2. Cocon! ; 3. Sultana.
80. comuna MIRŞA. Satele componente : 1. MIRŞA. 81. comuna MOARA VLASIEI. Satele
componente: 1. MOARA VLASIEI; 2. Căclulaţl. 82. Comuna MOVILIŢA. Satele componente :
1. MOVILIŢA ; 2. Biţ!na-Pămintent ; 3. Blţlna-Ungurenl ; 4. Roşlorl. 83. Comuna NANA. Satele
componente : 1. NANA. 84. Comuna NICOLAE BALCESCU. Satele componente : 1. NICOLAE.
BALCESCU ; 2. Fint1na Doamnei ; 3. Palcu. 85. Comuna NICULEŞTI. Satele componente :
1. NICULEŞTI ; 2. ClocAnart : 3. Movila. 86. Comuna NUCI. Satele componente : 1. NUCI ;
2. Balta Neagră ; 3. Merli Petchll ; 4. Mlcşuneştll Mari ; 5. Micşuneşti-Moar!i. 87. Comuna
OGREZENI. satele componente: 1. OGREZENI; 2. Hobaia. 88. Comuna OINACU. Satele com-
ponente : 1. OINACU ; 2. Branişte&. 89. Comuna PERIŞ. Satele componente : 1. PERIŞ ; 2. Băl­
teni ; 3. Buriaş. 90. Comuna PETRAClllOAIA. Satele componente : 1. PETRAClllOAIA. ;.
2. Măineasca ; 3. Surlari : 4. VInAtori. 91. Comuna PLATAREŞTI. Satele componente : 1. PLA-
TAREŞTI ; 2. cucuieţi ; 3. Dorobanţu ; 4. Podu Pitarulul. 92. Comuna PRUNDU. Satele com-
ponente : 1. PRUNDU ; 2. Puient. 93. Comuna PUTINEIU. Satele componente : 1. PUTINEIU ;.
2. Hodivoala: 3. Vieru. H. Comuna RADOVANU. Satele componente: 1. RADOVANU ;
2. Valea Popii. 95. Comuna RASUCENI. Satele compo-nente : 1. RAsUCENI ; 2. carapancea ;
3. cucuruzu ; 4. Satu Nou. 96. Comuna ROATA DE JOS. Satele componente : 1. ROATA DE.
JOS ; 2. Cartojani ; 3. Roata Mică ; 4. Sadlna. 97. Comuna SARULEŞTI. Satele componente :
1. SARULEŞTI ; 2. Măgurent ; 3. Polceşt! ; 4. Săndullţa ; 5. Săruleşti-Gară ; 6. Săruleştil de
Jos ; 7. Sătucu ; 8. Solacolu. 98. Comuna SCHITU. Satele componente : 1. SCHITU ; 2. Bila ;
3. Cămlneasca ; 4. Vlaşin. 99. Comuna SINEŞTI. Satele componente : 1. SINEŞTI ; 2. Botenl ;
3. Cătruneşt! ; 4. Hagieşt1 ; 5. LWecl ; 6. Livedea ; 7. Vărbtlău. 100. Comuna SINGURENI.
Satele componente : 1. SINGURENI ; 2. Crlngurt ; 3. Stejaru. 101. Comuna SLOBOZIA MOARA.
Satele componente : 1. SLOBOZIA MOARA. 102. Comuna SNAGOV. Satele componente :
1. SNAGOV ; 2. Clofllceni ; 3. Ghermăneştl ; 4. Tincăbeştl ; 5. Vlădlceasca. 103. Comuna SO-
HATU. Satele componente: 1. SOHATU; 2. Progresu. 104. Comuna SPANŢOV. Satele com-
ponente : 1. SPANŢOV: 2. Cetatea Veche ; 3. Stancea. 105. Comuna STANEŞTI. Satele com-
ponente : 1. STANEŞTI ; 2. Bălanu ; 3. Ghizdaru ; 4. Onceştl. 106. comuna STOENEŞTI. Satele
componente : 1. STOENEŞTI: 2. Ianculeşt!: 3. MirAu. 107. comuna ŞOLDANU. Satele com-
ponente : 1. ŞOLDANU ; 2. Negoeşt!. 108. Comuna ŞTEFANEŞTII DE JOS. Satele componente :
1. ŞTEFANEŞTII DE JOS; 2. Creţuleasca; 3. Ştefăneştll de Sus. 109. Comuna TAMADAU
MARE. Satele componente : 1. TAMADAU MARE ; 2. Călăreţi ; 3. Dirvarl ; 4. Plumbuita ;
5. Săcele
: 6. Şeinotu : 7. TămAdău Mic. 110. Comuna TARTAŞEŞTI. Satele componente : 1. TAR-
TAŞEŞTI; 2. BUdana; 3. Gulla. 111. Comuna TUNARI. Satele componente : 1. TUNARI ;.
2. Dimlenl. 112. Comuna ULMENI. Satele componente : 1. ULMENI. 113. Comuna ULMI. Satele-
componente : 1. ULMI ; 2. CAsctoarele : 3. Dr!ig!ineasca ; 4. Chlonea ; 5. Icoana ; 6. Moşteni ;.

www.cimec.ro
 .JUDETUL ILFOV 361

"1. Poenari; 8. Trestieni. 1U, Comuna VALEA ARGOVEI. Satele componente : 1. VALEA AR·
GOVEI; 2. Lunea; 3. Ostrovu; 4. SWştea; 5. VlAdlceasca. 115. Comuna VALEA DRAGULUI.
Setele componente : 1. VALEA DRAGULUI. 118. Comuna VALEA MACRIŞULUI. Satele com-
ponente: 1. VALEA MACRIŞULUI: 2. Grindaşl. 117. Comuna VASILAŢI. Satele componente:
1. VASILAŢl: 2. GAlblnaşl: 3. Nuci: t. Popeşti. 118. Comuna VARAŞTI. Satele componente:
1. VARAŞTI: 2. Dobrenl. 119, Comuna VEDEA. Satele componente: 1. VEDEA: 2. Malu.
lZG, Comuna VIDRA. Satele componente : 1. VIDRA : 2. Creţeştl : 3, Slnteşti. 121. comuna
VINATORII MICI. Satele componente : 1. VlNATORU MICI ; 2. Corbeanca ; 3. Cupele ;
4. Izvoru : 5. Poiana lui Stingă : 6. Vllcelele : 1. VInAtorii Mari : 8, ZAdArlclu.

La definitivarea textului au colaborat : Viorel Cosma, Marcel Grigoriu.

www.cimec.ro
JUDEŢUL MARAMUREŞ
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Cetate natu-
ralA de strAvechi aşezări omeneşti, a cArei
denumire provine de la pitoreasca vale a
Marei, Maramureşul constituie una din
cele mal frumoase zone ale patriei.
Judeţul Maramureş este aşezat in partea
de nord-vest a ţArii. Limita sa de nord
o formeazA graniţa R. S. România cu
U.R.S.S., la vest se mărgineşte cu judeţul
Satu Mare, la sud cu judeţele SAlaj, Cluj
ti Bistriţa-Năsăud, iar la est cu Suceava.
Judeţul Maramureş are o suprafaţA de
6 215 km2, 2,60f 0 din teritoriul ţării.
RELIEFUL, predominant muntos, este
in general accidentat, înălţimile variintl
Intre 200 m în depresiuni şi 2 300 m pe
culmile munţilor. Judeţul este strAbAtut
de lanţul vulcanic Oaş-GuUi-Ţibleş şi de
lanţul cristalin al Munţilor Maramureş şi
Rodnei - cei mai înalţi din Carpaţii RA-
săriteni -, cu mai multe virfuri ce trec
de 2 000 m ; dintre toate se detaşează
Pietrosul Rodnei, maiestuos şi p itoresc,
cu cei 2 305 m ai săi.
Gheţari! de odinioară (din cuaternar)
au transformat culmile - cu deosebire
pe versantul nordic, unde condiţiile de
acumulare a zlpezllor au fost mai priel-
nice - într-un şir de creste dantelate ti
au presărat o salbA intreagA de circurl
llaciare, "clldări" sau ,.zănoage", care adA-
postesc minunate iezere, lacuri alpine,
aşa cum e cel de sub Pletrosul. La nord
1e desfăşoarl depresiunea Maramureşu­
lui, închisă spre nord-est de Munţii Ma-
www.cimec.ro
ramureşului, iar la sud depreslunUe Bala
Mare şi Lăpuşului.
CLIMA. Diversitatea formelor de re:ief a
atras dupA sine şi o diferenţiere a climei,
care in general este temperat-continen-
talA. Temperatura medie anualA variază
intre 9,4° in regiunile joase şi pinA la 0°
tn regiunile muntoase. Maxima absolută
de 39,4° a fost inregistratA in 1952 la
Seini, iar minima absolutA de -31,6" in
1954 la Vişeul de Sus. Precipitaţllle
atmosferice sînt cuprinse fntre 700 şi
1 400 mm, uneori chiar mal ridicate. Nu-
mArul zilelor ploloue rn medie este de.
140 ; ninge circa 3u de zile pe an.
Vinturile predominante au direcţia sud-
vest şi sud-est. Este de relevat îndeosebi
indulctrea CrivAtului, care numai arare-
ori pAtrunde peste pasul Prislop, astfel
el, oricit de mari ar fi zăpezile, viscolele
sint rare în Maramureş .
HIDROGRAFIA. Apele Maramureşului,
deşi nu sînt mari ca urmare a spaţiulu'
depresionar destul de redus, compenseazrt
prin debitul lor. Tisa străbate transversal
bazinul depresionar, printr-o vale largA
mlrginită de terase.
In sud curge Someşul cu afluentul său
principal Lăpuşul. Cele mai indrlgite ape
din Maramureş stnt însă Vişeul (cu Cisla,
Vaserul, Ruscova) şi Iza (cu Ieudul, Bo-
tiza, Mara), deseori prezente tn creaţia
folcloricA locală. Precipitaţiile abundente
creează primăvara creşteri peste etiaj>

care conferă reţelei hldrograflce un po-
tenţial hldroenergetlc ridlcal
SOLURILE. In regiunea deluroasA şi de
cîmpie predomină soiurile de pAdure
brune şi brune-gAlbui, podzollte şi podzo-
lice, iar in munţi soiuri brune-gAlbui şi
semiacide, soiuri podzollce brune şi soiuri
humico-slllcate de pajlşti alplne. In partea
sud-vesticA şi nordicA apar petice de
soiuri azonale formate din regosoluri,
bitosoluri şi soiuri erodate.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Judeţul Maramu-
reş reprezintA princLpala bazA a extrac-
ţie! minereurllor neferoase şi a metalur-
giei neferoase din ţarA. In Munţii Ma-
ramureşulul şi indeosebi in zona munţilor
vulcanici al Oaşulul, Gutilulul şi Tlbleşu­
lul se gAsesc bogate resurse de minerale
utile, intre care minereurlle neferoase sint
cele mai importante.
Alei se gAsesc cele mai mari rezerve de
mlnereurl complexe, care se exploateazA
la Baia Sprie, Cavnlc, BAluţ, Herja,
Nistru etc., Importante rezerve de mine-
!"euri auro-argintifere (SAsar, Şulor), zA-
dminte cuprifere (Torolaga, Burloala),
minereuri de plumb. De asemenea se
extrag mari cantitAti de piatrA de con-
strucţii, in special andezit (Ilba, Seini), de
calcar şi marmurA (Bistra, Ulmenl, Valea
Chioarulut. Buteasa) etc. Mararnureşul
este bogat şi in ape minerale (ferugl-
noase, sArate, calcaroase, sulfuroase, bi-
carbonate etc.).
In Munţii Mararnureşulul şi indeosebi
ai Rodnei se intind păduri seculare de
conifere, in care predominA molidul. Pe
culmile mai coborite ale lanţului vulca-
nic, ca şi pe dealurile inalte din interio-
rul depresiunli, locul coniferelor este luat
de fag. In zonele situate sub 600-800 m
întîlnim stejarul, carpenul, frasinul, ulmul
şi alte esenţe de foloase. Culmile inalte
de la 1 700 m in sus sint acoperite de
pAşuni alpine. Restul terenurilor este
ocupat de culturile agricole.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Izvoarele scrise - vestitele di-
plome maramureşene - amintesc pentru
""'=>
www.cimec.ro
.J'UDBTUL MABAMUBE Ş 313
prima oarA de aceste locuri cu elrea 800
de ani in urmA, cele nescrise - ale tra-
diţiei şi legendelor - le situeazA undeva
in primele Inceputuri de formare a po-
porului romAn, Iar cele mal vechi - ale
arheologlel - le socotesc ca teritoriu lo-
cuit incA din epoca comunei primitive,
din perioada neolitlcă. Epoca bronzului
este dovedită de descoperirlle de la Valea
Chioarulul, Sii.plnţa, Călineştl, Lăpuş şi In
alte locuri. O aşezare dacică datind din
secolul 1 f.e.n., a fost descoperită la
Onceştl. Deşi Maramureşul a rămas In
afara Dacie! romane, a fost puternic In-
fluenţat de cultura şi civilizaţia romanA.
Prima menţiune documentară a judeţu­
lui o aflAm Intr-un document din 1199.
Unele urme arheologice atestă existenţa
aşezArilor româneşti pe aceste meleaguri
in secolele XII-XIII (SarasAu, Sighetu
Marmaţlel). In 1328 Mararnureşul a deve-
nit district, In 1388 comitat In cadrul re-
gatului ungar, Iar In 1553 a fost Inelul
In prlnclpatul Transilvaniei.
In 1359 volevodul maramureşan Bog-
dan, trecind In Moldova, 1-a alungat pe
Dragoş, vasal regelui Ungariei, şi a de-
venit primul domn independent al sta-
tului feudal Moldova.
Inel din cele mai vechi timpuri actua-
lul teritoriu al judeţului Maramureş a cu-
noscut puternice mişcări sociale şi naţio­
nale. Se consemnează astfel sprijinul sus-
ţinut acordat de obştlle ţlrăneştl In anll
1342-1343 volevodulul Bogdan. In 1435-
1436 Istoria InregistreazA o rAzvrAtire de
proporţii a lucrAtorilor de la ocnele de
sare maramureşene; această răzvrătire
este socotitA ca cea dintii mişcare cu un
inceput de organizare a lucrAtorilor de pe
teritoriul ţArii noastre, pomenitii. in do-
cumente.
De-a lungul mal multor secole tArAni-
mea maramureşanA a participat la cele
mal importante acţiuni indreptate impo-
triva opresiunii sociale, pentru păstrarea
fiinţei naţionale. Numeroşi maramureşenl
au participat in 1514 la rAzboiul ţArii.nesc
condus de Gheorghe Doja.
Odată cu apariţia şi dezvoltarea prole-
 JUDEŢUL MARAMUREŞ

1'

R. S.

A N Ă

LEGENDĂ
lW Municipiu rcjedin!ă de judet
® Municipii
o Oraje

8 • Comune
Frontieră
4 1..
................. ele
limită de judet
sfat

A J limită de comună
Teritoriul municipiului ~i oro~elor

www.cimec.ro
Teritoriul comunelor >vburbone

tariatului au loc însemnate acţiuni cu
caracter revendicativ atit de ordin econo-
mic, cit şi de ordin politic. In 1907 la Baia
Mare a avut loc o puternică demonstraţie
a muncitorimii cu ocazia zilei de 1 Mal,
impotriva terorii militare. In paralel, ţă­
rănimea maramureşană se ridicA cerind
pămînt şi o viaţă mai bună ; acţiunile ei
atrag atenţia - printre alţii - marelui
poet maghiar Ady Endre.
Mişcări ale minerilor, ca şi ale altor
categorii de muncitori pentru revendicări
economice, ziua de muncă de 8 ore, ac-
ţiuni de solidaritate muncitoreascA etc. au
loc in anii 1890, 1907, 1911, 1913, 1918.
In decembrie 1918, odată cu intreaga
Transilvanie, Maramureşul s-a unit cu
România. Luptele greviste continuă şi in
1920, iar după 1921, clasa muncitoare din
judeţul Maramureş, indeosebi minerii şi
feroviarii, participă la cele mai importante
acţiuni iniţiate şi conduse de Partidul
Comunist Român.
In anii grei ai războiului s-a manifestat
cu toată tăria ura oamenilor muncii faţă
de cotropitorii fascişti. Comuna Molsei, de
pildă, poate fi socotită, pe bună dreptate,
o comună erou, oamenii de aici, neprecu-
peţindu-şi viaţa, au adus un aport va-
loros la lupta pentru eliberarea patriei.
Oameni ai muncii au luptat in rindurile
partizanilor contra trupelor fasciste, au
sabotat producţia, au aruncat in aer
obiective strategice etc.
POPULAŢIA judeţului Maramureş era la
1 iulie 1971 de 465 354 locuitori, 2,30fo din
populaţia ţării. Din totalul populaţiei fe-
meile reprezentau 50,40fo, iar bărbaţii
49,60/o. După datele recensămintului din
15 martie 1966 circa 800fo din populaţie
era de naţionalitate română. Dintre na-
ţionalităţile conlocuitoare, ponderea cea
mai insemnată (12,50fo) o deţinea populaţia
maghiară, urmată de cea ucraineanA şi
germană. Din punctul de vedere al gra-
dului de urbanizare, judeţul Maramureş
depăşeşte media pe ţară, situindu-se pe
locul 10, cu un procent de 43,40fo (189 679
urban şi 246 222 rural), faţă de locul 28,
cu un procent de 13,5 in 1948.
Densitatea populaţiei era la 1 iulie 1971
www.cimec.ro
J V D E T V L M AR A M V R E Ş 366
de 74,9 locuitori pe km1, ceea ce situează
judeţul sub media pe ţarA.
In 1971 la 1 000 de locuitori s-au inre-
gistrat 21,9 născuţi vii, 9,3 decedaţi şi un
spor natural de 12,50AJo.
In 1971 totalul salariaţilor din judeţ era
de 106 283 (20fo faţă de numărul salaria-
ţilor pe ţară), din care numărul total al
muncitorilor era de 80 745 (20fo faţă de
numărul muncitorilor pe ţară). Cu un to-
tal de 228 de salariaţi la 1 000 de lo-
cuitori, judeţul Maramureş se situează pe
locul 19 din ţară.
Pe principalele ramuri ale economiei,
repartiţia salariaţilor era următoarea :
industrie - 49 667, construcţii - 13 361,
agricultură şi silvicultură - 4 935, trans-
porturi - 7 020, circulaţia mărfurilor -
8 909, invăţămint, cultură şi artă
7 835, ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială
şi cultură fizică- 5 206.
LOCALITATILE. In urma îmbunătăţirii
organizării administrativ-teritoriale a
ţării, judeţul Maramureş cuprinde 2 mu-
nicipii şi 5 oraşe cu 19 localităţi compo-
nente, 62 de comune, din care 5 subur-
bane, şi 227 de sate, din care 14 aparţin
oraşelor.
Municipiul Baia Mare, situat in partea
de vest a judeţului, avea 96 894 de lo-
cuitori la 1 iulie 1971, inclusiv comunele
suburbane Groşi, Recea, Tăuţii-Măgherăuş,
care au împreună 17 352 de locuitori. Mu-
nicipiul Baia Mare este cel mai important
centru urban, industrial şi cultural şi
totodată reşedinţa judeţului. Pe teritoriul
său se află o parte din exploatările mi-
niere, principalele instalaţii de preparare
a minereurilor, uzinele de metalurgie
neferoasă, Uzina mecanicA de maşini şi
utilaj minier şi altele, ceea ce face ca
municipiul Baia Mare să producă 62,60fo
din producţia industrială a judeţului.
Creşterea potenţialului economic al
municipiului, intensificarea activităţii so-
cial-culturale au dus la sporirea popu-
laţiei, la modernizarea sa pregnantă. O
dezvoltare importantă cunoaşte in muni-
cipiul Baia Mare mişcarea artistică şi in-
deosebi arta plastică. In Baia Mare a luat
fiinţă in 1896 colonia de pictură, ale
366 .JUDETUL MARAMUREŞ
cărei tradiţii sint continuate şi astăzi.
A crescut numărul apartamentelor con-
struite, care numai in ultimii ani depă­
şeşte intregul fond de locuinţe de aici
din 1938 ; astăzi jumătate din populaţia
vech'ului centru minier locuieşte in case
noi.
Municipiul Sighetu Marmaţiei, aşezat in
nord-vestul judeţului, avea la 1 iulie 1971
39 284 de locuitori (inclusiv comunele
suburbane Sarasău şi Vadu Izei care au
împreună 5 064 de locuitori), fiind a doua
localitate a judeţului atit ca mărime, clt
şi ca importanţi economici. Oraş vechi,
Sighetu devine in 1394 loc de adunare
şi capitalA a comltatulul Maramureşulul.
Aici au avut reşedinţa intre anii 1383 ~~~
1402 comitele Maramureşului Drag şi vo-
levodul Bale.
In Sighetu Marmaţiei s-a dezvoltat in-
deosebi industria de prelucrare a lemnu-
lui (mobilă, placaj, plăci aglomerate şi
fibrolemnoase), textilă (tricotaje, covoare),
alimentarA şi a materialelor de construc-
ţii. El este şi un important centru cultu-
ral cu vechi tradiţii. Aici a funcţionat
incepind cu anul 1860 Asociaţia pentru
cultura poporului român din Maramureş,
una dintre cele mai vechi instituţii de
culturi din intreaga Transilvanie.
Municipiul şi-a schimbat infiţlşarea
prin noile construcţii de locuinţe şi so-
cial-culturale care s-au inălţat in ultimii
ani.
Oraşul BMşa, situat in estul judeţului,
avea 22 157 de locuitori la 1 iulie 1971.
Aici este mai dezvoltati industria minierA.
Oraşul Baia Sprie, aşezat in partea cen-
tral-vestici a judeţului, avea 15 962 de
locuitori la 1 iulie 1971. Este un cen-
tru de extracţie a minereurilor nefe-
roase ; are şi o staţie de f!otaţie pentru
prelucrarea parţială a acestor minereuri.
Oraşul Vişeu de Sus este aşezat in
partea de est a judeţului, pe valea Vişeu­
lui. La 1 iulie 1971 avea 18 159 de lo-
cuitori. Aici s-a dezvoltat Industria chi-
mică, de prelucrare a lemnului (cherestea),
alimentară etc.
Oraşul Tîrgu Lăpuş este situat in su- ·
du! judeţului, pe valea Lăpuşului. La
1 iulie 1971 avea 13 062 de locuitori. In
www.cimec.ro
aceastA localitate se gAseşte industrie ali-
mentarA, de prelucrare a lemnului etc.
Oraşul Cavnic se afli In centrul jude-
ţului şi avea 6 163 de locuitori la 1 iulie
1971 ; este un centru de extracţie a ml-
nereurilor neferoase, dotat cu instalaţie
modernA de flotaţle.
Din punctul de vedere al populaţiei,
comunele se Impart astfel : 3 comune pinA
la 2 000 de locuitori, 24 intre 2 001 şi
4 000, 28 intre 4 001 şi 7 000 şi 7 comune
intre 7 001 şi 10 000 de locuitori. Popu-
laţia medie pe o comună este de 4 453 de
locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Cu toate că
Maramureşul ascunde in sinul pAmintu-
lui sAu preţioase bogAţii, el era in condi-
ţiile regimului burghezo-moşleresc unul
dintre cele mai inapoiate colţuri ale ţArii.
Agricultura inapoiati, rudimentarA era
sursa principali de existenţA a populaţiei.
Dealtfel, sirăcla constituia una din tră­
săturile fundamentale ale frumosului şi
bogatului Maramureş.
Existenţa zăclmlntelor de mlnereuri
pollmetallce neferoase, ca şi a resurselor
de masA 1emnoasl!. au dus la apariţia
timpurie a activităţilor de prelucrare a
lor, iar mai tirziu au atras atenţia capi-
talului r:>mânesc şl strAin, care au creat
citeva intreprinderi pentru valorificarea
lor, dar in condiţiile unei crîncene
exploatări şi a spollerll bogăţiilor ţinu­
tului,
In anii construcţiei socialiste situaţia
economică a judeţului s-a schimbat ra-
dical. Industrializarea socialisti a ţârll a
permis lichidarea dlsproporţillor existente
in trecut in viaţa economică a judeţului,
numeroasele sale bogăţii fiind atrase In
circuitul economic şi valorlficate raţional.
S-au înfiinţat diferite intreprinderi in-
dustriale, s-au dezvoltat ramuri ale In-
dustriei extractive, de prelucrare a lem-
nului, industria uşoară, alimentară etc.
In funcţie de condiţiile locale s-a dez-
voltat şi agricultura, indeosebi cultura
cerealelor pentru boabe, a cartofilor ,1
pornicultura.
La avintul luat de Industrie şi. agrlcul-

tură s-au alAturat şi silvicultura, trans-
porturile, comerţul etc.
INDUSTRIA. Investiţiile alocate judeţului
au avut un rol hotAritor în crearea pre-
miselor dezvoltării industriale. Efortul
principal a fost Indreptat spre Industria
extractivA a minereurilor neferoase ,1
metalurgia neferoasă. In perioada 1966-
1971 64,50/o din totalul investitiilor din in-
dustria judeţului au fost afectate acestei
ramuri de bazA.
In 1971 In judeţul Maramureş existau
38 de unităţi industriale, din care 21 re-
publicane, 6 de industrie locală, 11 ale
cooperaţie! meşteşugăreşti.
In acelaşi an ponderea producţiei glo-
bale a principalelor ramuri Industriale tn
economia judeţului şl a ţării a fost urmă­
toarea:
In procente
producţia
Ramuri ale industriei ~!o baiA
industrial(;
pe
judeţ
Total industrie 100,0
din oare:
:Metalurgia neleronsl (inclueiv
eJ:t.raoţia minereurilor nele-
roue) 51,4
Construcţii de mqinl vi preia-
crarea metalelor 10,2
Materiale de construcţii 2,8
Exploatarea ii prelucrarea
lemnului 15,6
TextilA
3,7
Confecţii 2,5
Alimentară 10,8
Extracţia şi prepararea mlnereurilor
neferoase, Inclusiv metalurgia neferoasă,
ocupă primul loc ca pondere In producţia
industrială a judeţului. Cerinţele econo-
miei naţionale privind producţia de
plumb, cupru, zinc, aur, argint au deter-
minat o creştere accentuată a producţiei,
astfel că In 1967 volumul de minereu
extras era de 9 ori mai mare faţă de 1938.
S-au construit In ultimii ani Importante
unităţi industriale noi, moderne, ca : Flo-
taţia centrală, Uzina de cupru şi Fabrica
IUDB'J'UL MABAMUBEŞ 367
de acid sulfuric de la Combinatul chl-
mico-metalurgic din Baia Mare, Flotaţia
şi antezdrobirea Săsar-Vest, noi flotaţii la
Băile Borşa, Cavnic, Băluţ, noi capacităţi
la Uzina centrală de preparare a mine-
reurilor din Bala Mare, Filatura de
bumbac Baia Mare şi altele. S-au ampli-
ficat capacităţile de prelucrare, ajungind
in prezent la aproape 8 000 de tone/21
instalaţii, care prelucrează importante
cantităţi de minereuri provenite şi de la
alte exploatări miniere din ţară. Judeţul
Maramureş ocupă primul loc in producţia
de plumb şi cupru electralitic.
Indeosebi in ultimul deceniu au fost
descoperite şi puse in exploatare noi re-
surse de minereuri complexe auro-argin-
tifere la Suior ; au fost repuse in exploa-
tare minele de la Ilba-Handalu şi Valea
Roşie ; a fost mult lii.rgltă capacitatea
minelor de la Cavnic, Băiuţ, Nistru, Băile
laţi de:
Borşa, Săsar etc. Drept rezultat a crescut
producţia producţia de minereu, mal ales pe seama
globalA
industrială sporirii productivităţii muncii.
1 ramurilor
pe ţarA Necesitatea prelucrării superioare ~~
complexe a lemnului, precum şi existenţa
forţei de muncă au reclamat amplasarea
1,5
in municipiul Sighetu Marmaţiei a unui
puternic complex pentru Industrializarea
lemnului. Aici se realizează anual zeci de
2i,O
mii de garnituri de mobilă corp, sute de
0,8 mii de scaune curbate, mii de metri cubi
1,2 de placaj, zeci de mii de tone de plici
aglomerate din lemn, de plăci fibrolem-
3,8
noase etc. O mare parte din volumul pro-
0,8
ducţiei acestei moderne unităţi industriale
0,8
1,0 este destinată exportului. In 1965 şi-a
inceput activitatea o nouă Intreprindere
forestieri la Tirgu Lipuş ; s-au construit
fabrici noi de cherestea la Borşa şi Tiuţll
de Sus.
In judeţ tşl desfăşoară activitatea şi
unităţi ale Industriei uşoare. Fabrica de
tricotaje dln Sighetu Marmaţiei produce
anual aproape 1 700 000 de buciţi de tri-
cotaje ; Topitoria de in de la Ulmenl
prelucrează Inul ce se cultivA in lunea
Someşului.
Resursele agricole ale judeţului au de-
terminat crearea şi dezvoltarea unor
unităţi ale industriei alimentare de pre-
www.cimec.ro
368 .JUDETUL MARAMUREŞ
lucrare a fructelor, cărnii şi laptelui. Un
loc din ce in ce mai important îl ocupi
prelucrarea şi valorificarea castanelor
comest;bile şi fructelor de pădure.
Intreprinderile de industrie locală sint
profilate indeosebi pe industria de prelu-
crare a lemnului, a construcţiilor meta-
lice, precum şi pe extracţia şi prducra-
rea materialelor de construcţii.
Cooperaţia meşteşugireascii a realizat
in cursul anului 1971 un volum de 6,40fo
din producţia industriali a judeţului. Pe
lîngă producţia de serie şi de comandă, o
atenţie tot mai mare se acordă producţiei
destinate exportului, precum şi celei de
artă populară şi artizanat.
AGRICULTURA. Condiţiile geomorfolo-
gice şi hidrologice foarte variate, ca şi
compoziţia solurilor podzolice (puternic
acide) constituie principalli factori care
::ondiţionează structura de folosinţă a
suprafeţei agricole a judeţului (305 200 ha)
Această suprafaţă reprezintă 2% din su-
prafaţa agricolă a ţării. Ponderea cea mai
mare in terenul agricol o deţin păşunile
şi fineţele (191 400 ha), urmind terenul
arabil (96 600 ha) ; 640fo din suprafaţa a-
gricolă a judeţului este deţinută de sec-
torul socialist : 2 intreprinderi agricole de
stat deţin 4 400 ha suprafaţă agricolă, iar
106 cooperative agricole de .producţie -
140 700 ha. Rolul preponderent il au coo-
perativele agricole atit din punctul de
vedere al valorii producţiei globale, cit şi
sub aspectul contribuţiei la formarea
fondului centralizat de produse al sta-
tului.
Există 12 staţiuni pentru mecanizarea
agriculturii.
Numărul tractoarelor agricole se ci-
frează la 804, ceea ce determină o în-
cărcătură de 120 ha suprafaţă arabilă pe
tractor. Agricultura judeţului mai dispune
de 673 de pluguri pentru trador, 105
cultivatoare mecanice, 321 de semănători
mecanice, 87 de combine pentru păioase.
Culturii plantelor de cimp il sint desti-
nate 92 500 ha teren arabil, 830/o fiind si-
tuat in zona de deal şi munte, cu pante
www.cimec.ro
care in multe cazuri depăşesc 18", cu po-
sibilităţi reduse de mecanizare ; doar
circa 17 000 ha sint situate de-a lungul
rîurilor Someş, Lăpuş, Tisa şi altele.
Condiţiile ecologice deosebite limitează
aria de răspîndire a culturilor, determi-
nind ca ramuri principale cultura cerea-
lelor, care ocupă 55 400 ha, culturile ali-
mentare, plantele tehnice şi altele. Se
cultlvă indeosebi porumbul, grîul, carto-
ful, inul .pentru fuior.
Una din ramurile principale de produc-
ţie agricolă o constituie pomicultura. Pa-
trimoniul pomicol cuprinde 2 432 000 de
pomi fructiferi pe rod, speciile predomi-
nante fiind mărul şi prunul. In 1971 pro-
ducţia totală de fructe a judeţului s-a ri-
dicat la 32 258 de tone ; judeţul a obţinut
cea mai mare producţie de mere din ţară.
In zootehnie bovinele deţin locul pre-
ponderent, efectivul total fiind de
154 500 de capete, ceea ce reprezintă- po-
trivit recensămintului din ianuarie 1972-
o densitate de 53,7 capete la 100 ha teren
arabil, păşuni şi fineţe. Principala rasă
răspîndită in judeţ o constituie bruna de
Maramureş. Greutatea specifică a efecti-
vului de bovine faţă de total ţară este de
2,8 (locul 10).
Specia ovinelor cup.!"inde un efectiv de
253 100 de capete, 87,9 la 100 ha teren
arabil, păşuni şi fineţe. Este răspîndită
mai ales ţurcana in zonele Vişeu, Sighet
şi Lăpuş.
Numărul porcinelor este relativ mic,
82 700 de capete, 85,6 la 100 ha ara bile.
SILVICULTURA. Judeţul Maramureş dis-
pune de un fond forestier de 262 500 ha,
in care predomină fagul (51D/o), urmat de
răşinoase (340fo).
Cele 4 intreprinderi forestiere existente
exploatează in medie anual peste
1 000 000 mi de masA lemnoasă. Ca urmare
a inzestririi unităţilor cu tehnica mo-
dernă, se realizează o valorificare raţio­
nali a materialului lemnos, sporesc indicii
de utilizare, creşte ponderea sortimente-
lor cu valoare economică ridicată.
Calitatea materialului lemnos din Ma-

ramureş a fost apreciată încă de mult. In
timpul dominaţiei habsburgice, pentru in-
strumentele muzicale de rezonanţă care
se fabricau la Viena se folosea, datorită
calităţilor sale deosebite, aproape exclusiv
molidul de Maramureş.
VINATUL ŞI PESCUITUL. In codrii Ma-
ramureşului intilnim o faună extrem de
bogată şi preţioasă. E suficient să amin-
tim prezenţa urşilor, rişilor, cerbilor şi
căprioarelor sau a cocoşului de munte. In
cuprinsul judeţului sint organizate 65 de
fonduri de vînătoare, care cuprind o su-
prafaţă de peste 565 000 ha, populate cu
circa 15 specii. Vînatul principal il consti-
tuie cerbul carpatin şi ursul.
In populaţia de peşte, mediocrA ca vo-
lum, se găsesc lostriţă, păstrăv!, llpani,
scobari etc. La Blidar!, Făina există
păstrăvării, care contribuie la satisfa-
cerea cerinţelor în acest domeniu şi la
repopularea apelor cu diferite specii de
păstrăv.
TRANSPORTURILE. Lungimea totală a
căilor ferate care servesc zona judeţu­
lui Maramureş este de 224 km. Densita-
tea reţelei pe 1 000 km 2 este de 36 km,
situindu-se sub media pe ţară. De men-
tionat că reţeaua căilor ferate este inegal
distribuită pe teritoriul judeţului, concen-
trindu-se indeosebi in jurul municipiului
Baia Mare.
Transportul auto dispune de o reţea de
drumuri de 1 506 km, din care 293 km
drumuri modernizate. Drumurile naţio­
nale reprezintă 270 km, din care 173 km
drumuri modernizate. Este in curs de
modernizare drumul judeţean Baia Mare-
Tirgu Lăpuş şi drumul naţional Sighet-
Borşa.
COMERŢUL. La sfîrşitul anului 1971 ju-
deţul dispunea de 1 428 de unităţi comer-
ciale, dintre care 1 051 de unităţi comer-
=iale cu amănuntul şi 377 de unităţi d.:!
alimentaţie publică, la 100 km 2 revenind
22,4 uniUiţi comerciale. Un loc important
in aprovizionarea populaţiei n ocupă des-
facerea produselor specifice in pieţe,
tîrguri şi oboare.
In acelasi an volumul vinzărllor cu
www.cimec.ro
JUDETUL MARAMUREŞ 369
amănuntul s-a ridicat la 2,131 miliarde de
lei, cu peste 748 000 000 de lei mai mult.
decit in 1965. In 1971 volumul desfaceri-
lor pe cap de locuitor a fost cu 7,30/0 mai
mare decit in 1970. In totalul vinzărilor,
mărfurile alimentare au reprezentat
836 000 000 de lei, alimentaţia publică
282 000 000 de lei, iar mărfurile nealimen-
tare 1,014 miliarde de lei.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. lncă
in a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
pe lîngă mănăstirea Ieudului, apare o
primă şcoală românească, iar in secolul al
XV-lea se fac primele traduceri in limba
română, răspîndite in toată Transilvania,
in Moldova şi Ţara Românească. "Astfel
leagănul Moldovei a fost şi leagănul scri-
sului românesc" - constata, pe bună drep·
tate, Nicolaie Iorga. După Asociaţiur.ea
pentru cultura poporului român din Ma-
ramureş a luat fiinţă mai apoi o şcoală
normală românească şi mai tirziu, c1~ în-
văţătorii formaţi la această şcoală, Reu-
niunea învăţătorilor români din Maramu-
reş.
Judeţul dispune de un bogat tezaur de
creaţie artistică a meşterilor populari, re-
marcabil prin varietate, frumuseţe şi so-
brietate : construcţiile de lemn, ceramica
olarilor (cunoscută încă de pe vremea da-
cilor), ţesăturile, frumoasele scoarţe şi
cergi, portul popular etc. Pentru valorifi-
carea acestui preţios tezaur de cultură
populară, in urmă cu aproape cinci de-
cenii s-au pus bazele Muzeului etnografic
maramureşan
De o mare sensibilitate, farmec şi
autenticitate este şi folclorul maramure-
şan, po_ate cel mai vechi din intregul
nostru folclor ; doinele, hăulitele, bocetele.
oratiile de nuntă sau ţipuriturile exprimă
dragostea aprinsă de plaiurile, munţii,
apele şi aşezările locale, ca şi mindria de
a fi maramureşan :
"Cît îi Maramureşu
Nu-i fecior ca eu şt tu
Nici oraş ca Sighetu".
In trecut Maramureşul a fost ţinut
lntr-o stare de inapoiere culturală mai
870 .J U D 1: T U L M A R A M U B E $

2 l

1. Combinatul chimlco-metalurglc ,.Gh.

Gheorghlu-Dej"-Baia Mare - vedere ge-
nerali
2. Secţia de electrolizl de la Combinatul
chlmico-metalurgic .,Gh. Gheorghlu-
Dej"-Bala Mare
3. Cariera de andezlt de la Fernezlu
t. C.I.L. din Slghetu Marmaţlel
5. In mtnele de la Slsar
6. Barajul de la Firlza
7. Baia 114are - Bulevardul Bucureşti
8. Teatrul de stat din Baia Mare
9. Complexul turistic de la Borşa
10. Monumentul din comuna Moise!
11. Turnul lui Ştefan - Bala Mare
12. Biserica de lemn din comuna Bogdan
VodA
13. PoartA maramureşanl

5
7

www.cimec.ro
 l U D E T U L M A BA M U B E Ş 371

12 13

www.cimec.ro
372 .J U D E 'f U L MAR AM U B E Ş
accentuată in cu alte judeţe.
comparaţie
Recensămîntul din
1930, de exemplu,
dădea pentru populaţia de la 7 ani in sus
a acestui teritoriu un procent de 62 de
analfabeţi, in unele sate procentul ridi-
cîndu-se pînă la 86.
Realizările socialismului au contribuit la
ştergerea imaginilor moştenite din timpul
regimurilor trecute.
In prezent, in invăţămîntul preşcolar
funcţionează 256 de grădiniţe cu 13 3911
copii, în care lucrează 517 educatoare ;
336 de şcoli de cultură generală, cu peste
81 000 de elevi şi cu 4 062 de cadre di-
dactice, un cadru didactic revenind la 20
de elevi ; 3 şcoli profesionale, cu 1 137 de
elevi şi 142 de cadre didactice ; 7 licee
de specialitate, cu 2 457 de elevi şi 112
cadre didactice ; două şcoli ale învăţă­
mîntului de maiştri cu 100 de elevi.
Cele două şcoli de muzică din judeţ cu-
prind 970 de elevi. In judeţ există şcoli
generale sau secţii în cadrul acestora,
precum şi licee în care predarea se face
în limbile maghiară, ucraineană şi ger-
mană.
Incepind din 1962 în municipiul Bala
Mare funcţionează un Institut pedagogic
de 3 ani, cu 4 facultăţi, 1 235 de studenţi
şi 97 de cadre didactice, care deBf~oară
şi o susţinută activitate de cercetare ştiin­
ţifică. Din 1970 funcţionează un institut
de subingineri minieri cu două secţii :
mine şi electromecanică minieră, avînd
166 de studenţi şi 40 de cadre didactice.
Din 1954 la Baia Mare îşi desfăşoară
activitatea Centrul de cercetări pentru
minereuri neferoase de pe lîngă Cen-
trala minereurilor neferoase, care a ob-
ţinut rezultate însemnate, de mare uti-
litate pentru producţia minieră.
Aşezămintele de cultură de la oraşe şi
sate cunosc o vie şi intensă activitate
cultural-educativă. In cele 6 case de cul-
tură din mediul urban, 62 de cămine cul-
turale comunale şi 73 de filiale săteşti
se desfăşoară o muncă susţinută de răs­
pîndire a ştiinţei şi culturii, de educaţie
multilaterală a oamenilor. In judeţul Ma-
ramureş funcţionează două muzee : unul
l::a Baia Mare cu secţii de istorie, artă,
www.cimec.ro
etnografie şi minerit şi unul la Sighetu
Marmaţiei cu secţii de etnografie şi ştiin­
ţele naturii. Există 175 de biblioteci pu-
blice şi 137 de cinematografe, fată de
numai 5 în 1938.
In judeţ apar ziarele : "Pentru socia-
lism" în limba română şi "Banyavideki
Făklya" în limba maghiară.
In anii puterii populare s-a extins miş­
carea artistică de amatori. La cel de-al
VIII-lea concurs al artiştilor amatori, for-
maţiile maramureşene au obţinut patru
premii I, două premii II şi şapte
premii III, judeţul obţinînd cupa şi di-
ploma pentru cea mai bună activitate
artistică de amatori.
In judeţ activează 55 de coruri, cu
4 000 de artişti amatori, 70 de echipe de
dansuri, 145 de brigăzi artistice, 85 de
echipe de teatru, 14 ansambluri folclorice,
26 de formaţii orchestrale. Multe dintre
formaţiile ,•orale, instrumentale, dintre
brigăzlle artistice, echipele de dansuri,
grupurile vocale îşi desfăşoară activitatea
in limbile maghiară sau ucraineană.
O activitate prodigioasă desfăşoară in
Baia Mare Teatrul de Stat, cu o secţie de
păpuşi înfiinţată în 1953, Ansamblul de
cîntece şi dansuri populare şi filiala
Uniunii artiştilor plastici.
In judeţul Maramureş s-au născut sau
şi-au desfăşurat activitatea o serie de
personalităţi politice şi cultural-artistice
care au adus o contribuţie însemnată la
îmbogăţirea tezaurului cultural al Româ-
niei. Printre militantii de seamă care
şi-au consacrat viaţa luptei poporului
român pentru eliberarea naţională trebuie
menţionaţi Vasile Lucaciu şi George
Pop de Băseşti. Tot pe teritoriul judeţu­
lui o seamă de istorici şi-au îndreptat
atenţia spre valorificarea trecutului ma-
ramureşan. Menţionăm pe Filipaşcu
Alexandru, care a scris o istorie a Ma-
ramureşului, şi pe Ioan Mihali, care a
scris lucrarea "Diplome maramureşene".
Şcoala de pictură băimăreană a concen-
trat in jurul său o serie de oameni de
artă de valoare. In judeţ s-a n!lscut
scriitorul Petre Dulfu.

SANATATEA PUBLICA. Reţeaua insti-
tuţiilor sanitare cuprindea in 1971 : 14
spitale, un sanatoriu T.B.C., 95 circum-
scripţii sanitare, 28 de dispensare, 7 po-
liclinici, 1 staţionar de circumscripţie
pentru copii, 37 de case de naştere. In
unităţile sanitare existau 4 965 de paturi
de asistenţă medicală, revenind 10,7 la
1 000 de locuitori. Un medic revenea la
749 de locuitori. Existau 4 587 de cadre
sanitare cu pregătire superioară, medie şi
elementară.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In jude-
ţul Maramureş există două cluburi spor-
tive (unul teritorial şi altul studenţesc),
precum şi 121 de asociaţii sportive, care
cuprind 465 de secţii. In asociaţiile spor-
tive, cluburile existente, liceul cu pro-
gram de educaţie fizică şi centrele de an-
trenament sint legitimati 7 872 de spor-
tivi şi 85 de antrenori de categoriile V-1.
TURISMUL. Judeţul Maramureş, prin
aşezarea lui geografică, dispune de con-
diţii naturale deosebite pentru dezvol-
tarea turismului. Cele mal importante
staţiuni de odihnă şi turism înzestrate cu
cabane corespunzătoare sint cele de la
Borşa, Izvoare, Mogoşa, Lacul Firiza şi
Apa Sărată. Pentru tratamentul bolilor
reumatice există staţiunile Cărbunari, Dă­
neşti şi Ocna Şugatag, care dispun de ape
sulfuroase şi clorosodice. Pentru dezvol-
tarea bazei turistice s-a construit un ho-
tel turistic in Baia Mare şi un camping
la barajul Firiza.
Pe lîngă frumuseţea cadrului natural,
judeţul Maramureş este deţinătorul unor
importante monumente istorice şi de artă
unice in felul lor. Porţile maramureşene,
renumite monumente de artă populară,
precum şi bisericile in stil maramureşan
sint adevărate comori de artă. Multe din
renumitele biserici de lemn maramure-
şene (Bogdan Vodă, Ieud, Birsana, Bu-
deşti ş.a.) sint atestate documentar încă
din veacul al XVII-lea.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Pe
baza măsurilor stabilite de partid şi gu-
www.cimec.ro
J U DE TU L MAR AMUR E Ş 37 ;t.
vern, judeţul Maramureş va cunoaşte in-
viitor o nouă şi continuă dezvoltare pe-
toate planurile. A vind in vedere resur-
sele de materii prime şi forţa de muncă
existente, se preconizează ca in anii vii-
tori să fie dezvoltate în ritm susţinut ra-
murile producţiei industriale, precum şi
activitatea social-culturală.
In primul rînd se va continua valorifi-
carea minereurilor neferoase existente,
precum şi a altor roci de minerale utile,
intensificindu-se munca de cercetare şi
exploatare, pentru extracţia unor noi ză­
căminte care să asigure o creştere cores-
punzătoare a producţiei industriale.
Se va dezvolta Uzina mecanică de uti-
laj minier, Uzina mecanică de maşini şi
utilaj minier, Uzina de cupru Baia Mare,
C.E.I.L. Sighet, Exploatarea minieră Cav-
nic, staţia de neutralizare a apelor rezi-
duale, se vor face amenajări de valorifi-
care a zgurelor in vederea extrageril
cuprului etc.
In domeniul agriculturii, accentul se va
pune in continuare pe dezvoltarea pomi-
culturii şi zootehniei, pentru care condi-
ţiile pedoclimatice ale judeţului creează
posibilităţi favorabile. Se vor executa con-
strucţii agrozootehnice, lucrări pentru
combaterea eroziunii solului şi irigare.
Paralel cu dezvoltarea ramurilor pro·
ducţiei materiale, o atenţie deosebită se
va acorda şi sferei social-culturale prin
infiintarea unor noi unităţi şi moderni-
zarea celor existente. Va spori baza ma-
terială a învăţămîntului, ocrotirii sănătă­
ţii, culturii şi artei. Astfel se construiesc
un cămin studenţesc cu 200 de locuri, 60
de săli de clasă in mediul urban, cămine
cu 300 de locuri pentru invăţămîntul pro-
fesional şi liceele de specialitate, 96 de
locuri in creşe etc. Se va accelera ritmul
construcţiilor de locuinţe in toate oraşele
judeţului, amenajarea de străzi, canali-
zări, alimentarea cu apă etc.
"Ţara Maramureşulul" va adăuga fru-
musetilor naturii noi frumuseţi ale mun-
cii şi creaţiei, făcînd viaţa oamenilor mal
plină şi mai îmbelşugată.
-1
874 .JUDEŢUL MABAM O B E Ş

JUDEŢUL MABAMUBEŞ

cu reşec:Unţa tn municipiul Bala Mare

MuDlctpU : 2. Oraşe : s. LocaUtAţl componente ale mualclpUior şi ale oraşelor : 19. Comune : U
(dJD care, suburbane : 5). Sate : 227 (dia care, aparţin orqelor : 14).

A. MUNICIPII

1. MlJNICIPIUL BA 1 A MARE. Localltătl componente ale munlclpluiui : 1. BA 1 A

M A B E ; 2. Blldar1 ; 3. Flrlza : t. Valea Neagră. Comune suburbane : 1. Comuna GROŞI.
sate componente ale comunei suburbane : 1. GROŞI : 2. Ocollş : 3. Satu Nou de Jos. 2. Co-
muna RECEA. Sate componente ale comunei suburbane : 1. RECEA ; 2. Boztnta Miel : 3. LApu-
şel; 4. Moclra: 5 Slrar. 3. Comuna TAUŢII-MAGHERAUŞ. Sate componente ale comunei sub-
l!rbane : 1. TAUTll·MAGHERAUŞ ; 2. Bălţa ; 3. Bozlnta Mare ; 4. Buşag ; 5. Merişor ; 8. Nis-
tru ; 7. Ulmoasa.

Il.. MUNICIPIUL 8 1 G B E T O MAR MAŢ 1 E 1, Localltlţl componente ale municipiului :

1. S 1 G B E Tu MA B MAŢ 1 E 1 ; 2. Iapa ; 3. Lazu Baciului; 4. Şuslu : 1. Valea Cufun-
doasl: 8. Valea Hotarului. Comune suburbane: L Comuna SARASAU. Sate componente ale
comunei suburbane: 1. SARASAU. 2. Comuna VADU IZEI. Sate componente ale comune!
suburbane : 1. VADU IZEI; 2. Valea Stejarului.

B. ORAŞE

1. Oraşul B A 1 A 8 P B 1 E. Localltăţl componente ale oraşului : 1. B A 1 A s P B1E ;

2. Ch1uzbala; 3, Tluţll de sus. Sate ce aparţin oraşului : 1. Satu Nou de Sua.
<:, oratuJ B o B Ş A. Localităţi componente ale oraşului : 1. B o B ş A 1 2. Blile Borşa.

3, OrquJ C A V N 1 C,
t. OrquJ T 1 B G U L A P O Ş. Sate ce aparţin oraşului : 1. Bolerenl ; 2. Borcut ; S. Cufoala ;
4. Dămăcuşenl : 5. Dobrlcu LApuşulul : 8. Dumbrava : 7. Ftntlnele : 8. Groape ; 1. lnlu : 10. Ră­
zoare ; 11. Rogoz : 12. Robia ; 13. Stolcenl.
5, Oraşul V 1 Ş E U D E s U s. Localltlţl componente ale oraşului : 1. V 1 ş E u DE SUs ;
2. Vlşeu de Mijloc.

C. COMUNE

1, Comuna ARDUSAT. Satele componente : 1. ARDUSAT : 2. Arleşu de Cimp : 3. Colţlrea.

2. Comuna ARINIŞ, Satele componente : 1. ARINIŞ : 2. Rodlna ; 3. Tlmlşeştl. 3, Comuna
ASUAJU DE sus. Satele componente : 1. ASUAJU DE SUS ; 1. Asuaju de Jos. t. Comuna
BAlTA DE SUB CODRU. Satele componente: 1. BAlTA DE SUB CODRU; 2. Odeştl; 3. Ur·
menlş. s. Comuna BAIUŢ. Satele componente : 1. BAIUT : 2. Poiana BotlziJ ; 3. Strtmbu-
Băluţ. 8. comuna BABEŞTI. Satele componente : 1. BABEŞTI ; 2. Săllşte : 3. Stremţ. 7. co-
muna BICAZ. Satele componente: 1. BICAZ: 2. Ciuta; 3. Corn!. 8. comuna DISTRA. Satele
componente : 1. DISTRA ; 2. Crasna Vlşeului ; 3. Valea Vlşeului. 9, comuna BlRSANA. Satele
componente : 1. BIRSANA ; 2. Nlneştl ; 3. Onceştl. 10. Comuna BOCICOIU MARE. Satele
componente : 1. BOCICOIU MARE ; 2. Crllcluneştl : 3. Lunea la Tlsa ; 4. Tlsa. 11. Comuna
BOGDAN VODA. Satele componente : 1. BOGDAN VODA; 2. Boclcoiel. IZ. Comuna BOIU
MARE. Satele componente : 1. BOIU MARE ; 2. Frincenli Bolului ; 3. Prlslop ; 4. Româneşti.
13, Comuna BOTIZA. Satele componente: 1. BOTIZA; 2. Poienile Izel. 14. Comuna BUDEŞTI.
Satele componente : 1. BUDEŞTI ; 2. Sirbi. 15. comuna CALINEŞTI. Satele componente :
1. CALINEŞTI ; 2. Corneşti ; 3. VAlenl. 16. Comuna CERNEŞTI. Satele componente : 1. CER-
NEŞTI ; 2. Brebenl ; 3. Clocotlş ; 4. Flnaţe ; 5. Izvoarele ; 6. Măgureni ; 7. Trestia. 17. Comuna
"C1CIRLAU. Satele componente : 1. CIClRLAU ; 2. Birgău ; 3. Handalu Dbel ; 4. Ilba. 18. Co-
muna CIMPULUNG LA TISA. Satele componente : 1. CIMPULUNG LA TISA. 19. Comuna
COPALNIC-MANAŞTUR. Satele corr.:;>onente : 1. COPALNIC-MANAŞTUR; 2. Berlnţa;
3. CArplnlş ; 4. Copalnlc ; 5. Copalnlc-Deal ; 6. Curtuluşu Mic ; 7. FAureştl ; 8. LAschla ; 9. Pr·e-
!uca NouA ; 10. Preluca Veche ; 11. Ruşor ; 12. Vad. 20. Comuna COROIENI. satele componente :

www.cimec.ro
 J \1 D ET UL MARAMUREŞ 375-

1. COROIENl : 2. Baba : 3. Dealu Mare ; t. DrAghia ; 5. VAlenU LApuşulul. 21. comuna CUP-
ŞENI. Satele componente : 1. CUPŞENI : 2. Costenl ; 3. Llbotln ; 4. Ungurenl. 22. comuna.
DESEŞTI. Satele componente: 1. DESEŞTI; 2. HArnlceştl ; 3. Mara. 23, comuna DRAGOMI-
REŞTI. Satele componente: 1. DRAGOMIREŞTI. 24. Comuna DUMBRAVIŢA. satele compo-
nente : 1. DUMBRAVIŢA ; 2. CArbunarl ; 3. Chechlş ; 4. Rus ; 5. Şlndreştl ; 6. Unguraş.
15, Comuna FARCAŞA. Satele componente: 1. FARCAŞA; 2. Buzeştl; 3. Sirbi; 4. TAmala.
ZI. Comuna GIULEŞTI. Satele componente : 1. GIULEŞTI ; 2. Berbeştl ; 3. Fereşti ; 4. Mll.nAs--
Urea. n. Comuna IElJD. Satele componente : 1. IEUD. za. comuna LAPUŞ. Satele componente :
1. LAPUŞ. 29, Comuna LEORDINA. Satele componente : 1. LEORDINA. 30, Comuna MIREŞU
MARE. Satele componente : 1. MIREŞU MARE ; 2. DAneştli Chloarulul ; 3. IadAra ; 4. Lucă­
c:eştl ; 5. Remeţl pe Someş ; 6. Stejera ; 7. Tulghleş. 31, Comuna MOISEI. Satele componente :
1. MOISE!. 32. Comuna OARŢA DE JOS. Satele componente : 1. OARŢA DE JOS ; 2. Oarţa
de Sus ; 3. Orţlţa. 33, Comuna OCNA ŞUGATAG. Satele componente : 1. OCNA ŞUGATAG :
2. Breb ; 3. Hotenl ; 4. Sat-Şugatag, 34. Comuna PE.TROV A. Satele componente : 1. PETROV A.
35. Comuna POIENILE DE SUB MUNTE. Satele componente : 1. POIENILE DE SUB MUNTE.
16, Comuna REMETEA CHIOARULUI. Satele componente : 1. REMETEA CHIOARULUI ; 2. Ber-
chez ; 3. Berchezoala ; 4. Posta ; s. Remecloara. 37. Comuna REMEŢI. Satele Componente :
1. REMEŢI ; 2. Piatra ; 3. Teceu Mic, 38. Comuna REPEDEA. Satele componente : 1. REPE-
DEA. 39, Comuna RONA DE JOS. Satele componente : 1. RONA DE JOS. 40. Comuna BONA
DE sus. Satele componente: 1. RONA DE SUS; 2. Coştlul. 41, Comuna ROZAVLEA. Satele-
componente: 1. ROZAVLEA; 2. Şleu, 42. Comuna RUSCOVA. Satele componente: 1. RUS-
COVA. ta, Comuna SATULlJNG. Satele componente: 1. SATULUNG ; 2. Arleşu de Pădure;
3. Ferslg ; 4. Flnteuşu Mic ; 5, Hldeaga : 6. Mogoşeştl ; 7. Prlblleştl. 44, Comuna SACALAŞENI.
Satele componente : 1. SACALAŞENI ; 2. CAtăllna ; 3. Coaş ; 4. ColtAu. 5. Corula ; 6. Culcea ;
7. Intrer!url. 45. Comuna SACEL. Satele c:omponente: 1. SACEL. 46, Comuna SALIŞTEA
DE sus. Satele componente : 1. SALIŞTEA DE SUS. n. Comuna SALSIG. Satele componente :
1. SALSIG; 2. G!rdanl. 48, csmuna SAPlNŢA. Satele componente: 1. SAPlNŢA. 49. Comuna
SEINI. Satele componente : 1. SEINI ; 2. Săblşa ; 3. Ville Apel. 50. Comuna STRlMTURA. Satele
c:omponente : 1. STRlMTURA : 2. Glod : 3. SlAtloara. 51, Comuna SUCIU DE sus. satele com-
ponente : 1. SUCIU DE sus ; 2. Groş11 Ţlbleşulul ; 3, Larga ; 4. Suclu de Jos. 52. Comuna ŞI­
ŞEŞTI. Satele componente : 1. ŞIŞEŞTI. 2. BonWenl : 3. CetAţele : 4. Dăneşti ; 5. Negrela ; 6.
Ploplş ; 7. Şurdeştl. 53, comuna ŞOMCUTA MARE. Satele componente: 1. ŞOMCUTA MARE ;
2. Bucium! : 3. Buteasa : t. Clolt ; 5. Codru ButesU ; 6. Flnteuşu Mare ; 7. Hovrlla ; 8. Vălenll
şomcutel. 54, comuna ULMENI. Satele componente : 1. ULMENI : 2. Arduzel : 3. Chellnţa ; 4.
MlnAu ; 5. someş-Uileac; 8, Tohat; '1. ŢlcAu; a. Vlcea. 55. Comuna VALEA CHIOARULUI. sa-
tele componente: 1. VALEA CHIOARULUI; 2. Curtuiuşu Mare; 3. Duruşa; 4. Ferlcea; 5. Mes-
teacAn ; 6. VAra!. 56. Comuna VIMA l141CA. Satele componente : 1. Vlli4A MICA ; 2. Aspra ;
3. Dealu Corbului ; t. Jugăstrenl ; 5. Peterltea ; 6. SAlnlţa ; 7. Vlma Mare. 57, Comuna VIŞEV
OII JOS. satele componente : 1. VIŞJ:U DE JOS.

La definil.lvarea textului au colaborat : Constantin Dobrican, Mihai Husian.

www.cimec.ro
JUDEŢUL MEHEDINTI
'
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Me-
hedinţi este situat în sud-vestul ţării, la
ieşirea Dunării din defileu, pe sectorul
inferior al acestuia, invecinindu-se cu ju-
deţul Dolj spre sud-est, Gorj spre nord
şi nord-est, Caraş-Severin spre vest, Iar
in sud Dunărea, care marchează hotarul
ţării cu R.S.F. Iugoslavia şi R. P. Bulgaria,
este totodată şi limita de miaziizi a ju-
deţului .
Are o suprafaţă qe 4 900 km2, ceea ce
reprezintă 2,1% din suprafaţa ţării.
RELIEFUL judeţului este format din trei
trepte distincte. Cea mai înaltă se găseşte
în nord-vestul său, fiind alcătuită din
Munţii Mehedinti, cu o altitudine maximă
de 1 466 m şi din culmile estice ale Mun-
ţilor Almăjului. In această zonă înaltă se
tncadrează şi defileul Dunării de la Ca-
zane - Porţile de Fier - cu altitudini
absolute ce depăşesc cu puţin 50 m.
Treapta mijlocie cuprinde Podişul Me-
hedinţi, situat in nord-vestul judeţului,
dealurile Motrului şi cîmpia înaltă a Bă-
lăciţei, relieful scăzînd treptat de la 700
la 200 m. Prezenţa unor depresiuni ca
Baia de Aramă, Comiineştl-Halînga, a
unor văi largi, precum şi a depresiunii
de tip subcarpatic a Topolniţei, alcătuită
din terasele Dunării, dau o mare varie-
tate reliefului acestei trepte mijlocii şi
oferă posibilităţi largi de populare şi cir-
culaţie. In sud se găseşte cea mal joasă
treaptă , corespunzAtoare Cîmpiei Blahni-
ţei (subdiviziune a Cîmpiei Române), al-
www.cimec.ro
cătuită in mare parte din terasele Dună-
ril, lunea acesteia şi văile largi ale Drin-
cel şi Blahnlţel, cu altltudlDl intre 40 m
şi 200 m.
CLIMA este temperat continentală. Tem-
peratura medie anuală (datorită reliefu-
lui variat) este de 10" la Drobeta-Turnu
Severin şi 9,3" la Baia de Aramă. Iarna
este blîndă., începînd din februarie tem-
peraturile sint pozitive (în februarie la
' JDrobeta-Turnu Severin 0,9"). Tempera-
; tura maximă absolută a fost de 43,5" (în
1946 la Strehaia), iar minimă absolută a
fost -33" (tn 1907, tot la Strehaia). In cu-
prinsul judeţului precipitaţiile sînt ba-
gate, fiind cuprinse tntre 95 şi 800 mm
(toamna apare al doilea maxim de pre-
cipitaţii). Vinturile predominante bat din
vest şi nord-vest.
\.../HIDROGRAFIA. Pe teritoriul judeţului
Mehedinţl cea mai importantă arteră hi-
drografică este Dunărea, care la Orşova
are un debit de 5 400 m 3/s, primind pe te-
ritorlul judeţului ctţiva afluenţi mai mici,
ca cerna, Topolniţa, Blahniţa şi Drincea.
In partea de nord-est se desfăşoară ba-
zinul Motrului, cu principalii săi afluenţi
de pe dreapta, Coşustea şi Huşniţa. Cel
mai mare obiectiv din judeţ este Slste-
mul hidroenergetic şi de navigaţie Por-
ţile de Fier.
Reţeaua superficială avînd o densitate
mică, apele folosite pentru irigaţii sînt
completate în mare parte cu cele subte-
rane, care se folosesc in cea mai mare

parte gravitaţional.
Pe malul sting al Du-
nării, intre Gruia şi Cetate, sint şi foarte plop şi salcie. In poienile pădurilor de fag
multe izvoare care se pot utiliza cu suc-
ces la irigaţii, cit şi pentru apa potabilă. tenuis, Cynabirus cristaus şi Festuca
SOLURILE apar intr-o gamă foarte V3-
riată, datorită dispunerii latitudinale şi
altitudinale a reliefului. Cea mai mare
parte a judeţului este ocupată cu soiurile
zonale care se dispun de la sud spre nord
şi in benzi pe direcţia nord-vest, sud-est
sau est-vest. In această categorie intră :
cernoziomurile levigate, cernoziomurile şi
soiurile cernoziomice freatic umede, soiu-
rile silvestre brun-roşcate, care ocupă mai
mult jumătatea sudică a judeţului, şi di- -niN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
ferite tipuri de soiuri silvestre: brune şi
brun-gălbui (podzolite sau nu), podzolice,
pseudogleice, care apar in centrul jude-
ţului. O fîşie de soiuri azonale negre ar-
giloase, slab humifere (smolniţe), pă­
trunde dinspre Jiu in partea centrală a
judeţului şi separă cele două grupe de
soiuri zonale. In partea de nord-vest apar
soiuri silvestre brune şi brun-gălbui, pod-
zolice şi podzolite, dispuse in benzi orien-
tate nord-est şi sud-vest, precum şi rend-
zine roşii şi terra rossa sub formă de pe-
tice. Dintre soiurile azonale, pe suprafeţe
reduse mai apar : pseudorendzinele, lă­
coviştile, apoi regosolurile, aluviunile şi
solurile slab dezvoltate din luncile Du-
nării, Drincei, Motrului şi afluenţilor lui. sistemul de fortificaţii de pe Dunăre. In
~ESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. In subsolul jude-
ţului Mehedinti se găsesc : huilă (Baia
Nouă şi Eibenthal), lignit (pe valea Bah-
nei şi in zona comunei Husnicioara), az-
best (Eibenthal), minereuri de crom (Du-
bova), bentonită (Tufări), calcare de
construcţii (Gura Văii şi Vărănic), granit
(Vărănic), argile de calitate superioară
(Sişeşti, Corcova, Hinova şi Strehaia),
piatră de var (in tot cuprinsul podişulul
Mehedinţi) şi ape minerale sulfuroase
(Bala), renumite pentru tratamentul boli-
lor reumatice.
In partea nord-vestică (muntoasă), su-
prafeţe apreciabile sint ocupate de păduri
de fag şi de gorun, in partea centrală de
păduri de girniţă şi cer, iar in sudul ju-
deţului se găsesc pilcuri de pAduri de ste-
www.cimec.ro
.J V D E 1' V L M E H E D 1N 1' 1 37 i
jar brumăriu. In lunci cresc păduri de
şi gorun se dezvoltă pajişti de Agrostis
pseodovina, iar în zona cereto-gîrniţelor
- pajişti de Festuca valles, Festuca sul-
cata, Poa bulbosa, Andropogon ischae-
mum. In podişul Mehedinţi, întinderi
apreciabile sînt ocupate de tufărişuri de
liliac şi păduri de cărpiniţă. Suprafeţele
cele mai mari sînt ocupate de culturi.
Resursele hidroenergetice sint foarte
însemnate, fiind datorate apelor Dunării
(Porţile de Fier).
LUI. Valea Dunării cu ostroavele sale, ca
şi numeroasele peşteri existente în jud~,
au constituit pentru om puncte de atrac-
ţie şi de refugiu din cele mai vechi
timpuri. MeritA în acest sens să fie amin-
tite recentele descoperiri arheologice din
ostroavele Banului, Şimianului, Corbului
etc. care atestă viaţa pe aceste meleaguri
încă din paleolitic şi neolitic.
Unele aşezări ca Drobeta-Turnu Seve-
rin şi Dierna (Orşova) evocă începutu-
rile poporului nostru ca rezultat al con-
topirii dacilor cu romanii.
In evul mediu, pe teritoriul de azi al
judeţului Mehedinti, s-au pus bazele Ba-
natului de Severin, important punct in
1407, regele Ungariei şi Mircea cel Bă­
trîn s-au intilnit în apropierea Voliţei,
pentru a lua măsuri comune de apărare
contra turcilor ; un rol insemnat în
această privinţă se atribuie cetăţii Seve-
rinului.
Mihai Viteazul a deţinut în timpul dom-
nitorului Mihnea Turcitul titlul şi funcţia
de bănişor de Mehedinţi.
In secolul al XVII-lea, sub conducerea
lui Lupu Mehedinţeanu şi, în anul 1821,
sub conducerea lui Tudor Vladimirescu,
mehedinţenii au participat la lupta împo-
triva subjugării sociale şi naţionale.
In 1907, ţăranii din localităţile Pătulel:'!,
Timna, Corcova ş.a. s-au ridicat la luptă
hotărîtă pentru d:eptate socială.
Muncitorii din Mehedinti, în special cel
de la Atelierele C.F.R. şi Şantierul Nav.l!
 .;,.;
Q JUDETUL MEHEDINTI -·...
CXl

c:
t:l
l:IJ
~

o c:
, t"

a:
1.'1

=l:IJ
t:l

2!
J ~

()
o
--·-
o
•
LEGENDĂ
Munkipiu retedin(ă de judet
O rate
Comune
Fron~ert5 de slaf
limaa de jude(
lim~ă de comun.S
Ter~oriul municipiului ti oiotefor
,_,. Teritoriul comunelor· subu~ane
Î
www.cimec.ro

din Drobeta-Tumu Severin, şl-au in-
scris cu cinste numele in luptele greviste
din anii 1905 şi 1908 prin acţiuni care au
atras atenţia pe plan naţional şi chiar in-
ternaţional.
In 1908, la Drobeta-Tumu Severin s-a
sărbătorit pentru prima dată ziua de
1 Mai, iar in 1913 a fost infilnţatii. "Casa
poporului", care, dupA evenimentele
social-politice din perioada 1921-1930, a
fost inchisi şi sigilată.
Severinllil a fost un puternic centru re-
voluţionar, care in 1921, prin Ion Elena
şi Mihail Macavei, a luat parte la infiin-
ţarea Partidului Comunist Român.
In anii de activitate ilegală a Partidu-
lui Comunist Român, pădurea Crihala a
fost loc pentru şedinţele comuniştilor şi
tot aici se organiza sărbătorirea zilei de
1 Mai.
In zilele următoare memorabile! date
de 23 August 1944, sub conducerea
Partidului Comunist Român, cetăţenii din
Drobeta-Tumu Severin şi din apropierea
oraşului au luptat Impotriva resturilor
armatei fasciste, care, in retragere, ciuta
să provoace mari distrugeri.
;:/"POPULAŢIA. La 1 iulie 1972, judeţul
avea 322 061 de locuitori, reprezentind
1,6ot0 din populaţia ţării. Ponderea pe
sexe : 154 591 (480fo) bărbaţi şi 167 470
(520fo) femei. In mediul urban (munici-
piu, oraşe şi comune suburbane) erau
105 707 locuitori (32,80fo), ceea ce repre-
zintă 1,20fo din totalul pe ţară. Dezvol-
tarea luată de oraşele existente, precum
şi apariţia unor noi centre urbane au fă­
cut ca numArul populaţiei sA creascA de
2,7 ori in raport cu 1930. Densitatea
populaţiei pe km1 in 1972 era de 65,7 lo-
cuitori, sub nivelul mediu pe ţarA.
In 1971 la 1 000 locuitori s-au născut
vii 18,5, au decedat 11,5, inregistrindu.:.se
un spor natural de 70AJ 0• Intre anii 1965
şi 1971 creşterea absolutA a fost de 15 956
locuitori.
In 1971 existau 65 080 de salariaţi, re-
v~nind la 1 000 locuitori 203 salariaţi.
Pe ramuri de activitate, salariaţii erau
cuprinşi : 28,30fo in industrie, 24,40fo in
construcţii, 11,1D/0 !n agriculturi, 1,2o;, in
www.cimec.ro
JUDEŢUL MEHEDINTI 379
silvicultură,
9,50fo in transporturi şi tele-
comunicaţii, 8o;0 in comerţ, 6,30fo in in-
văţămint, cultură şi artă, 4,60fo in secto-
rul de ocrotire a sii.nii.tăţii, asistenţă so-
cială şi culturi fizică etc.
Compoziţia naţională a judeţului la re-
censămintul din 15 martie 1966 a fost
peste 990fo români şi sub 10fo diferite na-
ţlonalităţi conlocuitoare.
LJ..OCALITAŢILE. In judeţul Mehedinti
există 1 municipiu, 4 oraşe, 19 localităţi
componente ale municipiului şi oraşelor,
59 comune, din care 2 suburbane, şi 347
de sate, din care 15 aparţin oraşelor.
Municipiul Drobeta-Turnu Severin, re-
şedinţa judeţului, eate situat pe terasele
inferioare de pe malul sting al Dunării,
la ieşirea acesteia din defileu, in depre-
siunea de tip subcarpatic a Topolniţei.
La 1 iulie 1972 avea 67 163 de locuitori
(inclusiv comuna suburbană Şimian, cu
8 368 locuitori).
Istoria vechii Drobete este legată de
primul rAzboi condus de impAratul Traian
impotriva dacilor, de construirea de către
Apollodor din Damasc in anul 101 e.n. a
vestitului pod peste Dunăre, lung de
1 100 m şi sprijinit pe 20 de picioare. Da-
torită importanţei deosebite pe care o
reprezenta Drobeta pentru Imperiul ro-
man, impăratul Hadrian ii conferă, in
anul 121 e.n., titlul de municipiu - "Mu-
nicipium Hadrianll Drobeta" -, iar mai
tirziu, in 190, Septimiu Sever o ridică la
rangul de colonie - "Colonia Septimia
Drobeta". Treptat, vechiul castru, distrus
şi refăcut de mai multe ori, a rămas in
urma oraşului din apropiere - Cerneţi,
care a fost reşedinţA de judeţ.
Turnu Severin, reconstruit incepind din
1833, a devenit, in 1841, capitala judeţu­
lui Mehedinţi. In 1858 s-a terminat con-
struirea Şantierului de reparaţii pentru
vasele fluviale, iar in 1882 au luat fiinţă
Atelierele C.F.R. de reparat vagoane.
Centru administrativ, comercial şi cultu-
ral, Drobeta-Tumu Severin a devenit, in
ultimele decenii, un important centru in-
dustrial (820fo din ponderea industriei ju-
deţului). In municipiu lşl desfişoa.râ ac-
tivitatea unele dintre cele mai mari in-
-iJtlO J U D E T U L M E H E D 1N T1
treprinderi industriale din judeţ : Uzinele
de vagoane, Şantierul naval, Combinatul
de exploatare şi industrializare a lemnu-
lui, Combinatul de celuloză şi hirtie,
Fabrica de confecţii "Porţile de Fier", In-
treprinderea centrală hidroelectrică "Por-
ţile de Fier", Intreprinderea de industria-
lizare a cărnii, unităţi ale industriei
uşoare şi alimentare, precum şi un număr
important de instituţii social-culturale.
Drobeta-Turnu Severin posedă un ade-
vărat tezaur de monumente istorice in
Parcul trandafirilor, ce se intinde de la
gară pînă la Muzeul "Porţile de Fier" ;
pe o distanţă de cîţiva kilometri se gă-
sesc numeroase vestigii istorice : castrul
roman Drobeta, piciorul podului lui Tra-
ian, termele romane, turnul lui Sever, ba-
zilica medievală. De asemenea, in muni-
cipiu funcţionează un important muzeu
de istorie, arheologie şi ştiinţele naturii,
cu numeroase colecţii de exponate rare,
precum şi un acvariu al Dunării.
Construcţia barajului hidrocentralei de
la Porţile de Fier şi strămutarea cetăţii
Ada-Kaleh pe insula Şimian, din imediata
apropiere a municipiului, amplifică im-
portanţa sa istorică.
Oraşul Orşo1,1~situat intr-o zonă de-
osebit -de pitorească, vechi port la Du-
năre, la confluenţa acesteia cu Cerna,
înălţat pe locul anticei aşezări dacice
Dierna, are 11 832 de locuitori (la 1 iu-
lie 1972). Aflată in zona lacului de
acumulare format după înălţarea bara-
jului de la Porţile de Fier, o dată cu stră-
mutarea sa pe terasele Cernei, Orşova a
devenit un oraş complet nou. Aici s-a
construit o gară modernă, un port la
Dunăre de mare capacitate, concomitent
cu lărgirea şi modernizarea intreprin.de-
rilor existente (de preparare a minereu-
rilor, de textile, şantiere naval~), cit şi
prin apariţia altora noi.
..Qraşul Strehaia (il 215 de locuitori la
1 i~fie 19'12), sitcra.t pe terasele inferioare
de. :onflu~mţă a Mo~rului şi Huşniţei, in /l'RASATURI ECONOMICE. Industria ju-
plma zona deluroasa, este o aşezare ve- t/ ~
che, amintită în documente încă din se-
colul al XV-lea. In 1971 Strehaia şi-a
·sărbătorit 500 de ani de existenţă docu-
mentară ca aşezare şi 50 de ani de cind
a fost declarată oraş. Fostă reşedinţă
episcopală şi chiar scaun bănesc, oraşul
a fost in 1821 martorul luptelor panduri-
lor lui Tudor Vladimirescu cu potera
domnească. Este un centru comercial şi
cultural, cu unele funcţii administrative.
In Strehaia se găsesc şi o serie de uni-
tăţi ale industriei materialelor de con-
strucţii (ţiglă, cărămidă), de reparaţii me-
talice, ale industriei confecţiilor, fiind
totodată şi un centru agricol. In oraş se
află Mănăstirea Strehaia, ridicată de Ma-
tei Basarab in 1645 pe fundaţii mai vechi,
ale căror inceputuri se pierd în istorie.
Oraşul Vînju Mare, cu 9 297 locuitori
(!ilTTulie -197i!), declarat oraş in 1968, este
situat la contactul dintre cîmpia înaltă a
Bălăciţei şi Cîmpia Dunării, in lunea
Blahniţei. Poziţia sa la încrucişarea unor
căi de comunicaţie importante, dotarea
comercială, social-culturală, precum şi cu
unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti con-
stituie elemente care exercită o influenţă
urbană şi de polarizare pentru aşezările
din imprejurimi.
Oraşul Baia de Aramă, cu 6 200 !o-
cliitori -(la-C iulie 1972);- inclusiv comuna
suburbană Obirşia-Cloşani cu 1 318 locui-
tori, veche aşezare minieră de exploa-
tare a cuprului, este situat in depre-
siunea intramontană a podişului, pe apa
Brebina. Oraşul are o accentuată funcţie
comercială pentru satele Podişului Me-
hedinţi şi este un important nod de ca-
municaţii pentru zona montană înconju-
rătoare.
Din punct de vedere al structurii şi mă-
rimii lor, comunele judeţului diferă mult ;
cele de la cîmpie sint mai compacte şi
mai mari, iar cele din Podişul Mehedin-
ţiului mult mai mici şi risipite. In medie,
la 1 iulie 1972, pe o comună reveneau
3 831 locuitori, 6 comune avind o popu-
laţie sub 2 000 de locuitori, 25 intre
2 001 şi 4 000, 26 intre 4 001 şi 7 000 şi 2
peste 7 000 de locuitori.
. . . _
deţului este reprezentată prm man m-
treprinderi ale industriei metalurgice şi
cons.tructoare de maşini, specializate in
producţia de nave şi material rulant fe-
www.cimec.ro
 1 UOE 'f U L M E H E O 1 N T 1 331

roviar ; altele in prelucrarea produselor 27 de intreprinderi industriale, dintre

agricole şi forestiere locale, cit şi in utiliza- care 16 de subordonare republicană, 6 de
rea de materii prime aduse din alte judete. subordonare locală şi 5 ale indusiriei
Intreprinderea centrală hidroelectrică cooperatiste.
,.Porţile de Fier", cu o putere instalată Ponderea producţiei globale a princi-
de 1 050 MW, valorifică potenţialul hi- palelor ramuri industriale in acelaşi an
droenergetic al Dunării. Ponderea jude- era următoarea :
tului in producţia globală industrială a
ţării reprezintă 0,90/o. În procente faţă de:
In activitatea economică a judeţului producţia producţia
globală ~rlobală
Mehedinti, agricultura are o pondere Ramuri olt> industrif'i
industrială industrială
mare, fapt favorizat de varietatea condi- pe a ramurilor
judeţ pe ţarii.
ţiilor naturale ale teritoriului său, care
permite cultivarea unei game largi de
plante agricole (cereale, plante tehnice, Total industrir 100,0 0,9
din care:
viţă de vie, pomi fructiferi etc.) şi creş­
Energie electrică 19,5 5,8
terea vitelor. Judeţul participă cu 1,50/o Combustibil 0,9 0,2
la producţia globală agricolă a ţării. -cărbune 0,9 1,0
Construcţii de maşini şi prelu-
~USTRIA. Inceputurile dezvoltării in-
crarea metalelor 31,5 1,1
dustriei in judeţul Mehedinti sint legate Extracţia minereurilor nemeta-
de înfiinţarea, in 1851, a portului Turnu lifere 1,0 3,8
Severin, pe lîngă care, la cîţiva ani mai Materiale ·de construcţii 2,4 0,7
Exploatarea şi prelucrarea
tirziu, a luat fiinţă un atelier de reparat lemnului 9,8 1,5
vapoare. A urmat apoi construirea, tot Textilă 9,6 0,5
pînă la sfîrşitul secolului trecut, a unei Confecţii 6,0 1,0
fabrici de bere, a atelierelor C.F.R., a unei Alimentară 23,1 1,3
fabrici de spirt, pentru ca, la începutul
secolului nostru, numărul unităţ_ilor in-
dul;triale ale judeţului să crească prin Prin ponderea sa, industria construc-
apariţia unei fabrici de produse zaharoase,
toare de maşm1 şi de prelucrare a
a abatorului, a Şantierului naval "Dina- metalelor este cea mai importantă ramură
mica", a Intreprinderii de exploatare a din judeţ, înregistrînd in perioada 1951-
lemnului "Cloşani", a unei ţesătorii la 1971 o creştere de 10,9 ori. Principalele
Orşova etc.
intreprinderi ale acestei ramuri sint :
In anii construcţiei socialiste, pe lîngă
Şantierul nav~l Drobeta-Turnu Severin,
care, pe lîngă reparaţii de vapoare, a tre-
comasarea şi modernizarea atelierelor şi
cut la producţia de nave fluviale şi ma-
micilor întreprinderi existente, au luat
ritime ; Uzina de vagoane Drobeta-Turnu
fiinţă unităţi moderne : Combinatul de
Severin, specializată in repararea utila-
exploatare şi industrializare a lemnului
jului rulant şi construcţia de vagoane şi
Drobeta-Turnu Severin cu 5 fabrici ;
Intreprinderea de reparaţii de nave flu-
2 fabrici de pîine - la Drobeta-Turnu
viale Orşova.
Severin şi Orşova ; Fabrica de produse
In cadrul industriei de exploatare şi
lactate ; Intreprinderea centrală hidro-
prelucrare a lemnului, a cărei producţie
electrică "Porţile de Fier" ; au fost stră­
Îl" perioada 1951-1971 a crescut de 7,6
mutate, dezvoltate şi reutilate Intre-
ori, cea mai importantă unitate este Com-
prinderea minieră, Ţesătoria "Cazanele"
binatul de exploatare şi industrializare a
şi Intreprinderea de reparaţii de nave
lemnului Drobeta-Turnu Severin, care
fluviale Orşova. produce placaj, furnir, mobilă, plăci fi-
Faţă de 1950, în 1971 producţia globală bro-lemnoase şi cherestea. Industria ju-
industrială a crescut de 11,7 ori. deţului mai tuprinde, printre altele, Uni-
In judeţul Mehedinti, in 1971 existau tatea de ex:ploatare şi industrializare a

www.cimec.ro
 382 J U DE T U L 11 B B B D 1 H 1' 1

lemnului Orşova şi Unitatea de exploa- In judeţ existA 7 intreprinderi agricole

tare a lemnului Drobeta-Turnu Severin. de stat, ce deţin o suprafaţă agricolă de
Intrarea tn funcţiune a noilor unitAţi 39 898 ha, din care 27 955 ha teren arabil ;
moderne de panificaţie, prelucrarea lap- 104 cooperative agricole de producţie, care
telui şi industrializarea clrnli a fAcut ca unesc 73 232 de familii şi deţin o supra-
industria alimentarA - ramurA deosebit faţă agricolă de 191 408 ha, din care teren
de ImportantA in cadrul Industriei jude- arabil 150 182 ha ; 16 staţiuni pentru me-
ţene - sA-şi sporeascA producţia de 6,4 canizarea agriculturii.
ori in perioada 1951-1971. Agricultura judeţului dispunea la 3 ia-
Industria de subordonare republicanA nuarie 1972 de 2 109 tractoare fizice,
deţine o pondere de 87,80/o din industria 1 411 semănător! mecanice, 978 de com-
judeţului şi este plasatA aproape in tota- bine pentru cereale plUoase, 154 de com-
litate in Drobeta-Turnu Severin şi la bine pentru porumb şi plante de siloz,
Orşova. 977 de cultivatoare şi sape rotative etc.,
Industria locală deţine
o pondere de faţA de numai 117 tractoare şi 24 de se-
8,7% din producţia
globalA industrialA mănător! existente in 1950. In 1971 la un
judeţeană, in cadrul celor 6 intreprinderi
tractor fizic reveneau 93 ha teren arabil.
ale sale existind 169 de unităţi de pro-
Repartiţia pe principalele grupe de cul-
ducţie. In principalele centre ale acestei
industrii (Drobeta-Turnu Severin, Orşova, turi a suprafeţei cultivate din judeţul
Mehedinţi se prezintă astfel :
Strehaia, Vinju Mare) se produce in spe-
cial mobilA, cArămidA, blocuri ceramice
etc. În procente faţă de
ou pralaţa ara bilă:
Cele 148 de unltAţi din cadrul coopera- Grupe de culturi
tivelor meşteşugAreşti sint profilate pe o a jud•ţului 1 a ţării
producţie variatA (confecţii, plelArle, blA-
nArie, tncălţămlnte, prelucrarea lemnului, Cereale 71,9 2,9
prestări de servicii etc.) ; ponderea in- din ~nre:
griu+oecarA 32,1 2,5
dustriei cooperatiste este de 3,2% din to- Porumb 36,1 2,9
talul pe judeţ. Floarea-soarelui 4,3 l,f>

J AGRICULTURA. Judeţul Mehedlnţi de-

ţine o pondere de 2,1o;0 din suprafaţa to-
talA a ţării, respectiv 2% din suprafaţa In 1971 judeţul Mehedinţi a reali~at
agricolă şi arabUl. 1,6% din producţia globală vegetală a
ţlril, respectiv 2,1% din cea de griu, 1,60/o
Suprafaţa agricolă, de 292 515 ha, a ju-
deţului este repartizatA astfel pe princi- din cea de porumb, 1,4% din cea de
palele categorii de folosinţA : floarea-soarelui etc.
Bazinele legumicole s-au extins mai
ales în zona cu tradiţii în acest domeniu,
In prooente faţA de:
Suprafeţe r.e oategorii
in jurul oraşelor şi in sudul judeţului,
de fo ooinţA totalul totalul unde există şi posibilităţi de irigare. Din
pe ţară pe judeţ
suprafaţa arabilă, legumicultura şi cultura
cartofilor ocupau 3,20/o.
Suprafaţa agrlaoli 2,0 69,7
din oare: Viile şi pepinierele viticole ocupA
arabil 2,0 40,1 11 474 ha, din care 10 634 ha vii pe rod,
pl.funl 2,0 12,3 reprezentind 3,30/o din suprafaţa viilor din
fineţe 1,0 2,9
vii 11 pepiniera vitioole ţară. Cele mai renumite podgorii din ju-
3.:l 2,3
livesl oi pepiniera pomioole 2,4 ~.1 deţ sînt tn părţile Corcovei, cu vinuri
deosebit de căutate in ţarA şi peste hotare.

www.cimec.ro

Suprafaţa ocupată de livezi este de
10 386 ha, reprezentînd 2,40/o din pomicul-
tura ţări!. Amplasarea livezllor s-a făcut
mai ales in partea nord-estică a judeţu-
lui, fiind reprezentate proporţional prin-
cipalele specii de pomi, predominind pru-
nul, urmat de măr.
Din producţia globală agricolă a jude-
tului, producţia vegetală reprezintă 58,10/o,
tar cea animală 41,90fo.
La 3 ianuarie 1972, efectivul de animale
era de : 85 287 bovine, ceea ce reprezintă
o greutate specifică faţă de totalul pe
ţară de 1,50/o, cu o densitate de 31,5 la
100 ha teren ; 145 490 porclne, 1,90fo din
total~! pe ţară, cu o densitate de 74,2 la temu! hidroenergetic şi de navigaţie
100 ha ; 287 339 ovine, adică 2,00fo din to-
talul pe ţară, cu o densitate de 106,2 la
100 ha etc. La porclne şi ovlne judeţul a
depăşit densitatea medie existentă pe
ţară.
SILVICULTURA. Pădurile, alcătuite în
cea mai mare parte din arbori de esenţă
tare (fag şi stejar), se întind in judeţul
Mehedinţi pe 146172 ha, ocupînd 29 •80/o
din suprafaţa acestuia şi reprezentind
2,3•/o din fondul forestier al ţării. Centrele
de exploatare se află in partea nord-
· d e ţ u 1u 1. s e exp1o ateaz"" can -
ves ti ca- a JU
tităţi însemnate de mase lemnoase ca~luvial.
produse de bază, iar ca produse secundare
fructe de pădure (zmeură, mure), ciuperci
etc. Anual se impăduresc circa 1 000 ha.
Mari acţiuni de plantări s-au făcut in
zona Porţile de Fier pentru fixarea solu-
lui pe versanţi! dinspre calea ferată şi
drumul naţional.
PESCUITUL ŞI VINATUL. Dunărea cu
bălţile sale, numeroasele riuri care
coboară dinspre munte, lacurile şl Iazu-
rile alcătuiesc fondul piscicol al judeţu­
lui. Speciile de peşte cele mal răspindite
sint cele obişnuite : somnul, bibanul,
crapul, ştiuca, şalăul etc., iar in apele
curgătoare de la munte se găseşte păstră­
vul.
Suprafeţele htinse de pAduri favori-
zează existenţa unul vinat bogat, printre
care ursul, căprioara, mistreţul, Iepurele,
www.cimec.ro
.J U D B 'f U L M E B E D 1N 'f 1 383
vulpea, lupul, potirnichea etc., Iar in bălţl
raţele, gîştele sălbatice etc.
TRANSPORTURILE. Partea centrală a
judeţului Mehedinti este străbătută de
magistralele rutieră şi ferovlară Bucu-
reşti-Craiova-Timişoara, iar prin sudul
său, pe o lungime de aproximativ 185 km,
se învecinează cu artera internaţională de
navigaţie a Dunării. Construirea, pe un
nou traseu de 23 km, a căii ferate Dro-
beta-Turnu Severin-Orşova-Topleţ şi, pe
aceeaşi distanţă, a drumului naţional nr. 6,
electrificarea căii ferate între Gura Ma-
trului şi Valea Cerne!, pe o distanţă de
100 km, şi terminarea lucrărilor la Sis-
"Porţile de Fier" duc la mărirea intensi-
tăţli traficului şi deci a importanţei celor
trei artere de circulaţie.
Reţeaua de că! ferate are o lungime de
130 km cu o densitate de 26,5 km pe
1 000 km2, Lungimea drumurilor însu-
mează 1 759 km (334 km drumuri naţia­
nale şi 1 455 km drumuri de interes lo-
cal). Din total, 238 km sint modernizate.
Prin cele două porturi la Dunăre de im-
por t an ţ"" m
. t erna ţ'IOnal""• Drobeta-Turnu
. .
Severm şi Orşova, se as1gură transportul
COMERŢUL. La sfîrşitul anului 1971, nu-
mărul unităţilor comerţului socialist din
judeţul Mehedinti era de 995, din care
799 unităţi comerciale cu amănuntul şi
196 de alimentaţie publică. Din valoarea
vînzărilor de mărfuri, 49,60fo reprezentau
produsele nealimentare, 37,20/0 produsele
alimentare, iar alimentaţia publică
13,20/o.
Faţă de 1965, in 1971 s-a inregistrat o
creştere a suprafeţelor comerciale utile
ale unităţilor cu amănuntul de 31D/o, Iar
in cazul unităţilor de alimentaţie publicA
de 46,2°/o.
Volumul total al desfacerilor de măr­
furi a crescut faţă de 1960 de 3,10 ori,
respectiv la mărfurile alimentare de 3,29
ori, Iar la cele neallmenta.re de 2,73 ori
şi in alimentaţia publici de 4,73 ori. In
384 .JUDEŢUL MEHEDINTI

1. Complexul hJdroenergetlc .,Portile de

Fier"
2. DunArea la Cazane
3. Şantierul naval - Drobeta-Turnu Se-
verin
4. La Uzina. de vagoane - Drobeta-
Turnu Severin
5. Combinatul de exploatare şi industrla-
!lzare a lemnului - Drobeta-Turnu
Severin
6. Noua gară a O•· şove!
7. Cinematograful .,Porţile de FlerM -
Drobeta-Turnu Severin
O. Cula lui Cuţul - Broştenl
9. Statuia lui Traian - Drobeta-Turnu
severtn
10. Coloane din Castrul roman - Dro-
beta-Turnu Severin
11. !'·d:ir.llstlrca St r ehaia

www.cimec.ro
 JUDETUL MBBBDINTI 386

10 11

www.cimec.ro
38G JUDETUL MEHEDINTI
1171 faţA de 1985, totalul desfacerilor de
mArfuri a crescut cu 730/o.
INVAŢAMINT, CULTURA, ARTA. In ca-
drul judeţului au existat şi in trecut
preocupări pentru dezvoltarea instituţiilor
social-culturale. Incă din 1871 a apărut la
Turnu Severin "Gazeta Severin ului", re-
vista "Viitorul", urmate de "Cuvintul so-
cialist", "Oltenia socialistă" etc.
Infiinţarea, în 1883, a unui gimnaziu,
care ulterior avea să devină cunoscutul
liceu "Traian", a fost un eveniment im-
portant care a pus bazele învăţămintulul
liceal in oraş.
De asemenea, o serie de asociaţii, ca so-
cietatea corală "Doina", societatea "Casa
Luminii", "Universitatea liberă" etc., ca şi
unele periodice, dintre care cele mal de
seamă erau revista "Doina" şi revista de
folclor "Izvoraşul", ofereau cadrul pentru
desfăşurarea activităţii culturale.
In anul şcolar 1971/1972, numărul gră­
diniţelor care funcţionau in judeţul Me-
hedinti era de 208, revenind cite 26 de
copii la o educatoare. Existau 342 şcoli
generale, cu 42 411 elevi, 10 licee de cul-
tură generală, cu 5 189 de elevi, 5 licee
de specialitate (douA licee industriale, un
liceu agricol, unul economic şi unul pe-
dagogic), cu 1 761 de elevi, o şcoală de
specialitate posUicealA, cu 58 elevi, o
,coală de muzică, un liceu de arte plas-
tice, cu 432 de elevi şi 5 şcoli profe-
sionale, cu 2 256 de elevi. Numărul cadre-
lor didactice era de 2 908 (profesori, în-
văţători şi educatoare), revenind in me-
die 20 de elevi la un cadru didactic.
Activitatea cultural-artisticA din oraşele,
comunele şi satele judeţului se desfAşoarA
In cadrul a 5 case de cultură, 59 elimine
culturale comunale şi 147 de filiale sA·
teşti. In aceste aşezAmlnte culturale acti-
vează 295 de echipe artistice de amatori.
Judeţul Mehedinti dispune de 122 de
cinemawgrafe, 47 de biblioteci documen-
tare, 164 de biblioteci şcolare, 132 de bi-
blioteci publice şi 2 muzee, dintre care
Muzeul "Porţile de Fier" din Drobeta-
Turnu Severin are secţii de istorie, etno-
grafie, ştiinţele naturii etc. La Cerneţl 1e
www.cimec.ro
află un muzeu dedicat lui Tudor Vladiml-
rescu.
In cadrul judeţului apar ziarul "Viito-
rul", organ al Comitetului judeţean al
P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean,
precum şi o gazetă de şantier in cadrul
Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie
"Porţile de Fier".
La 1 ianuarie 1972, la 10 000 de locuitori
reveneau 1 207 abonamente radio şi ra-
dioficare şi 465 de abonamente la televi-
ziune.
Sub aspect etnografic şi folcloric, jude-
ţul Mehedinti are o bogată tradiţie,
păstrindu-se o serie de obiceiuri, jocuri,
costume specifice. Astfel, dat;nele din
zona de munte sint generate de păstorit,
iar portul, ţesăturile colorate, predomi-
nante în roşu şi negru la nord şi in
culori vii în sud, sint împodobite cu
modele inspirate din natură, ca frunze,
nori etc.
Nedeile, păstrate in fiecare comună, ca
şi sărbătorile "liliacului" de la Ponoarele
a "teiului" de la Blltanele etc., sint nu
numai prilejuri de intilniri şi petreceri,
dar şi de conservare a jocurilor populare
pline de vitalitate şi de originalitate ca :
"Şchioapa", "Ghimpele", "Jianca" etc.
In judeţul Mehedinti s-au născut o serie
de mari personalităţi ale vieţii culturale,
ştiinţifice şi artistice româneşti, printre
care acad. Gheorghe Ionescu-Şişeşti, re-
marcabil om de ştiinţă român, fost mem-
bru corespondent al Academiei de ştiinţe
agricole "V. 1. Lenin" din U.R.S.S., a stu-
diat fertilitatea solurilor din ţara noastră
şi a adus contribuţii importante la per-
fecţionarea metodelor de cultură a plan-
telor agricole pentru condiţiile României ;
medici de renume cum au fost : Constan-
tin Severeanu, Victor Gomoiu şi Iancu
Jianu ; marele matematician Gheorghe
Ţiţeica, a cărui personalitate s-a impus
pe plan internaţional ; filozoful şi psiho-
logul C. Rădulescu-Motru ; pictorul Ipolit
Strimbu şi sculptorul Gh. D. Anghel,
maestru emerit al artei din R. S. Româ-
nia, cunoscut portretlst ; poetul Gherghi-
nescu-Vania şi alţii.

SANATATEA PUBLICA. Ocrotirea sll-
nătăţii in cadrul judeţului era asliUratll
in 1971 de 12 spitale (8 In mediul urban
şi 6 in cel rural), cu o capacitate de 12
ori mal mare decit cea a anului 1938 ;
73 de circumscripţii medico-sanitare (din
care 58 in mediul rural) ; 14 dlspensare,
5 policlinici teritoriale şi de intreprin-
dere ; 4 creşe şi 17 case de naştere. Uni-
tăţile medicale dispun de 2 271 paturi, re-
venind in medie 7,1 paturi la 1 000 de lo-
cuitori şi 978 de locuitori la un medic~ERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In anii
Numărul personalului mediu sanitar este
de 1 402 şi cel al personalului elementar
sanitar de 732.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In judeţ
activează 245 de asociaţii sportive cu 132
de secţii afiliate şi 2 050 sportivi legi ti- energetic al Dunării şi a resurselor ma-
maţ!. La pregătirea şi antrenarea sport!-
vilor participă 430 instructor! şi 40 de
antrenor!, 10 echipe participind la intre-
cerile republicane in cadrul divizlllor B
şi C.
Pe teritoriul judeţului există 550 de
baze sportive diferite, din care 55 tn mu-
nicipiul Drobeta-Turnu Severin, 45 In ce-
lelalte oraşe şi 450 la sate.
/ rin ; se vor pune in exploatare resursele
t_)I'URISMUL. Vestigiile istorice, natura bo-
gată in peisaje frumoase, nuanţele speci-
fice etnografice şl folclorice formeazA
principalele obiective turistice ale judeţu­ o mare dezvoltare prin inzestrarea cu
lui. Deosebit de interesante sint obiecti-
vele din cadrul municipiului Drobeta-
Turnu Severin : Complexul muzelstlc, cele
3 biserici, cula lui Tudor Vladimirescu de
la Cerneţi (fosta reşedinţA a judeţului),
azi muzeu memorial, Cetatea de la Ada-
Kaleh strămutată pe insula Şimian, rui-
nele Mănăstirii Vodiţa de la Virciorova,
ctitorie a lui Vlaicu Vodă (1370) ; apoi
Mănăstirea de la Strehala, ctitorită de
Matei Basarab ; Mănăstirea de la Gura
Motrului, ctitorie a brincovenilor, Schitul
Topolniţei etc.
In judeţul Mehedinti se gAsesc zone
naturale de un pitoresc deosebit, ca :
podul natural de la Ponoarele, fenomen
rar intilnit, format prin prăbuşirea
parţială a unei peşteri ; Lunea Motrului
www.cimec.ro
J U D B TU L M E B E D 1N T 1 387
de la Argineştl; izvoarele minerale de la
Bala, Peştera Topolniţel (cea mal lungi
din ţarA - 10,7 km), una dintre frumoa-
sele peşteri ale patriei noastre avind sta-
lagmlte de o rarA frumuseţe, obiective la
care, prin construcţia barajului de la Por-
ţile de Fier, se adaugă peisaje de o
neobişnuită atractivitate ale văii Dunării
in acest sector, unde măiestria omului se
împleteşte armonios cu cea a naturii,
~urind o operă de neasemuită măreţie.
ce urmează, economia judeţului Mehedinti
va cunoaşte o dezvoltare accentuată, mar-
cată de construirea unor obiective de lm-
portanţă republicană, in vederea valorifi-
cării in continuare a potenţialului hldro-
teriale şi umane existente in judeţ._ la
1974 va intra in funcţiune la capacitatea
totală· Combinatul de celuloză şi hirtie
Drobeta-Turnu Severin ; se vor dezvolta
Şantierul naval şi UJ;ina de vagoane dia.
aceeaşi localitate ; ~e va reamplasa şi
moderniza Fabrica de confecţii ,.Porţile
de Fier" ; se vor dezvolta capacităţile de
producţie la ~CEIL Drobeta-Turnu Seve-
de marmură din bazinele Mraconiei şi
Vărănic etc.
Agricultura va cunoaşte, de asemenea,
mijloace mecanizate, extinderea lriga-
ţiilor, construcţii zootehnice, sere legu-
micole etc.
Se vor construi in continuare noi obiec-
tive social-culturale destinate dezvoltării
învăţămîntului general, liceal de speciali-
tate, şi tehnica-profesional, cămine cultu-
rale, case de cultură, cantine, aşezăminte
pentru ocrotirea sănătăţii publice ; fondul
de locuinţe in perioada 1971-1975 va
creşte cu peste 8 000 apartamente, majo- _
ritatea amplasate in municipiul Drobeta-
Turnu Severin.
Alături de celelalte judeţe ale ţă~l.,
Mehedinţiul se inscrie viguros in ritmul
marilor prefaceri ale edificării societăţii
socialiste multilateral dezvoltate in patria
noastră.
888 .JUDETUL MEHEDINTI

.JUDETUL MEHEDINTI

cu reşedinţa In municipiul Drobeta-Turnu Severin

Munlclpll : 1. Oraşe : &. Localltllţl componente ale munlclpUior şi ale ora,elor : 11. Comnne : p
(din care, suburbane : 2). Sate : 347 (din care, aparţin ora,elor: 15).

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL D R O B E TA - T V R N V S E V E B 1 N, LocalltAţ1 componente ale municipiu•

lui : 1, D R O B E TA - T V R N V S E V E B 1 N ; 2. Ada-Kaleh ; 3. Gura VA11 ; &. Dudaşu Schelet ;
5. Schela Cladovel ; 8. Vlrciorova. Comune suburbane : 1. Comuna ŞIMIAN. Sate componente ale
comunei suburbane : 1. ŞIMIAN ; 2. Cemeţ1 ; 3. Dedovlţa NouA ; &. Dedovlţa Veche ; 11. Dudaşu ;
8. Erghevlţa : 7. Porolna : 8. Valea Copcll.

B. ORAŞE

1. Oraşul B A 1 A D E A B A M A. Sate ce aparţin oraşului : 1. BratUovu ; z. Breblna ;

3. Dealu Mare : 4. MAI'Aşeştl : 5. Negoeşti : 8. Plstriţa ; 7. StAneştl ; 8. Tlterleştl. Comune sub-
urbane : 1. Comuna OBIRŞIA-CLOŞANI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. OBIRŞIA­
CLOŞANI ; 2. Godeanu.

z. oraşul O B Ş O V A. LocaUtAţ1 componente ale oraşului : 1. OB Ş OVA ; 2. Coramnic ;

3. Jupaln!c ; &. TUfAri.
3, OraşUl s T R E B A 1 A. LocaUtAţl componente ale oraşului : 1. S T R E H A 1 A ; 2. Cio-
chiuţa ; 3. Comanda ; &. Hurduceştl ; 5. Lunea Banului ; 6. SlAUnlcu Mare ; 7. SlAtlnlcu Mic.
Sate ce aparţin oraşului : 1. Menţli din FaţA ; 2. Motrulen1 : 3. StAnceştl.
4. Oraşul V 1 N J u M A R E. Sate ce aparţin oraşului : 1. Bucura ; 2. Nicolae BAlcescu ;
3. orevlţa Mare : 4. Traian.

C. COMUNE

1. Comuna BALA. Satele componente : 1. BALA ; 2. Bala de Sus ; 3. Brateşul ; 4. Bratlvoeştl :

5. Cimpu Mare ; 6. Clrşu ; 7. ComAneştl ; 8. Cralnicl ; 9. DUma ; 10. Iupca; 11. Molani ; 12. RU·
dina ; 13. Runcuşoru ; 14. SArdAneştl ; 15. Vldimireştl. 2. Comuna BALTA. Satele componente :
1. BALTA; z. coada eometulul; li. eosteştl; &. Gomovlţa: s. NevAţu: 8. Prejna; 7. Sfodea.
3. Comuna BALACJTA. Satele componente: 1. BALACITA; 2. Dobra: 3. Gvardinlţa. 4. co-
muna BICLEŞ. Satele componente : 1. BICLEŞ ; 1. AdunaţU Teiului ; 3. BrlCleasa ; &. Corzu :
D. Glura ; 8. Petra : 7. Podu Grosulul ; a. Sellştluţa ; 1. Smadovlţa : 10. VlAdica. 5. Comuna
BILVANEŞTI. satele componente: 1. BILVANEŞTI; 1. BUvAneştll de Jos; 3. CAUneştll de
Jos ; 4. Cll11neşt11 de sus ; 5. Plrlagele. 1. Comuna BREZNJTA-MOTRU. Satele componente :
1. BR!:ZNITA-MOTRU ; 2. CosovAţ; li. Delenl; &. FAuroala; 1. Plal; 8. TAlApanu ; 7. Valea
Teiului. 7. Comuna BREZNITA-QCOL. Satele componente: 1. BREZNITA-OCOL; 2. Jidoştlţa;
li. Magheru : 4. Şuşlţa. 8. Comuna BROŞTENL Satele componente : 1. BROŞTENI ; z. CApA·
ţlneştl ; 3. Luncşoara ; &. Lupşa de Jos : D. Lupşa de Sus ; 8. Merlş. 1. Comuna BURILA MARE.
satele componente : 1. BURILA MARE ; 2. Crivlna ; 3. Izvoru Frumos ; &. ŢlgAnaşl ; 5. Vrancea.
10. Comuna BUTOIEŞTI. Satele componente : 1. BUTOIEŞTI ; 2. Arglneştl ; 3. Bulceştl ;
&. Gura Motrulul ; 5. Jugastru ; 8. Pluta ; 7. RAduţeşU ; 8. TJnţaru. 11. Comuna CAZANEŞTI.
Satele componente : 1. CAZANEŞTI ; 2. Ercea ; 3. GlrbovAţu de Sus ; 4. Govodarva ; 5. Ilovu ;
8. Jlgnlţa : 7. PAltlnlşu ; 8. Poiana ; 9. Roşia : 10. Severlneştl ; 11. Suharu ; 12. Valea coşuştei.
12, Comuna CmEŞU. Satele componente: 1. CmEŞU; 2. Bunoalca ; 3. Juplneştl ; 4. Negruşa.
13, Comuna CORCOVA. Satele componente: 1. CORCOVA; 2. Breţa; 3. Cemala: &. cordun ;
11. eroica ; 8. GlrbovAţu de Jos ; 7. Imoasa ; a. Jlrov ; 11. MAru Roşu ; 10. Plrvuleştl ; u. Puş­
caşu ; 12. Stejaru ; 13. VlAdAşeştl. 14. Comuna CORLATEL. Satele componente : 1. CORLA-
TEL ; 2. Valea Anilor. 15. Comuna CUJMIR. Satele componente : 1. CUJMIR ; 2. Aurora ;
3. Cujmlru Mlc. 11, Comuna DEVESEL. Satele componente : 1. DEVESEL ; 2. Batoţl ; 3. Bls-
treţu ; 4. DunArea MicA : 5. ScApAu : 1. Tlsmana. 17, Comuna DIRVARI. satele componente :
1. DIRVARI; 2. Gemeni. 18. Comuna DUMBRAVA. Satele componente: 1. DUMBRAVA DE
JOS : 2. Albuleştl : S. Dumbrava de Mijloc : t. Dumbrava de Sus : D. Gollneasa ; 8. Higlu :

www.cimec.ro
 .J U D B '1' U L 11 B B B D 1 N T1 389

'1. Rocşoreni : 1. Valea Marcului : e. Varod1a. 111. COmuna FLOREŞTI. Satele componente :
1. FLOREŞTI : :a. COplc1oasa : 3. Gtrdoala : 4. Livezi : 11. Mo,neni : 1. Petteana : '1. Pettenuta :
8. Stroieşu : B. zeauJan1. 20. Comuna GIRLA MARE. Satele componente : 1. GIRLA MARE :
2. Vrata. Zl. COmuna GODEANU. Satele componente: 1. GODEANU: 2. Maria; 3. PluneşU:
4. Şlroca. ZZ. comuna GOGOŞU. Satele componente : 1. GOGOŞU : 2. Balta verde : 3. BurUa
MicA ; 4. Ostrovu Mare. Z3, Comuna GRECI. Satele componente : 1. GRECI : 2. Blltanele :
~. BUdaru : 4. SllAtruc : 11. Valea Petrli ; 8. Vlştna. 24. Comuna GROZEŞTI. Satele compo-
nente : 1. GROZEŞTI : 2. Ctrceni : 3. PlsArani ; 4. şuşlţa. zs. comuna GRUIA, Satele compo-
nente : 1. GRUIA ; 2. Izvoarele ; 3. Poiana Gruli. 28. comuna HINOVA. Satele componente :
1. HINOV A : 1. Blstrlţa ; 3. ctrjel ; 4. Ostrovu Corbului. 27, Comuna HUSNICIOARA. Satele
componente : 1. HUSNICIOARA ; 2. Alunişul ; 3. BAdiţeştl : 4. Borogea : 11. Celnata : 6. Dum-
brlvlţa ; '1. Marmanu ; 8, Oprlneştl ; 9. Peri ; 10. PrlboieşU ; 11. Sellşteni. 28. Comuna IEŞEL­
NIŢA. Satele componente: 1. IEŞELNIŢA; 2. Ogradena. 29. comuna n.oVAŢ. Satele com•
ponante : 1. ILOV AT ; 2. Budllneştl ; 3. Cracu Lung ; 4, Dtlboc1ţa ; 5. Flrlzu ; 6. Racova.
30. Comuna n.OVIŢA. Satele componente: 1. ILOVIŢA; 2. Bahna; 3. Molseştl. 31. Comuna IS-
VERNA. Satele componente : 1. ISVERNA ; 2. Buseştl ; 3. cerna-Vtrf ; 4. Drlgheştl ; 5. Glurglan1 ;
6. Nadanova; '1. Sellştea: a. Turtaba. 32. comuna IZVORU BIRzn. Satele componente : 1. IZ·
VORU BlRZII : 2. BaloteşU ; 3. Ha.Unga : 4. Puţinei ; 5. RlscoleşU ; 6. Schlnteieştl ; '1. Schltu
Topoln1ţe1. :13. Comuna JIANA. Satele componente : 1. JIANA ; 2. Cloroboreni ; 3. Dlnceu ;
4. Jlana Mare ; 11. Jlana veche. M. comuna LIVEZILE. Satele componente : 1. LIVEZILE ;
2. Izvorllu de Jos ; 3. Izvoru Aneştllor ; 4. Petrlş : 5. Valea Izvorului. 35. Comuna MALOV AŢ.
Satele componente: 1. MALOVAT; 2. Bobalţa: 3. Collbaşl: 4. Lazu; 11. Negreşt!; 8. Pltulaşi:
'1. 23 August, 36, COmuna OBIRŞIA DE CIMP. Satele componente: 1. OBlRŞIA DE CIMP:
2. Izlmşa. 37. comuna OPRIŞOR . Satele componente : 1. OPRIŞOR ; z. Prlslceaua. 38, Co-
muna PADINA. Satele componente: 1. PADINA MARE; 2. Blban; 3. Iablanlţa: 4. Olteanca;
5. PAdlna Miel: 6. Slaşoma. 39, Comuna PATULELE. Satele componente: 1. PATULELE:
2, Viaşu. tO. COmuna PLAVIŞEVIŢA. Satele componente: 1. PLAVIŞEVIŢA; 2. Bala Noul;
3. Dubova ; 4. Elbenthal ; 5. Tlsovlţa. u. Comuna PODENI. Satele componente : 1. PODENI :
2. Gornenţi ; 3. MAlArlşca. u. comuna PONOARELE. Satele componente : 1. PONOARELE ; 2. BA-
luţa ; 3. Blrllacu ; 4. Brtnzenl : 5, Buicanl ; 6. Cepturenl ; '1. Cracu Muntelui ; 8. Delurenl :
9. GArdAneasa ; 10. GheorgheşU ; 11. Ludu : 12. Prolteştl ; 13. Rliculeştl ; 14. Şipotu ; 15. Valea
Ursului. n. Comuna POROINA MARE. Satele componente : 1. POROINA MARE ; 2. FtnttnUe
Negre ; 3. SUgnlţa : 4. Şipotu. 44. Comuna PRISTOL. satele componente : 1. PRISTOL ; 2. Cozla.
45, comuna PRUNIŞOR. Satele componente : 1. PRUNIŞOR : 2. ArvAteştl ; 3. Balota ; 4. BU-
tanele ; 5. Cervenlţa ; 6, DragoteşU ; '1. Ftntlna DomneascA ; 8. Ghelmegioala ; 9. Gtrnlţa ;
10. Gutu ; 11. lglroasa ; 12. Lumnlc ; 13. Mljarca ; 14. Prunaru ; 15. Zegala. 46, Comuna PUN-
GIUNA. Satele componente : 1. PUNGHINA : 2. Cearlngu ; 3. Drlncea ; 4. MAgurele ; 5. Recea :
J. Satu Nou. 47, Comuaa ROGOV A. Satele componente : 1. ROGOV A ; 2. Porolnlţa. 48, Comuna
3ALCIA. Satele componente : 1. SALCIA. 49, Comuna STINGACEAUA. Satele componente :
:.. STlNGACEAUA ; 2. Btrlogenl ; 3. Breznlcloara ; 4. Certnganul ; 5, Faţa Motrulul ; 6. Poşta
Veche; '1. Satu Mare ; 8. Ttrsa. 50, Comuna SVINIŢA. Satele componente: 1. SVINIŢA. 51. Co-
muna ŞIŞEŞTI. satele componente : 1. ŞIŞEŞTI : z. ClrlmJdaru : 3. Clovtrnlşan1 ; 4. Cocorova :
5. CrlgueşU ; 6. Noapteşa. 52. Comuna ŞOV ARNA. Satele componente : 1. şov ARNA ; 2. O ha ba ;
3. Studlna. 53. Comuna TIMNA. Satele componente : 1. TIMNA ; 2. Bocenl ; 3. Colareţ ; 4. cre-
menea ; 5. Faţa Cremenli ; 6. Izvorălu ; '1. Manu ; 8. PavAţ ; 9, Plopi ; 10. valea ursului.
54, Comuna VINATORI. Satele componente: 1. VINATORI; 2. BranJştea; 3. Goanţa; 4, l!toşiort.
55, Comuna VlNJt:LET. Satele componente: 1. VlNJULEŢ; z. Hotllranl. 56. comuna VLADAIA.
Satele componente : 1. VLADAIA : Z. Almlljel ; 3. Scorlla ; 4. ŞUrcovtţa. 5'1. Comuna VOLOIAC.
satele componente : 1. VOLOIAC ; 2. Cotoroala ; 3. Lac ; 4. Ruptura ; 5. Sperleştl ; 6. Tlţirtgt :
7. Valea Buni ; 8, Vololcel.

La definitivarea textului au colaborat: Traian Dlldlil4u, Ioan Filip, Grigore Fusu,

Ilie Matei, Gheorghe Nica.

www.cimec.ro
JUDEŢUL MUREŞ
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Mu-
reş este situat in centrul Podişului Tran-
silvaniei, fUnd axat pe Valea Mureşului.
Se tnvecinează : la nord cu judeţele
Bistriţa-Niislud şi Suceava, la est cu Har-
ghita, la sud cu Braşov şi Sibiu, iar la
vest cu Alba şi Cluj.
Are o suprafaţA de 6 696 km2, ceea ce
reprezinti 2,80fo din suprafaţa ţlrii.
RELIEFUL. In limitele judeţului se deose-
beşte un sector mai inalt, de munţi, şi
unul mai coborit, de podiş. In jumătatea
estici se desflşoarl culmile vulcanlce ale
Cllimanului şi Gurghiului, separate de
defileul Mureş - Topliţa - Deda. In
sud-vestul judeţului se desfâşoarl o serie
de culmi (500-600 m), aparţinind Podişu­
lui Tirnavelor. Acestea sint separate de
vii adinci, tnsoţite uneori de terase. Un
relief mai coborit (circa 500 m altitudine
absolutA), cu forme mai domoale şi pante
prelungi, se lntilneşte tn nord-vestul ju-
deţului, tncadrlndu-se Clmpiei Transilva-
niei. Procese active de pantl, cu frec-
vente aluneclri şi surpări, sint caracte-
ristice terenurilor judeţului.
CLIMA este moderati, cu temperaturi
medll anuale intre 7,6" şi 8,7". In ano-
timpul de iarnă temperaturile medii co-
boară la --4,3•, iar vara cresc la peste
19°. Temperatura maximă absolută a fost
de 40,6" (In 1952 la Săbed), iar minima
absolută a fost de -32,8° (in 1942 şi in
1963 la Ttrgu Mureş). Numărul mediu
anual al zilelor de ingheţ este de 127.
www.cimec.ro
Cantitatea anuală de precipitaţii variază
de la est la vest intre 580 şi 850 mm.
Vinturile dominante sint cele din nord-
vest, cu viteze medii de 2,7 rnls.
HIDROGRAFIA. Teritoriul judeţului este
străbătut de riul Mureş, cu afluenţii săi
Gurghiul, Nirajul, Piriu! de Cimpie, Com-
lodul, Luţ, Tirnava Mare şi Tirnava
Mică. Cu excepţia zonei de nord-est (a
Munţilor Călimani şi Harghita), unde
văile sint adinci şi strimte (exemplu de·
fileu! Mureşului intre Topliţa şi Deda),
pe restul teritoriului riurile au văi largi,
cu debite mari (37 rnls media multi-
anuală a Mureşului la Tirgu Mureş) şi
variaţii de nivel intre 2 şi 6 m. Reţeaua
torenţială favorizati de litologie a declan-
şat numeroase procese de versant. Pe
riuri s-au creat o serie de iazuri de inte-
res piscicol (de exemplu Zau de Cimpie
- 411 ha pe Piriu! de Cimpie). Foarte
interesante sint lacurile sărate de la So-
vata, utilizate in scopuri terapeutice.
Intre acestea, Lacul Ursu prezintă o ca-
racteristică unică in Europa - helioter-
mla.
SOLURILE nu au o varietate mare. Dintre
cele zonale, care ocupă aproape intreaga
suprafaţă, predomină soiurile silvestre,
brune şi brune-gălbui, podzolite sau pod-
zolice (in regiunile deluroase şi in cele
depresionare), precum şi soiurile montane
brune şi brune-gălbui podzolite şi brune
acide, dezvoltate sub păduri şi sub
pajişti secundare (in partea nord-vestică).

Intre soiurile azonale, cele mai mari
suprafeţe le ocupă pseudorendzinele im-
preună cu regosolurile şi soiurile erodate
(din vest şi sud). Soiurile aluviale, ca şi
lăcoviştlle, ocupă suprafeţe mai reduse,
in luncile rîurilor mari.
RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. Vegetaţia naturală este
formată din întinse păduri, mai ales in
zona montană şi deluroasă. In Cimpia
Transilvaniei se intilnesc pajişti naturale
cu Festuca sulcata, Stipa etc., de tip
stepic.
In domurile Cimpiei Transilvaniei sint
cantonate cele mai mari zăcăminte de
gaze naturale din România, exploatate la :
Deleni, Filitelnic, Corunca, Grebeniş,
Nadeş, Sărmăşel, Ernei, Şincai, Bozed
etc. Rocile de construcţie, nisipurile şi
argilele fine, izvoarele minerale cloroso-
dice (Ideciu de Jos şi Singeorgiu de Mu-
reş), cit şi resursele hidroenergetice ale
Mureşului şi Tirnavelor completează ca-
drul bogăţiilor naturale ale acestui ju-
deţ.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Rezultatele descoperirilor arheolo-
gice atestă că teritoriul judeţului, ince-
pind de la sfîrşitul epocii pietrei cioplite,
a fost in permanenţă populat. Văile riuri-
lor Mureş, ale Tirnavelor şi ale afluenţi­
lor lor, pădurile şi păşunile au oferit con-
diţii favorabile -pentru trai, fiind totodatA.
locuri ferite de invadatorl. Astfel se
explică mulţimea aşezii.rilor vechi şi popu-
larea permanentă a judeţului. Cele mai
vechi urme materiale datează din mileniul
al VI-lea i.e.n., atestind continuitatea şi
dezvoltarea socială, confirmate de exis-
tenţa diferitelor aşezări şi culturi.
In epoca fierului, Transilvania a fost
centrul triburilor traco-geto-dacice, for-
mind in secolul al III-lea i.e.n. un stat
independent. Aşezii.ri dacice au fost
atestate in mai multe puncte ale judeţu­
lui. Nivelul inalt al dezvoltării societăţii
in Dacia romanii. este demonstrat prin
numărul considerabil al uneltelor de pro-
ducţie şi al vaselor, artistle lucrate, ce au
fost gii.site. Materialul scos la ivealA. se
afli la Muzeul judeţean din Ttrgu Mu-
www.cimec.ro
.JUDETUL MUBEŞ 3!;1
reş şi muzeele din Sighişoara, Reghin şi
Tirnăvenl. La Muzeul judeţean se afli o
lucrare remarcabilă in alabastru - capul
zeiţei Iunona -, care a fost găsit in fosta
aşezare romană din Cristeşti, vase de
imitaţie "terra sigillata", opaiţe, unelte
de bronz şi fier, diferite monede etc.
Tradiţiile de luptă a maselor populare
de pe cuprinsul intregii ţări impotriva
asupritorilor au avut un larg răsunet şi
pe teritoriul judeţului. Mai ales in se-
colele XV-XVI s-au semnalat importante
mişcări de nesupunere, rezistenţă şi
răscoale pentru cîştigarea şi apărarea
drepturilor impotriva asupritorilor. Răs­
coala condusă de Gheorghe Doja, la care
au participat ţărani români, maghiari,
secui, precum şi sărăcimea din diferite
oraşe transilvănene, a cuprins şi Sighi-
şoara şi numeroase sate de pe valea Tir-
navei Mari. In 1562 populaţia sii.racă a
refuzat să plii.tească dările şi s-a răsculat.
In 1601 şi 1602 dorobanţii generalului
austriac Basta au pustiit şi prădat oraşul
Tirgu Mureş, ca represalii pentru parti-
ciparea populaţiei la luptele duse ·de Mi-
hai Viteazul. In 1658 tătari! au cucerit
oraşul, incendiindu-1 şi luind cu ei in
robie peste 3 000 de cetăţeni. Oraşul a
luat parte la răscoala din 1703-1711
condusă de Francisc Răk6czi al II-lea,
care a fost înscăunat ca principe al
Transilvaniei chiar la Tirgu Mureş.
Populaţia judeţului a luat parte activA
la revoluţia burgheza-democratică din
1848-1849. Din oraşul Tirgu Mureş au
pornit la luptă impotriva asupriril şi
oprimării Avram Iancu şi Al. Papiu-Ila-
rian. In februarie 1849 oraşul se găsea in
stăpînirea oştilor revoluţionare conduse
de generalul Bem. Pe cuprinsul judeţului
au avut loc lupte violente in care şi-au
pierdut viaţa mulţi participanţi la re-
voluţie, iar pe cimpul de luptă de UngA
Sighişoara a căzut in mod eroic marele
poet maghiar Petc5fi Săndor.
Proletariatul din judeţul Mureş a parti-
cipat la numeroase lupte revoluţionare.
Nemalputind indura exploatarea la care
erau supuşi, intre anii 1900-1904. In
1912 etc. muncitorii din Tirgu Mures au
892 .JUDB'fUL MOBB'

JUDEŢUL MUREŞ
LEGENDĂ
q; Municipiu re1edini.S de judet
® Municipii
o Oro1e
• Comune
limita ele juelel
lim~a ele comuna
Teritoriul municipiului ti orotelor
Teritoriul comunelor suburbane

,_
-

s 1
/
V

www.cimec.ro
participat la numeroase greve, dfntre care
greva generalA a feroviarUor a avut o
amploare deosebitA. In 1923 şi ln 1925,
sub conducerea P.C.R., valul mişcArii gre-
viste a cuprins şi .pe muncitorii forestier!
din Valea Mureşului şi numeroase intre-
prinderi din Ttrgu Mureş.
In 1933, intr-o serie de sindicate al•
C.G.M., !Printre care şi cel din Ttrgu Mu-
reş, comuniştii au reuşit să deţină poziţil
importante. Astfel, aici are loc o puter-
nică grevă a muncitorilor forestier!, spri-
jiniţi de muncitori de la diferite fabrici,
grevă desfăşurată ln front unic. Munci-
torii din oraş, ca şi ceilalţi din Valea Mu-
reşului, se solidarizează in 1934 cu răscu­
laţii ghimeşeni, in 1935 cu muncitorii de
la "Dermata" din Cluj, Iar in 1939, prin
alte acţiuni greviste, impun patronilor
sporuri de salariu, incheierea de contracte
colective, revendlcli libertăţi democratice,
condamnlnd politica reacţionară şi
antipopulară dusă de dictatura regalA.
POPULAŢIA. Judeţul Mureş a avut la
1 iulie 1971 o populaţie de 597 441 locui-
tori, reprezentind circa 2,90/o din populaţia
ţării. Densitatea era de 89,2 locuitori pe
km2, superioară mediei pe ţară ; 50,60/o
din numărul locuitorilor il reprezentau
femeile. ln mediul urban trăiau tn 1971
39,50/0 din populaţie, faţă de 15,8t/e ln
1930.
NumArul salariaţilor era in anul 1971
de 155 '148, revenind 281 de salariaţi la
1 000 de locuitori, apropiindu-se de media
pe ţară. Repartizarea salariaţilor pe prin-
cipalele ramuri ale economiei naţionale se
prezenta astfel : in industrie 44,90/o, In
construcţii 9,40/o, ln agricultură 9,3'/o, In
transporturi şi telecomunicaţii 7,30/o, cir-
culaţia mărfurilor 8,50/o, tnvăţlmlnt, cul-
tură şi artA 7,110/0, ocrotirea sănătăţii, asis-
tenţă socială şi cultură fizică 4,40/o. tn
administraţie 10fo etc.
In 1971 natalitatea a fost de 19,3 năs­
cuţi vii la 1 000 de locuitori, mortalitatea
de 9,2% 0, inreglstrindu-se un spor natu-
ral de 10,10foo.
Din totalul populaţiei, la recensăm!ntul
din 1966, românii reprezentau 49,60/o. ma-
www.cimec.ro
ghiarii - 44,5•/., germanii - 3,7•/o, alte
naţionalităţi- 2,2'/o.
LOCALITATILE. In judeţul Mureş se
află 2 municipii, 4 oraşe, 26 de localităţi
componente ale municipiilor şi oraşelor,
91 de comune, din care 5 suburbane, şi
487 de sate, dln care 3 aparţin oraşelor.
Municipiul Tlrgu Mu,.eş este reşedinţa
;Judeţului, avtnd la 1 iulie 1971 o populaţie
de 125 573 de locuitori, cu cele 4 comune
subordonate, care au 21783 de locuitori.
Municipiul este situat tn centrul judeţu­
lui, pe valea Mureşului. Prima menţiune
documentară despre oraş datează din
1332, ca reşedinţA a scaunului secuiesc
Mureş. Spre sftrşitul evului mediu oraşul
a fost principalul centru ;Judecltoresc al
Transilvaniei, unde au activat tn calitate
de jurişti numeroşi fruntaşi ai revoluţiei
de la 1848, printre care şi Avram Iancu.
In prezent municipiul este un impor-
tant centru politic, lnduatrial, twnţWc ti
cultural. In oraş sint numeroase intre-
prinderi industriale moderne, instituţii
social-<:ulturale, şcoli, institute de lnvăţl­
mînt superior, monumente istDrlce etc.
In ultimii ani oraşul a cunoscut o mare
activitate urbaniaticA, prin ridicarea noilor
construcţii publiee, zone lnduatriale, car-
tiere de locuinţe.
Municipiul Sighişo1mz, cu o populaţie
la 1 Iulie 1971 de 36 028 de lDcultori (In-
clusiv comuna subordonată Albeştl, care
are 8 538 locuitori), este situat tn partea
de sud a ;Judeţului, pe valea Ttmavel
Mari, şi are legAturi rutiere bune cu
Tirgu Mureş. Prima atestare documen-
tară despre această aşezare datează din
1280. ln Sighişoara se găseşte o cetate
medievalA orăşenească cu vechiul an-
samblu urbanistic de o mare frumuseţe
arhltectonicl. Municipiul are industrie
textilă, de construcţii de maşini, de fa-
ianţă şi sticlărie etc. El păstrează nu-
meroase monumente istorice şi de artA.
Oraşul Reghin, situat pe valea Mure-
şului, avea la 1 iulie 1971 o populaţie de
26 681 locuitori. In economia oraşului pre-
domină Industria construcţiilor de ma-
şini, de exploatare şi prelucrare a lem-
iJ94 .J U D E TUL MUR E Ş

nulul, ambarcaţiunile nautice, instrumen- şi porcine de rasă superioară -, cultura

tele muzicale şi articolele sportive fabri- plantelor tehnice şi .pomiviticultură.
cate aici fiind apreciate in ţară şi peste Ponderea industrială a judeţului Mureş
hotare. Are monumente istorice va- in producţia globală a ţării era in 1971
loroase. de 3,40/o, iar cea agricolă de 2,90fo.
Oraşul Tîrnăveni, aşezat pe valea Tir- INDUSTRIA. In 1971 in judeţ existau 65
navei Miel, la 1 iulie 1971 avea o de întreprinderi industriale, din care 40
populaţie de 24 535 de locuitori. In eco- republicane, 8 locale şi 17 cooperatiste.
nomia oraşului predomină industria chi- In acelaşi an ponderea producţiei glo-
mică, cea a materialelor de construcţii bale a principalelor ramuri industriale
(sticlă, ·cărămizi) şi de prelucrare a lem- era:
nului.
Oraşul Luduş, avea la aceeaşi dată o
In procentclap de:
populaţie de 13 181 de locuitori ; este si-
tuat pe malurile Mureşului, in partea de producţia producţia
Ramuri ale industriei globali globală
vest a judeţului, in apropiere de linia de industriali industriali
pe a ramurilor
delimitare cu judeţul Cluj. Principala in- judet pe tari!.
dustrie o constituie cea alimentară.
Oraşul Sovata, situat la o altitudine de
Total industrie 100,0 3,t
aproape 500 m, are o populaţie de 10 252 din oare:
de locuitori (1 iulie 1971). Este cunoscut Energie electrică şi termicll. 16,1 16,1
ca o Importantă staţlune balneoclimate- Combustibil B,t 6,6
Construcţii de maşini 1i prelu-
rică pentru tratarea afecţiunilor gineco-
crarea metalelor 15,9 2,0
logice cronlce, a Insuficienţelor glandu- Chimie 11,4 4,7
lare şi a reumatismului cronic. Aici se Materiale de construcţii 2,0 2,0
găseşte lacul helioterm Ursu. Exploatarea şi prelucrarea
După numărul locuitorilor (la 1 Iulie
lemnului 9,5 5,3
SticlA, porţelan şi faianţl 3,2 !fi,!
1971), judeţul Mureş cuprinde : 8 comune Textill 2,3 1,1
pînă la 2 000 de locuitori, 40 de comune Confecţii 6,2 4,7
intre 2 001 şi 4 000 de locuitori, 38 de co- PielArie, blănlrie şi lneAlţll.­

mune intre 4 001 şi 7 000 de locuitori, 6 minte 2,5 4,1

comune intre 7 001 şl 10 000 de locuitori
şi o comună cu peste 10 000 de locuitori.
Populaţia medie pe o comună este de
4 280 locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Economia ju-
deţului se caracterizează printr-o dez-
voltare armonioasă şi prosperă. Industria
modernă se dezvoltă in centre numeroase
(Tirgu Mureş, Sighişoara, Tirnăvenl, Re-
ghin, Luduş etc.) şi se caracterizează prin-
tr-o mare varietate a ramurilor producă­
toare, cu speclalizări de importanţă na-
ţională (industria extracţie! gazelor na-
turale, care ocupă un loc important,
energiei electrice şi termice, chimică, con-
strucţii de maşini, de exploatare şi pre-
lucrare a lemnului, alimentară, uşoară,
materiale de construcţii etc.). Agricultura,
In afară de cultura cerealelor, este spe-
cializată In creşterea animalelor - bovine
Alimentar! 18,9 ::.~
Ca urmare a fondurilor de investiţii
acordate, valoarea producţiei globale in-
dustriale a crescut în 1971 cu 96,9% faţă
de 1965. In aceeaşi perioadă ritmul mediu
anual de creştere a fost de 120fo (peste
media pe ţară).
Cele mai accentuate creşteri au fost la
chimie - 295%, pielărie, blănărie şi în-
călţăminte - 2920fo, energie electrică şi
termică -- 187Dfo. Aceste creşteri au fost
posibile datorită construirii in anii so-
cialismului a numeroase uzine şi fabrici,
a dezvoltăr1i şi modernizării celor exis-
tente. Obiective industriale ca centralele
termoelectrice de la Iernut şi Fintinele,
Combinatul chimic din Tirnăveni, Com-
binatul de ingrAşămlnte azotoase Tîrgu

www.cimec.ro

Mureş, Complexul de prelucrare a lem-
nului şi Unitatea de exploatare a lemnu-
lui din Reghln, Unitatea de produse fi-
nite din lemn .,23 August", Intreprinde-
rile "Electromureş", "Metalotehnlca", In-
treprinderea de utilaje pentru industria
uşoară din Tirgu Mureş, Complexul de
sticlărie şi faianţă, Intreprinderea .,Nico-
vala", Fabrica de confecţii din Sighi-
şoara, precum şi multe altele, aduc o con-
tribuţie lnsemnată in economia judeţului.
In industria judeţului se realizeazA o
mare varietate de produse. Industria chi-
mică produce : carbid şi ingrăşAminte
azotoase na combinatele de la TirnAveni
şi Tirgu Mureş). Intreprinderile con-
structoare de maşini fabrică maşini de
calculat electromecanice, rAzboaie de ţe­
sut, maşini de tricotat şl alte utilaje
tehnologice pentru industria uşoară
(Tirgu Mureş, Sighişoara). UnitAtile in-
dustriei sticlei şi de faiantA (din TirnA-
veni, Tirgu Mureş, Sighişoara) fabricA o
varietate largA de articole casnice - de
menaj şi decorative. Industria lemnului
este reprezentatA prin toate fazele de
prelucrare, de la cherestea la mobilă
fină şi instrumente muzicale, solicitate şi
la export (Lunea Bradului, Sovata, Re-
ghin, Ttrgu Mureş). Şi celelalte ramuri:
industria textilă - de prelucrare a mA-
tăsii, linii şi bumbacului (Sighişoara), In-
dustria pielăriei (Tirgu Mureş şi Reghin),
industria alimentară - zahăr (Tirgu Mu-
reş şi Luduş), conserve de carne, legume
şi fructe (Tirgu Mureş), produse lactate
(Tirgu Mureş, Luduş, Sighişoara), vinuri
şi alte produse alcoollce (in diferite lo-
calităţi) etc. produc o gamA foarte largă
de produse care acoperă o parte din ne-
voile economiei naţionale.
Industria locală cunoaşte o continuA
dezvoltare şi modernizare in toate cen-
trele urbane din judeţ. In 1971 a livrat
pieţii bunuri de consum peste plan in va-
loare de 42 392 000 de lei, sporindu-şi
aportul la dezvoltarea economiei judeţu­
lui.
www.cimec.ro
1 U D B '1' U L 11 U B B " 896
De asemenea, industria cooperatist!,
dezvoltind tradiţiile artei populare, reall-
zeazii., in afarA de o serie de bunuri de
consum şi prestAri de servicli, articole de
artlzanat, tesAturi şi alte produse foarte
apreciate.
Ponderea industriei locale in 1971 era
de 9,90fo din producţia industrialA a jude-
ţului, iar a celei cooperatiste de 5,3•;1•
AGRICULTURA. Pe raza judeţului in
1972 işi desf_ăşurau activitatea 12 Intre-
prinderi agricole de stat, 24 staţiuni pen-
tru mecanizarea agriculturii şi 189 de
cooperatlve agricole de producţie.
Suprafaţa agricolA a judeţului in 1971
era de 411 340 ha, din care 245 186 ha ara-
bile, 92 737 ha fiind ocupate cu plşunl,
56 185 ha cu fineţe, 6 919 ha cu vii şi
pepiniere vitlcole, 10 329 ha cu livezi şi
pepiniere pomicole.
Pe categorii de gospodării, 27,60fo din
suprafaţa agricolă aparţine unitAtilor
agricole de stat, 87,00fo cooperativelor
agricole de producţie, 5,40fo gospodAriilor
agricole Individuale.
Mecanizarea lucrărilor agricole era asi-
gurată in judeţ in 1971 prin 3 035 de
tractoare fizice, 2 781 de pluguri pentru
tractor, 822 de cultivatoare mecanice,
1 319 semănători mecanice, 1202 combine
pentru păioase, 243 de combine pentru
plante de siloz, 391 de maşini de imprlş­
tiat ingrllşlminte chimice etc. Suprafaţa
arabil! ce revenea in medie unui tractor
era de 81 ha.
Principala ramurA a agriculturii o con-
stituie cultura cerealelor pentru boabe,
a plantelor tehnice şi culturilor furajere.
Suprafeţele cultivate cu griu şi porumb
erau in 1971 de 135 198 ha, cu sfeclA de
zahăr 13 585 ha, cu cartofi 8 117 ha.
In 1971 intreprinderile agricole de stat
Tirgu Mureş şi Seuca au realizat peste
3 500 kg de griu la ha, iar I.A.S. Tirgu
Mureş a obţinut 4 380 kg porumb la ha.
Producţii medll de peste 3 000 kg de griu
la ha au obţinut şi cooperativele agricole
de producţie AcAţarl, Cuci, Reghin, Tirgu
Mureş, Zau de Clmpie. Cooperativele a-
gricole Gorneşti, Ungheni şi Albeşti au
produs peste 5 000 kg de porumb la ha ;
396 3UDBŢUL IIUBBf
alte cooperative agricole au realizat peste
3 000 kg $le porumb la ha, Iar cooperati-
vele din ŞAulla, Cuci, Gomeştl etc. au
· fost distinse cu Ordinul Muncll clasa I
pentru obţinerea unei producţii de peste
40 000 kg de sfeclA de zahAr la hectar.
Deşl legumlcultura ocupi numal
8 028 ha, cu producţia ce se obţine se
poate asigura cea mal mare parte a ne-
cesarului de legume al judeţului pentru
consumul populaţiei şl industrializare.
Pomlcultura este concentratA In bazl-
nele Reghlnului, Tirnavei Mlcl şl Slghi-
şoarel. Sint renumite solurlle de mere
produse la Reghin, Batoş, Zaglr, Apold,
Tlcmandru ; cooperativele agricole din
aceste bazine lşl mAresc an de an supra-
feţele plantate cu pomi, creind astfel
baza unei prCKlucţli sporite de fructe.
Vltlcultura este reprezentatA indeosebi
prin podgoria Timavel Miel ; In judeţul
Mureş se produc cunoscutele vinuri
Riesling, Feteasca, Tramlner şi Pinot
gris. Sint renumite vinurile produse de
I.A.S. Seuca şi Zagăr. Greutatea specificA
a viilor altolte şi indigene la total vll era
de 79,7% in 1971 tn ceea ce priveşte su-
prafaţa şi de 74,8'/o la producţie.
Condiţiile naturale din judeţul Mureş,
ctt şl tradlţla favorizează dezvoltarea sec-
torului creşterll animalelor, Indeosebi al
creşterii taurinelor de mare productivi-
tate. In zona cereallerl a judeţului, creş­
terea porcinelor are o mare importanţA
economică. In ianuarie 1972 in judeţul
Mureş existau 189 838 de bovine din care
vaci şi bivoliţe 77 769, 233 546 de porclne,
351127 de ovlne, 17 193 de caballne. Den-
sitatea la 100 de ha era de 48,2 la bovine,
95,3 la porcine (peste media pe ţarA) şi
91,4 la ovine şl caprlne (sub media pe
ţarA). La bovine predominA rasa bllţatA
românească. O activitate susţinută se des-
flşoară pentru creşterea efectivelor de
ovlne.
Sectorul zootehnic a cunoscut o nouă
dezvoltare şi prin Intrarea In producţie a
complexelor de bovine, porclne şi avicole
de la Ghlndarl, Glleşti, Cuci, Vldraslu,
www.cimec.ro
Petelea, Gomeştl, Gheja, Unghenl şi Re-
ghin.
Producţia vegetall a fost in 1971 de
55,30fo, Iar producţia animală de 44,7'70
din totalul producţiei agricole a judeţului.
SILVICULTURA. Din suprafaţa totală a
judeţului aproximativ 300/1 ocupă fondul
forestier ; 185 000 ha sint administrate de
Ministerul Economiei Forestlere şi Mate-
rialelor de Construcţii, Iar 20 000 ha de
consllllle populare comunale.
Ponderea culturllor sil'l{ice o deţine
bradul şi fagul In zona muntoasă, iar tn
zona de l:ieal şi cil'llple stejarul.
Existenţa unul bogat fond forestier a
făcut ca in cadrul economiei judeţului
exploatarea şl prelucrarea lemnului sA
cunoascA In ultimii ani o mare dezvoltare.
Pentru refacerea fondului silvic, In fie-
care an se fac lmplduriri şi completAri.
In acest scop existA peplnlere pe fnsem-
nate suprafeţe. Dln pădurile judeţului se
recoltează fructe de pădure (afine,
zmeură, mure), ciuperci comestibile etc.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Judeţul
Mureş dispune de un important fond cl-
negetic. PAdurile constituie un mediu
prielnic pentru cerbi, cAprloare, urşi,
mistreţ! şl alte animale şi pAsAri, care se
găsesc In număr mare. VinAtorii au la dis-
poziţie colibe şl case de vtnAtoare.
Apele judeţului, atit cele curgătoare, cit
şl iazurile conţin o mare varietate de
peşti. La Clmpu CetAţi!, Lăpuşna etc.
există păstrăvlrii, care asigură puieţi de
păstrăvi necesari pentru popularea apelor
de munte.
TRANSPORTURILE. Reţeaua feroviară
are o lungime de 482 km, cu o densitate
de 72,0 km/1 000 km2• Municipiul Tirgu
Mureş este un Important nod de cale fe-
ratA al ţArii.
CAile de comunicaţii rutiere au o lun-
gime de 2 189 km, din care 392 km repre-
zintă drumuri modernizate. Principalele
drumuri modernizate fac legAtura Intre
majoritatea localitAţilor din judeţ şl ora-
şul de reşedinţA. Drumurile de Interes lo-

cal au o lungime de 1 832 km, din care
89 de km sint -modernizate.
La Ttrgu Mureş existA şi un aeroport,
care face legătura cu diferite centre ur-
bane din ţară, asigurind transportul de
călători şi mărfuri spre şi de la Buc:ure~~tl,
Cluj, şi cu liniile aeriene internaţionale
prin capitala ţărU. In 1968 s-a dat In ex-
ploatare pista betonatA de la aeroportul
din Tirgu MUre!J.
In ceea ce priveşte telec:omunicaţiUe, In
1971 existau tn judeţ 10 513 abonamente
la telefon.
COMERŢUL. Documentele istorice preci-
zează cA pe locul unde se anA muni-
cipiul Tirgu Mureş era un trrg ln care
se comerclalizau vite şi cereale. In de-
cursul timpului, pe teritoriul de azi al ju-
deţului s-au intensificat schimburile co-
merciale atit in cadrul populaţiei locale,
cit şi c:u cea a judeţelor tnvecinate
(centre comerciale : Ttrgu Mureş, Sighi-
şoara, Luduş, TtrnAveni, Reghin ş.a.).
La sfirşitul anului 1971 pe teritoriul ju-
deţului Mureş işi desflşurau activitatea
2 110 unitAti comerciale, din care 640 de
alimentaţie publicA.
Ca urmare a ridicArii nivelului de trai
al populaţiei, vinzlrile de mărfuri cu
amănuntul prin comerţul socialist au
crescut la sfirşitul aceluiaşi an c:u circa
531/o faţă de 1985. Din totalul vtnzărilor
cu amănuntul 37,0•/o erau mărfuri alimen-
tare, 15,0'/• prin alimentaţia publicA şi
48,0% mărfuri nealimentare. Ponderea
comerţului din judeţul Mureş reprezintA
2,8% din volumul de mărfuri desflc:ute
in intreaga ţară.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anii socialismului s-a intArit continuu
baza materială a invAtAmintului de toate
gradele, au crescut spaţiile de şcolari­
zare. Reţeaua şcolară din judeţul Mureş
in anul şcolar 1972/1973 este formată din
386 unităţi preşcolare c:u 22 326 de copil
lnscrişi şi 855 de educatoare, 496 de şcoli
generale, 32 de licee teoretice şi de spe-
cialitate, 23 de şcoli tehnice şi profesio-
nale. Din numărul total al elevilor cu-
prinşi in invAtAmintul general, 27 948 in-
www.cimec.ro
.JUDETUL MUBEŞ 897
vaţl in limba maghiarA şi 2 727 In limba
germană.
In oraşul Tirgu Mureş lşi desflşoarl
activitatea trei Institute de InvAtAmint
superior c:u 9 facultlţl, cuprinzind 2 532
de studenţi (1971/1972) - de 3 ori mai
mulţi decit In anul şcolar 1948/1949, In
care predarea se face In limbile romAni
şi maghiară.
In Intregul sistem de lnvlţlmlnt sint
cuprinşi peste 130 000 de elevi şi studenţi,
reprezentind 18,8•/o din populaţia judeţu­
lui ; la 18 elevi revine un cadru didactic.
Paralel cu dezvoltarea învăţămîntului
se evldenţiazl şl o b~atl activitate şti­
Inţifică, atit in cadrul catedrelor de la
institutele de tnvăţămint superior, cit şl
la Centrul de ştiinţe sociale al Acade-
miei de ştiinţe sociale şi politice şi la
Centrul de cercetAri medicale al Acade-
miei de ştiinţe medicale din Tirgu Mureş.
Multe din temele de studiu sint legate de
cercetarea aplicatlvă, iar cercetAtoriJ au
luat parte la numeroase consfătuiri, con-
ferinţe şi simpozioane ştiinţifice din ţară,
precum şi la reuniuni ştiinţifice cu cara:-
ter internaţional. Judeţul Mureş se poate
mindri pe drept cuvint cu o seamă de aşe­
zăminte şi instituţii culturale de un bine-
meritat prestigiu, cu oameni de ştiinţA,
scriitori, artişti - români, maghiari şi
germani -, care aduc o contribuţie valo-
roasă la îmbogăţirea tezaurului ştiinţei ,1
culturii noastre.
O i!ltensă activitate cultural-educativl
de mlisă se desfăşoară prin cele 8 case
de cultură orăşeneşti, in Casa de culturi
a sindicatelor din Tirgu Mureş, in cele
356 de cămine culturale comunale şi fi-
liale săteşti.
Populaţia are la dispoziţie o vastă re-
ţea de biblioteci publice. Dintre acestea
se remarcă Biblioteca municipală din
Tirgu Mureş, infiinţată in 1913, care po-
sedă circa 600 000 de volume. Biblioteca
deţine numeroase exemplare de mare ··1-
loare, intre care patru lncunab•-' unice
in ţară, precum şi multe volume de carte
veche românească, c:um sint : Cartea ro-
mânească de învăţătură a lui Varlaam,
Noul Testament etc.
198 .JUDEŢUL MUBBŞ

1. Combinatul chtmJc Tlrnăvenl

2. Termocentrala Iernut
3. Fabrica de zahAr Luduş
fo. Fabrica de ca:lculatoare electro-
mecanice Tlrgu Mureş
5. Flnlsarea unor ambarcaţluni la
Complexul pentru industriallzarea
lemnului Reghln
8. Turnul cu ceas din Sighişoara
7. Blblloteca ,.Telek1-Bolya1" - T1rgu
Mureş
8. Palatul culturilşi turnul clădlrU
Comitetului judeţean al P.C.R. din
Tlrgu Mureş
9. Cartier nou de locuinţe - Tlrgu
Mureş
10. Aspect din Reghln

www.cimec.ro
 JUDEŢUL MUREŞ 39)

1D

www.cimec.ro
400 JUDEŢUL M·UBEŞ
Se remarcă, de asemenea, Blblloteca
documentarA "Teleki-Bolyal" din Tlrlu
Mureş, unde se afiă o bogată colecţie de
hărţi şi atlase vechi, Intre care lucrarea
"Theatrum orbis terrarum", lntocmită cu
aproape 400 de ani In urmă, precum şi
primul atlas geografic complet al lumii
in 11 volume, editat la Amsterdam Intre
anii 1657 şi 1682.
La Tirgu Mureş tşi desfăşoară activi-
tatea un teatru dramatie şi unul de
păpuşi (cu secţii in Umbile română şi
maghiară), o fUarmonid şi un ansamblu
folclorle. Reţeaua cinematografică cu-
prinde 245 de cinematografe. Numărul
abonatilor la radio şi radioficare a fost
in 1971 de 9:l 334, revenind 1 512 abo-
namente la 10 000 de locuitori. Există un
studio de ·radio eare transmite emisiuni
in limbile română şi maghiară.
La Ttrgu Mureş apar ziarele "Steaua
Roşie" şi "Voros Zăszl6", organe de presă
ale Comitetului judeţean al P.C.R. şi ale
Consiliului popular judeţean. Tot alei
apar şi "Igaz Sz6", revistă literară lunară
a Uniunii scriitorilor, bllunarul social-
cultural foto-ilustrat "'Oj tlet" şi revista
social-culturalA "Vatra", editată de Comi-
tetul judeţean de culturA şi educaţie so-
cialistă.
Judeţul Mureş are clteva muzee repre-
zentative attt din punct de vedere etno-
grafic şi istorie, clt şi artistic. Acestea
sint : muzeele de istorie şi de artă din
Tlrgu Mureş, muzeele din Sighişoara, Re-
ghin şi Tlmăveni, precum şi Casa memo-
rială "Petc5fi" din comuna Albeşti. Pe te-
ritoriul judeţului se afiA 298 de monu-
mente istorice şi de artă, !Printre care Pa-
latul culturii şi Casa Teleki din Tirgu
Mureş, Cetatea medievalA cu cele 9 tur-
nuri din Sighişoara, Biseriea de lemn din
Reghin şi altele.
Printre figurile remarcabile care s-au
născut sau au activat in judeţ se inscrie
Gheorghe Şincai, istoric şi filolog ilumi-
nist, unul dintre fruntaşii Şcolii ardelene,
care şi-a făcut studiile medii la Tirgu Mu-
reş. Un alt reprezentant al Şcolii arde-
www.cimec.ro
lene care a tnvlţat la Ttrgu Mureş este
Petru Maior. La Tirgu Mureş au trăit, de ·
asemenea, revoluţionarul paşoptist Avram
Iancu, renumitul istoric, om politic şi ju-
rist Al. Papiu-llarian, eelebrii matemati-
cieni Bolyai Farkas şi Bolyai Jănos, re-
voluţionarul comunist şi om de cultură
Sim6 Geza etc.
Populaţia judeţului Mureş este pAstrl-
toarea unor vechi datini şi obiceiuri şi
creatoarea In decursul veacurilor a unui
folclor plin de lnţelepciune şi culoare. Da-
tinile şi obiceiurile sint legate de eveni-
mente Importante din viaţa populaţiei
române, maghiare şi germane, de munca
şi preocupările oamenilor.
Un rol insemnat tn păstrarea şi dezvol-
tarea tradiţiilor locale n au casele de cul-
tură şi căminele culturale, care, printr-o
largă mişcare artistică de masă, pun in
valoare bogăţia folclorului românesc şi al
naţionalităţilor conlocuitoare. Coruri ca
cele din Ceuaş, Grebenlş, corul cadrelor
didactice din Reghin şi cel din Ttmlveni,
corul de camerA al sindicatelor din Tlrgu
Mureş şi altele sint cunoscute pentru bo-
gata lor activitate artistică atit in judeţ,
ctt şi in Intreaga ţarA.
SANATATEA PUBLICA. Reţeaua unită­
ţilor sanitare este reprezentată prin 11
spitale, 8 policllnlcl teritoriale şi de In-
treprindere, 38 de dlspensare, 123 de clr-
cumscrirpţii medicale şi 20 case de naş­
tere. In 1.971 tn ele au luerat peste 5 800
de cadre sanitare cu pregătire superioarA,
medie şi elementară. Numărul locuitori-
lor ce revenea la un medic era de 587.
Numărul paturilor de asistenţă medicalA
era de 4 994, revenind 8 paturi la 1 000
de locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In judeţ
există 4 cluburi şi 285 de asociaţii spor-
tive. Sportul de performanţă este repre-
zentat indeosebi prin cluburile sportive :
"Mureşul", "Voinţa", "Institutul pedago-
gic", "Medicina" şi "Asociaţia sportivA Ar-
mata"-Tirgu Mureş.
In diferite competiţii interne şi inter-
naţionale, la campionatele mondiale, eu-

ropene, Jocurile Olimplce şi cu alte pri-
lejuri unii sportivi mureşeni au obţinut
rezultate remarcabile, fiind distinşi cu
medalii şi menţluni. Pe lingă larga miş­
care sportivă de masă, in judeţ sint
7 462 de sportivi legitimati, din care 6
maeştri emeriţi şi 57 de maeştri ai spor-
tului. Baza materială pentru activitatea
sportivă este formată din 310 terenuri de
fotbal, 145 terenuri de volei, 30 terenuri
de baschet, 145 de handbal, 27 sili de
sport, 26 popicării şi 2 baze nautice. La
toate acestea se mai adaugă şi alte nu-
meroase baze sportive mal miel existente
in şcoli, intreprinderi, instituţii şi co-
mune.
TURISMUL. Aşezat intr-o regiune pito-
rească şi posedind un important număr
de monumente Istorice, judeţul Mureş are
numeroase centre turistice. Astfel Tirgu
Mureş, oraş cu bogat trecut istoric, are
obiective turistice de mare valoare : Pa-
latul culturii, renumit prin faţade impo-
dobite artistic, cu remarcabile basorelie-
furi, prin Sala oglinzilor, cu un numAr
mare de vitralii mălestrit lucrate, cu
oglinzi veneţiene şi mobilier deosebit ; el
concentrează numeroase instituţii cultu-
rale ; Casa Toldalagi (secolul al XVIII-
lea), construită in stil baroc, declarată
monument istoric, care găzduieşte secţia
de istorie modernă şi contemporană a
Muzeului judeţean ; Cetatea, cu .puternice
ziduri de incintă şi 7 bastioane de forme
diferite, tenninată in 1853 ; Biserica or-
todoxă de lemn (secolul al XVIII-lea), cu
pereţi pletaţi In ulei direct pe scîndură
ş.a.
Sighişoara atrage atit prin aşezarea sa,
cit şi prin diferite obiective din timpul
evului mediu : Cetatea (a cărei construc-
ţie a inceput pe la sfirşitul secolului al
XII-lea), care cuprinde Turnul cu ceas
(actualmente Muzeul de istorie) ; Biserica
din Deal (sfîrşitul secolului al XIII-lea)
şi Biserica Mănăstirii (secolele XIII-
XIV) - ambele in stil gotic. La Saschlz
se află Biserica fortificată, iar in apro-
piere Castelul Criş. Minunate locuri de
atracţie sint staţiunile balneoclimaterice
www.cimec.ro
.JUDETUL MUBBŞ 4)1
Sovata şi Singeorglu de Mureş. La Iernut
se găseşte fostul castel Kornis-Râk6czl-
Bethlen, construcţie incepută in 1545, cu
modificări făcute ulterior ; are faţade in
stilul Renaşterii. La Gorneşti există un
castel ridicat in secolul al XVIII-lea In
stil baroc. El numiră 52 de camere şi
385 de ferestre, semniflcind cele 52 de
săptămîni şi 365 de zile ale anului. In
comuna Brincoveneşti se află cel mal re-
prezentativ castel de pe valea Mureşului
(secolul al XVI-lea).
Din Reghin se ajunge uşor in Ruşii
Munţi, Dumbrava şi Vătava, comune cu
pronunţat caracter etnografic şi folcloric.
In apropiere este şi comuna Gurghiu,
punct de plecare spre minunata vale cu
acelaşi nume. Aici se află un imens parc
dendrologic, Pădurea Mociar, cu stejari
multiseculari, Poiana Narclselor, precum
şi sate păstrătoare ale unor vechi tradiţii.
In judeţ există hoteluri, campinguri, ca-
bane pentru cazarea turiştllor.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
viitor judeţul Mureş va cunoaşte o con-
tinuă şi multilaterală dezvoltare. Valori-
ficarea complexA a resurselor naturale de
care dispune economia judeţului va face
ca atit industria cit şi agricultura, prin
investiţiile alocate de stat, sl se dezvolte
continuu, asigurind populaţiei un nivel
de viaţă din ce In ce mai ridicat.
Intre obiectivele prevăzute stnt : Uni-
tatea de ingrăşăminte cu azot nr. 5 şi
Unitatea de lngrăşăminte complexe
Tirgu Mureş ; de asemenea, vor fi puse
in funcţiune noi capacităţi de producţie
la Combinatul de ingrăşăminte azotoase
Tirgu Mureş (secţia de ingrăşli.minte cu
azot şi de ingrli.şlminte complexe), vor fi
dezvoltate unele secţii la Combinatul
chimic Tirnăveni, va fi construiti o fa-
brică de bere la Reghin etc.
In agricultură se va pune in continuare
accent pe lucrări hidroameliorative, iri-
gaţii, chimizare, in vederea sporirii pro-
ducţiei la hectar. Sectorul zootehnic se
va dezvolta prin sporirea şeptelului,
402 .JUDEŢUL MUBEŞ

ameliorarea raselor, imbunătăţirea bazei Sint prevăzute noi obiective pentru

furajere, construirea unor complexe pen-
tru 3 300 capete vaci de lapte şi 1 500 ca-
pete tineret taurin, complexe avicole
pentru producerea ouălor, ferme de vaci
şi plombe pentru 32 268 de capete, in-
grăşătorii de tineret taurin pentru 15 000
de capete, complexe pentru 30 000 de
porci etc. De asemenea se vor lua măsuri
pentru noi realizări in pomicultură,
viticultură, legumicultură.
activitatea instituţiilor social-culturale.
Se vor construi locuinţe, şcoli, spitale, se
vor mări cele existente ; vor fi efectuate
lucrări urbanistice-edilitare, de alimen-
tare cu apă, canalizare in municipiul
Tirgu Mureş, Tirnăveni, Sighişoara, So-
vata ; va continua acţiunea de electrifi-
care a satelor. Totodată se va acorda in
continuare atenţie dezvoltării şi moder-
nizării reţelei comerciale.

JUDEŢUL MUBEŞ

cu reşedinţa In municipiul Tlrgu Mureş

MunlclpU : !, Orqe : '· LocalltAţl componente ale munlclpWor ale

J1 (din care, suburbane : 5). Sate : 487 (din care, aparţin oraşelor : 3).
,1 oraşelor : 26, Comune

A. MUNICIPII

1, MUNICIPIUL T 1 B G U M U B E Ş, LocalltAţi componente ale municipiului : 1. T 1 R G U

M U B E Ş ; 2. Mureşeni : 3. Remetea. Comune suburbane : 1. Comuna CRISTEŞTI. sate compo-
nente ale comunei suburbane : 1. CRISTEŞTI : 2. VAlureni. 2. Comuna SlNCRAIU DE MUREŞ.
Sate componente ale comunei suburbane : 1. SlNCRAIU DE MUREŞ ; 2. Nazna. 3. Comuna
SlNGEORGIU DE MUREŞ. Sate componente ale comunei suburbane : 1. SlNGEORGIU. DE
MUREŞ: 2. Cotuş: 3. TofalAu. '· Comuna SlNTANA DE MUREŞ. Sate componente ale co-
munei suburbane : 1. SlNTANA DE MUREŞ: 2. BArdeştl; 3. Chlnart: 4. Curteni.
11. MUNICIPIUL 8 1 G B 1 ş o ABA, LocalltAţi componente ale municipiului : 1. SI G H I •
ş o ABA ; 2. Angofa : 3. Aurei Vlalcu : 4. Rora : 5. Şoromiclea : 6. Venchl ; 7. Villor. Sate
ce aparţin municipiului : 1. HeUur. Comune suburbane : 1, comuna ALBEŞTI. Sate compo-
nente ale comunei suburbane : 1. ALBEŞTI : 2. BlrllbAşoala : 3. Boiu ; 4. Jacu : 5. Şapartoc :
6. Ţopa ; 7. Valea Albeştlului ; B. Valea DAi! ; 9. Valea Şapartocului.

B. ORAŞE

1. Oraşul LUD U Ş. LocalltAţl componente ale oraşului : 1. LUD U Ş : 2. Avrămeştl :

3. C)oarga ; 4. Ciurgl!.u ; 5. FundAtura : 6. Gheja ; 7. Roşiori.

2, Oraşul B E G H 1 N, LocalltAţl componente ale oraşului : 1. B E G H 1 N : 2. Apallna ;

3. Iemuţeni.

3. Oraşul 8 O V ATA , Localltl!.ţi componente ale oraşului : 1. S O V A T A : 2. Că peţi ; 3. Illeşl :

4. SAcAdat. Sate ce aparţin oraşului : 1. SArl!.ţeni.
'· Oraşul T 1 B N A V E N 1. LocalitAţi componente ale oraşului : 1, T 1 B N A V E N 1 : 2. Bo·
torca. Sate ce aparţin oraşului: 1. Bobohalma.

C, COMUNE

1. comuna ACAŢARI. satele componente : 1. ACAŢARI : 2. Corbeştl ; 3. GAieştl ; 4. Grulşor ;

5. Murgeşti ; 6. Roteni ; 7. Stejeriş ; 8. Suveica ; 8. VAlen11. 2. Comuna ADAMUŞ. Satele com-
ponente : 1. ADAMUŞ ; 2. Chlnciuş ; 3. Comeştl : 4. CrAleşti : 5. DlmbAu ; 6. Herepea. 3, Co-
muna ALUNIŞ. Satele componente : 1. ALUNIŞ : 2. FiţcAu ; 3. Lunea Mureşului. '· co-
muna APOLO. satele componente: 1. APOLO: 2. Dala; 3. Şaeş; 4. Vulcan. 5, Comuna ATIN·
TIŞ. satele componente : 1. AŢINTIŞ : 2. Botez ; 3. Cecl!.laca : 4. lştlhaza : 5. Maldaoci : 6. SI·
niacob. &. comuna BAHNEA. Satele componente : 1. BAHNEA ; 2. Bernadea ; 3. cund : 4. Dala ;

www.cimec.ro
 .JUDETUL MUBBŞ 408

5. Gogan : 8. IdJclu ; 7. Leplndea. 7. Comuna BAND. Satele componente : 1. BAND ; 2. Drl-

culea Bandului : a. nnaţe : t. nnalele MAdlraşului : 5. Iştan-Tiu : a. Mldlraş : 7. Mlrlşeşt.l. ;
8. Negrenii de C1mp1e ; 8. Orolu ; 10. Petea ; 11. Ţlptelnlc : Valea Mare : 13. Valea Rece.
8. Comuna BATOŞ. Satele componente : 1. BATOŞ : 2. Dedrad : 3. Gorenl ; t. Ulla. 9. Comuna
BAGACIU. Satele componente: 1. BAGACIU: 2. Delenii. 10. Comuna BALA. satele compo-
nente: 1. BALA : 2. Ercea. 11. Comuna BALAUŞERI. Satele componente: 1. BALAUŞERI:
2. Agrişteu : 3. Chendu ; t. Dumltrenl ; 5. Fllltelnic ; 6. Senereuş. 12, Comuna BEICA DE JOS.
Satele componente : 1. BEICA DE JOS : 2. Belea de sus : 3. CAcuclu : 4. NadAşa : 5. Slnmlhal
de PAdure ; 6. Şerbenl. 13. Comuna BICHIŞ. Satele componente : 1. BIClUŞ ; 2. Glmbuţ ; 3. Nan-
dra; 4. Ozd. 14. Comuna BOGATA. Satele componente: 1. BOGATA; 2. Ranta. 15. Comuna
BREAZA. Satele componente : 1. BREAZA ; 2. Fllplşu Mare ; 3. Fllplşu Mic. 16. Comuna BRlN-
COVENEŞTI. Satele componente : 1. BRlNCOVENEŞTI ; 2. Idicel ; 3. Idlcei-PAdure ; 4. SAcalu de
PAdure ; 5. VA!enil de Mureş. n. Comuna CEUAŞU DE ClMPIE. Satele componente : 1. CEUAŞU
DE ClMPIE ; 2. Bozed ; 3. Clmpenila ; 4, Culplu ; 5. Herghella ; 6. Porumbenl ; 7. Săbed ; 6. Vol-
nlcenl. 11. Comuna CHEŢANI. Satele componente : 1. CHETANI ; 2. Coasta Grlndulul ; 3. Cordoş ;
4. Glurglş ; 5. Grlndenl ; 6. HAdArenl ; 7. Llnl. U. Comuna ClUHERU DE JOS. Satele componente :
1. CHIHERU DE JOS ; 2. Chlheru de Sus ; 3. Urlslu de Jos ; t. Urislu de Sus. ZO. Comuna COROI-
SlNMARTIN. Satele componente : 1. COROISlNMARTIN ; 2. Carol ; 3. Odrthel ; 4. Şolmuş. 21, Co-
muna COZMA. Satele componente : 1. COZMA ; 2. Finaţele Socolulul ; 3. Socolu de ctmple ;
4. Valea Sasului ; 5. Valea Ungurulul. 22. Comuna CRACIUNEŞTI. Satele componente : 1. CRA-
CIUNEŞTI ; 2. Budiu Mic : 3. Clnta ; 4. Corneştl ; 5. Tlrtmloara. 23. Comuna CRAIEŞTI. Satele
componente : 1. CRAIEŞTJ ; 2. Lefala ; 3. MllAşel ; 4. Nlma MllAşelulul. 24. Comuna CUCERDEA.
Satele componente : 1. CUCERDEA ; 2. Bord ; 3. Şeulla de Mureş. 25, Comuna CUCI. Satele com-
ponente : 1. CUCI ; 2. DAtAşenl : 3. DupA Deal ; t. Orosla : 5. PetrUaca. 28. Comuna DANEŞ. sa-
tele componente : 1. DANEŞ ; 2. Crlş ; 3. Seleuş ; 4. StejArenii. 2'7. Comuna DEDA. Satele com-
ponente : 1. DEDA ; 2. Blstra Mureşulul ; 3. Fllea : 4. Pietriş. 28. Comuna EREMITU. Satele
componente : 1. EREMITU ; 2. CAlugArenl ; 3. Clmpu CetăţU ; 4. DAmlenl ; 5. MAtrici. 29. Co-
muna ERNEI. Satele componente : 1. ERNEI ; 2. CAluşerl ; 3. Dumbrlvtoara ; 4. Icland ; 5. Să­
cărenl ; 6. stngeru de PAdure. so. Comuna FARAGAU. Satele componente. 1. FARAGAU ;
2. nnaţe ; 3. Hodala : 4. Onuca : 5. Poarta ; 6. Tonclu. Sl. Comuna FlNTlNELE. Satele com-
ponente : 1. FlNTlNELE ; 2. Bordoşlu ; 3. Clllmlneştl ; 4, Clbu ; 5. Roua ; 6. Vlforoasa.
32. Comuna GALEŞTI. Satele componente : 1. GALEŞTI ; 2. Adrianu Mare ; 3. Adrtanu Mic ;
4. Bedenl ; 5. Malad ; 6. Trolţa. 33. Comuna GANEŞTI. Satele componente : 1. GANEŞTI ; 2. Cuş­
telnlc : 3. Păuclşoara ; 4. Sub Pădure. 34, Comuna GHEORGHE DOJA. Satele componente :
1. GHEORGHE DOJA : 2. Illenl ; 3. Leordenl ; 4, Satu Nou ; 5. Tlrtmla. 35. Comuna GlUNDARI.
Satele componente : 1. GHINDARI ; 2. Abud ; 3. Cele ; 4. Chibed ; 5. Solocma ; 6. Trei Sate.
36. Comuna GLODENI. Satele componente : 1. GLODENI ; 2. Merişor ; 3. Molşa : 4. Păcurenl ;
5. Pălngenl. 37. Comuna GORNEŞTI. Satele componente : 1. GORNEŞTI ; 2. Iara de Mureş ;
3. Illoara ; 4. Mura Mare ; 5. Mura Miel ; 6. Pădurenl ; 7. Perlş ; B. Petrilaca de Mureş ; 9. Teleac.
38. Comuna GREBENIŞU DE ClMPIE. Satele componente : 1. GREBENIŞU DE ClMPIE ; 2. Leo-
rlnţa ; 3. Valea Slnpetrulul. 39. Comuna GURGHIU. Satele componente : 1. GURGHIU ; 2. Adrian ;
3. Caşva ; 4. comori ; 5. Fundoala ; 6. GlljArle ; 7. Larga ; B. Orşova ; 9. Orşova-PAdure ; 10. P!"lu-
loala. 40. Comuna HODAC. Satele componente : 1. HODAC ; 2. Arşiţa ; 3. Blcaşu ; 4. Dublştea de
Pădure ; 5. Mlrlgloala ; 6. Toaca ; 7. Uricea. Il. Comuna HODOŞA. Satele componente : 1. HO-
DOŞA ; 2. Ihod ; 3. Isla ; t. stmbriaş. 42. Comuna IBANEŞTI. Satele componente : 1. IBA-
NEŞTI ; 2. Blldireasa ; 3. Brldeţelu ; 4. Dulcea ; 5. Iblneştl-PAdure ; 6. LApuşna ; 7. Piriu Mare ;
o. Tireu ; 9. Tlsleu ; 10. Zimţi. 43. Comuna ICLANZEL. Satele componente : 1. ICLANZEL ;
2. CApuşu de Clmple ; 3. Chlslllţa ; 4. DupA Deal ; 5. Ftnaţe ; 6. Flnaţele CApuşuluJ ; 7. Ghi-
daşteu ; 8. Iclandu Mare ; 8. MAdArAşenl ; 10. TAblAşenl ; 11. Valea IclanduluJ. 44. Comuna
IDECIU DE JOS. Satele componente : 1. IDECIU DE JOS ; 2. Delenl ; 3. Ideclu de Sus. 45. Co-
muna IERNUT. Satele componente : 1. IERNUT ; 2. ClpAu ; 3. Deag ; 4. Lechinţa ; 5. Oarba
de Mureş ; 6. Porumbac ; 7. Racameţ ; B. Sllcud ; 8. Sflntu Gheorghe. ti. Comuna LIVEZENI.
satele componente : 1. LIVEZENI ; 2. Bozenl ; 3. Corunca ; 4. Ivlneştl ; 5. Polenlţa ; 6. Sinlşor.
n. comuna LUNCA. Satele componente : 1. LUNCA : 2. BAlta : 3. Frunzent ; 4. Loglg : 5. Sintu.
ta. Comuna LUNCA BRADULUI. Satele componente : 1. LUNCA BRADULUI ; 2. Neagra ;
3. Sălard. 49. Comuna MAGHERANI. Satele componente : 1. MAGHERANI ; 2. Berenl ; 3. Bira ;
4. Clndu ; 5. DrojdU ; 6. Eremtenl ; 7. Maia ; B. Mlrculenl : 8. Şllea Nlrajulul ; 10. Torba.
50. Comuna MICA. Satele componente : 1. MICA ; 2. Abuş ; 3. Clptlna de Sus ; 4. Ceuaş ;
5. Deal ; 6. HArănglab ; 7. Şomoştelnlc. 51. Comuna MIERCUREA NIRAJULUI. Satele com-
ponente : 1. MIERCUREA NIRAJULUI ; 2. Beu ; 3. DumttreştU ; 4. LAurenl ; 5. Moşunl ;
6. Şardu Nlrajulul ; 7. Timpa ; 8. Veţa. 52. Comuna MIHEŞU DE ClMPIE. Satele componente :
1. MIHEŞU DE ClMPIE : 2. Bujor ; 3. Clrhagău : 4. Groapa RAdiU : 5. Mogoata ; 6. RAzoare :
7. ş:mliţa ; 8. Ştefanca. 53. Comuna NADEŞ. Satele componente : 1. NADEŞ ; 2. MAgheruş ;
3. Plpea ; 4. Ţlgmandru. 54. Comuna NEAUA. Satele componente : 1. NEAUA ; 2. Ghlneştl ;

www.cimec.ro
404 .JUDEŢUL MUBEŞ

3. Rlgmant ; 4. Slna1mlon ; 5. VAdaş. 55, Comuna OGRA. Satele componente : 1. OC:RA ;

2. DUeu Vechi; 3. Gluluş; 4. LAscud ; 5. Valdelu. K. comuna PAPIU ILARIAN. Satele com-
ponente: 1. PAPIU n.A.RlAN ; Z. Dobra; 3. Merlşoru; 4. Şandiu; 5. Ursoala. 51. Comuna
PANET. Satele componente: 1. PANET; 2. Berghla; 3. Culeşd; 4. H.ArţAu; 5. Slntloana de
Mureş. 58. Comuna PAsARENI. Satele componente: 1. PAsARENI; 2. Bo11ntinen1; 3. GA.lăţent.
59, COmuna PETELEA. Satele componente: 1. PETELEA: 2. Habtc. 11. comuna POGACEAUA.
Satele componente : 1. POGACEAUA ; 2. Bologala ; 3. Cl.ulea ; 4. Delen1 ; 5. Ftntlna Babtt ;
8. Piriu Cructt ; 7. Scuna ; 8, Stcele ; 8. Valea Slnpetrulul ; 10. VAlent. &1. comuna RAsTOLIŢA.
Satele componente : 1. RAsTOLJTA; 2. Andreneasa; 3. Borzla; 4. GA1Aoa1a; 5. Iod. 62. Comuna
RlCIU. Satele componente : 1. RlCIU ; 2. CActulata ; 3. COasta Mare ; 4. Cotortnau ; 5. Cureţe ;
8. HagA.u ; 7. Lentş ; 8, Ntma Rlclulul 8. Oblrşte ; 10. Piriu Cructt ; 11. SlnmArtinu de Clmpte ;
12. Ulleş ; 13. Valea SeacA ; 14. Valea SlnmArtinulul ; 15, Valea Ulleşutul. 63. Comuna RUŞII­
MUNŢI. Satele componente : 1. RUŞII-MUNŢI ; 2. Ma1oreşt1 ; 3. MorArent ; 4. Sebeş. 64. Comuna
SASCWZ. Satele componente : 1. SASCWZ ; 2. Cloaşterf ; 3, Mihai Vlteazu. 65. Comuna SAR-
MAŞU. Satele componente: 1. SARMAŞU; 2. Balda; 3. Larga; 4. Moruţ; 5. SArmAşel; 8. Săr­
mAşel-GarA; 7. Tttiana ; 8. Vlşlnelu. 86. Comuna SlNGEORGIU DE PADURE. Satele compo-
nente : 1. SlNGEORGIU DE PADURE ; 2. Beztd ; 3. Bezidu Nou ; 4. Loţu. 67, Comuna SlNGER.
Satele componente : 1. SlNGER ; 2. Blrza ; 3, Chlmlteln1c·; 4. Dalu ; 5. Prtpoare ; 8. VAUşoara ;
7. ZApodea. 61. Comuna SlNPAUL. Satele componente: 1. SlNPAUL; 2. ChlrUeu; 3. Dtleu
Nou; 4. SlnmArghlta; 5. Valea Izvoarelor. 69. Comuna SINPETRU DE Cl:MPIE. Satele compo-
nente : 1. SlNPETRU DE ClMPIE ; 2. Blrllbaşl ; 3. Dlmbu ; 4. Satu Nou ; 5. Slngeorgtu de Clm-
pte ; 6, Tuşlnu. 70, Comuna SOLOVASTRU. Satele componente: 1. SOLOVASTRU ; 2. Jabentţa.
71. comuna STlNCENL Satele componente : 1. STlNCENI ; 2. Clobotani ; 3. Meştera. 72. co-
muna SUPLAC. Satele componente : 1. SUPLAC ; 2. IdrUBla ; 3. LBslAu Mare ; 4, LaslAu Mic ;
5. Valdacuta. 73. Comuna SUSENI. Satele componente : 1. SUSENI ; 2. Lulertu. 74. Comuna
ŞAULIA. Satele componente : 1. ŞAULIA ; 2. Leortnţa ŞAulla ; 3. MAclclşeştt ; 4. PAdurea. 75. Co-
muna ŞIN,CAI. Satele componente : 1. ŞINCAI ; 2. Lechlnctoara ; 3. Pusta ; 4. Şlncal-Flnaţe.
76. Comuna TAURENI. Satele componente : 1. TAURENI ; 2. Ftnaţe ; 3. Moara de Jos. 77. co-
muna UNGHENI. Satele componente : 1. UNGHENI ; 2. Cerghld ; 3. Cerghlzel ; 4. Moreştl :
5. Recea; 6. ŞAuşa; 7. VldrasAu. 78. Comuna VALEA LARGA. Satele componente : 1. VALEA
LARGA ; 2. GrAdini ; 3. MA1Aeşt1; 4. Poduri ; 5. Valea Frl!.ţlel ; 8. Valea Glodulul ; 7. Valea
PAdurtl ; 8. Valea Şurtl ; 8. Valea Urteşulul. 79. Comuna VARGATA. Satele componente :
1. VARGATA; 2. Grluşorul; 3. Mttreştl; 4. Vadu ; 5, Valea. 80. Comuna VATAVA. Satele com-
ponente: 1. VATAVA; 2. Dumbrava; 3. Ripa de Jos. 81. Comuna VEŢCA. Satele componente :
1. VEŢCA ; 2. Jacodu ; 3. SAlaşurt. az. comuna vnŞOARA. Satele componente : 1. VIIŞOARA :
2. Ormeniş; 3. Slntloana. 83, Comuna VINATORI. Satele componente: 1. VINATORI: 2. Ar-
chlta ; 3. Feleag ; 4. Murenl ; 5. Şoard. 84. comuna VOIVODENI. Satele componente : 1. VOIVO-
DENI ; 2. Toldal. 85. Comuna ZAGAR. Satele componente : 1. ZAGAR ; 2. Seleuş. 86. Comuna
ZAU DE ClMPIE. Satele componente : 1. ZAU DE ClMPIE ; 2. Bl!.rboşl ; 3. Botel ; 4. Bujor-
Hodale ; 5. Clretea ; 8. Gaura Slngerulul ; 7. Malea ; 8. ŞtefAneaca ; 9. TAu.

La definitivarea textului au colaborat: /oafl4 Bllrbulescu, Iuliu Veresş.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL NEAMŢ

AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul -33,2" (in 1954 la Roman). Preclpltaţiile

Neamţ, situat pe valea largă a Blstriţei
şi o parte din valea Moldovei, pinA la
confluenţa cu Siretul, străjult la vest de
masivul Ceahlăulul, se InvecineazA la
nord şi vest cu judeţul Suceava, la est cu
Iaşi şi Vaslui, la sud cu Bacău şi la vest }C HIDROGRAFIA. Judeţul este drenat de
cu judeţul Harghita.
S•prafaţa judeţului este de 5 890 km~,
reprezentind 2,50/o din teritoriul ţArii.
RELIEFUL. De la vest la est relieful co-
boară in trepte de la munte la dealurile
subcarpatice, care se pierd in valea largi,
cu caracter de culoar, a Siretului. Munţii
Bistriţei (1 864 m), Ceahlăul (1 904 m) şi
flancul sudic al CulmU Stinişoarei
(1 531 m) sint compartimentaţl prin văi
longitudinale in mai multe masive. Pre-
zenţa calcarelor se Inscrie prin ansam-
blul de forme carstice ale Cheilor Bica-
zului. O frumoasă extensiune o au dea-
lurile subcarpatice, fiind marcate de
culmi (Dealul Pleşului) ce ating peste
900 m lnălţime şi care flanchează depre-
siuni de tip subcarpatlc, alungite nord-
sud. Culoarul Siretulul se lărgeşte prin
terase bine dezvoltate, In special In
preajma confluenţei cu riul Moldova. In
zona municipiului Roman Intilnim un mic
sector din Podişul Moldovenesc.
CLIMA. Caracterul el este continental, cu
variaţii mari in funcţie. de treptele de re-
lief. Temperatura medte anuală variază
de la 9o In zonele joase la 1o In munţi. y: RESURSELE NATURALE ALE SOLO-
Maxima absolută a fost de 39,5" (In 1952
Ia Doljeşti), Iar minima absolutA de
atmosferice sint cuprinse Intre 530 şi
670 mm. Direcţia predominantă a vintu-
lui este nord-vest şi vest, Iar pe valea
Siretului de la nord şi de la sud. Viteza
medie este de 4 m/s (din vest).
riul Bistriţa (51,9 m3/s la Vlişoara). c:u
principalii afluenţi : Bistricioara, Bicaz.
Tarcău, Cracău, de cursul interior al
Moldovei (34,5 m3/s la Roman) şi de o
parte din cursul mijlociu al Siretulul
(circa 60 m3/s la ieşirea din judeţ). Nota
dominantă o constituie prezenţa lacului
de acumulare Izvoru Muntelui-Bicaz, cu
o suprafaţă de 3 000 ha şi un volum de
1 200 000 000 m3, şi şirul de lacuri şi hldro-
centrale de pe valea Bistriţei, ce se ţin
lanţ pînă la Bacău. In cursurile inferioare
rîurile au o turbiditate ridicată (1 000-
3 000 mg/1), dar o mineralizare redusA
(circa 500 mg/1).
SOLURILE sint variate, dispuse In flşii
orientate nord-sud. In partea de est, pe
terase şi podiş, sint cemozlomuri levtgate.
soiuri cenuşii inchise, cenuşii şi brune-
cenuşii, brune şi brun-gAlbui podzollte.
podzoluri şi cernoziomoide levigate. In
partea de vest, pe munţi, sint soiuri
brune şi brune-gllbul podzolite, brune
acide, podzolice brune şi, local, soiuri
podzolice humicoferi-Uuvtale.
LUI ŞI SUBSOLULUI. O Importanti bo-
găţle naturalA este reprezentati In partea

www.cimec.ro
406 .JUDETUL NBAM'I'
vesticA, muntoasA, prin pAduri de molid,
fAgete montane şi indeosebi păduri ames-
tecate cu molid, fag şi brad, iar in partea
centrală şi esticA a judeţului prin pajiştl
secundare şi păduri de fag, gorun şi ste-
jar.
Diversitatea formelor de relief şi climA
din judeţul Neamţ condiţionează un de-
osebit cadru natural florei şi faunei, de
la zona. alpină pînă in lunea văilor din
cimpie. Pajiştile alpine de pe înălţimile
Ceahlăului - Ocolaşu Mare şi Ocolaşu.
Mic - cuprind o zonă cu muşchi şi li-
chen! ce ating în unele locuri dimensiuni
de 30-50 cm, arbori pitici de larice (zadă)
şi plop ; jnepenişul şi alte plante tîrîtoare
dau aspectul specific acestor regiuni. Cu
cit coborim, de la altitudinea de 1 800 m
domină molidul, care pe versanţi! sudic!
se amestecă cu bradul alb (Ables alba),
iar in aval de "Polita cu crini" se grupează
distinct zada (Latix decidua). Pe văile de
la poalele masivului, ca şi pe culmile
munţilor Bistrtţel, pădurile de conifere
se amestecă cu cele de fag, arţar, mes-
teacăn şi uneori cu carpenul şi ulmul,
lăsînd din loc in loc polene cu fineţe, cu
un frumos colorit şi un parfum unic !n
flora montană.
Regiunea subcarpatică a Neamţului ~~
Cracăului păstrează incă amprenta pădu­
rilor de foloase (stejarul din pădurea
Braniştea" din Vînători-Neamţ sau pă­
durea de stejar şi fag de la Boiştea-Dum­
brava, de fag din Dealul Corni). Silvo-
stepa apare in podiş. Ea este întreruptă
sau inlocuitA de culturi pe cea mai mare
suprafaţă.
Lunea (Bistriţei, a Moldovei şi in spe-
cial a Siretului) rămîne - plastic pre-
zentată de bardul de la Mirceşti - ca
patrie a salcie!, plopului, arinului, a ză­
voaielor inveselite de cintecul fermecător
al păsărilor.
Multe din aceste regiuni, prin impor-
tanţa lor floristică şi faunistică, au fost
declarate monumente ale naturii.
ln ceea ce priveşte resursele' subsolu-
lui, se remarcă zăcăminte de săruri de po-
tasiu (Tazlău, Bălţăteştl, Negreşti-Gir­
cina), zăcăminte de substanţe nemetali-
www.cimec.ro
tere (calcare jurasice la Blcaz-Chel, arglle
mlocene la Coasta Perdelei, balast pe vA-
lle Blstriţei şi Moldovei, nisipuri şi gresU
la Roznov şi gresi! miocene la TarcAu),
ape minerale (Bălţăteştl, Oglinzi, Blcazul
Ardelean şi Borca).
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Condiţiile naturale prielnice de alei
au favorizat aşezarea omului in această
regiune din timpuri străvechi. Mărturie
stau nenumăratele staţiuni ale comunei
primitive, reprezentate cu toate fazele ei,
incepind cu paleollticul şi terminind cu
ultima fază a fierului.
Judeţul Neamţ, numit pînă in 1884 ţi­
nutul Neamţ, este menţionat in docu-
mente din timpuri foarte vechi. Prima
menţiune se află in documentul lui
Alexandru cel Bun din 7 Ianuarie 1403.
Se pare că numele judeţului a fost luat
de la Cetatea Neamţului şi Tirgu-Neamţ,
reşedlnţe de pircălabl domneşti.
Străbitind ţinutul Neamţului, Istoria
aminteşte aproape la tot pasul de gloria
muşatinllor, de eroismul de legendă al ră­
zeşilor lui Ştefan cel Mare.
Cetatea Neamţului, simbolul Istoric al
judeţului, reprezintă sinteza marilor eve-
nimente petrecute pe aceste meleaguri,
pecetluite in cronici şi letoplseţe. Clădită
de Petru I Muşat (1374-1391), a rezistat
asedlului lui Sigismund de Luxemburg,
regele Ungariei (1395), iar in vremea lui
Ştefan cel Mare (1476) - intenţiilor cuce-
ritoare ale lui Mohamed al II-lea. Ase-
diată in 1691 de regele polon Ioan
Sobieskl, a fost apărată de ciţiva plăleşl
care au ţinut in loc timp de patru zile o
intreagA armată .polonă. Cintate in balade
şi legende, Cetatea Neamţului, curţile
domneşti din Piatra ale lui Ştefan cel
Mare, mănăstirile voievodale presărate pe
tot cuprinsul judeţului - in frunte cu
Bistriţa lui Alexandru cel Bun şi Neam-
ţul lui Petru Muşat şi Ştefan cel Mare -
sint tot atitea mărturii grăitoare ale tre-
cutului glorios al acestor meleaguri.
Sub regimul burghezo-moşieresc au
avut loc numeroase acţiuni ale clasei
muncitoare şi ale ţărănimii. La sate au
 JUDEŢUL NEAMŢ
c
E A V A LEGENDĂ
t® Municipiu re1edin(ă de jude(
Municipii
o Oroje
• Comune
limil6 de jude(
limil6 ele comună
Teriforiul municipiului şi oro~elor
1 Teritoriul comunelor suburbane

A ş

-
X
'J>
;o ..c:
o
Ci) lll
~
c:
X t"'

- u
~
lll
il>
a:
" 4(/
A
Bwww.cimec.ro c t..
~

""'o
-1
408 IUDE'J'UL NEAMT
loc acţiuni In 1907, in 1921 etc. Astfel,
la 4 aprilie 1921 locuitorii din satul Bo-
deşti-Preclsta au intrat inarmaţi in Ver- ... · La 1 000 de locuitori in 1971 reveneau
teşti-Căciuleşti, ocupind cu forţa intinse
suprafeţe arabile. S-a cerut Intervenţia
unei companii din Regimentul 15 lnfan-
terie Piatra-Neamţ. Sătenii din Hangu
cer in 1922, printr-un documentat memo-
riu, exproprierea integrală a moşiei lui
sturza.
La 1 decembrie 1919 are loc greva ge-
nenlă a muncitorilor din Piatra-Neamţ.
Autorităţile interzic greviştilor să se
apropie de fabrici, ordonlnd ca in caz
contrar armata să deschidă focul. Tot In
1919 la fiinţă Sindlcatul lemn-mobilă, cu
.aliul la Piatra-Neamţ, in care intră
muncitorii forestieri de .pe valea Bistriţel. sămintului populaţiei din 15 martie 1968
Acest sindicat organizează manifestaţii
pe valea Bistriţel impotriva situaţiei grele
tf pentru libertăţi democratice. Munci-
torii din Piatra-Neamţ şi Roman au
participat efectiv la greva generală din
1920. Sub indrumarea organizaţiilor ponente ale municipiilor şi ale oraşelor,
P.C.R., la 1 mai 1925 muncitorii de la Fa-
brica de cherestea "Gustav Elkler" nu se
prezintă la lucru in proporţie de 25•/o ;
la 15 aprilie 1926 are loc greva generalA
a muncitorl!or de la Fabrica de mucava
ti hirtie din Piatra-Neamţ, iar pentru li-
chidarea grevei se cere concursul arma-
tel. La Fabrica de cherestea "Xylon" din
Ceahlău are loc o grevă in mal 1929. Un
raport al prefecturii Neamţ arată că in
1938 s-au făcut 72 de percheziţii la domi-
ciliile comuniştilor şl in 1939 alte 31 de
percheziţii, găslndu-se manifeste impo-
triva regimului burghezo-moşieresc. Mulţi
dintre ei au fost inaintaţi spre judecată
tribunalului militar Braşov. In anii ur-
mători au loc noi acţiuni revoluţionare,
conduse de organizaţiile P.C.R.
POPULAŢIA. La 1 iulie 1971 judeţul
Neamţ avea o populaţie de 516 290 de lo-
cuitori, ceea ce reprezintă 2,50/o din to-
talul populaţiei ţării.
Densitatea populaţiei in 1971 era de
87,7 locuitori pe km2, cifră superioară
mediei pe ţară. Din totalul populaţiei, fe-
meile reprezentau 50,70fo, iar bărbaţii
49,30/o. Ponderea populaţiei urbane este in
www.cimec.ro
creştere, reprezentind 29,8% din populaţia
totală pe judeţ.
195 de salariaţi. Populaţia salariati din
judeţ era repartizată in 1971 astfel : in
industrie 47,0% ; in construcţii 12,80/0 ; in
agricultură 4,5'/o ; in transporturi şi tele-
comunicaţii 6,80/o ; in domeniul circula-
ţiei mărfurilor 80/o ; in fnvăţămint, culturA
şi artă 8,01/8 ; in domeniul ocrotirU sănă­
tăţii, aslstenţei sociale şi al culturii ti-
zice 4,6% ; in administraţie 1,18fo etc.
Mişcarea naturală a populaţiei in 1971
a fost : la 1 000 de locuitori 22,9 născuţi
vii, 7,8 decedaţi, sporul natural fiind de
15,1DAJo.
Pe naţionalităţi - după datele recen-
- ; 99,50/o din populaţie este reprezentatA
de români.
LOCALITĂŢILE. Ca unitate administra-
tiv-teritorialA, judeţul Neamţ este format
din 2 municipii, 2 oraşe, 13 localităţi com-
70 de comune, din care 4 suburbane, şi
347 de sate, din care 3 aparţin oraşelor.
Muntdptul Piatra-Neamţ este reşedinţa
judeţului, fiind aşezat intr-o regiune pi-
torească, la Ieşirea din Munţii Bistriţei.
Este unul dintre vechile oraşe ale Mol-
dovei, existenţa sa fiind atestată de unele
documente de la sfîrşitul secolului al
XVI-lea sub denumirea de Tirgu Pietrei
sau Piatra lui Crăciun. Tirg domnesc pinâ
in 1797, Piatra-Neamţ s-a dezvoltat eco-
nomic in acele timpuri detorită Industriei
de cherestea, alei luind fiinţă tn 1841 şi
prima fabrică· de hirtie din Moldova.
In anll construirii socialismului, Piatra-
Neamţ s-a dezvoltat din punct de vedere
economic, cultural, turistic etc., trans-
formindu-se dintr-un oraş de tip mixt
(cu populaţie ocupată in industrie şi agri-
cultură) intr-un oraş industrial cu fabrici,
construcţii şl edificii moderne. Municipiul
avea la 1 iulie 1971 o populaţie de 69 802
locuitori, impreună cu comunele sub-
urbane Dumbrava Roşie şi SAvineşti, cu
o populaţie de 6 714 şi respectiv 7 020 de
locuitori.
 .JUDETUL NEAMT fOD

Muftidptul Rom4n, situat la confiuenţa maşini, a celulozei şi htrtlei, exploatan.

Moldovei cu Siretul, este, ca şi Piatra- forestieră şi industria de prelucrare a
Neamţ, un vechi oraş al Moldovei, fUnd lemnului, industria alimentarA, ca şi tu-
mai multe secole oraş domnesc. rismul.
Construcţiile industriale realizate In Agricultura se caracterizeazA prin spe-
anii socialismului au schimbat complet cializarea in creşterea animalelor pe baza
fizionomia acestui oraş, devenit aatAzi păşunilor şi flneţelor naturale, in partea
unul dintre cele mal importante centre de vest a judeţului, şi In cultura cerea-
economice ale Moldovei. In Iulie 1971 lelor şi a plantelor tehnice in est. In 1t'll
avea o populaţie de 59 762 de locuitori, ponderea producţiei globale industriale a
inclusiv comunele suburbane Cordun şi judeţului in producţia industrială a ţArii
Horia, cu o populaţie de 7 203 şi respec- era de 2,50/o, iar a producţiei globale agri-
tiv 8 329 de locuitori. cole de 1,9•/o.
Oraşul Ttrgu-Neam,ţ (13 898 de locui- Jc.\NDUSTRIA. Ca şi celelalte judeţe din
tori - in Iulie 1971), ridicat in apro- Moldova, sub regimul burghezo-moşieresc.
pierea Cetăţll Neamţului, a jucat un rol judeţul Neamţ avea o economie puţin di-
important In istoria Moldovei. Aşezat In- versificată, industria fiind formată din d-
tr-o zonă de lntretăieri de drumuri, teva fabrici rudimentare, a căror activi-
Tirgu-Neamţ cunoaşte in prezent o con- tate· era indreptatA mai ales spre prelu-
tinuă dezvoltare economică şi social-cul- crarea lemnului şi a produselor agricole..
turalA. De el aparţin localităţile : Blebea, Astăzi pe teritoriul judeţului sint 42 de
Humuleşti şi Humuleştii Noi. intreprinderi industriale, din care 27 re-
Oraşul Bicaz (10 294 de locuitori - in publicane, 6 de industrie locală şi 9 coo-
iulie 1971), pitorească aşezare dezvoltată peratiste. In 1971 producţia globală ID-
intens in anii socialismului, işl inscrie pe dustrială, faţă de 1965, a crescut cu 90,811..
emblema sa prima mare hidrocentralA a In acelaşi an ponderea producţiei glo-
României şi prima fabrică de ciment con- bale industriale a principalelor ramuri se
struită in totalitate pe bază de proiecte prezenta astfel :
şi utilaje româneşti.
După numărul locuitorilor, la 1 iu-
lie 1971, comunele din judeţul Neamţ se In procente fa ţi do:
grupează astfel : de la 2 001 la 4 000 de productia prod=
locuitori 13 comune ; intre 4 001 şi 7 000 Ramuri ale industriei globali glob
industriali Industriali
de locuitori 43 de comune ; intre 7 001 şi pe a ramvilor
judeţ po ţarl
10 000 de locuitori 14 comune. Media lo-
cuitorilor pe comună este 5 597 de locui- Total industrie 100,0 2,&
tori. din oare:
TRASATURI ECONOMICE. Economia Metalurgie feroaol 18,8 r.,•
Conatruoţli de maşini 'i prclu·
judeţului este complex dezvoltată, parti-
crarea metalelor 7,7 0,7
cipind cu ponderi însemnate in producţia Chimie S1,4 7,7
anumitor ramuri industriale ale ţării.
Industria energiei electrice asigură prin Exploatarea ,,
Materiale do eonotrucţii
prelucrarea
8,4 6,2

lemnul ni 11,9 &,0

sistemul de hidrocentrale construite pe 3,1 1'>,9
Celnlozl oi hirtie
Bistriţa o parte însemnată din producţia TextUl 2,9 1,0
de energie electrică a ţării. In producţia Confecţii 1,7 1,0
de ţevi, judeţul Neamţ dă aproape jumA- Alimentar! 10,3 1,6
tate din producţia globală de ţevi de oţel
a României. Industria chimică reprezintă
o realizare nouă, in cadrul căreia se pro- Pe ţari\, judeţul Neamţ deţine o In-
duc fire şi fibre sintetice şi îngrăşăminte semnată greutate specifică in producţia

chimice. Alături de acestea mai trebuie unor produse industriale. Astfel, in 1171
menţionate industria construcţiilor de la ţevi din oţel deţinea 47,5°/o din pro-

www.cimec.ro
410 J U D E 1' U L N E A. M Ţ
ducţie, la îngrăşăminte chimice (100%
substanţă activă) 7,90fo, la îngrăşăminte
azotoase (100% azot) 10,3%, la fibre şi
fire sintetice 64,50fo, la ciment 15,4%, la
celuloză 9,5%, la zahăr 7 ,60fo, la hîrtie
6,00fo, la cherestea 9,8°/o-
Multe dintre aceste produse sînt livrate
la export, activitate al cărui volum re-
prezintă circa 30% din producţia indus-
trială a judeţului. In cadrul acestor li-
vrări, o pondere importantă au ţevile din
oţel, produsele întreprinderilor de indus-
trializare a lemnului, fibrele şi firele sin- este profilată în activităţi de confecţii,
tetice.
Repartizarea geografică a unităţilor in-
dustriale pe teritoriul judeţului este mar- ""jţcRICULTURA. Suprafaţa agricolă a ju-
cată de existenţa a trei mari platforme
industrl.tle : Roznov-Săvineşti, Roman şi
Bicaz. In cadrul acestor platforme întîl-
nim obiective de importanţă republicană
ca : Uzinele hidroelectrice de la Stejaru,
Piatra-Neamţ, Roznov I şi II, Pîngăraţi,
Zăneşti şi Costişa, Combinatul de îngră­
şăminte azotoase Piatra-Neamţ, Uzina de
fibre sintetice Săvineşti, Uzina de ţevi şi
Intreprinderea mecanică Roman, fabri-
cile de hîrtie şi celuloză din Piatra-
Neamţ, Fabrica de ciment de la Bicaz,
Intreprinderea de prefabricate din beton
Roman, fabricile de cărămizi din Roman
şi Piatra-Neamţ, întreprinderile de in-
dustrie uşoară de la Piatra-Neamţ, Tîrgu-
Neamţ şi Sagna, industria alimentară de
la Roman, Piatra-Neamţ şi Tîrgu-Neamţ,
precum şi întreprinderile de exploatare
şi prelucrare a lemnului de la Tarcău,
Piatra-Neamţ, Roznov, Tîrgu-Neamţ şi
Poiana Teiului.
Demne de remarcat sînt creşterile în-
registrate în 1971 la producţia globală in-
dustrială faţă de anul 1965 în domeniul
construcţiilor de maşini şi prelucrarea
metalelor (cu 242,9%), în industria chi-
mică (cu 373,0%), în industria textilă (cu
492,00fo). Toate acestea vin în sprijinul
caracterizări! industriale a economiei ju-
deţului Neamţ.
Alături de întreprinderile industriale de arabilă), din
interes republican, în ultimii ani a cu-
noscut o Importantă dezvoltare şi indus-
tria localA. In cadrul intreprinderilor de
www.cimec.ro
industrie locală (pondere in producţia
in-
dustrială pe judeţ 6,4%) există
un număr
de 137 seeţii de producţie in ramurile
construcţiei de maşini şi prelucrarea me-
talelor, materiale de construcţii, exploa-
tarea şi prelucrarea lemnului, textile şi
confecţii, alimentară şi morărit.
Cooperaţia meşteşugărească (pondere
pe judeţ 3,9%), care îşi desfăşoară acti-
vitatea în cadrul celor 9 întreprinderi de
industrie cooperatistă, cu 319 unităţi de
servire a populaţiei şi producţie de serie,
tr;cotaje, încălţăminte, metalo-chimice,
lemn şi produse de artizanat.
deţului este de 271 175 ha, din care 169 776
ha sînt terenuri arabile.
Du,pă modul de folosinţă, suprafata
agricolă a judeţului are următoarea
structură : 62,6% arabil, 22,4Dfo păşuni,
12,50/0 fineţe, 0,70fo vii şi pepiniere viti-
cole, 1,9Dfo livezi şi pepiniere pomicole.
Pe teritoriul judeţului î::1 1971 îşi des-
făşurau activitatea 3 intreprinderi agri-
cole de stat (Dumbrava, Girov şi Roman),
o staţiune experimentală agricolă in co-
muna Secuieni, 82 de cooperative agricole
de producţie şi 16 staţiuni pentru meca-
nizarea agriculturii cu un număr de 83
de secţii.
Pe categorii de gospodării, suprafaţa
arabilă se găseşte in proporţie de 8,80fo
în unităţile agricole de stat, 87,4% în coo-
perativele agricole de producţie şi 3,8~/o
in gospodăriile agricole individuale.
Dotarea agriculturii din judeţul Neamţ
cu mijloace mecanizate este reprezentată
prin 1 781 de tractoare fizice, 1 489 de
pluguri pentru tractor, 725 de cultiva-
toare mecanice, 844 semănător! meca-
nice, 533 de combine pentru păioase etc.
La un tractor fizic revin 95 ha teren
arabil.
In judeţ predomină culturile de cereale
pentru boabe, care în anul 1971 s-au cul-
tivat pe 97 540 ha (57,50fo din suprafaţa
care : grîu pe 32 893 ha
(19,4%), porumb pe 57 941 ha (34,1%) şi
orz pe circa 1,6Dfo din suprafaţa arabilă.
Leguminoasele pentru boabe se cultivA pe

2,70/o din terenurile arabile, in special
mazărea ; fasolea şi soia sint cultivate pe
suprafeţe mai reduse. Plantele tehnice,
inul pentru fuior, sfecla de zahAr,
floarea-soarelui, macul şi plantele medi-
cinale se culti vă pe 18 782 ha, adică
11,1'/o din suprafaţa arabilA. Culturile de
plante alimentare ocupă 15 066 ha, res-
pectiv 8,90/o din terenul arabil, din care :
cartofi 11 717 ha, legume 3 349 ha. Toate
acestea se cultivA in special in unităţile
agricole de pe viile riurllor Siret, Mol-
dova şi Bistriţa (după ieşirea din Piatra-
Neamţ), precum şi pe terasele şi colinele
dintre aceste riuri.
Pomlcultura s-a dezvoltat in ultimii ani
mai ales in regiunea de dealuri, ocupind
1,9% din suprafaţa agricoli, iar din
aceasta peste 900fo stnt livezi tinere. In
1971 judeţul Neamţ a realizat 1,9°/o din
producţia de mere pe ţarA, 3,8% din cea
de pere, 2,1 Ofo din producţia de cireşe şi
v~ine şi 4,3% din cea de nuci.
In condiţiile judeţului Neamţ creş­
terea animalelor deţine o pondere insem-
natA, producţia agricolă animală repre-
zentind 40,0% din producţia globală agri-
colă. Densitatea animalelor la 100 ha
teren este 58,5 ~a bovine, 61,0 la por-
cine şi 115 la ovine şi caprine. Sint
crescute bovine in toate unităţile agricole
din judeţ, in zona deluroasă predominind
bovinele pentru carne, iar in zonele de şes
şi in apropiere de oraş cele pentru lapte.
Ovinele se găsesc cu precădere in zonele
deluroase din podişul moldovenesc şi in
zona carpatlcA şi subcarpatică.
La ovine .predominA rasa ţurcană, apoi
karakulul, in special in jurul oraşului
Tirgu-Neamţ, şi rasa ţigaie in zona Ro-
manului. Porclnele şi păsările se cresc
mai mult pe văile rîurilor Siret, Moldova
şi Bistriţa.
SILVICULTURA. Condiţiile pedoclimatice
şi de relief sint favorabile dezvoltării
unei vegetaţii forestiere atit de răşinoase,
cît şi de foioase, care fac ca judeţul să
aibă o pondere însemnată in sectorul eco-
nomiei forestiere naţionale.
In prezent există 261100 ha de păduri,
din care 253 300 ha administrate de Mi-
www.cimec.ro
.JUDo'J'UL NEAMT 411
nlaterul Economiei Forestlere şi al Ma-
terialelor de Construcţii şi 7 800 ha de
consilllle populare. Din punctul de ve-
dere al compoziţiei pe specii, răşinoasele
(molid, brad) reprezintă 50% din total, iar
foioasele, cu predominare fagul, repre-
zintă cealaltă jumătate. Sint prevAzute re-
generărl ale fondului forestier in perioada
1971-1975 pe o suprafaţă de 9 600 ha.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Vtnatul, ca
element de importanţă economică, este
reprezentat prin : cerbul carpatln, că­
prlorul, mistreţul, ursul brun, fazanul,
iepurele etc.
Fauna plscicolă este variată şi bogată
in specii de peşti ca : lipan, lostrlţe, pAs-
trll.vul indigen, curcubeu etc. Fondurile
piscicole sint reprezentate prin riurlle
Siret, Moidava, Bistriţa şi in ultimul tf.mp
şi lacurile create pe valea Bistrlţei, pre-
cum şi unele pîraie afluente riurllor men-
ţionate.
TRANSPORTURILE. Lungimea căilor fe-
rate din judeţ este de 113 km, densitatea
pe 1 000 km2 fiind de 19,2 km cale feratA,
sub media pe ţară. Linia ferată care por-
neşte de la Bicaz trece prin Piatra-
Neamţ şi face legătura cu artera princi-
pală ce trece prin Moldova. Pe teritoriul
judeţului sint 1 915 km de drumuri (den-
sitatea f)e 1 000 km2 fiind de 325 km),
din care 322 km modernizate. Din to~ul
de drumuri, 367 km sint naţionale (mo-
dernizate in proporţie de 750/o), iar 1 548
km sînt de interes local. Şosele naţionale
mal importante sint cele care leagă
Piatra-Neamţ de Roman, Bacău, Blcaz,
Tîrgu-Neamţ.
COMERŢUL. Aprovizionarea populaţiei
cu mărfuri se face prin 1 623 unităţi ale
comerţului socialist, din care 1 227 uni-
tăţi comerciale cu amănuntul şi 396 uni-
tăţi de alimentaţie publică. Cooperaţia
de conswn dispune de 40 de cooperatlve
cu 958 de magazine.
Volumul de mărfuri cu amănuntul des-
făcute prin reţeaua unităţilor comerţului
socialist a sporit in 1971 cu 55,6•;0 faţă de
1965, iar cele nealimentare cu 47,1%. Din
totalul vînzărilor cu amănuntul prin co-
12 .J V D E TV L N EA M T

www.cimec.ro
 .JUDEŢUL NEAMŢ 418

1. Intreprinderea mecanici Roman

(Interior)
2. Uzina de ţevi Roman
3. Combinatul de fngrlşlmlnte azo·
toase Piatra-Neamţ
4. Centrala hldroelectricA de la Ste-
jaru
5. Uzina de fibre sintetice Slvlneştl
8. Viaduct dln judeţ
'1. Barajul de la Blcaz
8. Hotelul "CeahlliulM-Platra-Neamţ
9. Casa memorialA "C. Hogaş•
10. Casa memorială "1. Creangă" din
Humuleştl
11. Cabana "Izvorul Muntelui"
U. MAnAstirea Neamţului
13. Restaurantul "Hanul Ancuţel"

www.cimec.ro
414 .J U D E 1' U L N BAM Ţ
mertul socialist, 48,10fo reprezentau In
1971 mărfuri nealimentare.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971-1972 au functionat In
judeţul Neamţ un număr de 291 de grA-
diniţe, cu 11 794 de copii lnscrlşi şi 471
de educatoare, 432 de şcoli, din care 195
cu clasele I-IV, 227 de şcoli generale şi 10
licee de cultură generalA. In şcolile res-
pective, In anul menţionat, au fost In-
scrişi 94 159 de elevi şi au PTedat 4 343
de cadre didactice. InvAţăm.lntul profe-
sional este reprezentat prin 9 şcoli, cu
3 768 de elevi şi 286 de cadre didactice,
iar liceele de specialitate, prin două licee
agricole, trei ·Industriale şi unul pedago-
gic (2 310 elevi şi 152 cadre didactice).
Funcţionează, de asemenea, douA şcoli
de învăţămînt de specializare postliceală
şi trei de maiştri.
Judeţul Neamţ este deţinător al unei
bogate şi valoroase tradiţii culturale, le-
gată indeosebi de activitatea unor remar-
cabili reprezentanţi ai ştiinţei şi artei ro-
mâneşti care au trăit şi au creat pe aceste
meleaguri. Este suficient să amintim de
scriitorii Mihail Sadoveanu, Ion Creangă,
Calistrat Hogaş, sau de oameni de ştiinţA
ca filozoful Vasile Conta, economistul şi~
agronomul Ion Ionescu de la Brad, ento-
mologul Aristide Caradja. Acestea sint
doar citeva dintre personalităţile care
prin creaţiile lor au contribuit la o mai
bună cunoaştere a ţinutului in care şi-au
petrecut o parte din viaţă şi care au spo-
rit prin opera lor patrimoniul culturii na-
ţionale.
O contribuţie însemnată aduc azi la ri-
dicarea nivelului cultural al maselor cele
144 cămine culturale şi filiale săteşti, pre-
cum şi cele 614 bibliote~i, care insu-
mează circa 2 000 000 de volume.
In cadrul acestor instituţii de cultură,
la care se adaugă cele 4 case de cultură
din centrele urbane, se desfăşoarA o in-
tensă activitate cultural-educativă ; s-au
organizat 445 formaţii artistice, intre care
formaţii corale, grupuri vocale, formaţii
de dansuri populare, de teatru, precum şi
un ansamblu folcloric.
O importantă contribuţie in ridicarea
www.cimec.ro
nivelului cultural al maselor o·-· aduce
Teatrul tineretului din Piatra-Neamţ prin
varietatea repertorlulul şl prin calitatea
spectacolelor prezentate.
Tot in Piatta-Neamţ apare ziarul
"Ceahlăul", organul Comitetului judeţean
al P.C.R. şi al ConsUlului popular jude-
ţean.
In ultimii ani s-a dezvoltat in judeţ
reţeaua cinematografică, care însumează
in prezent 173 de cinematografe săteşti
şi 6 cinematografe In principalele centre
urbane.
In 1971 existau in judeţ 44 926 abona-
mente la radio, 11 944 la radioficare şi
29 594 la televiziune.
Judeţul Neamţ este una dintre unităţile
administrativ-teritoriale cele mai inzes-
trate din punct de vedere muzeistic. In
judeţ in anul 1971 funcţionau 18 muzee
şi o grădină zoologică. Printre muzeele
mai importante slnt : Muzeul hidroener-
getic de la Bicaz, muzeele de ştiinţe na-
turale de la Piatra-Neamţ şi Roman, pre-
cum şi punctul etnografic de la DurAu.
Deosebit de interesant sub aspectul pre-
zentării factorului local este Muzeul ar-
heologic din Piatra-Neamţ; de asemenea,
mănăstirile păstrează mari comori de artă
şi arhitectură. La Piatra-Neamţ, Tirgu-
Neamţ şi Humuleşti sint amenajate case
memoriale in amintirea lui Calistrat Ho-
gaş, M;hail Sadoveanu şi Ion Creangă.
Ţinut cu o bogată istorie şi tradiţii, ju-
deţul Neamţ păstrează numeroase comori
ale folclorului românesc. Portul popular
se caracterizează prin sobrietate în zona
de munte şi ornamentaţie bogată cu sti-
lizări de plante şi flori in zona de şes,
iar arhitectura populară prin imbinarea
utilului cu frumosul. Datinile sint legate
in general de indeletnicirile locuitorilor,
iar dansurile se caracterizează prin pito-
rescul costumaţiei, in care măştile ocupă
un rol principal.
SĂNĂTATEA PUBLICA. Asistenta me-
dicală curativo-profilactică
pe teritoriul
judeţului Neamţ este asigurată de cele 9
spitale situate în oraşele Piatra-Neamţ,
Roman, Tirgu--Neamţ şi Bicaz, precum şi
în localităţile rurale Roznov, Ceahlău,

Bicazu Ardelean, Bozieni şi Cllmeştl.
Aceste spitale totalizează 3 469 de paturi
de asistenţă medicalA. In afară de spl-
tale, pe teritoriul judeţului se găsesc 54
de case de naştere, 33 de staţionare de
circumscripţii pentru copii şi adulţi, un
preventoriu T.B.C. pentru copii (Gidinţl)
şi un sanatoriu T.B.C. (Bisericanl).
In judeţ există 4 policlinici, care au le- Roman, aşezările neolitice de la Traian,
gături funcţionale cu cele 4 spitale
urbane, 23 dispensare de intreprindere şi
90 dispensare de circumscripţii medico-
sanitare, din care 70 in mediul rural.
In unităţile sanitare arătate mai sus îşi
desfăşoară activitatea 3 561 de cadre sa-
nitare cu pregătire superioară, medie şi
elementară. In judeţ, la un medic revin
1 043 de locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Unul
dintre cele mai vechi cluburi sportive este
"Ceahlăul" din Piatra-Neamţ, înfiinţat in
1919. Astăzi cuprinde 5 secţii de perfor-
manţă, ca : volei fete (in categoria A),
fotbal băieţi (in categoria B şi divizia ju- zone turistice sint modernizate (Bacău­
niori), atletism, box, canotaj, cuprinzind
circa 300 de sportivi de performanţă. De
asemenea, Clubul atletic din Roman se sl-
tuează printre cele mai bune din ţară,
furnizind loturilor olimpice şi naţionale ,Kl'ERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Ca şi
sportivi care au obţinut in ultimii ani
numeroase titluri de campioni al Româ-
mei. Jn judeţ există 350 de asociaţii spor-
tive cu peste 30 000 de membri, dintre
care 2 407 sportivi legitima ţi la diferite
federaţii sportive.
Mişcarea sportivă din judeţ dispune de
numeroase baze sportive, din care şase
stadioane cu piste pentru atletism, patru
săli de sport, trei bazine de inot, trei
pirtii de schi şi o bază: nautică pe lacul
Bitca Doamnei de lîngă Piatra-Neamţ.
TURISMUL. Pitorescul locurilor din ju-
deţ, monumentele istorice şi de artă sint
puncte de atracţie turistice de renume.
Mănăstirile Bistriţa, Pingăraţi, TazlAu, neşti, Fabrica de tricotaje "8 Martie" din
Văratec, Neamţ, Agapia (cu picturi de
N. Grigorescu), Horaiţa, Secu sint păstră-
toare ale unor inestimabile valori artis-
tice. La Piatra-Neamţ se remarcă Biserica
Sf. Ion - monument lstorlc ridicat tn
www.cimec.ro
.JUDEŢUL NEAMT 4V'I
anii 1467-1498, care are un turn-clopot-
niţă construit de Ştefan cel Mare. Ceta-
tea Neamţului şi Palatul cnejilor de la
Ceahlău impresionează şi astăzi prin
măreţia zidurilor, iar Ungă Piatra-Neamţ,
Cetatea dacică de la Bitca Doamnei stă
mărturie unor îndepărtate inceputuri ale
poporului nostru ; Cetatea Muşatină de la
Tîrpeşti, Frumuşica etc. sint tot atitea
locuri spre care se îndreaptă interesul
vizitatorilor dornici să cunoască zbuciu-
mata istorie a acestor locuri.
Campingui şi motelul de la Bicaz, mo-
telul de la Tîrgu-Neamţ, cabanele de pe
Ceahlău, hotelul din Piatra-Neamţ, corn-
plexele de la Agapia şi Hanul Ancuţei.
reamenajările din staţiunea Bălţăteşti,
lacul de acumulare Bicaz, situat intre
masivul Ceahlău şi culmea Stinişoarei,
constituie cîteva din importantele zone
turistice din judeţ şi din ţară.
Principalele drumuri ce deservesc aceste
Piatra-Neamţ-Bicaz-Lacul Roşu, Bi-
caz-Vatra Dornei, Poiana Teiului-Bar-
sec, Bacău-Roman-Iaşi, Piatra-Neamţ­
Tirgu-Neamţ-Fălticeni şi altele.)
celelalte judeţe, Neamţul înfloreşte pe zi
ce trece, schimbindu-şi intr-un ritm din
ce in ce mal intens înfăţişarea industrială
şi urbanistică, imbinind arhitectonica in-
dustrială şi a construcţiilor moderne cu
locurile pitoreşti neasemuit de frumoase
de pe cuprinsul judeţului. Pentru anii ur-
mători, pe plan industrial se prevede in
continuare dezvoltarea producţiei de !a-
minate de oţel, construcţii de maşini, fi-
bre şi fire sintetice, îngrăşăminte chimice,
cherestea, confecţii şi tricotaje. Se vor
dezvolta Uzina de ţevi, Intreprinderea
mecanică din Roman şi Intreprinderea
mecanică "Ceahlău" din Piatra-Neamt,
Uzina de fire şi fibre sintetice Săvi­
Piatra-Neamţ, Fabrica de zahăr din Ro-
man etc.
Alături de dezvoltarea actualelor in-
treprinderi, industria va cuprinde nol sec-
ţii şi intreprinderi, pentru o valorificare
416 J V D E T U L N E A MT

la un nivel superior a resurselor de care In silvicultură se va acţiona pentru în-

dispune judeţul, pentru realizarea de noi
produse necesare consumului intern şi
extern.
Agricultura, prin folosirea cit mal ju-
dicioasă a mijloacelor tehnice ~1 inzes-
trarea cu noi utilaje, va deţine un rol
important prin creşterea producţiei agri-
cole la hectar ; se vor extinde amenajA-
rile pentru irigaţii, lucrările de desecâri
şi de combatere a eroziunii solului ; se
va urmâri sporirea efectivelor de animale
şi a producţiei lor in cadrul complexelor
şi combinatelor de vaci, porcine şi păsări.
treţinerea şi folosirea raţionali a fondu-
lui forestier.
Se va dezvolta activitatea turistică, se
va moderniza reţeaua comercialâ prin
ronstruirea de noi complexe comerciale şi
de servire a populaţiei. In concordanţă cu
necesităţile mereu sporite ale populaţiei
se va dezvolta baza social-culturali, prin
extinderea sau construirea de noi spatH
destinate invăţâmintului, prin amena-
jarea de noi unităţi spitallceştl şi moder-
nizarea celor actuale, prin deschiderea de
noi lăcaşuri de cultură.

JUDETUL NEAMT

cu reşedinţa in municipiul Piatra-Neamţ

Municipii : 2. oraşe : 2. LocaUtAţl componente ale munlclpWor ,1 ale

(din care, suburbane : 4). Sate : 347 (din care, aparţin oratelor : 3).
oraşelor : 13. Comune : 10

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL P 1 A T BA-NE AM Ţ, LocalltAţ1 componente ale munic1pl.ului : 1, P 1 A•

T R A-NE AM T ; 2. C1r1tel ; 3. Doamna ; 4. VAleni. Comune suburbane : 1. Comuna DUM·
BRAV A ROŞIE. Sate componente ale comunei suburbane : 1. DUMBRAVA ROŞIE ; 2. Bră­
şAuţl ; 3. Cut; 4. Izvoare. 2. Comuna SAVINEŞTI. Sate componente ale comunei suburbane :
1. SAVINEŞTI; 2. Dumbrava-Deal.
II. MUNICIPIUL B OM AN, Comune suburbane : 1. Comuna CORDUN. Sate componente ale
comunei suburbane : 1. CORDUN ; 2. Pildeştl ; 3. Slmloneştl. z. Comuna HORIA. Sate com-
ponente ale comunei suburbane : 1. HORIA ; 2. Cotu Vameş.

B. ORAŞE

1. Oraşul B 1 C A z. Localităţi componente ale oraşului : 1. B 1 CA Z ; 2. Capşa ; 3. Dodeni ;

4. Izvoru Muntelui. Sate ce aparţin oraşului : 1. Izvoru Alb ; 3. Poteci ; 3. Secu.
2. Oraşul T 1 R G U-NEAM Ţ, LocalltAţ! componente ale oraşului : 1, T 1 R G U-NEAM Tl
2. Blebea ; 3. Humuleştl ; 4. HumuleştU Noi.

C. COMUNE

1. Comuna AGAPIA. Satele componente : 1. AGAPIA ; 2. Filloara ; 3. Săcăluşeştl ; 4. varatec.

2. Comuna BAHNA. Satele componente : 1. BAHNA ; 2. Arămeştl ; 3. Băhnlşoara ; 4. Broş­
tenl ; 5. Izvoare ; 6. Liliac ; 7. Ţuţcani1 din Deal ; 8. Ţuţcani1 d1n Vale. 3. Comuna BALŢA·
TEŞTI. Satele componente : 1. BALŢATEŞTI; 2. Ghlndlloanl; 3. Valea Arini; 4. Valea seacă.
4. Comuna BICAZ-CHEI. Satele componente : 1. BICAZ-CHEI ; 2. B!rnadu ; 3. Gherman ;
4. Ivaneş. 5, Comuna BICAZU ARDELEAN. Satele componente : 1. BICAZU ARDELEAN ;
2. Telec ; 3. Ticoş. 6. Comuna BmA. Satele componente : 1. BIRA ; 2. Boghicea ; 3. Căuşenl ;
4. Negreşt! ; 5. Nlstria ; 6. Redlu ; 7. Slobozia. 7. Comuna BIRGAUANI. Satele componente·
1. BIRGAUANI ; 2. Bahna Mare ; 3. Baratca ; 4. Bălăneştl ; 5, Breaza ; 6. Certlenl ; 7. Chila ;
8. Dirloala ; 9. Ghelăieştl ; 10. Htrtop ; 11. Homlceni ; 12. Talpa ; 13. VlădJcenl. 8. Comuna.
BODEŞTI. Satele componente : 1. BODEŞTI ; 2. BodeştU de Jos ; 3. Corni ; 4. Oşlobenl. 9, co-
muna BORCA. Satele componente : 1. BORCA ; 2. Lunea ; 3. MAdel ; 4. P!rlul Clrje1 ; 5. Piriu)
Ftntel; 6. Sabasa ; 7. Soei. 10, Comuna BORLEŞTI. Satele componente: 1. BORLEŞTI ~
2. Nechit ; 3. MastacAn ; 4. Ruseni ; 5. Şovoala. 11. Comuna BOTEŞTI. Satele componente ::

www.cimec.ro
 JUDETUL NEAMT .Jlj'

1. BOTEŞTI ; 2. Barticeşti ; 3. David ; 4. Morenl ; 5. Munteni ; 8. Nlslporeştl ; 7. VAlenl.

12. Comuna BOZIENI. Satele componente : 1. BOZIENI ; 2. BAneasa ; 3. Crăieşti : 4. cu~\ ;
5. Iucşa. 13, Comuna BRUSTURI-DRAGANEŞTI, Satele componente : 1. BRUSTURI ; 2. Dră­
gAneştl ; 3. Groşi ; 4. OrţAşti ; 5, Poiana ; 6. Rlşca ; 7. Şolmăreştl ; 8. Ttrzla. lt. Comuna
CEAHLAU. Satele componente : 1. CEAHLAU ; 2. Blstrtcloara ; 3. P1riul Mare. 15. Comuna
CINDEŞTI. Satele componente : 1. C1NDEŞT1 ; 2. BArcllnP.ştl ; 3. Dragova ; 4. PAdureni ;
5. Ţirdenii Miel ; 6. Vădurele. 1&. Comuna COSTIŞA. Satele c:>mponente : 1. COSTIŞA ; 2. Dor-
neşt1 ; 3. Frunzeni ; 4. MAnoala. 17. Comuna CRACAOANI. Satele componente : 1. CRACA-
OANI ; 2. CracAul Negru ; 3. Magazia ; 4. Mitocu BAlan ; 5. Poiana Crllclloanl. 18. Comuna
DAMUC. Satele componente : 1. DAMUC ; 2. Hulsurez ; 3. Trei Fintini. 19. Comuna DOBRENI.
Satele componente : 1. DOBRENI ; 2. CllşArta ; 3. Negreşt! ; 4, Poiana ; 5. SArata. 20. Comuna
DOLJEŞTI. Satele componente : 1. DOLJEŞTI ; 2. Buhonca ; 3. Buruleneştl ; 4, Rotunda.
21. Comuna DRAGOMIREŞTI. Satele componente : 1, DRAGOMIREŞTI ; 2. Bornlş ; 3. H!Apeştl ;
4. MastacAn ; 5. Unchi ; 8. Vad. 22. Comuna DULCEŞTI. Satele componente : 1. DULCEŞTI ;
2. Bozlenil de sus ; 3. Brlţcanl ; 4. Cirlig ; 5. Corhana ; 6. Poiana ; 7. Roşlort ; 8. Ruglnoasa.
23. Comuna FARCAŞA. Satele componente : 1. FARCAŞA; 2. Buşmel; 3. Frumosu ; 4. Po-
peşti ; 5. Stejaru. 24, Con.una FAUREI. Satele componente : 1. FAUREI ; 2. Budeşti ; 3. Cli-
meşti ; 4. Micşuneştl. 25. Comuna GHERAEŞTI. Satele componente : 1. GHERAEŞTI ; 2. Ghe-
răeşW Noi ; 3, Teţcanl. 2&. Comuna GIROV. Satele componente : 1. GIROV ; 2. Băluşeştl ; 3. Bo-
ţeşti ; 4. Căcluleşti ; 5. Dăneşti ; 8. Dochia ; 7, Doina ; 8. G,Ura VIUl. ; 9. Popeştl ; 10. Turtu-
reştl ; 11. Verşeşti. 27. Comuna GlRCINA. Satele componente : 1. GlRCINA ; 2. Almaş ; 3. cuej-
dlu. 28. Comuna GRINŢIEŞ. Satele componente : 1. GRINŢIEŞ ; 2. Bradu ; 3. Poiana.
29. Comuna GRUMAZEŞTI. Satele componente : 1. GRUMAZEŞTI ; 2. curechiştea ; 3. Netezi ;
4. Topoliţa. 30. Comuna HANGU. Satele componente : 1. HANGU ; 2. Buhalnlţa ; 3. Chirlţenl ;
4. GrozAveşti ; 5. Rugineşti. 31. Comuna ICUŞEŞTI. Satele componente : 1. ICUŞEŞTI ; 2. Bă­
luşeşti ; 3. Bătrîneşti ; 4. Chilli ; 5. Mesteacăn ; 6. Rocna ; 7. Splrtdoneştl ; 8. TabAra. 32. co-
muna ION CREANGA. Satele componente : 1. ION CREANGA ; 2. Avereştl ; 3. Izvoru ; 4. Mun-
celu ; 5. Recea ; 6. Stejaru. 33. Comuna MARGINENI. Satele componente : 1. MARGINENI ;
2. Hirţeştl ; 3. Holseştl ; 4. Itrtneştl. 34. Comuna MOLDOVENI. Satele componente : 1. MOL-
DOVENI ; 2. Hoclungl. 35. Comuna ONICENI. Satele componente : 1. ONICENI ; 2. Clornel ;
3. Gorun ; 4. Llnseştl ; 5. Lunea ; 6. Mărmurenl ; 7. Pletrosu ; 8, Poiana Humei ; 9. Pustieta ;
10. Solca; 11. Valea Enel. 38. Comuna PASTRAVENI. Satele componente: 1. PAsTRAVENI;
2. Lunea Moldovei ; 3. Rădenl ; 4. Spleştl. 37. Comuna PETRICANI. Satele componente : 1. PE-
TRICANI ; 2, Bolştea ; 3. Ttrpeştl ; 4, Tolict. 38. Comuna PIATRA ŞOIMULUI. Satele compo-
nente : 1. PIATRA ŞOIMULUI ; 2, Luminiş ; 3. Neguleştl ; 4. Poieni. 39. Comuna PIPIRIG. Sa-
tele componente : 1. PIPIRIG ; 2. Boboieştl ; 3. Dolheştl ; 4. Leghin ; 5. Plţillgenl ; 6. Pluton ;
7. Stinca. 40. comuna PlNGARATI. Satele componente : 1. PlNGARAŢI ; 2. Oanţu ; 3. Pin-
gArAclor ; 4. Poiana ; 5. Preluca ; 8. Stejaru. 41. Comuna PODOLENI. Satele componente :
1. PODOLENI ; 2. Negrlteştl. 42. Comuna POIENARI. Satele componente : 1. POIENARI ;
2. Bunghi ; 3. Clurea ; 4. Holm ; 5. Patrichenl ; ~. Pinceştl ; 7. SAcAlenl ; 8. TAlpA1A1. 43. co-
muna POIANA TEIULUI. Satele componente : 1. POIANA TEIULUI ; 2. CAlugArenl ; 3. Dreptu ;
4. Galu ; 5. Petru Vodă ; &. Ptrtul Fagului ; 7. Poiana Largului ; 8. Roşenl ; 9, Rusenl ; 10. SA-
vtneştl ; 11. Topoliceni. 44. Comuna RAUCEŞTI. Satele componente : 1. RAU CEŞTI ; 2. Oglinzi :
3. SAveştl ; 4. Unghenl. tS. Comuna RAZBOIENI. Satele componente : 1. RAZBOIENII DE JOS ;
2. Borşenl ; 3. Războienl ; 4. Valea AlbA ; 5. Valea Mare. CI. Comuna REDIU. Satele corr.po-
nente : 1. REDIU ; 2. Beţeştl ; 3. Poloboc : 4. Socea. 47. Comuna ROMANI. Satele compo-
nente : 1. ROMANI ; 2. Goşmanl ; 3. SWştea. 48. Comuna ROZNOV. Satele componente :
1. ROZNOV ; 2. Chintlnici ; 3. Slobozia. 49. Comuna SAGNA. Satele componente : 1. SAGNA ;
2. G!dlnţl ; 3. Luţca ; 4. VulpAşeştl. 50. Comuna SABAOANI. Satele componente : 1. sA-
BAOANI ; 2. Traian. 51. Comuna SECUIENI. Satele componente : 1. SECUIENI ; 2. Başta ;
3. B!rfovenl ; 4. Bogzeştl ; 5. ButnAreştl ; 8. Gluleştl ; 7. Prăjeşti ; 8. Seculenll Net ; 9, Unceştl.
52. comuna STANIŢA. Satele componente : 1. STANI'fA; 2. Chicerea; 3. Ghidlon: 4. Po-
Ienile oancel ; 5. Todlrenl ; 6. Veja ; 7. VlAdnlcele. 53. Comuna ŞTEFAN CEL MARE. Satele
componente : 1. ŞTEFAN CEL MARE ; 2; Bord.ea ; 3. Cirlig! ; 4. Delenl ; 5. Duşeştl : 8. Ghl-
goleştl ; 1. soei. 54. &:omuna TARCAU. Satele componente : 1. TARCAU ; 2. Ardeluţa : 3. Brateş ;
4. cazaci ; 5. Schitu Tarcău ; &. Straja. 55. Comuna TAŞCA. Satele componente : 1. TAŞCA :
2. Hamzoala ; 3. Neagra ; 4. Tlcoş-Floarea. 5&. Comuna TAZLAU. Satele componente: 1. TAZ-
LAU. 57. comuna TAMAŞENI. satele componente : 1. TAMAŞENI: 2. Ad.jud.enl. 58. co-
muna TIMIŞEŞTI. satele componente : 1. TIMIŞEŞTI ; 2. Dumbrava ; 3: PlA1eşu : 4. Preuteştl ;
5. zvorAneştl. ·51. Comuna TRIFEŞTI. Satele componente : 1. TRIFEŞTI ; 2. Miron Costln.

www.cimec.ro
418 ol U D B T U L N B A 11 T

10, Comuna TUPILATL Satele componente: 1. TUPILATI; 1. Arlmoa1a; 1. Hanul Ancuţei:

'· Totoleşt:L. 11, Comuoa 'fiBUCANI. Satele componente : 1. 'fiBUCANI ; 2. Davideni ; a. Tt-
bucanU de Jos. a. Comuna URECHENL Satele componente : 1. URECHENI ; 2. In&Areşti ;
J, Pluaart. 63. Comuoa VALEA URSULUI. Batele componente: 1. VALEA URSULUI; Z. Bu-
cium ; 3. Gluraent ; '· Muncelu de Jos. "· comuna vnşoARA. satele componente : 1. VI-
IŞOARA ; 2. AIJlrcla ; 1. B!M!rican1 ; '· Bistriţa ; 11. llelridca ; 1. Vaduri ; 7, Vldurele. 15. Co-
muna VINATORI-NEAMT. Satele componente: 1. VINATORI-NEAMT; 2. Lunea; 3. Mlnlstlrea
Neamţ; t. Nemţl.for. M. Comuna ZANEŞTL Satele componrnte: 1. ZANEŞTI; 2. Traian.

www.cimec.ro

AŞEZA:tEA GEOGRAFICA. Situat In
partea de sud a ţării, judeţul Olt cuprinde
un insemnat număr de localităţi din
dreapta şi stinga riului al cărui nume il
poartă, legate intre ele prin vechi tradiţii
economice şi culturale. El se invecineazA
la est cu jwdeţele Argeş şi Teleorman,
la vest cu judeţul Dolj, la nord-vest cu
judeţul Vilcea, iar la sud, Dunărea con-
stituie graniţa dintre R. S. România şi
R. P. Bulgaria.
Suprafaţa totală este de 5 507 km1, re-
prezentind 2,:JOJ0 din teritoriul ţării.
RELIEFUL. Centrat pe valea lnferioarl
a Oltului şi teraselor sale, relieful este
format din cimpii şi dealuri nu prea
inalte. Inclinaţia generală a ţinutului de
la nord la sud ii oferă o expoziţie sudică
însorită. Altitudinea reliefului coboară in
pantă lină de la VitomlreşU către Du-
năre pină la Corabia.
Intre dealurile Drăgi!.şanilor şi cele ale
Argeşului se află cea mai mare altitudine
din cuprinsul judeţului, Piscul Dobrii
(383 m) care, deşi are o înălţime medie
pe harta ţării, localnicii vrind să sugereze
înălţimea munţilor 1-au dat această de-
numire.
De la limita de nord a judeţului pinA
in apropiere de Slatina se intnneşte zona
de dealuri, reprezentind din punct de ve-
dere geomorfologic un compartiment al
Piemontului Getic, cunoscut in această
zonă sub numele de Platforma Cotmeana.
La sud de Slatina pînă la Dunăre In-
www.cimec.ro
JUDEŢUL OLT
cepe să se desfăşoare o parte a Clmplel
Române. Din această unitate geograficA
mare, pe teritoriul judeţului se desfăşoară
citeva subunităţi de cimpie cu caracte-
ristici specifice şi anume : a) Cîmpia Ca-
racalului, aşezată in dreapta Oltulul ; se
rr.t.inc!e de la marginea de vest a jude-
t•tlui şi pinA la Dunăre, iar in partea de
nord-e&t se caracterizează printr-o frag-
mentare accentuată creată de văile Tes-
luiului şi Olteţului. b) Cîmpia Boianulul,
situată in partea stingă a Oltulul, la sud
de Slatina ; se intinde la est pînă la Ve-
dea, Iar In sud ptnă la Cîmpia Burnasu-
lui, reprezentind prelungirea spre sud a
părţii de vest a Platformei Cotmeana.
c) Cîmpia Burnasului, pe suprafaţă res-
trînsă a teritoriului judeţului, de la sud
de comuna Radomireşti pînă la graniţa
de est-sud a judeţului. Ea se caracteri-
zează printr-o înălţime ceva mai mare
faţă de regiunile înconjurătoare, prin
forma aproape perfect netedă a cimpu-
lui şi prin văile cu direcţia nord-6\ld,
CLIMA. Poziţia geografică şi relieful de-
terminA In mare măsură şi manifestarea
elementelor cllmatice de pe teritoriul ju-
deţului. Clima, ca t1 a Intregii ţări, este
temperat continentală, influenţată de va-
lurile de aer u11cat din vest, care se ma-
nifestă prin geruri aspre şi veri uscate.
Temperatura medie anuală variazA de la
11,2° in punctul eztrem sud - Corabia -
la 9,8° In partea de nord a judeţului.
420 JUDEŢUL OLT
Punctul cel mai friguros este la Caracal,
-31 o şi se datoreşte curenţilor reci din
estul Cîmpiei Române. Cel mai călduros
punct este la Corabia, unde atinge 23,2°.
Ca valori extreme, s-au inregistrat ma-
xime de 42° la Corabia (in anul 1945) in
luna iulie, iar minime tot la Corabia, de
-32° (in anii 1924 şi 1942). , tind in dreapta Oltului, incepind de la
Aproximativ 200-210 zile din an nu se
produce îngheţ. Cantitatea de precipitaţii
anuale este de aproximativ 500 mm, cu
valori minime la Vădastra (453 mm) şi
maxime la Oporelu (600 mm).
Vînturile caracteristice judeţului sint :
Crivăţul, care iarna aduce viscol şi ză­
padă, primăvara ploaie şi vara secetă,
Austrul, care este un vint secetos şi Băl­
tăreţul, care aduce ploaie. Aceste vinturi
bat neregulat şi in tot timpul anului cu
o viteză medie de 5 m/s.
HIDROGRAFIA. Axul principal al reţe­
lei hidrografice il constituie bătrînul Alu-
tus (Oltul), care străbate judeţul pe la
mijloc, de la nord la sud, pe o distanţă
de 160 km.
Pe dreapta, Oltul primeşte ca afluent
principal Olteţul, iar pe stinga citeva
riuri cu debit foarte mic cum sint : Tes-
luiul, Dirjovul ş.a. In partea de nord, ju-
deţul este brăzdat şi de riul Vedea, cu
afluentul său de pe partea dreaptă Plap-
cea. Mai pot fi amintite Călmăţuiul, care
vara seacă de tot, Coteana, Mamul şi Peş­
ceana.
Pe o distanţă de 47 km, in partea de
sud, judeţul Olt este udat de apele Dună­
rii, al doilea fluviu mare al Europei după
Volga. Acest fluviu colectează intreaga
reţea hidrograflcă a judeţului.
Pe teritoriul judeţului se mai află băl­
ţile : Potelu, care este in curs de desecare,
Şerbăneştl, Radomireşti şi Seaca precum
şi multe lacuri şi bazine de retenţie a
apei.
SOLURILE. Teritoriul judeţului este
propice culturilor agricole. Aici se pot dis-
tinge mai multe tipuri de soiuri zonale şi
azonale. Dintre aceEtea, suprafeţele cele
mai intinse sint ocupate de cernoziomuri
şi soiuri brune de pădure. Cernoziomu-
rile au extindere in zona de cîmpie, ocu-
www.cimec.ro
pind cimpiile Caracalului, Boianului şi
Burnasului. Din grupa solurilor cernozio-
mice, o răspîndire mai mare au cernozio-
murile levigate, cu cele trei subtipuri ale
lor, in funcţie de gradul de levigare -
puternic, mediu şi slab.
Soiurile brune roşcate de pădure se in-
Voiceşti şi coboară ca o fîşie pinA la con-
fluenţa Olteţului cu Oltul. Aceste soiuri
întîlnite pe teritoriul judeţului Olt pre-
zintă in zona lor şi formaţiuni intrazo-
nale de soiuri de tip smolniţă. Dintre
soiurile intrazonale se disting două ti-
puri : smolniţele şi soiurile aluvionale.
Spre nordul judeţului acestea evolueaza
spre podzolice. Fiind soiuri greu permea-
bile pentru apă şi aer, se usucă şi crapă
puternic vara. Soiurile aluvionale ocupă
grinderiile şi suprafeţele plane mai rar
inundate din luncile rîurilor, insoţind
rîurile pe ambele maluri.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Corespunzător re-
liefului, terenurile din partea de nord a
judeţului, formate din dealuri şi coline,
sînt in parte acoperite cu păduri. Subso-
lul judeţului este bogat in petrol şi gaze
(zăcăminte.le de la Ciureşti, Oteşti, Iancu
Jianu, Comăniţa, Spineni şi Oporelu). Se
mai cunosc zăcăminte de petrol şi gaze
de mai mică importanţă la: Poboru, Gă­
neasa, Pleşoiu, Doba şi Dienci. Alături de
zăcămintele de hidrocarburi mai sint in-
semnate rezerve de balast de riu şi ar-
gilă, care permit dezvoltarea industriei
materialelor de construcţii.
O mare importanţă reprezintă bazi-
nul hidrografic al Oltului, care poate asi-
gura surse corespunzătoare de apă pen-
tru dezvoltarea industriei, a irigaţiilor in
agricultură şi a energiei electrice.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Dovezi materiale descoperite in aşe­
zări de pe valea Dirjovului (in apropiere
de Olt) atestă prezenţa omuh.u in aceste
regiuni încă din paleol!ticul inferior.
Epoca pietrei este prezentă prin urmele
aşezărilor din Orlea, Gura Padinii, Vă­
dastra, Hotărani, Fărcaşele, Slatina-Stre-
hareţ, Brebeni, Oboga. Coteana şi Ipo-
 .JUDETUL OLT 421

JUDEŢUL OLT

@ Orat retedinlă de judet

o Orate
• Comune
Frontierll de stat
o
limită de judet
= limitll de comună
Teritoriul ora~elar
Teritoriul comunelor suburbane

o
,...

"·
P. www.cimec.ro
422 .JUDETUL OLT
teşti. Perioada de tranziţie de la neolitic
la epoca bronzului este reprezentată prin
numeroase dovezi materiale la Slatina,
Curtişoara, Găneasa şi Vîlcele.
Din epoca fierului - epoca de formare
a geto-dacilor - au rămas multe vestigii.
Numeroase descoperiri arheologice sint
mărturiP_ a existenţei statului sclavagist
dac, iar despre convieţuirea dacilor cu
romanii există vestigii la Celeiu, Orlea,
Slăveni, Reşca şi Movileni. La Coteana,
Ipoteşti, Slatina, Găneasa, Caracal şi
Cruşov s-au descoperit indicii ale culturii
materiale din perioada de trecere la feu-
dalism. Muzeele din Caracal, Slatina, Co-
rabia, Orlea reflectă prin bogate mărturii
existenţa aşezărilor, ocupaţiilor şi cult!l-
rii din acele vremuri.
Despre judeţul Olt, ca unitate admi-
nistrativă, există menţiuni din vremuri
îndepărtate. Cea mai veche menţiune do-
cumentară o intilnim intr-un hrisov din
timpul lui Radu cel Mare, dat la 26 apri-
lie 1500.
Din documente reiese că in timpul
epocii feudale, ţăranii, crunt exploataţi,
s-au ridicat la luptă împotriva asuprito-
rilor interni şi a stăpînirii otomane.
Din rîndul boierilor de pe aceste locuri
s-a ridicat la conducerea statului Constan-
tin Brincoveanu (1688-1714), în vremea
căruia Ţara Românească cunoaşte o pe-
rioadă de prosperitate economică şi cul-
turală.
Pe aceste meleaguri a trecut, in drum
spre capitala ţării, Tudor Vladimirescu cu
pandurii săi,_ căruia i s-au alăturat un
număr insemnat de oameni din partea lo-
cului. Alături de pandurii lui Tudor a
luptat vestitul haiduc Iancu Jianu, origi-
nar din judeţul Olt, împreună cu cetaşii
săi.
Anul revoluţionar
1848 a găsit terenul
pregătit şi pe meleagurile Oltului. Aici
masele populare de la Celei, Caracal şi
Slatina au luptat din primele zile pentru
susţinerea cauzei revoluţiei. Popa Şapcă
din Celei, propovăduitor al revoluţiei,
membru al societăţii "Frăţia", încă din
anul 1843 a asigurat comitetul revoluţio­
nar din Bucureşti că tot norodul de pe
aceste meleaguri se va t'idica la luptă la
www.cimec.ro
prima chemare. In anul 1859 ţăranul
Constantin Tănase, deputat in Adunarea
Ad-hoc, s-a ridicat in fruntea ţăranilor
munteni pentru Unirea ţărilor române.
Lipsa de pămînt şi împilările boiereşti
i-au determinat pe ţăranii din satele Vă•
leni, Crimpoia, Radomireşti, Stoicăneşti,
Scă"'şoara, Drăghiceni, Redea, Verguleasa,
Vultureşti şi altele să pornească la luptă
in 1907 pentru pămînt, dreptate şi liber-
tate socială.
Intre cele două războaie mondiale s-a
desfăşurat în judeţul Olt o intensă acti-
vitate ilegală a comuniştilor. P.C.R. a avut
un centru conspirativ la caracal. In fe-
bruarie 1945, la luarea cu asalt a Prefec-
turii Romanaţi pentru instalarea unui
prefect democrat, comuniştii s-au situat
in fruntea maselor în lupta impotriva
reacţiunii.
POPULAŢIA. Judeţul Olt avea - după
datele de la 1 iulie 1972 - 507 531 locui-
tori ; densitatea era de 92,2 locuitori pe
km2. Din total, 20,4% locuiesc în mediul
urban.
Populaţia salariată, in număr de 77 600.
este repartizatA după cum urmează : in
industrie lucrează 22,8% din salariaţii
din judeţ ; in construcţii 17,80fo ; in agri-
cultură 19,1%; in transporturi 8,4% ; in
telecomunicaţii 1,40fo ; in sectorul de cir-
culaţie a mărfurilor 9,1%; în învăţămînt.
cultură şi artă 8,40fo ; în sectorul de ocro-
tire a sănătăţii, asistenţă socială şi cul-
tură fizică 4,5% ; in administraţie 1,50/~
etc.
Mişcarea naturală a populaţiei in 1971
se prezenta astfel : 10 147 născuţi vii,
4 955 decedaţi, sporul natural fiind de
5 192 de locuitori (10,3 la mia de lo-
cuitori).
Peste 990fo din populaţia judeţului e for-
mată din români.
LOCALIT AŢILE. In judeţ există 5 oraşe,
4 localităţi componente ale oraşelor, 96
comune, din care 3 suburbane şi 380 de
sate, din care 3 aparţin oraşelor.
Oraşul Slatina, reşedinţa judeţului, este
format din oraşul propriu-zis, localitatea
Cireaşov şi comuna suburbană Slătioara.
Se află situat in zona de tranziţie de la
dealurile joase la cîmpie şi la intersecţia

unor drumuri principale. Are o populaţie
de 30 946 de locuitori, din care 3 149 in
comuna suburbană (1 iulie 1972). Din
prima menţiune documentară pe care o
cunoaştem - Privilegiul comercial acor-
dat de Vladislav I (Vlaicu) negustorilor
'braşoveni la -20 ianuarie 1368 - reiese
că Slatina a fost o aşezare rurală şi punct
de vamă. Ulterior această aşezare s-a
transformat in centru comercial, avind
intense legături cu oraşele din Transil-
vania, Sibiu, Braşov şi cu centrele sud-
dunărene şi de pe malul Oltului.
Deşi a fost centru administrativ tradi-
ţional, de-a lungul celor şase secole, a
fost menţinut in stare de inapoiere de
către regimul burghezo-moşieresc, inapo-
iere descrisă şi de marele nostru istoric
Nicolae Iorga.
Abia in anii socialismului, după ce a
devenit cetatea metalului alb, a cunoscut
o dezvoltare rapidă, ca urmare a con-
struirii unor noi obiective industriale cu
pondere deosebită in circuitul economic
naţional, obiective care formează in pre-
zent o platformă industriali puternică ce
se va dezvolta şi mai mult in cincinaltll
1971-1975. Oraşul cunoaşte totodată o
amplă transformare urbanistică-edilitară,
conform planului de slstematizare, pre-
cum şi o inflorire pe plan social-eultural.
Oraşul Caracal, situat in partea de sud-
vest a judeţului la o distanţă de 45 km
de reşedinţA, are o populaţie de 28 166
locuitori, din care comuna suburbană
Drăghiceni 2 244 de locuitori. Caracalul
este un oraş vechi, care in prezent se află
în plină modernizare. Pînă nu de mult a
avut un specific comercial. De curind au
fost construite şi alei o modernă fabrică
de conserve de mare capacitate, o fabrici.
de brinzeturi, Iar in 1973 va Intra in
funcţiune o mare uzinA de vagoane, con-
turindu-se astfel tot mal Intens caracte-
t"ul industrial al oraşului.
Oraşul Corabia, situat In sudul judeţu­
lui, la o distanţA de 90 km de reşedinţA,
port la Dunăre, are o populaţie de
22 247 locuitori, din care 3 060 In comuna
suburbani. Gircov. Caracteristic oraşului
fi este comerţul şi agricultura, iar de
citva timp şi industria, mal ales in urma
www.cimec.ro
IUDETUL OLT ft21
amplasi.rii unor obiective cum sint: fa-
brica de zahăr şi tăbi.căria minerală.
Oraşul Balş s-a dezvoltat din localitate
ruralA, cum apărea intre anii 1564 şi 1921,
in localitate urbană datorită aşezării sale
pe artera principală Bucureşti-Craiova, la
o distanţă de 25 km de oraşul Slatina.
Are o populaţie de 11 228 locuitori. Aici
este amplasat un Important obiectiv
- Fabrica de osii şi boghluri -, care se va
dezvolta mult tn anii viitori, ceea ce va
determina şi dezvoltarea industrialA a
oraşului.
Oraşul li>riigiineşti-Olt. Devenit oraş in
urma mAsurilor luate in 1968 pentru im-
buni.tăţirea organizării administrativ-te-
ritoriale a ţării, este alcătuit din locali-
tatea ce-i poartă numele şi satul Comani.
Se află situat in partea de sud-est a ju-
deţului, la o distanţă de 40 km de Sla-
tina, avind o populaţie de 10 815 locuitori.
In prezent puţin dezvoltat, are mai mult
un caracter agrar. ŞI aici in actualul
cincinal se vor construi obiective in-
dustriale.
In cele 96 comune media locuitorilor
este de 4 193. Din totalul acestora, o co-
mună are pînă la 2 000 locuitori, 47 co-
mune intre 2 001-4 000 locuitori, 46 intre
4 001-7 000 locuitori, 2 comune peste
7 000 locuitori. In ceea ce priveşte aşe­
zarea lor, 24 comune sint situate in zona
de deal şi 72 comune in zona de şes a
cîmpiei Dunării şi in valea Oltului.
TRASATURI ECONOMICE. Caracteristic
economiei judeţului in această perioadă
este ritmul inalt de dezvoltare a indus-
triei, ritm care depăşeşte cu mult media
InregistratA pe ţară in ultimul cincinal.
Ca urmare, industria realizează 620fo din
valoarea producţiei globale a judeţului
Olt, spre deosebire de trecut, cind prin-
cipalul loc n ocupa agricultura. Paralel
cu aceasta se dezvoltă activitatea de con-
strucţii, transporturi, prestări de servicii,
comerţ, se accentuează procesul de urba-
nizare, iar agricultura cunoaşte o conti-
nui. modernizare pe multiple planuri.
INDUSTRIA. PinA ·rn 1960, industria era
reprezentati prin 2 unităţi de subordo-
nare republtcani, 4 intreprinderi de In-
424 JUDETUL OLT
dustrie locală, şi
unele unităţi ale
precum
cooperaţiei meşteşugăreşti.
Ca urmare a
măs"Jrilor luate de partid şi de stat, in
anii ce a-ci urmat, in această parte a ţării
au fost amplasate şi date in funcţiune
:mportante obiective industriale, existind
acum in judeţ 15 intreprinderi de subor-
donare republicană, 6 ale industriei locale
şi 8 ale industriei cooperatiste.
Cea mai mare pondere (45,20fo) o deţine
ramura metalurgiei neferoase şi este re-
prezentată de Uzina de aluminiu şi de
Uzina de prelucrare a aluminiului Sla-
tina. Ponderea producţiei globale a prin-
cipalelor ramuri ale industriei in 1971 se
prezenta astfel :
In
productia
Ramuri ale industriei
industrialA
Total industrie
din care:
Metalurgie neferoasA
Alimentarl
Construcţii de ma;ilti oi prelu-
orare& metalului
Combustibil
Piellrie, blAni!.rie, !ncllţi!.minte
Materiale de conatrucţil
Exploatarea şi pn:J ucrarea
lemnului
Extracţia minereurilor nemeta-
Jifere oi produse din anbstanţe
abrazive
Perspectivele de dezvoltare a ramurii
construcţiilor de maşini şi prelucrării
metalelor au inceput o dată cu punerea
in funcţiune a Fabricii de osii şi boghiuri
şi Uzinei de prelucrare a aluminiului, a
creşterii capacităţii de producţie a Uzinei
de fabricaţie şi reparaţie de utilaje agri-
cole etc.
Ramura extractivA este reprezentată
prin Schela de extracţie Ciureşti şi secto-
rul Oteşti, unităţi moderne inzestrate cu
utilaje la nivelul tehnicii mondiale.
Industria pielăriei, blănăriei şi incăl­
ţămlntei este reprezentată de Tăbăcăria
minerală Corabia, cea mai Importantă şi
moaernă unitate de acest gen din ţară.
Industria alimentară cuprinde : Fabrica
de zahăr Corabia, Fabrica de conserve
Caracal, Intreprinderea de morărit şi pa-
nificaţie, intreprinderile de industriali-
zare a cărnii, a vinului şi a laptelui din
or~ul Slatina şi altele.
Industria locală a avut in 1971 o pon-
dere de 13,70/o din valoarea producţiei
globale industriale pe judeţ. In acest sec-
tor s-au dezvoltat unităţi ale construcţiei
de maşini şi prelucrarea metalelor, a ma-
terialelor de construcţii şi prelucrarea
lemnului şi industriei alimentare.
Industria cooperatistă a realizat in 1971
4,6Dfo din producţia globală industrială a
judeţului. Cele 4 mari unităţi din or~ele
Slatina, Caracal, Corabia şi Balş, precum
procente faţă de: şi cele 534 ateliere din mediul rural in
produr(ia afară de reparaţii de tot felul produc şi
~loball globală obiecte de uz gospodăresc şi de artizanat.
industriali!.
pe a ramurilc.r AGRICULTURA este o ramură de bază
judeţ pe ţarA
in economia judeţului. In 1971 suprafaţa
agricolă ocupa 439 321 ha, ceea ce repre-
100,0 1,2
zintă 2,90/o din suprafaţa agricolă a ţării.
45,2 19,G In ceea ce priveşte modul de folosinţă,
23,4 1,7 387 882 ha constituie teren arabil, 26 243
10,5 o.~
ha păşuni, 2 350 ha fineţe, 14 036 ha vii,
6,3 I,G 8 810 ha livezi de pomi etc. Unităţile
5,0 3,0 agricole de stat, care deţin o suprafaţA
2,6 0,9
agricolă de 88 760 ha, le folosesc in mo-
0,4 dul următor : 68 826 ha arabil, 16 726 ha
păşuni, 219 ha fineţe, 1 310 ha vii, 1 679
ha livezi ; iar cele 348 036 ha ale coope-
I,S G,l
ratlvelor agricole de producţie au fost
repartizate astfel : 317 258 ha arabil, 9 22(}
ha păşuni, 2 118 ha fineţe, 12 644 ha vii
şi 6 796 ha livezi de pomi.
In agricultura judeţului la finele anu-
lui 1971 existau 11 I.A.S.-uri, 154 coope-
rative agricole, 34 S.M.A.-uri, o staţiune
agricolă experimentală, trei centre terito-
riale de combatere a bolilor şi dăunăto­
rilor, un laborator pentru controlul se-
minţelor, două centre pentru incercarea
soiurilor şi un centru judeţean de selec-
ţie şi insăminţări artificiale.
La acee~i dată agricultura judeţului
dispunea de 4 737 de tractoare fizice,
4 108 pluguri pentru tractor, 1 437 de
cultivatoare mecanice, 2 241 de semănă­
torl mecanice, 1 895 de combine pentru
www.cimec.ro

pa10ase etc. La un tractor fizic reveneau
82 ha teren crabil.
Principalele culturi agricole sint ce-
realele (262 863 ha), adkă 61rl/o din su-
prafaţa arabilă ; floarea-soarelui (27 768
ha), adică 7,2Dfo; sfeclă de zahăr (7 995
ha), adică 2,1% ; legume (11 741 ha), adică
30fo din suprafaţa arabilă a judeţului.
O altă ramură de bază a agriculturii
judeţului o constituie creşterea animale-
lor, care la inceputul anului 1972 dispu-
nea de următoarele efective : 133 506 bo-
vine, din care vaci şi bivolite 51 284 ;
313 463 porcine, din care 31 070 scroafe de
prăsilă ; 336 644 ovine. Densitatea la
100 ha de teren era de 32,1 bovine, din
care 12,3 vaci, 80,8 porcine, 87,2 ovine. La
asigurarea bazei furajere contribuie pă­
şunile, situate in cea mai mare parte in
zona de nord a judeţului, şi fineţele, re-
partizate in zona de nord şi in zona cen-
trală a judeţului.
Vita de vie dispune de condiţii favo-
rabile f)e toată intinderea judeţului şi in
special in partea de nord. Din suprafata
ocupată cu viţă de vie 1 544 ha sint in
zona terenurilor nisipoase din sud. Live-
zile de pomi fructifer! sint amplasate in
special in partea de nord a judeţului,
zonă favorabilă creşterii şi dezvoltării
acestora.
Ca urmare a măsurilor luate pentru
dezvoltarea intensivă şi multilaterală a
agriculturii, suprafaţa irigată a ajuns in
anul 1971 la 42 180 ha, iar in prezent se
desfăşoară lucrări de irigaţii pe terasa
Sadova-Corabia. In zootehnie a inceput
construirea complexelor de creştere şi în-
grăşare a taurinelor şi porcinelor, uni-
tăţi înzestrate cu tehnica modernă.
SILVICULTURA. Fondul forestier ocupă
o suprafaţă de 57 867 ha, respectiv 0,9%
din suprafaţa forestieră a ţării. Pădurile
din familia cereto-girniţelor, uneori in
amestec, ocupă suprafeţe întinse ; pe
alocuri există pilcuri de păduri consti-
tt.:ite din stejar brumăriu şi din stejar
pufos. In lunea Oltului şi a Dunării se
intilnesc zăvoaie de salcie şi plop.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Judeţul Olt
este bogat in vinat ; speciile principale de
www.cimec.ro
IUDETUL OLT 42&
vinat sint : iepuri, căpriori, mistreţ!, po-
tirnichi, prepeliţe, fazani, dropii, porum-
bei sălbatici, turturele, sitari, raţe sălba­
tice, gişte sălbatice. In zonele păduroase
ale judeţului se mai găsesc şi răpitoare,
cum sint : lupi, vulpi, pisici sălbatice,
viezuri, jderi de copac, vidre, dihori,
nevăstuici etc.
In ceea ce priveşte pescuitul, judeţul
Olt posedă mai multe bazine importante :
ape curgătoare - Dunărea, Oltul şi Olte-
ţul ; bălţi şi iazuri - Obogeanu, Ipoteşti,
Pleşoi, Balş, Hinţescu. In afară de aceste
bălţi şi iazuri administrate de organizaţia
locală A.G.V.P.S. mai există şi altele,
aflate pe teritoriile intreprinderilor agri-
cole de stat şi ale cooperativelor agricole
de producţie.
Principalele specii de peşti sint : crapul,
scobarul, mreana, cleanul şi somnul. In
judeţul Olt există circa 1 200 pescari
sportivi şi 1 271 vînători, care îşi desfă­
şoară activitatea in cadrul filialei şi
cercurilor sportive din Slatina, Caracal,
Corabia, Balş.
TRANSPORTURILE. Teritoriul judeţului
Olt este străbătut de o largă reţea de căi
de comunicaţie. Transportul feroviar se
efectuează pe 3 trasee: Bucureşti-Timi­
şoara prin Piteşti ; Bucureşti-Timişoara
prin Roşiori-Caracal ; Corabia-Sibiu prin
Piatra Olt, lungimea totală a căilor ferate
fiind de 233 km. Densitatea acestora este
de 42,3 km la 1 000 kmz. Staţia C.F.R. cea
mai importantă este Piatra Olt, care leagă
estul cu vestul şi sudul cu nordul ţării.
Transporturile rutiere se desfăşoară pe
cele 3 drumuri naţionale, paralel cu căile
ferate, in lungime de 300 km, din care
155 km drumuri sint modernizate. Pe
lîngă acestea se mai folosesc pentru
transportul rutier şi drumurile de interes
local in lungime de 1 795 km, din care
modernizate 29 km şi cu imbrăcăminţi
asfaltice uşoare 260 km. Densitatea dru-
murilor naţionale este de 54,5 km la
1000 kmt.
Judeţul Olt beneficiază şi de transpor-
tul fiuvial, avind portul Corabia la
Dunăre.
626 JUDEŢUL OLT

1. Uzina de aluminiu "18 Februarle"-

Slatlna
2. Irtgarea lucernel la C.A.P. "Dru-
mul belşugului"-Brastavăţu
3. Praşlla a doua la cu:tura porunl-
bulul la I.A.S. Drlgăneşti-Olt
4. Sector zootehnic la C.A.P. Blla-
neştl
5. Pod peste Olt
6. Monumentul eroilor - Caracal
7. Obiecte de ceramlca - comuna
Oboga

www.cimec.ro
 IUDETUL OLT 427

www.cimec.ro
428 JUDETUL OLT
COMERŢUL. Din cele mai vechi timpuri,
pe intreg teritoriul judeţului de astăzi
comerţul s-a desfăşurat mai mult prin
tirguri şi bilciuri fixate la o anumită pe-
rioadă. In prezent comerţul de stat se
exercită prin unităţile din reţeaua oraşu ..
lui Slatina şi Caracal, iar comerţul
cooperatist prin unităţi de desfacere aflate
in celelalte localităţi. Numărul unităţilor
oomerciale din judeţ se ridica in 1971 la
1 466, cu o suprafaţă de 91 145 m 2, din
care 1142 unităţi comerciale cu amănun­
tul şi 324 unităţi de alimentaţie publică.
In acelaşi an, din totalul desfacerilor de
mărfuri cu amănuntul au fost vîndute
prin comerţul socialist 31,4% mărfuri
alimentare, 12,6% prin alimentaţia pu-
blică şi 560/o mărfuri nealimentare.
In ·anii socialismului s-au inregistrat
ritmurile cele mai inalte in desfacerea
mărfurilor, astfel că volumul vinzărilor
cu amănuntul a crescut in anul 1971 'cu
240,1% faţă de 1960 şi cu 81,80/o faţă de
1965.
lNVAŢAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971/1972 reţeaua învăţămîn­
tului era formată din 318 unităţi preşco­
lare, in care erau cuprinşi 12 725 copii cu
483 de educatoare ; 386 de şcoli generale,
avînd 72 914 elevi şi 3 443 de învăţători
şi profesori ; 14 licee de cultură generală
şi 8 licee de specialitate, care cuprindeau
9 991 elevi cu 472 cadre didactice. Numă­
rul elevilor ce revin in medie la un
cadru didactic din învăţămîntul de cul-
tură generală este de 21. Judeţul dispune
de 11 şcoli profesionale, tehnice şi de
maiştri, în care studiază 4 387 elevi, de
două şcoli ajutătoare cu 298 elevi şi o
şcoală de muzică cu 196 elevi. Pe lîngă
invăţămîntul de zi au fost create condiţii
pentru pregătirea oamenilor muncii in
invăţămîntul seral şi fără frecvenţă. In-
cepind cu anul 1972, la Slatina funcţio­
nează un institut de subingineri in me-
talurgia neferoasă (curs seral).
Activitatea culturală se desfăşoară in
judeţ prin numeroase instituţii. Există
5 case orăşeneşti de cultură, in care acti-
vează 46 de echipe artistice, şi cluburile
sindicatelor, care organizează şi activita-
www.cimec.ro
tea artistică de amatori de la oraşe, con-
tribuind totodată la valorificarea bogă­
ţiei folclorice păstrată de secole pe aceste
meleaguri. Există, de asemenea, 4 muzee
la : Slatina, Caracal, Corabia şi comuna
Orlea. In oraşul Caracal s-a amenajat in
amintirea cunoscutului haiduc Iancu Jianu
o casă memorială care-i poartă numele.
O intensă muncă cultural-educativă se
desfăşoară in cadrul celor 115 cămine
culturale (inclusiv filialele săteşti), prin
cele 499 echipe artistice, precum şi prin
cele 205 biblioteci publice care sint în-
zestrate cu 853 000 de volume.
Cinematografia este reprezentată prin
170 de cinematografe, din care 8 stabile,
cu bandă normală.
Pe teritoriul judeţului Olt se află multe
monumente istorice, din care cele mai im-
portante sint : Cetatea zonală Sucidava,
ale cărei ziduri au fost de curînd refi\-
cute ; Mănăstirea Brincoveni, cu intregul
complex de clădiri, unde se află mormin-
tul lui Popa Radu Şapcă din Celei, Tur-
nul din Hotărani (Fărcaşele), Mănăstirea
din Călui ; mănăstirile Clococev şi Stre-
hareţ din Slatina, arhitectura tuturor
acestor monumente imbinind armonios
elemente ale unor stiluri străine cu cel
românesc.
Personalităţi de seamă politice şi cul-
turale s-au născut sau şi-au desfăşurat o
parte a activităţii lor in cadrul judeţului
Olt.
In comuna Scorniceşti s-a născut, la
26 ianuarie 1918, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, secretar general al Partidului
Comunist Român, preşedintele Consiliulur
de Stat al Republicii Socialiste România,
preşedintele Consiliului Naţional al Fron-
tului Unităţii Socialiste.
La Slatina s-a născut Barbu Paris
Mumuleanu, unul din pionierii poeziei
româneşti, precum şi cunoscutul drama-
turg Eugen Ionescu. La Caracal s-a ·năs­
cut scriitorul şi dramaturgul G. Hara-
lamb-Lecca. La Slatina a copilărit scri-
itorul Ion Minulescu şi tot pe aceste me-
leaguri a·. trăit o vreme compozitorul
Dinu Lipatti şi eminentul diplomat român
Nicolae Titulescu.

Din generaţie in generaţie s-a pAstrat
portul popular, care in nord se caracte-
rizează prin influenţa iei, fotei şi mara-
mei vilcene şi muscelene, iar in sud a
costumului oltenesc, care se distinge prin
cusătura de ie in formă de muscA şi de
fil!turi geometrice. Arta populară este re-·
prezentată prin vestita ceramică de
Oboga, care s-a făcut cunoscută atit in
ţară cit şi peste hotare.
SANATATEA PUBLICA. Asistenta me-
clicală in cuprinsul judeţului este asigu-
rată de 10 spitale, 5 policlinicl, 16 dis-
pensare de intreprindere, 73 case de naş­
tere şi 112 circumscripţii medico-sanitare.
Numărul paturilor de asistenţă medi-
cală este de 3 029. In unităţile sanitare
lucrează un număr de 3 067 cadre sani-
tare cu pregătire superioară, medie şi ele-
mentară. Pe intreg judeţul revine un
medic la 1 172 locuitori.
In cele două cămine de bătrîni de la
Brincoveni şi Corlăteşti, cu o capacitate
de 230 paturi, se acordă asistenţă celor
înaintaţi in vîrstă.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Activi-
tatea sportivă se desfăşoară in 216 aso-
ciaţii sportive, din care 163 in mediul
rural, cuprinzind 35 000 de tineri. Dintre
aceştia peste 1 500 sint sportivi de per-
formanţă.
Baza sportivă este asigurată de 117 te-
renuri de fotbal, 146 terenuri de volei, 84
terenuri de handbal şi 5 stadioane.
TURISM. Pe teritoriul judeţului se găsesc
o seamă de monumente istorice, arhitec-
tonice şi alte obiective turistice, menţio­
nate mai inainte. Activitatea turistică este
asigurată de existenţa a 8 unităţi de
servicii turistice, din care 5 hoteluri,
două campinguri şi o cabană cu un număr
total de 320 locuri. Numărul turiştilor
găzduiţi in anul 1971 a fost de 54 710.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Ţinin­
du-se seama de resursele şi posibilităţile
judeţului Olt, precum şi de necesitatea
asigurării unui ritm inalt de creştere
a producţiei, se preconizează o amplA
dezvoltare economică in anii ce urmeazA.
Investitiile ce se vor face in cincinalul
www.cimec.ro
.JUD·ETUL OLT 429
1971-1975 vor determina creşterea pro-
ducţiei globale industriale la sfîrşitul
anului 1975 cu 241,20fo, faţă de 1970, iar
ritmul mediu de creştere a producţiei
globale industriale va fi de 270fo.
Printre principalele obiective in con-
strucţie se numAră : Uzina de utilaj ali-
mentar Slatina, Uzina de vagoane Cara-
cal, Fabrica de cabluri electrice de forţA
Slatina, tntreprinderea integrată de bum-
bac Slatina, Fabrica de tricotaje şi
bumbac Caracal, 2 microhidrocentrale pe
riul Olt etc. De asemenea, in acest
cincinal se vor extinde capacităţile de
producţie la Fabrica de produse cArbu-
noase Slatina, Fabrica de osii şi boghiuri
Balş, Uzina de prelucrare a aluminiulul
Slatina, Uzina de aluminiu Slatina şi al-
tele. Aceasta va asigura rolul conducAtor
al industriei in economia judeţului şi va
determina mutaţii in structura populaţiei,
accentuind in acelaşi timp ritmul de ur-
banizare.
In agriculturA se preconizeazA creşterea
producţiei la hectar a diferitelor culturi
cerealiere, ca urmare a extinderii iriga-
ţiilor, a mecanizArii şi chimizArii ; vor
creşte suprafeţele cultivate cu pomi, vii
şi legume. In volumul producţiei agricole
va creşte substanţial aportul sectorului
zootehnic. Se vor construi noi complexe
pentru creşterea porcinelor, ferme de
vaci şi ingrAşătorii, fabrici de nutreţuri
concentrate şi alte obiective. Se are in
vedere înfiinţarea unor unităţi sAteşti cu
caracter industrial, legate in principal de
dezvoltarea producţiei industriale din ra-
mura alimentară, a materialelor de con-
strucţii şi a industriei casnice. In dome-
niul silviculturii se pune un accent
deosebit pe cultura şi refacerea pădurilor.
In vederea bunei serviri a populaţiei
se vor construi noi complexe comerciale,
magazine universale, laboratoare şi depo-
zite de mărfuri in oraşele Slatina, Cara-
cal, Corabia şi Balş.
Măsuri însemnate sint prevăzute şi in
domeniul învăţămîntului şi culturii prin
construirea de noi grădiniţe, săli de clasă,
internate, licee, biblioteci, case de cul-
turA etc. Investiţii însemnate sint alocate
430 .JUDETUL OLT

şi pentru construcţii in domenlul ocro- Slatina, o staţie pentru epurare şi un cr:r

tirli slni.tlţll, cum ar fi : o policlinicA. la
Caracal, creşe In mediul urban, centre
stomatologice, casa copilului Oeagăn) etc.
De asemenea, In actualul cincinal se
prevăd investiţii pentru lucrări gospodă­
reşti edilitare ca : extinderea reţelei de
canalizare, o sursă noul de alimentare cu
apfl. potabilfl. pentru industrie şi oraşul
lector principal in oraşul Caracal, dezvol-
tarea staţiei de epurare din oraşul Slatina,
alimentarea cu apă pentru ansamblul de
locuinţe din oraşul Balş, electrificarea de
noi sate, construcţii de locuinţe etc. In
perspectivă se preconizează sistematizarea
integrali a oraşului Slatina şi a celorlalte
oraşe .

.JUDETUL OLT
cu reşedinţa tn oraşul Slatina
Orate : s. L~aUtaţl eompoaeate ale mUD.IclpWor fi ale orqelor : !1. ComllDe : K (dia care,
suburbaae: 3). Sate: 110 (dia care, aparţla orqelor: 3),

B. OBAIŞE

1. Orqu& 8 LAT 1 N A. LOcaiJtlţt componente ale orquluJ : L 8 LAT 1 N A : 1. Clreaşov.

Comune suburbane: 1. Comuna SLATIOARA. Sate componente ale comunei suburbane:
1. SLATIOARA; 1. Salcta.
2. Orqua B A L Ş. Localltllţl componente ale orquJul : 1. B A L Ş : z. Corbenl ; 3. RomAna.
Sate ce aparţin orquluJ : 1. Tel.f.
3. Orqua C ABA cAL. comune 1uburbane : 1. comuna DRAGHICENI. Sate componente
ale comune! suburbane : 1. DRAGIUCENI ; 1. Grozlveşti ; 3. Llicenl.
1, Or&fUI C O B A B 1 A, LocaUtaţt componente ale oraşului : L C O R A B I A : 2. Tudor
Vladimlrescu. Sate ce aparţin orqulul : 1. vtnopu. comune suburbane : 1. comuna Gtacov.
Sate componente ale comune! suburbane : 1. GIRCOV ; 2. Ursa.
s. OraşUl DRAGANE Ş T 1-0 L T. Sate ce aparţin oraşului : 1. Comanl.

C. COMUNE

1, Comuna BABICIU. Satele componente : 1. BABICIU. Z. Comuna BALDOVINEŞTI. Satele

componente : 1. BALEASA ; 2. Baldovineştl ; 3. Broştenl ; 1. Dlmburile ; 5. Găvlneştl ; 6. Gu-
bandru; 7. Pietriş. 3. Comuna BARAŞTI. Satele componente: 1. BARAŞTII DE VEDE;
2. Blrlştll de Cepturt ; 3. Boroeşti ; 1. Clocăneştl ; 5. Lăzlreştl ; 6. Merenl ; 7. Moţoeşti :
8. Popeştl. 1. Comuna BlRZA. Satele componente : 1. BIRZA ; 2. Braneţ. 5. Comuna BOBI-
CEŞTI. Satele componente : 1. BOBICEŞTI ; 2. Bechet ; 3. Belgun ; 4. Chlnteştl ; 5. ComA-
neştl ; 8. Govora ; 7. Leoteştl ; 6. Mirila. 6. Comuna BRASTAVAŢU. Satele componente :
1. BRASTAVAŢU ; 2. Cruşovu. '· Comuna BREBENI. Satele componente : 1. BREBENI ;
2. Teluşu. 8. Comuna BRINCOVENI. Satele componente : 1. BRlNCOVENI ; 2. Mărghenl ;
3. Oclogl ; 4. Vllenl, 9. Comuna BUCINIŞU. Satele componente : 1. BUCINIŞU ; 2. Bucinişu
Mic. 10. Comuna CEZIENI. Satele componente : 1. CEZIENI ; 2. Bondrea ; 3. Corlăteştl.
11. Comuna CILIENI. Satele componente : 1. CILIENI. 12. Comuna ClRLOGANI. Satele com-
ponente : 1. CIRLOGANI ; 2. BeculeşU ; 3. Cepari ; 4. Scorbura ; 5. Stuplna. 13. Comuna CO-
LONEŞTI. Satele componente : 1. COLONEŞTI ; 2. Bărăşti ; 3. Bătăreni ; 4. Chelbeştl ; 5. Clr-
stanl ; 8. Gueşti ; 7. Mărunţel ; 8. Năv1rgenl ; 9. Vlalci. 14. Comuna CORBU. Satele componente :
1. CORBU ; 2. Burduleştl ; 3. Buzeşti ; 4. Clureştl ; 5. Milcovenl. 15. Comuna COTEANA. satele
componente : 1. COTEANA. 16. Comuna CRlMPOIA. Satele componente : 1. CRIMPOIA ;
2. Buta. 1,, Comuna CURTIŞOARA. Satele componente : 1. CURTIŞOARA ; 2. Dobrotinet ;
3. Linia dln Vale ; 4. Pletrlşu ; 5. Proaspeţi ; 6. Ralţlu. 18, Comuna CUNGREA. Satele com-
ponente : 1. CUNGREA ; 2. Cepeşti ; 3. IbAneşti ; 4. Mieştl ; 5. OteşW de Jos ; 6. Oteştil de
sus : 7. SpAtaru. 19, Comuna DANEASA. Satele componente : 1. DANEASA ; z. Bertndel ;
3. Cloflanu ; 4. Pestra ; 11. Zlnoaga. 20. Comuna DEVESELU. Satele componente : 1. DEVE-
SELU ; 2. Comanca. 21. Comuna DOBREŢU. Satele componente : 1. DOBREŢU ; z. Curtlşoara ;

www.cimec.ro
-432 JUDEŢUL OLT

Satele componente : 1. TUFENI ; 2. Barza ; 3. Stoborlştl. 81. Comuna URZICA. Satele com-
ponente : 1. URZICA ; 2. Stăvaru. 82. Comuna V ALEA MARE. Satele componente : 1. vALEA
MARE ; 2. Birca ; 3. Recea ; 4. Turla ; 5. Zorleasca. 83 Comuna V ADASTRA. Satele compo-
nente : 1. VIŞINA NOUA ; 2. VAdastra. 84. Comuna VADAsTRlŢA. Satele componente:
1. VADASTRIŢA. 85, Comuna VALENI. Satele componente: 1. VALENI; 2. Mandra; 3. Pa-
peşti ; 4. Tlrlşneag. SG. Comuna VERGULEASA. Satele componente : 1. VERGULEASA ;
2. Căzăneşti ; 3. cucueţl ; 4. Dumltreştl ; 5. Poganu ; 6. Valea Fetei ; 7. Vineştl. 87. Comuna
VIŞINA. Satele componente : 1. VIŞJNA. 88. Comuna VITOMIREŞTI. Satele componente :
1. VITOMIREŞTI ; 2. Bullmanu ; 3. Dejeşti ; 4. Doneştl ; 5. StAnuleasa ; 6. Treptenl. 89. Comuna
VILCELE. Satele componente : 1. VlLCELE ; 2. BărcAneştl ; 3. Vllcelele de sus. 90. comuna
VLADILA. Satele componente : 1. VLADILA ; 2. Frăslnet-Gară ; 3. Vlădlla Nouă. 91. Comuna
VOINEASA. Satele componente : 1. VOINEASA ; 2. Blaj ; 3. Mărgăriteştl ; 4. Racoviţa ;
5. Rusăneştll de Sus. 92. Comuna VULPENl. Satele componente : 1. VULPENI ; 2. Cotorbeştl ;
3. Gr.Jpşanl ; 4. Mardale ; 5. Pescăreştl ; 6. Plopşorelu ; 7. Prlsaca ; 8. Simnlcenl ; 9. Tabacl :
10. Valea Satului. 93. Comuna VULTUREŞTI. Satele componente : 1. VULTUREŞTI ; 2. Dlencl ;
:J. Valea lui Alb ; 4. VlAngăreştl.

La definitivarea textului au colaborat: Valeriu Boteanu, Constantin Gheorghe,

Gheorghe Mărunţelu, Ovidiu Nicula, Gheorghe Stănescu, Marian Sterie.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Pra-
hova este situat în partea de sud-est a
Republicii Socialiste România, în mijlocul
Munteniei, ocupînd bazinul superior al
Prahovei şi o parte a bazinului Ialomiţei.
Se mărgineşte la sud cu judeţul Ilfov, la
vest cu Dimbovita, la nord cu Braşov, iar
la est cu judeţul Buzău.
Are o suprafaţă de 4 668 km 1 (2Gfo din
teritoriul ţării).
RELIEFUL cuprinde, intr-o desfăşurare
armonioasă, de la nord la sud, munţi,
dealuri şi cîmpii. Aceste forme de relief
sînt dispuse în formă de amfiteatru cu
faţa spre sud.
Treapta cea mai înaltă o formează
munţii, pe culmile cărora trece limita de
nord a judeţului. Ei aparţin atît Carpa-
ţilor Orientali cit şi Carpaţilor Meridio-
nali. Dintre aceştia cei mai însemnaţi sint
Munţii Bucegi, care, priviţi din Valea
Prahovei, se aseamănă cu un uriaş bloc
de piatră, ale cărui creste sint drepte ca
zidurile unei cetăţi, deasupra cărora se
înalţă virfuri semeţe - Jepii 2195 m,
Piatra Arsă 2 075 m -, iar altele depă­
şind chiar 2 500 m. In apropiere de Virful
Caraiman se află nişte stînci, roase de
vînturi şi ploi, în formă de ciuperci, nu-
mite "Babele".
La ~st de Valea Prahovei se întind
Munţii Baiului şi Munţii Ciucaş. ale căror
înălţimi variază intre 1 771 m şi 1 956 m.
Principalele vîrfuri sint : Baiu - 1 8911 m,
Ciucaş - 1 956 m. Zăganul - 1 882 m.
www.cimec.ro
PRAHOVA
Aceşti munţi sînt fierăstruiţi de rîurile
Doftana şi Teleajen, formînd pasul Pre-
deluş (pe valea Doftanei), pasul Bratocea
(pe valea Teleajenului) şi pasul Tabla
Buţii (pe valea Teleajenului). Aceste pa-
suri înlesnesc legătura judeţului Prahova
cu judeţul Braşov. La poalele Munţilor
Ciucaş se află pitoreasca statiune clima-
terică Cheia, străjuită spre nord de Mun-
tele Zăganu şi Muntele Roşu.
A doua treaptă a reliefului o formează
dealurile (care fac parte din grupa sub-
carpatică) şi colinele, care ocupă cea
mai mare parte din întinderea judeţului.
Legătura dintre munţi şi subcarpaţi este
făcută de nişte pinteni cu o structură pe-
trografică mai rezistentă. Aceşti pinteni
sînt : cel de la Homorîciu şi cel de la
Vălenii de Munte. Zona dealurilor apare
ca o succesiune de fîşii inalte sau joase.
aproape paralele cu marginea munţilor.
Văile, intretăindu-se de-a curmezişul,
creează un relief în labirint.
După caracteristicile principale se
disting următoarele fîşii : a) Zona pinte-
nilor cu înălţimi ce se apropie de 1 000 m
închide între ea şi munţi depresiuni în-
guste şi alungite cum sînt Drajna, Slănic,
Brebu şi altele. b) Zona dealurilor sub-
carpatice, care au înălţimi intre 700 şi
800 m. Aceste dealuri închid între ele alt
rînd de depresiuni ca : Vălenii de Munte.
Cîmpina etc. c) A treia fîşie deluroasă
este zona colinară, formată din dealuri
mai scunde - 400-700 m, cu straturi
~3~ .J U D E TU L P R A B OV A
uşor incrustate, roci şi mai moi şi cu as-
pecte mai greoaie. Această zonă colinară
este cunoscută sub numele de Dealul
Mare.
Cea mai joasă treaptă a reliefului este
cîmpia, care cuprinde partea de sud a ju-
deţului, cunoscută sub numele de Cîmpia
piemontană Ploieşti.
.CLIMA, influenţată de relief şi de aşe­
zare, are in partea de sud a judeţului un
caracter temperat continental de silvo-
stepă, de dealuri şi coline. In nordul ju-
deţului, in munţi, este o climă destul de
aspră. Media anuală a temperaturii va-
riază de la peste 10° in sud la 8-9o in
regiunea dealurilor şi -2° la munte (Vir-
ful Omul -2,6°). Maxima absolută a inre-
gistrat 39,4° (1945 la Ploieşti şi 1946 la
Valea Călugărească) şl 20,8° (1957 la Vir-.
fui Omul), Iar minima absolută -31,5°
(1942 la Mizil) şi -38° (1929 la Virful
Omul). Preclpitaţlile anuale sint neuni-
form repartizate : 550 mm in zona de
sllvostepă, 700-800 mm in subcarpaţl Şi
800-1 200 mm tn zona montană. Vinturile
dominante bat din nord şi nord-est.
HIDROGRAFIA. Principala apă curgă- -~
toare pe teritoriul judeţului este Prahov9,
tributară Ialomlţel, care, aducind o serie
de afluenţi din zona carpatlcă şi subcar-
patică, are la ieşirea din judeţ un debit
mediu multlanual de 23 m 1/s. Afluentii
mal Importanţi al Prahovel in cadrul ju-
deţului sint, din amonte in aval, Doftana
(pe al cărei curs superior a fost construit
lacul de acumulare de la Paltlnu, care
asigură funcţionarea unei microhidrocen-
trale cu o putere Instalată de 10 MW şi
va alimenta cu apă intreprinderile In-
dustriale din municipiul Ploieşti), Telea-
jenul şi Crlcovul, care pe cursul lor in-
ferior se folosesc şi la Irigaţii.
SOLURILE si.nt foarte variate : in sud, la
cîmple, cernoziomuri levigate - in ma-
joritate freatic umede - şi soiuri brune-
roşcate podzolite. In regiunea subcarpa-
tică sint soiuri brune de pAdure şi brune-
gălbui diferit podzolite, negre de fineaţă
şi p~eudorendzine, mare parte din acestea
fiind erodate ; pe intinderi apreciabile se
găsesc chiar regosolurl. In nord, in munţi,
www.cimec.ro
sint soiuri brune acide, podzolice brune,
podzolice humice, ferlaluviale şi rendzine.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. In nordul judeţu­
lui, in munţi, sint pajişti alpine şJ
subalpine, constituite din Festuca suplna
şi rubra, Agrostis rupestris şi tenuls,
Carex sempevirens, păduri amestecate de
moJld, brad, fag şi făget curat. Zona cen-
trală deluroasă este acoperită de păduri
de gorun, cea sud-vestică de stejar pe-
dunculat, iar in colţul sud-estic, care se
încadrează in silvostepă, se găsesc pilcuri
de stejar brumăriu şi culturi agricole. Din
pădurile judeţului se exploatează canti-
tăţi remarcabile de masă lemnoasă.
Judeţul Prahova are un subsol bogat in
diferite zăcAmJnte şi substanţe minerale ;
dispune de o bază energetică puternici,
cu o structură complexă, care permite sa-
tisfacerea cerinţelor crescinde ale econo-
miei judeţului şi acoperă, totodată, o mare
parte din nevoile economiei naţionale. In
subsolul judeţului se găsesc petrol (Bol-
deştl, Ţintea, Bl!.icol, Cimpina, Urlaţi,
Mlslea), gaze naturale şi de sondă (Ari-
ceşti, MAneşti), lignit (Filipeştii de Pădure
şi Ceptura), sare (Slănic), ape minerale.
Se maJ exploatează roci utile, cum sint:
calcarele, marnele, ghlpsurile, cu impor-
tanţă economică pentru industria mate-
rialelor de construcţii.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Pe teritoriul judeţului s-au des-
coperit urme de activitate umană din
timpuri străvechi. Cele trei castre romane
bine întărite, construite in jurul anilor
105-108 la Tirgşor, Mălăieşti, Drajna de
Sus, erau menite sl!. asigure paza artere!
de comunicaţie care lega Transilvania de
sud, unde se ana centrul politic al geto-
dacllor, cu regiunile din sud-estul Daclei.
•Prezenţa romană pe teritoriul judeţului
este confirmată şi de alte urme. In
Ploieşti s-au descoperit resturi ceramlce
de tip romal'l şi monede cu chipul împă­
ratului Traian ; suburbia de sud-vest este
atinsă de ,.brazda lui Novac", o vastă în-
tăritură, al cărei traseu poate fi urmArit
pînă la Pietroasele, unde se ana al
patrulea castru roman din judeţ.
 $ ·o
JUDEŢUL PRAHOVA

-·

o
&.o
c::
tj
1.'1
~

LEGENDA
c::
1:"

•
o
•
Municipiu u··~edinlcl
Orojc
Comune
limilă de juJPt
rlc- judP(
"CC
1111
il"
III
o
limită de comunU <
Teritoriul municipiului şi CHO~Pior
~ il"
Teritoriul comum•lor !:uburhanP

F
o ~
~

www.cimec.ro L "'
 436 .JUDETUL PRAHOVA
Din perioada următoare retragerii stă­
pînirii romane, teritoriul judeţului pă­
strează urme ale unor sporadice infiltrări
sarmatice şi gotice, observate cu prilejul
săpăturilor arheologice în necropolele de
la Tîrgşor şi Chiojdul Mic. Populaţia
daco-romanizată a rămas însă pe loc în
vremea migraţiei popoarelor "barbare".
fMarile cimitire descoperite la Tirgşor,
Ploieşti-Triaj etc., datind din secolele al
III-lea şi al IV-lea e. n., atestă acest fapt.
După terminarea migraţiilor, parte din
populaţie se stabileşte în centre bine de-
terminate, care vor lua nume de oraşe :
Tîrgşorul, Gherghiţa, Ploieşti, Vălenll de
Munte, Cimpina şi Urlaţi.
In secolele al XV-lea şi al XVI-lea,
Tirgşorul a fost vremelnic reşedinţA a
scaunului domnesc, cum il numeşte
Neagoe Basarab in 1517. • Mihai Viteazul
înfiinţează la Ploieşti un centru militar
şi declară localitatea tirg domnesc. Aici
şi-a concentrat el in octombrie 1599 ma-
joritatea oştilor şi de aici a plecat, prin
Văleni şi valea Buzăului, spre Transilva-
nia. Tot aici şi-a stabilit tabăra in 1600,
incercind să oprească armatele polono-
moldovene, dar a fost infrint la Năeni,
Ceptura şi in cele din urmă la Bucov,
lîngă oraş. Matei Basarab îşi avea casa
la Brebu, lîngă Cimpina, iar Brincoveanu
- case in viile domneşti din Urlaţi.
La Teişani, in 14 septembrie 1602, Radu
Şerban a înfrînt pe tătarii hanului Girai
şi pe moldovenii lui Simion Movilă.
• Localităţile judeţului Prahova, şi mai
ales oraşul Ploieşti, au fost un important
punct de sprijin al revoluţiei de la 1848
di:1 Ţara Românească. In 1870 a avut loc
o mare mişcare cu caracter antimonarhic,
Ploieştiul proclamindu-se republică.
lncă de la inceputurile mişcării mun-
' citoreşti din România, judeţul Prahova şi
în special oraşul Ploieşti au fost centre
importante ale luptei revoluţionare. Prin-
tre primele cercuri socialiste apărute în
ţara noastră se numără şi cel din
Ploieşti. In 1891 s-a constituit Clubul
muncitorilor din Ploieşti, in conducerea
căruia s-a aflat scriitorul Anton Bacal-
başa, club care a adus o contribuţie im-
portantă la crearea şi activitatea Parti-
www.cimec.ro
dului Social-Democrat al Muncitorilor din
România. In 1892 apare ziarul "Democra-
ţia socială", ca organ de presă al Clubu-
lui muncitorilor din Ploieşti.
In anii avintului revoluţionar ce a cu-
prins ţara după primul război mondial, in
Valea Prahovei grevele şi acţiunile mun-
citoreşti din intreprinderi şi oraşe s-au
ţinut lanţ, culminînd cu participarea in-
tregii muncitorimi de aici la greva gene-
rală din octombrie 1920.
Muncitorimea prahoveană s-a manifes-
tat ca un detaşament de frunte al clasei
muncitoare in lupta pentru făurirea Parti-
dului Comunist din România. La Ploieşti
a avut loc in 1922 Congresul al II-lea al
Partidului Comunist din România. In ia-
nuarie 1933, in Ploieşti şi in alte locali-
tăţi din judeţ s-au desfăşurat luptele
memorabile ale petroliştilor. In perioada
celui de-al doilea război mondial, sub
conducerea P.C.R., in Valea Prahovei a
acţionat grupul de partizani "Carpaţi",
care a sabotat maşina de război fascistă.
Patrioţii din cuprinsul judeţului au parti-
cipat la insurecţia armată din august
1944 şi, alături de unităţi ale armatei şi
de formaţiunile de luptă patriotice, au
curăţat intreaga zonă petroliferă de tru-
pele hitleriste. In luptele duse între 23 şi
31 august în zona petroliferă, forţele in-
surecţionale române au luat prizonieri
peste 9 000 de militari germani.
POPULAŢIA judeţului Prahova la 1 iu-
lie 1971 era de 762 481 de locuitori (locul
trei pe ţară), din care : 50,9% în mediul
urban şi 49,1 Ofo in mediul rural ; ponde-
rea populaţiei urbane a crescut de la
27Dfo în 1948 la cifra menţionată, fiind
unul dintre judeţele ţării cu cel mai ri-
dicat grad de urbanizare ; 373 365 sînt
bărbaţi (490fo), iar 387 116 femei (510fo) ;
în ceea ce priveşte densitatea populaţiei,
este primul judeţ pe ţară, cu 162,4 lo-
cuitori pe kilometru pătrat.
In 1971, la 1 000 de locuitori au fost
21,4 copii născuţi vii, iar mortalitatea
8,6% 0 ; în perioada 1966-1971, sporul na-
tural al populaţiei a fost de 67 346, iar
sporul total (cuprinde şi mişcarea migra-
torie) de 66 826 de locuitori.

La sfîrşitul anului 1971 erau 239 400 de
salariaţi, din care 185 600 muncitori
(77,5%) ; la 1 000 de locuitori reveneau
314 salariaţi, cifră superioară mediei pe
ţară. Din totalul angajaţilor, 50,50fo sint in
industrie, 12,3% in construcţii, 6,20/o in
transporturi, 8,4% in sectorul circulaţiei
mărfurilor etc. In învăţămînt, ştiinţă,
cultură, artă şi ocrotirea sănătăţii lu-
crează 9,7% din salariaţii judeţului.
LOCALITATILE. In cuprinsul judeţului
Prahova există 1 municipiu, 13 oraşe,
53 localităţi componente ale municipiului
şi oraşelor, 86 de comune, din care
10 suburbane, şi 405 sate.
Municipiul Ploieşti este reşedinţa jude-
tului, aşezat intre văile Prahovei şi Te-
leajenului, Ia mică depărtare de dealuri,
la una din cele mai importante răspîntii
de drumuri naţionale. Ploieştiul, ca loca-
litate, este atestat documentar pentru
prima dată in 1545, dar numeroase sint
dovezile care arată faptul că aşezarea .este
mai veche. Săpăturile arheologice efec-
tuate in perimetrul oraşului au scos la
iveală un cîmp de urne funerare dacice.
Oraşul Ploieşti a fost înfiinţat de către
Mihai Viteazul in 1597 pe locul satului Plo-
ieşti, ai cărui locuitori au căpătat moşia din
jur, luată de domnitor in schimbul moşiei
sale Băicoi de la cei ce-o stăpîneau.
Oraşul s-a dezvoltat mai intens in-
cepind cu secolele XVII-XVIII. La
sfîrşitul secolului al XIX-lea şi inceputul
secolului al XX-lea, odată cu trecerea
la exploatarea industrială a petrolului,
oraşul Ploieşti a cunoscut o dezvoltare
rapidă, devenind in scurt timp unul din
cele mai mari şi dinamice oraşe industriale
ale ţării şi un puternic centru al mişcării
muncitoreşti. De numele municipiului
Ploieşti se leagă activitatea unora din
militantii de frunte ai mişcării socialiste,
ca: Constantin Dobrogeanu-Gherea şi
Ştefan Gheorghiu.
Cu 221 070 de locuitori (1 iulie 1971),
inclusiv comunele suburbane, municipiul
Ploieşti este centrul economic, comercial
şi cultural al judeţului şi unul din marile
municipii ale ţării. Aici işi desfăşoară acti-
vitatea numeroase intreprinderi industriale
www.cimec.ro
J U D E TUL P RAR OVA 437
din ramurile : industria combustibilulul
(extracţia şi prelucrarea petrolului), indu-
stria construcţiei de maşini şi prelucrării
metalelor, industria chimică, Industria ali-
mentară etc., precum şi un număr impor-
tant de instituţii social-culturale.
Monumente arhitectonice : Biserica
Domnească, ctitorie a lui Matei Basarab
din 1639, pe locul unei biserici de lemn ;
ruinele bisericii Sf. Nicolaie, zidită de
Mihai VIteazul ; Casa Hagi Prodan (1785),
azi secţie a Muzeului judeţean de ;storie ;
Liceul vechi (azi muzeu) şi altele.
De municipiul Ploieşti aparţin 7 comune
suburbane : Bărcăneşti, Berceni, Blejoi,
Brazi, Bucov, Păuleşti, Tirgşorul Vechi,
cu 32 de sate componente şi cu 55 349 de
locuitori.
Oraşul Cimpina, situat pe o terasă pre-
mergătoare munţilor, este al doilea cen-
tru important al judeţului ; la 1 iulie 1971
avea o populaţie de 30 736 locuitori, in-
clusiv comuna suburbană aparţinătoare.
In oraş se găsesc : intreprinderi de pre-
lucrare a metalului, ţiţeiului, de exploa-
tare şi prelucrare a lemnului, precum şi
mai multe unităţi social-<:ulturale. La
Cimpina se află Muzeul memorial
"N. Grigorescu", unde sint expuse opere
din diferite perioade ale creaţiei marelui
pictor şi atelierul său de lucru, precum şi
Casa memorială "B. P. Hasdeu".
De oraşul Cimpina aparţine comuna
suburbană Poiana Cimpina, cu cele 4 sate,
cu 5 502 locuitori.
Oraşul Bă.icoi, cunoscută localitate de
exploatare petrolieră, avea o populaţie de
16 350 de locuitori (1 iulie 1971). Biserica
de aici posedă citeva icoane preţioase,
opere ale marelui pictor Nicolae Grigo-
rescu. Sint subordonate oraşului localită­
ţile Dîmbu, Lilieşti, Schela, Tufeni, Ţin­
tea, majoritatea lor fiind impinzite CIJ
sonde de extracţie a ţiţeiului.
Oraşul Breaza este o statiune balneocli-
materică aşezată pe Valea Prahovei, cu o
populaţie de 16 088 de locuitori (1 iulie
1971) ; este cunoscut şi pentru produsele
sale de artă populară.
Oraşul Vcllenii de Munte, situat pe valea
Teleajenului, avea o populaţie de
14 944 de locuitori (1 iulie 1971), inclu.;iv
438 J UDE TU L P B A B OVA
comuna suburbană. . In oraş se găsesc :
intreprinderi ale industriei alimentare
(conserve de fructe), exploatări de nisip
cuarţos, unităţi ale cooperaţie! meşteşu­
găreşti şi industriei locale. Este un re-
marcabil centru pomicol. Intre anii
1908-1914 şi 1921-1940 în oraş a func-
ţionat Universitatea populară, fondată şi
condusă de Nicolae Iorga. Monumente
arhitectonice : biserica "Mănăstirea", edi-
ficată probabil în secolul al XV-lea, re-
construită in 1680, apoi in 1737-1742 şi
1809, cu picturi din secolul al XVIII-lea ;
biserica "Filip", ridicată in 1808, pe locul
uneia mai vechi. In oraş funcţionează
Muzeul "N. Iorga" şi un muzeu etnografic.
De oraşul Vâlenl aparţine comuna
suburbană Gura Vitioarei, cu o populaţie
de 6 069 de locuitori.
Oraşul Sinaia, o frumoasă statiune
climaterică, centru turistic, aşezat in
apropierea platoului Munţilor Bucegi, la
o altitudine de 798 m. De aici se poate
face alpinism in Bucegi la inâlţimJ de
peste 2 000 m. Staţiunea este apreciată şi
pentru posibilităţile pe care le are In ve-
derea practicării sporturilor de iarnă. Lo-
calitatea este recomandată, de asemenea,
neurastenicilor, convalescenţilor şi ane-
micilor. Populaţia sa este de 13 093 de lo-
cuitori (1 iulie 1971).
In oraşul Sinaia există intreprinderi ale
industriei construcţiilor de maşini şi pre-
lucrarea metalelor, alimentară, de prelu-
crare a lemnului, cariere de piatră, uni-
tăţi social-culturale, printre care o casă
de cultură republicană.
Monumente arhitectonice : Mănăstirea
Sinaia, construită in 1693 de spătarul Mi-
hail Cantacuzino, castelele Peleş, Pelişor
şi Foişor. In prezent Castelul Peleş este
un amplu complex muzeistic.
Oraşul Comarnic avea o populaţie de
12 995 locuitori (1 iulie 1971). Localitatea
a fost declarată oraş în 1968, cu ocazia
îmbunătăţirii organizării administrativ-
teritoriale a ţării. In oraş se găseşte o
importantă fabrică de ciment şi o fabrică
de produse refractare.
Oraşul Mizil, situat in partea nordică a
Bărăganului, la 35 km de Ploieşti, avea o
populaţie de 12 050 de locuitori (1 iulie
www.cimec.ro
1971). In oraş se găsesc unităţi ale in-
dustriei alimentare (de vinificaţie şi de
prelucrare a fructelor). Aici s-a construit
o fabrică de tapiţerie - "Relaxa" şi Fa-
brica de mobilă tapisată.
Oraşul Buşteni, statiune balneoclimate-
rică situată la 880 m altitudine, la poalele
munţilor Caraiman şi Coştişa, pe o vale
lungă expusă soarelui. Munţii oferă aici
un aspect grandios ; lanţul Bucegilor
făcînd un rot, părăseşte Valea Prahovei.
Populaţia oraşului era de 11 453 de lo-
cuitori (1 iulie 1971). Aici funcţionează o
importantă fabrică de hirtie, cea mai
veche de acest gen din ţară. In oraş 'le
află Muzeul "Cezar Petrescu".
Oraşul Urlaţi este situat la ieşirea Cri-
covului Sărat din dealuri. Populaţia -
9 877 de locuitori (1 iulie 1971). Are ex-
ploatări de petrol, fabrică de cărămidă,
un centru viUcol.
Monumente de artă : Biserica Galbenă,
construită in 1761 cu un peristU de mici
coloane şi admirabile fresce ; o biserici
din lemn (1753) ; conacul Bellu (secolul al
XIX-lea).
Oraşul Boldeşti-Scdieni avea o popu-
laţie de 9 228 de locuitori (1 iulie 1971).
A fost declarat oraş in 1968, In urma
imbunătăţiril organizării administrativ-
teritoriale a ţlril. Centru de extracţie a
petrolului, are o fabrică de geamuri şi
una de mucava.
La Scăieni a fost înfiinţat, in 1835, de
către socialistul utopic român Teodor
Diamant, cu concursul boierului Emanoil
Bălăceanu, un falanster după modelul
celui preconizat in lucrările sale de so-
cialistul utopic francez Charles Fourier.
Această acţiune se înscrie printre primele
încercări de acest fel din Europa.
Oraşul Slănic, situat pe valea pîrîului
Slănic, intr-o regiune de coline. multe
formate din sare gemă, pe alocuri aceasta
fiind chiar la suprafaţă. Statiune balneo-
climaterică, avînd lacuri cu ape cloroso-
dice, sulfatate, calcice, recomandate in
tratarea afecţiunilor ginecologice cronice,
în reumatismul cronic, nevralgii, rahi-
tism, anemie. Populaţia - 7 869 de lo-
cuitori (1 iulie 1971). Are zăcăminte de

sare deosebit de bogate, a căror exploatare
se extinde şi se modernizează continuu.
Oraşul Azuga, staţiune balneoclimate-
rică, aşezat pe Valea Prahovei, la con-
fluenţa cu pîrîul Azuga. Inconjurat de
munţi înalţi, deşi situat la aproape
1 000 m înălţime, pare a fi in fundul unei
căldări. Populaţia - 5 041 de locuitori
(1 iulie 1971). Centru industrial cu uni-
tăţi producătoare de sticlă, şamotă, che-
restea, postav, mezeluri, brînzeturi, bere
şi şampanie.
Oraşul Plopeni avea o populaţie de
7 127 de locuitori (la 1 iulie 1971), din
care comuna suburbană Dumbrăveşti -
3 811 locuitori. In oraş
se găseşte o im-
portantă întreprindere constructoare de
maşini.
Comunele judeţului Prahova sînt uni-
tăţi administrative mari. Populaţia medie
pe o comună la 1 iulie 1971 era de
4 928 de locuitori ; 6 comune au pînă la
2 000 de locuitori ; 26 de comune între
2 001 şl 4 000 ; 36 de comune între 4 001
şi 8 000; 6 comune intre 8 001 şi 10 000
de locuitori şi 2 comune peste 10 000 de
locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Poziţia geo-
grafică, varietatea bogăţiilor naturale şi
·îndeosebi însemnatele sale resurse petro-
lifere au făcut ca judeţul Prahova să cu-
noască o puternică dezvoltare economică.
In prezent, judeţul ocupă locul doi pe
ţară (fără municipiul Bucureşti) în pri-
vinţa valorii producţiei globale indu-
striale şi primul loc la numărul mediu
scriptic de salariaţi in industrie.
Judeţul Prahova contribuie cu peste
6,1 Ofo la producţia globală industrială a
ţării. El se situează pe primul loc pe ţară
in ce priveşte Industria de prelucrare a
petrolului, chimiei şi petrochimiei, in-
dustria de utilaj petrolier. O pondere in-
semnată deţine in industria materialelor
de construcţii, industria sticle!, porţela­
nului şi faianţei, celulozei şi hirtiei.
Alături de industrie, agricultura, mo-
dernizată şi dotată cu o bază tehnică­
materială corespunzătoare, a cunoscut şi
ea un ritm susţinut de dezvoltare.
Transporturile, circulaţia mărfurilor şi
turismul completează in mod armonios
www.cimec.ro
J V D E 1' V L P BA B O V A 489-
tabloul economic al unuia dintre cele mal
dezvoltate judeţe (din punct de vedere-
economic) din ţară.
INDUSTRIA. Ramura care s-a dezvoltat
cu precădere a fost extracţia petrolului,
a cărui vechime trece de 100 de ani. Rafi-
năriile existente in judeţ (Ploieşti, Cîrn-
pina) dădeau mai ales produse inferioare,.
ţara noastră fiind nevoită să exporte can-
tităţi mari de ţiţei brut şi să importe o
cantitate însemnată de produse petroliere
superioare de care avea nevoie, iar in-
dustria de utilaj petrolier era inexistentă.
Industria constructoare de maşini era re-
prezentată doar ·prin citeva fabrici de-
prelucrare a metalelor şi ateliere pentru
repararea utilajului petrolier. Iată o apre-
ciere cuprinzătoare a situaţiei din trecut :
"Preţioasele bogăţii naturale ale re-
giunii, şi in special petrolul - aurur
negru al Văii Prahovei - incăpuseră in
vechea orînduire pe miinile capitaliştilor
autohtoni şi ale marilor monopolişti
străini, care storceau profituri fabuloase,
in timp ce poporul - stăpînul de drept
al tuturor avuţiilor ţării - trudea în ne-
voie şi suferinţă" 1 •
Adevărata valorificare superioară a va-
riatelor resurse existente in această parte-
a ţării a inceput abia in anii construcţiei
socialiste, cind economia judeţului cu-
noaşte o dezvoltare intensă, accentuîn-
du-se caracterul industrial al acestuia.
S-au construit noi şi importante obiective-
industriale, printre care : Uzina "1 Mai"-
Ploieşti, Rafinăria Brazi, Fabrica de pro-
duse petrochimit<! "Dero" -Ploieşti, Cen-
trala de termoficare Brazi, Grupul In-
dustrial de petrochimle Ploieşti ; au fost
dezvoltate şi modernizate vechile unităţt
industriale.
Pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară·
activitatea 8 centrale, combinate şi
grupuri industriale, 89 de intreprinderi-
industriale, dintre care 69 de subordonare
republicană (numărul salariaţilor din
această r11mură f;ind de peste 119 000,
din care rnuncitori 104 700), 8 ale in-
~colae Ceauşescu. .,RomAnia pe drumul
desAvlrşlrU construcţiei socialiste•, vol. 2, Bucu•
reştl, Editura politicA, 1968, p. 297.
4~0 J U OE TU L PB AB OVA
dustriei locale şi 12 ale industriei co-
operatiste.
In perioada 1950-1971 producţia glo-
bală industrială a judeţului a crescut de
aproape 7,7 ori. Producţia de energie elec-
trică a sporit de 11 ori, cea de construcţii
de maşini de 20 ori, de materiale de con-
strucţii de 16,4 ori, cea chimică de 43,6
ori etc.
Puternica dezvoltare pe care a cu-
noscut-o industria prahoveană in ultimii
20 de ani este ilustrată de faptul că in
condiţiile anului 1970 intreprinderile din
judeţ realizau o producţie globală mai
mare decit intreaga industrie a ţării in
1938. Producţia realizată in ramura pe-
trolului in 1938 pe total ţară se obţinea
in condiţiile anului 1970, in judeţul Pra-
hova, in cinci luni şi jumătate. Producţia
de energie electrică realizată in 1938 se
obţine in prezent de către I.E.C. Brazi in
mai puţin de 20 de zile, a construcţiilor
de maşini in circa 50 de zile numai de
către Uzina "1 Mai"-Ploieşti, iar cea a in-
dustriei chimice in două zile de către
actualele unităţi ale acestei ramuri a ju-
deţului. In judeţul Prahova se găsesc
aproape toate ramurile importante ale
industriei.
Ponderea producţiei globale a princi-
palelor ramuri industriale in economia
judeţului şi a ţării se prezenta in 1971
astfel :
În
produrtia
Tiamuri ale industriei 2'!obală
industrială
'Tl1tal industrie
din earr:
Combuotibil
Construcţii de maşini şi prrlu·
crarra metalelor
Chimic
Extrartin minereurilor oemeta-
li Icre ~i produse din substanţe
abrazive
Mat•riale de constructii
Exploatarea şi prelucrarea
lemnului
Celuloză şi hirtie
Sticlă. porţelan ~i faiantă
Textilil.
Alimentar~
Industria de prelucrare a petrolului
este reprezentată prin rafinăriile din
Ploieşti, Brazi, Cîmpina, Teleajen, care
produc benzine, benzen, toluen, xilen,
etilbenzen, paraxileni, anhidridă ftalică,
uleiuri superioare, bitum, cocs, parafină,
motorină, gaze pentru chimizare şi uz
casnic etc.
Industria constructoare de maşini şi de
prelucrare a metalelor este reprezentată
prin Uzina "1 Mai"-Ploieşti, Uzina meca-
nică Cimpina, specializate in utilaj petro-
lier, Uzina mecanică fină Sinaia, care
fabrică pompe de injecţie pentru motoare
diesel. In industria chimică se produc în-
grăşăminte fosfatice (Uzina chimică Valea
Călugărească), mase plastice, detergenţi şi
solvenţi (Grupul industrial de petrochi-
mie Ploieşti, Fabrica de produse petra-
chimice .,Dero"-Ploieşti), anvelope din
cauciuc (Uzina de anvelope "Victoria"-
Floreşti), celuloză şi hirtie (Fabrica de
hirtie Buşteni). Industria materialelor de
construcţii produce ciment (Fabrica de
ciment Comarnic), materiale refractare şi
şamotă (Comarnic, Azuga), var (Gura Be-
liei, Sinaia, Cimpina), geamuri şi sticlă
(Fabrica de geamuri Scăieni şi Fabrica
de sticlărie Azuga), carton asfaltat (Ber-
ceni). Intreprinderi ale industriei uşoare
există in Ploieşti ("Dorobanţul", Tăbăcă­
ria "Poporul", Ţesătoria de in .,Intex"
Păuleşti), in Azuga (Fabrica de postav)
prOf'r>fltP lată de: etc. Industria alimentară este reprezen-
productia tată prin fabrici de conserve, de produse
~lobală
industrială
lactate, de panificaţie, de vinificatie, de
pe a ramurii or bere etc. din Ploieşti, Sinaia, Vălenii de
judeţ pe ţarr•
Munte, Valea Călugărească, Azuga şi alte
100,0 6,1 localităţi.
Judeţul
Prahova ocupă un loc de frunte
24,0 2!l,7
şi in privinţa exportului. De la exportul
91.2 7.1 de materii prime, caracteristice României
15,2 B,9
burghezo-moşiereşti, s-a ajuns ca in pre-
zent să se exporte instalaţii de foraj de
0,2 4,!\ mare complexitate şi tehnicitate in peste
4.6 8,2
65 de ţări, din care multe cu veche dez-
2.7 2,8 voltare industrială, anvelope in 28 de ţări,
1,6 7,4 fiind solicitate şi apreciate pe piaţa ex-
1.5 1!\,2
ternă, precum şi alte produse ale in-
5,7 4.~
8,4 3,1 dustriei prahovene, printre care : utilaj
www.cimec.ro

chimic şi tehnologic, produse petroliere,
ale industriei chimice şi altele.
AGRICULTURA. La sfîrşitul anului 1971
in judeţ erau 10 întreprinderi agricole de
stat, 12 staţiuni pentru mecanizarea agri-
culturii şi 112 cooperative agri·cole de
producţie. Suprafaţa agricolă a judeţului
este de 277 361 ha (59,10/o din suprafaţa
totală a judeţului şi 1,90fo din suprafaţa
agricolă a ţării), din care 146 947 ha ara-
bile.
Din suprafaţa arabilă, 67,50fo (99173
ha) este destinată culturii cerealelor şi in
special grîului şi porumbului ; se mai
cultivă floarea-soarelui (4 466 ha), sfeclA
de zahăr (2 667 ha), cartofi (4 663 ha), apoi
in, plante furajere, legume şi zarzavaturi.
O puternică dezvoltare a cunoscut baza
tehnică-materială a agriculturii. In 1971 pe
ogoarele judeţului Prahova lucrau 1 908
tractoare, 744 de comb;ne pentru păioase,
166 de combine pentru porumb şi plante
de siloz, 810 cultivatoare mecanice şi sape
rotative, 795 de semănători mecanice etc.
La un tractor fizic reveneau 77 ha su-
prafaţă arabilă (40 ha in I.A.S.).
Viile şi pepinierele viticole ocupă un loc
însemnat în agricultura judeţului, avînd
o suprafaţă de 12 704 ha (4,60fo din supra-
faţa agricolă a judeţului). Podgoriile de la
Valea Cllugărească, Dealul Mare şi Urlaţi
au o veche tradiţie, fiind renumite şi
peste hotare. Vinurile lor au cucerit nu-
meroase medalii de aur la concursurile
interne şi internaţionale.
Livezile şi pepinierele pomicole, locali-
zate în bazinele Prahovei şi Teleajenului,
ocupă o suprafaţă de 28 991 ha (10,40/o
din suprafaţa agricolă), cea mai mare
pondere avind-o prunul, caracteristic zo-
nei deluroase.
Păşunile şi fîneţele, care ocupă o su-
prafaţă de 88 719 ha (320fo din suprafaţa
agricolă), creează condiţii prielnice creş­
terii animalelor. Zootehnia reprezintă
aproape 400/o din valoarea producţiei glo-
bale agricole a judeţului. La inceputul
anului 1972 existau 100 021 de bovine,
din care circa jumătate vaci, 92 310
porcine, 263 861 de ovine, din care 88,6
cu linA finA şi semifinA, revenind la 100
ha teren : 42,4 bovine, 62,8 porcine, 111,9
www.cimec.ro
J V DE Ţ V L PRAHOVA 441
ovine şi caprine ; cu excepţia porcinelor.
aceste densităţi sint superioare mediei
pe ţară.
La bovine predomină rasa brunA de
Maramureş, la porcine marele alb, iar !,.
ovine ţigaia.
SILVICULTURA. Pădurile ocupă o su-
prafaţă de 145 071 ha, reprezentînd 30,9°/o
din suprafaţa judeţului şi 2,30/o din fon-
dul forestier al ţării. In cadrul acestora
predomină pădurile de răşinoase, urmate
de cele de fag şi apoi de stejar. Anual
se exploatează din pădurile judeţului
circa 600 000 m 3 de masă lemnoasă, iar
pentru refacerea fondului forestier se im-
păduresc peste 1 000 ha pe an, din care
circa 500/o răşinoase.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Datorită re-
liefului variat, in judeţul Prahova se des-
făşoară intens vînătoarea. Efectivele cer-
vide populeazA pădurile, iar fazaneriile
cuprind numeroase păsări ce reprezintA
mare interes pentru vînători. Principalele
specii de vinat din judeţ, în raport cu
densitatea lor, sint : iepuri, fazani, că­
priori, mistreţi, cerbi şi capre negre.
TRANSPORTURILE. Teritoriul judeţului
Prahova este străbătut de o reţea rami-
ficată de căi ferate, Ploieştiul fiind un
important nod feroviar aflat la întretăie­
rea cAilor cu Transilvania (Bucureşti­
Ploieşti-Braşov), cu Moldova (Bucureştl­
Ploieşti-Buzău-Rimnicu Sărat), precum şi
cu alte localităţi importante din judeţ
(Ploieşti-Vălenii de Munte-Mineciu ; Plo-
ieşti-Floreşti-Plopeni-Slănic), de aseme-
nea Ploieşti-Urziceni-Slobozia ; Ploieşti­
Tîrgovişte-Pucioasa etc. Lungimea cAilor
ferate din judeţ este de 330 km, dens:-
tatea fiind de 70,5 km cale ferată la
1 000 km 2, faţA de 46,4 media pe ţar:i.
Linia ferată Ploieşti-Braşov,· care reali-
zează legătura cu judeţele din nordul ţă­
rii, avind un trafic foaxte intens, a fost
modernizatA, fiind prima linie de cale fe-
rată electrificată din ţarA.
Este, de asemenea, bine dezvoltată şi
reţeaua de drumuri, judeţul avind cea
mai ridicată densitate a şoselelor din
ţară (69,6 km de drumuri naţionale la
100 km 2, faţă de 54,2 km media pe ţară).
-442 .JUDEŢUL PBABOVA
Traseele mai importante stnt cele ce strA-
bat Valea Prahovei, Valea Teleajenului,
,care fac legAtura cu judeţele BuzAu şl
Dimbovlţa. Existi, de asemenea, o reţea
camificată de drumuri locale de peste
1 400 km. 392 km drumuri din judeţ sint
modernizate.
COMERŢUL. Aşezarea Ploieştiului, exis-
tenţa drumului ce lega Muntenia de Tran-
silvania prin Valea Prahovei, a făcut ca
din vechi timpuri oraşul Ploieşti şi alte
localitlţi din judeţ să albă legături co-
merciale, care s-au dezvoltat continuu.
In 1971 in judeţ funcţiona o reţea
densă de unităţi ale comerţului socialist,
numărul lor ridicîndu-se la 2 613, din
care 2 055 pentru desfacerea mărfurilor
cu amănuntul şi 556 pentru alimentaţia
publică. In 1971, faţă de 1965, vinzarea de
mărfuri cu amănuntul prin comerţul so-
cialist a sporit cu 50,070/o ; creşteri mai
însemnate s-au înregistrat la mărfurile
nealimentare (49,10/o) şi in special la cele
de uz indelungat (mobilă, articole tehnice,
autoturisme). Aproape jumătate din to-
talul desfa.cerilor de mărfuri (46,90fo) sînt
produse nealimentare. In 1971, pe lo-
cuitor s-au vîndut in medie mArfuri in
valoare de 5 586 de lei.
In multe localităţi din judeţ (Ploieşti,
Vălenii de Munte, Starchiojd, Şoimari,
Ciorani, Aluniş) funcţionează din vremuri
îndepărtate tîrguri săptămînale, iar in
majoritatea oraşelor sînt pieţe ce func-
ţionează zilnic.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971/1972 în localităţile din
judeţ îşi desfăşurau activitatea 295 gră­
diniţe, cu 14 134 de copii înscrişi şi 571
educatoare ; 445 şcoli generale, cu 99 703
elevi şi 4 554 cadre didactice ; 22 licee de
cultură generală, cu 15 538 de elevi şi
738 cadre didactice ; 10 licee de speciali-
tate (pedagogic, industriale, agricole, eco-
nomie, sanitar), cu 4 528 de elevi şl 262
cadre didactice ; un liceu de artă, cu 471
de elevi şi 65 de cadre didactice ; 18
şcoli profesionale, cu 10 566 de elevi şi
648 de cadre didactice ; 7 şcoli tehnice şi
de specializare postliceall, cu 752 de elevi
şi 30 de cadre didactice ; 8 şcoli de
www.cimec.ro
mai.ştri, cu 494 de elevi şi 12 cadre di-
dactice.
Incepind din anul şcolar 1967/1968, Plo-
ieşt'ul a devenit centru universitar ; aici
funcţionează un institut de petrol şi gaze,
care oferă condiţii optime de îmbinare a
cunoştinţelor teoretice cu aplicaţiile prac-
tice.
Cercetarea ştiinţifică s-a dezvoltat cu
precădere in ramurile economice speci-
fice judeţului : petrol, chimie, construcţii
de maşini şi viticultură. Printre unităţile
mai însemnate sînt : Institutul "Petro-
chim" Ploieşti, Institutul de cercetări şi
proiectări tehnologice pentru industria
extractivă de ţiţei şi gaze Cimpina, In-
stitutul de cercetări şi proiectări tehno-
logice pentru prelucrarea ţiţeiului Ploieşti,
laboratoarele uzinale de la Grupul in-
dustrial de petrochimie Brazi şi Rafină­
ria Teleajen, de la Uzina chimică Valea
Călugărească, de la Uzina "1 Mai"
Ploieşti, Institutul de cercetări pentru
viticultură şi vinificatie Valea Călugă­
rească.
Pe teritoriul judeţului Prahova func-
ţionează un insemnat număr de instituţii
culturale : un palat de cultură la Ploieşti,
10 case de cultură orăşeneşti, un centru
judeţean de îndrumare a creaţiei populare
şi a mişcării artistice de masă, 88 cămine
culturale cu 97 de filiale săteşti, 12 clu-
buri ale sindicatelor, 353 biblioteci pu-
blice, o filarmonică de stat cu douil
secţii - orchestra populari "Flacăra
Prahovei" şi orchestra simfonică "Ciprian
Porumbescu" -, un teatru de stat (înfiin-
ţat in 1949) cu trei secţii - dramA, es-
tradă şi păpuşi -, 166 de cinematografe
etc.
In cadrul caselor de cultură, al cămi­
nelor culturale şi al cluburilor lşt des-
făşoară activitatea 397 de formaţii artis-
tice de amatori (teatru, coruri, grupuri
trocale, dansuri, tarafuri, orchestre de
muzică popularA şi uşoarl), precum şi
numeroşi solişti vocall şi lnsflrumentişti.
In judeţ funcţionează muzeele : "Dof-
tana" (la Telega), Muzeul de Istorie, Mu-
zeul de artă, Muzeul de ştiinţele naturii,
Muzeul "Ceasul de-a lungul vremii", Mu-
444 .J V D E 'f V L P B A B O V A

www.cimec.ro
 1 U D El' U L P R AH O V A 445

'

1. Raflnăria Brazi
2. Secţia de fierbere de la
Fabrica de bere .Azuga
3. Secţia de montaj de la
Uzina mecanicii. Sinaia
4. Vedere panoramicA. a sche-
let Boldeştl
5. Noua saUnil. - Sllnlc-Pra-
hova
8. Complexul de sere din Tii.- 8
tllranl
7. St:lţlunea vtticolil. Valea
Cil.lugil.rească
8. Pasajul superior - Ploieşti
9. Halele Ploieşti
10. Casa memorialA ,.Hasdeu"
- Ctmplna
11. Castelul Peleş - Sinaia

10 11

www.cimec.ro
446 J U D ETU L P B A B OV A
acoperite pentru practiea:ea inotului Oa
Ploieşti şi Cimpina), pirtia de bob şi
pirtiile de schi prevăzute cu mijloace
mecanke de urcare de la Sinaia, şi un
mare hipodrom republican la Ploieşti.
TURISMUL. Aşezarea geogra!icfl. a lude-
ţului Prahova a facilitat dezvoltarea tu-
rismului. Partea de nord a judeţului, cu
decorul său alpin, cu altitudini de peste
2 000 m, cu poieni bogate in flori alpine,
cu tumultuoase izvoare şi piriurl câzind in
cascade adinci, ctJ~eea.ză condiţii deosebite
pentru odihnă şi turism pe toată intin-
derea văilor Prahovei şi Teleajenulu!.
Valea Prahovei constituie una dintre
cele mai pitoreşti zone care brăzdează
munţii României. Şerpuind printre cul-
mile munţilor Baiului in dreapta şi Bu-
cegilor în stinga, această zonă oferA un
cadru natural incintător, in care s-a for-
mat şi dezvoltat un şirag de staţiuni cli-
materice : Breaza, Sinaia, Poiana Ţapului,
Buşteni, Azuga. Anual zeci de mii de vile-
giaturişti din ţară şi din strAinAtate po-
posesc vara ca şi Iarna la odihnA in
această regiune turistlcA. Din Sinaia, un
drum accesibil şi autovehiculelor urcă
pînă la cota 1 400, unde se află marele
hotel "Alpin". Tot din Sinaia, o teleca-
bină, cu o capacitate de 30 de persoane,
conduce pe turişti la cota 1 400 şi de aici,
mai sus, pînă la altitudinea de 2 000 m.
Din apropierea cabane! Valea cu Brazi
porneşte spre Vîrful cu Dor un teleferic
cu scaun. De aici excursioniştii au posi-
bilitatea să coboare in Valea Ialomiţei la
cabanele Peştera sau Bolboci, sau sâ
pornească spre nord pe platoul Bucegilor
la cabanele Piatra Arsă, Babele, Carai-
manul, Virful Omul (2 507 m altitudine),
unde se află şi o staţiune meteorologică.
Pe platoul Munţilor Bucegi se pot vedea
ca monumente ale naturii stincile Babele
şi Sfinxul din Bucegi, precum şi o inte-
resantă rezervaţie florlstică montană.
Masivul Bucegi oferă largi posibilităţi
pentru practicarea sporturilor de iarnA.
Valea lui Carp este renumită prin pirtiile
sale de schi. Din Buşteni se pot face
excursii pe traseele: Buşteni-Valea Je-
pilor-Caraiman-Babele-Peştera ; Buşteni-
www.cimec.ro
Gura Dihamului-Poiana Izvoarelor-Pi-
chetu Roşu- Virful Omul ; iar din VălenU
de Munte fn Munţii Teleajenului, Ciuca-
şului şi Buzăului.
Privellşti cu un farmec deosebit oferA,
de asemenea, impre~urimUe de la Cheia
şi Slănic, staţiuni fn plină dezvoltare.
Alte localităţi, cum sint Ţintea şi Telega,
datorită calitAţilor curative ale izvoarelor
de aici, s-au adăugat pe harta turistici
a judeţului.
Judeţul Prahova oferă vizitatorilor nu
numai inegalabilele sale frumuseţi natu-
rale, dar şi numeroase monumente arhi-
tectonice, muzee şi construcţii industriale,
creaţii ale muncii iscusite a locuitorilor
acestor meleaguri.
La Ploieşti, rafinăriile şi marile uzine,
Muzeul petrolului, muzeele judeţene de
istorie, ştunţele naturii şi artă, Palatul
culturii constituie importante obiective
turistice. La intrarea in comuna Băneşti
poate fi vAzut monumentul unuia din pio-
nierii aviaţiei mondiale - Aurel Vlaicu ;
la Doftana - Muzeul "Doftana" (fosta
inchisoare, unde au fost reţinuţi, tortu-
raţi şi chiar ucişi sub regimul trecut
mulţi militanţi de frunte ai partidului
comunist) ; la Brebu - Curtea dom-
nească a lui Matei Basarab; la Breaza
-Muzeul portul popular; iar in Sinaia -
Muzeul Peleş şi o secţie-muzeu de
artă decorativă. Pe teritoriul judeţului
mai sint şi alte monumente, obiective
făurite de om, ce merită să fie vizitate.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Şi in
cincinalul 1971-1975 industria judeţului
va cunoaşte un ritm inalt de dezvoltare.
O atenţie deosebită se va acorda laturilor
sale calitative, şi anume : creşterii pro-
ductivităţii muncii, modernizării produc-
ţiei, lărgirii gamei sortimentale, Indeosebi
la producţia destinată exportului, adin-
cirii proceselor de prelucrare in vederea
valorificiril superioare a ţiţelului şi a
celorlalte materii prime din ramurile con-
strucţiei de maşini, chimie, materiale de
construcţii şi industrializarea lemnului,
imbunătăţlrii calităţii produselor şi creş­
teri! competitivităţli lor, sporirii renta-
bilităţii intregii producţii.

O puternică diversificare şi perfecţio­
nare va cunoaşte producţia de utilaj chi-
mic şi petrolier. In cadrul acestora gama
instalaţiilor de foraj se va completa prin
omologarea şi introducerea în fabricaţie
a instalaţiilor de foraj marin, va creşte
numărul de tipodimensluni la sapele de
foraj, capete de erupţie, agregate de ci-
mentare şi pompe de mare presiune, pre-
venitoare de erupţie şi alte utilaje spe-
cifice acestui sector. In cadrul industriei
chimice o creştere importantă va înregis-
tra producţia de îngrăşăminte fosfatice în
vederea satisfacerii nevoilor crescînde ale
agriculturii noastre socialiste. O dinamică
ascendentă va cunoaşte şi industria petra-
chimică, care va furniza o gamă largă
de noi materii prime necesare celorlalte
ramuri ale economiei naţionale.
Creşterea in ritm susţinut a economiei
judeţului în această etapă are în vedere
prevederea unor importante fonduri de in-
vestiţii orientate în .principal spre lăr­
girea, modernizarea şi specializarea unor
întreprinderi existente, cit şi in direcţia
construirii unor noi obiective industriale.
Se vor dezvolta indeosebi capacităţile de
producţie din Uzina ,.1 Mai" -Ploieşti,
Uzina mecanică fină Sinaia, Uzina chi-
mică Valea Călugărească, Uzina de utilaj
chimic Ploieşti, Yzina de anvelope "Vic-
toria" -Floceşti, Grupul industrial de pe-
trochimie Ploieşti, Intreprinderea de ma-
teriale izolatoare Berceni, Fabrica de
mucava Scăieni, Fabrica de sticlărie
"Prahova" şi Uzina de utilaj minier Fi-
lipeşti! de Pădure ; se vor construi noi
capacităţi productive, printre care : tur-
nătoria centrală de fontă şi oţel Cîmpina,
o fabrică de scule şi dispozitive în oraşul
Băicoi, o unitate nouă de mecanică fină
în oraşul Breaza, o fabrică de utilaje şi
piese de schimb pentru industria materia-
lelor de construcţii la Mizil şi altele.
In afara centrelor tradiţionale, cum sint
municipiul Ploieşti, oraşele Cimpina, Si-
naia şi Boldeşti-Scăieni, industria va cu-
noaşte o puternică dezvoltare şi in alte
localităţi, cum sînt : Mizil, Băicoi, Breaza
şi Comarnic, asigurind o mai benă valo-
www.cimec.ro
J t1 D 1: TU L P BA B O V A 447
rificare a resurselor de materii prime şi
de forţă de muncă, sporind procesul de
urbanizare a populaţiei din judeţ.
In agricultură eforturile sint indreptate
in direcţia lărgirii bazei tehnica-mate-
riale, a atragerii de noi suprafeţe în cir-
cuitul agricol, mai ales prin desecări şi
acţiuni antierozionale, extinderea supra-
feţelor cultivate în condiţii de irigare,
adîncirea specializării producţiei agro-
zootehnice şi dezvoltarea efectivelor de
animale pentru a obţine creşterea produc-
ţiei de cereale, legume, fructe, struguri
şi de produse animaliere.
Vor fi construite şi date in funcţiune :
două complexe de ingrăşare a porcilor cu
o capacitate totală de 90 000 de capete
anual, un complex de păsări de carne de
mare capacitate, un complex pentru în-
grăşat tineret taurin cu o capacitate de
peste 5 000 locuri, o fabrică de nutreţurt
combinate cu o producţie de 120 000 de
tone anual şi altele.
Se vor extinde plantaţiile de vii cu
2 050 ha, plantaţiile de porni cu 1 550 ha,
cultura legume1or timpurii în salarii ne-
încălzite cu 80 ha, iar suprafaţa amena-
jată pentru Irigat fn .sistem local va creşte
cu peste 11 500 ha.
Importante fonduri vor fi cheltuite pen-
tru lărgirea In continuare a bazei mate-
riale a învăţămtntulul şi a asistentei sa-
nitare. Se vor construi şi da în folosinţA,
în mediul rural şi urban, un numk de
peste 200 săU de clasA, Internate cu o ca-
pacitate de 400 de locuri, noi grădiniţe fl
case de copii cu peste 1 200 de locuri.
Reţeaua unităţilor sanitare şi balneare
a judeţului se va lmbogăţl .prin construi-
rea, în municipiul Ploieşti, a unui spital
cu o ca;pacitate de circa 700 de paturi şi
a noi locuri de odihnă şi tratament In
staţiunile din judeţ.
In vederea dezvoltării activităţii turis-
tice şi sportive se vor construi un com-
plex· turistic In oraşul Breaza, o nouă pir-
tie betonată pentru întrecerile de bob la
Sinaia, un patinoar artificial In munici-
piul Ploieşti şi o nouă linie de teleferic
448 J U '1 E TUL P R AH OVA

pe traseul montan Buşteni-Babele. Pen- număr de peste 14 000 de apartamente.

tru satisfacerea nevoilor de locuit, in In intreg judeţul se vor construi şi mo-
acest cincinal se va construi din fondu- derniza 50 km de drumuri, se vor efectua
rile de stat şi ale oamenilor muncii un noi lucrări edilitare.

.JUDEŢUL PRAHOVA

cu reşedinţa In municipiul Ploieşti

Municipii : 1. Oraşe : 13. Localităţi componente ale municipiilor şi ale oraşelor : 53. Comune : 88
Cdln care, suburbane : 10). Sate : tos.

A. MUNICIPII

J, MUNICIPIUL P L O 1 E Ş T 1, Comune suburbane : 1. Comuna BARCANEŞTI. Sate compo-

nente ale comunei suburbane : 1. BARCANEŞTI ; a. Ghighiu ; 3. Puşcaş! ; 4. Româneşti ;
5. Tâtăranl. 2. Comuna BERCENI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. BERCENI ;
2. Cartierul Dlmbu ; 3. Câtunu ; 4. Corlăteştl ; 5. Moara Nouă. 3. Comuna BLEJOI. Sate com-
ponente ale comunei suburbane : 1. BLEJOI ; 2. Ploleşt1orl ; 3. Ţlnţlreni. t. Comuna BRAZI. Sate
componente ale comunei suburbane : 1. BRAZll DE SUS ; 2. Băteştl ; 3. Braz11 de Jos ; 4. Ne-
goieştt; 5. Popeştl; 6. stejaru. 5, Comuna BUCOV. Sate componente ale comunei suburbane :
1. BUCOV ; 2. Bighilln ; 3. Chiţoranl ; 4. Pleaşa ; 5. Valea Orlel. Il. Comuna PAULEŞTI. Sate
componente ale comunei suburbane : 1. PAULEŞTI ; 2. Cocoşeştl ; 3. GAgeni ; 4. Păuleştll
Noi. 7. Comuna TlRGŞORU VECHI. Sate componente ale comunei suburbane: 1. STRJEJNICU;
2. Stănceşti ; 3. Tlrgşoru Vechi ; 4. Zahanaua.

B. ORAŞE

1. Oraşul A Z U G A.
2. Oraşul B A 1 C O 1, Localităţi componente ale oraşului : 1. B A 1 C O 1 ; 2. Dimbu ; 3. Ll-
lleştl ; 4. Schela ; 5. Tufenl ; 6. Ţlntea.
3. Oraşul B oL DE Ş T 1-S cA 1 E N 1, LocalitAti componente ale oraşului : 1. Seclu.
t. Oraşul BREAZ A. Localităţi componente ale oraşului : 1. Breaza de Jos ; 2. Breaza de
Sus ; 3. Frăsi~et ; 4. Gura Beliel ; 5. Irlmeştl ; 6, Nlstoreştl ; 7. Podu Corbului ; 8. Podu Va-
dul ui ; 9. surdeştl ; 10. Valea Tir se!.
5, Oraşul B U Ş T E N 1, Localităţi componente ale oraşului : 1. B U Ş T E N 1 ; 2. Poiana
Ţapului.

8 Oraşul C 1 M P 1 N A, Comune suburbane : 1. POIANA ClMPINA, Sate componente ale

comunei suburbane : 1. POIANA CIMPINA ; 2. Bobolla ; 3. Pletrişu ; t. RAgman.
7. Oraşul C OMAR N 1 c. Localităţi componente ate oraşului : 1. COMARNIC ; a. Ghioşeştl ;
3. Podu Lung ; 4. Poiana ; 5. Posada.
8. Oraşul M 1 z J L, Localităţi componente ale oraşului : 1. MIZIL ; 2. Fefelel.
!1. Oraşul PLOP E N 1. Comune suburbane: 1. DUMBRAVEŞTI. Sate componente ale co-
munei suburbane : 1. DUMBRAVEŞTI ; 2. Găvănel ; 3. MălAeştll de Jos; 4. MAJAeştll de Sus;
5. Plopeni ; 6. Sfirleanca.
10. Oraşul S 1 N A 1 A.
11. Oraşul S LAN 1 C, Localităţi componente ale oraşului : 1. S LAN 1 C ; 2. Groşani ;
3. Prăjani.
12. Oraşul URLAT 1. Loca!ităţl componente ale oraşului : 1. URLAT 1 ; 2. ArloneşUI Noi ;
3. Arioneştil Vechi ; 4. Cherba ; 5. JercălAI ; 6. MArunţiş ; 7. Orzoala de Jos ; 8. Orzoala de
Sus ; 9. Schiau ; 10. Ulmi ; 11. Valea Bobului ; 12. Valea Crlngulul ; 13. Valea Mieilor ; It. Valea
Nucetului ; 15. Valea Pietrei ; 16. Valea Seman ; 17. Valea Urloil.
13. Oraşul V ALE N II DE MUNTE, Comune suburbane : 1. GURA VITIOAREI. Sate
componente ale comunei suburbane : 1. GURA- VITIOAREJ ; 2. Bughea de Jos ; 3. Făgetu ;
4. Fundeni ; 5. Poiana CopAcenl.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL PRAHOVA 449

C. COMUNE

1. Comuna ADuNAŢI. Satele componente : 1. ADUNAŢI ; 2. Oclna de Jos ; 3. oclna de sus.

2, Comuna ALBEŞTI-PALEOLOGU. Satele componente : 1. ALBEŞTI-PALEOLOGU ; 2. Albcşti­
Muru ; 3. Ciocenl ; 4. Vadu PArului. 3. Comuna ALUNIŞ. Satele componente : 1. ALUNIŞ ;
2. Ostrovu. 4. Comuna APOSTOLACHE. Satele componente : 1. APOSTOLACHE ; 2. Buzota ;
3. M!rlogea ; 4. Udreştl ; 5. Valea Clicovulul. S. Comuna ARICEŞTII RAHTIV ANI. satele com-
ponente: 1. ARICEŞTn RAHTIVANI; 2. Buda; a. Nedelea; 4. Stoeneştl ; 5. Tirgşoru Nou.
6, Comuna ARICEŞTll ZELETIN. Satele componente : 1, ARICEŞTII ZELETIN ; 2. Alblnarl.
7. Comuna BABA ANA. Satele componente : 1. BABA ANA ; 2. Clreşanu ; 3. Conduratu ; 4. Crin-
gurile ; 5. Satu Nou. 8. Comuna BALTA DOAMNEI. Satele componente : 1. BALTA DOAMNEI ;
2. Bira ; 3. Curcubeu ; 4. Lacu Turcului. t. Comuna BALŢEŞTI. Satele componente :
1. BALŢEŞTI ; 2. Izeştl ; 3. PodenU Vechi. 1D. Comuna BANEŞTI. Satele componente :
1. BANEŞTI; 2. Urleta. 11. Comuna BERTEA. Satele componente : 1. BERTEA; 2. Lutu Roşu.
12, Comuna BOLDEŞTI-GRADIŞTEA. Satele componente : 1. BOLDEŞTI ; 2. Gradlştea.
13, Comuna BREBU. Satele componente : 1. BREBU M1NASTIREI ; 2. Brebu Megieşesc : 3. Pie-
triceaua ; 4. Podu Cheii. lt. Comuna CALUGARENI. Satele componente : 1. CALUGARENI ;
2. Valea Scheilor. 15. Comuna CARBUNEŞTI. Satele componente : 1. CARBUNEŞTI ; 2. Go-
geasca. 16. Comuna CEPTURA. Satele componente : 1. CEPTURA DE JOS ; 2. Ceptura de
Sus ; 3. Malu Roşu ; 4. Retari ; 5. ŞOlmeşt:l. n. Comuna CERAŞU. Satele componente : 1. CE-
RAŞU ; 2. Sion ; 3. Valea Borulul ; 4. Valea BrAdetului ; 5. Valea Lespezil ; 6. Vale3 To.::li.
18. Comuna CffiOJDEANCA. Satele componente : 1. CffiOJDEANCA ; 2. Nucet ; 3. Trenu.
19. Comuna CIORAN!. Satele componente : 1. CIORANII DE JOS ; 2. Cloranli de Sus.
20. Comuna COCORAŞTn MISLII. Satele componente : 1. COCORAŞTII MISLII ; 2. Goruna ;
3. Ţipâreşti. %1. Comuna COLCEAG. Satele componente : 1. COLCEAG ; 2. Inoteştl ; 3. Parepa-
Ruşani; 4. Vîlcelele. 22. Comuna CORNU. Satele componente: 1. CORNU.DE JOS; 2. Cornu
de Sus ; 3. Valea Oprii. 23, Comuna COSMINELE. Satele componente : 1. COSMINA Dl'~ JOS ;
2. Cosmina de Sus ; 3. Drăghlceştl ; 4. Poiana Trestie!. 24. Comuna DRAJNA. Sate!<! compo-
nente : 1. DRAJNA DE SUS ; 2. CAtunu ; a. Cioc:rac ; 4. Drajna de Jos ; 5. Făget ; 6. Ogretln ;
7. Piatra ; 8. Piţigoi ; 9. Plai ; 10. Podurile ; 11. Poiana Mierlel. 25. Comuna DRAGA-
NEŞTI. Satele componente : 1. DRAGANEŞTI ; 2. BArAltaru ; 3. Belciug ; 4. Cornu
de Jos; 5. HAtcărău; 8. Meli; 7. TufaD1. ZI. Comuna DUMBRAVA. Satele componente;
1. DUMBRAVA ; 2. Ciupelnlţa ; 3. Comu de Sus ; 4. TrestlenU de Jos ; 5. Trestlenll de Sus ;
6. Zănoaga. 27. Comuna FILIPEŞTII DE PADURE. Satele componente : 1. FILIPEŞTII DE
PADURE ; 2. D!ţeşti; 3. Mlnteli; 4. SWşti!a Dealului. 28. Comuna FILIPEŞTII DE TIRG.
Satele componente : 1. FILIPEŞTII DE TIRG ; .~. BrAtăşanca ; 3. Ezenl ; 4. Mărglnenil de
Jos ; 5. Ungureni. 29. Comuna FlNTlNELE. Satele componente : 1. FINTINELE ; 2. Bozlenl ;
3. Ghinoaica ; 4. Ungurenl ; 5. Vadu SApat. 38. Comuna FLOREŞTI. Satele componente : 1. FLO-
REŞTI ; 2. cap Roşu ; 3. Căllneşti ; 4. CAtlna ; s. Novăceştl. 31. Comuna FULGA. Sate:e com-
ponente : 1. FULGA DE JOS ; 2. Fulga de Sus. 32. Comuna GHERGffiŢA. Satele componente :
1. GHERGHJŢA; 2. Finali; 3. Independenţa; 4. Malamuc ; 5. Olari; 6. Olarii Vechi ; 7. Un-
gurenl. 33. Comuna GORGOTA. Satele componente : 1. GORGOTA; 2. Crlvina ; 3. Finali ;
4. Poienarii Apostoli ; 5. Potigrafu. 34. CQmuna GORNET. Satele componente : 1. GORNET ;
2. Bogdăneştl ; 3. Cuib ; t. Nucet. 311. Comuna GORNET-CRICOV. Satele componente : 1. GOR-
NET-CRICOV ; 2. Coşerele ; 3. Doltrota ; 4. Pliseaca ; 5. Ţărculeştl ; 6. Valea Seacă. 36. Co-
muna GURA VADULUI. Satele componente: 1. GURA VADULUI ; 2. Perşunarl ; 3. Tohanl.
37, Comuna IORDACHEANU. Satele componente : 1. IORDACHEANU ; 2. Moceştl ; 3. Plavia ;
4. Străoşti ; 5. Valea cucului ; a. VArblla. Jl. Comuna IZVOARELE. Satele componente :
1. IZVOARELE ; 2. cerneştl ; 3. Chirtţeştt ; t. Homor1clu ; 5. Malu V!năt ; 6. Sehiuleştl.
39. comuna JUGURENI. Satele componente : 1. JUGURENI ; 2. Boboc! ; 3. Marginea Pădurii ;
t. Valea Unghiului. 40. comuna LAPOŞ. satele componente : 1. LAPOŞ ; 2. Glod ; 3. LApoşel ;
4. Pietricica. 41. comuna LIPANEŞTI. Satele componente : 1. LIPANEŞTI; 2. Satu N'lu ;
3. Şipotu ; 4. zamfira. 42. Comuna MAGURELE. Satele componente : 1. MAGURELE ; 2. Coada
Malulul ; 3. Iazu. 43. comuna MAGURENL Satele componente : 1. MAGURENI ; 2. CocorAştU
CapUl ; 3. Lunea Prahovei. H. Comuna MANECIU. Satele componente : 1. MANECIU-UN-
GURENI ; 2. Cheia ; 3. Chlciuren1 ; 4. Costenl ; 5. FAcAlenl ; 6. Gheaba ; 7. MAnAstirea su-
zana a. M~neciu-Pâm!nteni ; 9. Plăleţu. u. Comuna MANEŞTI. Satele componente : 1. MA-
NEŞTI ; 2. Băltiţa ; 3. Cheşnolu ; 4. Coada Izvorului ; 5. Cocorăştii Colţ ; 6. Cocoril.ştll Grlnd ;
7. Colţu de Jos ; 8. Ghioldum ; 11. Gura Crivăţului ; 10. Perşunarl ; 11. Piatra ; 12. Satu de
Sus ; 13. Zalhanaua. 46. ComuRa PACUREŢL Satele componente : 1. PACUREŢI ; 2. rărzila ;
3. curmătura ; 4. Matlţa ; 5. Slavu. t7. Comuna PLOPU. Satele componente : 1. 1-'LOPU ;
2. GUmeia ; 3. Hirsa ; t. Nlslpoasa, tL Comuna PODENII NOI. Satele componente : 1. 1-0DEND
NOI ; 2. Ghiocel ; 3. Mebedinţa ; 4. Nevesteaaca ; 5. Podu lui. Galben ; 6. Popeştl ; 7. Rahova ;
8. Sălcioara ; 9. SfăcAru ; 10. Valea Dulce. a. Comuna POIENARII BURCHII. Satele com-
ponente : 1. POIENARll BURCHD; 2. Clrbunart; 3. Ologenl ; 4. Ploreştl; 5. Podu VAleD1;

www.cimec.ro
-'60 J U D E TU L P R A H O VA

6. Poienarii-Rall ; 7. Polenarll Vechi ; 8. Tătărăi. 50. Comuna POSEŞTI. Satele componente :

1. POSEŞTII-PAMINTENI ; 2. Bodeştl ; 3. Merdeala ; 4. Nucşoara de sus ; 5. Nucşoara de
J0s ; 6. Poseştll-Ungureni ; 7. Tirleştl ; 8. Valea Plopului ; 9. Valea Screzll ; 10. · Valea Stuplnil.
51. Comuna· PREDEAL-SARARI. Satele componente : 1. PREDEAL ; 2. Bobiceştl ; 3. Poienile ;
4. Sărari ; 5. Sări'lţel ; 6. Tulburea ; 7. Tulburea-Văleni ; 8. Vitioara de Sus ; 9. Zimbroaia.
52. Comuna PROVIŢA DE JOS. Satele componente : 1. PROVIŢA DE JOS ; 2. Drăgăneasa ;
3. Piatra. 53. Comuna PROVIŢA DE SUS. Satele componente : 1. PROVIŢA DE sus ; 2. rzvoru ;
3. Plaiu ; 4. Valea Bradului. 54. Comuna PUCHENII MARI. Satele componente : 1. PUCHENII
MARI ; 2. Miroslăveştl ; 3. Moara ; 4. Odăile ; 5. Pietroşani ; 6. Puchenil Mici ; 7. Puchenil-
Moşneni. 55. Comuna RlFOV. Satele componente : 1. RlFOV ; 2. Antofiloaia ; 3. Buchilaşi ;
4. Buda ; 5. Goga ; 6. Mălăieştl ; 7. Moara DomneascA ; 8. Palanca ; 9. Sicrita. 56. Comuna
SALCIA. Satele componente : 1. SALCIA. 51. Comuna SALCIILE. Satele componente :
1. SALCIILE. 58. Cpmuna SCORŢENI. Satele componente : 1. SCORŢENI ; 2. Bordenil Mari ;
3. Bordenll Miel ; 4. Mislea ; 5. Sirca. 59. Comuna SECARIA. Satele componente : 1. SECARIA.
60. Comuna SlNGERU. Satele componente : 1. SlNGERU ; 2. Butuci- ; 3. Mireşu Mare ; 4. Ml-
reşu Mic ; 5. Piatra Mică ; 6. Tlsa. 61. Comuna STARCHIOJD. Satele componente : 1. STAR-
CHIOJD ; 2. Bătrîni ; 3. Bri'ldet ; 4. Gresia ; 5. Poiana Mare ; 6. Rotarea ; 7. Valea Anei ; 8. Zme-
uret. 62. Comuna SURANI. Satele componente : 1. SURANI ; 2. PAcuri. 63. Comuna
ŞIRNA. Satele componente : 1. ŞIRNA ; 2. Brăteşti ; 3. Coceana ; 4. Hăbud ; 5. Tăricem ;
&. Varniţa. 64. Comuna ŞOIMARI. Satele componente : 1. ŞOIMAR;I ; 2. Lopatniţa ; 3. Măgura.
65. Comuna ŞOTRILE. Satele componente : 1. ŞOTRILE ; 2. Lunea Mare ; 3. Plaiu Cimpinei ;
4. Plaiu Cornului ; 5. seciuri ; 6. Vistieru. 66. Comuna ŞTEFEŞTI. Satele componente : 1. ŞTE­
FESTI ; 2. scurteştl ; 3. Tirşoreni. 61. Comuna TALEA. Satele comporente : 1. TALEA ;
2. Plalu. 68. Comuna TATARU. Satele componente: 1. TATARU; 2. Podgoria; 3. Siliştea.
69. Comuna TEIŞANI. Satele componente : 1. TEIŞANI ; 2. Bughea de Sus ; 3. Olteni ; 4. Ştiu­
beiu ; 5. Valea Stilpului. 70. Comuna TELEGA. Satele componente : 1. TELEGA ; 2. Boşilceşti ;
3. Buştenarl ; 4. Doftana ; 5. Meliceşti ; 6. Ţonţeşti. 71. Comuna TINOSU. Satele componente :
1. TINOSU ; 2. Predeşti ; 3. Pisculeşti. 72. Comuna TOMŞANI. Satele componente : 1. TOM-
ŞANI ; 2. Loloiasca ; 3. Magula ; 4. Sătucu. '73. Comuna V ALEA CALU.GAREASCA. Sateie
componente : 1. V ALEA CALUGAREASCA ; 2. Arva ; 3. Coslegi ; 4. Dtrvari ; 5. Pantazl ;
6. Racherl ; 7. Radila ; 8. Schiau ; 9. Valea Largă ; 10. Valea Mantel ; 11. Valea Nlcovani ;
12. Valea Poienii ; 13. Valea Popii ; 14. Valea Ursoll ; 15. Virfurile. 74. Comuna V ALEA DOF-
TANEI. Satele componente: 1. TEŞILA ; 2. Trălsteni. 75. Comuna VARBILAU. Satele com-
ponente : 1. V ARBILAU ; 2. Coţofeneşti ; 3. Llvadea ; 4. Podu Ursului ; 5. Poiana VArbil!l.u.
76. Comuna vtLCANEŞTI. Satele componente : 1. VILCANEŞTI ; 2. Ctrjari ; 3. Tre~tloara.

La detm1t1varea textului au colaborat : Alexandru IMl!l.lilescu, Teodor Constami ·

nescu, Andrei Dabija, Co~stantfn George,scu, DumitrtL Io~~•. Vasile Petrescu, Paul
Popescu.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Satu
Mare este situat in nord-vestul ţărU, In
bazinul inferior al Someşului, fiind deli-
mitat la nord de graniţa R. S. România
cu U.R.S.S... iar la vest de cea cu
R. P. Ungară ; la sud se invecineazA cu
judeţul Bihor, la sud-est cu judeţul SA-
laj, iar la est cu judeţul Maramureş.
Suprafaţa judeţului este de 4 405 km1 ,
ceea ce reprezintă 1,40/o din teritoriul ţA­
rii.
RELIEFUL judeţului este variat, deose-
bindu-se două trepte : ctmpia şi zona
înaltă. In vest se găseşte clmpia Some-
şului, cu o suprafaţă joasA (altitudine ma-
ximă 126 m), uşor fragmentată de albifle
cursurilor părăsite ale Someşului, Turului
şi Crasnei, şi cîmpia Niruluf, mai inaltA
(pir:ă la 160 m altitudine) şf acoperitA cu
dune de nisip. Spre est relieful urcA trep-
tat, atingînd în Culmea Codrului 579 m,
în Mt..:r:ţii Oaşului, care adApostesc de-
presiunea Ţării Oaşului 827 m şi tn
Munţii Gutîi 1 201 rn.
CLIMA, continental moderatA, prezintA
mici diferenţe între cîmpie şi dealuri. In
perioada 1896-1955, temperatura medie
anuală a fost de 9,7", iar amplitudinea
anuală 22,5°. Maxima absolută, de 39,5°,
a fost înregistrată in iulie 1952 la Carei,
iar minima absolută, -29,3°, in ianuarie
1938 la Satu Mare. Media anuală a pre-
cipitaţiilor a variat intre 378,2 mm în
1961 şi 1 045,0 mm în 1912, in anii 1886-
1915 şi 1921-1955 înregistrindu-se o me-
www.cimec.ro
SATU MARE
die de 667,9 mm. Vintul dominant are di-
recţiasud-est şi sud-vest.
HIDROGRAFIA. Cursurile de apă Turul,
Someşul, in cursul său inferior, şi Crasna
strAbat judeţul de la est spre vest. Ne-
tezimea clmpiei şi litologia ei luto-nisi-
poasA, umiditatea deficitară, aspectul dez-
organizat al reţelei hidrografice au impus
măsuri de regularizare complexă a cursu-
lui rîurilor. Debitele, ce variază in gene-
ral intre 20 şi 100 m 3 js pentru Someş
(la 14 mai 1970 debitul Someşului a fost
de 3 600 rn3/s), 2 şi 10 m 3/s pentru Tur,
1 şi 8 m 3/s pentru Crasna, ca şi dife-
renţele mari de nivel (6-8 m pentru So-
meş) arată variaţia regimului hidrologiC'.
SOLURILE sint foarte variate, predomi-
nind cele silvestre brune şi brune-roş­
cate, podzolite şi podzolice, apoi soiurile
silvestre freatic umede în partea cen-
trală a judeţului şi montane brune-
gălbui ori brune acide în partea nord-es-
tică. Suprafeţe mici ocupă, în partea de
sud-vest, cernoziomurile levigate şi cele
freatic umede. Pe relieful eolian din sud-
vestul judeţului, într-o zonă compact§,
apar soiurile nisipoase. Soiurile aluviale
şi cele de luncă se află în luncile rîuri-
lor Someş, Tur şi Crasna. Suprafeţe re-
strinse sînt deţinute de soiuri gleice in-
mlăştinate, amfigleice şi sărături. Ca o
zonă caracteristică se individuallzează
cîmpia Eced, acoperită în trecut de lacuri
şi mlaştini astăzi asanate, cu soiuri tur-
boase şi lăcovişti turbificate.
 452 J V D E TV L SAT V MAKE
RESURSELE NATURALE ALE SOLU..
LUI ŞI SUBSOLULUI din judetul Satu
Mare constau în : minereuri neferoase In
Munţii Oaşului, zăcăminte de lignit de
importanţă locală în depres;unea Oaş, la
Aliceni şi Luna, ape termale în zona
Aciş-Căoaş-Moftin-Satu Mare, materiale
de construcţii (andezit) la Negreşti-Oaş,
si izvoare minerale la Bixad, Vama, Tarna
Mare etc.
O mare parte a teritoriului, îndeosebi
partea de cîmpie, este ocupată de culturi
agricole, păşuni şi pajişti.
Pădurile, aflate îndeosebi pe munţi, sînt
formate din fa.g, gorun, stejar, carpen,
mesteacăn, frasin, plop, salcîm etc.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Vestigiile arheologice atestă că te-
ritoriul judeţului Satu Mare a fost
populat din cele mai vechi timpuri. In
bazinul oşenesc, pe terasele · riului Tur
(Boineşti, Remetea-Oaş, Călineşti-Oaş) au
fost descoperite urrne materiale datind
din epoca paleoliticului superior. Desco-
peririle de la Ciumeşti, Pi.şcolt, Homoro-
dul de Sus atestă existenţa în neolitic a
unei vieţi sedentare, a unei economii ba-
zate pe agricultură şi creşterea vitelor.
Descoperirile arheologice ce datează din
epoca bronzului aparţin culturii Oto-
mani, care are o evoluţie relativ lungă.
Triburile culturii Otomani locuiau în
a.<iezări stabile, bine fortificate (Tiream, unde se. depozita sarea ce urma să fie
Potău, Carei-Bolda). Depozitele de bron-
zuri, alcătuite dintr-o serie de tipuri de
arme de bronz (săbii, topoare de luptă),
găsite la Apa, Domăneşti, Cehăluţ, dove-
desc dezvoltarea metalurgiei bronzului la
sfîrşitul epocii bronzului şi la inceputul
Hallstattului. Vestigiile de la Sanislău,
Ciumeşti, Dindeşti, Pişcolt ce datează din
epoca fierului dovedesc o viaţă intensă
pe teritoriul judeţului in acea perioadă
istorică. Existenţa şi dezvoltarea continuă
a populaţiei pe teritoriul judeţului Satu
Mare sint confirmate de numeroase urme
materiale. La Medieşul Aurit a fost des-
coperită o importantă aşezare aparţinînd
dacilor liberi, rămaşi după cucerirea ro-
mană in afara provinciei Dacia (secolele
11-IV). Cele peste 10 cuptoare de ars
ceramică descoperite aici dovedesc exis-
www.cimec.ro
tenţa unui puternic centru de olărie, in-
deletnicire mult îndrăgită şi practicată
de strămoşii noştri.
Continuitatea populaţiei băştinaşe în
acest ţinut este confirmată şi de unele
descoperiri arheologice izolate, provenite
din secolele IV-VII. Această populaţie
trăia organizată în obşti săteşti, ţinutul
aparţinînd voievodului Menumorut. Una
din cetăţile voievodului era Satu Mare,
Castrum Zotmar, amintită de Cronica
Anonymus în legătură cu rezistenţa opusă
de apărătorii ei în faţa încercărilor de cu-
cerire, in secolul al X-lea, de către oastea
maghiară a lui Arpad. După trei zile de
lupte crîncene cetatea a fost cucerită.
Potrivit dovezilor istorice existente,
Oraşul Satu Mare a luat naştere pe la
sfîrşitul secolului al X-lea • în jurul ce-
tăţii cu acelaşi nume, aşezată pe malul
drept al Someşului, in cîmpia mănoasă a
acestu>i riu.
· Principala ocupaţie a locuitorilor de pe
aceste meleaguri a fost pînă tîrziu, in
evul mediu, agricultura. La inceputul se-
colului al XVI-lea exista in Satu Mare o
asociaţie a agricultorilor. Paralel cu agri-
cultura se dezvoltă şi meşteşugurile. Din
secolul al XVI-lea meşteşugarii sătmă­
reni se organizează in bresle. Prin aceste
locuri ,se .desfăşt,~ra şi o activitate comer-
cială. Satu Mare a fost, de pildă, locul
transportată pe Someş spre Apus. De ase-
menea, aici .a funcţionat în secolul al
XIV-lea o monetărie.
Documente istorice datînd de pe la
sfîrşitul secolului al XII-lea (1181) pome-
nesc de oraşul Satu Mare ca fiind reşe­
dinţa comitelui comitatului Satu Mare ;
este menţionaţ printre primele 10 comi-
tate organizate în acea vreme în Tran-
silvania.
La inceputul evului mediu, populaţia
locală organizată în obşti săteşti libere şi
in uniuni de obşti s-a opus tendintelor
de cotropire a pămîntului de către feudali.
Unele uniuni de obşti, cunoscute sub de-
numirea de ţări, districte, s-au menţinut
pînă tirziu în evul mediu, ptlstrîndu-şi
• In anul 1972 ·satu Mare şi-a anlversctt
llioo de an! de existenţă atestată ctoeu.nentar.
JUDEŢUL SATU MARE
'\)·
r·............ ~-..J
. ., '·J·-
'
/
;>.,.).

/.,J
/
\·\_-.\ Lazuri
.Dor~\ e
J"..._./ •
~· ....-·'-.,.. 1
1 '·:\,........ .J' .........,/.

+
~
.
c:
4 o
l:ll
+l
c:

•-·-
r'
lEG EN DA
III
~
Municipiu rejedintă de judet oj
o Oraşe
c:
• Comune
fronlier6 de slat :s:
;r.
o = Limită de judet
Limită de comună
:11
l:ll
Teritoriul municipiului 1i ora1elor
A Teritoriul comunelor suburban& ....
L '"''
~

www.cimec.ro
(64 .JUDETUL SATU MARE
autonomia relativă (Ţara Oaşului, voie-
vodatele cu centrul la Borleşti, Tătăreşti,
Gereuşa etc.). Izvoarele medievale amin-
tesc despre dîrzenia cu care ţăranii din
cuprinsul acestui ţinut au luptat împo-
triva feudalizării şi cotropirii pămînturi­
lor lor. Intr-un registru de înscriere a
judecăţilor de la Oradea sînt amintite
printre numeroasele pricini judecate între
1208-1235 şi 9 procese de la Satu Mare.
Populaţia iobăgită avea ()bligaţii grele
- in muncă, produse şi bani - faţă de
stăpînii feudali. O mişcare puternică a
ţăranilor pentru apărarea autonomiei
obştllor săteşti izbucneşte în 1342, sub
conducerea voievodului Bogdan. Cu
aproape 40 de ani mai tîrziu, adică la
1380, iobagii români şi maghiari din 20
de eate ale Sătmarului s-au răsculat îm-
potriva nobilimii. Anul 1437 a consemnat
odată cu răscoala de la Bobilna şi una
a ţăranilor şi orăşenilor săraci din părţile
Sltmarului. Documentele istorice amin-
tesc: printre căpetenii un meşteşugar din
Batu Mare numit Valentin şi un ţăran pe
oumele de Martin. La "războiul ţărănesc·•
din 1514, condus de Gheorghe Doja, parti-
cipi şi masele exploatate din nordul
Transilvaniei conduse de preotul de ţară
Laurenţiu Meszăros. Răzvrătirile ţărani­
lor impotriva nobilimii continuă în toată
perioada evului mediu. La răsccala anti-
habsburgică din 1701-1ill, căpitanul de
haiduci Pintea Viteazul a reuşit să ridice
Şi iobăgimea comitatului Satu Mare, că­
reia i s-a promis eliberarea din iobăgi~.
In evul mediu oraşul Satu Mare cu-
noaşte o dezvoltare continuă. La aceasta
au contribuit, printre alţi factori, privi-
legiile şi înlesnirile ce i-au fost acordate.
Cel mal vechi privilegiu datează din
1230, cînd i se acordă dreptul de ţinere
a unui tîrg. Creşterea numărului ne-
gustorilor şi a puterii economice a ora-
şului a dus la înfiinţarea unor asociaţii
de negustori. In cadrul legăturilor co-
merciale dintre ţările române, mulţi ne-
gustori din Ţara Românească şi Moldova
au ajuns cu mărfurile lor şi la Satu
Mare.
Satu Mare a fost şi un important cen-
tru politic. Oraşul şi cetatea sint amintite
www.cimec.ro
deseori atunci cind se vorbeşte despre
luptele dintre principii Transilvaniei, re-
gii Ungariei, turci sau austrieci pentru
dominaţie asupra Transilvaniei. După in-
frîngerea răscoalei conduse de Francisc
Râk6czi al Il-lea, prin pacea încheiată la
28 aprilie 1711 in Satu Mare Habsburgii
şi-au C()nsolidat dominaţia asupra cetăţ;i.
Cu patru ani mai tirziu, adică in 1715
are loc unificarea oraşelor Satu Mare şi
Mintiu, constituindu-se Satu Mare oraş
liber regal.
In oraşul Satu Mare s-au refugiat mulţi
domni şi voievozi maziliţi de turci din
Ţara Românească şi Moldova (Ştefan
Vodă Mîzgă, Constantin Şerban, Gheorghe
Ştefan, Gavriil Movilă, Radu Şerban,
Mihnea al III-lea). Găzduiţi de principii
Transilvaniei, ei s-au stabilit aici, de
unde au încercat să recruteze oaste dintre
iobagii români din ţinut pentru a porni
lupta impotriva uzurpatorilor. Izvoarele
istorice pomenesc şi de faptul că unii
domni români (Alexandru Lăpuşneanu,
Pătraşcu cel Bun), veniţi in sprijinul vo-
ievozilor Transilvaniei cu oastea lor, au
poposit in Satu Mare. Sint consemnate in
documente, de asemenea, şi alte inUm-
plări : Mihai Viteazul in drumul său de
intoarcere de la Praga, la 13 iulie 1601,
a poposit cu tabăra pe cîmpia de la
Moftinul Mic ; la începutul anului 1660,
Mihnea al III-lea moare la Satu Mare,
unde a şi fost inmormintat.
La sfîrşitul evului mediu, lupta ţărăni­
mii sătmărene pentru eliberarea din io-
băgie, pentru pămînt şi libertate naţio­
nali cunoaşte o intensificare deosebită. b
vremea rAscoalei conduse de Horia,
Cloşca şi Crişan au loc răzvrătiri la Ar·
dud şi Sii.
-In anul revoluţiei burgheze-democra-
tice de la 1848 in multe localităţi din ju-
deţul Satu Mare au avut loc puterni:::e
mişcări revoluţionare. La Sanislău săte­
nii români şi ma~hiari au intrat pe pă­
mîntul contelui Kărolyi. Şi in satele Me-
dieşu Aurit, Româneşti, Valea Vinului,
Apa etc. populaţia română şi maghiară,
solidarizindt~-se in lupta lor comună, şi-a
revendicat unele drepturi sociale şi na-
ţionale. La Medleşu Aurit capii acestei

acţiuni, Ştefan Zima şi Dumitru Zob, au
fost condamnaţi la moarte.
La finele secolului al XIX-lea, un act
de seamă al luptei împotriva asupririi na-
ţionale îl reprezintă "Memorandumul",
acţiune la care au participat mulţi re-
prezentanţi de frunte ai ţinuturilor săt­
rnărene, printre care amintim pe Vasile
Lucaciu şi Alexa Berinde. In acelaşi timp
în judeţul Satu Mare au avut loc mişcări
ţărăneşti.
In secolul al XX-lea, lupta maselor
populare se intensifică. Aşa, de exemplu,
în anii 1901, 1902, 1904, 1912 s-au desfă­
şurat greve şi demonstraţii ale muncito-
rilor la Satu Mare ; greva din 1904, de-
clanşată în mai toate centrele feroviare
din Transilvania, a avut drept urmare in-
treruperea circulaţiei pe timp de cîteva
-zile în intreaga Ungarie şi Transilvanie,
pentru înăbuşirea ei autorităţile recurgînd
la forţa armată ; in 1911, la Carei s-a or-
ganizat un miting de protest impotriva
pregătirilor de război şi a nivelului scăzut
de trai. De asemenea, in -primul deceniu
al secolului al XX-lea au avut loc miş­
dri ţărăneşti, greve ale secerătorilor etc.
Locuitorii de pe teritoriul judeţului
Satu Mare au fost prezenţi, "cu toată ar-
doarea inimei şi neclintită incredere" • la
lupta pentru unirea Transilvaniei cu
România, a cărei realizare a constituit un
eveniment deosebit de important ln viaţa
poporului nostru, a marcat implinirea
unei cerinţe fundamentale obiective de
dezvoltare a societăţii.
Luptele sociale continuă cu acţiunile
desfăşurate şi la Satu Mare in perioada
grevei generale din 1920 impotriva terorii
introduse în întreprinderi, pentru reven-
dicări economice. După constituirea Parti-
dului Comunist Român lupta oamenilor
muncii ia amploare şi mal mare, cu-
noscute fiind mişcările greviste din 1923,
1926 ; aeţiunile şomerilor din 1932 ; greva
din 1936 de la Uzina "Unio", încheiată
cu victoria muncitorilor ; acţiunile fe-
• Din credenţlonalul intocmit de săteni! din
comuna Pişcari la 28 noiembrie 1918. prin care
sieşi! lor şi-au dat votul pentru Unire in Ma-
rea Adunare Natională de la Alba Iulia.
www.cimec.ro
1 tr D B T tr L S A T tr M A B B 455
meilor din 1939 indreptate contra con-
centrărilor şi condiţiilor grele de viaţă etc.
Acţiuni deosebite s-au organizat în pe-
rioada războiului antisovietic. Comuniştii
şi, alături de ei, numeroşi luptători anti-
fascişti au organizat acte de sabotaj tn
intreprinderi, gări etc. In 1944,. în Munţii
Oaşului au acţionat grupe de partizani,
care au înlesnit desfăşurarea insurecţiei
armate de la 23 August. Prin lupta ei,
prin sprijinul acordat armatei, populaţia
judeţului Satu Mare a contribuit la eli-
berarea întregului teritoriu al patriei
noastre de sub jugul fascist, desăvîrşită
la 25 octombrie 1944, prin alungarea tru-
pelor fasciste din municipiul Satu Mare
şi oraşul Carei. Oamenii muncii de pe
aceste locuri au participat, mai departe,
la instaurarea primului guvern democrat
in România, la construirea socialismului
pentru a cărei edificare luptă cu fervoare.
POPULAŢIA. La data de 1 iulie 1971
populaţia judeţului Satu Mare a fost de
377 507 locuitori (1,80fo din totalul pe ţară),
din care 186 781 de locuitori (49,50fo) erau
de sex masculin, iar 190 726 (50,5%) de
sex feminin. Densitatea medie era de
84,9 locuitori pe km2. Densitatea apro-
piată de media pe ţară (86,2 locuitori pe
km2) se datoreşte şi reliefului relativ
plat, care favorizează aşezările omeneşti.
După datele recensămintului din
15 martie 1966, compoziţia naţională a
populaţiei judeţului Satu Mare se pre-
zenta astfel : români - 203 780 ; ma-
ghiari - 147 594 ; germani - 4 427 ; alte
naţionalităţi - 3 592.
In 1971 natalitatea a fost de 21,8%o, iar
mortalitatea de 10,90/oo, înregistrindu-se
un spor natural de ll,OOfoo. In perioada
1967-1971 creşterea absolută a fost de
16 384 de locuitori.
Din totalul locuitorilor, 127 667 (33,flt/1)
trăiesc în mediul urban şi 249 840 (66,2%)
in mediul rural. Există tendinţa de mA-
rire a ponderii populaţiei urbane, de
creştere a gradului de urbanizare datoritA
procesului de dezvoltare rapidă a activi-
tăţilor industriale.
Aplicarea consecventă a politicii de in-
dustrializare socialistă, de dezvoltare a
&!)6 IVDETVL SATt; MARE
agriculturii, precum şi a celorlalte sec-
toare ale vieţii sociale a determinat mu-
taţii importante în repartizarea forţei de
muncă în toate sferele de activitate.
Din totalul populaţiei ocupate în 1971,
88,7% activează în sfera producţiei ma-
teriale ; în industrie 22,9%, în agricultură
53,8%, în transporturi, telecomunicaţii şi
sectorul circulaţiei mărfurilor 7,1%, iar
10,4% în sfera neproductivă. In pe-
rioada 1965-1971 populaţia ocupată în in-
dustrie a sporit cu 10 124 de persoane, iar
cea din agricultură s-a diminuat cu 27 700
de persoane, ceea ce exprimă, pe de o
parte, dezV'Oltarea industriei, iar pe de
alta dezvoltarea bazei tehnico-materiale
a agriculturii, a gradului ei de mecani-
zare, care a permis eliberarea unei im-
portante forţe de muncă din acest sector
şi atragerea ei în alte ramuri. De men-
ţionat că din întreaga populaţie ocupată
53,8% sînt femei.
In 1971 numărul salariaţilor la 1 000 de
locuitorl era de 217. Pe categorii, la
31 decembrie 1971 erau 76,5Dfo muncitori,
5,2% ingineri şi tehnicieni, 10,9% perso-
nal de specialitate, 5,50f0 funcţionari şi
2,2o;0 personal de serviciu, pază şi pom-
pieri.
LOCAL ITA ŢILE. Teritoriul judeţului
Satu Mare cuprinde un municipiu şi 3
oraşe cu 8 localităţi componente, 56 de
comune, dintre care o comună suburbană
şi 226 de sate.
Municipiul Satu Mare, reşedinţa ju-
deţului, dispune de o suprafaţă totală de
124 km 2 şi se află situat la marginea de
vest a judeţului, pe malurile rîului So-
meş. După cum s-a menţionat, primele
documente istorice cunoscute (Cronica
Anonymus) relatează despre existenţa
oraşului-cetate Satu Mare in secolul al
X-lea, sub numele de ,.Castrum Zotmar",
fiind considerat un important punct de
tranzit comercial. Prin Satu Mare trecea
drumul ce ducea spre Oaşovia şi de aici
spre Cehia, Viena şi Cracovia.
La 1 iulie 1971 municipiul Satu Mare
avea 81 235 de locuitori.
Este principalul centru industrial al ju-
deţului, in 1971 deţinînd 72,1Dfo din va-
www.cimec.ro
loarea producţiei industriale a acestuia.
Industria este reprezentată aici de 20 de
unităţi industriale, din care 13 de sub-
ordonare republicană, 2 de subordonare
locală şi 5 unităţi cooperatiste. Economia
municipiului are un profil industrial, ca-
racterizat prin preponderenta ramurilor
construcţiei de maşini şi prelucrarea me-
talelor, confecţii, textile, prelucrarea lem-
nului şi industria alimentară.
Sub aspect edilitar-urbanistic, munici··
piui Satu Mare se caracterizează prin
existenţa unui nucleu central pe ambele
maluri ale Someşului, în jurul căruia s-a
dezvoltat ulterior oraşul, construcţiile de
locuinţe fiind concentrate în ultimii ani
in trei microraioane : Someş, Carpaţi şi
Solidarităţii.
Lungimea străzilor la sfîrşitul anului
1971 era de 160 km, din care 56 km mo-
dernizate. Reţeaua de distribuire a apei
potabile se intinde de-a lungul a 62,5 km.
Canalizarea municipiului este asigurată
pe o lungime de 53 km, iar reţeaua de
distribuire a gazelor însumează 24 km.
Oraşul Carei, cu suprafaţa de 92 kmz,
avea o populaţie la 1 iulie 1971 de 26 233
de locuitori, inclusiv comuna suburbană
Căpleni. Pe teritoriul lui sint amplasate
5 intreprinderi industriale de stat, din
care patru de interes republican, una de
industrie locală şi o unitate cooperatistă,
a căror producţie reprezintă 9,90fo din va-
loarea totală a producţiei industriale a
judeţului.
Sub aspect edilitar-urbanistic, oraşul
Carei are un caracter unitar, străzile, care
însumau la inceputul anului 1970
58 km, din care 15 km modernizate,
fiind dispuse, în general, in linie dreaptă.
In anul 1970, in unităţile economice şi
social-culturale din oraş lucrau 6 840 de
salariaţi, din care 380fo în ramurile in-
dustriei, 160fo in agricultură, 12Dfo în ra-
mura circulaţiei mărfurilor.
Oraşul Negreşti-Oaş care se intinde pe
o suprafaţă de 138 km 2, avea la 1 iulie
1971 10 740 locuitori.
Industria este reprezentată aici printr-o
intreprindere de subordonare republicană,
una de industrie localA şi o unitate a co-
operaţiei. Producţia, in contiAul dezvoltare,
408 JUDEŢUL SATU MARE
lucrarea metalelor, exploatarea şi prelu-
crarea lemnului, industria de sticlă,
confecţiile şi industria textilă şi alimen-
tară. Ritmul de dezvoltare a industriei ju-
deţului in perioada 1965-1971 a fost de
11,7%.
Faţă de anul 1965, in 1971 volumul pro-
ducţiei industriale din judeţ a crescut cu
94,00/o, iar ramurile industriei constructii
de maşini şi prelucrarea metalelor cu
123,70fo, materiale de construcţii cu 131,80/o,
eXploatarea şi prelucrarea lemnului cu
101,7%, sticlă cu 75,30,'o, textilă cu 273,2o;0,
confecţii cu 52,3%, pielărie, blănărie şi în-
călţăminte cu 95,30/0, alimentară cu 38,40,' 0 •
In volumul producţiei industriale a ju-
deţului, un rol deosebit revine intreprin-
der;lor de interes republican, ca : "Unio·•,
profilată pe utilaj minier şi de transport
(locomotive de mină, trolii transportoare
cu bandă, poduri rulante, transportoare,
trolii pentru mină e!c.) ; Fabrica de ma-
şini casnice emailate "23 August", produ-
cAtoare de m~ini de gătit cu gaze şi
combusfibil solid, sobe de in:ălzit cu
combustibil lichid ; "C.E.I.L." - specia-
lizată în producţia de mobilă ; Fabri:a
de confecţii "Mondiala", care execută
circa 6 000 de articole de îmbrăcăminte
pentru bărbaţi, femei şi copii.
Unităţile industriei locale - Combina-
tul "1 Mai", .,Crasna"-Carei, "Oşana"-Ne­
greşti-0~ •.. Sătmăreana·• şi Intreprinde-
rea de prefabricate industriale din Satu
Mare. - produc bt:nuri de larg consum,
ca : mobilier, articole de uz casnic şi
gospodăres:: etc. Ponderea producţiei
intreprinderilor locale in volumul produc-
ţiei globale industriale a judeţului
reprezenta 18.4c',o în 1971.
Cele 8 cooperative meşteşugăreşti sint
profilate pe reparaţii de clădiri, pe con-
fecţii, încălţăminte, obiecte de marochi-
nărie şi reparaţii metalice, lucrări elec-
trice, obiecte de artizanat, aducind o
contril:uţie de seamă la buna servire a
populaţiei. Aportul lor la producţia in-
dustrială a judeţului în anul 1971 a fost
de 8,5o;0•
Produsele executate de intreprinderile
sătmărene sînt bine cunoscute atit în ţară
cit şi peste hotare (in 1971 au fost ex-
www.cimec.ro
portate in 46 de ţări), bucurin.iu-se de
prestigiu in rindul beneficiarilor şi fiind
apreciate favorabil la diferite expoziţii
internaţionale.
Avind in vedere succesele obţinute, co-
lectivele unităţilor industriale acordă in
continuare o importanţă crescîndă ridi-
cării eficienţei economice a intreprinde-
rilor, îmbunătăţirii calităţii produselor,
întăririi prestigiului de care se bucură pe
plan intern şi internaţional.
AGRICULTURA. Unităţile din agricul-
tura judeţului deţin o suprafaţă agricolă
de 323 760 ha, din care 225 300 ha arabil,
83 641 ha păşuni şi fineţe, 4 033 ha vii şi
pepiniere viticole ~i 10 785 ha livezi şi pe-
piniere pomicole şi căpşunării.
In judeţ îşi desfăşoară activitatea 6 in-
treprinderi agricole de stat, 17 staţiuni
pentru mecanizarea agriculturii, o sta-
tiune experimentală agricolă, un centru
de incercare a soiurilor, 120 cooperative
agricole de producţie, o intreprindere de
reproducţie şi selecţie a animalelor, o în-
treprindere de exploatare şi îmbunătă­
ţire a pajiştilor şi o staţiune experimen-
tală. Agricultura judeţului dă circa 20fo
din producţia agricolă a ţării.
Lucrările de hidroamelioraţii de pe in-
tregul teritoriu al judeţului sint coordo-
nate de patru unităţi specializate.
Agricultura judeţului dispune de o bază
tehnică-materială in continuă dezvoltare.
In 1971; in agricultură erau 2 403 trac-
toare fizice, 2 210 pluguri pentru trac-
tor, 619 cultivatoare mecanice, 1 035 de
semănători mecanice, 849 de combine
pentru păioase (inclusiv combine auto-
propulsate). La sfîrşitul anului revenea
un tractor fizic la 96 ha de suprafaţă
ara!:lilă.
Culturile de bază sint cerealele pentru
boabe, care in 1971 au ocupat 138 790 ha,
reprezentind 61,6% din terenul arabil.
Din această suprafaţă, grîului i-au reve-
nit 55 728 ha, porumbului 69143 ha, o:-zu-
Jui şi orzoa;cei 8 150 ha, ovăzu:ui 3 176 ha.
Din terenurile cultivate cu griu, 71%
s-au insămil)ţat cu soiuri Bezostaia, iar
restul suprafeţelor cu soiurile Favo-
rit, Harach, Bucureşti 1, nr. 301. Intreaga

suprafaţă de porumb se însămînţează cu
hibrizi dubli şi simpli.
Leguminoasele pentru boabe s-au cul-
tivat pe 5 312 ha, plantele textile pe
9 057 ha, plantele uleioase pe 4 534 ha,
floarea-soarelui pe 4 100 ha, sfecla de
zahăr pe 4 629 ha şi tutunl:l pe 1 087 ha.
Cultura cartofilor a cuprins 8 811 ha,
din care 2 714 ha au fost cultivate cu car-
tofi timpurii. Varza, pătlăgelele roşii şi
rădăcinoasele comestibile au ocupat
1 780 ha, iar plantele de nutreţ 41 619 ha.
Legumicultura, ramură de mare însem-
nătate economică pentru judeţul Satu
Mare, a ocupat o suprafaţă de 3 900 ha,
fiind organizată în 18 ferme specializate.
Pentru industrializarea şi valorificarea
legumelor şi fructelor funcţionează o în-
treprindere judeţeană cu patru centre te-
ritoriale.
In unităţile agricole şi pe loturile mem-
brilor cooperatori există circa 1 800 ha de
plantaţii de căpşuni. De pe aceste supra~
feţe în 1971 s-a asigurat circa 2/3 din
producţia âe căpşuni a ţării.
Cu cele peste 9 000 ha de .plantaţii, ju-
deţul Satu Mare se situează printre ju-
deţele cu pomicultură dezvoltată. Livezi
masive se află la poalele dealurilor din
Oaş, Codru, Tăşnad, pe dealurile Homo-
rodului şi Cehalului. In livezile bătrîne
predomină prunul, iar în plantaţiile noi
mărul.
Viticultura judeţului Satu Mare are o
pondere economică mai redusă (4 033 ha
i:1 1971). Zone cu tradiţii viticole există
la Tarna Mare, Ardud, Viile Satu Mare,
Halmeu-Vii, Beltiug şi Tăşnad.
Pentru ridicarea fertilităţii solului, în
ultimii ani s-au executat lucrări de iri-
gaţii, ajungindu-se in 1971 la o suprafaţă
irigată de circa 11 000 ha, din care numai
l.A.S. Dorolţ deţine o suprafaţă de peste
2 500 ha. Lucrări de indiguiri şi desecări
au fost făcute in zona Ierului, Turulung-
Negreşti, Terebeşti, Gelu, precum şi în
zona rîurilor Someş şi Crasna, eliberin-
du-se pentru agricultură 82 O'JO ha teren.
Numai prin construirea barajului de la
Călineşti şi a lucrărilor de indiguire şi de-
secare din această zonă, se vor elibera
pentru agricultură 3 800 ha şi se vor crea·
www.cimec.ro
.JUDEŢUL SATU !\IARE 4l)9-
condiţii optime de lucru pe circa 180 000
ha. Lacul de acumulare va permite ra-
ţionalizarea cursului rîului Tur şi evita-
rea inundatiilor pricinuite de acesta.
Sectorul zootehnic are un rol ·impor-
tant în producţia agricolă a judeţului. La
î:1ceputul anului 1972. efectivele de bo-
vine au cuprins un număr de 141 722 de
ca;:~ete (revenind 45,9 bovine la 100 ha de
suprafaţă arabilă, păşuni şi fineţe), din
care 65 728 vaci şi bivolite. La bovine pre-
domină rasele bălţata românească şi
bruna de Maramureş.
Complexe mari de producţie animalA
sint la I.A.S. Dorolţ (2 000 de vaci), Carei,
Odoreu, Satu Mare, precum şi în cadrul
asociaţiilor intercooperatiste din Livada,
Moftin, Beltiug, Petreşti, Ghenci etc. Pe
lingă fermele specializate pentru vaci cu
lapte, in judeţ există şi ferme specializate
in îngrăşarea animalelor, cum sînt cele de
la Valea Vinului, Terebeşti, Supurul de
Sus ş.a.
Porcinele numara 153 736 de capete
(68,2 la 100 ha de teren arabil), predomi-
nînd rasele marele alb şi landrace. Creş­
terea porcilor este concentrată in unităţi
s;:~ecializate, cu deosebire în fermele
l.A.S. din Carei şi Veti.ş şi în cooperati-
vele agricole de producţie din Petreşti,
Plşcolt, Pir, Carei, Căpleni şi Urziceni.
Ovinele şi caprinele cuprind un efectiv
de 317 068 de capete (102,6 ovine şi ca-
prine la 100 ha de suprafaţă arabilă,
păşuni şi fineţe). din care 276 191 cu lîni
fină şi semifină. In judeţ producţia me-
die de lînă pe oaie este de 4,5 kg. Unităţi
cu efective mai mari de ovine sint l.A.S.
Tăşnad şi Carei, cooperativele agricole
din Pir, Căplen!, Santău şi altele. La
Ghenci s-a construit un complex modern
de creştere şi îngră~are a berbecuţilor cu
o capacitate anuală de 3J 000 de capete.
h judeţ există circa 1100 000 de păsări
din linii hibride pentru carne şi ouA.
Unităţile cu efective mai mari de păsări
sînt cooperativele agricole de produ~_ţie
..Someşul" -Sa tu Mare, Petreşti, Tăşnad,
Sanislău, Negreşti etc.
Beneficiind de condiţii favorabile ş("in­
deosebi în zonele de n:.Sipuri (;;>ădurile de
44;0· ~UDBŢUL SATU MARE
Mlchni), o dezvoltare corespunzătoare cu-
noaşte şi apicultura.
SILVICULTURA. Fondul forestier din ju-
deţul Satu Mare ocupa în 1971 66 700
ba, din care 63 800 ha administrate de
cele 5 ocoluri silvice. Anual se exploa-
tează aproximativ 120 000 m 3 de masă
lemnoasă. In 1971 această cantitate a
crescut la 139 500 m 3 • Exploatarea se face
cu ajutorul tehnicii moderne (ferăstraie
mecanice, tractoare, trolii, autocamioane
etc.), Iar drumurile forestiere construite,
In lungime de 229 km, fac posibilă ex-
ploatarea masei lemnoase din toate ar-
boreturile, precum şi a produselor acce-
aorii ale pădurii (fructe de pădure,
ciuperci comestibile, plante medicinale,
furaje etc.). Lemnul este prelucrat în
cherestea de către cele două unităţi de
Industrializare a lemnului din Satu Mare
şi Bixad.
Pentru refacerea patrimoniului fores-
tier, anual sînt împădurite circa 500
ha cu diverse foioase şi răşinoase in te-
renurile goale din fondul forestier şi in
parchetele de exploatare in care nu s-a
asigurat regenerarea naturală a pădurii.
Ell:lstă o preocupare permanentă din
partea unităţilor silvice în direcţia ame-
liorării terenurilor degradate şi nisipoase
cum sînt cele de la Tăşnad, a pădurii Li-
vada, care prezintă fenomene de uscare,
şi a terenurilor degradate de la Tarna
Mare, Turţ, Bixad, Negreşti.
VlNATUL ŞI PESCUITUL. In pădurile
din raza judeţului Satu Mare există di-
ferite specii de vinat, ca : urşi, care în
ultimul timp s-au înmulţit în special în
pAdurile Oaşului, cerbi carpatini, in zo-
nele deluroase şi muntoase, cerbi lopătari
In pAdurile de cîmpie, căprioare, rîşi, lupi,
vulpi, fazani şi iepuri. In ultimii ani s-au
Intreprins acţiuni de repopulare cu fazani
a tuturor pădurilor de cîmpie şi din co-
linele joase.
In riurile din judeţ se găsesc specii de
peşti, ca : ştiucă, mreană, crap, clean,
plstriv etc., care constituie bogăţia pisci-
colă a apelor judeţului. In ultimii ani,
apele de munte au fost populate cu puieţi
de păstrăv! in vederea măririi efectivului
www.cimec.ro
de peşte, a menţinerii unei densităţi ri-
dicate a faunei piscicole.
Măsurile luate pe linia vînătorii şi pes-
cuitulul au dus la un real şi insemnat
progres atit in dezvoltarea bogăţiei vînă­
toreşti şi piscicole, cit şi in asigurarea
unor condiţii mai bune pentru practicarea
sportului in aceste domenii. De curînd s-a
dat in folosinţă o fermă piscico!ă la
Bercu Nou.
TRANSPORTURILE. Căile ferate din ju-
deţ au o lungime de 313 km, din care
179 km linii cu ecartament normal şi
134 km linii cu ecartament ingust, mu-
nicipiul Satu Mare fiind un nod de cale
ferată important din nord-vestul ţării.
De aici, linia de cale ferată se ramifică
în trei direcţii principale : Satu Mare-
Carei-Oradea ; Satu Mare-Baia Mare-
Cluj ; Satu Mare-Halmeu. Densitatea re-
ţelei de cale ferată este de 72 km la
1 000 km2. Linia ferată din judeţul SatLt
Mare este una dintre cele mai vechi din
ţară. In septembrie 1971 a fost sărbătorit
centenarul staţiei C.F.R. şi a liniei de cale
ferată Satu Mare-Carei.
Drumurile rutiere au o lungime de
1 256 km, din care 233 km drumuri na-
ţionale şi 1 023 km drumuri de interes
local. Din totalul drumurilor rutiere.
126 km sint drumuri modernizate.
Judeţul Satu Mare este legat de capi-
tala ţării şi de alte oraşe (Baia Mare,
Cluj, Tfrgu Mureş etc.) şi prin interme-
diul transportului aerian, efectuat de a vi-
oanele TAROM.
S-au extins şi telecomunicaţiile : numă­
rul abonatilor telefoniei ajunsese în 1971
la 5 864.
COMERŢUL. In judeţul Satu Mare, co-
merţul socialist se desfăşoară prin cele
1 035 de unităţi comerciale din sectorul
de stat şi cooperatist, care au un spaţiu
comercial de 82 278 m2.
In 1971, volumul vinzărilor de mărfuri
cu amănuntul prin comerţul socialist s-a
ridicat la 1,708 miliarde de lei (1,60fo din
totalul pe ţară), adică 4 524 de lei pe lv-
cuitor. In vînzările de mărfuri cu amă­
nuntul prin comerţul socialist, produsele
alimentare au reprezentat 603 200 000 de

lei (35,3%), alimentaţia publică -
197 500 000 de lei (l1,60fo), iar mărfurile
nealimentare - 906 800 000 de lei (53,10Jo),
In procesul de îmbunătăţire a situaţiei
materiale şi culturale a populaţiei are loc
creşterea şi diversificarea volumului de
mărfuri desfăcute, ridicarea ponderii
mărfurilor nealimentare şi a celor de fo-
losinţă îndelungată.
In judeţ sint 31 pieţe, dintre care 17
amenajate. Cooperativele agricole, ţăranii
cooperatori, meşteşugarii şi alţi producă­
tori individuali au posibilitatea să vîndă
sau să cumpere anumite produse in
tîrguri, care sînt organizate periodic. In
aceste pieţe comerţul de stat şi coopera-
tist d-esfac confecţii, textile, încălţăminte,
produse de alimentaţie publică solicitate
de consumatori.
INVĂŢĂMINT, CULTURĂ, ARTĂ. In
anul şcolar 1971/1972, in judeţ existau
304 unităţi şcolare, din care 94 şcoli ge-
nerale cu clasele 1-IV, 176 şcoli generale
cu clasele 1-X (din acestea 25 cu clasele
IX-X), 9 licee de cultură generală, un
liceu de muzică, 7 licee de specialitate,
9 şcoli profesionale, două şcoli tehnice
postliceale, o şcoală profesională spe-
cială şi o şcoală de maiştri.
In aceste unităţi au fost şcolarizaţl
69 150 de elevi la cursurile de zi şi 3 471
la cursurile serale. In 128 de şcoli de cul-
tură generală funcţionează secţii cu limba
de predare maghiară, iar in 10 şcoli secţii
cu limba de predare germană. In muni-
cipiul Satu Mare există şi un liceu cu
limba de predare maghiară cu clasele
I-XII.
Incepind din anul şcolar 1972/1973
funcţionează pe lîngă Uzina "Unio" o sec-
ţie serală de subingineri.
In judeţ îşi desfăşoară activitatea 4
case de copii şcolari, cu 705 locuri, o casă
de copii preşcolari, cu 130 de locuri, o
grădiniţă pentru surzi, cu 30 de locuri,
o şcoală specială pentru surzi, cu 187 de
locuri, un preventoriu T.B.C. pentru şco­
lari cu 60 de locuri, o şcoală specială pro-
fesională pentru surzi cu 217 locuri şi 4
şcoli ajutătoare, cu clasele I-X avind 356
de locuri. Copiii de vîrstă preşcolad erau
www.cimec.ro
JUDEŢUL SATU MARE 461
cuprinşi tn 26 cămine, totalizfnd 1 977
locuri şi 222 de grădiniţe, cu 11 547 copii
înscrişi.
Cele 27 internate din judeţ au o capa-
citate de 6 850 de locuri. Numărul cadre-
lor didactice se ridică la 4 477, din care
570 la unităţile preşcolare.
Anual şcolile generale dau un număr
de peste 6 000 de absolvenţi.
In oraşul Satu Mare funcţionează un
teatru dramatic cu două secţii : română
şi maghiară, o filarmonică, un ansamblu
folcloric ş! un cenaclu al artiştilor plas-
tici. Pe cuprinsul judeţului îşi mai des-
făşoară activitatea : 4 case de cultură ;
56 de cămine culturale comunale şi 156
filiale săteşti ; 127 biblioteci publice, din
care una municipală, cu un bogat fond
de carte (peste 75 000 de volume) ce da-
tează de prin secolele XVI-XIX ; 131 de
cinematografe, din care 9 stabile cu bandă
normală ; două cenacluri literare (la Satu
Mare şi Carei) cu secţii in limbile ro-
mână şi maghiară ; o şcoală populară de
artă.
In judeţ se află şase unităţi muzeale
(Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş, Ady
Endre, Păuleşti, Vama). Muzeul judeţean
de istorie are o frumoasă colecţie din lu-
crările pictorului sătmărean Aurel Popp.
Tot aici se află o monoxilă lungă de 14 m.
datind din secolele XIII-XIV, descoperită
pe malul Someşului la Berindan.
Există, de asemenea, 30 de monumente
istorice şi de arhitectură, dintre care
amintim : Biserica de lemn din Corund
(1723), ruinele castelului din Medieşu
Aurit, Castelul Kărolyi din Carei, 3 mo-
numente de artă, 16 monumente ale eroi-
lor, 17 plăci comemorative închinate unor
eroi căzuţi in cele două războaie mon-
diale, activităţii ilegale a P.C.R. şi U.T.C.,
unor personalităţi de seamă.
Sint peste 40 de rezervaţii arheologice.
Cea mal importantă se află la Medieşu
Aurit, unde au fost găsite in urma săpă­
turilor 13 cuptoare dacice de ars cera-
mică.
In judeţ sint trei zone folclorice : Oaşul,
Codrul şi Cîmpia Someşului. Anual se
organizează festivaluri folclorice : "Sim-
,62 J U D E TU L S A T U M A R E

www.cimec.ro
 .JUDEŢUL SATU MARE 463

1. Locomotive de mini - Uzina

.,Unio"
2. aragazelor la fabrica de
Montar~a
de gAtit .,1 Septembrie"
maşini
3. La şcoala profesionalA de mecanici
agricoli de pe lingA I.A.S. Ne-
greşti-Oaş
4. Vedere din sectorul confecţii pen-
tru copil de la Fabrica de con·
fecţii ,.Mondiala"
5. Complexul de va'CI al I .A.S . Do.
rolţ
6. Crescăto r iade porci , de la I .A.S.
Carei
7. .,G!ocuri" oşeneştl pe scena .,Sim-
brei oilor"
8. Decorarea ceramic!l de Vama
9. Monumentul ostaşulul romAn d e
:a Carei
10. In centrul municipiului Satu Ma r e?
11 . Cvartal de locuinţe In Satu Mare

11

www.cimec.ro
<1.64 J U D E TU L S A T U M A R E
bra oilor", "Festivalul codrenesc" etc. Fru-
museţea folclorului din judeţul Satu
Mare este unanim apreciată atit in ţarii.
cit şi peste hotare, o confirmare fiind
concursul folcloric internaţional din anul
l970 de la Zakopane (R. P. Polonii.), unde
Ansamblul folcloric de amatori al jude-
ţului a obţinut premiul 1.
Peste 450 de formaţii artistice de ama-
tori in cadrul cărora activează mai mult
de 6 500 de artişti amatori îşi desfăşoară
activitatea in judeţul Satu Mare
Formaţiile artistice de amatori au par-
ticipat la diferite concursuri republican~
unde au obţinut numeroase premii şi
menţiuni.
In zonele folclorice amintite se pii.s-
treazii. arhitectura tradiţională atît in con-
strucţia caselor cit şi a şurelor, grajdu-
cllor şi şoproanelor. Există, de asemenea,
o bogată tradiţie, cu deosebire in zona
Oaşului, de păstrare a portului popular
autentic.
O indeletnicire larg răspîndită şi cu
vechi tradiţii, mai ales in Ţara Oaşului,
este olăritul. Ceramica de Vama posedă
o puternică şi distinctă personalitate pe
plan naţional. In judeţ îşi desfăşoară ac-
tivitatea numeroşi meşteri populari : cio-
plitori in lemn, cojocari, iconari etc., care
continuă frumoasele tradiţii ale meşteşu­
gurilor artistice populare. Păstrarea, dez-
voltarea şi valorificarea artei şi creaţiei
populare sint stimulate prin organizarea
unor manifestări de masă, concursuri, ex-
poziţii etc.
In judeţ apar două cotidiene : "Cronica
sătmăreană" şi "Szatmâri Hirlap", ultimul
in limba maghiară.
La sfîrşitul anului 1971, in judeţul Satu
Mare numărul abonatilor 12 radio şi tele-
viziune era de 71 799, din care la radio
43 430, iar la televiziune 28 369.
SANATATEA PUBLICA. In 1971, asis-
tenta medico-sanitară a populaţiei era
asigurată prin 8 spitale, un sanatoriu
T.B.C., 5 polidinici, 15 dispensare de în-
treprindere, 4 maternităţi, 37 de case de
naştere, 76 de circumscripţii medico-sa-
nitare, 21 de cabinete stomatologice, 35
de farmacii şi o casă a copilului. Unită­
ţile spitaliceşti şi staţionarele dispuneau
www.cimec.ro
In acelaşian de 2 226 paturi de asistenţă
medicală, revenind 5 paturi la 1 000 de
locuitori. In oraşul Carei ex~stă un cămin
de bătrîni cu 175 de locuri.
In judeţ îşi desfăşurau activitatea
2 784 de cadre sanitare cu pregătire S'l-
perioară, medie şi elementară. Un medic
revenea la 910 locuitori şi cite un ca-
dru sanitar cu pregătire medie şi ele-
mentară la 159 locuitori. Ca urmare a ac-
tivităţii desfăşurate de statul nostru, s-a
tmbunătăţit simţitor ocrotirea sănătăţii
populaţiei, au fost restrînse ca număr sau
llchidate total bolile care aveau răspîn­
dire mare în trecut, cu grave consecinţe
pentru masele de oameni ai muncii.
EDUCAŢIA FIZICA. SPORTUL. Judeţnl
Satu Mare are o frumoasă tradiţie în de>-
meniul educaţiei fizice şi sportului.
Scrima şi gimnastica se practică în mu-
nicipiul Satu Mare de aproape t:n secol,
iar ramurile sportive fotbal, baschet, box,
lupte, atletism, canotaj, judo, tir cu arcul
se afirmă tot mai mult. Peste 15 echipe
fac parte din formaţiile divizionare "A".
In ultimii ani, muncindu-se planificat şi
in acest compartiment, s-a obţinut o
serie de realizări. La sfîrşitul anului 1971,
in judeţul Satu Mare activau 137 de aso-
ciaţii sportive cu 172 de secţii afiliate. cu-
prinzînd 2 807 sportivi legitima ţi, dintre
care 1 823 clasificaţi. In 1971 a fost obţi­
nut prlmul titlu de maestru emerit al
sportului de un reprezentant al judeţului
Satu Mare. Activitatea sportivă ce masă
a înregistrat 592 de acţiuni organizate cu
participarea a peste 29 880 de tineri.
TURISMUL. Peisajul geografic al judeţu­
~ui, structura şi varietatea formelor de
relief oferă turiştilor nenumărate locuri
de popas şi agrement. Pe traseul Satu
Mare-Livada-Negreşti-Oaş-Pasul Huta se
află numeroase obiective şi locuri turistice
cum sint : campingul de la Mujdeni, băile
Vama şi Valea Măriei, cabana Vrăticel şi
Hanul "Simbra oi.!or".
In lunea Someşului, pe şoseaua Satu
Mare-Culciu-Baia Mare, la 2 km de
Satu Mare, intr-un frumos decor natural
se afiă "Grădina nucilor" -Păuleşti.
Pe şoseaua Satu Mare-Carei-Oradea, la

km 20, este amplasat campingul "Vraja
Crasnei", unde se află şi un bazia cu apă
termală, precum şi ştrandul Carei.
In municipiul Satu Mare pot fi adml-
rate monumente istorice de mare valoare
artistică precum şi ştrandul natural pe
t"iul Someş, amenajat cu cabine şi cu ba-
zine de apă termală pentru tratamente
terapeutice. De mare atracţie se bucuri
:?i Complexul turistic Călineşti-Oaş.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
cincinalul actual vor fi puse in funcţiune
noi capacităţi industriale, care vor con-
tribui la îmbunătăţirea repartizării teri-
toriale a forţelor de producţie, la sporirea
aportului judeţului Satu Mare la economia
naţionali.
In municipiul Satu Mare se vor con-
strui : un-abator cu o capacitate de 30 tone
carne/zi şi 3 000 tone/an preparate de
carne, o fabrică de bere cu o capacitate
de 200 o::;o hlfan, un complex de valorifi-
care a legumelor şi fructelor, o fabrică
de conserve şi paste de tomate etc.
In oraşul Carei sint prevăzute a fi date
in funcţiune in perioada 1971-1975 douA
noi obiective industriale şi anume : o fi-
latură de bumbac cu o capacitate de
900 tone/an fire cardate, care a şi intrat
in funcţiune, şi un complex de industria-
lizare a inului şi cinepei, care urmeazA
să intre in funcţiune in anul 1973. In
oraşul Tăşnad se va da in funcţiune o
fabrică de cărămizi cu o capacitate de
25 000 000 buc./an, iar la Negreşti-Oaş, co-
muna Oraşu Nou, de asemenea, se va
construi o fabrici de cărămizi cu termen
de punere in funcţiune in anul 1974, a
cărei capacitate va fi de 30 000 000 buc./an.
In 1973 se va deschide o exploatare de
zăcăminte de minereuri complexe la
Turţ, cu o extracţie de circa 80 000
tone/an.
Fonduri importante vor fi cheltuite
pentru dezvoltarea, sistematizarea şi
reutilarea unitiţilor existente. Uzina
.,Unio" Satu Mare îşi va dubla capacita-
tea de producţie ; se va mări, de aseme-
nea, capacitatea fabricii de sticlă Poiana
Codrului, a secţiei de ţesut a Intreprin-
www.cimec.ro
J U D E T U L S A T U !II A R E 465
derii textile "Ardeleana" (l.T.A.)-Satu
Mare, a Fabricii de maşini casnice
emailate "23 August" -Sa tu Mare, a In-
treprinderii "Solidaritatea" -Sa tu Mare, a
Fabricii de ulei "Ardealul"-Carei, a In-
treprinderii "Integrata"-Negreşti-Oaş, unde
se va da in folosinţă o nouă secţie de
saci din polipropilenă.
Işi vor mări capacitiţile de producţie şi
unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, vor
fi infiinţate ateliere şi secţii noi.
In perioada 1971-1975, agricultura ju-
deţului Satu Mare va cunoaşte o dezvol-
tare deosebită. LArgirea şi modernizarea
bazei tehnica-materiale, alocarea unui
volum insemnat de investiţii in acest do-
meniu va duce la sporirea producţiei cu
peste 310fo. Un mijloc important de creş­
tere a producţiei agricole in perspectiva
anilor il va constitui mărirea suprafeţelor
irigate, care la sfîrşitul cincinalului vor
depăşi 20 000 ha.
De asemP.nea, se prevede să fie puse in
funcţiune şi populate la capacitatea pla-
nificată şi unele obiective noi in sectorul
agrozootehnic, cum sînt : complexe de
îngrăşare a porcilor în comunele Moftin
şi Vetiş, ingrăşătorii de taurine la Livada,
Dorolţ, Foeni, Santău, P.etreşti, o fabrică
de nutreţuri combinate in municipiul
Satu Mare, o staţie de refrigerare a le-
gumelor, cu o capacitate de 200 tone
anual, o fabrică de conserve la Carei
ş.a. La sfîrşitul anului 1975 efectivul ne
animale va ajunge la 172 000 de bovme.
din care 93 000 vaci cu lapte, 210 000
porcine, 352 000 de ovine şi 663 000 de
păsări ouătoare. Aceasta va face ca pr3-
ducţia de carne şi de alte produse ani-
maliere să crească.
In domeniul social-eultural şi edilitar-
gospodăresc se prevăd următoarele: se
\·or da in folosinţă 74 săli de clasă in
mediul urban şi 97 în mediul rural, creşe
şi grădiniţe cu cîte 1 200 locuri, o poli-
clinică şi un spital pentru adulţi cu o ca-
pacitate de 700 de paturi în municipiul
Satu Mare.
De asemenea, tn cursul actualului plan.
cincinal in municipiul Satu Mare se va
construi un sediu politica-administrativ, o
466 J U D E T U L SA T U M A RE

casă de cultură, un cinematograf pano- perior de dezvoltare, creind astfel condiţii

ramic, o sală a sporturilor cu 2 000 de
locuri.
Din fondurile centralizate ale statului
vor fi construite un număr de 4 350 de
apartamente, se va incheia electrificarea
satelor.
Incadrindu-se in ritmul rapid de creş­
tere a econom1e1 ţării noastre, judeţul
Satu Mare se va ridica la un nivel su-
mai bune de trai pentru populaţie, pen-
tru antrenarea ei la o intensă activitate
economică şi social-culturală. Punerea in
aplicare a planului de dezv.oltare a jude-
ţului Satu Mare, alături de a celorlalte
judeţe ale ţării, va contribui la întărirea
economică a României socialiste, la si-
tuarea ei printre cele mai înaintate state
din lume din punct de vedere economic.

JUDETUL SATU MARE

cu reşedinţa in municipiul Satu Mare

Municipii : 1. Oraşe : 3. LocalltAţl componente ale municipiilor şi ale oraşelor : 8. Comune : 56
(din care, suburbane : 1). Sate : 226 (din care, aparţin oraşelor : 5).

A. .MUNICIPII

1. MUNICIPIUL SAT U M AR E. Localităţi componente ale municipiului : 1. SAT U

MAR E ; 2. Sătmărel.

B. ORAŞE

1. Oraşul C ARE 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. CARE 1 ; 2. Ianculeştl. Comune

suburbane : 1. Comuna CAPLENI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. CAPLENI ;
2. CAmin.
2. Oraşul N E G R E Ş T 1-0 A Ş. Localităţi componente ale orasului :. 1. N E G R E S T 1-
o AŞ; 2. Luna; 3. Tur.
3. Oraşul TA Ş N A D. Sate ce aparţin oraşului : 1. Blaj a ; 2. Clg ; 3. Raţiu ; t. Sărăuad ;
5. Valea Morii.

C. COMUNE

1. Comuna ACIŞ. Satele componente : 1. ACIŞ ; 2. Ganaş ; 3. Mlhălenl ; 4. Unimlt. 2. Comuna

ANDRID. Satele componente : 1. ANDRID ; 2. Dlndeştl ; 3. Irina. 3. Comuna APA. Satele
componente : 1. APA ; 2. Lunea Apel ; 3. Someşenl. 4. Comuna ARDUD. Satele componente :
1. ARDUD ; 2. Ardud-VI1 ; 3. Baba Novac ; 4. Gerluşa ; 5. Mădăraş ; 6. Slrătura. 5. Comuna
BATARCI. Satele componente : 1. BATARCI; 2. Comlăuşa; 3. Şlrlău ; 4. Tămăşenl. 6. Comu,,a
BELTIUG. Satele componente : 1. BELTIUG ; 2. Bolda ; 3. Ghlrlşa ; 4. Glungl ; 5. Răteşti ;
6. Sandra. 7. Comuna BERVENI. Satele componente : 1. BERVENI ; 2. Luclcenl. 8. Comuna
BIXAD. Satele componente : 1. BIXAD ; 2. BolneşU ; 3. Trlp. 8. Comuna BlRSAU. Satele
componente : 1. BlRSAU DE SUS ; 2. BlrsAu de Jos. 10. Comuna BOGDAND. Satele compo-
nente : 1. BOGDAND ; 2. Babţa ; 3. Corund ; t. Ser. 11. Comuna BOT1Z. Satele componente :
1. BOTIZ ; 2. Agrlş ; 3. Clupercenl. 12. Co1nuna CALINEŞTI-OAŞ. Satele componente : 1. CA-
LINEŞTI-OAŞ ; 2. Coca ; 3. Lechlnţa ; 4. Păşunea Mare. 13. Comuna CAMARZANA. Satele
componente : 1. CAMARZANA. 14. comuna CAUAŞ. Satele componente : 1. CAUAŞ ; 2. Ady
Endre ; 3. Ghencl ; 4. Ghlleştl ; 5. Hotoan ; 6. RAduleştl. 15. Comuna CEHAL. Satele compo-
nente : 1. CEHALUT ; 2. Ceha! ; 3. Orbău. 16. Comuna CERTEZE. Satele componente : 1. CER-
TEZE ; 2. Hula-Certeze ; 3. Molşenl. 17. Comuna CRAIDOROLT. Satele componente : 1. CRAI-
DOROLŢ ; 2. Crlşenl ; 3. Erlu-Sincrai ; t. Satu Mic ; 5. Ţeghea. 18. Comuna CRUCIŞOR. Satele
componente : 1. CRUCIŞOR ; 2. Iegherlşte ; 3. Poiana Codrulul. 19. Comuna CULCIU. Satele
componente : 1. CULCIU MARE ; 2. Apateu ; 3.- ClrAşeu ~ 4. Corod ; 5.. Culclu Mic ; 6. Lipă.u.
20. Comuna DOBA. Satele componente : 1. DOBA ; 2. Bogh!ş ; 3. Dacia ; 4. Paullan ; 5. Tra-
ian. 21. Comuna DOROLŢ. Satele componente : 1. DOROLŢ ; 2. Atea ; 3. Dara ; t. Petea.
22. Comuna FOIENI. Satele componente: 1. FOIENI. 23. Comuna GHERŢA MICA. Satele

www.cimec.ro
 1 U DE-TU L 8 ATU MA B E 467

componente: 1. GHERŢA MICA. 24. camuna HALMEU. Satele componente : 1. HALMEU;

2. Băbeşti ; 3. Cldreag ; t. Dobolţ ; 5. Halmeu-Vil ; 6. Mesteacăn ; 7. Porumbeşti. ~;;. Comuna
HODOD. Satele componente : 1. HODOD ; 2. Glurtelecu Hododului ; 3. Lelei ; 4. Nad.işu
Hododulul. 2&. Comuna HOMOROADE. Satele componente : 1. HOMORODU DE MIJLOC ;
2. Chilia ; 3. Homorodu de Jos ; t. Homorodu de sus ; 5. Necopol ; 6. Solduba. 27. Comuna
LAZURI. satele componente : 1. LAZURI ; 2. Bercu ; 3. Nlslpenl ; t. Norolenl ; 5. Peleş ;
6. Pellşor. 28. Comuna LIVADA. Satele componente : 1. LIVADA ; 2. Adrian; 3. Dumbrava;
4. Llvada Mică. 29. Comuna MEDIEŞU AURIT. Satele componente: 1. MEDIEŞU AURIT ;
2. BAbăşeştl ; 3. Iojlb ; t. Medleş-Rlturl ; 5. Medleş-Vll ; 6. Potâu ; 7. Româneşti. 30. Comuna
MICULA. Satele componente : 1. MICULA ; 2. Bercu Nou ; 3. Micula Nouă. 31. Comuna
MOFTIN. Satele componente : 1. MOFTINU MIC ; 2. Domăneşti ; 3. Ghllvaci ; 4. Ghlrolt ;
5. Istrliu ; 6. Mottlnu Mare ; 7. Stnmlclâuş. 32. Comuna ODOREU. Satele componente : 1. 000-
REU ; 2. Berlndan ; 3. Cucu ; t. Etenl ; 5. Mârtlneşti ; 6. Vinătoreşti. 33. Comuna ORAŞU NOU.
Satele componente : 1. ORAŞU NOU 2. Oraşu Nou-Vii ; 3. Prilog ; 4. Prilog-VU ; 5. Racşa ;
6. Racşa-Vil ; 7. Remetea Oaşului. 34. Comuna PAULEŞTI. Satele componente : 1. PAULEŞTI;
2. Amaţl ; 3. Ambud ; 4. Hrlp ; 5. Petin ; 6. Ruşenl. 35. Comuna PETREŞTI. Satele compo-
nente : 1. PETREŞTI ; 2. Dlndeştlu Mic. 36. Comuna PIR. Satele componente : 1. PIR ;
2. Plru Nou ; 3. SărvAzel. 37. Comuna PIŞCOLT. Satele componente : 1. PIŞCOLT ; 2. Reslghea;
3. Scărlşoara Nouă. 38. Comuna POMI. Satele componente : 1. POMI ; 2. Aciua ; 3. Blcâu ;
4. Borleştl. 39. Comuna SANISLAU. Satele componente : 1. SANISLAU ; 2. Berea ; 3. Ciumeştl ;
4. Horea; 5. Marna NouA; 6. Vllşaara. 40. Comuna SANTAU. Satele componente : 1. SANTAU ;
2. Chereuşa ; 3. Sudurău. U. Comuna SACAŞENI. Satele componente : 1. SACAŞENI ; 2. Chegea.
42. Comuna SAUCA. Satele componente : 1. SAUCA ; 2. Becheni ; 3. Cean ; 4. Chlsău ; 5. Silvaş.
4·1. Comuna SOCOND. Satele componente : 1. SOCOND ; 2. Cuţa ; 3. Hodlşa ; 4. Soconzel ;
5. Stina. 44. Comuna SUPUR. Satele componente : 1. SUPURU DE JOS ; 2. Dobra ; 3. Gloro-
cuta; t. Hurezu Mare ; s. Racova ; 6. Sechereşa ; 7. Supuru de Sus. u. Comuna TARNA
MARE. Satele componente : 1. TARNA MARE; 2. Bocicău ; 3. Valea SeacA ; 4. Vâgaş. 46. Co-
muna TEREBEŞTI. Satele componente : 1. TEREBEŞTI ; 2. Allza ; 3. Gelu ; 4. Plşcarl.
47. Comuna TIREAM. Satele componente : 1. TIREAM ; 2. Port.lţa ; 3. Vezendiu. 48. Comuna
TlRŞOLŢ. Satele componente : 1. TlRŞOLŢ ; 2. Allceni. 49. Comuna TURŢ. Satele compo-
nente : 1. TURŢ ; 2. Gherţa Mare ; 3. Turţ-BA.I. 50. Comuna TURULUNG. Satele componente :
1. TURULUNG ; 2. Drăguşenl ; 3. Turulung-VU. 51. Comuna URZICENI. Satele componente :
1. URZICENI ; 2. Urzlceni-Pădure. 52. Comuna VALEA VINULUI Satele componente :
1. VALEA VINULUI; 2. Mârluş ; 3. Roşlorl; 4. Sii. 53. Comuna VAMA. Satele componente:
1. VAMA. 54. Comuna VETIŞ. Satele componente : 1. VETIŞ ; 2. Decebal ; 3. Oar. 55. Comuna
VIILE SATU MARE. Satele componente : 1. VIILE SATU MARE ; 2. Cioncheştl ; 3. l\Iedişa;
4. Tătăreşti ; 5. Tlreac.

La definitivarea textului au colaborat: Vasile Marcu, Ioan Nichita, Aurel Pusca.ş,

Gheorghe Săl~;ean, Viorica UrBU.

www.cimec.ro
JUDEŢUL SĂLAJ
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul SA-
laj este situat in partea de nord-vest a
ţării, in zona de trecere dintre Carpaţii
Occidentali şi Carpaţii Orientali. Se în-
Yecinează cu judeţele Satu Mare şi Ma-
ramureş la nord, Bihor spre vest şi sud-
\"est, iar cu judeţul Cluj spre sud şi sud-
est.
Are o suprafaţă de 3 850 km 2, ceea ::e
reprezintă 1,60fo din teritoriul· intregii ţări.
RELIEFUL este extrem de variat atit
morfologic, cit şi morfogenetic. Ca ur-
mare a caracteristicilor sale naturale di-
ferite, aici se disting I?atru zone fizice·
geografice : muntoasă, depresionară, de-
luroasă şi de cîmpie.
Zona muntoasă este situată in partea
sudică a judeţului, cuprinzind două culmi
mai importante : culmea Meseşului şi a
Plopişului (600-900 m).
Zona deluroasă - cea mai intinsA -
aparţine unei unităţi foarte complexe, cu-
noscută sub numele de Platfonna Some-
şeană, sau Podişul Someşean ; mai impor-
tantă este Platforma Sălăjeană, incadratA
intre Meseş la est, Munţii Plopişului la
s<:d, depresiunea Baia Mare la nord şi
Cîmpia Vestică. Platforma Sălăjeană are
înălţimea medie intre 150-300 m, fiind
formată din dealuri domoale, în cea mai
mare parte despădurite şi cultivate, şi
străbătută de văile largi ale Barcăului,
Crasnei şi Sălajului.
In partea de est a judeţului Sălaj se
afiă depresiunea Almaşului. drenată de
www.cimec.ro
valea Almaşului şi depresiunea Gl,lrus-
lăului, de pe valea Someşului.
Cele trei cimpii mai importante de_pe
t~ritoriul Sălajului sint : a Someşului,
Crasnei şi Barcăului, mici ca intindere,
prezentindu-se alungite pe malurile
văilor, fiind formate din depozite aluvio-
nare.
CLIMA are un caracter continental mo-
derat. Temperatura medie anuală variază
intre 7,5• şi o•. Maxima absolută înre-
gistrată a fost de 38" la Zalău in 1952,
iar minima absolută de -27,2• la Hida
in 1950. Precipitaţiile atmosferice sint cu-
prinse intre 630-700 mm. Direcţia pre-
dominantă a vintului vine dinspre sud-
vest şi sud-est.
HIDROGRAFIA. Reţeaua hidrografică a
judeţului Sălaj este uniform repartizată.
densitatea avind valori ridicate (0,7-
0,9 kmlkm2). Riul Someş străbate judeţul
pe o lungime de aproximativ 70 km şi
are un debit mediu anual la ieşirea din
judeţ de 80,4 m 3/s ; afluentii săi sint_Al-
maşul şi Crasna, care au la ieşire debite
cîe 1,53 m 3/s şi respectiv 1,37 m~/s. Cele-
lalte cursuri de apă din cadrul judeţului,
Agrijul, Barcăul, Sălajul, Valea Zalăului
etc., sint de importanţă locală, avind de-
bite mai mari doar in timpul topirii ză­
pezilor şi al ploilor torenţiale.
SOLURILE sint foarte puţin variate.
Dintre solurile zonale, care ocupă aproape
toată suprafaţa judeţului, predomină solu-
rile brune de pădure, brune-gălbui, podzo-

l~ce, soiurile montane, cit şi soiurile brune
acide. Dintre soiurile azonale, suprafeţe
mai însemnate ocupă rendzinele (mai ales
pe latura sudică şi sud-estică) ; extindere
redusă prezintă regosolurile şi soiurile
erodate (spre nord-est), precum şi solu-
r!le aluvionare pe lunci.
RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. Varietatea formelor de
relief, structura geologică a judeţului de-
termină şi o varietate de bogăţii ale so-
lului şi subsolu!ui. In judeţ sînt dezvol-
tate C_l:llturile de pomi fructiferi şi viţă
de vie din jurul localităţilor Şimleu Sil-
v~iei, Şamşud, Plopiş, Sig, Valcău de
Jos, Buciumi, Stîrciu, Bănişor, care sint
cunoscute nu numai in judeţ, ci şi in
întreaga ţară. La acestea se adaugă cul-
!U.rile cerealiere, c::eşterea animalelor, vî-
natul şi pescuitul, pă..}unile naturale şi un
bogat patrimoniu forestier.
Judeţul Sălaj dispune de zăcăminte de
cărbune brun in sectorul minier Surduc şi
in Valea Almaşului, lignit în bazinul car-
bonifer Sărmăşag, Ip-Zăuan, calcar la
Cuciulat şi Prodăneşti, argilă, ms1puri
cuarţoase, alabastru la Stana şi Ciocmani
(Turbuţa), ape minerale sulfuroase la Bi-
zuşa, Jibou, Meseşeni etc. De asemenea,
cele mai recente cercetări au pus în evi-
denţă existenţa unor însemnate resurse
de ape termale in zona satului Boghiş,
unde există perspective pentru amenaja-
rea unei staţiuni balneare.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. Cercetările arheologice atestă că
pe aceste meleaguri omul a găsit condiţii
favorabile traiului încă din cele mai vechi
timpuri. Astfel, la Răstolţul Mare,
Buciumi, Borla, Ratin, Zalău etc. s-au
descoperit urme din perioada neoliticu-
lui ; epoca bronzului este reprezentată
prin descoperirile din aşezarea Derşida,
Meseşenii de Sus, Moigrad, Românaşi şi
altele. La Bozna, în locul numit "Vra-
niţă" se găsesc urmele unei cetăţi aparţi­
nînd primei epoci a fierului. Prezenţa
dacilor pe aceste meleaguri este sesizată
atit la Moigrad, cît şi la Şimleu Silva-
niei, Marca, Romita, Stîrciu etc. Perioada
www.cimec.ro
J U D E Ţ U L S A L A J 4( 9-
Daciei romane este atestată prin dovezile
materiale descoperite la Porolissum (Moi-
grad), Tihău, Romita, Românaşi, Buciumi
etc. In 1797 la Şimleu Silvaniei a fost
descoperit vestitul tezaur gotic din piese-
de aur care in prezent se găseşte la Viena.
In cronica sa "Gesta Hungarorum",
scrisă în secolul al XII-lea, notarul ano-
nim al regelui Bela menţionează pe teri-
toriul actualului judeţ Sălaj una dintre-
primele formaţiuni statale româneşti.
Ţăranii români şi maghiari, înfrăţiţi in
luptă, au întreprins numeroase acţiuni
antifeudale. In anii 1344 şi 1376 ţăranii
români şi maghiari din Girbou, Crasna,
Nuşfalău au atacat domeniile mănăstirilor­
din Mănăştur. Răscoala de la Bobilna din
1437, care s-a întins şi in citeva sate din
Sălaj, a avut printre conducători pe Ilie-
cel Mare din Almaşu, pe Gal din Chen-
drea etc. Ultimele date cu privire la
răscoala de la Bobilna atestă că printre-
cei mai de seamă conducători ai acesteia
era şi Mihail din Ceh (Cehu Silvaniei),
despre care se spune că a fost o persoană
cu orizonturi foarte largi, organizatorul şi
conducătorul ideologic şi strategic al
mişcării, care a introdus tactica de luptă
taborită la Bobîlna. De altfel, pe Mihail
din Ceh îl găsim menţiorat in a doua în-
ţelegere încheiată la Apatiu şi întărită la
Cluj-Mănăştur.
In localitatea Guruslău la 3 august 1601
Mihai Viteazul obţine marea victorie
asupra lui Sigismund Bathory.
Comuna Cizer păstrează amintirea ne-
infricatului Horia, unul din cei trei oon-
ducători ai marii răscoale a ţăranilor din
1784. In perioada şederii lui în căsuţa de
sub Măgura din Puturoanca, mai sus de-
răscrucea drumurilor Ciucea-Cizer-Bu-
ciumi, a construit în comuna Cizer, îm-
preună cu ortacii săi, frumoasa biseri-
cutA din lemn, terminată in 1773. Azi,
acest monument de arhitectură populară
românească se află aşezat într-un loc cen-
tral din Muzeul satului din Cluj, unde
miile de vizitatori admiri măiestria meş­
terului Horia Şi a ortacilor săi.
In satele de la poalele Meseşului, pe-
văile Almaşului şi Agrijului, la Gîlgău,
 o JUDEŢUL SĂLAJ
U R
$

LEGENDĂ
@) Oral rPjediniC. dP judPI
o Oraş<>

• Comuneo
limilă de judel

c limit6 de comună
TPriloriul ora$Pior

lwww.cimec.ro

Gîrbou, Chendrea etc. a avut loc în 1775
o puternică mişcare a iobagilor ; in 1808
s-a desfăşurat o răscoală a iobagilor din
Năpradea.
In timpul revoluţiei din 1848 Cehu Sil-
vaniei a fost centrul mişcărilor ţărăneşti
din împrejurimi. La Gilgău, Chechiş,
Dragu, Tihău şi Jibou, ţărani români şi
maghiari refuză să mai facă robotă. De
marile zguduiri revoluţionare din 1848 se
leagă şi n'-!mele cărturarilor sălăjeni Si-
mion Bărnuţiu şi Al. Papiu-Ilarian.
Marea răscoală a ţăranilor din 1907 din
Moldova şi Muntenia a avut un puternic
ecou şi în localităţile judeţului Sălaj, unde
la iniţiativa Partidului Social-Democrat,
s-au creat comitete organizatorice. Apelul
lansat de comitetul organizatoric din
Zalău în martie 1907 avea un pronunţat
caracter politic, chemînd la solidaritate
impotriva exploatării burgheza-nobiliare.
De pe teritoriul Sălajului au fost aleşi
peste 100 de delegaţi care au participat
la Adunarea de la Alba Iulia din 1 de-
cembrie 1918. După anul 1930 în Zalău şi
în satele din imprejurimi, muncitorii, ţă­
ranii săraci şi alţi oameni ai muncii au
organizat numeroase acţiuni impotriva
exploatării burghezo-moşiereşti. In ~alău,
Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou
au activat organizaţii ale P.C.R. şi U.T.C.
care au mobilizat masele la diferite
acţiuni.
POPULAŢIA. La sfîrşitul anului 1971, ju-
deţul Sălaj avea 270 130 locuitori, adică
1,3Dfo din populaţia ţării. Densitatea pe
km 2 era de 70 locuitori. Din totalul popu-
laţiei 48 549 de locuitori se aflau în
mediul urban, iar 221 581 în mediul ru-
ral ; 130 422 de locuitori erau de sex
masculin şi 139 708 de sex feminin.
In 1971, la 1 000 de locuitori s-au inre-
gistrat 2J,5 născuţi vii, 11,2 decedaţi,
9,3 spor natural ; creşterea absolută a
fost de 7 0::!7 de locuitori in perioada
1966-1971.
Din totalul la
populaţiei judeţului Sălaj,
recensămîntul din 15 martie 1966, 74,0%
erau români, 24,30/o maghiari şi 1,70:0 alte
naţionalităţi.
www.cimec.ro
J U D E T U L S A LA .J 4 71
In 1971 în judeţ existau 37 707 de sa-
lariaţi, din care 27 236 erau muncitori. Pe-
ramurile principale de activitate, sala-
riaţii erau repartizati după cum urmează:
industrie 11 546, construcţii 5 122, agricul-
tură şi silvicultură 4 503, transporturi
2 653, circulaţia mărfurilor 3 737, învăţă­
mînt, cultură şi artă 4 296, ocrotirea să­
nătăţii, asistenţă socială şi cultură fizicA
1 833. La 1 000 de locuitori reveneau 140.
de salariaţi. La sfîrşitul cincinalului
1966-1970 numărul salariaţilor a creSC\Jt
cu 8 100 faţă de 1965, adică cu 24~/o.
LOCAL IT A ŢILE. Judeţul Sălaj cuprinde
un număr de 4 oraşe cu 8 localităţi com-
ponente, 54 comune şi 281 de sate, din
care 8 aparţinînd oraşelor.
~şul ~ este reşedinţă de judeţ şi
se află aşezat in centrul judeţului, la
poalele Meseşului ; aici se găsesc intre-
p-rinderi ale industriei constructoare dţ
maşini, textile, de mobilă, a materialelor
de c:on:strucţil ; are căi de comunicaţie ru-
ti.ere şi feroviare cu celelalte localităţi.
La sfîrşitul anului 1971 avea 18 742 de lo-
cuitori.
Oraşul Şimlel.l. SilvtutieJ.,_ cu 13 489 de-
lo::uitori la 31 decembrie 1971, este si'tuat
pe valea Crasnei, in partea de vest a ju-
d~ţului, la 30 km de oraşul Zalău, cu
care este legat prin căi rutiere şi fero-
viare. Este a doua localitate importanti
din judeţ ; are unităţi ale industriei ali-
mentare, industriei materialelor de con-
strucţii, fiind totodată un important ba-
zin pomiviticol.
0:_.l~_tt!. Cehu SilV.t!!liti. cu 8 156 locuitori
la 31 decembrie 1971, se află in extremi-
tatea de nord a judeţului, avind legături
cu reşedinţa de judeţ printr-un drum ju-
detean modernizat. Oraşul dispune de-
unităţi de interes local.
Oraşul Jibou, cu o populaţie de 8 162
'loe~itori. -1~ ăî-·decembrie 1971, este aşezat
la 2R km spre nord de reşedinţa judeţu,..
lui, pe malul Someşului. Este un impor-
tant nod de cale ferată. Are unităţi fero-
viare, de industrie lQCală, ale cooperaţiei
meşteşugăreşti şi de consum. Prin pcniţia
sa geografică, căile de comunicaţie, resur-
472 JUDETUL SALAJ

sele de materii prime, energie şi forţa de 1 ln procente faţA do:

muncă de care dispune, oraşul are
producţia prodnoţia
,perspective de dezvoltare. Romuri ale industriei globală globală
1 industrială industrială
După numărul locuitorilor, la 31 de- pe a ramurilor
1
cembrie 1971 comunele judeţului se gru- 1
judeţ
1
pe ţari

pau in felul următor : 25 intre 2 000 şi

Total industrie 100,0 0,2
4 000 de locuitori, iar 29 intre 4 001 şi
din oare:
7 000. Media populaţiei pe comună era de Combustibil 15,2 0,8
4 103 locuitori. Toate satele din judeţul Construcţii de maşini şi prelu·

Sălaj sint electrificate. orare& metalelor 9,7 0,1

TRAsATURI ECONOMICE. Caracteristica
economică a judeţului este dată de agri-
C_Illlură, in care se îmbină preocupările
pentru dezvoltarea zootehniei - creşterea
efectivelor de animale, îndeosebi bovine
şi ovine şi a producţiilor de lapte şi
carne -, cu cultura cerealelor, a pomi-
c!!lturii, viticulturii şi a plantelor tehnice.
In industria judeţului s-au dezvoltat, în
general, !f!ineritul, industria de mobilă şi
mai ales industria materialelor de con-
-strucţii, care au condiţii deosebit de
prielnice, determinate de existenţa unor
resurse de materii prime şi de forţă de
muncă. Alături de aceste ramuri s-au
dezvoltat industria alimentară, cooperaţia
meşteşugărească etc.
Anii care au trecut de la reînfiinţarea
judeţului au fost cei mai rodnici din
istoria multiseculară a acestor meleaguri.
In cincinalul 1966-1970, pe plaiurile Să­
lajului au apărut noi ramuri industriale :
industria constructoare de maşini, in-
dustria textilă şi altele, care au ancorat
judeţul cu adevărat in circuitul economic
naţional. Cu toate acestea, industria ju-
deţului are încă o pondere redusă în pro-
ducţia globală industrială a întregii ţări.
tn actualul cincinal, economia judeţului,
indeosebi industria, se va dezvolta rapid,
cu un ritm mediu anual de 27,70fo, evident
mult superior mediei pe ţară.
INDUSTRIA judeţului era reprezentată in
1971 prin 8 intreprinderi de subordonare
republicană, 5 intreprinderi ale industriei
locale şi 5 ale cooperaţiei meşteşugăreşti,
localizate in special în cele 4 oraşe.
Ponderea producţiei industriale a princi-
ţ>alelor ramuri se prezenta în 1971 astfel :
Materiale de conotruoţii lO,i 0,8
Exploatarea şi prelucrarea
lemnului 1~.7 0,8
Confecţii ~.5 0,2
Alimentarii. 3o,6 0.5
In 1971, pro<lucţia globală industrială a
crescut cu 90,1% faţă de 1965. Ritmul
mediu anual de creştere a fost în anii
1966-1970 de 12,30/o. Ramurile industriale
cu ponderea mai ridicată in cadrul jude-
ţului erau : alimentară 36,60/o, exploatarea
şi prelucrarea lemnului 19.7%, industria
combustibilului (cărbune) 15,2D,' 0, mate-
riale de construcţii 10,70/o, construcţii de
maşini 9,70fo etc. Celelalte ramuri indus-
triale au o pondere mai mică.
Cele 8 intreprinderi ale industriei re-
publicane sint : Fabrica de armături in-
dustriale din fontă şi oţel Zalău, Filatura
de bumbac Zalău, Fabrica de pro<luse ce-
ramice pentru construcţii Zalău, Explon-
tarea minieră ,,Să~ajul" Sărmăşag, Intre-
prinderea viei şi vinului, Industria lapte-
lui Sălaj-Şimleu Silvaniei, Industria
cărnii Sălaj-Zalău şi Intreprinderea pen-
tru valorificarea legumelor şi fructelor.
La acestea se mai adaugă două subuni-
tăţi miniere - Ip şi Surduc -, cariera
Cuciulat care aparţin intreprinderilor
miniere Bihor şi Cluj. Intreprinderile in-
dustriei repu~licane au dat in 1971 41,7%
din valoarea pro<lucţiei globale industria-
le a judeţului.
Printre ramurile industriei locale men-
ţionăm prelucrarea lemnului, respectiv
industria mobilei, industria materialelor
de construcţii (cărămizi, prefabricate din
beton, cariere de piatră şi balastiere), ra-
mura construcţiilor de maşini şi prelu-
crarea metalelor, ramura industriei ali-
mentare, prelucrarea cauciucului etc. In-

www.cimec.ro

treprinderi:e indus:riei locale "S:eaua
Roşie"-Zal2. u, .,Măgura" -Şimleu Silvaniei,
"Silvania" - Cehu Silvaniei, "Sălăjeana"­
Jibou şi Intreprinderea de morărit şi pa-
ni!icaţie dădeaJ in 1971 41,70Jc din pro-
ducţia industrială a judeţului.
Cooperaţia meşteşugărească are ca prin-
cipale activităţi confecţiile, încălţămintea,
prelucrarea lemnului, construcţiile de
maşini şi prelucrarea metalelor. b 1971,
pom:erea ei în producţia globală a jude-
ţului era de 14,9%.
AGRICULTURA, ramură cu o pondere
însemnată in economia judeţului, consti-
tuie principala ocupaţie a majorităţii
populaţiei din judeţ.
Pe ter:toriul judeţului îşi desfăşurau
activitatea în 1971 o întreprindere agri-
colă de stat, o întreprindere pentru me-
canizarea agriculturii cu 16 S.M.A. şi
99 cooperative agricole de producţie. Agri-
cultura era dotată in acelaşi an c•J
1 3J1 tractoare fizice (2 296 convenţio­
nale), 1 137 de pluguri pentru tractor, 327
de cultivatoare mecanice, 741 de semănă­
tori mecanice, 370 de combine pentru pă­
ioase. La un tractor fizic reveneau 101 ha
teren arabil.
Varietatea culturilor agricole se reflectă
in modul de folosinţă a terenurilor agri-
cole. ln 1971 existau 131 901 ha arabile,
62 235 ha păşuni, 31 307 ha fineţe, 3 964 ha
vii şi pepiniere viticole, 14 511 ha livezi
şi pepiniere pomicole.
Principalele culturi din judeţ sint ce-
realele pentru boabe, care au insumat in
1971 87 251 ha, din care cu griu 36 183 ha,
iar cu porumb 40 768 ha ; urmează cultura
cartofilor şi legumelor cu 7 971 ha, a le-
guminoaselor pentru boabe cu 633 ha, a
plantelor uleioase cu 1 300 ha, a plantelor
texti!e cu ::! 710 ha, a sfeclei de zahăr cu
1 428 ha etc.
O dezvoltare însemnată cunoaşte pomi-
cultura, a cărei suprafaţă a inregistrat in
1971 faţă de 1965 o creştere de pe&te
6 357 ha.
Alături de cultura plantelor de cimp,
creşterea animalelor constituie o a doua
ramură a agriculturii, favorizată de con-
diţiile prielnice de dezvoltare, de păşunile
www.cimec.ro
JUDEŢUL SALAJ 4i3-
şi fineţele întinse de pe teritoriul jutie-
tului. La inceputul anului 1972 erau
117 000 de bovine, 77 300 porcine, 281 800
ovine. La taurine predomină rasa bălţată
românească, iar la ovine rasele de ol cu
lină fină şi semifină in proporţie de
53,8°/o. La 100 ha teren arabil, păşuni şi
fineţe reveneau 47,2 bovine şi 114,0 ovine,
iar la 100 ha teren arabil - 58,6 .porcine.
Producţia animală s-a ridicat in 1971 la
23 100 tone de carne, 640 600 hectolitrl de
lapte şi 584 tone de lînă.
SILVICULTURA. Fondul forestier ocupA.
94 200 ha, din care circa 14 600 ha se află
în administrarea consiliilor populare cG-
munale. Pădurile sint formate din arbo-
returi de stejar, fag, cer, girniţă, răspîn­
dite fragmentar pe înălţimi variind intre
200 şi 1 000 m, predominind altitudinea de
400 m ; unele suprafeţe forestiere mal în-
tinse acoperă Munţii Meseş şi dealurile
Someşului.
Anual se exploatează o suprafaţă de
circa 995 ha, obţinindu-se o producţie de
masă lemnoasă de aproximativ 73 000 m3.
Din acest volum 50Dfo reprezintă tăieri
principale în codru şi cring, iar restu:i.
tăieri de substituire, tăieri in păşuni im-
pădurite şi rărituri.
ln scopul menţinerii şi ridicării valori.
fondului forestier, anual se fac impăduriri
pe suprafeţe ce variază intre 500 şi
9:JO ha.
VlNATUL ŞI PESCUITUL. Relieful ju-
deţului Sălaj oferă condiţii optime de
dezvoltare majorităţii speciilor de ,·rnat
existente in ţara noastră. Vînatul pr.nci-
pal care se găseşte in pădurile judeţului
Sălaj il formează iepurii, căpriorii, mis-
treţii, cerbii, fazanii şi potirnichile. In
ultimul timp, în pădurile judeţului s-a
răspîndit cerb:.~! lopătar şi carpatin.
In rîurile din judeţ se găsesc diferite
specii de peşte, ca păstrăvul cu pete
negre, cleanul, mreana, crapul etc. Pen-
tr~t popularea apelor cu peşte pe terito-
riul j~deţului există şi bazine piscicole.
TRANSPORTURILE., Reţeaua feroviarl
are 194 km lungime cu o densitate de
50.4 km la 1 000 km 2 • Prin calea feratA
4 74 J U D ETUL S A L AJ

www.cimec.ro
 JUDEŢUL SALAJ 476

5
1. Parte din noul cartier S1m1on Blmu-
ţlu !tin Z&IAu
2. Liceul de culturA generali d1n orqul
ZalAU
3. Spitalul !tin oraşul Cehu snvan1e1
4. Cll!tirea Uniunii judetene a coope-
raţie! meşteşuglreşt1 Sllaj
5. Liceul agricol !tin Ş1mleu Sllvan1e1
6. Filatura de bumbac Zallu (interior)
7. Noi combine in lanurile cooperativei
agricole de producţie d1n comuna So-
meş Odorhel
8. Construcţii zootehnice la t.A.S, Zallu

www.cimec.ro
4'i6 JUDEŢUL SALAJ
judeţul Sălaj are legături
directe cu ju-
-deţele Maramureş, Bihor şi Satu Mare.
Căile de comunicaţie rutiere au o lun-
gime de 1 488 km, din care 119 km sint
drumuri naţionale. Din totalul drumuri-
lor, 86 km sint drumuri modernizate.
:Şoselele modernizate se intretaie in cen-
trul administrativ de reşedinţă Zalău
(arterele Cluj-Zalău-Carei, Ciucea-Cra'>-
na-Zalău).
COMERŢUL. In cuprinsul judeţului, da-
torită aşezării geografice a localităţilor,
·s-au creat condiţii favorabile pentru orga-
nizarea unui Intens schimb de produse
-din timpuri străvechi. Incă in secolul al
XIII-lea in oraşul Zalău au inceput să se
<>rganizeze tîrguri, care mai tirziu au de-
venit tradiţionale. In aceste tîrguri au
.avut loc schimburi de produse ale meş­
teşugarilor locali şi din imprejurimi, pre-
-cum şi de produse agricole ca legume
şi fructe. In tirgurile din Zalău şi impre-
jurimi au fost prezentate produsele mici-
lor meşteşugar!, in special de cizmărie
-olărie, tăbăcărie, cojocărie şi altele.
Tîrgurile pentru vinzarea animalelor
constituie o tradiţie in unele localităţi din
judeţ, indeosebi in Zalău, Hida, Girbou,
Crasna, Nuşfalău şi Sărmăşag. Dintre
acestea pentru vinzarea oilor erau renu-
mite tirgurile din Zalău şi Hida, pentru
vinzarea cailor - cele din Nuşfalău şi
Sărmăşag, iar pentru porci - cele din
Sărmăşag, Jibou şi Cehu Sllvaniei.
In 1971, comerţul socialist işi desfăşura
activitatea in 783 unităţi, din care 561
unităţi comerciale cu amănuntul şi 222 de
alimentaţie publică, avind o suprafaţă
comercială utilă de 40 351 m!.
Volumul desfacerilor de mărfuri cu
amănuntul prin comerţul socialist s-a ri-
dicat in 1971 la 870 996 000 de lei, din care
308 645 000 de lei au constituit mărfuri
alimentare, 452 695 000 de lei mărfuri
nealimentare şi 109 656 000 de lei mărfuri
din alimentaţia ,publică. Faţă de 1965 in
1971 volumul desfacerilor de mărfuri cu
amănuntul a crescut cu 67,8%. .x -
tNVAŢAMINT, CULTURA, ARTA. Re-
ţeaua şcolară din judeţul Sălaj era for-
mată in anul şcolar 1971/1972 din 225
www.cimec.ro
unităţi preşcolare, 153 de şcoli generale
cu clasele 1-IV, 168 de şcoli generale cu
clasele 1-X, 9 licee de cultură generală,
4 licee de specialitate şi 4 şcoli profesio-
nale. In invăţămîntul preşcolar erau cu-
prinşi 8 811 copii, in şcolile generale
46 407 elevi, in licee 5 201, iar in şcolile
profesionale 1 675 de elevi. In aceste uni-
tăţi de învăţămînt lucrau circa 2 970 de
cadre didactice. In invăţămîntul preşco­
lar, in iRvăţămintul general, in licee şi
şcolile profesionale sint cuprinşi 22,90/o
din populaţia judeţului, fiecare al patru-
lea cetăţean din judeţ fiind incadrat in
sistemul învăţămîntului de stat.
Activitatea de răspîndire a culturii in
mase se desfăşoară intr-un număr de 4
case de cultură, 54 de cămine culturale
comunale şi 195 de filiale săteşti, 107 bi-
blioteci publice, avind un fond de cărţi
de 608 014 de volume, 145 de cinemato-
grafe, din care 6 stabile cu bandă nor-
mală. La Zalău funcţionează de asemenea
un muzeu cu două secţii - de istorie şi
' artă - dispunind de un bogat material
muzeistic, care in cursul celor 20 de ani
de existenţă a desfăşurat o bogată activi·
tate educativă.
In judeţul Sălaj apare ziarul "Năzuinţa",
organ al Comitetului judeţean al P.C.R. şi
al Consiliului popular judeţean.
In cadrul judeţului îşi desfăşoară acti-
vitatea un important număr de formaţii
artistice de amatori : 69 de formaţii co-
rale, 51 echipe de dansuri, 131 de formaţii
teatrale, ansambluri folclorice, muzical-
coregrafice etc. Aceste formaţii. precum
şi numărul mare de solişti vocali, instru-
mentişti şi dansatori pun in valoare fru-
museţea cintecului. dansului şi por~lui
sălăjean, valorificind bogatele tradiţii
folclorice ale Sălajului. De mare prestigiu
se bucură formaţiile corale din Buciumi şi
din Sincraiu Almaşului (infiinţată in
1922), laureate ale mai multor concursuri
şi festivaluri ale formaţiilor artistice de
amatori, care au reprezentat cu succes
folclorul sălăjean pe multe scene ale pa-
.triei şi din străinătate. In anul 1970, pe
lîngă Consiliul judeţean al Sindicatelor a
luat fiinţă -formaţia profesionistă de mu-
zică populară "Meseşul".
416 JUDEŢUL SALAJ
judeţul Sălaj are legături
directe cu ju-
-deţele Maramureş, Bihor şi Satu Mare.
Căile de comunicaţie rutiere au o lun-
gime de 1 488 km, din care 119 km sînt
drumuri naţionale. Din totalul drumuri-
lor, 86 km sînt drumuri modernizate.
:Şoselele modernizate se întretaie in cen-
trul administrativ de reşedinţă Zalău
(arterele Cluj-Zalău-Carei, Ciucea-Cras-
na-Zalău).
COMERŢUL. In cuprinsul judeţului, da-
torită aşezării geografice a localităţilor,
·s-au creat condiţii favorabile pentru orga-
nizarea unui intens schimb de produse
-din timpuri străvechi. Incă în secolul al
XIII-lea in oraşul Zalău au început să se
organizeze tîrguri, care mai tîrziu au de-
venit tradiţionale. In aceste tîrguri au
avut loc schimburi de produse ale meş­
teşugarilor locali şi din împrejurimi, pre-
-cum şi de produse agricole ca legume
şi fructe. In tîrgurile din Zalău şi impre-
jurimi au fost prezentate produsele mici-
lor meşteşugari, in special de cizmărie
olărie, tăbăcărie, cojocărie şi altele.
Tîrgurile pentru vinzarea animalelor
constituie o tradiţie in unele localităţi din
judeţ, indeosebi in Zalău, Hida, Girbou,
Crasna, Nuşfalău şi Sărm~ag. Dintre
acestea pentru vinzarea oilor erau renu-
mite tîrgurile din Zalău şi Hida, pentru
vinzarea cailor - cele din Nuşfalău şi
Sărmăşag, iar pentru .Porci - cele din
Sărmăşag, Jibou şi Cehu Silvaniei.
In 1971, comerţul socialist îşi desfăşura
activitatea in 783 unităţi, din care 561
unităţi comerciale cu amănuntul şi 222 de
alimentaţie publică, avind o suprafaţă
=omercială utilă de 40 351 m 2 •
Volumul desfacerilor de mărfuri cu
amănuntul prin comerţul socialist s-a ri-
jicat în 1971 la 870 996 000 de lei, din care
308 645 000 de lei au constituit mărfuri
ilimentare, 452 695 000 de lei mărfuri
1.ealimentare şi 109 656 000 de lei mărfuri
:lin alimentaţia ,publică. Faţă de 1965 in
l971 volumul desfacerilor de mărfuri cu
imănuntul a crescut cu 67,8%. .x -
[NVAŢAMINT, CULTURA, ARTA. Re-
;eaua şcolară din judeţul Sălaj era for-
nată în anul şcolar 1971/1972 din 225
www.cimec.ro
unităţi preşcolare, 153 de şcoli generale
cu clasele 1-IV, 168 de şcoli generale cu
clasele 1-X, 9 licee de cultură generală,
4 licee de specialitate şi 4 şcoli profesio-
nale. In învăţămîntul preşcolar erau cu-
prinşi 8 811 copii, în şcolile generale
46 407 elevi, în licee 5 201, iar în şcolile
profesionale 1 675 de elevi. In aceste uni-
tăţi de învăţămînt lucrau circa 2 970 de
cadre didactice. In învăţămîntul preşco­
lar, în iRvăţămîntul general, în licee şi
şcolile profesionale sint cuprinşi 22,9%
din populaţia judeţului, fiecare al patru-
lea cetăţean din judeţ fiind încadrat în
sistemul învăţămîntului de stat.
Activitatea de răspîndire a culturii în
mase se desfăşoară într-un număr de 4
case de cultură, 54 de cămine culturale
comunale şi 195 de filiale săteşti, 107 bi-
blioteci publice, avînd un fond de cărţi
de 608 014 de volume, 145 de cinemato-
grafe, din care 6 stabile cu bandă nor-
mală. La Zalău funcţionează de asemenea
un muzeu cu două secţii - de istorie şi
' artă - dispunind de un bogat material
muzeistic, care în cursul celor 20 de ani
de existenţă a desfăşurat o bogată activi·
tate educativă.
In judeţul Sălaj apare ziarul "Năzuinţa",
organ al Comitetului judeţean al P.C.R. şi
al Consiliului popular judeţean.
In cadrul judeţului îşi desfăşoară acti-
vitatea un important număr de formaţii
artistice de amatori : 69 de formaţii co-
rale, 51 echipe de dansuri, 131 de formaţii
teatrale, ansambluri folclorice, muzical-
coregraflce etc. Aceste formaţii. precum
şi numărul mare de solişti vocali, instru-
mentiştl şi dansatori pun în valoare fru-
museţea cintecului. dansului şi portului
sălăjean, valorificînd bogatele tradiţii
folclorice ale Sălajului. De mare prestigiu
se bucură formaţiile corale din Buciumi şi
din Sincralu Almaşului (infiinţată în
1922), laureate ale mai multor concursuri
şi festivaluri ale formaţiilor artistice de
amatori, care au reprezentat cu succes
folclorul sălăjean pe multe scene ale pa-
.triei şi din străinătate. In anul 1970, pe
lîngă Consiliul judeţean al Sindicatelor a
luat fiinţă -formaţia profesionistă de mu-
zică populară "Meseşul".

Judeţul Sălaj are tradiţii şi obiceiuri
populare ca : măsurişul la Pria (măsura­
tu! laptelui la impreunatul oilor), mala-
lişul la Gorgana şi altele. Folclorul sălă­
jean este multilateral reprezentat. Se pot
intilni pe aceste meleaguri diferite va-
riante ale inegalabile! "Mioriţe", doine şi
balade populare străvechi, basme, legende
şi strigături, alături de care apare tot mai
pregnant un folclor nou, care cîntă fru-
museţea, talentul şi hărnicia omului nou.
Portul sălăjean este caracterizat prin
citeva zone specifice. In zona Agrijului
domină culorile alb-negru, iar in zona
Buciumi culoarea roşie. Arta populară
este reprezentată prin cusături şi ţesături
de o mare frumuseţe, lucrate cu mult
gust şi rafinament, prin împletituri de
paie, răchită, cojocărie, pictură pe sticlă,
sculptură in lemn, ceramică (olărltul) etc.
SANATATEA PUBLICA. Reţeaua de
ocrotire a sănătăţii oamenilor muncii din
judeţ era alcătuită in 1971 din 7 spitale
cu 1125 de paturi, 5 policlinici, 9 dispen-
sare de intreprindere, 5 maternităţi, 38
de case de naştere, 61 de circumscripţii
sanitare, 5 staţionare de circumscripţie
pentru copii, 18 farmacii şi 66 puncte
farmaceutice. Unităţile sanitare aveau
1 337 paturi de asistenţă medicală, reve-
nind 5 paturi la 1 000 de locuitori.
Existau 875 cadre medii sanitare şi 264
medici. Un medic revenea la 1 023 de lo-
cuitori, iar un cadru sanitar la 3C9 lo-
cuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In cu-
prinsul judeţului există un număr de 130
de asociaţii sportive, cuprinzind 1111 de
sportivi legitimati şi dispunind de 107 te-
renuri de fotbal, 56 de volei, 16 de
baschet, 56 de handbal, 7 popicării şi
8 sf1li de gimnastică. In afara sportivilor
legitimati, un număr mare de tineri
practică diferite sporturi, mai ales fotba-
lul.
TCRISMUL. Pe teritoriul judeţului Sălaj
se găsesc monumente istorice, obiective
turistice de mare însemnătate; unele din
ele dovedesc existenţa şi continuitatea
populaţiei daca-romane pe teritoriul pa-
triei noastre. Dintre cele mai Importante
www.cimec.ro
JUDETUL SALAJ 477
amintim castrele romane de la Buciumi,
Porolissum (Moigrad), Romita, Tihău,
Dealul Guruslău etc. In comuna Bocşa
poate fi vizitat mausoleul marelui cărtu­
rar şi înflăcărat patriot Simion Bărnuţiu.
Aşezarea geografică a judeţului, varie-
tatea formelor sale de relief, frumuseţea
p!aiurilor sălăjene conduc la dezvoltarea
turismului. In Munţii Meseşului, la 9 km
de Zalău, se află o cabană turistică. La
Bizuşa-Băi şi Jibou există două staţiuni
balneoclimaterice. Strîmtorile Ticăului
(pe Someş lîngă Benesat), Munţii Mese-
şului şi Plopişului şi mai ales Măgura
Şimleului sînt locuri care evidenţiază pi-
torescul pămînt românesc. In prezent, în
oraşul Zalău se află in construcţie un
frumos hotel turistic.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Obiec-
tivele prop·use a se construi in actualul
cincinal vor face ca judeţul Sălaj să cu-
noască o dezvoltare industrială importantă
prin valorificarea complexă a resurselor
naturale şi de muncă de care dispune. Se
continuă la Zalău lucrările pe şantierul
FabricM. de produse ceramice de construc-
ţii, urmînd a se termina cea de a treia
etapă a acestei construcţii. De asemenea,
se vor continua o serie de lucrări la
Fabrica de armături industriale din fontă
şi oţel, la Fabrica de conductori emailaţi
şi vor incepe lucrările pentru construirea
unei fabrici de fitinguri. In cincinalul
1971-1975, în judeţul Sălaj se vor mal
construi o fabrică de produse izolatoare
la Şimleu Silvaniei, o filatură de fire
subţiri, o fabrică de mobilă şi un poligon
de prefabricate. In aceeaşi perioadă se
vor face noi amenajări, reutilări şi creărl
de spaţii de producţie la intreprinderile
existente, îndeosebi la cele din industria
locală. Avîndu-se în vedere dezvoltarea
industrială mai redusă a judeţului, obiec-
tivele care se vor ridica în perioada ime-
diat următoare au drept scop accelerarea
ritmului de creştere a industriei, politic'i
economică ce va continua şi după 1973.
Paralel cu industria, ca urmare a alo-
cării unui volum sporit de investiţii din
partea statului, a . cooperativelor agri-
cole de producţie şi a aplicării măsurilor
874 J U D E T U 1.. S A L A J

agrotehnice înaintate, va continua să se şoară construcţia unei case de cultură şi a

dezvolte agricultura. Prin efectuarea unor
importante lucrări de îmbunătăţiri fun-
ciare se vor reda însemnate suprafeţe de
teren in circuitul agricol, se vor ridica
construcţii zootehnice, vor creşte supra-
feţele irigate, cantităţile de îngrăşllminte
chimice, va spori şi se va diversifica me-
canizarea lucrărilor agricole şi implicit
gradul de fertilizare a solului, contribuind
astfel la dezvoltarea producţiei agricole a
judeţului.
Dezvoltarea industriei şi a agriculturii
vor conduce la creşterea volumului de
desfacere a mărfurilor în comerţul socia-
list, de stat şi cooperatist.
Paralel cu dezvoltarea economiei vor
cunoaşte o puternică dezvoltare învăţă­
mintul, cultura, activitatea de ocrotire a
unor spaţii comerciale, se vor construi 138
de săli de clasă in mediul urban şi 60 de
săli de clasă in mediul rural, se vor
mări capacităţile la grădiniţele de copil, se
vor construi un spital cu 700 de paturi, o
policlinică şi un centru stomatologic, un
cinematograf cu 500 de locuri, se vor con-
strui noi blocuri de locuinţe, va avea loc
extinderea reţelei de apă necesară pentru
industrie şi populaţie, noi străzi vor fi
amenajate.
Toate acestea vor contribui la ridicarea
economică, socială şi culturală a judeţului
Sălaj, la creşterea nivelului general de
trai al oamenilor muncii din această parte
a ţării, la incadrarea şi mai organică a
Sălajului in circuitul naţional de valori

dnătăţii. In prezent la Zalău se desfă- materiale şi spirituale.

JUDETUL SALAJ

cu reşedinţa In oraşul Zalău

oraşe : 4. Loc:aUtAţl c:ompoaeate ale mUDic:lpWor ,1 ale oratelor : 1. Comune : H. Sate : 281
(dia c:are, aparţin oratelor : 1).

B. ORAŞE

1. oraşul z AL Au. Localităţi componente ale oraşului : 1. Z AL AU ; 2. Stina.

z. oraşul c E a u s 1 L V A N 1 E 1. sate ce aparţin oraşului : 1. Horoatu Cehulul ; 2. :Motiş ;
3. Nadlş ; 4. Ulclug.
3. Oraşul J 1 BOu. Sate ce aparţin oraşului : 1. cuceu ; 2. Husla ; 3. Rona ; 4. Var.
4. Oraşul ş 1 M L E u s 1 LV A N 1 E 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. ş 1 M L E U
S 1 L V A N 1 E 1 ; 2. Bie ; 3. Cehe! ; 4. Pusta.

C. COMUNE

1. comuna AGRIJ. Satele componente : 1. AGRIJ ; 2. Bozna ; 3. Răstolţu Deşert ; 4. Treznea.

z. Comuna ALMAŞU. Satele componente: 1. ALMAŞU ; 2. Băblu; 3. Cutiş; 4. Jebucu ;
5. Mesteacănu ; 6. Petrlnzel ; 7. SfAraş ; 8. Stana ; 9. TAudu. 3. Comuna BABENI. satele com-
ponente : 1. BABENI ; 2. Clocmani ; 3. Cllţ ; 4. Plroşa ; 5. Polenlţa. 4. coinuna BALAN. satele
componente : 1. BALAN ; 2. Chechiş ; 3. Chendrea ; 4. Gălpila ; 5. GllgAu Almaşulul. 5. Co-
muna BANIŞOR. Satele componente : 1. BANIŞOR; 2. Ban ; 3. Pecelu. 6. Comuna BENESAT.
Satele componente: 1. BENESAT; 2. Aluniş; 3. Bluşa. 7. Comuna BOBOTA. Satele compo-
nente : 1. BOBOTA ; 2. Derşlda; 3. Zalnoc. 8. Comuna BOCŞA. Satele componente: 1. BOCŞA;
2. Borla ; 3. C!mpla ; 4. SălAjenJ. 9. Comuna BUCIUM!. Satele componente : 1. BUCIUMI ;
2. Bodla ; 3. Bogdana ; 4. Huta ; 5. RAstolţ ; 6. S!ngeorglu de Meseş. 10. Comuna CAMAR.
Satele componente : 1. CAMAR ; 2. PAdurenJ. 11. Comuna CARASTELEC. Satele compo-
nente : 1. CARASTELEC ; 2. DumuslAu. J.Z. Comuna CHIEŞD. satele componente : 1. CHIEşn ;
2. Colonla Slghetul Sllvanlel ; 3. Slghetul Sllvaniel. 13. Comuna CIZER. Satele componente :
1. CIZER ; 2. Plesca ; 3. Pria. 14. Comuna COŞEIU. Sate.le componente : 1. COŞEIU ; 2. Ar-
chid ; 3. Chilioara. 15. Comuna CRASNA. Satele componente : 1. CRASNA ; 2. Huseni ;

www.cimec.ro
 JUDEŢUL SALAJ 479

3. Marin ; 4. Ratln. 16. Comuna CREACA. Satele componente : 1. CREACA ; 2. Borza ;

3. Brebl ; 4. Brusturl ; 5. Clglean ; 6. Jac ; 1. Lupoaia ; 8. ProdAneştl ; 9. V111e Jaculul. 11. Co-
muna CRISTOLŢ. Satele componente : 1. CRISTOLŢ ; 2. Muncel ; 3. Poiana Onţii ; 4. VAlenJ.
18. Comuna CRIŞENI. Satele componente : 1. CRIŞENI ; 2. Crlstur-Crlşenl ; 3. G!rceiu. U. Co-
muna CUZAPLAC. Satele componente : 1. CUZAPLAC ; 2. Cubleşu ; 3. Gălăşeni ; 4. Mierţa ;
5. Petrindu ; 6. Ruginoasa ; 7. Stoboru ; 8. Tămaşa. 20. Comuna DOBRIN. Satele componente :
1. DOBRIN ; 2. Delenl ; 3. Doba ; 4. Naimon ; 5. S!ncraiu SilvanJel ; 8. Verveghiu. 21. Comuna
DRAGU. Satele componente : 1. DRAGU ; 2. Adalin ; 3. Fintinele ; 4. Ugruţlu ; 5. VoivodenJ.
2~. Comuna FILDU DE JOS. Satele componente : 1. FILDU DE JOS ; 2. Flldu de Mijloc·;
3. Fildu de sus ; 4. Tetlşu. 23. Comuna GlLGAU. Satele componente : 1. GlLGAU ; 2. Btrsău
Mare ; 3. Căpilna ; 4. Chlzenl ; 5. Dobrocina ; 6. Fodora ; 7. Frtncenii de Piatră ; 8. GlOd';
9. Gura Vlădesel. 24. Comuna GlRBOU. Satele componente : 1. GlRBOU ; 2. Bezded ; 3. Călacea ;
4. Cernuc ; 5. Fabrica ; 6. Popteleac ; 7. Solomon. 25. Comuna HALMAşD. Satele componente :
1. HALMAŞD ; 2. Aleuş ; 3. Cerişa ; 4. Drlghlu ; 5. Fufez. 26. Comuna HERECLEAN. Satele
componente : 1. HERECLEAN ; 2. Badon ; 3. Bocşiţa ; 4. Dloşod ; 5. Guruslău ; 6. Pante.
27. Comuna HIDA. Satele componente : 1. ffiDA ; 2. Baica ; 3. Miluani ; 4. Păduriş ; 5. Raciş ;
6. Slnpetru Almaşulul ; 1. Stupinl ; 8. Trestia. 28. Comuna HOROATU CRASNEI. Satele com-
ponente : 1. HOROATU CRASNEI ; 2. Hurez ; 3. Şeredelu ; 4. Stirciu. 29. Comuna ILEANDA.
Satele componente : 1. ILEANDA ; 2. Bizuşa-Băi ; 3. Birsăuţa ; 4. Dăb!ceni ; 5. Dolhenl ;
6. LuminJşu ; 7. MălenJ ; 8. Negreni ; 9. Perii Vadulul ; 10. Podişu ; 11. Răstocl ; 12. Rogna ;
13. Şasa. 30. Comuna IP. Satele componente : 1. lP ; 2. CosnJciu de Jos ; 3. Cosniciu de sus ;
4. Zăuan ; 5. Zăuan-Băi. 31. Comuna LETCA. Satele componente : 1. L'E.TCA ; 2. Clula ;
3. cozla ; 4. cuciulat ; 5. Lemnlu ; 6. Purcăreţ ; 7. Şoimuşeni ; B. Topliţa ; 9. Vălişoara. 32. Co-
muna LOZNA. Satele componente : 1. LOZNA ; 2. Cormenlş ; 3. Prelucl ; 4. Valea Leşulul ~
5. Valea Loznei. 33. Comuna MARCA. Satele componente : 1. MARCA ; 2. Leşmir ; 3. Marca-
Huta ; 4. Porţ ; 5. Şumal. 34. Comuna MAERIŞTE. Satele componente : 1. MAERIŞTE ;
2. Criştelec ; 3. Doh ; 4. Glurtelecu Şimleului ; 5. MAlAdia ; 6. Ulleacu Şimleulul. 35. Comuna
MESEŞENII DE JOS. Satele componente : 1. MESEŞENII DE JOS ; 2. Agbireş ; 3. Fetlndia ;
4. Meseşenii de sus. 36. Comuna MIRŞID. Satele componente : 1. MIRŞID ; 2. FlrmlnJş ; 3. Moi-
grad ; 4. Popenl. 37. Comuna NAPRADEA. Satele componente : 1. NAPRADEA ; 2. Cheud ;
3. someş-Guruslău ; 4. Traniş ; 5. Vădurele. 38. Comuna NUŞFALAU. Satele componente :
1, NUŞFALAU ; 2. Bilghez ; 3. Boghlş ; 4. Bozleş. 39. Comuna PERICEI. Satele componente :
1. PERICEI ; 2. BAdAcin ; 3. Pericel Mic ; 4. Slei. 40. comuna PLOPIŞ. Satele componente :
1. PLOPIŞ ; 2. Făgetu ; 3. Iaz. 41. Comuna POIANA BLENCHII. Satele componente : 1. POIANA
BLENCHII ; 2. Fălcuşa ; 3. Gostila ; 4. Măgura. 42. Comuna ROMANAŞI. Satele componente :
1. ROMANAŞI; 2. Ch1chlşa; 3. Clumlma; 4. Pluşa; 11. Poarta Sllajulul; 8. Romlta. 43. Co-
muna RUS. satele componente : 1. RUS ; 2. Buzaş ; 3. Fintlnele-Rus ; 4. Hăşmaş ; 5. Şlmlşna.
44. comuna SALAŢIG. Satele componente : 1. SALAŢIG ; 2. Bulgari ; 3. Deja ; 4. Mlneu ;
5. Noţig. 45. comuna SlG. Satele componente : 1. SlG ; 2. Fizeş ; 3. Mal ; 4. Sirbi ; 5. Tusa.
46. Comuna S1NMIHA1U ALMAŞULUI. Satele componente : 1. SlNMIHAIU ALMAŞULUI ;
2. Bercea ; 3. Slntă Maria. n. Comuna SOMEŞ-ODORHEI. Satele componente : 1. SOMEŞ­
ODORHEI ; 2. Birsa ; 3. Domnln ; 4. Inău ; &. Şoimuş. ta. Comuna SURDUC. Satele compo-
nente : 1. Sl{RDUC ; 2. Brlglez ; 3. Cristolţel ; 4. Solona ; 5. Teştloara ; 6. Tlhău ; 7. Turbuţa.
40. Comuna ŞAMŞUD. Satele componente : 1. ŞAMŞUD ; 2. Valea Pomilor. 50. Comuna ŞAR­
MAŞAG. Satele componente : 1. ŞARMAŞAG ; 2. Illşua ; 3. Lomplrt ; 4. Molad ; 5. Poiana
Măgura ; 6. Ţărmure. 51. Comuna VALCAU DE JOS. Satele componente : 1. VALCAU DE
JOS ; 2. Lazuri ; 3. Preoteasa ; 4. Ratovel ; 5. Sub Cetate ; 6. Valcău de Sus. 52. Comuna
VIRŞOLŢ. Satele componente: 1. vtRŞOLŢ ; 2. Recea; 3. Recea Mică. 53. Comuna ZALHA.
Satele componente : 1. ZALHA ; 2. Ceaca ; 3. Clureni ; 4. Valea ClurenUor ; 11. Valea Branel ;
6. Valea Lungă ; 7. Vlrteşca. 54. Comuna ZIMBOR. Satele componente : 1. ZIMBOR ; 2. Chen-
dremal ; 3. Dolu ; 4. sutoru ; 5. Sincralu Almaşulul.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL SIBIU
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Sibiu
este situat în mijlocul ţării, in interiorul
arcuirii largi a Munţilor Făgăraş şi
Cibin. Vecini : judeţele Mureş la nord,
Braşov la est, Argeş şi Vîlcea la sud 'i
Alba la vest.
Cuprinde o suprafaţă de 5 422 km', re-
prezentînd 2,30/o din teritoriul ţării.
RELIEFUL. In partea de sud relieful este
muntos, iar în cea de nord depresionar
şi de podiş. Rama muntoasă sudică este
alcătuită din Munţii Făgăraşului, cu
înălţimi ce depăşesc 2 500 m (Negoiul
2 535 m), dar media înălţimilor este In
jur de 1 500 m. Munţii Cindrelului şi Lo-
trului, cu suprafeţe plane, uşor vălurite,
au altitudini maxime de peste 2 200 m
(Virful Cindrelul 2 245 m, Virful Stef.leştl
2 244 m). Zona depresionară de la poalele
ramei muntoase cuprinde depresiunile de
contact ale Făgăraşului, Sibiului, Săliştli
şi coridorul văii Secaşului, care se carac-
terizează prin condiţii naturale favorabile
aşezărilor omeneşti şi culturilor agricole.
La nord de aceste depresiuni se intind
culmile deluroase ale Podişului Tfrnave-
lor, cu altitudini cuprinse intre 600 şi
700 m.
CLIMA este de tip continental, mai rece
decit media pe ţară. Temperatura medie
anuală variază intre -2° în zona alpină
a Munţilor Făgăraşului şi go în zona de
podiş. Luna cea mai caldă este iulie, cind
temperatura medie oscilează între 6° in
www.cimec.ro
zona alpină şi 20° in zona de podiş. Luna
cea mai rece este ianuarie, cu oscilaţii ale
temperaturii medii intre -3° in zona de
podiş şi -10° in zona alpină. Tempera-
tura maximă absolută înregistrată a fost
de 39,2° (1922 la Brateiu), iar minima
absolută de -32,3° (1927, tot la Brateiu).
Cantităţile medii anuale de precipitaţii
ajung la 1 000 mm in zona muntoasă şi
650-700 mm in zona de depresiune. Pre-
domină vinturile locale : brizele, Vintul
mare (in zona de munte şi depresionară),
vinturile de vest şi sud-vest, in zona de
podiş cu forţA redusă faţă de cele din
cîmpie.
HIDROGRAFIA. Reţeaua de ape curgă­
toare aferente judeţului Sibiu este colec-
tată de riul Tirnava Mare precum şi de
Olt, care la Sebeş-Olt inainte de con-
fluenţa cu Cibinul are in medie un debit
de 67 m•/s. Cel mai important afluent al
Oltului in aceastA parte a ţării este Ci-
binul, care primeşte pe partea stingă
Hirtibaciul şi Riul Mare, iar pe dreapta
riul Sadu. Utilizarea cursurilor şi a re-
surselor de apA este concretizatA prin
executarea barajului de pe Cibin pentru
apa industrialA şi potabilă şi a salbei de
lacuri de pe riul Sadu in scopuri hidra-
energetice.
Apele sArate de la Ocna Sibiului,
Miercurea Sibiului şi Bazna au o mare
valoare terapeuticA, sint folosite la dife-
rite tratamente.
SOLURILE. Cea mai mare intindere o au

soiurile silvestre brune şi brune gălbui,
podzolite şi podzolice, cal'e ocupă toată
zona deluroasă şi de podiş. In zona mun-
toasă apar soiuri silvestre montane brun-
gălbui şi brune acide dezvoltate sub pă­
dure, precum şi soiuri podzolice brune.
Cernoziomurile levigate şi soiurile sil-
vestre brune închise, care ocupă supra-
feţe mai mici, sînt răspîndite insular in
centrul şi vestul judeţului, iar cele podzo-
lice, pe latura sudică. Dintre soiurile azo-
nale. cea mai mare extindere o au pseudo-
rendzinele şi soiurile negre argiloase
foarte humifere (sub fineţe umede), care
apar pe petice mici aproape pe toată in-
tinderea judeţului.
RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. Judeţul Sibiu dispune
de mari suprafeţe forestiere, localizate
mai ales în partea sa sudică, montană,
masivele de foloase (stejar şi mai ales
rag) şi de conifere constituind obiectul
unei intense valorificări industriale. Pă­
durile ocupă peste o treime din suprafaţa
judeţului constituind o bogăţie naturală
rle mare valoare. Păşunile şi fineţele na-
1urale ocupă 330fo din suprafaţa totală a
judeţului, sau 560fo din suprafaţa agricolă
şi sint repartizate uniform in cadrul ju-
deţului, favorizînd dezvoltarea creşterii
animalelor.
Dintre resursele naturale ale subsolu-
lui judeţului Sibiu, cea mai importantă
este gazul metan, de o calitate superioară
(conţine pînă la 990fo metan), fiind alcă­
tuit aproape exclusiv din gaze uscate.
Este cel mai curat gaz natural din lume.
Depozitele de gaz metan sînt inmagazi-
nate în complexul rocilor poroase in largi
cupole denumite domuri. Pînii. in prezent,
ele au fost identificate in zona Tirnave-
lor şi Mureşului din centrul Podişului
Transilvaniei. Exploatarea gazului metan,
îr.cepută in mod primitiv in primii ani ai
secolului nostru, este făcută astăzi in mod
ştiinţific, prin sonde dirijate cu instalaţii
de telecomandă.
In urma cercetărilor geologice intre-
prinse in versantul nordic al Munţilor
Făgăraş (valea Porumbacului), a fost con-
turat un zăcămînt important de marmură.
www.cimec.ro
JUDETUL SIBIU 481
De asemenea, în raza judeţului Sibiu se
găsesc importante rezerve de argilă. ni-
sipuri, balast etc., utilizate ca materii
prime in construcţii şi în ·industria ma-
terialelor de construcţii.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
ŢULUI. In judeţul Sibiu se găsesc urme
de locuire neîntreruptă din cele mai vechi
timpuri (paleoliticul inferior) pinA in pe-
rioada primelor formaţiuni statale româ-
neşti, cu caracter feudal (secolul al X-lea).
Deosebit de semnificative sint descoperi-
rile din epocile dacică şi romană (Ti!işca.
Guşteriţa, Boiţa etc.), care atestă un grad
înalt de dezvoltare a societăţii autohtone
preromane şi apoi romanizate (Biertan).
baza etnică a procesului de formare a
limbii şi poporului român de-a lungul
intregii epoci prefeudale pînă la consti-
tuirea unor formaţiuni statale româneşti
in veacurile X-XI.
De ţinuturile Sibiului, respectiv de Şe­
limbăr, se leagă un moment memorabil
din istoria noastră : in urma victoriei
obţinute aici la 18/28 octombrie 1599 de
Mihai Viteazul asupra oştilor maghiare,
conduse de cardinalul Andrei Bathory,
voievodul Ţării Româneşti a intrat trium-
fător in Alba Iulia.
Spre finele veacului al XVII-lea (1699),
ţinutul Sibiului, ca şi întreaga Transilva-
nie, a căzut sub dominaţia habsburgică.
Această stare de dependenţă a insemnat
o ştirbire a privilegiilor tradiţionale avute
de sibieni şi deci o frinare a dezvoltării
social-economice. Din 1848 aici a fost
sediul Comitetului permanent ales la
Adunarea de la Blaj. La Sibiu a luat
fiinţă în 1861, ca rod al preocupări! şi
luptei generaţiei de la 1848 pentru făuri­
rea prin cultură a unităţii naţionale a
românilor şi ridicarea culturală a mase-
lor, Asociaţia transilvană pentru litera-
tură română şi cultura poporului român
(ASTRA) ; ea a desfăşurat o muncă de
cercetare ştiinţifică şi o propagandă cul-
tural-economică care a cuprins marea
majoritate a satelor transilvănene. In
1863, dieta Transilvaniei intrunitA la
Sibiu a adopta~ o lege potrivit căreia na-
ţiunea română era proclamată egali in
 """
.c;;

JUDEŢUL SIBIU ~
!>:>

..c::
LEGENDĂ t:l

~ ~
rol
Municipiu reşedin(ă de judet -tol
@
o
Municipii
Oraşe
s ~
ro
• Comune
limilă de jude!
CII

1:11
limit6 de comună
~
Teritoriul municipiului $Î oro$efor
Teritoriul comunelor suburbane

-~

o
U).

i c
l www.cimec.ro

drepturi cu maghiarii, saşii şi secuii, pre-
cum şi legea privind folosirea celor trei
limbi in Transilvania (română, maghiară,
germană). Tot aici a luat fiinţă in 1872
Banca de credit "Albina", cu capital al
burgheziei române, ce avea sucursale in
multe oraşe din Transilvania, iar vestita
tipografie din Sibiu are un trecut bogat
de aproape patru secole şi jumătate.
Inceputurile mişcării muncitoreşti lşl
pun amprenta şi pe viaţa social-politică
din judeţul Sibiu. La Congresul de consti-
tuire a Partidului general muncitoresc
(Budapesta, 1880) au participat şi delegaţi
din părţile Sibiului. In 1918 masele si-
biene au luat parte activă la acţiunile în-
treprinse pentru unirea Transilvaniei cu
România. Cu ocazia grevei generale din
octombrie 1920, muncitorimea sibiană s-a
manifestat intens, participind in masă la
grevă, demonstraţii de stradă etc., sufe-
rind însă crunte represiuni.
La Congresul de constituire a Partidu-
lui Comunist Român (8 mai 1921) au luat
parte şi delegaţi din Sibiu. In iunie 1922
s-a constituit Comitetul judeţean al
P.C.R. In decembrie 1922, la Sibiu s-a ţi­
nut Conferinţa pe ţară a muncitorilor sl-
derurgişti, petrolişti şi chimişti, la care
s-a hotărît constituirea Sindicatului uni-
tar fier-metal.
In vara anului 1924, la Sibiu s-a ţinut
Conferinţa pe ţară a P.C.R., iar in 1936
o conferinţă a P.C.R. la care au participat
delegaţi din mai multe judeţe din Tran-
silvania. La inceputul anului 1924 a fost
creată la Sibiu organizaţia antifascistă
"Uniunea patrioţilor".
POPULAŢIA judeţului era la 1 iulie 1971
de 444 721 de locuitori, reprezentind circa
2,2D/u din populaţia ţării. Densitatea a fost
de 82,0 locuitori pe kilometru pătrat.
In localităţile urbane însă, densltatell
medie a populaţiei depăşeşte 500 de lo-
cuitori pe kilometru pătrat.
Marea majoritate a populaţiei judeţului
o constituie românii, reprezentind 70,70fo,
urmaţi de germani - 23,4•/o, maghiari -
4,90/o şi alte naţionalităţi - 1,0•/o. In 1971,
la 1 000 locuitori s-au născut vii 20,7 şi
www.cimec.ro
J U D E T U L S 1B 1U 483
~u de~edat 9,7, inregistrindu-se un spor
natural de ll,O•tbo.
Din totalul populaţiei judeţului 58,2'/o
este concentrată in mediul urban, depă­
şind media pe ţară. Ritmul de industria-
lizare a judeţului se oglindeşte în numă­
rul mediu scriptic al salariaţilor, care in
anul 1971 era de 154 911 (61,90fo din to-
talul po,pulaţiei în vîrstă de muncă, re-
venind aproape 350 de salariaţi la mia de
locuitori). Din numărul salariaţilor, 5G,3lfo
erau în industrie, 8,1•;0 - in construcţii,
7,70fo in agricultură, 5,6•/o în
transporturi şi telecomunicaţii, 6,60fo - în
circulaţia mărfurilor, 6,30fo - in învăţă­
mînt, cultură, artă şi ştiinţă, 3,2% - in
ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială şi
cultură fizică.
LOCALITATILE. Judeţul Sibiu are două
municipii, 5 oraşe, 13 localităţi compo-
nente ale municipiilor şi ale oraşelor, 55 de
comune, dintre care 5 suburbane şi 175 de
sate, dintre care două aparţin oraşelor.
Municipiul Sibiu este reşedinţa judeţu­
lui, important centru economic şl cultu-
ral al ţării. La 1 Iulie 1971 avea 139 442
locuitori (inclusiv comunele suburbane
Cristian, Poplaca, Răşinari şi Şelimbăr).
Situat mai mult in partea sud-vestică a
judeţului, pe valea Cibinului, Sibiul este
consemnat intr-un document încă din anii
1192-1196 (Ciblnlum). El a devenit un
centru politic, administrativ in jurul că­
ruia gravitau in evul mediu şi în perioada
modernă toate localităţile din jur. După
invazia tătarilor (1241-1242), Sibiul s-a
dezvoltat ca cetate orăşenească, in care a
pulsat intens viaţa economică şi culturalii
a breslelor de meşteşugar! şi comer-
cianţi. Interese comune au stiml'lat re-
laţii de bună vecinătate intre cetatea SI-
biului şi domnitorii Ţării Româneşti.
Dezvoltindu-se in anii socialismului.
Sibiul are industrie constructoare de
maşini ("Independenţa", Uzina de piese
auto Sibiu-U.P.A.S., Uzina mecamcn.
"Balanţa" etc.), de textile şi tricotaje (,.Li-
bertatea", "Drapelul roşu", "Dumbrava"
etc.), de prelucrare a lemnului, alime;,-
tară, poligraficA etc. Este un Important
nod ferovi·ar şi aeronautic. Sibiul cuprinde
4!'4 J U D E TU L S l B 1U
numeroase edificii de învăţămînt şi de
cultură, este un punct turistic atractiv
ptin- numerOasele sale monumente isto-
rice··: fortificaţii medievale cu turnurile
olari1or, dogarilor, fierari!or, Bastionul
roşu ; Biserica evanghelică (secolele
XIV-XV) ; Turnul sfatului (secolul al
XV-lea) ; Palatul Brukenthal etc. ; prin
locuri de recreare : parcul natural "Dum-
brava", grădina zoologică etc., precum şi
prin arhitectura sa specifică.
Municipiul Mediaş situat pe valea riu-
lui Tirnava Mare; este menţionat pentru
prima oară ca localitate in 1267, deşi
existenţa lui poate fi considerată şi mai
timpurie. A devenit cetate orăşenească cu
o puternică viaţă economică şi culturală a
breslelor, avind legături cu Ţara Româ-
nească. La 1 iulie 1971 avea 60 690 de
locuitori (inclusiv comuna suburbană Tir-
nava). Este un centru economic dezvoltat,
cu unităţi ale industriei sticlei, prelucrării
lemnului, textile etc. Aici funcţionează
fabrica "Emailul roşu", ce produce obiecte
de uz casnic. De asemenea, se află
insti·tuţii social-culturale şi importante
monnmente arhitectonice (turnuri şi zi·
duri din cetatea medievală a oraşului) ;
Biserica fortificată (secolele XV-XVI),
case cu o arhitectură veche etc.
Oraşul Cisnădie, cu 17 088 locuitori (la
1 iulie 1971), situat in sudul judeţului, la
circa 20 km de Sibiu, este un centru al
indus!riei textile, vestit pentru covoarele
sale (covoare pluşate şi naţionale), apre-
ciate pe piaţa internâ şi chiar in ţări
cu o. veche tradiţie in ţesutul covoarelor.
Oraşul Agnita, situat in partea esticâ a
judeţului, pe malul apei Hirtibaciului, cu
11 834 locuitori (la 1 iulie 1971). Are in-
treprinderi de pielârie-incălţâminte şi
textile.
Oraşul Dumbr4vent, cu 9 234 locuitori
(la 1 iulie 1971), situat in nordul judeţu­
lui pe valea rîulul Tirnava Mare. Prin
oraş trece o şosea naţionalâ şi calea fe·
rată Bucureşti-Cluj, avind pe aceste căi
o bună legâturâ cu reşedinţa judeţului.
Oraşul Copşa Mtc4, aflat in nord-vestul
judetului, pe malul riului Ttrnava Mare,
cu 6 '774 locuitori (la 1 iulie 1971) este un
centru al industriei chimice pe bază de
www.cimec.ro
gaz metan şl are' o intreprindere de pre-
lucrare a zinculul.
Oraşul Ocna Sibiului, cu 4 771 locuitori
(la 1 iulie 1971). Situat la 408 m altitu..:
dine, este o renumită staţiune balneocll·
matericâ, avînd lacuri heUoterme, izvoare
minerale şi nâmol sapropellc, recomandat
pentru tratarea afecţiunilor aparatului
locomotor, ale sistemului nervos perife:..
ric şi afecţiuni ginecologice. Are o intre-
prindere de prelucrare a metalelor (se
produc tacîmuri şi obiecte de uz casnic).
Mo'lumente istorice : Biserica reformatA
(secolele XIII-XIV), Biserica Brtnco-
veanu (zidită mai intii de Mihai Viteazul,
refăcută de Constantin Brîncoveanu), Bi-
serica "de jos" (secolul al XVIII-lea).
Populaţia ce revenea in medie pe o co-
munâ din judeţul Sibiu a fost de
3 940 de locuitori, la 1 iulie 1971. Grupa-
rea comunelor după numărul de locuitori
se prezenta astfel : pinâ la 2 000 de lo-
cuitori - 5 comune ; de la 2 001 la 4 000
- 29 comune ; de la 4 001 la 7 000 -
17 comune; peste 7 000 de locuitori -
4 comune. Dintre comune, Poiana Sibiu-
lui, Miercurea Sibiului, Sâl~te, Alţina,
Nocrich, Apoldu de Jos, Tâlmaciu, Avrig,
Seica Mare etc. sînt puternice unităţi
administrative, cu o însemnată pondere
în economia agrară a judeţului, cu · o
populaţie numeroasă, dezvoltate din punct
de vedere economic, cultural şi edilitar.
TRASATURI ECONOMICE. Numeroase
aşezări· omeneşti de pe teritoriul judetu-
lui s-au dezvoltat de timpuriu din punct
de vedere economic. In anii socialismu-
lui, judeţul Sibiu a cunoscut o înflorire
multilaterală. O car11cteristică deosebită
pe care o prezintă economia judeţului
Sibiu este aceea că aici sînt reprezentate
aproape toate ramurile industriei. Mu-
nicipiile Sibiu şi Mediaş asigură 61,2°/o
din producţia globalA industrială a jude-
ţului (Sibiu 44,7Dfo, Mediaş 18,7D/o), intre-
prinderile industriale din oraşele Copşa
Mică, Cisnădie, Agnita, Ocna Sibiului,
Dumbrăveni contribuie cu 200fc, restul
producţiei globale Industriale fiind asigu-
rată de intreprinderile industriale din
Mirşa, Avrig, Tălmaciu, Orlat, Cirţa etc.
 .J U .D E T U L S1B 1U 485

O dezvollar~ con!iiderabilă are şi agri- produce maşini-unelte şi

diferite utilaje
cultura, prin r11murile sale componente. şi· instalaţii pentru uzinele şi intreprinde-
J;IOţrivit condiţiilor pepoclimati~e locale : rile din ţar4 şj străinătate ; Uzina ,.Me-
Z,OQ~ehnie, viticultură şi pomicultură, canica" fabrică maşini-unelte pentru aş­
plal}te.- industriale şi. alimentare (cartofi şi chierea metalelor, forjare-.presare şi in-
stesi~ de zahăr). dustrializarea lemnului ; Uzina de piese
-IND.USTRIA. Judeţul Sibiu are o in- auto realizează piese de schimb şi acce-
dustrie în continuă. dezvoltare. In 1971 sorii pentru autoturisme şj autocamioane,
existau în judeţul Sibiu 72 de întreprin- fabrică arcuri, de la cele mai fine pînă la

deri. industriale, din care 52 de subordo- cele necesare utilajelor grele ; Uzina
nare republicană, 6 de' subordonare lo- "Balanţa" produce diferite tipuri de cin-
cală· şi 14 ale industriei cooperatiste. Ju- tare şi instrumente de măsurat ; Uzina
deţul SibiU; asigura · 3,6% din producţia mecanică "Mîrşa" produce caroserii pen-

globală industrială a ţării, ocupînd locul tru autocamioane basculante şi .diferite

patru pe ţară in producţia industrială pe tipuri de remorci ; Fabrica de şuruburi
locuitor. Incă in 1967. in judeţ s-a reali- din Mediaş etc.
zat. peste 50% din valoarea producţiei Folosit in trecut aproape in exclusivi-
glob11le industriale a intregii ţări din tate pentru calităţile sale energetice, ga-
anul1938. zul metan este valorificat astăzi în mod
·In. 1971 ponderea producţiei globale a superior, constituind baza industriei chi-
principalelor ramuri industriale in eco- mice a judeţului. La Copşa Mică este
nomia judeţului şi a ţării era : intr-o permanentă dezvoltare Uzina
"Carbosin", care fabrică negru de fum cu
întrebuinţări în prelucrarea cauciucului,
'în procente faţă de:
'i pentru cerneluri tipografice şi diferiţi co-
producţia produoţia loranţi sintetici. Uzina mai produce şi al-
· :Ră:i:JUri ale industriei ~!obal! globali
industrială industrială dehida ·formică (formalină), · sticlă orga-
pe a ramurilor
. '. judeţ pe ţari•
nică şi diferite alte materiale plastice.
-----~-
Alături de aceasta s-a dezvoltat industria
Total indu;trie
i 100,0 3,6 chimico-metalurgică, în cadrul căreia in
1

.elin eare: 1 1966 a intrat in funcţiune o fabrică de

Combu•tibil 1,1 0,8
acid· sulfuric şi o instalaţie de zinc şi
Hetaltiryîe neleroaoă 7,5 9,7
Conttrueţia de maşini şi prelu-
plumb.
.erarea metalelor 38,3 5,2 Industria pielăriei şi a încălţămintei din
Chimie S,5_ 1,2 judeţul Sibiu a realizat incă in 1967 89%
Explo~tarea şi prelucrana
din producţia anului 1938 pe întreaga
lemnului 3,2 1,9
Stielă, porţelan şi faianţă 2,2 13,5 ţară în acest domeniu, iar in industria
Textili 19,0 9.5 textilă s-a depăşit cu peste 10% produc-
Confecţii 4,0 3,3 ţia intregii Românii din 1938. In 1971 în
Pielări~, blli.nlrie şi tnrăiF•min-
judeţ s-a realizat 8.9•/o din producţia de
te 6,0 8,9
Allmentari 14,2 3,1 încălţăminte, blănărie şi pielărie a ţării
Sil)onnri ~i cosmetice O,S 5,7 şi 9,5DJ 0 din cea textilă. Principalele uni-
Polig"Tal!"e 0,2 3,2
tăţi aparţinînd ramurii industriei uşoare
sint : Fabrica de stofe "Libertatea", Fa-
Cea mai dinamică ramură in Industria brica de covoare "Dumbrava", Fabrica de
ju,deţului este, după cum se vede, cea tricotaje "Drapelul roşu". Fabrica de cio-
c?nstructoare de maşini şi prelucrarea ·rapi ,.7 Noiembrie", Fabrica de confecţii
metaJelor, care cuprinde şapte întreprin- ,.Steaua. roşie" din municipiul Sibiu, U;o:i-
c:l.~~i situate .în centrele Sibiu, Mediaş şi nele tţxti~e Cisnădie, Fabrica "Mătasea
Mjrşa-Avrig. Uzina · "Indepencienţa"-Si­ roşje", Filatura de bumbac "11 iunie" din
.tiiu, uzină de importanţă republican~, Cisnădie. Fabrica de· aţă "Firul roşu" din

www.cimec.ro
486 JUDEŢUl. SIBIU
Tălmaciu, Intreprinderea "Tirnava" -Me-
diaş, Fabrica de tricotaje Agnita etc.
Fabricile de pielărie şi încălţăminte "13
Decembrie"-Sibiu, "8 Mai"-Medlaş şi Fa-
brica de piele Agnita completează an-
samblul ramurii industriei uşoare.
Cele două fabrici de articole de sticlă,
"Vitrometan" -Mediaş şi "Sticla"-Avrig,
cunoscuta fabricA "Flamura roşie"-Siblu,
Intreprinderea ,,Emailul roşu"-Mediaş şi
Fabrica de cuţite Ocna Sibiului produc o
gamă diferită de bunuri de larg consum,
solicitate pe piaţa internă şi externă. In-
dustria prelucrării lemnului este repre-
zentată prin C.E.I.L. care produce diferite
tipuri de mobilă, creioane, cherestea etc.
In ultimii ani s-au dezvoltat fabrici si
complexe ale industriei alimentare, cum
sint : Antrepozitul frigoriflc, Industria
laptelui, "Berea Sibiului", Intreprinderea
viei şi vinului, "Victoria", Complexul de
morărit şi panlficaţie Sibiu, "Salconserv"-
Mediaş etc. In judeţ există, de asemenea,
două fabrici de conserve şi preparate din
rarne (la Sibiu şi Mediaş).
Industria poligraficA este reprezentatA
de o modernă intreprindere dată de
curind in folosinţă.
Industria materialelor de construcţii
este reprezentată in judeţ prin Fabrica de
geamuri Mediaş, care deţine locul al
doilea pe ţară in producţia de sticlA de
geamuri, furnizind 30•/o din producţia to-
~ală a ţării, Fabrica de cărămidă "Record"
şi Intreprinderea de industrie locală
(MACO) Sibiu etc.
In scopul valorificăril tradiţiilor şi re-
surselor locale, se dezvoltă unităţile In-
dustriei locale şi ale cooperaţie! meşteşu­
găreşti, care aduc o contribuţie insemnată
la lărgirea sortimentului produselor de
larg consum, la diversificarea serviciilbr
prestate pentru populaţie.
AGRICULTURA. Judeţul Sibiu oferA şi
agriculturii condiţii potrivite de dezvol-
tare complexă, cadrul natural fiind fa-
vorabil dezvoltării tuturor ramurilor
agriculturii. Din totalul de 319 500 ha de
teren agricol, care reprezintă 2,2•/e din
s:1prafaţa agricolă a ţării, 128 300 ha con-
s~it\.lie suprafaţa arabilă, 111 200 ha - pă-
www.cimec.ro
şuni, 67 500 ha - fineţe, 4 800 ha - vii
şi 7 700 ha - livezi de pomi.
Regiunea deluroasă din Podişul Tirna-
velor este favorabilă, pe lîngă culturile
de cereale, pentru pomlculturA şi vitieul-
tură, iar in regiunea de munte, datorită
suprafeţelor intinse de păşuni şi fineţe
naturale, este extinsă creşterea vitelGr şi
oieritul. In zona de contact a muntelui cu
podişul, in depresiunile Oltului, Cibinului
şi Secaşului, cultura plantelor cerealîere,
a cartofului şi a unor plante tehnice se
îmbină cu pomicultura şi creşterea ani-
malelor.
Soiurile podzolice şi aluvionare din de-
presiunea Oltului dau recolte ridicate !~
culturile de cartofi şi ovăz şi determină
extinderea culturilor de plante furajere :
lucernă, trifoi, sfeclă.
ln judeţul Sibiu existi 11 întreprinderi
agricole de stat cu profil zootehnic, po-
micol şi viticol. 86 de cooperative agrica!e
de producţie şi o asociaţie intercoopera-
tistă deservite de 18 staţiuni pentru me-
canizarea agriculturii. Agricultura jude-
ţului la sfîrşitul anului 1971 dispunea
de : 1 998 de tractoare fizice, 630 de se-
mănător!, 651 de combine pentru păi'>ase,
191 combine pentru porumb şi plante de
siloz, 602 cuJtivatoare şi sape rotative etc.
Dacă in 1950 revenea un tractor la peste
2 000 ha de teren arabil, în 1971 a ajuns
un tractor la 64 ha de teren arabil.
In cadrul culturilor de cîmp, cereale!e
ocupau in 1971 o suprafaţă de 77 000 ha,
plantele de nutreţ - 30 800 ha, iar plJ.n-
tele tehnice - 4 300 ha.
Creşterea animalelor are o pondere im-
portantă în producţia agricolă a judeţu­
lui. La începutul anului 1972 existau
114 700 de taurine (37,3 la 100 ha teren),
119 200 de porcine (92,8 la 100 ha), 355 800
ovlne (115,9 la 100 ha), peste 774 60() de
păsări, 26 800 de colonii de albine. Inear-
că tura animalelor la 100 ha de suprafaţă
agricolă este mal mare decit media exis-
tentă pe ţară la toate speciile şi substan-
ţial mai mare la ovine. Rasele răspîndite
în judeţ : la taurine - bălţata româ-
nească şi pintzgau transllvăneană, la por-
cine - marele alb, la ovine - ţurcana
şi ţigaia.

In afara zonei Tirnavelor, plantaţii de
vii destul de extinse se găsesc in depre-
siur,~ea Secaşului, la Amnaş, Dobirca,
Mi.er<:urea Sibiului, Apoldu de Jos,
r\poklu de Sus şi Luduş.
Suprafeţele plantate cu viţă de vie şi
pepinierele viticole reprezintă 1,40fo din
supr.afaţa agricolă a judeţului.
Livezile şi pepinierele pomicole repre-
zintă 2,40fo din suprafaţa totală agricolă a
judeţului. Speciile care predomină in ba-
zinele şi livezile pomicole ale judeţului
sînt· cireşul şi vişinul (in bazinul Cisnă­
dioar3), mărul, părul, nucul, caisul în ce-
lelalte bazine.
SILVJCULTURA. Pădurile ocupă 340fo
din s~prafaţa judeţului Sibiu, reprezen-
tînd 4,00fo din fondul forestier al ţării.
Podişul Tîrnavelor este acoperit de pă­
duri de gorun şi stejar şi de făgete de
deal, alternînd cu culturi agricole şi pa-
jişti secundare ; pe valea Hfrtibaciului şi
în depresiunea Sibiului se intilnesc su-
prafeţe restrinse de păduri de stejar, iar
in partea sudică, muntoasă, a judeţului se
succed în altitudine păduri de fag, păduri
amestecate de fag, molid şi brad (cu o
suprafaţă restrînsă) şi păduri de molid,
foarte extinse in Munţii Cibinului.
Anual se exploatează cantităţi însem-
nate de mase lemnoase de esenţe dife-
rite, iar pentru refacerea fondului fores-
tier se fac plantări masive : se planteazA
în medie 1 600 ha anual.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Cadrul natu-
ral al judeţului Sibiu oferă largi resurse
şi in ce priveşte vînatul şi pescuitul. In
judeţ se află 44 de fonduri de vînătoare ;
pe cele de la Gura Riului, Şelimbăr şi
Mediaş există trei case de vînătoare. In
oraşul Sibiu există un poligon de tir cu
două turnuri pentru talere, în vederea
perfecţionării vinătorilor. Tot la poligon
se află şi un club de vînătoare şi pescuit.
Pentru pescarii amatori rîurile şi lacu-
rile din judeţ oferă : păstrăv, crap, caras,
clean, mreană, scobar. Rîurile de munte
(Sălişte, Sibiel, Orlăţel, Tălmăcel, Lotri-
oara, Sadul, Vadul Porumbacu, Bilea) sint
bogate în păstrăv Indigen. In 1968 aceste
riuri au fost repopulate cu un milion de
www.cimec.ro
.JUD B 'fU L 8 1 B 1 U i87
puieţi de păstrăvi. Bălţile şi iazurile cu-
prind 36 ha ; periodic ele sint populate
cu puieţi de crap şi caras.
Filiala Asociaţiei judeţene de vînători
şi pescari sportivi Sibiu cuprinde peste
880 de membri vînători şi peste 4 200 de
membri pescari.
TRANSPORTURILE. In nord şi in sud,
judeţul este străbătut de artere princi-
pale de circulaţie, de importanţă naţio­
nală şi europeană. Prin judeţ trec liniile
ferate ce fac legătura între Bucureşti şi
numeroase capitale europene, precum şi
drumurile europene E 15 şi E 20. Există,
de asemenea, numeroase căi ferate şi şo­
sete care leagă Sibiul cu localităţile din
judeţ, precum şi de alte centre ale ţării.
Lungimea căilor ferate din judeţ este de
301 km, cu o densitate de 55,5 la
1 000 km!. Drumurile naţionale care
străbat judeţul ajung la 221 km (din care
204 km modernizate), la care se mai
adaugă 1 250 km de şosete de importanţă
locală, din care aproape 100 km sint mo-
dernizate. MunicipiUe Sibiu şi Mediaş,
precum şi oraşul Copşa Mică sint cunos-
cute noduri de cale ferată şi de intre-
tăiere a unor şosete importante. Muni-
cipiul Sibiu dispune de un aeroport mo-
dern, avind legături directe cu Bucu-
reştiul şi cu alte localităţi din ţară.
COMERŢUL. Pe teritoriul actualului ju-
deţ Sibiu, comerţul a apărut din timpuri
îndepărtate. In 1540 este amintită Uni-
unea ţesătorilor de lînă din Sibiu şi Cis-
nădie ; in acelaşi timp mai era cunoscută
"Frăţia Sf. Ioan" a breslei cizmarilor din
care făceau parte şi meşteşugari din Ţara
Românească şi Moldova.
In anii socialismului, corespunzător ve-
niturilor sporite ale oamenilor muncii, s-a
îmbunătăţit şi creşte continuu nivelul de
servire a populaţiei de la oraşe şi sate.
Un număr de 1 486 unităţi comerciale de
stat şi unităţi comerciale cooperatiste des-
fac un mare volum de mărfuri cu o struc-
tură variată. In 1971 s-au vindut în medie
pe locuitor prin comerţul socialist mărfuri
in valoare de 6 014 lei. Mărfurile ne-
alimentare . rE!!Prezentau 47,60fo din va-
loarea desfacerilor.
488 JUDETUl. SIBIU

www.cimec.ro
 OJ, U D E ŢU L !J 1 B 1U ..;B~

1. Linia de construcţie a remorcllor-

b.trlon de la Uzina "Automeca- ·
nica"-Medlaş
2. Hala de prelucrAti mecanice de
la , Uzina mecanică Sibiu
a. Antrepozitul frt&orifer - Sibiu
4. · secţia de confecţll de la ln tre-
p'!'inderea ,.Drapelul roşu"-Siblu
5. Noua construcţie a cramel de la
ferma din Blertan a l.A.S. Du~-.
brAvenl
6. La Intreprinderea "Emailul roşu"-
Mediaş ·
1. Bal:"ajul şl lacul' de · acumulare
Sa du
8. Tl,lrnul zidarilor - Sibiu
9. ClAdirea Muzeului "Brunkenthal"
· · ..!. Sibiu
ICI.' Vedere din Muzeul tehnicii popu-
lare - Dumbrava-Sibiu
Il . Lţceul "Gh. Lazăr" - Sibiu

9. 10 11

www.cimec.ro
490 J V DE Ţ V L S 1B 1V
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. Invă­
ţămîntul are tradiţii vechi pe teritoriul
judeţului Sibiu. Unele şcoli atestate in
documente sint dintre cele mai vechi din
ţară, fiind adevărate focare de cultură
pentru intreaga Transilvanie. In Sibiu
sint pomenite şcoli inci de la sfîrşitul
secolului al XIV-lea; in 1445 funcţiona
aici o şcoală secundari - "Alumnia" ;
actualul liceu "Gheorghe Lazăr" este con-
tinuatorul unei· şcoli infiinţate in 1692 ;
şcolile generale nr. 1 şi 9 funcţionează din
prima jumătate a secolului al XVIII-lea ;
in 1886, cu sprijinul lui G. Bariţiu, ia
fiinţă primul liceu de fete din Tran-
silvania ; la Sălişte, incă in 1616 func-
ţiona o şcoală românească şi alături de
ea un colier de şcoli la poalele Carpa··
tilor - la Orlat, Răşinari, Sadu, Veştem,
Tălmaciu, Avrig. De o adevărată tradiţie
şcolară se poate vorbi şi la Mediaş, Dum-
brăveni, Cisnădie.
In anii socialismului, judeţul Sibiu a
cunoscut o inflorire prodigioasă şi in do-
meniul învăţămîntului. Generalizarea in-
văţălmintului a dus la lărgirea continuă
a reţelei şcolare, fiind create condiţii
de învăţături pentru intreaga populaţie
şcolară, română, germani şi maghiari. In
anul şcolar 1971/1972 au funcţionat 239
de grădiniţe cu aproape 17 000 de copii,
in care lucrau peste 700 de educatoare.
In reţeaua şcolilor generale in 1971/1972
funcţionau 219 şcoli generale, cu 62 399
de elevi. In judeţ există 116 şcoli şi sec-
ţii in care limba de predare este română
şi germană, iar in 12 română şi maghiară.
In şcolile generale funcţionează 3 053 de
!nvăţători şi profesori.
A crescut continuu numărul de licee,
unele funcţionînd acum şi in localităţi
mai mici ca : Să-lişte, Cisnădie, Ocna Si-
biului, Tălmaciu, Miercurea Sibiului,
A vrig, Copşa Mică. Pe intregul judeţ
funcţionau 14 licee teoretice, cuprinzind
5 565 de elevi. In unele licee din Sibiu,
Mediaş, Cisnădie şi Agnita cursurile se
predau în limba germani, iar la unul din
liceele din Sibiu sint clase cu limba de
predare maghiară. Există, de asemenea,
9 licee de specialitate, dintre care amin-
www.cimec.ro
tim: un Ueeu pedagogic cu limba de pre-
dare română şi germană, un liceu eco-
nomic, un liceu agricol, un liceu · in-
dustrial energetic, altul pentru construc-
ţia de maşini şi un liceu pentru industria
alimentară la Sibiu, un liceu industrial
textil la Cisnidie, un liceu agricol" la
Dumbrăveni etc. ·
Reţeaua şcolilor profesionale s-a ex-
tins, cuprinzind 17 asemenea şcoli cu circa
9 329 de elevi : şcoli metalurgice la Sibiu ;
de chimie la Mediaş şi Copşa Mică ; de
industrie uşoară şi alimentară la Sibiu şi
Cisnădie ; de construcţii la Sibiu ; fores-
tiere la Sibiu şi agricole la Dumbr:lveni
şi Sibiu.
La Sibiu îşi desfăşoară activitateJ. fa-
cultăţile de filologie-istorie şi ştiinţe eco-
nomice-administrative, care aparţin de
Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj,
două şcoli sportive, o şcoală popul:lxă de
artă, precum şi un institut teologic or-
todox şi un altul teologic luteran.
Mai funcţionează 8 case de copii la Sibiu,
Mediaş, Orlat, Boiţa şi Agirbiciu, o ŞcOală
speciali pentru surde la Sibiu şi o şcoală
ajutătoare pentru fete la Turnu Rdşu.
Judeţul Sibiu are o bogată viaţă cul-
turală şi artistică. Activitatea culturala a
judeţului dispune in prezent de o tnsem-
nati bază materială. Bine cunoscute· sint
biblioteca "Astra", Muzeul BrukenthaT din
Sibiu, Muzeul şi Biblioteca municipală din
Mediaş, Muzeul de stat din Agnita. Pe
Ungă unele instituţii cu veche tradiţie,
dezvoltate in anii socialismului, au luat
fiinţă instituţii noi de cultură, dintre care
in mod deosebit se remarcă Muzeul teh-
nicii populare din Dumbrava Sibiulu1. La
Răşinari, Poiana Sibiului, Avrig, Cîrţi­
şoara, Galeş, Boiţa etc. iniţiativa locală şi
munca însufleţită a unor intelectual! pa-
sionaţi au dus la crearea unor muzee să­
teşti care pun în valoare minunate!e · pro-
duse de artă populară, specifice localită­
ţilor respective. Pe teritoriul judeţului Si-
biu îşi desfăşoară activitatea 181 de bi-
olioteci .publice, care deţin 1 398 000 de
volume, există 166 de cămine culturale
(inclusiv filiale săteşti), 5 case de cultură
orăşeneşti -(Sibiu, Mediaş, Dumbrăveni,
Agnita, Ocna Sibiului). In judeţ apare co-

tidianul "Tribuna Sibiului" şi revista lu-
nară "Transilvania" in limba romAni, lar
"Die Woche" in limba germană.
Sute de formaţii artistice de toate ge-
nm·iJe, cu zeci de mii de artişti amatori,
desfăşoară in cadrul căminelor culturale, al
cal!t:lor de cultură şi al cluburilor sindi-
cale o bogată activitate. Multe din aceste
formaţii, cum sint corurile săteşti din Po-
iana Sibiului, Nochrich, Gura Rîului,
Ocna Sibiului, corul tipografilor din Si-
biu, corul "Gheorghe Dima", cel al sindi-
catului din învăţămînt, corul Casei de
cultură din Agnita, fanfarele din Şura
Mare, Cristian, Cisnădie, Apoldul de Sus,
Miercurea Sibiului, Şeica Mică ş.a. sint
formaţii cu o îndelungată activitate, unele
din .:;le cu o vechime trecută de un secol.
ln municipiul Sibiu funcţionează Tea-
trul ile stat şi Teatrul de păpuşi cu secţii
tn limbile română şi germană, Filarmo-
nica de stat, cu orchestra simfonică şi or-
chestra de muzică populară ,,Cindrelul",
iar la Media.ş Teatrul popular.
Cercetarea ştiinţifică se desfăşoară in
judeţul Sibiu in laboratoare şi institute
departamentale (Institutul de cercetări
chimice şi gaz metan din Mediaş). in Cen-
trul ile cercetări al Academiei de Ştiinţf
Soc.iale şi Politice, precum şi in secţiile
~uzewui Brukenthal. Cercetare ştiinţifică
se desfăşoară şi in cadrul filialelor so-
cietă1ilor de ştiinţe istorice, filologice.
medi-€ale, biologice, de matematici, in c::~­
drul serviciilor de documentare şi biblio-
tecono:nie ale bibliotecii "Astra" etc.
Ţinuturile Sibiului, ca şi ale Mediaşului
au fost de-a lungul timpului adevărate
centre de iradiere culturală. In aceste
locuri au trăit şi au activat o seamă de
personalităţi ale culturii româneşti şi să­
seşti, printre care amintim: Nicolae Ola-
hul!, Valentin Frank von Frankestein.
Laurenţiu Toppeltin, Cristian Schaesaeus.
Matei Miles, Ioan Piuariu Molnar,
Gheorghe Lazăr, Stephan Ludwig Roth,
Sim:Km Bărnuţiu, Timotei Cipariu, Al.
Papiu-Ilarian, George Coşbuc, Ioan Sla-
vii:i, Octavian Goga şi alţii, ale căror
'opere au insemnat o preţioasă contribu·
ţie adusă tezaurului cultural al ţării
noastre.
www.cimec.ro
.J V DE TV L 8 1B 1V 4~11
SANATATEA PUBLICA. In judeţul Si-
biu, in 1971 in centrele urbane şi rurale
ale judeţului funcţionau 105 dispensare,
11 s,pitale, exiStind 3 869 de paturi de asib-
tenţă medicală. La o mie de locuitori re-
veneau 9 paturi, iar la un medic reve-
neau in medie 791 de locuitori. Activau
74 de circumscripţii sanitare, 41 de far-
macii, 39 de case de naşteri, 2 staţionare
pentru adulţi şi copii. 9 policlinici, un
preventoriu T.B.C. etc. In municipiul
Sibiu funcţionează două cămine de bă­
trîni. o cantină de ajutor popular şi un
cămin pentru pensionari. Mai sint apoi
încă 4 cămine de bătrîni şi 2 cămine-spi­
tal pentru bătrîni.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Activi-
tatea sportivă de performanţă este con-
centrată in diferite secţii ale Clubului
sportiv muncitoresc Sibiu (atletism, box,
călărie, gimnastică, handbal, volei, fot-
bal, rugbi), in Asociaţia sportivă Armata,
precum şi in secţiile de juniori ale Şcolii
sportive. In campionatele de seniori şi ju-
niori activează 35 de echipe sportive la
diferite discipline. Sportul de masă antre-
nează un număr mare de tineri şi virst-
nici in intrecerile campionatelor, sparta-
chiadelor de vară şi iarnă, cupelor organi-
zate in cinstea unor zile festive, In con-
cursul pentru obţinerea insigne! de poli-
portiv etc.
TURISMUL. Judeţul Sibiu este şi o im-
portantă zonă turistică, dispune de trei
staţiuni pentru tratament (Bazna - 868
de locuri de cazare ; Ocna Sibiului
473 de locuri ; Miercurea Sibiului - 80
de locuri) şi o frumoasă statiune de
odihnă, Păltiniş, cu peste 450 de locuri
de cazare, ce se află la o altitudine de
peste 1 400 m.
Munţii Cibinului (14 cabane cu peste
700 de locuri) şi Făgăraşului (9 cabane şi
hotelul turistic "Negoiul", care au împre-
ună peste 900 de locuri) oferă turiştilor
nu numai privelişti minunate, ci şi con-
diţii prielnice de odihnă.
In afară de acestea, obiective turis-
tice mai importante din judeţ sînt : Si-
biul, cu monumentele sale culturale şi ar-
hitectonice : fortificaţiile vechi medievale
4112 J V D B TU L S 1B 1U
(secolul· al XI1I-leaf; catedrala· gotică 'şi
cea bizantină·; clădirea gotică ·a vechii
primării ; · palatul · Brukenthal ; ··palatul
Astra ; monumentele· închinate unor Per-
sonalităţi proeminente din istoria şi viaţa
culturală a·cromânilor (G. Bariţiu, Al. Pa-
piu-llarian, · Ioan Raţiu,· :'Iosif Sterca Su-
luţiu, David Urs de Margine, Ioan Codru
Drăguşartu) ; parcul natural· "Dumbrava"
cu Mnzeul·-rehnicii populare şF •Grădina
loologică ; cartierele noi ale . <Jtaşului..
ş. ·. a. Cele două complexe ·de alimentaţie
publică şi hoteliere : "Impăratul -Romani-
Jdr". cu 180 de locuri şi "Bulevard~' cu 250
de• locuri, oferă vizttatorllor . condiţii ex~
celente de masă şi cazare.
ln apropi_erea Sibiului. 'Se· af)ă : Cisnă­
dioara,. cu. o•.c,etate: ţără!}ească ; Răşinari,
cu; v.n... muzeu etnografic i··Casa. memorială
.,Octavien.Goga" şi, la o .mică distanţă de
aici, cabana Curmătura ; ;Avrig, cu. Casa
memoTială .,•,Gh. Lazăl''l ; Sălişte, ţ;u Mu-
zeul . etnogra-ftc ; Tilişca, u.nde se află o
cetate dacică ; cabana Poiana Neamţului ;
Valea Oltului-etc..
-Mediaşubprezintă interes turistic prin
rămăşiţele .v.echii cetăţi, construită in se-
colul ,al XIII-lea, lărgită şi întărită in se-
colul ·al XVI-lea; .Biserica evangheliei
(secolele XV-XVI) şi un muzeu muni-
cipal. ln apropiere -de Mediaş se .află co-
muna Biertan, unde se găseşte o frumoasă
biserică-fortăreat.ă din s~olul al .XVI-lea.
Un intereS deosebit prezintă, in afară
de. acestea, şi localităţile Poiana Sibiului,
Sadu, Boiţ~, Tălmaciu, Şelimbăr (cu un
mo~ument omagi;:1.l), săcădate, unde por-
tul, arta. populară şi folclorul sint de se-
co!e la loc de cinste.
JUDEŢUL SIBIU.
c" reşedinţa in municipiul :Oibiu ·
nunlclpll : 2. oraşe : · 5.
LocalltAţL coq.ponente ale ·munlc
(11ti care, .suburbane : _5), Sate : 175 (din care, aparţin oraşelor : 2).
cu reşedinţa tn municipiul Sibiu ·
A. 1\1 U N 1 C 1 !' 1 1
Loc.;.,lităţl componente ale muniCÎplulul : 1, S 1 B tu·: 2. PăHtr:U~.
1. 1\IUNICIPIUL S 1 B 1 U,
comune suburbane : i~ C0:11ună· CRISTIAN. ~te componente ale ·comune! subur!ian~·:
1: CRISTIAN.· 2. comuna POPLACA. Sate comO)onente ale comune! suburbane • 1. PQPUA.~A-
www.cimec.ro
PERsPECTIVE DE -DEZVOLTARE.· ·Ihto~
t-itA -foodurnor' mari de investiţii ·alo~ate·
de stat va cteşte 'sil'rtţitor producti~ 'lri"
dustrială' pe lo~ui'tor. Fon<turi mati d'e"in-
vestiţii . sint alocate . tn cincinalut îf}71-
1975 ·pentru dezvoltarea uzinei ,.Indep'eri~
denţa", u.P.A.S., Uzina mecanicii MirŞa.
Uzina mecanică Sibiu, Uzina ·mefalu'rg'i'că
-:le metale neferoase (U.M.M.N~) şi .:Cât~
bosiri'' din C~şa Mieă·, "Automecanica''''ş1
Fabrica de mobilă ct'in Mediaş, Uz!rtere
textile Cisnădie etc. De o atenţie deose-
bi'tă se 'bocură· ·dezvoltarea industriei' coh-
structoare d~" maşini a cărei pondere' ih
totalul producţfei 'globale in'dustriale'' tia
ajunge în 1975 la ·peste 40Dfo. · '' '·
Investiţii. mari se vor
'face şi in dome:.
niul ·agi:iculturii, in vederea dez\·ottărli
bazei telinic.o-materiale, · peritru cre'şte~ea
• o. 1 . . ',1. • .
producţiei agricole vegetale şi animale.
. • . -. '
... . . .. ...·.· •.' ·''·'
O şerie de alte obiective. priyesc J;n,b~-
nătăţfrea condiţiilor de vj~ţă in or~W ,,şi
sate, extinder:ea _,prestăril.or . de . !iervi~ii
pentru cetăţeni. · · ·· "
Caracterul accentuat . turistiG al. -j~.4~~;r~
lui Sibil,l se va dezvolta, in l,lrmător.i}, ~1;)-.i
prin amenajarea şi. dezvoltarea . staţiuni·
lor baln~:ocÎim~terice, ·Prin punerea i~ pa_-
l.oare .,a staţ.iunii P~ltiniş - .unde in J~V
s-a pus in funcţiune o pîrtie de schi ~i
un teleferic -~ I>rin legarea ei de '§jhiy
nrintr-o ş0sea asfaltată, prin valorifiy~Ha
potenţial1,1lui turistic al pădurii Dum~~~;:a
Sjbiului, prin amplas~na aici a. 1,1_nui [11?-
tel .şi 'a _upui han şi a construcţiilor u,şo~Ţe
ale ,.satului pe vacanţă", ca şi prin ,mai
b;ma valorificare a zonei cascadei . ~~ la-
cului Bile-a.
,, · ·
· •ş· 1 a t e ora~e!or
' 1P 111 or
' : 13. · Comulla ::,Si
· · · • ••' ·
. • .o\
-_· ....,
• 1'
 J.(JDE.ŢUL SJBIU 493

3. Coroupa RAŞINARI. Sate c.omponente _ale comunei suburbane : 1. RAŞINARI.; 2. P1Hslop.

t. Cori1una. ŞELIMBAR. Sate componente ale comunei suburbane ~ 1. ŞELIMBA.II. ; 2. . Bun-
.S~r~; ~· Mohu ; t_ ..v_eştem. ..'.
U; MUNICIPIUL" MEDIA Ş. Sate ce aparţin· municipiului : 1. Ighlşu ~ Nou. Comune . subur-
bane : 1. comuna TlRNA'VA. Sate· componente ale ·comunei· suburbane: 1. 'TlRNli.VA;
2. ·colonie Tlrnava.
.. .~

B. ~B.AŞ.E
~ '.
1. oraşul A G NIT A. Localităţi componente ale oraşului : 1. A G N 1 TA ; 2. Coveş ;
3. Ruja.
l. oraşul c I sN A D 1 E. Localităţi componente ale oraşului : 1. C 1 s N A D 1 E ; 2. Cisnă­
dloara.
3. Oraşul CO P Ş A M 1 C A.
1. uraşuJ DU M BRAV E N 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. DU M B R A \" E N 1 ;
2. Ernea ; 3. Saroş pe Tirnave.
5. Oraşul O CN A s 1B 1 U L U J. Sate ce aparţin oraşului : 1. Topircea.

C. COMUNE

1. Comuna ALŢINA. Satele componente : 1. ALŢINA ; 2. Beneştl ; 3. Ghijasa de sus. z. co-

muna APOLDU DE JOS. Satele componente : 1. APOLDU DE JOS ; 2. Slngătln. 3. Comuna
ARPAŞU DE JOS. Satele componente : 1. ARPAŞU DE JOS ; 2. Arpaşu de Sus ; 3. Nou Romăn.
4. Comuna AŢEL. Satele componente: 1. AŢEL; 2, Alma; 3. Dupuş; 4. Glacăş; 5. Şmlg.
5. Comuna A VRIG. Satele componente : 1, A VRIG ; 2. Bradu ; 3. Glimboaca ; 4. Mlrşa ; 5. Să­
cădate. 6. Comuna AXENTE SEVER. satele componente : 1. AXENTE SEVER ; 2. Agirblclu ;
3. Şoala. 7. Comuna BAZNA. Satele componente : 1. BAZNA; 2. Bolan ; 3. Velţ. 8. Comuna
BIERTAN. Satele componente : 1. BIERTAN ; 2. Copşa Mare ; 3. Rlchlş. 9. Comuna BlRGHIŞ.
Satele componente : 1. BlRGHIŞ ; 2. Apoş ; 3. Ighlşu Vechi ; 4. Pellşor ; 5. vecerd ; 6. Zlagna.
10. Comuna BLAJEL. Satele componente : 1. BLAJEL ; 2. Păucea ; 3. Romaneşti. 11. Comuna
BRATEIU. Satele componente : 1. BRATEIU ; 2. Buzd. 12. Comuna BRADENI. Satele com-
ponente : 1. BRADENI ; 2. Retiş ; 3. Ţellne. 13. comuna BRUIU. Satele componente : 1. BRUIU ;
2. Gherdeal; 3. Şomartln. 14. Comuna CHIRPAR. Satele componente: 1. CHIRPAR. 2, Săsăuş;
3. Vărd; 4. Veseud. 15. Comuna ClRŢA. Satele componente : 1. ClRŢA ; 2. Polenlţa. 16. Comuna
ClRŢIŞOARA. Satele componente : 1. ClRŢIŞOARA. 17. Comuna DlRLOS. Satele componente :
1. DlRLOS ; 2. Curclu ; 3. Valea LungA. 18. Comuna GURA RIULUI. Satele componente : 1. GURA
RIULUI. 19. Comuna HOGHILAG, Satele componente : 1. HOGHILAG ; 2. Prod ; 3. Valchld.
20. Comuna IACOBENI. Satele compononte : 1. IACOBENI ; 2. Movile ; 3. Netuş ; 4. Noiştat ;
5. StejArişu. 21. Comuna JINA. Satele componente : 1. JINA. 22. Comuna LASLEA. Satele com-
ponente : 1. LASLEA ; 2. Floreştl ; 3. Mălincrav ; 4. Nou Săsesc ; 5. Roandola. 23. Comuna LOAM-
NEŞ. Satele componente : 1. LOAMNEŞ ; 2. Alămor ; 3, Armeni ; 4, Haşag ; 5. Mindra ; 6. Să­

dlnca. 24. Comuna LUDOŞ, Satele componente : 1. LUDOŞ ; 2. Gusu. 25. Comuna MARPOD. Satele
componente : 1. MARPOD ; 2. Illmbav. 26. Comuna MIERCUREA SIBIULUI. Satele componente :
1. MIERCUREA SIBIULUI; 2. Apoldu de Sus; 3, Doblrca. 27. Comuna MERGHINDEAL. Satele
componente : 1. MERGHINDEAL ; 2. Dealu Frumos. 28. Comuna MICASASA. Satele componente :
1. MICASASA ; 2. Chesler ; 3, Ţepu ; 4. Vălenl. 29. Comuna MIHAILENI. Satele componente :
1. MIHAILENI ; 2, Metlş ; 3. Mo&rdăş ; 4. Răvăşel ; 5, Şalcău. 30. Comuna MOŞNA. Satele compo-
nente : 1. MOŞNA ; 2. Alrna Vii ; 3. Nemşa. 31. Comuna NOCRICH. Satele componente : 1. NO-
CRICH ; 2. Fofeldea ; 3. Ghljasa de Jos ; 4. Hosman ; 5. Ţlchlndeal. 32. Comuna ORLAT. Satele
componente: 1. ORLAT. 33. Comuna PAUCA. Satele componente : 1. PAUCA; 2, Bogatu Român ;
3. Broştenl ; 4. Presaca. 34. Comuna POIANA SIBIULUI. Satele componente : 1. POlANA
SIBIULUI. 35. Comuna PORUMBACU DE JOS. Satele componente : 1. PORUMBACU DE JOS ;
2. Colun ; 3. Porumbacu de Sus ; 4. SArate ; 5 Scorelu. 36. Comuna RACOVIŢA. Satele com-
ponente: 1. RACOVIŢA ; 2. Sebeşu de Sus. 37. Comuna RlU SADULUI. Satele componente:
1. RlU SADULUI. 38. Comuna ROŞIA. Satele componente : 1. ROŞIA ; 2. Caşolţ ; 3. Cornăţel ;
.4. Daia ; 5. Nou ; 6. Nucet, 38. Comuna SADU. Satele ·componeitte : 1. SADU. 40. Comuna SA-
LIŞTE. Satele componente : 1. SALIŞTE ; 2. Aclllu ; 3. Amnaş ; 4, Crinţ ; 5. Galeş ; 6 Flntinele ;

www.cimec.ro
49-& J U D ETU L S 1B 1L

7. l'.lag : 8. Sllcel ; 9. Slblel ; 10. Vale. u. Comuna SLIMNIC. Satele componente : 1. SLIMNIC :
2. Albi ; 3. PAdurenl ; 4. Ruşi ; 5. veseud. 4Z. Comuna ŞEICA MARE. Satele componente : 1. ŞEICA
MARE ; 2. Boarta ; 3. B-.ala ; 4. Mlghlndoala ; S. Petlş ; 8. Ştenea. 43, Comuna ŞEICA MICA. S<Kele
com))flnente : 1. ŞEICA MICA ; 2. Soroştln. tt, comuna ŞURA MARE. Satele componente :
1. ŞURA MARE ; 2. Hamba. t5, Comuna ŞURA MICA. Satele componente : 1. ŞURA MICA ;
2. Rusclor1. t5, Comuna TALMACIU. Satele componente: 1. TALMACIU ; 2. Bolţa; 3. CoLonla
Tâlmaciu ; t. Lazaret ; 5. Lotrloara ; 6, Paltln ; 7. TAlmAcel. n. Comuna TILIŞCA. Satele corn·
ponente : 1. TILIŞCA ; 2. Rod. 41. Comuna TURNU ROŞU. Satele componente : 1. TURNU
ROŞU ; 2. Sebeşu de Jos. ts. Comuna VALEA VIILOR. Satele componente: 1. VALEA VULOR ;
~ Motiş. ae. Comuna VURPAR. Satele componente : 1. VURPAR.

Lu cf'finitivarE'.l textului au colaborat : Ioan Folea, Marin Panait.

www.cimec.ro
 JUDEŢUL
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Su-
'-f-' ceava, situat in nord-estul ţării, se măr­
gineşte la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi,
la sud cu Neamţ, Harghita şi Mureş, la
vest cu judeţele Bistriţa-Năsăud şi Mara-
mureş, iar la nord formează graniţa de
stat a Republicii Socialiste România cu
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
Suprafaţa judeţului este de 8 555 km'.
reprezentind 3,60J0 din teritoriul ţării şi
fiind al doilea judeţ după suprafaţă.
RELIEFUL. Cuprinde unităţile nordice
. " ale Carpaţilor Orientali şi Podişul Suce-
ji;- ~ei. Zona muntoasă, acoperind mai mult
. l.-t1e jumătate din suprafaţa judeţului, este
alcătuită din Obcinele Bucovinei (altitu-
dine 1 483 m), din masivele Rarău şi
Giumalău (altitudine maximă 1 653, res-
pectiv 1 887 m), din flancurile nordice ale
~unţilor Stinişoarei (roci sedi·mentare).
Bistriţei (roci cristaline) şi Căliman (roci
vulcanice). Intercalată apare depresiunea
intracarpatică Vatra Dornei, drenată de
riul Bistriţa. Spre est fragmentarea re-
liefului este mai redusă, văile longitudi-
nale, adaptate la structura geologică, re-
lativ largi, sint cunoscute sub numele de
cimpulunguri. Formaţiuni calcaroase de
tipul Pietrelor Doamnei sint declarate
monumente ale naturii. Podişul Sucevei
ocupă estul judeţului. Culmile deluroase,
cu altitudine medie de 460 m, au carac-
ter de .p oduri largi, structurale, pe fruntea
cărora se produc alunecări şi surpări de
teren.
www.cimec.ro
SUCEAVA
CLIMA are un caracter continental, cu
variaţii mari ale elementelor climatlce,
in funcţie de relief. Temperatura medie
anuală este cuprinsă intre 8,0° in zonele
joase şi 0° in munţii înalţi. Maxima ab-
solută înregistrată a fost de 38,6°, in 1952
la Suceava, iar minima absolută a fost
de -32,5°, tn 1954 la Rădăuţi. Precipita-
tine variază intre 550 mm in zonele c•l
altitudine redusă şi 1 200 mm in zonele
muntoase. Direcţia predominantă a vin-
tului este nord-vest şi vest.
HIDROGRAFIA. Delimitat spre judeţul
Botoşani prin valea Siretului, teritoriul
judeţului Suceava este drenat in cea mai
mare parte de riul Suceava, de jumătatea
superioară a cursului şi bazinului Moldo-
vei, precum şi de cursul superior al Bis-
triţei. Este străbătut de numeroşi afluenţi
ai acestor riuri (densitatea reţelei hidra-
grafice tntre 0,3 şi 0,7 km/km 2), care in
cea mai mare parte au caracter perma-
nent şi debit bogat. Debitul mediu al
principalelor riuri este de 8,4 m'/s (Su-
r.eava la Vicovul de Sus), 7,3 m'/s (Mol-
dova la Prlsaca Dornei), 28,0 m 3/s (Sire-
tul la ieşirea din judeţ).
In sud-estul judeţului, parte din cursu-
rile de apă mici seacă uneori in timpul
verii şi a fost necesară construirea de
iazuri pe Şomu.zul Mare, Şomuzul Mic
etc. Pentru alimentarea cu apă a zonei
mdustriale a mu~icipiulul Suceava s-a
construit un baraj pe valea Dragomirnel,
care creează condiţii pentru formarea
 •lJI) J U D E Ţ U L S U CE A V A
uimi lac de acumulare cu un volum util de
6 220 000 ms.
SOLURILE s~nt vari.şte. In partea de est,
pe ierase şl-: podi$ sint cernoziomurl levi-
;:ate, s<?luri cenuşii ~nchise, brune podzo-
lite. ~e lunci sint soiuri aluviale şi humi-
cogleice, iar pe C9aştele erodate puternic
-· n~gosoluri. tn.part~a de vest, pe munţi,
sirit. soiuri' brune gălbui podzolite, brune
arţde~ podzolice şi local soiuri podzolice
hurilicofere-lluviale. De-a lungul văii
Mold&vei, pe partea inferioară a coaste-
- 1 lor, sint şi sol uri brune podzolite.
"'"')..RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. In regiunea mun-
t:a;;'3 a j•Jietului pădurile de molid ocupă
suprafeţe întinse. Peste 53% din supra-
faţa judeţului este acoperită cu păduri.
In masivele mai inalte (Rodna, Căliman)
se intilnesc pajişti şi tufărişuri subalpine
şi alpine. In depresiuni, pădurile de mo-
lid au fost înlocuite prin pajişti montane
secundare. Regiunea centrală a judeţului
este acoperită cu păduri amestecate de
fag. molid şi brad, pajişti montane se-
cundare şi mici suprafeţe de păduri de
fag montane. In est, pe interfluviul Siret-
Suceava, şi in sud-estul judeţului, intre
Siret şi Moldova, sint păduri de fag şi
păduri de stejar pedunculat.
Resursele minerale ale judeţului Su-
ceava sint variate şi importante : man-
gan (lacobeni, Dadu-Cirlibaba), turbă
(Neagra Şarului, Şaru Dornei, Dorna
Candrenilor, Poiana Stampei), sare
(Cacica), minereuri neferoase - pirite
cuprifere (Fundu Moldovei, Leşu Ursului,
Crucea), calcar (Pojorita, Iacobeni, Ba-
tuş), sulf (in Munţii Căliman), minereu de
fier (Delniţa), ape minerale.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. In secolele II-III ale erei noastre,
pe teritoriul municipiului Suceava exista
o aşezare a dacilor liberi. Cercetările ar-
heologice întreprinse in ultimii ani au
scos la iveală urme materiale ce atestă
continuitatea in secolele următoare a
unei însemnate aşezări.
Prima menţiune documentară scrisă de-
spre Suceava datează din 11 februarie
13fl8. La acea dată ea era o aşezare bine
www.cimec.ro
dezvoltată, apărată de o importantă ce-
tate. De asemenea, există documente in
care se vorbeşte despre Siret ca vechi
oraş moldovenesc, anterior întemeierii
statului feudal Moldova, iar apoi ca re-
şedinţă domnească. Dezvoltarea Sucevei
face ca Petru I Muşat să mute capitala
Moldovei de la Siret la Suceava. MutareJ.
scaunului domnesc la Suceava este lega~ă
totodată de hotărîrea de afirmare a exis-
tenţei statului independent al Moldo\·et
In urma războiului ruso-turc din
1768-1774, oştile otomane fiind învinse,
in 1775 Bucovina a fost smulsă Moldovei
şi trecută sub stăpînirea Austriei, care
îndeplinise rolul de mediatoare a păcii
între Imperiul otoman şi Rusia ţaristă.
Timp de un secol şi jumătate aceste
locuri, în care se întîlnesc nenumărate
mărturii din vremurile de vitejie şi
eroism ale lui Ştefan cel Mare şi care
păstrează mormîntul acestui glorios dom-
nitor, au indurat înr<'birea Imperiulul
habsburgic. In timpul primului război
mondial, mulţi locuitori de pe aceste me-
leaguri au trecut frontiera şi s-au înrolat
in armata românA.
In cadrul acţiunilor revoluţionare mun-
citoreşti din judeţ se face remarcat ba-
zinul Dornelor, Cimpulung Moldovenesc.
Un nucleu foarte puternic a fost la Frasin.
unde şi-a desfl!.şurat o perioadă de timp
activitatea Constantin Ivănuş.
Intre centrele muncitoreşti de la Vatn
Dornei şi Frasin au existat permanente
legături politice, organizate de P.C.R., care
au antrenat muncitorii atit în acţiunile de
părăsire a lucrului în masă din toamna
anului 1929, cit şi in acţiunile greviste ce
s-au desfăşurat în perioada 1929-1932. O
activitate însemnată a desfăşurat la Va-
tra Dornei, in rindul muncitorilor fores-
tieri, Bernath Andrei, făcînd din plutaşi
de pe Bistriţa oameni de legătură cu miş­
carea revoluţionară muncitorească de pe
valea Bistriţei şi a Trotuşului. In 1933 şi
ulterior au avut loc în rîndurile munci-
torilor forestieri greve de protest cu re-
vendicări economice şi politice. In timpul
celui de-al doilea război mondial, in
aceste locuri au fost semnalate acţiuni
 s.
JUDEŢUL SUCEAVA s. L E <;3 .E N D .Ă
L) fv1u,;oc,piu ·,c·,od•nta do -judet
o Oraje
•
-·-
Comune
Franlieră de sloi

)'= limită de judet

limit6 de comun6
Teritoriul municipiului şi oraşelor
Teriloriul comu~elor suburbane

..,
-1-
CD
-
cn
-..
:::0

-t
-
CI)
.
c
t:l
'J::I' l'l
~ +,)
c
:z 1:"'

'J::I''
(1)
M T
' fll
c
n
'J::I''
E. A !'!

c il>
<
o ~ il>
....
__,
c:Q

www.cimec.ro
 498 ,J U D E 1' U L 8 U CE A V A
de sabotaj, prin care se impiedica trans-
portul de cherestea in Germania
hitleristă.
POPULAŢIA. Judeţul Suceava la data de
('1 iulie 1971 avea o populaţie de 624 226
~~ de bcuitori, cifră ce reprezintă 30fo din
totalul populaţiei ţării noastre ; densita-
tea este de 73 de locuitori pe km 2 • In
mediul urban trăiesc 26,70fo din locuitorii
judeţului. Din totalul populaţiei 96,1•/o
sint români, iar restul ucraineni, huţani
(20fo), germani (0,5•/o) etc.
La 1 000 de locuitori, in 1971, in cadrul
judeţului reveneau 203 salariaţi, din care
91 erau ocupaţi în sfera producţiei ma-
teriale. Din totalul salariaţilor 440fo sînt
ocupaţi in industrie, 11,20fo - in con-
strucţii, 7,20fo - in agricultură, 10,10fo -
in transporturi, 8,50/o - in circulaţia
mărfurilor, 7,10fo - in învăţămint, cul-
tură şi artă, 4,80/o - in ocrotirea sănătă­
ţii, asistenţă socială şi cultură
Mişcarea naturală a populaţiei in 1971
se prezenta astfel : la 1 000 de locuitori
erau 22,2 născuţi vii, 7,9 decedaţi, sporul
natural fiind de 15,1. .
LOCALIT AŢILE. In judeţul Suceava
există : un municipiu, 7 oraşe, 17 locali-
tăţi componente, 90 de comune (din care
4,.suburbane) şi 396 de sate.
Municipiul Suceava, reşedinţa
lui, la 1 'ulie 1971 avea 72 283 de locui-
tori, cu comunele suburbane. A fost capi-
tala Moldovei incepind din timpul rlom-
niei lui Petru I Muşat pină in 1565, cind
Alexandru Lăpuşneanu a mutat-o la laşi.
A mai fost reşedinţă a scaunului dom-
nesc in timpul lui Aron Vodă (1592-1595)
şi Ştefan Răzvan (1595). Dealtfel, Suceava
a mai servit vreme de circa două secole
ca a doua reşedinţă voievodală a Moldo-
vei. Oraşul a avut două importante
puncte fortificate : Cetatea Scheia, una
dintre cele mai vechi cetăţi moldovene,
dărîmată in primii ani ai domniei lui
Alexandru cel Bun, şi Cetatea de Scaun,
care timp de peste trei secole a avut un
important rol in viaţa politică a Moldo-
vei. Modificată şi întărită in ansamblul ei
www.cimec.ro
de către Ştefan cel Mare, Cetatea de
Scaun a rezistat lui Mahomed al H-len,
cuceritorul Constantinopolului (1476). In
timpul domniei lui Dumitraşcu Cantacu-
zino (1674-1675), din ordinul turcilor,
cetatea a fost dărimată şi arsă. A3tăzi
ruinele cetăţii sint în curs de restaurare.
După secolul al XVII-lea oraşul a decăzut
treptat, Suceava ajungind, la inceputul
secolului al XIX-lea, doar un mic oraş
cu funcţii administrative.
In anii construcţiei socialiste, oraşul re-
naşte, pe teritoriul său amplasindu-se
numeroase obiective industriale privind
prelucrarea superioară a lemnului. celu-
loza şi hirtia, metalurgia, construcţiile de
maşini, industria uşoară, alimentarii, in-
stituţii social-culturale etc.
Oraşul Rădăuţi (20 256 locuitori la· 1 iu-
lie 1971) este unul din vechile localităţi
moldoveneşti, cunoscut încă din secolul
fizică. al XIV-lea şi păstrător de importante ves-
tigii istorice. In biserica Bogdana (1350),
unul dintre cele mai vechi monum~nte
din România, sînt inmormintaţi primii
voievozi, întemeietorii statului feudal
moldovenesc, incepind cu Bogdan I. [n
trecut economia era cunoscută mal ales
prin herghelii şi creşterea vitelor mari.
Prin noua sa dezvoltare economici (Fa-
brica de mobilă, Fabrica de spirt. Intre-
judeţu­ prinderea forestieră, Intreprinderea me-
talurgică locală, 4 cooperative m~teşugă­
reşti), oraşul Rădăuţi şi-a schimbat infă­
ţişarea, devenind un insemnat cent::u eco-
nomic al judeţului Suceava.
Oraşul Fălticeni (19 317 locuitori la
1 iulie 1971). Vechiul tirg moldovenesc,
a cărui existenţă este atestată inc:1 din
1779, a cunoscut in anii construcţiei so-
cialiste innoiri care au schimbat faţa ora-
şului. Unitatea de exploatare şi ind•J:>tria-
lizare a lemnului, noua întreprindere de
plăci aglomerate din lemn, Filatura de in
şi cinepă, Intreprinderea de industrie lo-
cală, Staţiunea experimentală pomicolă
sînt principalele obiective economice ale
oraşului.
Qraşul Cîmpulung Moldovenesc (16 474
de locuitori la 1 iulie 1971) este o veche

aşewre, ce datează dinaintea constituirii
statului feudal independent moldovenesc.
Situat intr-o zonă deosebit de pitoreascA,
pe valea riului Moldova, la poalele Mun-
telui Rarău, oraşul Cimpulung Moldove-
nesc a devenit in ultimii ani un insemnat
centru economic, aici existind intreprin-
deri industriale de exploatare şi prelu-
crare a lemnului. o mare fabrică de mo-
bilă, o modernă fabrică de lapte praf. Tot
aici funcţionează o statiune de cercetare
a molidului, este dezvoltată o puternicii.
bază a turismului, de transporturi.
Oraşul Vatra Dornei (14 765 de locui-
tori Ja 1 iulie 1971), aşezat la confluenţa
Dornei cu Bistriţa, este una din impor-
tantele staţiuni balneoclimaterice din
ţara noastră. Conditiile naturale, precum
şi izV<larele minerale sint indicate in afec- - 22 de comune ; intre 4 001 şi 7 000 - 5t
ţiuni ale aparatului cardiovascular, loco-
motor şi ale sistemului nervos periferic.
Staţiunea este înzestrată cu vile şi hote-
luri, precum şi cu moderne instalaţii de
cură.
lndustria din oraş este reprezentată in-
de<>sebi prin două intreprinderi de exploa- ( de industrializare intensă, dinamică, pu-
tare ~i industrializare a lemnului, o in-
treprindere de reparat utilaj şi maşini
pentru mecanizarea muncii forestiere.
prin ramura alimentară de prelucrare a
lapteh.Ji, industria localA, pronunţat diver- acest context trebuie subliniat faptul că
sifkată pe baza a numeroase resurse na-
turale existente.
OTaşul Gura Humorului avea 10 230 lo-
cuitori la 1 iulie 1971. Infiintat in jurul
anului 1755, este un insemnat centru de
exploatare şi industrializare a lemnului ;
aici işi are sediul Combinatul minier "Su-
ceava", o importantă unitate de transpor-
turi forestiere pentru tot nordul Moldo-
vei etc. Imprejurimile oraşului sint ves-
tite prin prestigioasele monumente : Vo-
roneţ, Mănăstirea Humorului, Complexul
muzeistic "Ciprian Porumbescu" etc., toate
amplasate intr-o impresionantă zonă et-
nografică.
DT11şuZ Stret la 1 iulie 1971 avea 8 170
de locuitori. Situat pe valea riului Siret,
acest oraş este una dintre cele mai vechi
www.cimec.ro
1 UDE l' U L 8 U CEA V A 4~\)
urbane din Moldova, fiind atestat
aşezii.ri
documentar încă din a doua jumătate a
secolului al XIV-lea ca reşedinţă voievo-
dală şi capitală a Moldovei. Şi acest oraş
in anii socialismului s-a dezvoltat pe
tărîm industrial, urbanlstic şi edilitar.
Oraşul Solca (4 892 de locuitori la 1 iu-
lie 1971). Situat pe valea pîrîului Solca,
cuprinde pe teritoriul său mănăstirea
Salca. alcătuită din biserica şi incinta for-
tificată, ctitorie a lui Ştefan al II-lea
Tomşa (1623). Este cunoscut prin vestita
fabrică de bere, printr-o intensă activi-
tate forestieră şi printr-un sanatoriu re-
publican cu aproape 400 paturi.
După numărul locuitorilor, la 1 iulie
1971 comunele din judeţul Suceava aveac~
următoarea grupare : intre 2 001 şi 4 000
de comune; intre 7 001 şi 10 000 - 14 co-
mune ; peste 10 000 - 3 comune. Media
populaţiei pe o comună era de 5 375 de
locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Economia ju-
'f
deţului se caracterizează printr-un proces
nîndu-se in valoare indeosebi resursele
naturale locale (zăcămintele de substanţe
minerale, exploatările forestiere, produ-
sele agricole vegetale şi animale etc.). In
acest judeţ deţine locul intii pe ţară dupii
suprafaţa fondului forestier de care dis-
pune (7,4D/o din suprafaţa pe ţară) ; de
asemenea are condiţii naturale şi vechi
tradiţii in creşterea animalelor.
In 1971 judeţul Suceava a deţinut la-
eul I pe ţară la industrie, construcţ!i,
transporturi şi circulaţia mArfurilor, pen-
tru care i s-a decernat Ordinul Muncii
el. 1.
Ponderea industrială a judeţului Su-
ceava in producţia globală a ţării repre-
zenta in 1971 1,9%, iar cea agricolă 3'/o.
Creşterea continuă a nivelului econo-
miei acestui judeţ este reliefată de faptul
că producţia globală industrială a sporit
in 1971 faţă de 1965 cu 77,4D/o. iar cea agri-
colă cu 38,9%. Ca urmare a dezvoltărli
 3EI0 .t U D F; TUL SU (1 f; A, V A

sale; judeţul Sucea:va ocupa in 1971 lo-

c.ul 11 după valoarea producţiei agricole ·şi ··. . . . .. .
locul 21 -după valoarea producţiei. indus- Ramuri· ale indusiriei-'
producţia ~ prod"oţil!
· globali!. · globia
industrială i,ndUJ~;rioJr
tri~l"le pe ţară.
pe .. a. ramurilor
jtidpţ · ! · ·. ~" tarii
INDUSTRIA. In judeţul Suceava îşi des-
-t făŞoară activitatea 4 combin~te cu stat~ţ Tota.l industrie
.,
·-----,----,...,...--~-

100,0 l,il;·.
1 de centrală_, 50 d~ unităţi i~dustriale, din din care:
Metalurgie neleroaaA (inclusiv
care 32 de sub.~rdonare republicană, 7 de e:itractia minereu'rilor nc·fe-
subordonare Jocală şi 11 ale · indus~ri~i roase) 3;3 ,.. •!,Z.'
coop&atiste. Construoţii de maşioi.şi preltr· •'
crar.ell, .metalelor 9,2 ll.,jj_
Principalele produse industriale ale ju- Exploatarea şi pr~ţucrarea
deţului sint : cherestea. (Falcău, Brodilla, lemnului 30,7 ..
.·
9,6
,, ;.

Putna, Frasin, SUceviţa, Moldovfţa·, Vama, Celolozi şi hirtie H\0··· i9~G'

Gura Humorulul, Vatra nOrnei), ceii.I!oză
şi J:lli:ti~_(Suceava), pirită cupriferă (Leşu
ur~tilui), rildbilă (Suceava, Rădăuţf;"cimpu­
lung
.
M:oldovepes~).
.. . '.. .
minereu ·de. ma.n- --
~ ' . ' .
gan (Ia_cobeni), incălţăminte-pi_ele (Su~
<;eava), fi~;e de _in şi cinepă (Fălticeni), con~
serve. :de lapte .(Cimpulung Moldovenesc),
brînzeturi, unt, lactază (Vatra Dornei, Ră­
dăuţi, Suceava), produse de carne .. (Su-
cea:va), !_r1~~e de bumbac (Suceava).
Intreprinderi industriale mai impor-
tante · c;iin judeţ.sint : Complexul de celu-
loză. şi- hîrtie Suceava, Combinatul pentru
exploatarea.· şi, -industrializarea lemnului
Suceava, Combinatul minier. "Suceava"
din Gura . Humorului, Intreprinderea
"Străduinţa" Suceava, Uzina . de re~araţii
auto Suceava, Intreprinderea mecamca
S-;_;c-;av,a, Grupul de uzine pentru utilaje
şi piese de .schimb Suceava, Intreprinde-
rea pentru indu~~lir~. _cărnii Sucea-
va, Fabrica de tricotaje bumbac Suceava,
Fabrica de lapte praf Cimpulung Moldo-
venesc ek., cfeaţif :alestatului nostru so-
T.n:tili. ;.-·-· 9;2 2,4: .
Piellrie,_biAnArie, lncllţllminte 2,7 -rii> '
AlimentarA 24,7 .2:~
In privinţa un.or produse indu~ti·i.i(~ "in:-
treprin~erfle . din ·judeţul Sute a ·:·1 . ';ci~u
24,70fo din producţia. de celuloză a ţării,
2S,10fo din cea ci.e hîrtie, 6,80fo din cea· de
lapte de consum . (inclusiv lapte "pra'i>,
5,70fo din cea de carne, 5,40fo din cea' d.e
brinzeturi: O gamă variată de produ:se: în
număr de circa 70, sînt livrate la e'ltport
in peste 40 de ţări. · · ·-
Industria locală este reprezentată. Pl"in
201. unităţi industriale, din care 1;30 ,au
profil aliment&r (inclusiv morile), 29 sint
producătoare de materiale de con~tr:uctii.
16 de textile şi confecţii, 11 de exploatare
şi prelucrare a lemnului, 14 de prel~~rare
a metalelor etc. · ' ' ··
Cele 11 cooperative meşteşugăreŞti de
pe cuprinsul judeţului au un număl de
367 de unităţi de servire a populaţiei. Cele
mai dezvoltate centre ale cooperaţiei· meş~
teşugăreşti sînt in municipiul Suceava şi
oraşele Fălticeni, Gura Humorului, Ră­

cialist. dăuţi şi Vatra Dornei. In comuna. ·Mar-

Structura producţiei globale industriale ginea, din apropierea oraşului Ră<iă,uţi,
din cadrul judeţului in 1971 era dată in există o ·renumită cooperativă meş.teşu­

proporţie .de 84,40fo de intreprinderile re- gărească care produce diferi_te vase ·,din

publicane, 11,80Jo de cele de interes local, ceramică neagră. . '.

3,60fo de cele cooperatiste, iar restul de
atelierele meşteşugăreşti necooperativi-
zate.
In 1971 ponderea producţiei globale a
principalelor ramuri industriale era :
AGRICULTURA .. Din totalul suprafeţei
judeţului, 41,40fo sint terenuri agrit!:Gie,
53,1Df0 ocupate de fondul forestier şi- &,50fo
alta. suprafeţe. Suprafaţa agricolă e'a->eon-
stituită in 1971 din 190 338 ha terenuri

www.cimec.ro

aljabile, 81 577 l)a păşuni, 7:1-47·7 h~ fi,neţe
şi 7 788 ha livezi şi pepiniere pomicole.
.In .cadrul juoeţul1,1i s.int 95 r.de. cqppera-
tive , .ş.gricole de . pre>Pucţie, 5 intreprin•.
deri ,agrkole ele stat şi. 13. staţiuni pentr-u
mecanizarea agriculturii.
. După cat~goriile de gospodăl'ii, supra-
faţa arabpă .a ,judeţ~lui. rj:.!vjne in pr.Q.lWr-
ţi~ de 7.,_40fo unităţilor agric()le· A:ie ·stat,
83.!)0/o Qooperativelar agricQle de produc-
Ve şi_ 9,00/p gospodăriilor agricole Indivi- producţia vegetală deţillea- ..57,2°/'Qi·; tar. <!ea
duale.
, ~~ticult~a judeţ).llui Suceava . era do-
tfiţă. ·Î.ll: ,1971 cu 1 961, . d.e .tr.actoar.e.~J:i:zice. 454 061 ha -fond for.estter,. deţinl'!'·,cta'.fuai'
i16 semănătorj mecani..ce.. ,447 de combine
penţr:u :pă,ioase, 1.602 pluguri pentru trac-
tor, 61~ -~~ltivatoare mecanice, 89 de {:Om-
bine . gentru plante .de siloz .etc. . La un
tr.actor
~ . . . ,· fizic
. reveneau
. '
· 97 , ha .teren arabil. industrii forestiere şi de prelucrare a' ma,;.
Fr_mcipalele culturi ,am;icole .sînt cerea-
lele,~ .cartoful, sfecla de .llaMr,.- jmd ·şi ci-
nepa: pe:ptru fuior, plantele. furaj~e. Cea
mai importantă zo.aă agricolă este. situată
in estul· ju<le,ţul\.ti; ... unde sint concentra:te
majqri tatea terenurilor ara bile.
. Pe, .,ţară, judeţul· S1,1ceava deţine loc1.1l
in.tîi . in ceea .ce. priveşte suprafeţele cul-
tiYate. cu cartofi· (13,40fo), avind ·Ia această
cultură· şi cea ... mai · mare producţie, · re-
pre:z;entind· ·13,50fo·. ·din producţia obţinutfl
pe ţară, :Pe categorii de gospodării 63,6%
din. producţia ·totală a -principalelor • cul-
'iuri este realizată de cooperativele agrh
eole.-de producţie.
.. In:"eadrul agricuLturii judeţului, o im~
porte.nţă,-deosebită o are creşterea ani-.
171alel<>r. După datele recensămintului ani,.
malelor (ianuarie 1972), judeţul Suceava
dispunea de ·un număr de 253 880 de bo-
vine (locul .bpe ţară), din .care 112 187 de
vaci, 238 727 de porci ne, 298 881 de ovine
şi 26693 de .cabaline. Densitatea la 100
hectare. era· de 73,3 · bovine,.. 125.4 porci ne
şi 86:5 bv:ine. Pe. s:,Jecii de ani!lla!e. jude-
ţul Suceava· are o greutate spedfică faţii
ele tbtal ţarA de 4,tlo/o la ,bovine,- 3,10Jo la
porcine; 2,1,/o la ·ovine şi 4,1 Ofo la cabaline.
h'l.. ·priv.inţa producţiei animale, judeţul
Suceava a realizat 3,50Jo din- producţia -de
rarrre pe ţară, 5,2% din . cea de lapte de
vacă· (locul I pe ţară în 1971), l.60fo din
cea de lînă şi 2,3°/n din cea de ouă. Pro-
www.cimec.ro
.J.UDEŢ.UL S·UC'EAV•A (01
ducţia me.die auală. pe animal eca în
197.·1 superloară:~mediei. pe. ţară la·: lapte
de. vaeă ·~i Japte· de oaie. Pentru produc-
ţiile ob.ţinute la canofi,. sfeelă· de zahăr
şi carne, 18 unităţh•agricole '·au· ·fost
distinse CJ.I Ordinu-l Muncii el. I. ·
.In: 'Pomkultură s-a· . obţinut·~ in .i971
:1,6»/o din producţia. totală··tle -fructe·. pe
ţară, din ·care 5,40Jo.la mere; 5,7oru~la pere.-
Din producţia globală obţinută:-~n· L97l;
ani'11ală-.42,8•;o.- ·. .
··: •:· .':· .·
SILVICULTURA. Judeţul Suceava~ ' 1'cU'
întinsă suprafaţă de· .tnădurL dintre·•jud~·ele
W,<rii.. Patrimoniul silvic este· format din
mari. păduri ·de brad,.. -pin ~i fagpx:are a
cr-eat premisele dezvoltării ·unei pqfemielt'
teri:alului lemnos. ..,.:,,·. ·''
Vt'NATUL ŞI·PEscUI'FUL~ O atracţie'de­
<isebită' pentru vîn'ători' o cifel'ă f-auna ''Pă­
dutilor, t"eprezehtată ptin e:(isl:enţa ~-ttn\H
număr' .. mare de ' cerbi; '!ap'te, . •tniStTeţ;;
iepui-1, urşi, vulpi, fazeni etc. ·Arii:lat"':sl!
recoltează peste 1 000 de · cervid~ :'(ce'rbi,·
ciute, · căpriori, căprioare) şi -1ezF~'peritru
selecţie. Abundenta vînatulu1 ' este: · de-
monstrată de cele 44 de tone ··de carne'-'
vîna~ "~i 25 ooo de piei şi· blăYîurii'cît 'se
obţine an ua1:. ·' · ·
Frurtn.iseţe'a' vînat"ului· de pe rrieleagti~
riie judetului se poate co:icretlza·:prin·'li'~le
64 'de medalii de abr obţinute la toncursu.:
riie internaţionale· din anul 1971,'' prin tro-
feele de'cerbi, urş'f,-rişi,'inlstreţC·
Pescuitul ·se practică în · aproape toate
rîurile judeţului; in speci'al în Bistrita.
Moldova, Suceava şi Siret. Au fost ame-
najate ia'zuri '(Feteşti $i Dragonii ma)·' şi
păstrăvării la Valea Putnei, · Brodina ·şi
Prisaca Dornei.
TRANSPORTURILE. Pe întinsul judeţu­
lui· se găsesc căi ferate in lungime de
43J km, densitatea acestora la 1 000 km 2
fiind de 50,3 km. Prin judeţ trec două
artere principale C.F.R. : una care trece
prin Suceava (nod de cale ferată) şi merge
spre Vicşani, făcind legătura între
R. Se România- şi U.R.S.S., alta de la Su-
ceava spre Vatra Dornei, făcînd legătura
002 ;JUDETUL SUCEAVA
cu Transilvania. Mai sînt şi alte cîteva
linii ferate care fac legătura cu Dărmă­
neşti, Putna, Fundu Moldovei. Prin no-
dul de cale ferată Vereşti se face legătura
cu Botoşani şi Dorohoi.
Lungimea drumurilor este de 2 219 km,
din care 367 km sînt modernizate. Din to-
talul drumurilor 470 km sînt naţionale
(din care 290 km modernizate) şi 1 749
de interes local.
Transporturile aeriene sînt prezente
prin modernul aeroport de la Salcea -
municipiul Suceava.
COMERŢUL. Fiind aşezat de-a lungul
căilor de circulaţie între nordul şi sudul
Europei, judeţul Suceava a cunoscut de
timpuriu o dezvoltare comercială, multe
localităţi de pe teritoriul său avînd tra-
diţii rn acest sens.
In oraşele şi satele judeţului funcţio­
nează un număr de 1 939 de unităţi ale
comerţului socialist, din care 1 465 sînt
unităţii comerciale cu amănuntul şi 474
unităţi de alimentaţie publică. Suprafaţa
comercială utilă în comerţul cu amănun­
tul este de 115 647 m!.
In 1971 structura vînzări·lor de mărfuri
cu amănuntul prin comerţul socialist a
fost de 40,10/o mărfuri alimentare, 46.40/~
mărfuri nealimentare şi 13,5•/o specifice
alimentaţiei publice. Dinamica vînzărilor
de mărfuri în 1971 faţă de 1965 a fost de
148•/e la total vînzări cu amănuntul, 1520fo
mărfuri alimentare, 139•/o mărfuri neali-
mentare şi 1730fo in alimentaţia publică.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. După
datele din anul şcolar 197111972 în cadrul
judeţului au funcţionat un număr de 332
de grădiniţe de copii şi 514 şcoli de cul-
tură generală şi licee, 11 licee de specia-
litate, 1 şcoală de artă şi 6 şcoli profe-
sionale. In anul respectiv de învăţămînt,
unităţile preşcolare au fost frecventate de
un număr de 12 481 de copii, iar şcolile
de cultură generală şi liceele de 115 092
de elevi. Procesul de instruire a fost asi-
gurat de 5 359 de cadre didactice şi 512
educatoare.
·Cele 10 licee de specialitate cu 3 129 de
elevi şi 156 de cadre didactice au urmă­
torul profil : industrial (3), agricol (2). eco-
www.cimec.ro
nomic (1), pedagogic (2), silvic (1) şi sa-
nitar (1).
Unităţile de învăţămînt de cultură ge-
nerală din judeţ beneficiază de un număr
de 2 597 de săli de clasă şi 22 de inter-
nate şcola-re.
Incepind din anul şcolar 1963/1964 in
municipiul Suceava funcţionează un in-
stitut pedagogic de 3 ani. El are 4 fa-
cultăţi ; in anul de învăţămînt 1971/1972
cursurile acestuia au fost urmate de 953
de studenţi.
In acest colţ al ţării, cu vechi tradiţii
·spirituale, activitatea cultural-educativii
se desfăşoară printr-o reţea vastă şi di-
versificată de instituţii de cultură : 177 de
cămine culturale comunale (inclusiv fi-
liale săteşti), 7 case de cultură in medrul
urban, 269 de biblioteci publice dispunind
de un fond de cărţi de 1 573 221 volume,
206 cinematografe, din care 20 cu bandă
normali, numeroase cluburi sindicale în
întreprinderi şi organizaţii economice. Do-
tate corespunzător şi beneficiind de apor-
tul unui valoros corp de activişti cultu-
rali, aceste unităţi sînt apte să asigure
ridicarea nivelului de conştiinţă, creş­
terea receptivităţii oamenilor la diversele
forme de manifestare pe planul artei.
De un interes deosebit se bucură acti-
vitatea ansamblului artistic "Ciprian Po-
rumbescu" din Suceava, care in cursul
anului 1971 a dat un număr de 331 de
spectacole, la care au participat peste
89 000 de spectatori ; el organizeazA nume-
roase turnee in judeţ şi in restul ţării ;
de asemenea a făcut cunoscut folclo-
rul nostru peste hotare, fiind primul an-
samblu românesc care a prezentat spec-
tacole pe continentul african (1969).
Pe teritoriul judeţului există 8 muzee.
dintre care unul în municipiul Suceava
cu secţii de istorie, ştiinţe naturale, arte
plastice, artă populară (la Hanul Dom-
nesc), 5 in principalele oraşe din jud~ţ
(Cîmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura
Humorului, Rădăuţi, Vatra Dornei), un
muzeu memorial "Ciprian Porumbescu"
(secţie a muzeului din Suceava) in satul
natal al compozitorului, o casă-muzeu la
Solca (secţie a muzeului din Suceava), 6
mănăstiri de mare valoare istorică şi ar-

tistică, declarate muzee (Putna, Suceviţa,
Molooviţa, Dragomirna, Voroneţ, MinAs-
tirea Humorului) etc.
Organul de presă al Comitetului jude-
ţean al P.C.R. şi al Consiliului popular
judeţean este ziarul "Zori Noi", care edi-
tează şi un supliment social-politic şi cul-
tural intitulat "Suceava".
De pe meleagurile sucevene s-au ridi-
cat o pleiadă de oameni de cultură şi artă.
Printre aceştia se cuvine a fi amintiţi Ci-
prian Porumbe5cu, autorul "Baladei" şi al
"Tricolorului", istoricul Dimitrie Onciul,
marele folclorist şi etnograf Simion
Florea Marian, cunoscuţii prozatori Jean
Bart, Anton Holban, Eusebiu Camilar,
poetul Nicolae Labiş, nuvelistul Nicu
Gane, strălucitul critic, istoric şi teore-
tician literar Eugen Lovinescu, celebrul
actor şi autor dramatic Matei Millo, ac-
torii Jules Cazaban şi Grigore Vasiliu-
Birlic, pictorii Epaminonda Bucevschi şi
Aurel Băeşu, folcloristul Artur Gorovei,
profesorul militant Vasile Bumbac şi alţii.
Pe uliţa Rădăşenilor din oraşul Fălticenl
a trăit şi a scris multe din celebrele sale
romane nemuritorul scriitor Mihail Sa-
doveanu.
Un număr impresionant de artişti ama-
tori valorifică arta populară, tmbogă­
ţind-o neincetat. Specificul pur românesc
al locuinţelor construite in mediul rural
este reliefat de ornamentaţiile exterioare
cu motive de artă populară, cit şi de in-
terioarele îmbrăcate cu scoarţe, lăicere,
blidare etc. Tăietori! de lemne din păduri
sau crescătorii de vite poartă minunate
bondiţe împodobite cu blană de jder şi
dihor, cojoace din piei de oaie şi sumane
de aba frumos cusute. Iile femeilor au
broderii cu motive geometrice diferite,
formind o ornamentaţie policromă de o
reală valoare artistică.
Ceramica neagră de Marginea precum
şi cea omamentală de Rădăuţi este bine-
cunoscută in toată ţara şi peste hotare.
Se intilnesc in localităţile judeţului talen-
taţi· constructori de instrumente populare
(buciume, fluiere, viori, cobze, tilinci).
Jocul şi cintecul popular sucevean sint
reprezentate de numeroasele formaţii ar-
tistice de amatori. Anual, aproape 380 de
www.cimec.ro
J U D E TU L SU CE A VA 5111-J
formaţii (cuprinzînd peste 12 000 artişti
amatori) iau parte la intrecerea "Plaiuri
sucevene", competiţie cultural-artistică
devenită tradiţională, care valorifică ta-
lentele şi frumuseţile folclorului Ţării de
Sus. Dintre formaţiile de dansatori se
remarcă cele de bărbaţi de la laslovăţ.
formaţiile bătrîneşti de la Frătăuţii Noi.
Mănăstirea Humorului, Gălăneşti şi
Dorna Candrenilor, formaţiile de femei
de la Bilca şi Horodnic, formaţiile mixte
de la Pîrteştii de Jos şi Ciocăneşti. For-
maţiile corale au in frunte corul de ca-
meră al municipiului Suceava, corurile
bărbăteşti de la Bosanci şi Pojorîta, co-
rurile de femei de la Fundu Moldovei şi
Broşteni, corurile mixte de la Rădăuţi.
Putna, Vama, Dolheşti, Boroaia, Arbore.
Vadu Moldovei, Mălini, Dumbrăveni ş.a.
Sint de asemenea cunoscute şi apreciate
tarafurile de la Fundu Moldovei, Valea
Moldovei şi Iacobeni, fanfarele de la Ho-
rodniceni, Forăşti şi Marginea, formaţiile
de fluieraşi de la Botuş (Fundu Moldovei)
şi Rădăşeni. Ansamblul folcloric de ama-
tori "Hora" din Suceava a dus faima jo-
cului şi cintecului popular românesc in
multe ţări ale Europei (U.R.S.S., Ceho-
slovacia, Polonia, Italia, Suedia).
Jocuri de o largă răspîndire sint : trili-
şeşti, ţărăneasca, bătuta de la Brodina.
bătrineasca de la Vicov, arcanul, moroşă­
neasca, roata, ciobănaşul etc. In timpul
sărbătorilor de iarnă sint întîlnite fru-
moase şi originale obiceiuri : capra, ursul.
căiuţi, malanca etc.
SANATATEA PUBLICA. In judeţul Su-
ceava există 17 spitale, 22 de circumscrip-
ţii sanitare urbane şi 90 rurale, 2 sana-
torii T.B.C., 2 preventorii, 7 policlinici te-
ritoriale şi una de intreprindere, 34 dis-
pensare de intreprindere, 14 dispensare
şcolare, 82 de case de naşteri, 38 de sta-
ţionare de copii, 38 de farmacii, 135 de
puncte farmaceutice, 128 de puncte sani-
tare de intreprindere. Numărul paturilor
din unităţile de asistenţă medicală este
de 6 127, reprezentînd 9,7 paturi la 1 000
locuitori.
Unităţile respective sint încadrate cu
aproape 5 000 de cadre sanitare cu pre-
504 J U D E TV L S U CE A VA

3
2

www.cimec.ro
 J1JD"B1'1JL SUCEAVA 50ri

8
tO

1. C.E .I.L. - Suceava

2. TurmA de oi la C.A.P. Dişeştl
3.· lntNprinderea de industriaUzure a
laptelui ,.Rarăul"-Ctmpulung
4. Complexul comercial - FAlttceni
5. Motelul Putna
6. Spitalul nou din Suceava
7. Clubul din Vatra ·Dornel
8.. Muzeul etnografic Suceava (.,Hanul
domnesc") tt
9. c'asa de · cultură din municipiul su-
ceava
10. Mănăstirea Voroneţ
11. Mănăstirea Sucevlţa
12. Ţllrance tn tradiţionalele bundlţe -
comuna Frumosu
13. .Cetatea Sucevei

tl tJ

www.cimec.ro
.506 J .U D E TU L S U C EA V A
gătire corespunzătoare (superioară,
medie
şi elementară). Numărul
locuitorilor ce
revin la un medic este de 1 032. Mai
există, de asemenea, două cămine de bă­
trîni şi pensionari, trei cămine-spital de
boli cronice ş.a.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Cultura
fizicii şi sportul au cunoscut o frumoasă
dezvoltare in judeţul Suceava in ultimele
două decenii. Există un club sportiv şi
258 de asociaţii cu 34 secţii de perfor-
manţă : atletism, box, baschet, gimnastică,
handbal, hochei pe ghiaţă, fotbal, lupte,
schi, volei etc. Există 273 de secţii afi-
liate la federaţiile de specialitate, conduse
de 97 de antrenor! calificaţi. In judeţ
<~ctivează două echipe in divizia A şi
trei in divizia B. Sportivii beneficiază de
numeroase baze sportive amenajate, dintre
care amintim : 4 stadioane cu tribună şi
pistă de atletism, 7 stadioane cu tribună
fără pistă de atletism, 4 săli de sport uti-
late cu aparatajul necesar şi 4 complexe
sportive cu terenuri de baschet, hand-
bal, volei.
Sportivii de la sate au amenajat nu-
meroase baze sportive simple, dintre care
menţionăm : 75 terenuri de fotbal, 175 de
terenuri de volei, 104 de handbal, 5 popi-
cării şi altele.
TURISMUL. Prin varietatea şi frumuse-
ţea peisajelor naturale, prin multitudinea
monumentelor istorice existente, judeţul
Suceava constituie o zonă de mare în-
semnătate şi interes sub aspect turistic.
Aici se găsesc numeroase obiective tu-
ristice, monumente de arheologie şi re-
zervaţii arheologice :' Curtea domnească,
Cimpul Şanţurilor de la răsărit şi Ceta-
tea Sucevei ; aici sînt ruinele denumite
"Cetatea" de la Gura Humorului (in pă­
durea Bogdăneasa) ; există 48 de monu-
mente de arhitectură, dintre care interes
deosebit prezintă Cetatea de Scaun a Su-
cevei, Cetatea Scheia, mănăstirile Suce-
viţa, Arbore, Humor, Voroneţ, Moldoviţa,
Dragomirna, Putna, precum şi bisericile
Pătrăuţi, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru,
Sf. Ioan Botezătorul din Suceava şi altele.
Printre monumentele naturii se re-
marcă rezervaţiile geologice din masivul
www.cimec.ro
Rarău, fîneţele seculare de la Bosanci şi
Frumoasa, stejarul secular de la Cajvana,
codrul secular de la Slătioara, turbăriile
de la Poiana Stampe!. In oraşe se găsesc
numeroase zone de agrement, pădurea
Adincata-Suceava, parcul staţiunii Vatra
Dornei, parcul oraşului Rădăuţi, marele
parc natural din Solca.
Turiştii care cutreieră zona Carpaţilor
Oriental! găsesc adăposturi in numeroase
~abane deosebit de bine amenajate, situate
m locuri pitoreşti : Rarău (1 520 m alti-
tudine), Deia, Strand-Cimpulung Moldo-
venesc, Mestecăniş, Zugreni, Rădăşeni
etc. In ultima vreme patrimoniul turistic
s-a îmbogăţit cu un număr de 6 cam-
pinguri amenajate pe dealul Runc de la
Vatra Dornei, la Mestecăniş, Vatra
Moldoviţei, Adincata, Rădăşeni şi Suce-
viţa, moteluri la Ilişeşti şi Putna.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Ase-
menea intregii ţări şi judeţul Suceava in
cincinalul 1971-1975 va cunoaşte o am-
plă şi multilaterală dezvoltare economico-
socială.
Producţia globală industrială va inre-
gistra o creştere de 49% faţă de anul
1970. Ţinindu-se seama de specificul ju-
deţului sub as,pectul resurselor de materii
prime, in ·acest cincinal ponderea in pro-
ducţia judeţului se prezintă astfel : 39,30/o
industria lemnului ; 22,90fo industria ali-
mentară ; 14,00/0 industria uşoară ; 10,2D.'o
industria locală ; 5,3% industria minieră.
In aceste sectoare de activitate se va
realiza în 1975 aproape 920fo din producţia
industrială a judeţului. Productivitatea
muncii in industrie va creşte în 1975 cu
39,4% faţă de anul 1970. Ritmul anual de
creştere va fi de 6,90fo. Sporul producţiei
globale pe intregul cincinal se va realiza
in proporţie de 880fo pe seama creşterii
productivităţii muncii. Numărul mediu
scriptic de salariaţi se prevede a fi in
1975 cu 9 270 mai mare faţă de anul 1970.
Dezvoltarea economică şi socială a ju-
deţului Suceava in această perioadă este
susţinută de un amplu program de inves-
tiţii, alocindu-se peste 5 miliarde de lei,
din care peste ,600fo pentru industrie. Se
prevede construirea şi dezvoltarea a 27
 JUDEŢUL SUCEAVA 50;

obiective industriale noi cum sint : pu- combaterea eroziunii pe o suprafaţă de

nerea in exploatare a zăcămintului de sulf
din Călimani ; dezvoltarea capacităţii de
producţie a exploatărilor miniere Leşu
Ursului şi Fundu Moldovei, a Intreprin-
derii mecanice Suceava, a Uzinei de uti-
laje şi piese de schimb etc. De asemenea
17 400 ha.
Se va pune accent pe gospodărirea ju-
dicioasă a patrimoniului silvic, pe redu-
cerea pierderilor de exploatare, pe valori-
ficarea superioară a masei lemnoase in
exploatări şi in unităţile de prelucrare a

se vor construi sau dezvolta Fabrica de lemnului.

granolit şi blocuri de zidărie uşoară Ve-
reşti ; Fabrica de carton ondulat şi con-
1ecţii Suceava ; filaturile de bumbac din
Cimpulung şi Gura Humorului ; Fabrica
de tricotaje-bumbac Rădăuţi ; Fabrica de
Sarcini sporite revin judeţului in actua-
lul cincinal şi in direcţia sporirii volumu-
lui de mărfuri destinate exportului.
Sint prevăzute importante fonduri de
investiţii care vizează direct îmbunătă­

sticlărie~menaj Fălticeni ; Fabrica de ţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin

amidon~extrină Rădăuţi ; fabrica de bere construirea a 3 466 de apartamente din

şi cea de produse lactate din Suceava ;
Fabrica de confecţii şi tricotaj~Siret şi
altele.
Pentru dezvoltarea şi modernizarea
agriculturii sint repartizate fonduri im-
portante de investiţii precum şi tnsem-
nate credite pentru sectorul cooperatist.
fondurile statului, a 2 000 de apartamente
din fondurile populaţiei şi cu sprijinul
statului in credite şi execuţie, a 219 săli
de clasă in mediul urban şi rural, prin
darea in folosinţă a sute de locuri In in-
ternate, case de copii, grădiniţe de copii,
creşe ; extinderea reţelei de apă, reţelei

ln sectorul de stat se vor construi : ferme de canalizare, alimentarea cu apă a ora-

pentru vaci cu o capacitate de 2 464 şelor Gura Humorului şi Rădăuţi. Pe baza

locuri ; ferme avicole cu 108 000 locuri. creşterii veniturilor populaţiei se prevede

ln sectorul cooperatist se vor construi : ca volumul desfacerii mărfurilor cu amă­

ferme pentru vaci cu o capacitate de
16 256 locuri ; ingrăşătorii pentru 10 000
bovine ; ferme avicole pentru 600 000 pui
carne/an. Sint prevăzute a se executa lu-
crări de iri.gaţii pe o suprafaţă de 600 ha,
desecări pe o suprafaţA de 15 000 ha,
nuntul să crească In 1975 cu 40,8% faţi'\
de 1970.
De asemenea, in domeniile social-cul-
tural şi edilitar-gospodăresc, transpor-
turi, telecomunicaţii, turism, comerţ se
vor da in folosinţă importante obiective.

JUDETUL SUCEAVA

cu reşedinţa In municipiul Suceava

MUDJelpU : 1. Orqe : 1. LoeaUtlţl componente ale muDielpWor şi ale oraşelor : 16. Comune : 90
Cdln care, suburbue : 4). Sate : 3H (d.lo care, aparţin oraşelor : 1').

A. M U N 1 c·1 P f 1

1. MUNICIPIUL S U CE A V A. Comune suburbane : 1. Comuna IPOTEŞTI. Sate componen~e

ale comunei suburbane : 1. JPOTEŞTI : 2. Lisaura : 3. Tişluţl. 2. Comuna MITOCU DRAGO-
IIORNEI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. MITOCU DRAGOMIRNEI ; 2. Draga-
mima ; 3. L1poven1 ; t. Mltoca.şl. 3. Comuna SALCEA. Sate componente ale comunei sub·
urbaDe : 1. SALCEA ; 2. Merenl ; 3. Plopeni : t. Prellpca ; 5. Văratec. t. Comuna ŞCHEIA. Sate
eomponelllte ale comunei suburbane : 1. ŞCHEIA ; 2. Florlnta ; 3. Mlhoven! ; 4. Sfintu I11P. .
5. Trei Movlle.

www.cimec.ro
508 .J ~ D E Ţ U L S U C EA " A

D•. ORAŞE

·1.; Oraşul CI i\1 PUL UNG M o L Do VENE S c.

2. Or~şln F' ALTI CE NI. Localităţi componente ale oraşului : 1. FA L TIC E NI ; 2. Şol 7
d'ăneştl ; 3. Ţarna Mare.
3; OraŞul G U R A H U MOR U L U I, Localităţi componente ale oraŞului : 1. G U R A
H U M O R U L U I ; 2. Voroneţ. •
4. Oraşul R A D AU T I.
5, ora5u1 S 1 R E T, Localită\1 componente ale oraşului : 1. S 1 R E T ; 2. Mănăstioara ; 3. Pă­
durenl.
6, Oraşul S O L C A. Sate ce aparţin oraşului : 1. Poleni-Solca.
7. Oraşul V A T R A ·noR NE 1, Localităţi componente ale oraşului : 1. VAT RA n·o R-
N E I ; 2.. Argestru ; 3. Roşu ; 4. Todlrenl.

C. COMUNE

1. Comuna ADlNCATA. Satele componente : 1. ADlNCATA ; 2. Arţarl ; 3. Bereştl ; 4. ·călu­

_găreni ; 5. Feteştl ; 6. Hănţeştl. 2. Comuna ARBORE. Satele componente : 1. ARBORE ; 2. Bod-
nărenl ; 3. Cllt. 3. Comuna BAIA. satele componente : 1. BAIA ; 2. Bogata. 4. Comuna BA-
DEUŢI. Satele componente : 1. BADEUŢI ; 2. Gara ; 3. Iaslovăţ ; 4. Lunea ; 5. Mlllşăuţl. s. Co-
muna. BALCAUŢI. Satele componente : 1. BALCAUŢI ; 2. Gropeni ; 3. Negostlna. 6. ·comuna
BILCA. Satele componente : 1. BILCA. 7. Comuna ~OGDANEŞTI. Satele componente : 1. BOG·
DANEŞTI. 8. Comuna BOROAIA. Satele componente : 1. BOROAIA ; 2. Bărăşti ; 3. Gluleştl ;
4. Molşa ; 5; Săcu\a. 9. comuna BOSANCI. Satele componente : 1. BOSANCI ; 2. Cumpărătura.
10, Comuna BOTOŞANA. Satele componente : 1. BOTOŞANA ; 2. Comăneştl ; 3. Humoreni.
11. ComunaBREAZA. Satele componente : 1. BREAZA ; 2. Breaza de Sus ; 3. Piriu Negrel. 12. Co·
muna BRODINA. Satele componente : 1. BRODINA ; 2. Brodina de Jos ; 3. Cununschl ; 4. Du.
biusca; 5. Ehreşte ; 6. Falcău ; 7. Norocu ; 8. Paltln ; 9; Sadău ; 10. Zalomestra. 13. Comuna
BROŞTENI. Satele componente : 1. BROŞTENI ; 2. Cotlrgaşl ; 3. Dirmoxa ; 4. Frasin ; 5. Hă­
leasa ; 6. Holda ; 7. Holdiţa ; B. Lungenl ; 9. Neagra ; 10. Pietroasa. u. Comuna BUNEŞTI.
Satele componente : 1. BUNEŞTI ; 2. Petla ; 3. Podenl ; 4. Şes ; 5. Unceştl. 15. Comuna CA-
CICA. Satele componente : 1. PIRTEŞTII DE SUS ; 2. Cacica ; 3. Maidan ; 4; Runcu ; 5. Solo-
netu Nou. 16. Comuna CALAFINDEŞTI. Satele componente : 1. CALAFINDEŞTI ; 2. aoto.
şa:>iţa Mare ; 3. Călineştl ; 4. Şerbăuţl. 17. Comuna CAJVANA. Satele componente : 1. CAJ-
V ANA ; 2. Codru. 18. Comuna CIPRIAN PORUMBESCU. Satele componente : 1. ILIŞEŞTI ;
2. aălăceana ; 3. Braşca ; 4. Ciprian Porum.bescu. 18. Comuna ClRLIBABA. Satele comp.onente :
1. ClRLIBABA ; 2. Cirlibaba Noul ; 3. Iedu ; 4. Şesuri ; 5. Ţibău ; 6. Valea Stlnel. 20. Comuna
CORNU LUNCII. Satele componente : 1. CORNU LUNcn ; 2. Bălşeştl ; 3. Brăleştl ; ( Dum-
brava ; 5. Pălsenl ; 6. Sasca Mare ; 7. Sasca Mică ; 8. Sasca Nouă ; 9. Şinca. 21. Comuna CRU-
CEA. Satele componente : 1. CRUCEA ; 2. Chiril ; 3. Cojocl ; 4. Satu Mare. 22. Comuna DARMA-
NEŞTI. Satele componente : 1. MARIŢEI ; 2. Dănlla ; 3. Dărmăneştl ; 4, Căllneştl ; 5. CAllneşti­
Vasllache ; 6. Mărltela Mică. 23. Comuna DOLHASCA. Satele componente : 1, DOLHASCA ;
2. Budeni ; 3. Gulla ; 4. Poiana ; 5. Polenarl ; 6. Probota ; 7. Siliştea Nouă ; 8. Valea Poienel.
24, Comuna DOLHEŞTI. Satele componente : 1. DOLHEŞTII MARI ; 2. Dolheştil Miel ; 3. va-
lea Bourel. 25. Comuna DORNA-ARINI. Satele componente : 1. COZANEŞTI ; 2. Dorna-Arlnl ;
3. Gheorghiţeni ;, 4. Ortoala ; 5. Rusca ; 6. sunătorl. 26, Comuna DORNA CANDRENILOR.
satele componente : 1. DORNA CANDRENILOR ; 2. <;:oşna ; 3•.:pealu Floren! ; 4. Poiana Negrii ;
5. Podn Coşnel ; 6. Româneşti ; 7. Teşna ; 8. Valj!a B~culul. 27. Coml,\na DORNEŞTI.' Satele
componente : 1. DORNEŞTI ; 2. Iaz. ZB. Comuna DRAGOIEŞTI. Satele componente :. 1. MA-
ZANAEŞTI ; 2. Berchlşeştl ; 3. Corlata ; 4. Drlgoleştl ; 11. Lucăceştl. 29. Comuna DRAGUŞENI.
Satele componente: 1. DRAGUŞENI ; 2. Broştenl; 3. Gara Leu. 30. Comuna DUMBRAVENI.
Satele componente : 1. DUMBRAVENI ; 2. Sălăgenl. 31. Comuna FlNTtNELE. Satele compo-
nente : 1. FlNTlNELE ; 2. Băneşti ; 3. Cotu Dobei ; 4. Slobozia ; 5. Stamate. 32. Comuna FO-
RAŞTI. Satele componente : 1. FORAŞTI ; 2. "Antoceni ~ 3. Boura ; 4. Manolea ; 5. Onlcenl ;
. &. Roş!ort ; 7. Ruşi ; B. Toleştl ; 9, Uldeşti. 33. comuna. FRASIN. 'Satele componente : 1-. FRA-
SIN ; 2. Bucşoala ; 3. Do.ratela ; 4. Plutoniţa.: 34.- Comuna FRATAUTII NOI. · Satele· compo·
nente : 1. FRATAUŢII NOI ; 2. Castl.şa •. 35. :Comuna FRATAUTII VECffi. Satele ·componente:
1. FRATAUŢII VECffi; 2. MAneuţl. .3,, .comuna FBUMOSU .• Satele OOmpilneme: 1:- ·FRU-
MOSU ; 2. Dela; 3. Dragoşa. 37. Comuna FUNDU MOLDOVEI. Satele componente·': '1\: FUNDU

www.cimec.ro
 J U~·T;U:L·•Uc E~·VA ''~9
i.
..'." '• ·~- .
MOLDOVEI ; 2. Botuşel ; 3. Botuş ; 4. Branlştea ; 5. Colacu ; 6. Delniţa ; 7. Deluţ ; B. Obclna ;
9. Plai ; 10, Smida Ungurenllor. 38. Comuna GALANEŞTI. Satele componente : 1, GALANEŞTI ;
2. Hurjuenl ; 3, Voi tine!. 39. Comuna GRAMEŞTI, Satele componente : 1, GRAMEŞTI ; . 2. Ba-
lin eşti ; 3. Botoşaniţa Mică ; 4, Rudeştl ; 5, Verbla. 4t. Comuna GRANICEŞTI. · Satele. com-
ponente: 1. GRANICEŞTI; 2. Dumbrava; 3. Gura Solcli; 4. Iacobeşt,l :. Ş•. RomArteştl; 8. SI~~
bozia Sucevel. 41. Comuna HORODNICENI. Satele componente : 1•. H()i.:t<:!D~CENI :.· .~ .. B?7-
teşti : 3. Brădăţel ; 4. Mlhăleştl ; 5. Rotopăneştl. 42. Comuna HOROD~IC. Satele, componente):
1. HORODNIC DE JOS ; 2. Horodnlc de Sus. 43. Comuna IACOBENi;; ·Satele ; componente :
1. lACOBENI ; 2. Botoş ; 3. ClocAneştl ; 4. Mestecăniş. 44. Comuna ·IZVOARELE SQCEvEI.
Satele componente : 1. IZVOARELE SUCEVEI ; 2. Bobelca ; 3. Brodlna. 15.· :comuna· LITENI.
satele componente : 1. LITENI ; 2. corn! ; 3. Roşcanl ; 4. Rotunda ; 5. sw"ka ; 8. Verctcani.
46. Comuna MARGINEA. Satele componente : 1. MARGINEA. 47. Com1-1~a MALINI. ·S$tele
componente : 1. MALINI ; 2. Iesle ; 3. Plrale ; 4. Poiana Mărului ; 5. Văleni.-Stlnlşoaril. 48. Co-
muna MANASTIREA HUMORULUI. Satele componente : 1. MANASTIREA HUMORULUI ;
2. Pleşa ; 3. Poiana Micului. 49. Comuna MOARA. Satele componente : 1 •. M;OARA NICA ;
2. Bula! ; 3. Frumoasa : 4. Groapa Vlădichli ; 5. Llteni ; 6. Moara Carp ; 7. V&rnicenll Mari ;
8. Vorn1cen11 Mici. 50. Comuna MOLDOVA-SULIŢA. Satele componente: 1. MOLDOVA-SULIŢA ;
2. Benla. 51. Comuna MOLDOVIŢA. Satele componente : 1. MOLDOVlŢA; 2. Argel;
3. Demacuşa; 4. Raşca. 52. Comuna MUŞENIŢA. Satele componente : 1. BAINEŢ ;
2. Bimceşti ; 3. Climăuţi ; 4. Muşen!ţa ; 5. Văşcăuţi ; 6. Vicşanl. 53. Comuna OSTRA. Satele
. componente : 1. OSTRA ; 2. Tărmcloara. 54. Comuna PANACI. Satele componente: 1. PANACI;
2. Catrinarl ; 3. coverca ; 4. Drăgoiasa ; 5. Glodu ; 6. Pflltţnlş. 55. Comuna PALTINOASA.
satele componente : 1. PALTINOASA ; 2. Capu Codrului. 56. Comuna PlRTEŞTll DE JOS. sa-
tele componente : 1. PlRTEŞTII DE JOS ; 2. Delenl ; 3. varvata ; 4. Vlrfu Dealului. 57. co-
muna PATRAUŢI. Satele componente: 1. PATRAUŢI. 58. Comuna POIANA STAMPE!. Satele
componente : 1. POIANA STAMPE! ; 2. CAsoi ; 3. Dornişoara ; 4. Pilugani ; 5. PrAleni ; 8. TA-
taru ; 7. Teşna. 59, Comuna POJORlTA. Satele componente : 1. POJORlTA ; 2. Valea Putnel.
60. Comuna PREUTEŞTI. Satele componente : 1. PREUTEŞTI ; 2. Arghlra ; 3. Basarab! ; 4. Bahna
Arin ; 5. Hlrtop ; 6. Huşi ; 7. Leucuşeştl. 61. Comuna PUTNA. Satele componente : 1. PUTNA ;
2. Gura Putnet. 62. Comuna RADAŞENI. Satele componente : 1. RADAŞENI ; 2. Lămăşenl ;
3. Pocoleni. 63. Comuna RlŞCA. Satele componente : 1. RlŞCA ; 2. Buda ; 3. Dumbrăveni ; 4. Ja-
halia ; 5. SUltioara. "· comuna SADOVA. Satele componente: 1. SADOVA. 65. Comuna SATU
MARE. Satele componente : 1. SATU MARE ; 2. Ţlbent. 66. Comuna SIMINICEA. Satele compo-
nente: 1. SIMINICEA; 2. Grigoreştl. 67. comuna SLATINA. satele componente: 1. SLATINA;
2. Găineştl ; 3. Herla. 68. Comuna STRAJA. Satele componente : 1.· STRAJA. 69. comuna STRO-
IEŞTJ. Satele componente : 1. STROIEŞTI ; 2. Vîlcelele ; 3. Zahareştl. 70. Comuna STULPICANI.
SaLcie componente : 1. STULPICANI ; 2. Gemenea ; 3. Negrileasa ; 4. Slătloara ; 5. Vadu Negrllesel.
71. comuna SUCEVlŢA. Satele componente: 1. SUCEVIŢA; 2. Volevodeasa. 72. Comuna ŞARU
DORNEI. Satele componente : 1. NEAGRA ŞARULUI ; 2. Gura Halt11 ·: 3. Plalu Şarulul ; 4. SA-
rtşor : 5. Sărtşoru Mare ; &. Şaru Bucovinei ; 7. Şaru Dornei. 73. comuna TODffiEŞTI. Satele
componente : 1. TODmEŞTI ; 2. Costlna ; 3. PArhAuţi ; 4. Sirghleştl ; 5. s.oloneţ. 74. Comuna
UDEŞTI. Satele componente : 1. UDEŞTI ; 2. Ch111şeni ; 3. Luncuşoara ; 4. MAnăstloara ; 5. Plă­
vălari : 6. Poieni-Suceava ; 7. Racova ; 8. Reuseni ; 9. RuşU-MAnAstioara; 10. Securtcenl ;
.Jol. Ştirbăţ. 75. comuna ULMA. Satele componente: 1. ULMA: 2. Costlleva; 3. Lupctna; 4. Mă­
gUI"a : 5. Nlslpltu. 76. Comuna V ADU MOLDOVEL Satele componente : 1. V ADU MOLDOVEI ;
2. Clim!rzani ; 3. CtumuleşU ; f. Cot.: Băi! ; 5. Dumbrlviţa ; 8. F!nUna Mare ; 7. Ioneasa ;
8. Mesteceni; 9. Movtleni; 10. Nigoteştl; 11. Praxla; 12. SpAtăreşU. 77. Comuna VALEA MOL-
DOVEI. Satele componente: 1. VALEA MOLDOVEI; 2. Capu Cimpului; 3. Mironu. 78. Comuna
VAM..-\. Satete componente: 1. VAMA; 2. Molid; 3. Prlsaca Domei; 4. Strlmtura. 79. Co-
muna VATRA MOLDOVIŢEI. Satele componente: 1. VATRA MOLDOVIŢEI; 2. Ciumlrna;
3. Paltinu. 80. Comuna VEREŞTI. Satele componente : 1. VEREŞTI ; 2. Bursucenl ; 3. CorocA-
Ieşti ; 4. Hancea. 81. Comuna VICOVU DE JOS. Satele componente : 1. VICOVU DE JOS.
82. Comuna VICOVU DE SUS. Satele componente : 1. VICOVU DE SUS ; 2. Blvo!Aria, 83. Co-
. muna VOLOVAŢ. Satele componente: 1. VOLOVAŢ; 2. Burla. Y. Comuna VULTUREŞTI.
Satele componente : 1. PLEŞEŞTI ; 2. Glurgeştl ; 3. Hreaţca ; 4. Jacota ; 5. Mereştl ; 8. Osoi ;
7. Valea Glodulul ; B. Vultureştl, 85. Comuna ZAMOSTEA. Satele componente : 1. ZAMOSTEA ;
2. Badragl ; 3. Clomlrtan ; 4. Cojocăreni ; 6. Corpaci ; 8. Lunea ; 7. Nlcani ; 8. Răuţeni ; 9. TAu-
teştl. 86. Comuna ZVORIŞTEA. Satele componente : 1. ZVORIŞTEA ; 2. Buda ; 3. Dealu ;
4. Poiana; 11. Şerbăneştl ; 8. Slobozia ; 7. Stinca ; 8. Stlncuţa.

La definitivarea textului au ·colaborat : Nicu Chirclf, Vladimir Paulenco, Traian

Scnciuc.

www.cimec.ro
JUDEŢUL TELEORMAN
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Situat in
pai_"tea de sud a ţării, in mijlocul Cîmpiei
Române, judeţul Teleorman se mărgineşte
spre sud cu Dunărea, care constituie,
totodată, şi frontiera Republicii Socialiste
România cu Republica Populară Bulgaria,
la nord cu judeţele Argeş şi Dimboviţa,
la vest cu judeţul Olt, iar la est cu ju-
deţul Ilfov.
Judeţul Teleonnan se află situat intre
paralele de 43°37'07 .. şi 44°31' latitudine
nordică şi intre meridianul de 24°39' şi
cel de 25°48' longitudine estică.
Pe teritoriul judeţului se află situat
punctul cel mai de sud al ţării : oraşul
Zimnicea.
Suprafaţa judeţului este de 5 872 km2
ceea ce reprezintă 2,50:0 din suprafaţa
ţării.
RELIEFUL. Din punctul de vedere al ge-
nezei şi evoluţiei, cit şi al particularită­
ţilor formelor de relief, teritoriul acestui
judeţ face parte din cadrul Cîmpiei Du-
nării, relieful evidenţiindu-se ca unitate
morfologică aparte. Teritoriul judeţului se
suprapune in cea mai mare parte aşa nu-
rr.itei zone a Burnasului vestic sau Cîm-
piei Călmăţuiului, cuprinsă intre rîurile
Olt şi Vedea, precum şi Cîmpiei Găvanu­
Burdea şi Boian.
Cîmpia prezintă in general o uşoară în-
clinare de la nord spre sud şi de la vest
spre est. avind înălţimi cuprinse între
39 m in sud şi 150 m in nord. Este aco-
perită de roci loesseide, in care apar
www.cimec.ro
crovuri - depresiuni - şi văi cu mean-
dre adincite.
CLIMA are un caracter temperat conti-
nental de silvostepă. Temperatura medie
anuală variază intre 10° şi 11°. Media
lunii celei mai calde este cuprinsă intre
22° şi 23", maxima absolută înregistrînd
42,9° la Alexandria la 5 iulie 1916, iar
minima absolută coborind la -34,8" la
Alexandria la 24-25 ianuarie 1942.
Cantităţile anuale de apă din precipi-
taţii sint cuprinse intre 500-600 mm
anual. In intervalul cald al anului, ume-
zeala aerului este ceva mai mare decit in
Bărăgan, datorită reţelei hidrografice cu
lunci late şi umede, precum şi vegetatiei
care acoperă suprafeţe apreciabile. Fiind
deschis către est, juideţul rămîne expus
iarna invazillor de aer continental foarte
rece, iar vara celor de aer foarte cald.
Sint caracteristice vinturile dominante din
est şi vest.
HIDROGRAFIA. Cursurile de apă se ca-
racterizează printr-un regim variabil, cu
creşteri şi revărsări frecvente primăvara
şi cu scăderi - uneori foarte mari - vara
şi toamna.
Teleonnanul, Vedea şi Călmăţuiul sint
apele care drenează cea mai mare parte a
cîmpiei ; pe o porţiune mai redusă in
nord-est, teritoriul judeţului este străbă­
tut de pîrîul Glavacioc.
ln sud-vestul judeţului se află punctul
de confluenţă a Oltului cu Dunărea. In

sud. Dunărea formează o luncă destul de
largă, favorabilă culturilor agricole.
In ceea ce priveşte pînzele de ape frea-
tice, acestea sînt situate la adîncimi
variind între 1 şi 30 m.
SOLURILE sînt formate in cea mai mare
parte din cernoziomuri : cernoziomurile
levigate, care ocupă suprafeţele cele mai
mari din partea centrală, cernoziomurile
ciocolatii şi carbonatice, pe suprafeţe mai
restrînse în sudul judeţului. In nord se
intilnesc soiuri brun-roşcate de pădure,
uneori podzolite. De-a lungul rîurilor apar
sub formă de fîşii soiurile de luncă, care,
datorită revărsărilor periodice ale apelor,
primesc o umiditate suplimentară in com-
paraţie cu soiurile interfluviilor.
RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. I~subsolul judeţului,
c~ urmare a intenselourospecţiuni geo-
loglC-e efectuatefn anii construcţiei so-
cia~ste, au fost descoper:!_te şi pus~ in va-
loare însemnate _zăcăminte de petrol din
ju_!ul Jocalităţilor Videle-Olteni. Din al-
biile riurilor Vedea şi -Olt se exploatează
nisipuri şi .pietriŞuri, iar in partea- ·de
vest a oraşului Alexandria argiia.--o bună
parte din industria ce- se· ami)"iasează i~
__
judeţul Teleormiui se bazea_z_ă pe--r-esur-
sele l<Jc::le.
:Fl"o.ra este alcătuită dintr-o vegetaţie ca-
racteri~tică zonelor de stepă. Vegetaţia
naturală (spontană) a fost in cea marmare
part€ inlocultă _de _întinse s_1:1prafeţe cul-
tivate, îndeosebi cu cereale şi legumi-
noase, care "Constituie o pnricipa.lă bogăţie
a judeţului- Pe - t:ntinde.ri foarfe mici se
mai iiltilnesc asociaţii de plante de stepă,
formate din păiuş (Festuca vallesiaca), co-
lilie şi negară (Stipa lessingiana, Stipa
capillata), pir crestat (Agropyrum crista-
tum) etc. Pădurile, dispuse in pîlcuri sau
fîşii, sint akătuite in nord din cer şi
gîrniţă, iar in sud din stejar pufos şi
brumăriu. In lunci se dezvoltă zăvoaie de
salcie şi plop.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDE-
TULUI. Prima atestare documentară des-
pre Teleorman o găsim la data de 14 mai
1 441, cind "Vlad Voievod dă ocină lui
www.cimec.ro
.JUDETUL TELEORMAN 51\.
Berilă şi la Buteşti ocină lui Micul al
lui Banco şi la Teleorman Mirceşti".
Dar, a.şezările omeneşti, existenţa şi
continuitatea poporului român in această
parte a ţării se pierd in negura vremii.
Cele mai vechi urme de viaţă materială
descoperite arheologic pe teritoriul jude-
ţului Teleorman aparţi-n paleoliticului in-
ferior. Dovadă sint a.şchiile de silex avind
o vechime de circa 300 000-400 000 de
ani, găsite in aluviunile riului Vedea. In
1956, cu ocazia săpăturilor pentru con-
struirea noului pod peste Vedea, a ieşit
la iveală o aşeza·re neolitică, aparţinînd
culturii Boian, atestind continuitatea exis-
tenţei vieţii omeneşti pe aceste locuri.
Foarte interesantă este descoperirea unei
aşezări băştinaşe in ,punctul "La vii", in
preajma Alexandriei, datind din perioada
fierului, care a aruncat o lumină nouă
asupra genezei culturii geto-dacice tn
Cîmpia Munteană.
Numele de Teleorman vine de la cu-
vîntul "deliorman", care in vechea turcă
înseamnă "pădure mare" sau "pădure ne-
bună" ; odinioară, codri întinşi acopereau
această parte a ţării.
Pedestrimea şi cavaleria lui Darius al
lui Istaspe şi oştile lui Alexandru Mace-
don au fost învinse pe şesurile întinse ale
Cîmpiei Române. Dromichete, rege al ge-
ţilor, tot pe aceste meleaguri a dat o
binemeritată lecţie acelora care s-au in-
cumetat să-i calce hotarele ţării.
La confluenţa Oltului cu Dunărea, In
vecinătatea municipiului Turnu Măgurele
de astăzi, se afla in vechime castrul ro-
man "Turris", organizat ca punct de
apărare la Dunăre. In secolele X-XI, pe
malurile Dunării înflorea ca aşezare de
navigatori Zimnicea.
Situat in calea turcilor, in drumul lor
spre Curtea de Argeş şi Tîrgovişte, teri-
toriul judeţului a fost invadat de aceştia
in numeroase rinduri (1394, 1462, 1521).
Turnu, veche cetate in Ţara Româ-
nească, aflată, probabil, pe locul castru-
lui roman Turris şi mici teritorii din ve-
cinătate au fost cotropite de turci şi
transformate in secolul al XV-lea In rala
turceascA, care, recuceritA In mai multe
 ....
O'

JUDEŢUL TELEORMAN ..c::

1;..:>

LEGENDĂ G
t:l
tol
@ Oroş reşedin(6 de jude( ~

® Municipii c::
t"'
o Oroşe

• Comune
Limi16 de jude(
"!
t'l
t"'
limil6 de comună
t'l
Teritoriul municipiului şi oraşelor o
Teritoriul comunelor suburbane :a
==
>
z

"1\

o
<

G AR 1
www.cimec.ro

rinduri de la turci, a fost restituită Ţării
Româneşti prin pacea de la Adrianopol
din 1829.
Ca şi alte judeţe, Teleormanul are o
istorie bogată in frămîntări sociale şi as-
cuţite confruntări intre masele asuprite 5!
asupritori, in lupte dirze şi fapte de
eroism.
In timpul mişcării revoluţionare de la
1821 circa 1 000 de ţărani din Teleorman
s-au inrolat in oastea "domnului Tudor" ;
jurămîntul de credinţă al ţăranilor te-
leormăneni a fost depus in ziua de
8 martie 1821 la "Măgura Zaverei" pe
Valea Călmăţuiului in prezenţa lui Tudor
şi a lui Iancu Jianu.
Frămîntările anului revoluţionar 1848
au avut un puternic ecou in rindurile
populaţiei judeţului ; un număr insemnat
de cetăţeni au participat la adunarea de
la Islaz şi au alungat autorităţile domni-
torului Gheorghe Bibescu, punind in loc
oameni devotaţi revoluţiei. In cadrul ac-
ţiunilor de la 1848, săteni! din comunele
Piatra, Viişoara, Suhaia, Lisa şi altele au
opus o rezistenţă îndîrjită autorităţilor
căimăcămiei şi trupelor interventioniste.
Documentele consemnează că locuitorii
judeţului au continuat acţiunile revolu-
ţionare şi după înăbuşirea revoluţiei la
13 septembrie 1848, pînă în luna noiem-
brie. In amintirea evenimentelor de la
1848 s-a ridicat în centrul comunei Islaz
un monument impunător.
Unirea Moldovei cu Ţara Românească
in ianuarie 1859 a umplut de bucurie şi
inimile teleormănene. Intr-o scrisoare
adresată de locuitorii acestor meleaguri
către domnitorul Alexandru Ioan Cuza se
sţunea : .. astăzi, o eră nouă schimbă
soarta României şi inimile tuturor pline
de bucurie şi entuziasm ţintesc la viitoa-
rea fericire al cărui simbol sînteţi Măria
Voastră".
In timpul războiului
pentru indepen-
denţă, judeţulTeleorman a fost loc de
concentrare a trupelor ruso-române in
vederea ofensivei pentru trecerea Du-
nării.
Apariţia şi dezvoltarea proletariatului,
ascuţirea contradicţiilorde clasă şi a lup-
tei impotriva exploatării burgheze şi
www.cimec.ro
1 U D E Ţ U L T E L E O R M A N 513
moşiereşti, influenţa ideilor revoluţionare
marxiste, au ridicat lupta maselor popu-
lare pe un plan superior, au maturizat-o
şi i-au dat claritate, forţă, ascuţime. Ast~
fel, în aprilie 1898 se înfiinţează la Zim-
nicea primul club al muncitorilor plugari.
după modelul cluburilor muncitoreşti, fapt
relatat şi de ziarul "Lumea nouă" din 11
aprilie acelaşi an. In citeva luni de zile-
in judeţul Teleorman s-au înfiinţat la sate
pe9te 100 de cluburi socialiste. Un rol
deosebit in crearea acestor cluburi I-au
avut muncitorii Dumitru Marinescu,
Georgescu Sto~ă, ţăranul Iordan Pîrlivie
şi alţii.
Judeţul Teleorman este locul unde au
început in Muntenia marile răscoale ţă­
răneşti din 1907. In acel~i timp, Teleor-
manul este unul din acele judeţe unde
răscoala a cunoscut maximum de inten-
sitate. Incepută la 9 martie 1907 la
Alexandria, răscoala de pe aceste locuri
a durat pînă la 15 martie, cuprinzind
toate comunele judeţului. Ca mod de ma-
nifestare a răscoalei, ţăranii din Teleor-
man au devastat şi incendiat conacele
boierilor, au distrus şi ars contractele de
învoieli agricole, au atacat şi ocupat pri-
măriile şi jandarmeriile, au numit primari
dintre conducătorii răscoalei, au cerut
plecarea armatei din raza lor de acţiune
şi s-au angajat cu curaj şi îndîrjire în
lupta cu trupele de reprimare.
Mulţi ţărani şi chiar intelectuali ai sa-
telor teleormănene cum au fost, de exem-
plu, învăţătorii Stan Crudu şi Alexandru
Stroiescu au avut de suportat ani grei de
temniţă sau au fost ucişi. In amintirea
celor căzuţi in timpul marii răscoale ţă­
răneşti din 1907 au fost instalate plăci
comemorative într-o serie de localităţi,
printre care Nanov, Cernetu, Balad, Vi-
deie, Slobozia Mindra, Botoroaga etc.
In timpul primului război mondial, p<!
teritoriul judeţului au avut loc lupte grele
la Zimnicea, Şoimu, Vităneşti, Drăgăneşti
de Vlaşca, Flăminda, Tirnava, Ciurari,
Roşiorii de Vede, trupele invadatoare in-
timpinînd o vie rezistenţă. Merită amin-
tită în această wivinţă celebra şarjă de
la Prunaru, in cadrul cărei un singur re-
 014 .J U D E 1' U L T B L B O B 11 .t. N
giment de cavalerie românească a făcut
faţă unei intregi divizil germane. In anii
1921-1944 in porturile Turnu Măgurele,
Zimnicea au avut loc numeroase acţiuni
de luptă impotriva exploatării, pentru
pace, piine şi o viaţă mai bună. Printre
acestea amintim grevele din 1924, 1929,
1930, 1932, 1935 şi 1937.
In perioada interbelică in judeţul Te-
leorman au avut loc o serie de acţiuni ţă­
răneşti indreptate impotriva moşierimil.
Astfel de acţiuni au avut loc la Balaci,
Băbăiţa şi Saiele (1919), Videle, Orbeasca,
Piatra, Traian (1920), Nanov (1923), Piatra
şi Viişo&.ra (1924), Dobroteşti (1925), Ma-
vrodin (1927).
In aceiaşi perioadă in judeţul Teleor-
man au apărut o serie de publicaţii po-
litice şi literare "Tineretul" (1935), "Acum"
(1935), "Cimpul" (1935-1936), "Buha"
(1936), care au intrat de mult in tradiţia
presei democratice, progresiste şi mar-
xist-leniniste de la noi.
In timpul insurecţiei armate de la
23 August 1944 in raza judeţului Teleor-
man au avut loc lupte crtncene la Zim-
nicea la Turnu Măgurele şi Roşiori de
Vede' intre unităţile armatei noastre şi
trupele hitleriste. Unităţile militare din
Teleorman, dind dovadă de un curaj
deosebit, au reuşit să oprească scurgerea
pe Dunăre a convoaielor de şlepuri bitle-
riste. Din acest judeţ este originar eroul
pontonler Eftimie Croitoru. trecut pe veci
in controalele unităţii, care ii poartă şi
numele.
In februarie 1945 la Turnu Măgurele,
pe atunci reşedinţa judeţului Teleorman,
ca dealtfel in intreg judeţul, au avut loc
puternice acţiuni ale maselor populare
mobilizate şi conduse de Comitetul jude-
ţean de partid, care a organizat comitete
de expropriere a moşierilor, a numit
primari noi in toate comunele, prefectul
judeţului numit de generalul Rădescu a
fost alungat de miile de oameni adunaţi
in piaţa oraşului care au ales un prefect
al poporului.
POPULAŢIA. Judeţul Teleorman avea la
1 i•die 1971 un număr de 542 104 locui-
www.cimec.ro
tor!, din care 264 088 de sex mascll..Un şi
278 016 de sex feminin, iar densitatea
populaţiei era de 92,3 locuitori pe km1 ,
fiind superioară mediei pe ţară. Compo-
nenţa naţională a populaţiei judeţului Te-
leorman este omogenă, alcătuită in pro-
porţie de peste 990fo din români (după da-
tele recensămintului populaţiei din martie
1986).
Marea majoritate a populaţiei trăieşte
in mediul rural ; din numărul total al lo-
cuitorilor judeţului, populaţia urbană re-
prezintă 24,70/o, pe cind cea rurală 75,3•/o.
Mişcarea naturală a populaţiei in 1971
se prezenta astfel: numărul copiilor nis-
cuţi vii la 1 000 de locuitori a fost de 17,
humărul decedaţilor de 9,6, iar sporul na-
tural inregistrat de 7,4%o.
In perioada 1966-1970, sporul natural
absolut al populaţiei judeţului a fost de
28 344 locuitori dar, ca urmare a mişcă­
rii migratorii, sporul total al populaţiei
a fost de 19 649.
In unităţile economice şi social-cultu-
rale ale judeţului, la 31 decembrie 1971
îşi desfăşurau activitatea un număr de
71 700 de salariaţi, din care 53 500 de
muncitori. Marea majoritate a salariaţilor
sint cuprinşi in ramurile producţiei mate-
riale. Astfel, 18 500 de salariaţi lucreazA
in industrie ; 9 700 - in construcţii ;
14 900 - in agricultură şi silvicultură ;
5 600 - in transporturi ; 5 700 - in învă­
ţămînt, cultură, artă ; 3 400 - in ocroti-
rea sănătăţii, asistenţă socială şi cultură
fizică ; 7 600 - in circulaţia mărfurilor
etc.
LOCALITATILE. Pe teritoriul judeţului
Teleorman se găsesc 1 mumc1p1u şi
4 oraşe, 84 de comune (din care 6 subur-
bane) şi 233 de sate.
Comunele din judeţul Teleorman aveau
in medie la inceputul anului 1971 o
populaţie de 4 861 de locuitori.
Oraşul Alexandria, reşedinţa judeţului,
intemeiat in 1834, este situat pe malul
drept al rîului Vedea. La 1 iulie 1971,
populaţia sa era de 33 873 de locuitori, In-

·clusiv comunele ·suburbane. ·In oraş tşi
desfăşoară activitatea 9 intreprinderi in~
dustriale, din care 5 republicane. Oraşul
dispune de o reţea social-e'ulturală com-
pusă din- 6 şcoli generale, ·2 licee teore-
tice, un liceu industrial, U:n liceu agricol,
o şcoală profesională, un muzeu de istorie,
o casă de cultură, un spital modern, o
bibliotecă orăşenească şi altele.
Oraşul Alexandria are două comune
suburbane : Nanov şi Poroschla.
Municipiul Turnu M4gurele este aşezat
pe un platou in partea stingA a Dunării,
el avea la 1 iulie 1971 o populaţie de
t7 718 locuitori, inclusiv comunele subur-
bane. Oraşul datează din 1836, însă C~
tatea Turnului are o ;storie secularA, cu'-
noscută încă de pe timpul romanilor.
Castrul roman Turris (Turn) avea mi-
siunea de a feri imperiul de invazia po-
poarelor migratoare din nord. In 1394
Baiazid Fulgerul a trecut Dunărea şi a
ocupat Turnu. Mircea cel BAtrin, însă, 1-a
alungat, in 1397, după lupte grele. In de-
cursul istoriei sale, oraşul a jucat un mare
rol comercial, servind ca loc de depozita,re
a mărfurilor venite din judeţele vecine
(Olt, Argeş, Muscel) şi întreţinînd intense
relaţii comerciale cu Sibiul şi alte locali-
tăţi din ţară.
Astăzi municipiul este un centru al in-
dustriei chimice. In el îşi desfăşoară acti-
vitatea 4 intreprinderi industriale, din
care două sint de importanţă republicană.
De asemenea îşi desfăşoară activitatea
numeroase unităţi social-culturale.
Oraşul RoşioTi de Vede este atestat de
documente istorice din 1385. La 1 iulie
1971 avea o pQPulaţie de 25 326 de lo-
cuitori.
Cunoscut in trecut ca însemnat tîrg de
cereale şi vite, a devenit în anii construc-
ţiei socialiste un centru industrial, în cu-
prinsul oraşului desfăşurindu-şi activita-
tea 5 unităţi industriale, din care 3 repu-
blicane (reparaţii de maşini agricole, in-
dustria uşoară şi alimentară). Este un
important nod de cale ferată.
Oraşul Zimnicea se află pe malul Du-
www.cimec.ro
J U O EŢ U L T E L E O R M A N 5'1;)
nării, avind o vechime seculară, amintit
in cronlcele bizantine încă din secolele
X-XI. Populaţia oraşului era la 1 iulie
1971, de 13 896 de locuitori. In oraş îşi des-
făşoară activitatea 3 intreprinderi in-
dustriale din care una de subordonare
republicană.
Oraşul Videle, situat pe malul riului
Glavacioc, avea la 1 iulie 1971 13 138 de
locuitori. A fost declarat oraş in 1968, cu
ocazia îmbunătăţirii organizării admi-
nistrativ-teritoriale a ţării. Aici.. îşi desfă­
şoară activitatea 3 unităţi industriale -
una republicană, o intreprindere de in-
dustrie locală şi una cooperatistă.
TRASATURI ECONOMICE. h-eritoriul
judeţului Teleorman, caracterizat in tre-
cut printr-o economie agrară slab dez-
voltată, cu o industrie aproape inexistentă,
cunoaşte in anii construcţiei socialiste o
profundă transformare, atit industria cit
şi agricultura progresează intens, inte-
grindu-se organic in cadrul complexului
unitar al economiei naţionB'le.
Industria înregistrează a creştere con-
tinuă atit prin aparitia şi dezvoltarea unor
ramuri noi (extracţia petrolieră, industria
chimică, industri-a de rulmenţi, industria
electrotehnică, construcţii de maşini, pr~
lucrarea metalelor), cit şi pe linia prelu-
crării produselor agricole loca_::j In 1971
s-a realizat o producţie de peste 130 de
ori mai mare decit in 1938.
Agricultura este orientată indeosebi in
direcţia culturilor cerealiere şi creşterii
animalelor.
INDUSTRIA. La sfîrşitul anului 1971, in
judeţul Teleorman existau 30 de intre-
prinderi industriale, din care 15 de subor-
donare republicană, 7 de subordonare lo-
cală şi 8 intreprinderi ale industriei coope-
ratiste.
Producţia globală Industrială realizatA
in 1970 a crescut cu 84,8% faţă de 1965,
înregistrlnd un ritm mediu anual de creş­
tere de 13,1 0/o.
Ponderea producţiei globale industriale
a principalelor ramuri in 1971 a fcst ur-
mătoarea:
616 1 U D E TU L T E L E O B 11 A. N
; ln procente faţă do:
producţia
Ramuri alo industriei globală
industrialA
Total industrie
din oare:
Combustibil
C onstruoţii de maşini şi prelu-
craroa metalelor
Chimie
Materiale de construcţii
Exploatarea şi prelucrarea
lemnului
TextUl
Confecţii
Piellrio, hllnlrio ~i lncli.lţă-
minte
Alimentar!
După cum reiese, cea mai mare parte
din totalul producţiei globale industriale
a judeţului este dată de industria ali-
mentară şi de cea chimică.
Existenţa unor însemnate rezerve de
petrol în partea de nord-est a judeţului a
dus la apariţia unor schele petroliere
dintre cele mai tinere şi mai productive
din ţară.
Industria constructoare de maşini şi a
prelucrării metalelor aflate în centrele
Roşiori de Vede şi Alexandria, se carac-
terizează prin producţia de utilaje şi piese
metalice pentru industria uşoară (Intre-
lJrinderea "Islaz"-Alexandria), aparataje
pentru industria de construcţii (Intreprin-
derea de accesorii şi aparataje pentru in-
stalaţii în construcţii Alexandria
I.A.A.I.C.A.), precum şi prin repararea şi
întreţinerea utilajului agricol (Uzina de
fabricaţii, reparaţii şi montaje în agri-
cultură - U.F.R.M.A. din Roşiori de
Vede). Intreprinderile aparţinînd indus-
triei locale au ateliere de prelucrare a
metalelor şi reparaţii mecanice ampla-
sate la Roşiori de Vede, Alexandria, Turn1.1
Măgurele.
O dezvoltare importantă in cadrul in-
dustriei a căpătat industria chimică, lo-
calizată la Turnu Măgurele. Aici, în apro-
pierea acestui oraş, despre care în vechea
Enciclopedie a României se ar'.ta că "in-
dustria este foarte puţin dezvoltată, limi-
tindu-se la o moară sistematică, o fabrici
de lumînări şi plute de candelă, una de
producţia
globali cherestea şi una de timplărie" 1, s-a ridi-
industrială cat in anii socialismului pe o suprafaţă de
pe a ramurilor
judeţ pe ţară ·circa 50 ha noul şi modernul combinat de
îngrăşăminte chimice, precum şi fabrica
100,0 1,0 de conserve.
In industria textilă, unitatea cea mai
12,6 2,4
importantă o constituie Ţesătoria "Teleor-
13,0 0,5 man" din Roşiori de Vede. Aceasta a cu-
31,3 2,9 noscut un proces rapid de dezvoltare şi
1,1 0,3 modernizare. In 1970, faţă de 1965, pro-
ducţia globală a acestei ţesătorii a crescut
3,1 0,5
6,4 0,8 cu 179%, iar gama ţesăturilor s-a îmbo-
1,4 0,3 găţit ajungind la peste 25 articole faţă de
3 articole cît se executau in 1953. In ju-
0,5 o,s deţ funcţionează, de asemenea, o între-
29,0 1,6
prindere de prelucrare a tulpinilor de
cînepă.
Paralel cu dezvoltarea industriei repu-
blicane, o dezvoltare continuă a cunoscut
industria locală, care a reprezentat in
1970, 19,2% din producţia industrială a ju-
deţului.
O dezvoltare similară a inregistrat şi
industria cooperatistă ; în 1971 ea a repre-
zentat 6,5% din producţia industrială a
judeţului.
Atit industria locală cît şi cea coope-
ratistă produc o gamă largă de bunuri de
consum pentru populaţie, printr-o valori-
ficare tot mai largă a resurselor locale
(materiale de construcţii, mobilă, covoare
cu motive naţionale ~te.)-{
AGRICULTURA. Judeţul Teleorman dis-
punea la 30 decembrie 1971 de 505 561 ha
de teren agricol (3,5% din suprafaţa agri-
colă a ţării), cea mai mare parte a supra-
feţei agricole reprezentînd-o terenurile
arabile - 473 236 ha (93,5%), după ca!'e
urmează păşunile şi fîneţele - 17 857 ha
(3,60/o), viile şi pepinierele viticole -
12 502 ha (2,5%), livezile şi pepinierele po-
micole- 1 966 ha (0,40fo) .
. -.'ta urmare a executării unor lucrări de
amenajare (indiguiri, desecări etc.) au fost
redate a~riculturii în anii 1966-1970 o
suprafaţă de 28 443 ha. Suprafaţa irigată
depăşeşte 40 000 ha.
In judeţ există 10 întreprinderi agricole
' "Enclclopedia României", voi. II, p. 693.
www.cimec.ro

de stat, care deţin o suprafaţA agricolă de
70 559 ha, 158 de cooperative agricole de
producţie cu o suprafaţA agricolă de
354 711 ha (70,20fo din totalul suprafeţei
agricole a judeţului) şi 34 de staţiuni pen-
tru mecanizarea agriculturii. Acestea dis-
puneau la 31 deceţnbrie 1971 de 5 341 de
tractoare fizice, 4 •69 de pluguri pentru
tractor, 2 085 de cultivatoare mecanice,
894 de sape rotative, 2 550 de semănăto:-i
mecanice, 2 526 de combine pentru păioase,
222 de combine pentru porumb, 253 de
alte combine etc.
In 1971 suprafaţa arabilă ce revenea in
medie pe un tractor fizic era de 89 ha. La
sfîrşitul anului 1971 suprafaţa irigată se
ridica la peste 40 O:JO ha.
Suprafaţa cultivată cu principalele cul-
turi in 1970 se prezenta astfel : griu
-- 124 385 ha ; porumb - 173 980 ha,
floarea soarelui - 44 189 ha, sfeclă zahăr
- 4 237 ha, cartofi - 1 879 ha. In acelaşi
an, agricultura judeţului Teleorman a
realizat din producţia ţării : 5,2°/o la griu
şi porumb, 5,60fo la floarea-soarelui, 1,60/o
la struguri, 1,10fo la fructe, 2,20/o la sfeclă
de zahăr.
Producţia medie obţinută in 1971 la
princit!a.lele culturi :
l
-
Grupe de eu!turi a Te<••
ricul- I.A.S.
turl
- Griu ~21,i4
- Porumb 22,1)
- Ficarea-soarelui 14,7
- ~feclă de 1.ahlr 251.01
- (" artofi 67,7
In 1971 suprafaţa viilor pe rod insuma
11 970 ha, cu o producţie de 51 699 tone
de struguri ; totodată, cantitatea totală de
fructe er"a de 16 000 tone, ceea ce în-
seamnă 1,2 din producţia de fructe a
ţării.
In ceea ce priveşte sectorul zootehnic,
la sfîrşitul anului 1971 existau 134 324 de
bovine, din care 54 724 de vaci şi bivolite ;
•:254 907 porci ne ; 384 970 ovine, din cace
JUDETUL TELEORMAN 517
202 608 cu lină fină şi semifină. La 100 ha
reveneau 27,4 bovine, 53,9 porcine şi
85,8 ovine. Producţia animală a insumat
38 800 tone carne greutate vie, 88 640 000
litri lapte, 705 tone lină etc.
SILVICULTURA. Fondul forestier ocupă
o suprafaţă de 31 921 ha (0,50fo din supra-
faţa fondului forestier pe ţară. Pădurile
din judeţul Teleorman nu au continui-
tate, ci se prezintă pe suprafeţe miel,
fiind reprezentate de diferite specii de
arboreturi. Anual se impăduresc aproxi-
mativ 700 ha, din care 68% cu specii re-
pede crescătoare : plop, salcie selecţi'>­
nată, salcîm, pin.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Teritoriul ju-
deţului, in special pădurile sint populate
cu o mare varietate de animale şi păsări :
iepuri, cerbi lopătari, c1prioare, vulpi,
mistreţi, prepeliţe, potirnichi, fazani. In
lunci se intilnesc : stirci, raţe şi gişte săl­
batice, lişiţe etc.
Lacurile şi iazurile de pescuit, care au
o suprafaţă de 695 ha sint populate cu
specii variate de peşti : mreană: ţipar, lin,
somn, crap, ştiucă, biban, plătfcă etc. O
intensă activitate de pescuit se desfăşoară.
pe fluviul Dunărea.
TRANSPORTURILE. Judeţul Teleorman
dispune de o reţea feroYJară in lungime
- In chintale -
de 267 km, revenind 45,5 km de cale fe-
rată la 1 000 km!. Teritoriul judeţului
C.A.P. este străbătut de magistrala feroviară
Bucureşti-Craiova-Timişoara, oraşul Ro-·
şiori de Vede fiind un, important nod de
28,3 20.8
cale ferată. De aici se ramifică spre sud
27.3 21,2 două linii ferate : Roşiori de Vede-Turnu
19,5 13.9 Măgurele şi Roşiori de Vede-Alexandria-
- 251.5
Zimnicea.
E9,9 6!.~
Reţeaua rutieră este dezvoltată, lungi-
mea dtumurilor naţionale fiind de
277 km, din care 188,4 km sint moderni-
zate, iar a drumurilor de interes local
1 324 km, din care 175 km sint moderni-
zate.
Judeţul dispune. de asemenea. de 2 por-
turi fluviale : Turnu Măgurele şi Zim-
nicea.
O dezvoltare rapidă au cunoscut şi tele-
comunicaţiile. Iri p'rezent. in judeţ func-
ţionea~ă 51 de oficii P.T.T.R. şi 83 de
www.cimec.ro
618. J U D B T U L . T 1: L B O B MA N

1. vedere· de· la Com'blnatul de lngrA~­

mlnte. chimice Turnu MAgurele
2. tin nou .obiectiv Industrial - Fabrica
de pupitre şi tablouri electrice Ale-
xandria ·
3.. Secţia de utzlt a Tes.lltorlel ,.Teleor-
. . man"-Roşlorl de Vede · , ,
f. Aspect din unitatea de producţie a
pasmanterlel - Zimnicea
5. Rodnicia pAmintului teleonnlnean
6. La Complexul avlcol DrlglneşU­
Vlaşca
7. Grup din ansamblul .,Alunelul"
8. Complexul de deservtre de· la Roşlorl
de Vede
1. Nou cartier de locuinţe In munJclpl!ll
Tumu .MAgurele

www.cimec.ro
 JUDEŢUL TELE O R l\1 AN ol9

www.cimec.ro
620 JUDETUL TELEOBMAN
centrale telefonice. Numărul posturilor
telefonke a ajuns la 3 067.
COMERŢUL. Judeţul Teleorman are o
veche tradiţie comercială, Roşiorii de
Vede şi Alexandria fiind cunoscute in
intreaga ţară pentru tirgurile anuale de
cereale si vite. La Mavrodin se ţinea pină
in anul 1879 un tirg unde se desfăceau
principalele produse din judeţ şi unde
veneau negustori din i.ntreaga ţară, din
ţările balcanice şi chiar din Germania.
Astăzi se ţin 34 bilciuri anuale, cele mai
importante fiind cele din Alexandria, Ro-
şiori de Vede şi Turnu Măgurele.
Reţeaua comerţului socialist cuprindea
la sfirşitul anului 1971 : 1 370 de unităţi
comerciale, din care 1 060 unitAţi comer-
ciale cu amănuntul şi 310 unitâţi de ali-
mentaţie pubLicA.
Volumlll total al desfacerilor de mArfuri
cu amănuntul prin comerţul socialist a
crescut in perioada 1966-1970 cu 24,40fo.
Sporirea mai rapidă a desfacerilor de
mArfuri nealimentare a făcut ca ponderea
acestora in volumul total al desfacerilor
să crească continuu, ajungind la sfirşitul
anului 1970 la 58,40fo.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. O mo-
nografie din 1935 afii'Illa cii procentul de
analfabeţi îşi păstrează locul său ~e
onoare in judeţul Teleorman. Aceasta ..1in
"prkina micului număr de elevi care vin
la şcoală datoritA lipsei de hrană şi îm-
brăcăminte, in care sînt siliţi să trăiască".
Cu 35 de ani în urmă, existau in judeţ
doar 831 cadre didactice, iar baza mate-
rială a învăţămîntului era cu totul nesa-
tisfăcătoare.
Socialismul a adus cu sine şi pe aceste
meleaguri, ca de altfel pe tot pămîntul
românesc, ştiinţa de carte. In anul şcolar
1971/1972 funcţionau 241 de grădiniţe cu
9 864 de copii şi 387 de educatoare,
300 de şcoli generale cu 65 740 de elevi,
11 licee de cultură generală cu 7 419
elevi, 7 şcoli profesionale cu 2 359 de
elevi, 5 licee de specialitate cu 2 707
elevi. In total pe teritoriul judeţului Te-
leorman îşi desf~oară activitatea 564 de
unitâţi şcolare cu 88 268 de elevi şi 4 061
de cadre didactice. Din 6,6 locuitori ai
www.cimec.ro
judeţului unul este cuprins in învăţA­
mint ; revine o unitate de învăţămînt la
9 625 locuitori şi un cadru didactic la
22,6 elevi.
Deşi desfăşurată in condiţii grele, acti-
vitatea culturală are tradiţii in judeţul
Teleorman. Incă de la sfîrşitul secolului
trecut in oraşele acestui judeţ, pe scene
improvizate dădeau spectacole trupele
dramatice conduse de Fani Tardini, Vlădi­
cescu, Arestin, C. Caragiale, iar mai
tirziu a concertat celebra artistii lirică
Haricleea Darclee, ai cărei părinţi erau
din acest judeţ. La sfîrşitul secolului ai
XIX-lea au apărut unele societăţi cultu-
rale, ca "Filarmonka" (1885), Societatea
corală ,,Farmecul" (1910) etc.
Munca şi lupta duse de oamenii muncii
din judeţul Teleorman s-au oglindit şi in
operele unor scriitori şi artişti originari
de pe aceste meleaguri sau care şi-al.ll
desfăşurat o bună parte din activitatea lol"
in localităţile judeţului : Alexandru De-
părăţeanu, Ion Chiru Nanov, Dumitru
Constantinescu-Teleor, Gala Galaction,
George Ulieru. Calistrat Hogaş, Zaharia
Stancu, Gherase Dendrino, Miron Radu
Paraschivescu, Dumitru Stelaru, Marin
Preda, Eugeniu Ştefănescu, N. Dunăreanu,
Ion Sofia Manolescu.
Adevărata înflorire a vieţii culturnle a
avut loc in anii socialismului. In judeţ
există azi 5 case de cultură, 202 cămine
culturale, (inclusiv filiale săteşti) unde
activează peste 10 000 de artişti amatori
constituiţi în 891 de formaţii artistice va-
riate ca gen, grupuri vocale, echipe de
dansuri, orchestre, tarafuri, ansambluri
folclorice. Ele au făcut cunoscut <!'Iina-
mismul, melodicitatea şi frumuseţea artei
populare teleormănene, nu numai în ţară,
ci şi peste hotare (festivalurile de la
Padua, Klagenfurt, Billingham etc.). In
judeţ îşi desfăşoară activitatea 207 bi-
blioteci publice cu aproape un milion de
volume, 128 cinematografe, numărul
anual al spectatorilor ridicîndu-se la
3 543 000. Populaţia judeţului are 54 592
de abonamente la radio şi televiziune.
Trecutul istoric al judeţului este oglin-
dit în exponatele celor trei muzee, unul
in oraşul Roşiori de Vede, unul in

Alexandria şi altul in comuna Drăcşănei.
Muzeul din Roşiori de Vede cuprinde do-
cumente impresionante privind răscoala
ţăranilor din 1907, fapte grăitoare de de-
mascare a regimului burghezo-moşieresc
atît de pe teritoriul judeţului cît şi din
alte judeţe ale ţării. Aproape in fiecare
localitate din judeţ sînt ridicate monu-
mente sau statui care amintesc de luptele
duse de oamenii muncii pentru apărarea
fiinţei naţionale, pentru libertate socială.
In catedrala oraşului Alexandria se gă­
sesc două picturi realizate de către ma-
rele pictor Ştefan Luchian.
Activitatea publicistică a cunoscut o
largă răspîndire, reflectată in numărul
mare de ziare şi reviste (200) editate incă
de la sfîrşitul secolului trecut în judeţul
Teleorman. Dintre acestea cităm : "Im-
parţialul" (1875-1876), "Roşiorul" (1877),
"Zimnicea" (1897), "Alexandria" (1883),
"Urzica" (1907), "Şoapte vesele" (1906),
"Vitrina" (1935), "Tineretul" (1935), "Acum"
(1935), "Cîmpul" (1936), "SOtH!" (1933-
1934). După 1944 apar: "Cimpul", "Infră­
ţirea", "Plugarul" şi "Teleormanul liber".
O contribuţie însemnată la informarea
şi educarea maselor o aduce azi ziarul
"Teleormanul", organ al Comitetului ju-
deţean al P.C.R. şi al Consiliului popular
judeţean.
SANATATEA PUBLICA. Teleormanul,
bintuit altădată de nenumărate maladii,
dispune astăzi pentru ocrotirea sănătăţii
şi asigurarea asistentei medicale de o
reţea sanitară dezvoltată care cuprinde :
11 spitale, 101 circumscripţii medico-sa-
nitare, 11 dispensare urbane şi de intre-
prindere, 7 policlinici, 65 case de naştere,
44 de farmacii. Numărul paturilor in uni-
tăţile spitaliceşti era la sfîrşitul anului
1971 de 3 062. In judeţ existau 2 928 de
cadre sanitare cu pregătire superioară,
medie şi elementară, la un medic reve-
nind 1 063 de locuitori.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. Activi-
tatea sportivă se desfăşoară în cadrul a
308 asociaţii cu 143 de secţii de specia-
litate, care cuprind 2131 de sportivi le-
gitimati. Echipele de fotbal "Comerţul"­
Alexandria, "Petrolul"-Videle, "Chimia"-
www.cimec.ro
.JUD B 'J' U L TE LE O B M A N 521
Turn u Măgurele, "Sporting -CFR"- Roşi ori
de Vede activează in categoria C a cam-
pionatului naţional.
La dispoziţia sportivilor stau 276 de
baze sportive, 14 săli de gimnastică etc.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
anii 1971-1975 judeţul Teleorman bene-
ficiază de un volum de investiţii de
11 miliarde lei. Volumul producţiei glo-
bale industriale va creşte de aproape
3 ori. Teleormanul devine astfel şi fur-
nizor industrial cu o importantă produc-
ţie. In actualul cincinal se vor construi
şi va continua construcţia a 55 de obiec-
tive. Cel mai important este Fabrica de
rulmenţi din Alexandria care va .produce
într-un an cît fabricile din Braşov şi
Birlad. Fabrica de panouri, .pupitre şi
tablouri electrice din Alexandria, care a
intrat in !Producţie in 1972, îşi va spori
în anii următori volumul de produse. A
inceput, de asemenea, construcţia Uzinei
mecanice de reparat material rulant la
Roşiori de Vede. Se vor deschide şantie­
rele de construcţie ale altor unităţi cum
sînt de exemplu : o filatură la Turnu Mă­
gurele, o ţesătorie la Alexandria, o ţesă­
torie de bumbac şi o filatură la Roşiori
de Vede etc.
Judeţul Teleorman, reprezentind o
treime din Bărăgan, va cunoaşte în
continuare o mare dezvoltare a agricul-
turii. In anii 1971-1975 vor fi investite
în agricultură 4,5 miliarde lei, iar pro-
ducţia globală agricolă va creşte in 1975
cu 1480/o faţă de 1970.
Dezvoltarea economică a judeţului va
fi însoţită de o intensificare a vieţii cul-
tural-artistice, de ridicarea gradului de
instruire a tinerei generaţii, de îmbunătă­
ţirea asistentei medicale a populaţiei, de
noi lucrări edilitar-gospodăreşti. In acest
cincinal a fost dată in folosinţă Casa de
cultură a sindicatelor din Alexandria ; se
vor construi un hotel turistic la Alexan-
dria, un stadion cu 5 000 de locuri, şcoli,
creşe şi grădiniţe per:ttru sute de copii, noi
locuinţe, unităţi sanitare şi numeroase
alte obiective sociale.
622 J U DE T U L T EL E O B M AN

IUDEŢUL TELEOBMAN

cu reşedinţa 1n oraşul Alexandria

MunlcipU : 1. Oraşe : 4. Localltllţl componente ale munlciplllor şi ale oraşelor : 5. Comune : M
(dJD care, suburbane : 6). Sate : 233 (din care, aparţin oraşelor : 1).

A. MUNICIPII

L MUNICIPIUL TURN U MAG U RELE. Comune suburbane : 1. Comuna CIUPERCENJ.

Sate componente ale comunei suburbane : 1. CIUPERCENI ; 2. Poiana. 2. Comuna ISLAZ. Sate
componente ale comunei suburbane : 1. ISLAZ ; 2. Moldoveni. 3. Comuna LIŢA. Sate compo-
nente ale comunei suburbane : 1. LJŢA.

B. ORAŞE

1. OraŞUl ALE X AN D B 1 A. Comune suburbane : 1. Comuna NANOV. Sate componente

ale comunei suburbane : 1. NANOV. 2. Comuna POROSCHIA. Sate componente ale comunei
suburbane : 1. POROSCHIA ; 2. Calomflreştl.
Z. Oraşul BOŞIORI DE VEDE.
3. Oraşul V 1 DE LE. Sate ce aparţin oraşului : 1. Coşoala. Comune suburbane : 1. Comuna
CREVENICU. Sate componente ale comunei suburbane : 1. CREVENICU; 2. Răduleştl.
&. Orqul ZIMNICEA.

C. COMUNE

1. Comuna BALACI. Satele componente : 1. BALACI ; 2. Burdeni ; 3. Tecuci. 2. Comuna

BABAIŢA. Satele componente: 1. BABAIŢA; 2. ClAniţa; 3. Frăsinet; 4. Merlşanl. 3. Comuna
BLEJEŞTI. Satele componente : 1. BLEJEŞTI ; 2. Baclu ; 3. Serlcu. il. Comuna BOGDANA.
Satele componente : 1. BOGDANA ; 2. Broşteanca ; 3. Ulmeni ; 4. Urlulu. 5. Comuna BOTO-
ROAGA. Satele componente : 1. BOTOROAGA ; 2. Stejaru ; 3. T1rnava ; 4. Tunarl ; 5. Valea
Clreşulul. 6. Comuna BRAGADIRU. Satele componente : 1. BRAGADIRU. 7. Comuna BRIN-
CENI. Satele componente : 1. BRINCENI. 8. Comuna BUJORENJ. Satele componente : 1. BU-
JORENJ ; 2. Dllrvaş ; 3. Prunaru. 9. Comuna BUJORU. Satele componente : 1. BUJORU. 10. Co-
muna BUZESCU. Satele componente. 1. BUZESCU. 1L Comuna CALINEŞTI. Satele compo-
nente : 1. CALINEŞTI ; 2. Antoneşti ; 3. Izvoarele ; t. Llcurlctu ; 11. Marlţa. 12. Comuna CAL-
MAŢUIU. Satele componente: 1. cALMAŢUIU; 2. Bujoru; 3. Caravaneţi; 4. Nicolae Bălcescu.
13. Comuna CALMAŢUIU DE SUS. Satele componente : 1. CALMATUIU DE SUS ; 2. Băcăleştl ;
3. Ionaşcu. 14. Comuna CERVENIA. Satele componente : 1. CERVENIA. 15. Comuna CIO-
LANEŞTI. Satele componente : 1. CIOLANEŞTn DIN DEAL. 2. Baldovineştl ; 3. Clolăneştii din
Vale. 16. Comuna CONŢEŞTI. Satele componente : 1. CONŢEŞTI. 17. Comuna COSMEŞTI. Satele
componente: 1. COSMEŞTI; 2. Cluper<\ePk. 18. Comuna CRlNGENI. Satele componente :
1. CRINGENI ; 2. Balta Slratll ; 3. lf!orob'l!!!fu ; t. Stejaru. 18. Comuna CRINGU. Satele com-
ponente : 1. CRlNGU ; 2. Dracea ; 3. Florlca ; 4. Secara ; 11. Zlata. 20. Comuna DIDEŞTI. satel~r
componente : 1. DIDEŞTI ; 2. Insurăţei ; 3. satu Nou. 21. Comuna DOBROTEŞTI. Satele com-
ponente : 1. DOBROTEŞTI ; 2. Merlşanl. ZZ. Comuna DRACŞENEI. Satele componente : 1. DRAC-
ŞENEI ; 2. Beuca ; 3. Drlcşanl ; 4. Odobeasca ; 5. Plopi ; 8. Satul vechi. 23. comuna DRAGA-
NEŞTI DE VEDE. Satele componente : 1. DRAGANEŞTI DE VEDE ; 2. Măgura cu Liliac ;
3. Văcăreşti. Zt. Comuna DRAGANEŞTI-VLAŞCA. Satele componente : 1. DRAGANEŞTI-VLAŞCA ;
2. Comoara ; 3. Văceni. 25. Comuna FURCULEŞTI. Satele componente : 1. FURCULEŞTI ; 2. Moş­
teni ; 3. Spltărei ; 4. Voievoda. 26. Comuna FRUMOASA. Satele componente : 1. FRUMOASA ;
2. Pluleasca. 27. comuna GALATENI. Satele componente : 1. GALATENI ; 2. Blscoveni ; 3. Grl-
dlşteanca. 28. Comuna GRATIA. Satele componente : 1. GRATIA ; 2. Clurari-Deal ; 3. Drăghl­
neştl. 29, Comuna IZVOARELE. Satele componente : 1. IZVOARELE. 30. Comuna LISA. Satele
componente ; 1. LISA ; 2. VInAtori. 31. Comuna LUNCA. Satele componente : 1. LUNCA ;
2. Pleaşov; 3. Prundu ; 4. saelele. 32, Comuna MAVRODIN. Satele componente: 1. MAVRO-
DIN'; 2. Nenctuleşti; 3. Păru Rotund. 33. comuna MAGURA. Satele componente: 1. MAGURA:
2. Guruleni. 34. Comuna MALDAIENI. Satele componente : 1. MALDAIENI. 35. Comuna ME-
RENJ. Satele componente : 1. MERENll DE JOS ; 2. Merenll de Sus ; 3. Ştefenl. 3&. Comuna

www.cimec.ro
 ..."..:. ..JUDEŢ U.L;-rE.~.E O 1\M A_ N._.· ~~
{' . l. ...... ...!.·_ ~
' - .',
MIRZANEŞTI. Satele componente : 1. MlRZANEŞTI ; 2. Cemetu ; 3. Teleoi:'manu ; 4. Valea PA-
rului. 37, Comuna MOŞTENI. Satele componente : 1. MOŞTENI. 38. Comuna NASTURELU.
Satele componente : 1. NASTURELU ; 2. Zlmnlcele. 39, Comuna NECŞEŞTI. Satele componente :
1. NECŞEŞTI ; 2. Belciug ; 3. Glrdeştl, 40, Comuna OLTENI. Satele com-ponente : ·1. OI]tiN! ;
2. Peru Broştent. 41, Comuna ORBEASCA. satele componente : 1. ORBEASCA oi;;: JOS ; 2. LA-
cenl ; 3. Orbeasca de Sus. 42, Comuna PERETU. Satele componente ;',1. PERETU."-43. Com)lna
PIATRA. Satele componente : 1. PIATRA. &4. Comuna PIETROŞANI. Satele compCinente :
1. PIETROŞANI. 45, Comuna PLOSCA. Satele componente : 1, PLOSCA. 46, Comuna Pt.OPD-
SLAVITEŞTI. Satele componente : 1. PLOPII-SLAVITEŞTI : 2. Beclu ; 3, BlrseştU de Jos ;
4. Brlncoveanca ; 5. Dudu ; 8, Smlrdan. n. Comuna POENI. Satele componente : _.. 1. POENI ;
2. Banov ; 3. BrAteştl ; 4. CAtunu ; 5. Preajba ; 6, ŢAvlrlâu ; 7. VAtaşl. ta, comuna PURANI.
Satele componente : 1. PURANI ; 2. Schitu Polenarl ; 3. Slliştea ; 4. VltAneştl. 49. Comuna PU-
TINEIU. Satele componente: 1. PUTINEIU; 2. Băduleasa ; 3. Clrlomanu. 50, Comuna RA-
DOIEŞTI. Satele componente : 1. RADOIEŞTI-VALE. 2. Cetatea; 3. RAdoleşti-Deal. 51, Comuna
RASMIREŞTI. Satele componente : 1. RASMIREŞTI ; 2. Ludâneasca. 52. Comuna SALCIA. Satele
componente : 1. SALCIA ; 2. BAneasa ; 3. Tudor Vladlmlrescu. 53. Comuna SACENI. Satele
componente : 1. SACENI ; 2. Butculeştl ; 3. Clurarl. 54. Comuna SCRiOAŞTEA. Satele compo-
nente : 1. SCRIOAŞTEA ; 2. Breblna ; 3. Cucueţl ; 4. VIile. 55. Comuna SCURTU MARE. Satele
componente : 1. SCURTU MARE ; 2. Albeni; 3. DrAceştl; 4, Negrileştl ; 5. Scurtu-SIAveştl ;
6. Valea Poştei. 56, Comuna SEACA. Satele componente : 1. SEACA ; 2. Năvodarl. 57. Comuna
SFINŢEŞTI. Satele componente. 1. SFINŢEŞTI. 58, Comuna SEGARCEA-VALE. Satele com-
ponente: 1. SEGARCEA-VALE ; 2. Olteanca; 3. Segarcea-Deal. 59, Comuna SILIŞTEA. Satele
componente : 1. SILIŞTEA ; 2. Buteştl ; 3. Purant ; 4, PuranU de Sus ; 5. Sll1ştea MicA. 60, Co-
muna SILIŞTEA NOUA. Satele componente: 1. SILIŞTEA NOUA. 81, Comuna SlRBENI. Satele
componente : 1. SIRBEND DE JOS ; 2. Slrbeni ; 3. Udeni. 62, Comuna SLOBOZIA MINDRA.
satele componente : 1. SLOBOZIA MINDRA ; 2. Uda-Clococlov ; 3. Uda-Paclurea. 63. Comuna
SMlRDIOASA. Satele componente : 1. SMlRDIOASA ; 2. Şolmu. 84. Comuna STEJARU. Satele
componente : 1. STEJARU ; 2. Bratcovu ; 3. Gresla ; 4. Socetu ; 65. Comuna SUHAIA. Satele
componente : 1. SUHAIA ; 2. Ffntlnele. "· Comuna ŞTOROBANEASA. Satele componente :
1. ŞTOROBANEASA; 2. Belu. 67, Comuna TALPA. Satele componente: 1. TALPA-OGRAZILE;
2. Linia Costll ; 3. RotAreştl ; 4. Talpa-Biscovent ; 5. Talpa Poştei. 61. Comuna TATARAŞTII DE
JOS. Satele componente: 1. TATARAŞTD DE JOS; 2. Lada; 3. Negreni; 4. NegrenU de Sus;
5. NegrenU-Osebiţl ; 6. Oblrtu ; 7. Slăveştl, 89, Comuna TATARAŞTD DE sus. Satele compo-
nente: 1. TATARAŞTn DE SUS; 2. Dobreni; 3. Udupu, 70. Comuna TOPORU. Satele compo-
nente: 1. TOPORU ; 2. Tomuleştl. 71, Cornuna TRAIAN. Satele componente : 1. TRAIAN.
72, Comuna TRIVALEA-MOŞTENI. Satele componente: 1. TRIVALEA-MOŞTENI; 2. BrAtă­
şani ; 3. Schela. 73, Comuna TROIANUL. Satele componente : 1. TROIANUL ; 2. Dulcenl : 3. va-
tra. 74, comuna ŢIGANEŞTI. Satele componente : 1. ŢIGANEŞTI. 75. Comuna VEDEA. Satele
componente : 1. VEDEA ; 2. Albeşt1 ; 3. Coşoten1 ; 4. Dulceanca ; 5. Merl. 71. Comuna vnşoARA.
satele componente : 1. vnŞOARA. 77, Comuna VIRTOAPE. Satele componente : 1. VIRTOA-
p:Jn.E DE sus ; 2. GArAgAu ; 3. VIrtoapele de Jos. 78. Comuna ZDIBREASCA. Satele compo-
nente : 1. ZIMBREASCA.

La deflinitivarea textului au colaborat : /on Bîllf, Ion Moraru.

www.cimec.ro
JUDEŢUL TIMIŞ
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Ti-
miş este situat în vestul ţării, unde
R. S. România se învecinează cu
R. S. F. Iugoslavia şi R. P. Ungară. La
est se mărgineşte cu judeţul Hunedoara,
la sud-est cu Caraş-Severin, iar la nord
cu j!Jdeţul Arad. Punctele extreme ale
judeţului Timiş sînt cuprinse intre coor-
donatele 20°16' (Beba Veche) şi 22°33'
(Poieni) longitudine estică, 45°11' (Lăţu­
naş) şi 46°11' (Cenad) latitudine nordică.
Cu o suprafaţă de 8 678 km1 , Timişul
deţine 3,60/o din teritoriul ţării, ocupind
ca întindere locul 1 pe ţară.
RELIEFUL se caracterizează prin predo-
minarea cîmpiei, care acoperă partea
vestică (cîmpia joasă) şi centrală (cîmpia
înaltă) a judeţului. Ea pătrunde sub forma
unor golfuri in zona dealurilor, pe văile
Timişului (spre Lugoj) şi Begheiului
(spre Făget). In estul judeţului se desfă­
şoară dealurile premontane ale Pogănişu­
lui şi partea sudică a Podişului Lipovei.
Inălţimile cele mai mari corespund
culmilor nord-vestLce ale masivului Po-
iana Ruscăi (800 - 1 300 m), culminind
cu virful Padeşul (1 378 m).
CLIMA este temperată de tranziţie ; tem-
peratura medie anuală a aerului depăşeşte
11° în cîmpie şi 10° în dealurile Lipovei.
Maxima absolută a fost de 42° (în 1952,
la Teremia Mare), iar minima absolută
-35,3° (in ianuarie 1963, la Timişoara).
Intervalul cu zile fără îngheţ depăşeşte
195 de zile în vest şi 190 in est. Precipi-
www.cimec.ro
taţiile atmosferice satisfac cerinţele agri-
culturii ; ele cresc gradat de la vest spre
est, incepind de la 500 la 600-700 mm.
Vîntul bate in cîmpie dominant din nord.
HIDROGRAFIA. Teritoriul judeţului Ti-
miş este străbătut de la est la sud-vest de
Bega şi Timiş (cu afluentul principal Po-
găniş). Este o regiune joasă, în care re-
ţeaua hidrografică, puţin stabilă, a sufe-
rit un proces continuu de regularizare şi
rectificare (exemplu canalizarea Begăi).
Debitele sint ridicate (33 m 3/s Timişul la
Lugoj), dar cu variaţii mari de nivei
(6-8 m). Apele sînt folosite în irigaţii cu
ajutorul unui sistem de canale. In nordul
juE!eţului curge, de la est spre vest.
Aranca, vechiul braţ al Mureşului.
SOLURILE sînt variate. Cea mai mare
parte a judeţului este ocupată de soiurile
zonale, şi anume : in colţul nord-vestic
apar cernoziomuri, cernoziomuri levigate
şi cernoziomuri de fineţe (freatic umede),
apoi în zona deluroasă se succed de la
vest spre est diferite tipuri de soiuri sil-
vestre, între care predomină cele brune.
Cele brune-închise şi brune-roşcate ocupă·
suprafeţe mai mici în jumătatea vestică.
Soiurile silvestre podzolite se dispun sub
forma unei benzi aproape continue în col-
ţul sud-estic. Soiurile de munte (silvestre
brune, brune-gălbui .podzolice şi brune
acide, dezvoltate sub păduri şi pajişti se-
cundare) apar pe o suprafaţă montană în
partea de est. Cele azonale ocupă supra-
feţe reduse insulare, dintre acestea o ex--

tindere mai mare avind-o lăcoviştile,
semilăcoviştile şi humicogleicele, urmate
de smolniţe in jumătatea sudică, apoi
rendzinele brune, roşii-brune şi terra
rossa in partea de est. Soloneţurile sint
răspîndite în jumătatea de vest şi, în fine.
soiurile erodate şi regosolurile in bazinul
Begăi.
RESURSELE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. In subsol se găsesc zA-
căminte de lignit (Sinersig) ; bazalt (Lu-
careţ-Şanoviţa) ; mangan (Pietroasa) ; ar-
gilă (Biled, Cărpiniş, Deta, Jimbolia, Lu-
goj, Sinnicolau Mare etc.) ; ţiţei şi gaze
(in zona de vest a judeţului) ; nisip (Şag)
şi nisip pentru sticlă (Groşi-Făget, To-
meşti şi Gladna) etc. In judeţ se mai gă­
sesc ape minerale, la .Buziaş, Călacea,
Timişoara, Ivanda, Bogda.
Solul judeţului Timiş oferă condiţii
prielnice pentru cultura plantelor agri-
cole, indeosebi pentru cultura cerealelor,
dar şi a plantelor tehnice şi furajere,
precum şi pentru pomicultură şi viticul-
tură. Pădurile sint puţine, neavind prea
ma1e pondere in economia judeţului. In
partea est;că sint păduri de brad, molid,
fag. In celelalte părţi ale judeţului se
intilnesc mici păduri de stejar, cer, gir-
niţă, iar in lunci plopi şi sălcii.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Urmele materiale scoase la iveală
cu prilejul unor săpături arheologice
atestă existenţa unor vechi aşezări ome-
neşti pe aceste meleaguri. De asemenea,
există nenumărate dovezi cu privire la
prezenţa stăpînirii romane pe acest teri-
toriu integrat in provincia Dacia, precum
şi in legătură cu continuitatea populaţiei
daco-romane după anul 271, cind - ca şi
pe intreg teritoriul patriei noastre - se
desfăşura procesul de formare a poporu-
lui şi a limbii române. In secolul al
X-lea, izvoarele il amintesc in aceste părţi
pe voievodul Glad, care avea o armată
numeroasă, formată din călăreţi şi pe-
destr~i români, bulgari şi pecenegi. Pînă
In secolul al XV-lea, in Banat s-au păstrat
www.cimec.ro
.1 UDE TU L T 1M 1 Ş 625
puternice obşti ale ţăranilor liberi. In se-
colele XII-XIII are loc procesul apariţiei
oraşelor, printre care şi Timişoara.
In 1514, şi teritoriul judeţului Tim!' este
cuprins de războiul ţărănesc condus de
Gheorghe Doja, al cărui ultim episod s-a
desfăşurat sub zidurile Timişoarei.
In secolul al XVI-lea, o parte a Bana-
tului, inclusiv Timişoara, a fost transfor-
mată in p~alic turcesc. Masele bănăţene
- sprijinite de Transilvania, devenită
princ;pat autonom, şi de Ţara Româ-
nească - au luptat timp de peste un secol
şi jumătate pentru înlăturarea stăpînirii
otomane.
In 1718, Banatul a fost ocupat de
austrieci şi organizat ca domeniu al co-
roanei habsburgice ; masele aveau de su-
portat o dublă exploatare : socială şi na-
ţională. In 1737 a izbucnit o răscoală de
mari proporţii ; lupte intre răsculaţi şi
armata imperială s-au purtat la Lugoj,
Caransebeş etc.
Revoluţia din 1848 a cuprins şi Bana-
tul ; o mare adunare populară, similară
celei de la Blaj, are loc la inceputul lunii
iunie la Lugoj, in fruntea revoluţionarilor
bănăţeni aflindu-se Eftimie Murgu.
La 11 octombrie 1868 ia fiinţă "Asociaţia
generală a muncitorilor din Timişoara"
- prima organizaţie muncitorească cu
caracter politic, bazată pe principiile lup-
tei de clasă din istoria mişcării munci-
toreşti din România. Conducătorii ace-
steia - Gheorghe Ungureanu şi Carol
Farkas - au jucat un rol important in
răspîndirea ideilor socialismului ştiinţific.
Asociaţia era in legătură cu Internatio-
nala 1, muncitorii timişoreni putind citi
prin intermediul acesteia unele dintre lu-
crările lui K. Marx şi F. Engels. Ca
unnare a consolidării legăturilor cu In-
ternationala 1, în 1869 s-a creat o secţie
a acesteia la Timişoara. La Adunarea
populară de la Alba Iulia din 1 decem-
brie 1918, care a implinit dezideratul de
veacuri al poporului nostru - unirea
Transilvaniei cu România -, au partici-
pat şi numeroşi reprezentanţi ai bănăţe.
nilor.
 JUDEŢUL TIMIŞ

R
A D

S E \.1
o LEGENDĂ
o ~ Municipiu re~edinlă de judel
@ Municipii
o Ora1e
( • Comune
,_. ........ Fronlieră de sloi
limilă ele judcl
limită de comună
TeriloriUI munici1 •iului ~i oro$t"lor
/ T(: riloriu.l comuni! lor suburbcme

www.cimec.ro

In raza judeţului şl mal ales in Timi-
şoara, Partidul Comunist Român a avut
lnc1!. de la înfiinţare o puternicA organi-
zaţie, care a condus numeroase acţiuni
muncitoreşti. In condiţiile grele ale terorii
regimului burghezo-moşieresc s-a ţinut la
Timişoara in aprilie 1929 Congresul Sin-
dicatelor Unitare, care, sub indrumarea
P.C.R., a cerut, printre altele, ziua de
lucru de 8 ore, dreptul de organizare,
refacerea unităţii mişcării sindicale, le-
gal;zarea Partidului Comunist din Româ-
nia. Puternice au fost grevele muncitori-
lor ceferişti din ianuarie 1931, ale texti-
liştilor din februarie 1933, la care au
participat peste 10 000 de muncitori.
O mare demonstraţie a fost organizată
In Timişoara de Comitetul regional P.C.R.
in septembrie 1940 impotriva dictatului
de la Viena.
Muncitorimea şi, in general, populaţia
din Banat a adus o preţioasă contribuţie
la victoria insurecţie! armate din august
1944.
POPULAŢIA judeţului Timiş la 1 iulie
1972 a fost de 642 406 locuitori (3,1D/0 din
populaţia ţării), din care 294 702· ~,90fo)
trăiau in mediul urban, iar Jlilr'704
(54,10fo) in mediul rural; 310 840 {48,40/o)
erau de sex masculin, iar 331 566 (5).:60fo)
de sex feminin. Densitatea populaţiei a
fost de 74,0 locuitori pe km2.
In 1971, la 1 000 de locuitori s-au născut
vii 14,5 şi au decedat 12,5, sporul natural
fiind de 2,0%o.
Structura populaţiei pe naţionalităţi (la
recensămîntul din 15 martie 1966) :
români - 62,20fo ; germani 18,00fo ;
maghiari - 12,50fo ; sirbi şi alte naţiona­
lităţi - 7,3•/o.
La 1 ianuarie 1972, populaţia ocupatii.
era de 311 900 de persoane (48,90;0 din to-
talul populaţiei), din care 266 100 (85,30fo)
in sfera producţiei materiale şi 45 800
(14,70fo) in sfera neproduetivA.
In 1971, numli.rul mediu scriptic total al
salariaţilor a fost de 215 402 (cu 34 154,
.adiel!. 18,8G/o, mal mulţi decit in 1965), Iar
www.cimec.ro
1 U D E 1' U L T 1M 1Ş 527
al muncitorilor de 167 190, reprezentînd
77,60fo din total (cu 34 055, sau 25,60fo, mai
mulţi decit in 1965). Din totalul salariaţi­
lor, 43,30fo au lucrat in industrie ; 13,0%
- in agriculturii. ; 9,30fo - tn construcţii ;
7,10fo - in transporturi şi telecomunicaţii ;
7,80fo - in circulaţia mărfurilor ; 5,30fo
in gospodăria comunalli., de locuinţe şi alte
prestli.rl de servicii neproductive ; 8,20fo
- in invli.ţ~nt, cultură, artli. şi ştiinţă ;
3,8% - in ocrotirea sănătăţii, asistenţă
sociali!. şi cultură fizicii. etc.
LOCALITĂŢILE. Judeţul Timiş are
2 municipii, 4 oraşe, 76 de comune (din
care 3 suburbane) şl 318 sate, din care 5
aparţinînd municipiilor şi oraşelor.
Municipiul Timişoara, reşedinţa judeţu­
lui, împreuni!. cu localităţile subordonate
(Dumbrăviţa, Ghiroda şi Giroc, in care lo-
cuiau 14 239 de persoane), la 1 Iulie 1972
avea 214 226 de locuitori. Situat in plin
şes, străbătut de canalul Bega, este unul
dintre centrele importante industriale,
social-ştiinţifice, culturale ale ţării.
Timişoara este menţionatA in docu-
mente pentru prima oară in 1266. Ince-
pind din secolul al XIV-lea, Timişoara
devine un important centru economic si
militar al Transilvaniei din evul mediu.
Ea a cApli.tat o mare dezvoltare pe timpul
domniei lui Iancu de Hunedoara, ajuns in
1441 voievod al Transilvaniei şi comite al
Timişoarei. Această situaţie s-a menţinut
şi in a doua jumătate a secolului al XV-
lea, pe timpul unul alt conducător român,
Pavel Chinezul, viteazul comite al Timi-
şoarei.
Sub zidurile Timlşoarei s-a dat, in
1514, bli.tălia hotAritoare dintre ţăranii
răsculaţi, conduşi de Gheorghe Doja, ş~
oastea nobiliară, condusă de voievodul
Transilvaniei, Ion Zâpolya.
DupA o rezistenţă eroici!., Timişoara a
fost cucerită de turci in 1552 şl transfor-
mati!. in reşedinţli. a .paşaliculul cu acelaşi
nume. In 1716, ocupaţia turcească a fost
lkhidatli. de trupe,le Imperiului habsbur-
gic, conduse de Eugeniu de Savola. Tl:ni-
o2~ JUDEŢUL TIMIŞ
şoara fortificată a devenit capitala Bana-
tului Timişoarei, iar mai tîrziu, în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea şi prima
jumătate a secolului al XIX-lea, a comi-
tatului Timişoarei.
La Timişoara au apărut de timpuriu nu-
meroase manufacturi şi fabrici, s-a dez-
voltat comerţul, oraşul devenind astfel un
puternic centru muncitoresc.
In anii construcţiei socialiste, cunoscind
o mare dezvoltare, municipiul Timişoara
realizează aproape 750/o din producţia glo-
bală industrială a judeţului Timiş. Un loc
important în economia municipiului îl
ocupă : industria constructoare de maşini
(Uzinele mecanice şi "Tehnometal"), in-
dustria electrotehnică şi electrică ("Elec-
tromotor", "Electrobanat"), industria chi-
mică ("Azur", "Solventul", Fabrica de
detergenţi), industria de prelucrare a
maselor plastice (.. Dermatina", "Victoria"),
industria de prelucrare a lemnului
("Tehnolemn"), industria pielăriei şi în-
călţămintei ("Banatul", "Modern", "Victo-
ria"), industria textilă ("Industria Linii",
Uzinele textile "1 Iunie", "Arta Textilă",
"Garofiţa", Fabrica de pălării "13 Decem-
brie", "Bumbacul"), industria alimentară
("Fructus", "Industria laptelui", "Industria
cărnii", "Kandia", Fabrica de bere), in-
dustria poligrafică etc.
La Timişoara funcţionează 17 institute
şi centre de cercetare şi proiectare, pa-
tru institute de învăţămînt superior (Uni-
versitatea, Institutul politehnic "Traian
Vuia", Institutul agronomic şi Institutul de
medicină, cu 19 facultăţi), numeroase licee
şi alte şcoli de cultură generală, tehnice
şi profesionale, un observator astronomic,
o operă de stat, trei teatre dramatice
(Teatrul Naţional, Teatrul german de stat
şi Teatrul maghiar de stat), un teatru de
păpuşi, un ansamblu de cîntece şi dansuri,
o filarmonică de stat, o casă de cultură,
biblioteci, muzee etc.
Monumente mai importante sînt : Cas-
telul Huniazilor (secolul al XV -lea, refă­
cut în 1852), azi muzeu după o nouă
www.cimec.ro
restaurare ; Castelul Pa.şa Buinen (secolele
XVII-XVIII) ; Casa prinţului Eugeniu de
Savoia (secolul al XVIII-lea) ; Cetatea
Bastion (secolul al XVIII-lea) ; Teatrul
Naţional (secolele XIX-XX) ; Biserica
Mizericordienilor (secolul al XVIII-lea) ;
Catedralele ortodoxă (secolul al XX-lea),
româna-catolică şi sîrbească.
Municipiul Lugoj, la 1 iulie 1972 avea
39 421 de locuitori ; aşezat în valea Timi-
şului, la o altitudine de 125 m, este un
vechi centru de cultură românească. In
documente apare consemnat pentru prima
dată în 1369. Pe Cîmpia Libertăţii din
Lugoj s-a ţinut in 1848 o mare adunare
revoluţionară. In anii construcţiei so-
cialiste, Lugojul a devenit un important
centru industrial, comercial, social, cul-
tural. Aci îşi desfăşoară activitatea : "In-
dustria textilă", Fila tura de mătase natu-
rală, Fabrica de cărămizi şi ţigle "Mon-
dial", Fabrica de jucării "9 Mai", Fabrica
de calapoade, o secţie a Intreprinderii
poligrafice "Banatul" -Timişoara, precum
şi unităţi ale industriei alimentare, ale
industriei locale şi cooperaţiei meşteşu­
găreşti. In ultimii ani, municipiul cunoaşte
un puternic avint şi pe planul dezvoltării
sale edilitar-gospodăreşti. Bogat in tra-
diţii cultural-artistice, Lugojul dispune in
prezent de o largă reţea de şcoli, un re-
putat teatru popular cu trei secţii (ro-
mână, germană, maghiară) şi o casă de
cultură. In oraş funcţionează un muzeu de
istorie şi etnografie în care sint expuse
numeroase vestigii ale istoriei, precum şi
comori ale artei populare de pe meleagu-
rile bănăţene.
Oraşul Jimbolia, la 1 iulie 1972 avea
14 495 de locuitori. Situat în plină cîmpie,
la extremitatea vestică a judeţului, este
punct de frontieră între R. S. România şi
R. S. F. Iugoslavia, fiind un centru in-
dustrial, agricol şi comercial. Are o mare
fabrică de cărămizi şi ţigle - "Ceramica",
o fabrică de încălţăminte şi una de
nasturi, unităţi ale cooperaţiei meşteşu­
găreşti, atelier de reparat maşini agricole,
mori, şcoli, o .casă orăşenească de cultură,
spitale etc. In Casa memorială "Ştefan

i -il • -·
;Jăger" sint păstrate numeroase lucrări ale
•Cunoscutului pictor bănăţean.
Oraşul Sinnicolau Mare, cu 12 081 de
:locuitori la 1 iulie 1972, aşezat in Cîmpia
Banatului, este cel mai vestic oraş de pe
teritoriul ţării. In 1799 a fost descoperit
·pe teritoriul actualului oraş un tezaur
format din 23 de vase şi obiecte din aur
•(secolele IX-XI), aflat in prezent la
Viena, atribuit unor popoare migratoare.
.Aici funcţionează o intreprindere pentru
prelucrarea tulpinelor de cinepă, o secţie
.a Fabricii de ciorapi din Timişoara, uni-
tăţi ale industriei alimentare (preparate
·de carne, prelucrarea laptelui, panificaţie),
;ateliere de reparaţii, o secţie de produ-
{:ere a mobilei. In ora5 există de aseme-
nea şcoli, o casă de cultură, precum şi
Casa memorială "Bela Bart6k".
Oraşul Buziaş, aşezat pe terasa supe-
:rioară a riului Timiş, la o altitudine de
:128 m, .inconjtrrat de dealuri cu vaste
podgorii, avea, la 1 iulie 1972, 7 572 de lo-
cuitori. Este o staţiune balneară cu ape
minerale carbogazoase, indicată in trata-
.mentul bolilor aparatului circulator, loca-
motor, urinar, in gastrite hipoacide, cole-
cistite cronice, in anemii, boli ginecolo-
gice. In afară de cele folosite pe plan lo-
•cal, apele minerale de aici sint imbute-
liate şi trimise in diferite localităţi ale
·ţării. .In staţiune sint două sanatorii, trei
'stabilimente de băi, precum şi alte insti-
tuţii de ocrotire a sănătăţii. De asemenea,
aici işi desfăşoară activitatea o secţie a
:Fabricii de încălţăminte "Modern" din
"Timişoara, unităţi ale cooperaţiei meşte­
oşugăreşti, o staţiune de maşini şi trac-
toare. Oraşul cunoaşte un Intens proc~s
de innoire urbanistică. In cadrul casei
· orăşeneşti de cultură funcţionează .,Co-
-lecţia Troceanu", care cupr;nde numeroase
·ţesături şi cusături bănăţene.
Oraşul Deta, la 1 iulie 1972 avea
•6 907 locuitori. Este cel mai tînăr oraş al
judeţului Timiş ; aici îşi desfăşoară acti-
vitatea o fabrică de placaje, o secţie a
:Intreprinderii pentru prelucrarea tulpl-
www.cimec.ro
JUDEŢUL TBIIŞ 529
nelor de cinepă din Sinnicolau Mare, uni-
tăţi ale industriei locale şi cooperaţiei
meşteşugăreşti, precum şi numeroase
şcoli, o casă de cultură, un spital fi un
muzeu.
La 1 iulie 1972, comunele de pe cuprin-
sul judeţului, după mărimea lor, erau :
7 pînă la 2 000 de locuitori ; 24 intre
2 001 şi 4 000 ; 33 intre 4 001 şi 7 000 ;
8 intre 7 001 şi 10 000 şi 4 cu peste
10 000 de locuitori. In medie au revenit
pe comună 4 762 de locuitori.
Este important de menţionat faptul că
in unele comune există unităţi ale in-
dustriei republicane : Nădrag (o uzină
metalurgică), Margina (industrie chimică),
Tomeşti (o fabrică de sticlărie), Periam
(o fabrică de pălării), Mănăştiur (o intre-
prindere de prelucrare a lemnului).
TRASATURI ECONOMICE. Judeţul Ti-
miş posedă o largă bază industrială, o
agricultură intensivă şi specializată ; are
cea mai densă reţea de cale ferată din
ţară.
INDUSTRIA. In trecut, industria judeţu­
lui dispunea doar de citeva intreprinderi
mai mari, indeosebi din ramurile produ-
cătoare de bunuri de consum. Ele erau
infeudate monopolurilor străine. Restul
- unităţi mici, ateliere insalubre, cifrate
la aproape 2 000, in medie cu aproxima-
tiv 25 de salariaţi (circa 3f, aveau chiar
sub 10 salariaţi), dotate cu utilaje rudi-
mentare, in care majoritatea lucrărilor se
efectuau manual.
In anii construcţiei socialiste, peisajul
industrial al judeţului Timiş s-a schimbat
radical. In 1971 işi desfăşurau activitatea
81 de intreprinderi industriale, din care
57 de subordonare republicană, 7 de
subordonare locală, precum şi 17 intre-
prinderi ale cooperaţiei meşteşugăreşti.
Ritmul mediu anual de creştere a pro-
ducţiei industriale in anii 1966-1970 a
fost de 11,00/o. Puterea instalată la 100 de
muncitori in industrie a crescut de la
215 kW in 1965 la 239 kW in 1971.
In 1971, ponderea preducţiei globale a
principalelor ramuri industriale in ecor.o-
mia judeţului şi a ţării a fost următoarea :
(;3() .JUDEŢUL TIMIŞ
producţia
Ramuri ale induetriei global!
industrială
Total industrie
din care:
Combustibil
Construcţii de maşini şi prelu-
orarea metalelor
Chimie
Extracţia minereurilor nemeta·
lilerc şi produse de substanţe
abrazive
)[ateriale de construcţii
E:o:ploatarea şi prelucrarea
lemnului
Sticlă, porţelan, faianţă
Tutilll.
Coniecţii
Plelil.rie, blil.n~rie 'i Jnoll.lţil.­
minte
Alimentar!
Poligralie
In decurs de cinci ani (1966-1970), faţă
de creşterea totală a producţiei In-
dustriale a judeţului, de 68,4%, producţia
Industriei construcţiilor de maşini şi pre-
lucrării metalelor a sporit cu 102,00fo (din
care industria electrotehnică cu 133,20fo),
Iar industria chimică cu 191,9%, ceea ce
a făcut să crească greutatea specifică a
acestora in totalul producţiei globale a
judeţului ; de pildă, ponderea industriei
chimice a sporit de la 9,8% in 1965 la
16,90fo in 1970, iar a industriei electroteh-
nice de la 6,4% la 8,80fo.
In cadrul judeţului, ponderea hotărî­
toare o au intreprinderile din 4 ramuri
industriale : 2 din grupa "A" (construcţii
de maşini şi prelucrarea metalelor şi chi-
mie) - 41,90fo şi 2 din grupa "B" (textilă
şi alimentară) - 36,50fo ; tmpreună, ele
au dat 78,40fo din valoarea producţiei in-
dustriale a judeţului din 1971.
In aprecierea potenţialului industrial al
judeţului Tlmiş sint sugestive compara-
ţiile cu nivelul anului 1948. In anii 1948-
1970, producţia globală a Industriei a
crescut de aproximativ 14 ori ; in cadra!
acesteia, producţia de motoare a sporit
de 7,6 ori, cea de lamlnate finite pline -
de 3,3 ori, producţia de cărămizi şi
In prooente faţll. de: blocuri ceramice - de 4,5 ori. rn 19'7()
s-au produs cu aproape 34 000 00"0 m2 mai
producţia
global! multe ţesături, cu 5 390 000 mai multe pe-
induatrinli1 rechi de încălţăminte şi cu aproape
pe a ramuri111f
judeţ pc ţară 14 000 000 mai multe tricotaje decît în
1948. Valoarea produselor exportate a.
100,0 3,7
crescut in aceeaşi perioadă de peste 3~
1,6 1,2
de ori.
1, In 1971, intreprinderile de subordonare
25,1 3,5 \republicană au realizat 80,80fo din pro-
16,8 6,0 ducţia globală a judeţului Timiş, indus-
\ tria locală - 12,40fo, iar industria coope-
0,3 ratistă - 6,70fo.
2,0 Intreprinderile industriale de subordo-
nare republicană produc : motoare elec-
4,2 2,6
0,6 8,7
trice, corpuri de iluminat, poduri rulantE~·r
13,7 7,0 aspiratoare de praf, cărămizi şi ţigler
2,7 2,3 mobilă, încălţăminte, textile, confecţii.
bere, zahăr, conserve etc.
5,5 9,9
Judeţul Timiş deţine la unele produse
22,8 5,0
0,5 6,6 o pondere importantă in producţia p€'
ţară. Astfel, în 1971, Timişul a dat 29,9~/.,
din producţia de motoare electrice de-
0,25 kW şi peste această putere; 7,10/o din>
producţia de cărămizi şi blocuri ceramice ~
8,40fo din producţia t6talll de ţesături ;
13,10fo din încălţăminte de piele; 6,2% dim
conserve de carne ; 8,2•/o din produse za-
haroase ; 5,60fo din producţia de zahăr ;
8,60fo din producţia de bere ; 8,7% di111
producţia de unt etc.
U~ţile i!!Ql,l_st_rl~Llw:ale, care repre-
zintă o pondere de 5,10fo din productia in-
dustriei locale din ţară, îşi desfăşoară ac-
tivitatea in Timişoara, Lugoj, Deta, Jim-
bolia, Sinnicolau Mare precum şi in Biled,
Dudeştll Noi, Ciacova, Făget, Gătaia,.
Giarmata, Orţişoara, Peclul Nou, Recaş,..
Şag ş.a., producind indeosebi : mobilă, ar-
ticole de sticlă, materiale de construcţii.
aparate şi obiecte de uz casnic, produse-
din masA plastică, produse de panificaţieo
şi patiserie, articole cosmetice etc.
Majoritatea unităţilor cooperativelor
meşteşug!ireşti îşi au sediul fn Timişoara,
Lugoj, Deta, Jimbolia, Sinnfcolau Mare;.
precum şi tn unele comune (Ciacova, Pe-
ciu Nou, Recaş). Ele produc mobilă, con-
fecţii. tricotaje, marochinărie, instru-
mente muzicale, articole de artizanat.
produse alimentare, efectuează diferite-
reparaţii etc. Aceste unităţi d'au S,60fo dino
www.cimec.ro

produ.cţia cooperaţiei · .meşteşugăreştt pe
!ţară.
AGRICULTURA. , Suprafaţa agricolă cu-
tPrinde 80,40/o din· suprafaţa totală a ju-
.deţului Timiş, din care 552 568 ha (79,20fo
.din suprafaţa agricolă) sînt teren arabil ;
!96 953 ha (13,9% din suprafaţa agricolă)
păşuni ; 31 366 ha (4,50/o) fineţe ; 5 740 ha
·(0,80fo) vii şi pepiniere viticole ; 10 868 ha
(1,6%) livezi şi pepiniere pomicole.
In judeţ există : 33 de întreprinderi
.agricole de stat, care deţin 213 100 ha de
r.eren agricol din care 186 989 ha arabil
(30,60fo din suprafaţa agricolă a judeţu­
!lui şi 33,8o;0 din suprafata arabilă) ; 206
-cooperative agricole de producţie, care
tdeţin 347 429 ha de teren agricol, din care
304 968 ha arabil (49,8'. o din suprafaţa
:agricolă a judeţului şi 55.2% din cea ara-
bilă). Intreprinderile agricole de stat de-
Tţin în medie 6 457 ha de teren agricol şi
'5 666 ha de teren arabil, iar cooperativele
:agricole de pt"oducţie 1 686 ha, respectiv
1l. 480 ha. La acestea se adaugă 34 staţiuni
!Pentru mecanizarea agriculturii.
In agricultura judeţului, la 1 ianuarie
rt972 existau 6 327 de tractoare fizice,
"3 164 de combine pentru păioase, 922 de
.combine pentru porumb şi plante de si-
loz, 860 de maşini pentru împrăştiat în-
grăllăminte chimice, 3 083 de semănători
mecanice, 2 665 de cultivatoare mecanice
~i sape rotlrtîve şi alte maşini agricole.
tn medie pe tractor reveneau 87,30fo ha
arabile. Tot 1a data respectivă, lucrau in
agricultura socialistă 1 041 de cadre de
t;pecialişti cu pregătire superioară : 597
Ingineri agronomi, 50 ingineri horticoli.
13S ingineri motehnişti, 181 medici ve-
terinari şi 75 'ingineri mecanizatori.
In cincina1u1 1966-197(l judetul Timiş
a produs "în ·medie pe an 6,230fo din pro-
ducţia medie totală a ţării la cereale
boabe (din eaTe 6.77Dfo din producţia de
grîu şi 5,550fo din cea de porumb), precum
~i 4,930fo din pt"oducţia de floarea-soare-
lui, 8,89% din cea de sfeclă de zahăr şi
2,84% din producţia de cartofi.
Din producţia globală agricolă a jude-
oţului Timifi pe pe!'ioada 1966-1970 (me-
~l:t' anuală:), ·oea vegetală a reprezentat
www.cimec.ro
,J.l,J D E Ţ U L T 1 1111 Ş ~.31
61,55°/ai iar cea animală 38,450fo ; produc-
ţia globală a I.A.S. a· constituit 29,7•/@ .ifn
producţia globală agricolă a judeţului,
iar cea a cooperativelor agricole . 44,00/o ;
valoarea producţiei globale agricole pe o
cooperativă a fost în medie de 8 028 708
lei anual, iar pe o întreprindere agricolA
de stat de 39 041 379 lei.
!n anii 1966-1970, ponderea viilor al~
toite şi indigene în totalul suprafeţelor
cultivate cu vii a crescut de la 17,60fo la
89,30/ 0, iar ponderea in totalul producţiei
de la 19,60fo la 93,90/o. Suprafaţa viilor şi
pepinierelor viticole reprezenta 1,720fo din
suprafaţa ocupată de vii în ţară şi 0,84"/o
din suprafaţa agricolă a judeţului.
Livezile reprezintă 2,480/o din suprafaţa
pomicolă a ţării şi 1,450fo din suprafaţa
agricolă a judeţului. Producţia de fructe
a judeţului reprezintă 2,480/o din cea a
ţării ; cea mai mare pondere o au prunii
şi apoi merii.
In 1971, aproape 570fo din suprafaţa in-
săminţată cu legume in I.A.S. a fost ame-
najată pentru irigat, iar in C.A.P. 64Dfo.
Legumicultura s-a dezvoltat mai alee in
jurul or~elor.
La 4 ianuarie 1972 . existau, faţă de 3
ianuarie 1966, cu ll,OOfo mai multe bovine,
din care creşterea la vaci a fost de 12,30fo,
ceea ce a făcut ca ponderea lor in totalul
bovinelor să sporească la 43,40/o. La aceeaşi
dată, I.A.S. deţineau 27,40/o din totalul de
bovine pe judeţ (20,30fo vaci), 51,80fo din
porcine, 24,20fo din ovine, 21,20/o din pă­
sări ; cooperativele agricole deţineau :
49,60/o din bovine (52,90fo vaci), 28,9•;0 din
porcine, 41,40fo din ovine şi 8,70fo din pă­
sări. Densitatea animalelor la 100 ha te-
ren era la aceeaşi dată de 30,5 la bovine,
117,8 la porcine şi 65,9 la ovine (depăşind
media pe ţară). Ponderea unor produse
animaliere faţă de totalul pe ţară era de
7,4o/o la carne, 5,50/o, la lapte, 3,60:0 la lină,
3,40fo la ouă etc.
Spt>cilic judeţului Timiş este şi creşte­
rea viermilor de mătase şi albinăritul.
La 4 ianuarie 1972, numărul familiilor de
albine era de 51 820.
SILVICULTURA. Din .suprafaţa totală a
judeţului Timiş 11,50fo reprezintA fondul
032 .J V DE T V L T 1M 1 Ş
forestier, in care predomină stejarul
(40,70fo) şl fagul (27,4Dfo). In partea estică
şi sudică a judeţului se exploatează masă
lemnoasă, mai ales din specii de arbori
cu esenţe tari. In anii 196~1970 s-au
efectuat impăduriri pe o suprafaţă de
1 838 ha (din care 717 ha cu foioase şi
1 040 ha cu răşinoase).
VINATUL ŞI PESCUITUL. Terenurile de
vinătoc.re se intind pe o suprafaţă de
572 000 ha (din care 80 000 ha pădure).
Principalele specii de vinat sint : cerbul
carpatin, cerbul lopătar, căpriorul, mis-
treţul, iepurele, dropia, fazanul şi potir-
nichea, precum şi risul, lupul, vulpea,
jderul, dihorul, nevăstuica etc.
Pescuitul se poate efectua in apele
curgătoare, Timişul şi afluentii săi, care
însumează 560 km, in canalele din siste-
mul hidrotehnic (peste 200 km) şi bălţi
(peste 200 ha), iazuri sistematizate etc.
Peştii care populeazA apele din judeţ
sint : crapul, carasul, cleanul, mreana,
scobarul, văduviţa, plătica, şalăul, somnul,
iar păstrăvul se găseşte in cantităţi mici
in apele de munte.
Asociaţia judeţeană a vinătorilor şi pes-
carilor sportivi cuprinde 1 700 de membri
vînători şi peste 8 000 de membri pescari
sportivi.
TRANSPORTURILE. In judeţul Timiş
există 790 km de cale ferată, revenind in
medie 91,0 km la 1 000 km2• Liniile ferate
mai importante ce străbat teritoriul jude-
ţului sînt : Bucureşti-Jimbolia (linie in-
ternaţională), Timişoara-Cluj, Timişoara­
Reşiţa, Timişoara-Moraviţa etc.
La inceputul anului 1972, lungimea dru-
murilor din judeţul Timiş era de
3 296 km (din care 416 km drumuri na-
ţionale) ; din acestea, drumurile asfaltate
reprezintă 707 km. Parcul de vehicule al
unităţilor de transporturi şi al altor în-
treprinderi a fost de 10 019, din care
6 492 autocamioane, autocisterne şi auto-
basculante. In Timişoara există un im-
portant aeroport, de unde pornesc linii
aeriene la Bucureşti şi Arad.
COMERŢUL. Numărul unităţilor comer-
ciale socialiste pentru vînzarea cu amă­
nuntul a crescut de la 1 547 in anul 1965
www.cimec.ro
la 1 719 in anul 1971, iar numărul unită­
ţilor de alimentaţie publică a sporit îl'll
aceeaşi perioadă de la 448 la 537. Comer-
ţul de stat cuprinde 989 de unităţi, iar
comerţul cooperatist 1 267 ; revin 372 de-
locuitori la o unitate de comerţ socialist.
In 47 de localităţi există 55 de pieţe, ma-
joritatea lor avind program zilnic ; anuaL
se organizează circa 100 de tîrguri.
Faţă de 1965, volumul vînzărilor mărfu­
rilor cu amănuntul in 1971 a fost cu 47,9q!~
mai mare ; in aceeaşi perioadă, volumuL
vînzărilor de mărfuri pe locuitor a crescut
cu aproximativ_J§,60fo.
INVĂŢĂMINT, CULTURĂ, ARTĂ. Nu-
mărul grădiniţelor de copii a crescut de-
la 66 in 1938/1939 la 364 in 1972/197:l.
iar al copiilor înscrişi de la 4 826 la 18 241.
al educatoarelor de la 73 la 818, revenind
20 de copii la o educatoare, faţă de 66·
in trecut.
In anul şcolar 1972/1973 funcţionează
354 şcoli generale, 24 de licee de cultură•
generală, cu un total de 76 926 elevi 5i
4 004 cadre didactice, revenind 22 de-
elevi la un cadru didactic. Există şcoli
sau secţii in invăţămîntul general şi li-
ceai in limbile germană, maghiară şi
sirbă. Funcţionează de asemenea 17 şc0li
profesionale, o şcoală tehnică, 3 şcoli teh-
nice de maiştri, 9 licee de specialitate·
(din care 3 industriale, 3 agricole, unul
silvic, unul economic, unul pedagogic), 7
şcoli postliceale, 3 şcoli speciale de artA,.
totalizînd 16 851 de elevi şi 1107 cadre
didactice.
In 1962 s-a înfiinţat la Timişoara o Uni-
versitate, căreia i s-a ridicat în mai puţin·
de 3 ani un modern şi monumental edi-
ficiu. Dacă la eliberarea patriei de sub
jugul fascist exista o singură instituţie de
învăţămînt superior, "Şcoala politehnică·',
in prezent in municipiul Timişoara func-
ţionează 5 institute de învăţămînt supe-
rior cu 19 facultăţi, care cuprind 13 604:
studenţi şi 1 332 cadre didactice. In pe-
rioada postbelică, Institutul" politehnic a
eliberat diplome de inginer Ia aproape'
9 000 de absolvenţi, in timp ce in anii
1925-1944 doar· 920 de tineri au absolvi!•.
cursurile acestui institut.

Timişoara este in acelaşi timp un im-
portant centru ştiinţific al ţării. Baza
Academiei R. S. România din acest oraş
cuprinde instituţii de cercetări din dome-
niile tehnicii, chimiei, arheologie!, ling-
visticii, pedologiei, care au obţinut rezul-
tate in diferite sectoare de cercetare.
O dezvoltare remarcabilă au cunoscut
in anii puterii populare cultura, litera-
tura, arta şi pe teritoriul judeţului.
Există 6 case de cultură, 296 de cămine
culturale (inclusiv filiale săteşti), 17 clu-
buri şi săli de cultură sindicale, 3 teatre
dramatice, dintre care unul in limba ma-
ghiară, unul in limba germană, un teatru
de păpuşi şi marionete, o filarmonică, o
operă, un ansamblu de cîntece şi dansu!'i,
peste 100 de monumente de arhitectură
şi artă plastică, 227 de cinematografe.
Atit muzeul din Timişoara, adăpostit în
vechiul castel al Huniazilor, cit şi mu-
zeul din Lugoj sint deosebit de reprezen-
tative prin piesele arheologice, etnogra-
fice, istorice şi artistice pe care le deţin,
in majoritate rod al cercetării muzeistice
efectuate pe teritoriul judeţului.
In 1971 funcţionau 342 de biblioteci pu-
blice, 4 biblioteci ale instituţiilor de in-
văţămint superior, 272 de biblioteci docu-
mentare şi 217 biblioteci şcolare.
O puternică inflorire a cunoscut acti-
vitatea artistică de amatori. In judeţ sînt
circa 18 800 de artişti amatori (din care
aproape 13 000 români, 3 200 germani,
900 maghiari şi 800 sîrbi) care activează
in 1 079 formaţii artistice, din care 262
echipe de teatru, 221 echipe de jocuri
populare, 205 brigăzi artistice de agitaţie.
172 formaţii instrumentale, 109 formaţii
corale, 78 grupuri vocale.
In Timişoara funcţionează un post de
radioemisie care transmite programe in
limbile română, germană şi sirbă. Se edi-
tează 3 ziare - în limbile română, ger-
mană şi maghiară - "Drapelul roşu",
"Neue Banater Zeitung", "Szabad Sz6" ; o
gazetă săptămînală, "Banatske Novine"
- în limba sîrbă -, precum şi două re-
viste, "Orizont" - in limba română - şi
"Novi Jivot" -în limba sîrbă.
www.cimec.ro
.JUDETUL TIMIŞ 63l
In judeţul Timlş s-au născut ori şi-au
desfăşurat o bună parte a activităţii lor-
marcante personalităţi politice, cultural-
ştiinţifice şi artistice : Nicolae Stoica, au-
torul primelor memorii de război din li-
teratura română, Nikolaus Lenau (pseudo-
nimul lui Franz Niembsch Edler von
Strehlenau), poet romantic austriac ; Dosi-
tel Obradovici, unul din întemeietorii li-
teraturii clasice sîrbe ; Eftimie Murgu,_
luptător politic revoluţionar din 1848,
profesor de filozofie la Academia Mi-
hăileană ; ing. Traian Vuia, renumit in-
ventator şi constructor de avioane ; Vin-
cenţiu Babeş, ziarist, luptător pentru drep-
turile naţionale ale românilor din Tran-
silvania ; dr. Pavel Vasici, medic igienist,
literat şi publicist ; scriitorul Victor Vlad
Delamarina şi Ion Popovici-Bănăţeanu ;
compozitorii Tiberiu Brediceanu, Ion Vidu,
Filaret Barbu şi mulţi alţii.
Arhitectura şi arta populară bănăţeană
se disting prin simplitatea şi originalita-
tea lor. In comunele din nord-estul şi" su-
dul judeţului apar aşa-numitele "porţi
creţe" şi porţile sculptate în scînduri şi
vopsite (Belinţ, Chizătău etc.), unde ele-
mentele ornamentale sînt inspirate din
modele luate de la ţesături şi din motive
florale stilizate. Cusăturile şi ţesăturile
populare din Banat denotă multă inven-
tivitate şi simţ artistic. Portul popular,
îndeosebi cel din zona Lugojului, este de-
osebit de pitoresc ; abundă firul metalic
la catrinţe, la oprege, la minecile cămă­
şilor, conciuri etc. Această influenţă oare-
cum orientală se răsfringe şi asupra cos-
turnului din nord-vestul judeţului (lgriş­
Saravale), unde locul conciului de Lugoj
îl ia conciul de formă trilobată, iar ca-
trinţa, opregul, laibărul sînt împodobitl3
cu forme ornamentale geometrice sau flo-
rale stilizate din fir metalic auriu sau ar-
gintiu. Cojoacele femeieşti de aici, cu
oglinzi aşezate sub aplicaţii de diferite
forme din piele, se deosebesc mult de cele
cu semilună răspîndite în zona Lugojului.
Jocurile populare au, de asemenea, ca-
t·acteristici proprii, executîndu-se într-un
stil original, ceea ce dă o notă folcloris-
tică aparte acestei zone. Se intilnesc 3
grupe mari de dansuri : hore, ardelene şi
.034 , .JUDETUL TJl\JIŞ

J
l
'

www.cimec.ro
 .JUDEŢUL TIMIŞ 1)3;-,

10

..
1. Poduri rulante - produse ale Uzinei
mecanice din Timişoara
t 2. Aspect din noua ţesAtorie a Intre-
prinderii textile Lugoj
3. La Fabrica de sticllrle din Tomeşti
4. Modernul complex de creştere a va-
cllor de lapte al I.A.S. Recaş
5. Fabrica de furaje combinate din
Beregsău
8. Clădirea Universităţii din Timişoara
7. Centrul teritorial de calcul din TI·
mJşoara
8. In Piaţa Operei din Timişoara
8. Observatorul astronomJc din Timi-
şoara

10. Piaţa Unirii din Timişoara

11. Lugoj - vedere panoramică
12. In centrul oraşului Slnnicolau Mare 11

www.cimec.ro
036 J U D E TU L T 1M 1Ş
jocuri în doi. Iniţial în ciclu, astăzi se
joacă fără o ordine anumită, predominînd
ardeleana.
Ca zonă folcloristică judeţul Timiş poate
fi împărţit in 3 subzone: cea de nord,
subzona cursului inferior al Begheiului şi
Timişului şi subzona Făgetului, în care
există dansuri de interferenţă, o adevă­
rată simbioză între folclorul bănăţean şi
cel pădurean.
SĂNĂTATEA PUBLICA. La sfîrşitul
anului 1971 existau 22 de spitale, 121 de
circumscripţii medico-sanitare, 2 staţio­
nare de circumscripţie, 56 de dispensare
de întreprindere, 12 policlinici teritoriali-
zate şi 2 de întreprindere, 2 staţionare
pentru adulţi şi copii, 51 case de naşteri,
81 farmacii. La 1 000 de locuitori reve-
neau 11,3 paturi în unităţile de asistenţă
medicală, un medic la 543 de locuitori, un
cadru mediu sanitar la 195 locuitori şi
unul elementar la 253 locuitori. De ase-
menea, în judeţul Timiş funcţionează 45
de creşe, 2 case ale copilului, 5 cămine
de bătrîni, un spital pentru bolnavi cro-
nici, o şcoală profesională specială cu 353
de elevi, 3 case de copii cu 465 de elevi
ş1 3 cantine de ajutor popular cu 540 de
mese.
Populaţia satelor, altădată neglijată din
punct de vedere medical, în 1971 avea
la dispoziţie in mediul rural : 7 din spi-
talele existente in judeţ, 73 de circum-
scripţii sanitare, 2 staţionare de circum-
scripţie, 4 dispensare de întreprindere, 3
policlinici, 51 case de naşteri, 2 200 de
paturi in unităţile de asistenţă medicală.
EDUCAŢIA FIZICĂ, SPORTUL. Din cei
8 069 de sportivi legitima ţi ai judeţului 1
este maestru emerit, iar 63 sint maeştri
ai sportului ; funcţionează 384 secţii afi-
liate la 30 ramuri sportive. In judeţul
Timiş îşi desfăşoară activitatea 330 de aso-
ciaţii şi 5 cluburi sportive, 4 şcoli spor-
tive, 1 liceu cu program special de edu-
caţie fizică precum şi o facultate de edu-
caţie fizică. Judeţul are tradiţii bogate în
domeniul sportului, de aici ridicîndu-se o
serie de campioni naţionali, balcanici, eu-
ropeni, mondiali şi olimpici. O dezvoltare
www.cimec.ro
deosebită a cunoscut în ultimii ani spor-
tul de performanţă, în special in discipli-
nele handbal, rugbi, volei şi baschet.
TURISMUL. Alături de monumentele is-
torice din municipiile Timişoara, Lugoj,
din oraşele Sinnicolau Mare şi Jimbolia
(despre care s-a menţionat mai inainte)
in judeţ mai există Casa-muzeu "Lenau"
(in comuna Lenauheim), casele memoriale
,.Victor Vlad Delamarina", "Traian Vuia"
din comunele cu acelaşi nume şi altele.
Obiective de interes turistic in munici-
piul Timişoara sînt de asemenea : com-
plexele hoteliere "Continental", recent dat
in folosinţă, "Central", "Cina", "Nord", Ma-
telul "Timiş", Ştrandul tineretului (în zona
Pădurea Verde), Ştrandul termal.
In judeţ, în afara Băilor Buziaş, există
o staţiune balneară la Călacea. Zona mon-
tană cuprinde numeroase puncte de in-
teres turistic : munţii Poiana Ruscăi -
relief interesant, cu păduri întinse de fo-
ioase, cu locuri de vînătoare şi pentru
practicarea schiului ; virfurile Padeş
(1 378 m) şi Rusca (1 359 m) ; cabana "Că­
priorul" (pe vîrful Dîmbu - 900 m), la
16 km depărtare de comuna Nădrag.
Campinguri sint la : Timişoara, Coşteiu
(7 km de Lugoj) şi Şag.
Alte zone de agrement : parcurile şi Pă­
durea Verde din Timişoara (unde s-a ame-
najat Muzeul etnografic al Banatului), pă­
durile de la Bistra, Pişchia, Şarlota, Gi-
roc, Bacova, rezervaţia dendrologică de
la Bazoş, rezervaţia ornitologică de la
Satchinez, herghelia Izvin (16 km de Ti-
mişoara), ştranduri naturale la Şag, Al-
bina, Coşteiu, Periam-port.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In
anii care urmează, economia judeţului Ti-
miş va cunoaşte o şi mai amplă dezvol-
tare. Producţia globală industrială va
spori în 1975, faţă de 1970, cu peste 740/o,
într-un ritm mediu anual de 11,70/o, iar
productivitatea muncii in industrie va
creşte, in aceeaşi perioadă, cu 41%. Vor
fi asimilate un număr insemnat de pro-
duse noi, iar pentru ridicarea nivelului
tehnic şi calitativ al producţiei se prevăd
o serie de m!l.suri fundamentate pe cer-
cetări ştiinţifice de organizare a produc-

ţiei şi a muncii. O considerabilă dezvol-
tare vor cunoaşte industria constructoare
de maşini, industria electrotehnică, prin
punerea in funcţiune a unor obiective ca :
Fabrica de aparate electrice de măsurat,
Secţia de memorii pentru calculatoare
electronice, Fabrica de matriţe, scule şi
utilaje tehnologice pentru industria elec-
trotehnică. Vor fi date în folosinţă, de
asemenea, Fabrica de vagoane de tramvai
Timişoara, Fabrica de utilaje şi piese de
schimb pentru industria uşoară Lugoj şi
vor cunoaşte o dezvoltare susţinută cele-
lalte intreprinderi constructoare de ma-
şini : Uzina mecanică Timişoara, "Tehno-
metal", "Electrobanat", "Electromotor".
Concomitent, vor fi puse în funcţiune noi
obiective în industria chimică, de mate-
riale de construcţii, uşoară şi alimentară,
se vor dezvolta industria locală şi coope-
raţia meşteşugărească, atit în municipii-
oraşe, cit şi în unele comune ale jude-
ţului.
Insemnate lucrări de extindere şi mo-
dernizare vor fi efectuate in domeniul
transporturilor şi telecomunicaţiilor, prin-
tre care modernizarea a 165 km de dru-
muri (imbrăcăminţi asfaltice), electrifi-
carea liniei de cale ferată Caransebeş­
Timişoara-Arad-Curtici, mărirea capaci-
tăţii centralei telefonice automate din
Timişoara cu 4 000 de linii, construirea
unui nou oficiu PTTR la Buziaş.
Potrivit prevederilor, in perioada 1971-
1975 producţia agricolă globală a judeţu­
lui urmează să sporească cu 49,30fo faţă de
realizările cincinalului 1966-1970. Se vor
executa noi lucrări de desecări pe 83 600
ha, de indigutri pe 28 000 ha, precum şi
de completări la sistemele de desecări
JUDEŢUL TJMIŞ
cu reşedinţa in municipiul Timişoara
Municipii : 2. Oraşe : t. Comune : 76 (din care, suburbane : 3), Sate : 318 (din care,
nlclplllor sau oraşelor : 5).
A. MUNICIPII
1. MUNICIPIUL T 1 M 1 Ş OARA. Comune suburbane : 1. Comuna DUMBRAVIŢA. Sate com-
ponente ale comunei suburbane : 1. DUMBRAVIŢA. 2. Comuna GHlRODA. Sate componente ale
www.cimec.ro
.JUDEŢUL TIMIŞ 537
existente pe 52 000 ha, rezolvindu-se, in
linii generale, problema înlăturării exce-
sului de umiditate, care a dus ani in şir
la diminuarea recoltei. Vor fi date in folo-
sinţă 18 complexe zootehnice, ceea ce va
contribui la sporirea efectivelor cu 32,6%
la bovine, 38,30fo la porcine, 8,7Dfo la ovine
şi 200/0 la păsări.
Pentru îmbunătăţirea serviciilor pentru
populaţie se vor construi şi pune in func-
ţiune un magazin universal in Timişoara
cu un spaţiu comercial de 11 000 m 2, pre-
cum şi alte unităţi comerciale. In
anul 1975 valoarea mărfurilor vîndute
populaţiei va fi cu 1,7 miliarde lei mal
mare decit in anul 1970. Din fondurile
statului şi cu credite acordate de stat,
in perioada 1971-1975 vor fi date în fo-
losinţă populaţiei aproape 16 000 de apar-
tamente. Se vor construi de asemenea
noi cămine muncitoreşti.
Se va lărgi, in acelaşi timp. baza ma-
terială a culturii, construindu-se noi uni-
tăţi şcolare în invăţămîntul general, me-
diu, de specialitate şi profesional, spaţii
noi în invăţămîntul superior, în domeniul
culturii şi artelor, al asistentei medico-
sanitare, printre care spitalul clinic ge-
neral din Timişoara cu peste 700 de pa-
turi, cuplat cu policlinică, baza de trata-
ment balnear din municipiul Timişoara.
noi centre stomatologice la Timişoara şi
Lugoj, creşe pentru copii la Timişoara.
Lugoj şi în alte localităţi.
In domeniul dezvoltării bazei turistice.
in anul 1974 se va construi un motel cu
o capacitate de 80 locuri la Buziaş, iar
in anul 1975 un hotel cu 150 locuri la
Lugoj.
aparţin mu-
'538 ~ U DE TU L T 1M 1Ş

comunei suburbane : 1. GHIRODA ; 2. Glarmata-VII. 3. Comuna GIROC. Sate componente ale

~pmunel suburbane : 1. GIROC ; 2. Chişoda,

u. MUNICIPIUL L U G O~. Sate ce aparţin municipiului : 1. M!igurt ; 2. Tapla.

18. ORAŞE

1. OraşUl B UZ 1 AŞ, Localităţi componente ale oraşului 1, BUz 1 A Ş ; 2. Silagiu. sate

ce aparţin oraşului : 1. Bacova.
2. uraşul D E T A • Sate c~ aparţin oraşului : 1. Opatlţa.

·:s~ ORAŞUL ~ 1 M B O L 1 A.
f. ORAŞUL S 1 N N 1 C O L A U MARE.

OC. COMUNE

l. Comuna BALINT. Satele componente : 1. BALINT ; 2. Bodo ; ·3. FAd.imac ; t. "nrgovlşte.

Z. Comuna BANLOC. Satele componente : 1. BANLOC ; 2. Dolaţ ; 3, Livezile ; 4. Ofsenlţa ;
s .. Partoş; 6. soca. 3. comuna BARA. Satele componente: 1. BARA; 2. Dobreştl; 3. LApuşntc;
4. RAdn1Aneşt1 ; 5. Spata. f. Comuna BEBA VECHE. Satele componente : 1. BEBA VECHE ; 2. Che-
restur ; 3. Pol'deanu. s. Comuna BECICHERECU MIC. Satele componente : 1. BECICHERECU
MIC; 2. Dudeştll Noi. 6. Comuna BELINT. Satele componente: 1. BELJNT; 2. Babşa; 3. Ch1-
' ·UtAu ; f. Grunl. 7. Comuna BETHAUSEN. Satele componente: 1. BETHAUSEN; 2. Cladova;
3. Cllclova ; f. Cutlna ; 5. Leucuşeştl ; 6. Nevrtncea. 8. Comuna BILED. Satele componente :
1. BILED ; 2. Şandra ; 3. Uihel. 9. Comuna BIRNA. Satele componente : 1. BIRNA ; 2. Boteştl ;
-3. Botlneştl ; 4. Drinova ; 5, Jureştl ; 6, PogAneşti ; '1. SArAzanl. 10. comuna BOGDA. Satele com-
ponente : 1. BOGDA ; 2. Altrtngen ; 3, Buzad ; t. Charlotenburg ; 5. Comeat ; . 6. Slntar. n. co-
muna BOLDUR. Satele componente : 1. BOLDUR ; 2. JabAr ; 3. Ohaba-Forgaci ; 4. Slnerstg.
'12. Comuna BRESTOVAT. Satele componente: 1. BRESTOVAT; 2. Coşarti; 3. Hodoş; 4. Lu-
-careţ ; 5. Teş. 13. Comuna CARPINIŞ. Satele componente : 1. CARPINIŞ ; 2. Iecea Mare ;
3. Iecea MicA. lt. Comuna CENAD. satele componente : 1. CENAD. 15. Comuna CENEI. Sa-
•tele componente : 1. CENEI ; 2. Bobda ; 3. Checea. 18. Comuna CHEVEREŞU MARE. Satele
-componente : 1. CHEVEREŞU MARE; 2. Dragşlna; 3. Vucova. 17, Comuna CIACOVA. Satele
·componente : 1. CIACOVA; 2. Cebza; 3. Gad; 4. Ghilad; 11. Macedonia; 6. Obad ; 7. Petroman.
:18. Comuna COMLOŞU MARE. Satele componente : 1. COMLOŞU MABE ; 2. Comloşu Mic ;
3. Lunga. 19. Comuna COŞTEIU. Satele componente : 1. COŞTEIU ; 2. Hezertş ; 3. Păru ; 4. T1-
opar1 ; 5. Valea LungA RomAnA. 21. Comuna CRICIOV A. Satele componente : 1. CRICIOV A ;
2. Cireşu ; 3. Ciceşu Mic ; 4. Jdloara. 21. Comuna CURTEA. Satele componente : 1. CURTEA ;
2. Coşava; 3. Homojdla. 22. Comuna DARQ,;A, Satele componente: 1. DAROVA ; 2. Hodoş;
:3. Sacoşu Mare. 23. Comuna DENTA. Satele componente : 1. DENTA ; 2. Breştea ; 3. Rovinlţa
IMare ; 4. Rovinlţa MicA. 2f. Comuna DUDEŞTII VECm Satele componente : 1. DUDEŞTII
VECHI; 2. Cheglevicl; 3. Colonla BulgarA; 4. VAlcanl, 25. Comuna DUMBRAVA. Satele com-
•Ponente : 1. DUMBRAVA ; 2. BucovAţ; 3. RAchita. 21. Comuna FAGET. Satele ccmponente:
1. FAGET; 2. BAteştl; 3. Beghelu Mic; 4. Blchlgl; 5, BrAneştl; 8. Bunea Mare; 7. Bunea MicA;
8. Colonla MicA ; 9. Jupineşti ; 10. Povirgina ; 11. Temereştl. 27. Comuna FIRDEA. Satele com-
ponente : 1. FIRDEA ; 2. DrAgslneştl ; 3. Gladna MontanA ; 4. Gladna RomAnA ; 5. HAuzeştl ;
1. Mltn!cu Mic; 7. Zolt. 28. Comuna FOENI. Satele componente : 1. FOENI; 2. Cruceni.
!9. comuna GAVOJDIA. Satele componente: 1. GAVOJDIA; 2. Jena; 3. Lugojel; 4. SAlbAcel.
:w. Comuna GATAIA. satele componente: 1. GATAIA; 2. Berecuţa; 3. Blrda; 4. Butln ;
·s. MinAstire ; 8. Percosova ; 7. sculla ; 8. Slngeorge ; 9. Şemlscu Mare ; 10. Şemlacu Mic.
31. comuna GIDZELA. Satele componente : 1. GIDZELA ; 2. H!slaş ; 3. Paniova ; 4. Şanoviţa.
:sz. Comuna GIARMATA. Satele componente : 1. GIARMATA; 2. Cerneteaz. 33. comuna GIERA.
Satele componente : 1. GIERA ; 2. GrAniceri!; 3. Toager. 34. Comuna GIULVAZ. Satele com-
ponente : 1. GIULVAZ; 2. Crai Nou ; 3. Ivanda; 4. Rudna. 35. Comuna JAWU MARE. Satele
componente : 1. JAMU MARE ; 2. Clopod.ia ; 3. Ferend.ia ; 4. Gherman ; 5. LA.ţunaş. 36, Comuna
JEBEL. satele componente : 1. JEBEL ; 2. PAdurenl. 37. Comuna LENAUHEIM. Satele compo-
-nente : 1. LENAUHEIM ; 2. Bulgăruş ; 3. Grabaţ. 38, Comuna LIEBLING. Satele componente :
1. LIEBLING ; 2. CeTna ; 3. Iosif. 39. comuna LOVRIN. Satele componente : 1. LOVRIN ;
a. Gottlob ; 3. Tomnatic ; 4. Vlzejdia. cu. comuna MARGINA. Satele componente : 1. MAR-
GINA ; 2. Breazova ; 3. BulZa ; 4. Coşeviţa ; 5. Coşteiu de Sus ; 8. Groşi ; 7, Nemeşeştl ; 8. Sln-
teştl ; o. zoranl. fl. OGmuna MAŞLOC. Satele componente : 1. MAŞLOC ; 2. Alloş ; 3. Fiblş ;
4. Remetea MicA. tz. oomuna MANAŞTIUR. Satele componente : 1. MANAŞTIUR ; 2. Păduranl ;
-:3 Remetea-LuncA; 4. Topls, U. Comuna MORAVJTA. Satele componente : 1. MORAVITA ;
e: Dejan; a. Gaiu Mile; '· stamora GermanA. &4. ·comuna· MOŞNJTA NOUA. Satele corn-

www.cimec.ro
ponente: 1. MOŞNIŢA NOUA; 2. Albina; 3. Moşnlţa Veche; 4. Rudlclca; 5. Ursenl. ts. Co-
muna NADRAG. Satele componente : 1. NADRAG : 2. Crtvlna. 46. comuna NI'fCHIDORF.
Satele componente : 1 NIŢCHIDORF ; 2. Blajova ; 3. Duboz. 47, comuna OHABA LUNGA.
Satele componente : 1. OHABA LUNGA ; 2. Dubeştl ; 3. Ierşnlc : 4. Oh8ba RomAnA. u. CQ-
muna ORŢIŞOARA. Satele componente : 1. ORŢIŞOARA ; 2. CAlacea ţ 3, ,c;orneşti ; 4. Seceanl.
49. Comuna PECIU NOU. satele componente : 1. PECIU NOU ; 2.. -.blnlaş : 3. stnmartlnu
Sirbesc. 50. Comuna PERIAM. Satele componente: 1. PERIAM ; 2. Pesac. 51. Comuna PIE-
TROASA. Satele componente : 1, PIETROASA ; 2. Crivtna de Sus ; 3. FArA,eşU ; 4. POieni. 52. Ct;i-
muna PlŞCHIA. Satele componente : 1. PIŞCHIA : 2. Bencecu de .Jos ; 3. Bencecu de Sus ; 4. Mu-
ranl: 5. SAlclua NouA. 53. Comuna RACOVIŢA. Satele componente: 1. RACOVIŢA: 2. CApAt.;
3. DrAgo!eşti ; 4, FlcAtar ; 5. Hltlaş : 8, Slrbova. 54. Comuna RECAŞ. Sllt~le componente : 1. RE-
CAŞ : 2. Bazoş ; 3. Herneaco\ia ; 4. lzvln ; 5, Nadâş ; 8 Petrovaselo : 7. Stanclova. 55. Comuna
REMETEA MARE. Satele componente : 1. REMETEA MARE ; 2. Bazoşu Nou ; 3. BucovAţ ; o~: Ia-
nova. 5&. Comuna SACOŞU TURCESC, Satele componente : 1, SACOŞU TURCESC ; 2. Bertni ;
3. Icloda ; 4. Otveştl ; 5. Stamora RomAnA ; 6, Ulluc ; 7. Unlp, 57. Comuna SATCHINEZ. Satele-
componente: 1. SATCHINEZ; 2. BArAteaz; 3. Hodonl. sa. Comuna SACALAZ. Satele com-
ponente : 1. SACALAZ ; 2. Beregsâu Mare : 3, BeregsAu Mic. 59. Comuna SECAŞ. satele
componente : 1. SECAŞ : 2. Checheş ; 3. Crlvobara ; 4. Vlzma. &o. Comuna · SINANDREl.
Satele componente : 1. SINANDREI : 2. Caranl ; 3, Covacl. IL Comuna SINMIHAIU ROMAN.
Satele componente : 1. SINMIHAIU ROMAN ; 2. Slnmlhalu Germar. ; 3. UtvJn. 62. Comuna.
SINPETRU MARE. Satele componente : 1. SINPETRU MARE ; 2. Igrtş ; 3. Saravale. 53. Comun·a
ŞAG. Satele componente : 1. ŞAG ; 2. Parţa. st. Comuna ŞTIUCA. Satele componente·:
1. ŞTIUCA ; 2. Dragomtreştl ; 3, Oloşag ; 4. Zgrlbeştl 65. Comuna TEREMIA MARE
Satele componente: .1. TEREMIA MARE; 2. NerAu ; 3. Teremla MicA. "· Comuna TOMEŞTl
Satele componente : 1. TOMEŞTI ; 2, Baloşeştl ; 3. Colonia FabrtcU ; 4. Luncanil de .Jos ; 5. Lun-
canil de Su~; 8. Româneşti. 67. Comuna TOPOLOVAŢU MARE. Satele componente: 1. TOPOLO-
VAŢU MARE ; 2. CralovAţ ; 3. lctar-Budlnţ; 4. IosllaiAu ; 11. Suştra : 6. TopolovA~ Mic. 61. Co-
muna TORMAC. Satele componente : 1. TORMAC ; 2. Cadar ; 3. Şlpet. 69. Comuna TRA~N
VUIA. Satele componente : 1. SUDRIAŞ ; 2. .Jupani ; 3. SAceni ; 4. surducu Mic ; 5. susan! ;
6. Traian Vuia. 70. Comuna UIVAR. Satele componente : 1. UIVAR; 2. Iohanisfeld; 3. Otelec ;
4. Pustlniş; 5. RAuţi; 8. SlnmartJnu Maghiar. 71. comuna VARIAŞ. Satele componente:
1. V ARIAŞ ; 2. Gelu ; 3. SJnpetru Mic. 71. Comuna VICTOR VLAD DELAMARINA. Satele
componente: 1. VICTOR VLAD DELAMARINA ; 2. Herendeştl; 3, Honoricl; 4. PAdurenl ;
5. Petroasa Mare ; 8. PJnl ; 7. Vlsag. 73. Comuna VOITEG, Satele componente : 1. VOITEG ;
2. Folea.

La definitivarea textului au colaborat : Marius Bizerea, Wiliam Marin, Vasile Ni11i,

Petre Radu, Gheorghe Tomoroga, Mihai Ziman.

www.cimec.ro
JUDEŢUL TULCEA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Situat în
partea de est a ţării, la gurile Dunării,
judeţul Tulcea se învecinează la nord-
vest cu judeţul Galaţi, la vest cu judeţul
Brăila, la sud cu judeţul Constanţa, la est
cu Marea Neagră, iar la nord cu Dunărea,
care constituie frontiera de stat a
R. S. România cu U.R.S.S. Pe teritoriul
judeţului se află situat punctul cel mai
de răsărit al României - oraşul Sulina
(29°41 '24w longitudine estică).
El are o suprafaţă de 8 430 km 1 , si-
tuîndu-se, după mărimea teritoriului, pe
locul 4 între judeţele ţării.
RELIEFUL. In cadrul judeţului se intil-
nesc, alături de elemente ale celui mai
vechi relief al ţării - Podişul Casimcei
şi Munţii Măcinului -, terenuri dintre
cele mai noi, ca acelea ale Deltei Dună­
rii. Intreaga Dobroge de nord reprezintă
de fapt un rest al lanţului muntos her-
cinic, foarte puternic erodat şi în mare
parte acoperit de depozite mai noi. Jude-
ţul cu,prinde Munţii Pricopanului (Măci­
nului), munţi joşi, tociţi (altitudinea
maximă este de 467 m în vîrful Ţuţuia­
tul), precum şi podişuri larg vălurite
(Podişul Tulcei, Podişul Babadag, Podişul
Casimcei), întrerupte de depresiuni.
In nord-estul judeţului se află Delta
Dunării, mare formaţie deltaică cu o su-
prafaţă de 4 340 km 2 (inclusiv complexul
lagunar Razelm). Delta Dunării este o uni-
tate de relief recentă (din epoca preisto-
rică), formată prin colmatarea unui golf
www.cimec.ro
marin devenit liman. Delta este împărţită
de cele trei braţe ale Dunării în trei mari
ostroave complexe : Letea, Sf. Gheorghe
şi Dranov. Suprafaţa acestora e brăzdată
de numeroase braţe secundare, girle ş1
canale artificiale (rezultate prin rectifi-
carea girlelor care leagă fluviul cu nu-
meroase lacuri şi mlaştini din interior).
Relieful deltei este într-o continuă
transformare, datorită aluvionării, eroziu-
nii şi depunerii de materie organică.
Grindurile se lărgesc şi se înalţă treptat,
multe girle se împotmolesc, fundul băl­
ţilor şi al mlaştinilor se ridică, delta îna-
intează în mare.
CLIMA are un caracter continental cu
mari amplitudini de temperatură, cu pre-
cipitaţii puţine, dar cu umiditate atmos-
ferică ridicată (în zona deltei, ca urmare
a evaporaţiei de pe întinsele suprafeţe de
apă). Temperatura medie anuală variază
între 11° în zona de litoral şi sub go în
Munţii Măcin. Maxima absolută a înre-
gistrat 39,7° (în 1945 la Tulcea), iar mi-
nima absolută -26,8° (în 1942 la Tulcea).
Precipitaţiile medii anuale variază între
400 şi 500 mm în munţi, unde au un ca-
racter torenţial, şi sub 400 mm în zona
Deltei Dunării şi a complexului lacustru
Razelm. Sînt caracteristice vînturile do-
minante din nord şi nord-est. Iernile sînt
reci şi cu fenomene de nivaţie destul de
frecvente, iar verile calde şi secetoase.
HIDROGRAFIA. Judeţul Tulcea este în-
conjurat din trei părţi de apă : Dunărea

'spre vest şi nord, Marea Neagră şi laguna
Razelmului la est. In interior teritoriul
·este drenat doar de citeva riuri mici, cu
cursuri scurte (Teliţa, Taiţa, Slava) şi cu
un regim foarte neregulat, producind
uneori inundaţii. Sint caracteristice, de
:asemenea, numeroasele lacuri din lungul
Dunării şi al litoralului maritim.
'SOLURILE. Acestea variază între soiurile
bălane foarte frecvent întîlnite şi soiurile
brune de pădure slab podzolite. In jurul
reliefului mai inalt se întîlnesc cernozio-
muri carbonatice şi levigate. In podişul
Babadagului o suprafaţă apreciabilă
·ocupă rendzinele. Pe lunci şi in deltă se
găsesc soiuri aluviale, regosoluri şi solon-
ceacuri.
'RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Zona mai înaltă
din nord-vestul judeţului este alcătuită
din roci dure, ca : granite (la Măcin,
Greci, Turcoaia), gabrouri, cuarţite (zona
Greci) etc. Calcare compacte in cantităţi
mai importante sint localizate in zona
Tulcea-Babadag. Dintre resursele mine-
rale pot fi menţionate baritina (la So-
mova) şi piritele cuprifere (la Altin-Tepe).
Munţii şi Podişul Babadagului sint aco-
periţi cu păduri de stejar brumăriu şi
pufos, cărpiniţă, tei şi aLte foioase cu sub-
arboret bine dezvoltat. Pe grindurile flu-
viale se mai intilnesc păduri cu salcie şi
plop.
O deosebită însemnătate are prin re-
sursele sale Delta Dunării. O serie de
elemente ale vegetaţiei ei naturale pre-
zintă importanţă in procesul valorificării
lor industriale pe cale chimică sau fizică :
stuful, planta cea mai caracteristică, pre-
cum şi resursele forestiere, mai ales ar-
borii de esenţe albe (plopul şi salcia). Prin
bogăţia sa în peşte, de valoare industrială,
delta se inscrie printre cele mai însem-
nate domenii piscicole ale Europei.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Istoria judeţului Tulcea este strîns
legată de aceea a Dobrogei, din cadrul că­
reia face parte, şi nu poate fi privită de-
cit înscrisă în acest context.
www.cimec.ro
JUDETUL TULCEA i41
Descoperirile arheologice făcute la Ba-
badag, Tulcea, Murighiol, Garvăn, Enisala
etc. atestă prezenţa traco-geţilor pe aceste
meleaguri (secolele XI-VII şi VI-I
î.e.n.).
In secolul 1 e.n. in intreaga Dobroge
s-a stabilit puterea romană. In vederea
apărării ill\Periului, romanii au ridicat o
linie de castre de-a lungul Dunării, prin-
tre care pe teritoriul actualului judeţ pot
fi amintite : Beroe (Ostrov), TroeJlmis
(Turcoaia), unde a fost un centru militar
şi economic ridicat la grad de municipiu,
Arrubium (Măcin), Dinogeţia (Garvăn),
Novlodunum (lsaccea), Aegyssus (Tulcea),
Salsovia (Mahmudia), Argamum (Juri-
lovea) etc., care au fost legate prin
drumuri de marile centre din imperiul
roman.
Populaţia acestor locuri a avut de su-
ferit de pe urma migraţiei popoarelor,
care căutau să ajungă în imperiul bizan-
tin, venind dinspre nordul Dunării şi stră­
bătînd Sciţia Minor (Dobrogea).
Documente istorice de la sfîrşitul seco-
lului al XIV-lea pomenesc de acest teri-
toriu ca făcînd parte din stăpînirea lui
Mircea cel Bătrîn ; domnitorul Ţării Ro-
mâneşti stăpînea - rezultă şi din glorio-
sul său titlu - un teritoriu care cuprin-
dea şi Dobrogea "pînă la Marea cea Mare".
In al doilea deceniu al secolului al XV-lea
aceste locuri au căzut sub stăpînirea Im-
periului otoman. Abia după 1877 terito-
riul de la est de Dunăre a revenit Româ-
niei.
După înlăturarea stăpînirii otomane,
care şi-a lăsat puternic amprenta în viaţa
judeţului Tulcea, au intervenit elemente
noi ; a inceput să se dezvolte activitatea
portuară la gurile Dunării (porturile Tul-
cea şi Sulina) ; odată cu aceasta s-a inăs­
prit exploatarea capitalistă, dar şi lupta
muncitorimii. La sfîrşitul secolului al
XIX-lea au declarat grevă muncitorii ha-
mali din portul Sulina, au avut loc nu-
meroase demonstraţii ale hamalilor, care
îşi cereau dreptul la o viaţă mai bună,
precum şi alte acţiuni muncitoreşti. După
primul război mondial lupta muncitorimll
 LEGENDĂ
~ Municipiu re1edintă de judet JUDEŢUL TULCEA
o Orale
• Comune
frontieră de stat S·
limilă de judet
limilă de comună
Teritoriul municipiului

E A
o
www.cimec.ro

a căpătat contururi mai ascuţite. La ince-
putul anului 1918 marinarii români de pe
vasele din Sulina şi Chilia formează co-
mitete revoluţionare şi înalţă steagul
coşu pe catarge.
Dupâ erearea Partidului Comunist Ro-
mân au avut loc diferite acţiuni ale oa-
menilor muncii, care s-au intensificat in-
deosebi in perioada celui de-al doilea
război mondial. In octombrie 1943, in
Delta Dunării, din 4 200 de ţărani chemaţi
la incorporare s-au prezentat numai 1 500.
tn anii 1943-1944 in judeţul Tulcea s-a
desfăşurat o intensă activitate de parti-
zani, care au impiedicat mai ales trans-
portul fluvial, şi prin luptele lor pUne
de jertfe au contribuit la eliberarea pa-
triei noastre.
POPULAŢIA. Judeţul Tulcea avea la
a. iulie 1971 peste 253 000 de locuitori,
.ceea ce reprezenta 1,20/o din numărul to-
tal al populaţiei ţării. Densitatea era de
numai 30,0 locuitori/km1, faţă de 86,2 lo-
cuitori/km2 pe ţară. Densitatea scAzutA a
populaţiei se datoreşte condiţiilor naturale
specifice, şi anume faptului cA o mare
parte din suprafaţa judeţului este acope-
rită cu apă (Delta Dunării, complexul la-
custru Razelm etc.). ~ 1971. Babadagul este un oraş vechi, nu-
După datele recensămtntului populaţie!
din 1966, românii reprezentau circa 850/o,
iar restul (peste 35 000 de locuitori) erau
ruşi, ucraineni, tătari, greci etc. La 1 iu-
lie 1971, proporţia populaţiei urbane re-
prezenta 28,20/o. La 1 000 de locuitori in
1971 s-au inregistrat 22,5 născuţi vii, 8,9
decedaţi, cu un spor natural de 13,6%o.
Numărul salariaţilor era in 1971 de
57 800. Dintre aceştia 19 000 lucrau in in-
dustrie, 8 000 in construcţii, 11 400 in agri-
cultură şi silvicultură, circa 4 700 in trans-
porturi şi telecomunicaţii, 5 600 in circu-
laţia mărfurilor, 3 800 in învăţămînt,
cultură, artă, ştiinţă, 1 900 in ocrotirea
siinătăţii, asistenţă. socială şi cultură fi-
zică etc. La sfîrşitul anului 1971, 79,80;0
din numărul total al salariaţilor erau
muncitori, care lucrau in diferite ramuri
ale producţiei.
www.cimec.ro
.JUDEŢUL TULCEA 548
LOCALITĂŢILE. Pe teritoriul judeţului
Tulcea se află un municipiu şi 4 orasP C"
8 localităţi componente, 43 de comune şi
133 de sate.
Municipiul Tulcea este reşedinţa jude-
ţului. El se află situat la Dunăre, pe locul
străvechei aşezări Aegyssus, aproape de
locul in care se bifurcă braţele Sullna şi
Sf. Gheorghe. La 1 iulie 1971 avea 43 713
locuitori.
In afară de rolul său portuar, fiind
principalul port de acces in Delta Dunării,
municipiul Tulcea este un important cen-
tru Industrial, administrativ, turistic şi
cultural al judeţului.
In trecut acest oraş era slab dezvoltat
din punct de vedere economic. In afara
activităţii portuare, industria era ca şi
inexistentă. Se executau doar reparaţii de
nave de mic tonaj. In anii construcţiei
socialiste, industria municipiului s-a dez-
voltat şi modernizat, in acest oraş reall-
zindu-se circa 47Dfo din producţia globali
industrială a judeţului.
Oraşul Babadag, situat in partea de sud-
est a judeţului (vestul complexului Ra-
zelm), · avea 8 399 de locuitori la 1 Iulie
mele lui fiind format din două cuvinte :
baba = tată şi dagk - munte, deci "ta-
tăl munţilor". In această localitate se afli
unele unităţi ale industriei materialelor
de construcţii şi alimentare.
Oraşul Măctn, situat in nord-vestul ju-
deţului, in zona muntoasă, avea 9 510 lo-
cuitori la 1 iulie 1971. El este un centru
al industriei materialelor de construcţii şi
piscicol.
Oraşul Isaccea este aşezat in nordul ju-
deţului, pe locul vechii cetăţi Noviodu-
num. Oraşul este port la Dunăre ; In
apropierea lui se află resurse de calcar.
La 1 iulie 1971 avea 5 301 locuitori.
Oraşul Sulina, situat la gura braţului
cu acelaşi nume al Dunării, avea 4 359 de
locuitori la 1 iulie 1971. El este unul din-
tre principalei~ porturi fluvio-maritime
ale ţării noastre. Aici se găsesc unităţi
544 JUDEŢUL TULCEA

ale industriei alimentare, de preindustria- In procente laţi de:

lizarea peştelui.
producţ.ia producţia
Comunele judeţului Tulcea aveau in Ramuri ale indm~trit>i globală globală
medie 4 231 de locuitori. După numărul industri11lă industrial :-L
pe a ramurih~r·
locuitorilor, la 1 iulie 1971, comunele ju- judeţ pe ţnră
deţului se grupau astfel : 6 pînă la 2 000
de locuitori, 17 între 2 001 şi 4 000, 16 în- Total industrie 100,0 o.~
din care:
tre 4 001 şi 7 000 şi 4 comune cu o
){etalurgie neleroasâ (inclusiv
populaţie de peste 7 000 de locuitori.
extracţ-ia minereurilor nefe-
TRAsATURI ECONOMICE. In trecut roase) 2,2 0,3·
Construcţii de maşini şi prelu·
economia avea un caracter agrar-piscicol ;
crarea metalelor 6,G 0,1
în prezent judeţul Tulcea se remarcă prin Extracţia minereurilor nt:>meta-
dezvoltarea industriei extractive a mine- lilere şi produoe din oubotanţe
reurilor nemetalifere şi a materialelor de abrazive 0,9 1,5
construcţii, prin exploatarea stufului din Materiale de chnstrucţii 1,0
Exploatarea ti prelucrarea
Delta Dunării ; o pondere însemnată are lt-mnului 6,3 0.5
industria alimentară (îndeosebi prelucra- Celuloză şi hirtie (inclusiv ex·
rea peştelui). ploatarca stulului) 2,2 0,7
Agricultura dispune de terenuri arabile Confecţii 2,e 0,3
Alim(·r.t~ră G5,2 1,7
restrînse, cea mai mare parte din supra-
faţa judeţului fiind ocupată de lacuri şi
bălţi. Ca urmare, producţia vegetală este
Construcţiile de maşini şi prelucrarea
mai puţin dezvoltată ; o dezvoltare mai
mare au luat viticultura, zootehnia, api- metalelor, extracţia minereurilor nemeta-
tultura şi mai ales piscicultura. lifere, materialele de construcţii şi
exploatarea şi prelucrarea lemnului şi a
INDUSTRIA. In industria judeţului există
stufului deţin circa 240fo din producţia
15 întreprinderi de subordonare republi-
industrială. Cea mai mare pondere revine
cană, 4 de industrie locală şi 6 coopera-
însă industriei alimentare, în cadrul că­
tiste. Majoritatea acestor intreprinderi
reia se realizează circa 2/3 din intreaga
sint amplasate in municipiul Tulcea.
producţie industrială. Acest fapt se ex-
Printre principalele întreprinderi in- plică îndeosebi prin existenţa in cadrul
dustriale din cadrul judeţului pot fi amin- judeţului a celei mai importante baze pis-
tite : Intreprinderea de exploatare şi va- cicole a ţării, ceea ce a permis dezvol-
lorificare a stufului Tulcea, Intreprin- tarea industriei de prelucrare a peştelui.
derea de construcţii şi reparaţii-nave Tul- In industria constructoare de maşini şi
cea, Intreprinderea pentru industriali- prelucrarea metalelor, cea mai impor-
zarea peştelui Tulcea, Fabrica de conserve tantă este Intreprinderea de construcţii şi
Dunărea" Intreprinderea piscicolă Tul- reparaţii-nave Tulcea, care execută, prin·
~ea, Intre~rinderea de pescuit oceanic tre altele, pontoane-dormitor, drăgi mici
Tulcea. cu cupe, rezervoare, pontoane de acostar~
Producţia globală industrială realizată pentru lucrările de valorificare a stufului
in 1971 a fost cu 70,20/o mai mare faţă de din Delta Dunării etc.
cea realizată in 1965, înregistrînd un O dezvoltare importantă a căpătat in-
ritm mediu anual de creştere de 9,3°/o. dustria extractivă a minereurilor neme-
Industria s-a dezvoltat în strînsă legă­ talifere şi industria produselor din sub-
tură cu resursele şi necesităţile judeţu­ stanţe abrazive. Această ramură, repre-
lui. precum şi cu nevoile economiei na· zentată prin exploatările de minereuri
ţionale. nemetalifere, este o creaţie a puterii
In 1971 ponderea producţiei globale in- populare. In 1971 judeţul Tulcea deţinea
dustriale a principalelor ramuri s-a pre- 1,50fo din valoarea producţiei industriale
zenta~ astfel : a ramurii respective pe ţară.

www.cimec.ro

In anii construcţiei socialiste s-a trecut
la punerea in valoare a bogăţiei unice in
felul ei in Europa : stuful din Delta Du-
nării. Suprafaţa acoperită cu stuf a Deltei
Dunării este una dintre cele mai compacte
zone stuficole, care reprezintă circa
270 000 ha. Pentru exploatarea multilate-
rală a bogăţiilor Deltei Dunării s-au alo-
cat însemnate fonduri de investiţii. Nu-
meroase echipe de cercetători au efectuat
laborioase cercetări pentru determinarea
biotopilor stufului, a metodelor de ame-
najare pentru îmbunătăţirea cantitativA şi
calitativă a vegetaţie! stuficole, pentru
accesul in zonele stuficole, pentru stabi-
lirea metodelor şi utllajelor necesare pro-
cesului de recoltare şi transportare a stu-
fului, pentru sporirea continuă a produc-
ţiei de peşte. Astăzi Delta constituie baza
de aprovizionare cu materie primă a
Combinatului de hirtie şi celuloză de la
Brăila. Delta Dunării formează in conti-
nuare obiectul cercetArilor la diferite ni-
vele pentru valorificarea complexă a bo-
gă tiilor ei.
In Tulcea se află cea mai mare şi mai
modernă întreprindere de conserve de
peşte din ţară. Această intreprindere, in
care se realizează aproape o cincime din
producţia globală industrială a judeţului
(19,3D/o), cooperează cu intreprinderile pis-
cicole din judeţul Tulcea şi Constanta ;
intreprinderea produce astăzi intreaga
cantitate de conserve sterilizate din peşte,
peste 900/o din producţia de semiconservc
de peşte a ţării şi o cantitate însemnată
de făină de peşte întrebuinţată in zooteh-
nie. Se află, de asemenea, tn plinA dez-
voltare pescuitul oceanic care dispune de
18 trawlere şi două nave transportoare
care au baza tot in portul Tulcea. O largă
dezvoltare au inregistrat in judeţul Tulcea
şi alte subramuri ale industriei alimen-
tare, ca industria cărnii, a conservelor de
legume şi fructe, a brinzeturllor etc. In
1971 judeţul Tulcea a participat cu 3,8Dfo
la producţia de brinzeturi a ţArii.
Concomitent cu dezvoltarea industriei
republicane, o dezvoltare continuă au in-
registrat şi industria locală şi cea coope-
ratistă, care produc bunuri de larg con-
sum pentru populaţie printr-o valorifi-
www.cimec.ro
J U D E TU L T UL CEA 546
care tot mai largă a resurselor locale. In-
treprinderile industriei locale au realizat
in 1971 circa 0,8Dfo din producţia globalA
a industriei locale a ţării şi 16,10fo din to-
talul producţiei globale industriale a ju-
deţului, iar industria cooperatistA deţinea
1,40/0 din producţia respectivă a ţArii şi
13,50/o din producţia industrială a judeţu­
lui.
AGRICULTURA. Judeţul Tulcea dispunea
in 1971 de 335 854 ha terenuri agricole.
Structura terenurilor agricole se prezenta
dupA cum urmează : 250 444 ha arabil
(74,fla/o), 72 615 ha păşuni tl fineţe (21,6~),
10 704 ha vii şi pepiniere vlticole (3,20/o),
2 091 ha livezi şi pepiniere pornicole
(0,60/o).
Judeţul Tulcea împreună cu judeţul
Constanta au fost, in 1957, primele judeţe
din ţară complet cooperativlzate.
In judeţ există 15 staţiuni pentru me-
canizarea agriculturii, 4 intreprinderi
agricole de stat şi 74 de cooperative agri-
cole de producţie.
Agricultura dispunea in 1971 de 2 92f
de tractoare fizice, 2 564 de pluguri pen-
tru tractor, 588 de cultivatoare mecanice,
1 152 de semănător! mecanice, 1 325 de
combine pentru păioase, 237 de combine
pentru porumb, 283 de combine pentru
plante de siloz etc. Suprafaţa arablll ce
revine pe un tractor fizic a scAzut de la
110 ha in 1965 la 86 ha in 1971.
In 1971 suprafaţa cultivată cu princi-
palele culturi era reprezentată astfel :
f D procente
(Suprafaţa faţA do
ara bilA suprafaţa
Grupe de culturi
•
judeţului
arabilA
a
(mii ha) ţArii
Cereale pentn boabe 159,7 2,6
din care:
-griu 89,8 3,4
-porumb 65,0 2,1
4,0
Floaroa-eoarelui 21,7
Cartofi 2,8 1,0
Agricultura judeJului Tulcea a produs
in 1971 2,70fo din producţia ţArii la ce-
reale boabe, 3,80/o la griu, 2,0Cfc la porumb.
o46 .J V D E TV L T V L C 1: A

www.cimec.ro
6
7

l. Portul Tulcea
2. Intoarcerea unei brlgăzl de la pescuit
3. Secţia de fabricare a conservelor de
peşte la Intreprinderea de industria-
lizarea peştelui Tulcea
4. Statuia 1\ll Mircea cel BAtrin dln l':'IU·
nldplul Tulcea
s. Hotelul turistic .,Delta" d1n Tulcea
6. Recoltarea stufuhll In Delta Dunlr11
7. Monumentul Inchinat eroilor rAzbo·
lulul de Independenţi - Tulcea
8. Vedere din Delta DunArii
9. PAsAri tn Delta Dunării
10. Nuferi şi !Ruf In Delta DunArii

8
' 10

www.cimec.ro
 648 JUDETUL TULCEA
De asemenea, a dat 4,20fo din producţia
de floarea-soarelui a tArii şi 1,90/o din
producţia de legume.
In judeţ, cultura viţei de vie are posi-
bilităţi de dezvoltare, natura solurilor In-
fluenţînd pozitiv asupra calităţii vinuri-
lor iar climatul contribuind la creşterea
ca~tităţii de zaMr in struguri. In 1971,
din suprafeţele plantate cu vii 78,80/o re-
prezentau vii altoite şi indigene. In ju-
deţul Tulcea se gAseşte podgoria Niculi-
ţel, una din vechile podgorii ale Dobro-
gei, specializată in vinuri seci. La Juri-
lovea, Sarichloi, Tulcea etc. se produc vi-
nuri superioare şi struguri de masă.
Zootehnia ocupA un loc important in
economia agrară a judeţului. In 1971 pro-
ducţia animală a reprezentat 31,50fo din
producţia agricolA a judeţului. La ince-
putul anului 1972 erau 53 800 de bovine,
133 600 de porcine, 548 000 de ovine (din
care 545150 cu lină fină şi semifinâ). La
100 ha arabile, pAşuni şi fineţe reveneau
18,8 bovine şi 174 ovine şi caprine, Iar
la 100 ha arabile 53,3 poreine.
Existenţa plantaţiilor de tel şi salcîmi,
dar mai ales a unei flore bogate de baltA
a permis dezvoltarea aplculturil, in cadrul
judeţului intUnindu-se cel mai mare
numAr de colonii de albine din ţarA.
SILVICULTURA. PAdurile judeţului Tul-
cea insumeazA 91505 ha. In cele situate
pe relieful inalt predomină stejarul, car-
penul şi teiul, Iar in cele din lunea şi
Delta DunArii - salcia şi plopul.
In scopul regenerAril fondului forestier
numai intre anii 1988-1971 s-a împădurit
o suprafaţA de 8 639 ha. Anual se exploa-
teazA 195 000 m3 din care 100 000 m3 Iemn
de lucru.
VINATUL ŞI PESCUITUL. O însemnă­
tate deosebitA pentru economia judeţului
o are vinatul şi pescultul, deoarece Delta
şi partea lnundabilA a Dunării formează
o zonă care prin varietatea şi bogăţia spe-
cruor atrag un număr mare de vinAtori
ti pescari. Alei se gAsesc peste 150 de spe-
cii de păsAri, printre care rata şi gisca
silbatică, llşlţa, pellcanul-lopAtar, egreta
mare şi micA, cAllfarul alb şi roşu, le-
bAda etc., precum şi un numAr lmpor-
www.cimec.ro
tant de specii mamifere ca: cerbi, că­
priori, iepuri, vulpi, mistreţ!, vidre, lupi,
nurci, bizami, ciini Enot etc.
Apele Deltei sint populate de o mare
varietate de specii de peşti : crap, şalău,
somn, ştiucă, caracudă, lin, babuşcă, bi-
ban ş.a.
Bogăţia faunei marine o reprezintă gu-
vizii, hamsii, calcanii, scrumbiile albas-
tre, sturionii. Principalele centre de pes-
cuit sint : Tulcea, Sulina, Sf. Gheorghe şi
Jurilovca.
TRANSPORTURILE. Reţeaua feroviară
este slab dezvoltată, nevoile de transport
fiind suplinite de către transportul rutier
şi fluvial.
Lungimea reţelei feroviare este de
67 km, ceea ce reprezintA 8 km la
1 000 km2• Reţeaua feroviară se prezintă
ca o axă ce străbate teritoriul judeţului
pe direcţia nord-sud, punînd in legătură
localitatea Tulcea cu localităţile din cen-
trul şi sudul Dobrogei.
In 1971 lungimea totală a drumurilor
reprezenta 1 462 km, din care 141 km mo-
dernizate, Iar drumurile de interes local
1 247 km, din care 275 km asfalt2te.
Mai dezvoltat este transportul fluvial
şi maritim, datorită tocmai situării judeţu­
lui la gurile Dunării şi ţărmul Mării
Negre. Ca porturi principale menţionăm
Sulina, care permite accesul vapoarelor
spre două din cele mai mari porturi flu-
viale ale României (Galaţi şi Brăila), şi
Tulcea, important pentru transportul de
călători şi mai ales pentru transporta!
peştelui din Delta Dunării. Pentru navi-
gaţie un rol deosebit are cursul Dunării,
care in acest sector este navigabil şi pen-
tru vasele maritime, pînă in porturile
Galaţi şi Brăila.
Municipiul Tulcea este legat de capi-
tala ţării printr-o linie aeriană directă,
care serveşte atit transporturile de
mArfuri, cit şi cele de pasageri.
COMERTUL. In judeţul Tulcea, in anii
construcţiei socialiste, desfacerile de
mărfuri cAtre populaţie au cunoscut o
dezvoltare continuA. In 1971 existau 840 de
unlt!ţi comerciale, din care 839 de uni-
 ;JUDETUL TULCBA 649

tiţi comerciale cu amAnuntul şi 201 uni-
tăţi de alimentaţie publicA.
Volumul desfacerilor de mărfuri cu amă­
nuntul prin comerţul socialist a fost in
1971 de 1 185 000 000 de lei, ceea ce re-
prezintă o creştere de 56,80/o faţă de 1965. trecut făcea numeroase victime in această
Pe grupe de mărfuri volumul desfacerilor
se prezintă astfel : mărfuri alimentare
406 000 000 de lei, alimentaţie publică
189 000 000 de lei şi mărfuri nealimentare
590 000 000 de lei.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
1971 în judeţul Tulcea funcţionau 153 de
şcoli, din care 7 licee de cultură generală
şi 3 licee de specialitate. La acestea se
adaugă 3 şcoli profesionale şi 2 şcoli spe- o capacitate de 12 000 locuri. La aceasta se
ciale. Totalul elevilor era de 44 884, iar
al cadrelor didactice de 2 110.
In judeţ existau 4 case de cultură oră­
şeneşti şi o casă de cultură a sindicatelor,
114 cămine culturale (inclusiv filiale să­
teşti), 94 de cinematografe, 86 de biblio-
teci publice, un muzeu cu secţiile : ştiinţe campioni mondiali, europeni şi naţionali.
naturale, arheologie, etnografie, artă tn
municipiul Tulcea şi o secţie de artă
orientală la Babadag, precum şi o casă
memorială dedicată lui Panait Cerna. }TURISMUL. Existenţa Deltei Dunării,
In 1971 numărul abonatilor la radio,
radioficare şi televiziune se ridica la peste faunistice, prin peisajul său constituie o
54 000.
In judeţ apare ziarul "Delta", organ al
Comitetului judeţean al P.C.R. şl al Con-
siliului popular judeţean, şi revista pe-
riodică "Peuce", editată de Muzeul "Delta
Dunării".
SANATATEA PUBLICA. Reţeaua sani-
tară s-a lărgit continuu prin infiintarea
de noi unităţi dotate cu utilajul şi apa-
ratura necesară şi incadrate cu personal
rnedico-sanitar corespunzător.
In 1971 in cadrul judeţului existau 7
spitale, 55 de circumscripţii medico-sani-
tare, 6 dispensare de intreprindere, 4 poli-
clinici teritorializate, 22 de staţionare de
circumscripţie pentru copii şi 45 de case
de naştere cu un număr de 266 de paturi.
tn 1971 numărul paturilor de asi&tenţă
medicală era de 1 157, revenind 6 paturi
la 1 000 de locuitori.
In judeţul Tulcea existau peste 1 400
cadre sanitare cu pregătire superioarA,
medie şi elementară, iar un medic reve-
nea la 1 072 de locuitori.
Printre rezultatele obţinute in dome-
niul ocrotlrii sănătăţii trebuie subliniat in
mod deosebit faptul că malaria, care in
parte a ţării, a fost eradicată.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In anll
construcţiei socialiste au fost create şi in
judeţul Tulcea condiţii corespunzătoare
practicării educaţiei fizice şi sportului de
masă. Astfel, la Tulcea s-a construit un
complex modern pentru practicarea unor
discipline sportive ca : fotbal, handbal,
baschet, volei, tenis de cimp, atletism, cu
adaugă baze nautice precum şi alte te-
renuri şi săli pentru practicarea sportu-
rilor aflate in municipiu şi judeţ.
O menţiune specialA trebuie făcutâ pen-
tru sporturile nautice, domeniu in care
din judeţul Tulcea s-au ridicat numeroşi
In 1971 existau circa 2 550 de sportivi cla-
sificaţi şi legitimati la 17 discipline spor-
t!Y_e.
care prin bogăţia de elemente noristice şi
rezervaţie naturalA unică in cadrul con-
tinentului european, face ca spre acest
judeţ să se indrepte numeroşi turişti ro•
mâni şi străini.
In acest scop in municipiul Tulcea a
fost ridicat un mare şi modern hotel tu-
ristic cu 220 de locuri, cu restaurant, bra-
serie şi bar de zi. Tulcea constituie prin-
cipalul punct de plecare in Deltă ; in in-
teriorul Deltei au fost amenajate cabane
turistice şi s-au asigurat mijloacele de
transport corespunzătoare - ambarcaţl­
uni.
De asemenea, localitatea Maliuc, situată
pe braţul Sulina, la circa 27 km distanţA
de Tulcea, dispune de un hotel cu peste
50 de locuri şi un restaurant cu 80 de
locuri intr-o serie-masA. Pe malul lacului
Murighiol s-a amenajat un camping cu
100 de locurţ in câsuţe. In scopul cazârii
turiştUor care se deplaseazA pentru ·un

www.cimec.ro
ff)O JUDETUL TULCEA

număr redus de zile in DeltA sint puse la
dispoziţie vase-dormitor confortabile.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. In vi-
itor, accentul principal se va pune pe dez-
voltarea in continuare a potenţialului in-
dustrial al judeţului prin intensificarea
O atenţie deosebită va fi acordată ex-
tinderii amenajărilor piscicole (peste
58 000 ha).
Agricultura va cunoaşte şi ea un ritm
rapid de creştere prin dezvoltarea inten-
sivă şi multilaterală a producţiei agri-

valorificării resurselor naturale de care cole, prin ridicarea rentabilităţii ei, prin
acesta dispune. mărirea aportului acesteia la întărirea

Se va dezvolta capacitatea de producţie economică a judeţului Tulcea. Se vo::-

la numeroase unităţi economice existente, amenaja pentru irigat peste 72 000 ha.
iar prin extinderea mecanizării lucrărilor In domeniul social-cultural vor fi luate
stuficole în Deltă vor spori simţitor can- măsuri pentru dezvoltarea bazei mate-

tităţile recoltate de stuf. De asemenea, riale a învăţămîntului, culturii şi artei.

in următorii ani sint prevăzute a fi date
in funcţiune noi capacităţi de producţie
in industria metalurgică, de materiale de
construcţie şi alimentare. Se va construi
Uzina de alumină şi Fabrica de feroaliaje
la Tulcea, Intreprinderea de prelucrarea
marmurei şi pietrei de construcţii Tulcea,
Fabrica de conserve de peşte şi Antrepo-
zitul frigorific Sulina ; vor fi puse în
funcţiune peste 20 nave de pescuit ocea-
nic. Se vor realiza noi amenajări, reuti-
lări şi spaţii de producţie in industria lo-
va fi extinsă in continuare reţeaua uni-
tăţilor comerciale şi edilitar-gospodă­
reşti şi se va dezvolta corespunzător baza
materială a unităţilor de ocrotire a să­
nătăţii. Astfel se vor construi în 1971-
1975 numeroase săli de clasă in mediul
urban şi rural, se vo.r asigura încă 500
de locuri în internate, 400 locuri in case
de copii, 600 de locuri în grădiniţe de
copii, 800 de locuri în creşe, se Yor face
canalizări şi amenajări de străzi, alimen-

cală. tare cu apă în mediul urban şi rural etc.

JUDETUL TULCEA

cu reşedinţa in municipiul Tulcea

Municipii : 1. Oraşe : t. LoeaUtAţl componente ale municipiilor şi ale oraşelor : R. Comune : 43.
Sate : 133.

A. MUNICIPII

1. MUNICIPIUL T U L C E A. LoeaUtAţi componente ale municipiului : 1. T U L C EA ; Z. Tu-

dor Vladlmirescu.

B. ORAŞE

1. Oraşul BABADAG.
2. OraŞUl 1 sAC CE A. LocalitAţi componente ale oraşu!\Ji : 1. 1 SAC CE A ; z. Tichi-
leşti ; 3. RevArsarea.

3. Oraşul M A C J N.
t. Oraşul S U L J MA.

C. COMUNE

1. Comuna BAIA. Satele componente : 1. BAIA : Z. Camena : 3. Caugagia : 4. Ceamurlia de

sus ; 5. Panduru. 2. Comuna BEIDAUD. Satele componente : 1. BEIDAUD : 2. Neatirnarea;
3. Sarighiol de Deal ; 3. Comuna C. A. ROSETTI. Satele componente : 1. c. A. RO:sETTI ;
2. cardon ; 3. Letea ; t. Periprava; 5. Sfiştofca. t. ·Comuna" CARCALIU, Satele componente:

www.cimec.ro
 .IUDETUL TULCEA 661

1. CA!'ICALIU. 5. Comuna CASIMCEA. Satele compoiMDte : l. CASDICEA ; 1. Clşmeaua Noul ;

3. Corugea; 4. Haldar; 5. Rahman; 6. RAzbotenl; 7. Bdnca. 1. Comuna CEATALCHIOI. Satele
componente : 1. CEATALCillOI; 2. PltiAgeanca; 1. Plauru; t. Sâlcenl. 7. Comuna CEA-
MURLIA DE JOS. Satele componente : 1. CEAMUBLIA DE J'OS ; 1. LUnea. 8. Comuna CERNA.
Satele componente : 1. CERNA ; 2. General Praporgeacu ; 1. lll.rcea Vodă ; 4. Traian. 9. co-
muna CHILIA VECHE. Satele componente : 1. CHJLIA VECHE ; 2. Cişliţa ; 3. Ostrovu Tătaru ;
4. Tatanir. 10. Comuna CIUCUROVA. Satele componente: l. CIUCUROVA; 2. Atmagea; 3. Fin-
tina Mare. 11. Comuna CRIŞAN. Satele componente : l. CRIŞAN ; z. Caraorman ; 3. Mila 23.
12. Comuna DAENI. Satele componente : 1. DAENI. 13. Comuna DOROBANŢU. Satele compo-
nente : 1. DOROBANŢU ; 2. Ardealu ; 3. Clr;lelarl ; t. nnttna Oilor ; 5. Meşteru. 14. Comuna
FRECAŢEl. Satele componente : 1. FRECATEl ; 2. C.talol ; 1. Poşta ; 4. Teliţa. 15. Comuna
GRECI. Satele componente: 1. GRECI. 11. Comuna GRINDU. Satele componente: 1. GRINDU.
17. Comuna HAMCEARCA. Satele componente: 1. HAIICEARCA; 1. Balabancea ; 3. Căprioara;
4. Nifon. 18. Comuna HORIA. Satele componente : L HORIA ; 1. Cloşca ; 3. Floreştl. 19. Co-
muna IZVOARELE. Satele componente: 1. IZVO.ARJ:LJ:; z. Alba; 3. Iulia; 4. r:'alea T~.
20. Comuna JIJILA. Satele componente : 1• .JUILA ; z. GarviD. ZL Comuna JtrRîLOVCA.
Satele componente : 1. JURILOVCA; 2. Viştna; 1. 1 Martle. ZZ. Comuna LUNCAVIŢA. Satele
componente : 1. LUNCAVIŢA; 2. Rachelu; a. Vlclrenl. D. Comuna MAHMUDIA. Satele com-
ponente : 1. MAHMUDIA ; 2. Bâltenii de Joa ; a. BAltenU de SWI ; 4. Beştepe, 24. Comuna
MALIUC. Satele componente : 1. MALIUC ; 2. Ilgan11 de Sua ; 1. GOI'gova ; 4. Partizani ; 5. Vul-
turu. 25. Comuna MIHAI BRAVU. Satele componente: l. IIIHA.I BRAVU ; 2. Satu Nou;
3. Turda. 26. Comuna MIHAIL KOGALNICEANU. Satele componente : 1. MIHAIL KOGAL-
NICEANU ; 2. Lăstuni ; 3. Rindunica. 27. Comuna IIUBIGIUOL. .Satele componente : 1. MURI-
GIDOL ; 2. Colina ; 3. Dunavăţu de Jos ; t. Dunavltu de Sus ; 5. Plopul ; 6. Sarlnasuf ;
7. Uzlina. 28. Comuna NALBANT. Satele componente : l. NALBANT ; 2. Nicolae Bălcescu ;
3. Trestenic. 21r. Comuna NICOLrtEL. Satele compoaeate: 1. NICULIŢEL. 31. Comuna -Nu-
r-ARU. Satele componente : 1. NUFARU ; 2. Ilgan11 de J'oa ; L Malooci ; 4. Victoria. 31. Comuna
OSTROV. Satele componente : 1. OSTROV; 2. Piatra. IZ. Comu.na PARDINA. Satele compo-
nente : 1. PARDINA. 33. Comuna PECENEAGA. Satele componente : 1. PECENE'AGA. 34. Co-
munA SARICillOI. Satele componente : 1. SABICHIOI ; Z. Enl8ala ; a. Sabangla ; 4. Visterna ;
;;, ZE'hil 35. Comuna SF1NTU GHEORGHE. Satele componente : 1. SFlNTU GHEORGHE. 36. Co-
muna SLAVA CERCHEZA. Satele componente: l. SLAVA CERCHEZA; 2. Slava Rusă.
37. comuna SMlRDAN. satele componente: 1. SMlRDAN. IL COmuna SOMOVA. Satele compo-
nente : 1. SOMOVA; 2. Mineri; 3. Parchet. 11. Comuna STEJARU. Satele componente :
1. STEJARU; 2. Mina Altln Tepe; 3. Vasile .AlecaaDdrt. to. Oomuna TOPOLOG. Satele com-
ponente : 1. TOPOLOG ; 2. Cal!a ; 3. Cerbu ; t. FlgAl'aşu Nou ; 5. LUmlniţa ; 6. Măgurele ;
7. Sîmbăta Nouă. 41. Comuna TURCOAlA. Satele componente : 1. TURCOAIA. 42. Comuna
VALEA NUCARILOR. Satele componente: 1. VALEA NUCAlULOB.; 2. Agighiol; 3. Iazurile.
~3. Comuna 23 AUGUST. Satele componente : 1. D AUGUST.

Biflu~•. Traian Bidoaie, Paulina Ghi-

La c!efinitivarea textului au colaborat : Stelian
culescu, Victor Slivulescu, Vasile Simioneacu, Lucreţia Vasilescu.

www.cimec.ro
JUDEŢUL VASLUI
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Vas-
lui este situat în partea de est a ţării,
invecinîndu-se la nord cu judeţul Iaşi, la
vest cu Neamţ, Bacău şi Vrancea, la sud
cu judeţul Galaţi, iar la est graniţa de
stat a R. S. România cu U.R.S.S. mar-
chează limita răsăriteană a judeţului.
Suprafaţa judeţului este de 5 300 km2,
ceea ce reprezintă 2,211/o din teritoriul ţArii.
RELIEFUL. Judeţul Vaslui ocupă o bună
parte din Podişul central moldovenesc,
fiind situat la o altitudine ce variază In-
tre 200 şi 400 m, coborind tn valea Pru-
tului pînă la 20 m, iar în valea Bîrladu-
lui - la confluenţa cu pîrîul Tutova -
pîni la 54 m. Inclinarea generali este de
la nord spre sud, imprimind aceeaşi ori-
entare reţelei hidrografice. Fragmentarea
este înaintată cu evidenţierea coastelor, Iar
procesele de pantă, eroziunlle şl alunecă­
rile sint încă active. Văile sint largi, c:.t
şesuri umede şi inundabile.
CLIMA are un caracter continental, tem-
peratura medie anuală fiind cuprinsA In-
tre 7,5• şi 9,5•; media lunii iulie creşte
intre 1SO şi 21,5°. Maxima absolută înre-
gistrată a fost de 40,SO (1952 la Murgeni),
iar minima absolută -32° (1911 la Vas-
lui şi 1954 la Negreşti). Durata medie a
intervalului fără îngheţ este de 180 de
zUe. Preclpitaţiile atmosferice variază In-
tre 450 şi 800 mm.
Direcţia predominant! a vintului este
nord şi sud, iar viteza medie eate de
3,2 m/s (nord).
www.cimec.ro
HIDROGRAFIA. Judeţul Vaslui este brăz­
dat de cursul superior al Bîrladului cu
afluentii săi principali : Crasna, Vaslui,
Jeravăţ şi Tutova, care îşi taie văi adînci
in Podişul Birladului. Caracterul de stepă,
cu creşteri excepţionale ce provoacă inun-
daţii mari la viiturl şi scăderi pînă la se-
care, a făcut necesară amenajarea de Ia-
zuri.
Către est, teritoriul judeţului este dre-
nat de valea Elanului şi de o serie de văi
mai mici, care debuşează direct in Prut
sau in lacurile din lunea acestuia.
SOLURILE stnt variate, iar răspîndirea
lor este strins legată de înălţimea relie-
fului. Pe zonele mal scunde sînt cerno-
ziomuri, dupA care unnează cernoziomuri
levigate slab, moderat şi puternic. Aces-
tea sint grupate tn depresiunea Vaslui şi
de-a lungul Prutului. Pe relieful mai inalt
sint soiuri cenuşli-fnchise, cenuşii şi
brune-cenuşil ; in sfirşit, la nord şi la
vest, pe podiş, sint soiuri brune podzolice
şi chiar podzollte.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Pădurile au fos'
in cea mai mare parte defrişate, fiind in-
locuite cu culturi agricole. Mai apar insu-
lar păduri de gorun sau de stejar (pufos
şl chiar brumlrlu).
Resursele subsolului sint sărace. L~
Drinceni se exploatează gresiile şl in ci-
teva locuri din judeţ sint cariere de nisip
şi pietriş.

DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDETU-
LUI. Ţinutul Vasluiului a fost locuit din
cele mai vechi timpuri ; descoperirile ar-
heologice de la Poeneşti au scos la ivealA
resturi de culturi materiale din epoca ne-
olitică pînă în epoca migraţiunilor. Pe
aceste meleaguri au sălăşluit carpii, peste
care au venit apoi goţii, gepizi!, slavii,
cumanii şi alte popoare, culminînd cu tă­
tari!, a căror existenţă de secole de-a
rîndul în apropierea ţinutului Vaslui a
constituit un permanent izvor. de primej-
dii pentru băştinaşii acestor locuri.
Ceea ce conferă, în primul rînd, sens şi
valoare istorică deosebită acestor ţinuturi
sint faptele de un profund patriotism ale
strămoşilor noştri, care s-au jertfit pen-
tru apărarea pămîntului sfînt al patriei.
Pe teritoriul judeţului au avut loc eve-
nimente de mare însemnătate in istoria
noastră. In pădurile Crasnei, in 1450, mol-
dovenii, conduşi de Bogdan Vodă, împre-
ună se pare cu feciorul său Ştefan, viito-
rul domn al Moldovei, au invins armatele
polonilor. Cu deosebită mindrie scrie de-
spre aceste victorii crTmicarul Grigore
Ureche. Vasluiul a intrat in istorie mai
ales prin epoca de aur a lui Ştefan cel
Mare. Aici, la 10 ianuarie 1475 s-a dat
una dintre cele mai mari bătălii din şirul
luptelor purtate de poporul nostru impo-
triva jugului otoman, bătăile in care vite-
jii moldoveni, sub conducerea lui Ştefan
cel Mare, au reuşit să cîştige o strălucită
victorie.
La evenimentele mai de seamă din tre-
cutul de luptă al maselor populare, vaslu-
ienii şi-au adus partea lor de contribuţie.
Şi in această parte a Moldovei au prins
ideile înaintate ale revoluţiei de la 1848.
Documentele vremii amintesc de grupul
revoluţionarilor bîrlădeni, printre care se
numărau N. Codreanu, M. C. Iepureanu,
Iorgu Radu etc.
De la Vaslui au plecat cei 9 dorobanţi
şi cu sergentul 10 (Peneş Curcanul), pre-
cum şi mulţi alţi fii ai poporului care au
oferit înălţătoare pilde de patriotism in
războiul pentru independenţă din 1877.
De la mişcările ţărăneşti prilejuite de
aplicarea Regulamentului organic pînă la
rurtunosul an 1907, de nenumărate ori
www.cimec.ro
UJDBTUL VASLUI 5&3
ţăranii din ţinutul Vasluiului şi-au cerut
cu jalba sau cu fapta dreptul la o viaţă
mai bună. Mărturiile documentare atestă
că, in ciuda măsurilor stricte de apărare
luate de autorităţi, flăcările marii răs­
coale din 1907 au cuprins şi judeţul Vas-
lui, răsculaţii pătrunzind in oraşele Vas-
lui şi Huşi. Localităţi ca Bahnari, Mun-
tenii de Jos, Pungeşti, Băceşti, Minjeşti,
Costeşti etc. au intrat pentru totdeauna
în istoria mişcărilor ţărăneşti de pe aceste
meleaguri.
Alături de întregul popor, numeroşi
vasluieni au luptat in 1917 cu abnegaţie
şi sacrifi~iu la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oi-
tuz impotriva cotropitorilor germani,
printre ei evidenţiindu-se in mod deose-
bit căpitanul Giigore Ignat, erou al nea-
mului nostru, care s-a născut .in oraşul
Birlad.
Pe teritoriul judeţului Vaslui, ca şi pe
intreg cuprinsul patriei, urmele materiale
şi spiritUale ale trecutului istoric se îm-
bină organle cu ·realizările prezentului so-
cialist, care iri contextul general al avin-
tului ţării capătă noi semnificaţii, noi di-
mensiuni.
POPULAŢIA, jucieţui Vaslui la 1 iulie
1971 ave.a 485 537 locuitori (reprezentind
2,20/o din populaţia ţării), densitatea fiind
de 87,8 locuitori pe km1, superioară me-
diei pe ţară. Din totalul populaţiei 51,30/o
erau femei, iar 48,7Dfo bărbaţi. ln mediul
urban erau 103 875 locuitori, reprezentind
22,30fo din populaţia judeţului, mult sub
procentul' pe ţară.
Mişcarea naturală a populaţiei arată eli
la 1 000 de locuitori in anul 1971 s-au
născut vii 27,4 şi au decedat 8,6, rezul-
tînd un. spor natural de 18,8%o, judeţul
Vaslui situindu:-se pe primul loc din ţară.
La sfîrşitul anului 1971, numărul sala-
riaţilor era de 60 200, din care muncitorii
reprezentau 70,80/o. Repartizarea salaria-
ţilor pe ramurile economiei naţionale se
prezenta astfel : 27,10fo in industrie, 18,4D/o
in agricultură, 10,60fo in construcţii, 5,8D/o
în transporturi, 9,10/o in circulaţia mărfu­
rilor, 11,80/o in învăţămînt, cultură şi
artă etc. ·
Marea majoritate a populaţiei (peste
554 JUDETUL VAIILUJ

JUDEŢUL VASLUI

(l
.rn

c:
.Cr.J

LEGENDA
® Ora' re1edinl6 de- judet \.. T 1
® Municipii
o. Orale

-·-
• Comune
Frontieră de sloi
l..im~ă de juder
limită de comun6
Ter~oriul municipiului ti 01'01elcw

www.cimec.ro

ggo:o la recensămîntul din 15 martie 1966)
este alcătuitădin români, iar naţionalită­
ţile conlocuitoare - 0,2Dfo.
LOCALITATILE. Judeţul Vaslui are in
componenţa sa un municipiu, 3 oraşe, 71
de comune, 456 de sate, din care 11 apar-
ţin oraşelor.
Oraşul Vaslui, reşedinţă a judeţului, cu
o populaţie de 24 887 de locuitori (la 1 iu-
lie 1971), este situat pe un deal (120 m
altitudine) şi se intinde pînă în lunea Bir-
ladului şi a pîrîului Delei. Pentru prima
dată este pomenit in documente in 1375 ;
aşezat pe un drum comercial important
încă din timpul lui Alexandru cel Bun
(1400-1432), a fost vamă şi reşedinţă dom-
nească, figurind in istoria ţării ca scaun
domnesc (1470) in vremea lui Ştefan cel
Mare. Monumente istorice : Biserica Sf.
lon, ctitoria lui Ştefan cel Mare ; ruinele
Cetăţii domneşti ; Mausoleul lui Peneş
Curcanul şi al dorobanţilor eroi de la
Plevna, aflat in cimitirul oraşului, etc.
Vasluiul a cunoscut in anii socialismu-
lui o însemnată dezvoltare economică şi
social-culturală. In oraş există o fabrică
de mobilă, o fabrică de confecţii, o fila-
tură de bumbac, o fabrică de materiale
izolatoare, o intreprindere de construcţii­
montaj, o intreprindere de prelucrare a
tulpinelor de cinepă, o intreprindere eco-
nomică de industrie locală, unităţi de pro-
ducţie şi prestatoare de servicii ale
cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum
etc.
Municipiul Bîrllld, cu 48 998 locuitori
(1 iulie 1971), străveche aşezare urbană,
situat in lunea apei cu acelaşi nume, la
o altitudine ce variază intre 70-120 m,
este amintit de Ştefan cel Mare intr-un
hrisov din 1495. Birladul a cunoscut în
anii construcţiei socialiste o însemnată
dezvoltare economică şi edilitară. Pe te-
t"itoriul municipiului funcţionează mai
multe unităţi economice, printre care im-
portanta Fabrică de rulmenţi, Fabrica de
confecţii, intreprinderi ale industriei ali-
mentare etc. De asemenea există nu-
meroase şi importante instituţii social-
culturale.
Oraşul Huşi, pomenit documentar pen 4 Fabrica de rulmenţi Birlad, iar in anii
www.cimec.ro
J UDE l' U L V AS L U 1 f>5f>
tru prima dati in 1587, avea la 1 iu-
lie 1971 21 876 de locuitori. In oraşul Huşi
functioneazA intreprinderea judeţeană a
viei şi vinului, o intreprindere de in-
dustrie locală, unităţi prestatoare de ser-
vicii ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de
consum, etc. Aici se află monumentul
arhitectonic Biserica Episcopiei, zidită ::le
Ştefan cel Mare.
Oraşul Negreşti, cu o populaţie de
8 114 locuitori (la 1 iulie 1971), are
subunnăţl ale industriei locale, unităţi ale
cooperatiei meşteşugăreşti şi de consum
etc.
In judeţul Vaslui, în medie pe o co-
muni la 1 iulie 1971 reveneau 5 095 de
locuitori. Grupate după numărul locuito-
rilor, sint : 16 comune care au intre
2 001 şi 4 000 de locuitori ; 45 intre
4 001 şi 7 000 şi 10 comune au peste
7 000 de locuitori.
TRASATURI ECONOMICE. Judeţul Vas-
lui a moştenit de la regimul burghezo-
moş;eresc o situaţie economică grea, ca-
racterizati printr-o economie agrară ioa-
poiată. Industria deţinea o pondere ne-
însemnată şi era amplasată in" cea mai
mare parte in oraşul Birlad, unde existau
doar mici unităţi industriale cu capital
particular, cu un grad redus de mecani-
zare, al căror proces de fabricaţie ave3
mal mult un caracter meşteşugăresc.
Agricultura formează principala ocupa-
ţie a locuitorilor, aproape 740fo din popu-
laţie lucra la inceputul anului 1971 in
aceastA ramurA. Terenurile arabile sint
cultivate cu cereale, in special cu porumb
şi cu plante tehnice. In jurul oraşulu;
Huşi şi pe aproape toate dealurile jude-
ţului sint plantate numeroase suprafeţe
cu vie.
Industria, care a cunoscut o însemnată
dezvoltare in anii socialismului, este re-
prezentată prin citeva ramuri, intre care
cea mal importantă este aceea a construc-
ţiilor de maşini şi a prelucrării metale-
lor, urmată de industria confectiilor şi
alimentară.
INDUSTRIA. In procesul industrializări
socialiste a ţArii, in 1953 a luat fiinţă
666 IVDE'fVL VASLUI
1966-1970 au fost date in funcţiune : o
fabrică de confecţii şi una de mobilă
(Vaslui), o fabrică de produse lactate
(Birlad), s-au dezvoltat capacit!l.ţile de
producţie la unele unităţi existente (Fa-
brica de confecţii Birlad, Intreprinderea
de prelucrare a tulpinelor de cinepă
Vaslui) etc.
In 1971 existau in judeţ 11 unităţi in-
dustriale de subordonare republicană (cu
75,4•/o din producţia globală industrială
pe ansamblul judeţului), 4 intreprinderi
industriale de subordonare locală (17,90/o
din producţia globală) şi 5 unităţi ale in-
dustriei coaperatiste (6,70fo din producţia
globală). La producţia globală industrială
pe ţară, judeţul Vaslui contribuie cu 0,70fo,
In procente faţă de total judeţ şi ţară,
producţia globală a principalelor ramuri
in anul 1971 s-a prezentat astfel :
Yn prooente laţl de:
producţia
Ramnri ale Industriei globalA.
industrialA
pe
judeţ
Total industrie 100,0
din oare:
Construcţii de matini ti prelu·
orare& metalelor 33,9
Confeoţii 24,7
AlimentarA 31,3
Jlateriale de oonstrncţil 0,8
E:.ploatarea ,1 preluorarea
lemnului 7,8
Piellrie, blănlrie ei lnellţl-
minte 0,4
Din cifrele de mai sus rezultă că trei
ramuri industriale deţin aproape 900fo din
producţia industrială a judeţului. Dintre
unităţile industriale, Fabrica de rulmenţi
Birlad şi-a căpătat renume pe plan naţio­
nal şi internaţional, produsele ei expor-
tindu-se in peste 50 de ţărl.
Unităţile ce industrializează materia
primă din agricultură au contribuit in
1971 la realizarea producţiei pe economia
judeţului cu : 3,40fo la brinzeturi, 1,2•/o la
ulei comestibil etc.
Faţă de 1965, in anul 1971 producţia
globală industrială a crescut cu 92,3•lo. !n-
registrind in cincinalul 1966-1970 un ritm
mediu anual de 12Dfo.
AGRICULTURA deţine in cadrul econo-
miei judeţului o pondere însemnată. Su-
prafaţa agricolă de 410 903 ha se com-
punea in 1971 din 73,2•;0 teren arabil,
19,7Dfo păşuni şi fineţe, 7,1Dfo plantaţii viti-
pomicole. In judeţ existau 27 staţiuni pen-
tru mecanizarea agriculturii ; 7 întreprin-
deri agricole de stat cu 55 712 ha teren
agricol (13,60fo) şi 43 035 ha suprafaţă
arabilă (10,50fo) ; o statiune experimentală
pentru problemele de combatere a ero-
ziunii solului ; 123 de cooperative agricole
de producţie cu 318 667 ha de teren agri-
col (76,60/o) şi 255 043 ha de suprafaţă
arabilă (84,80/o).
Cooperativizarea agriculturii a creat
condiţii pentru acţiuni de amploare în
combaterea eroziunii solului şi valorifi-
carea terenurilor erodate. In anul 1971
s-au amenajat ,in intregul judeţ 43 242 ha
de culturi in fişii şi benzi inerbate. Pe
produeţ.ia
globală
438 ha s-au plantat puieţi din specii sil-
industrială vice, iar pe 637 ha de terenuri amenajate
a ramurilor
pe ţarA in terase s-a plantat viţă de vie. In lunea
Prutului, zona Albiţa-Fălciu, pe o supra-
0,7 faţă de 18 600 ha s-a executat o mare ac-
ţiune de indiguire, executindu-se in con-
0,9 tinuare lucrări de desecare, defrişări şi
3,8 regularizări ale scurgerilor de pe versanţi.
1,3 In agricultura judeţului la 31 decem-
0,2 brie 1971 era1,1 3 192 tractoare fizice,
0,9
924 combine tractate pentru păioase,
372 maşini de împrăştiat îngrăşăminte
0,1 chimice, 1 647 semănător! mecanice,
1 442 cultivatoare şi sape rotatlve, precum
şi alte maşini agricole. Pe un tractor fizic
au revenit in medie 94 ha de teren arabil,
iar la I.A.S. 63 ha.
Se administrează de la un an la altul
tot mai mari cantităţi de îngrăşăminte
chimice. In 1971 s-au încorporat in sol
46 869 tone de îngrăşăminte chimice, fată
de 20 910 tone in 1965, revenind in medie
la un hectar agricol cite 308 kg in I.A.S.
şi 126 kg in C.A.P.
Sectorul vegetal a participat in anul
1971 la formarea producţiei globale agri-
cole pe total ,judeţ cu 680/o. Din suprafaţa
arabUl 670fo a fost cultivată cu cereale
pentru boabe, contribuind cu 2,80fo la
www.cimec.ro

rea 1izarea producţiei totale de cereale a
ţării (cu 2,7% la griu şi 3,10fo la porumb).
Judeţul Vaslui dispune de condiţii de-
osebit de favorabile pentru dezvoltarea
viticulturii. La sfirşitul anului 1971 su-
prafata ocupată cu vie era de 19 895 ha,
din care pe rod 16 111 ha. O bogată tra-
diţie in cultura viţei de vie există In pod-
goriile Huşului, ale căror vinuri sint
apreciate atit în ţară cit şi peste hotare.
Suprafaţa ocupată cu livezi in 1971 a
foot de 9 139 ha. Accentul principal a fost
indreptat spre consolidarea şi întreţinerea
plantaţiilor existente, extinderea soiuri-
lor de cireşi şi vi.şini, prun! etc.
Cultura legumelor in 1971 a ocupat o
suprafaţă de 3 915 ha, faţă de 2 966 ha in
1966, şi este mai dezvoltată in lunea Pru-
tului, precum şi in zonele preorăşeneştl.
In ultimii ani, efectivele de animale au
crescut, ajungind in ianuarie 1972 la
121 428 de bovine, 115 500 de porcine şi
523 100 de ovine. La 100 ha teren reve-
neau 31,8 bovine, 38,4 porcine şi 140,0
ovine, sub media pe ţară la bovine şi
porcine, dar peste aceasta la ovine. Rasele
de animale predominante : bruna de Ma-
ramureş şi sura de stepă la bovine, ma-
rele alb la porcine, ţurcana şi ţigala la
ovine.
SILVICULTURA. Fondul forestier ocupa
la sfirşitul anului 1971 o suprafaţă de
64 710 ha, din care regim silvic 62 000 ha,
reprezentind 1,10fo din fondul forestier al
ţării. Speciile de bază sint stejarul şi
fagul. Alături de acestea ·se mai lntnnesc
telul, frasinul, paltinul, carpenul, salci-
mul, plopul etc. Anual s-a exploatat in
medie (1966-1970) o cantitate de
154 400 m3 de masli. lemnoasli., ceea ce
revenea 2,4 m 3 la hectar. Pentru reface-
rea fondului forestier şi combaterea ero-
ziunii solului, in medie anual se impădu­
resc circa 675 ha.
VINATUL ŞI PESCUITUL. Relieful ş!
clima judeţului oferli. condiţii optime pen-
tru practicarea vinatulul şi pescuitulul.
Speciile de vinat ce populeazA teritoriul
judeţului sint : Iepuri, fazanl, cApriorl,
porci mistreţ! etc.
Fondul piscicol U constituie peştii din
www.cimec.ro
.JUDETUL VASLUI 557
apele curgătoare din judeţ, precum şi din
puţinele lacuri, care se aflA mal ales In
lunea Prutului şi Blrladulul.
TRANSPORTURILE. Pe teritoriul judeţu­
lui Vaslui (la sfîrşitul anului 1971) lun-
gimea drumurilor publice a fost de
2 221 km, din ·care naţiOnale 244 km şi
locale 1 977 km. Drumurile modernizate
insumau 186 km. Reşedinţa judeţului este
legată prin şosele naţionale de oraşele
Galaţi, Iaşi, Bacău etc.
Liniile feroviare au o lungime de
244 km, cu o densitate de 46 km pe
1 000 km2. O activitate intensli. In cadrul
traficului feroviar il au nodurile de cale
ferată Buhăeşti, Crasna, Zorleni, Birlad,
prin care se face legătura cu Iaşi, Roman,
Fălc;u, Galaţi şi Tecuci.
COMERŢUL. Judeţul Vaslui are bogate
tradiţii In desfăşurarea a'ctivităţii comer-
ciale. Oraşele Vaslui, Birlad şi Huşi erau
locuri de popas comercial pe drumul de
negoţ internaţional ce lega oraşele gali-
ţiene Cracovia şi Lemberg cu cetăţile
Chilia şi Cetatea AlbA. Unul din mijloa-
cele prin care se realiza schimbul de
mărfuri il constituiau tîrgurile şi iarma-
roacele, care s-au păstrat pînă in zilele
noastre.
In 1971 reţeaua comercială din judeţ era
formată din 1 231 de unităţi, faţă de 982
cite au existat In 1965, din care 524 de
unitli.ţi aparţineau comerţului de stat şi
707 comerţului cooperatist. Din total, 919
sint unităţi· comerciale cu amănuntul şi
312 unităţi de alimentaţie publică. Volu-
mul desfacerilor de mărfuri prin comer-
ţul socialist a fost In anul 1971 de
aproape 1,3 miliarde lei (circa 0,9 miliarde
lei in 1965), din care peste jumătate in
comerţul de stat, iar restul in comerţul
cooperatist.
In . judeţ se ţin regulat tîrguri in co-
munele Băceşti, Codăeşti, Fălciu, Murgenl,
Pungeşti, Puleştl, Vutcanl - In zilele de
marţi şi duminică, Iar In oraşul Negreşti
in fiecare duminică.
In municipiul Birlad, In oraşele Vaslui
şi Huşi au loc anual cunoscutele bilciuri
tradiţionale, care atrag populaţia nu
numai din judeţul Valul, el şi din jude-
668 .JUDETUL VASLUI
tele limitrofe, asigurindu-se o desfacere
intensă de mărfuri. ln majoritatea oraşe­
lor sint pieţe şi oboare zilnice.
lNVAŢAMlNT, CULTURA, ARTA. Invă­
ţămîntul din judeţul Vaslui are remarca-
bile tradiţii. La liceul din Birlad au in-
văţat scriitorul Al. Vlahuţă, savantul Va-
sile Pârvan etc. O dezvoltare intensă a
cunoscut invăţămîntul mai ales in pe-
rioada construcţiei socialiste.
In anul şcolar 1971/1972 au existat
341 grădiniţe, la care au fost înscrişi
12 359 copii ; 526 şcoli generale cu
81 648 elevi ; 11 licee de cultură generală
cu 6 757 elevi ; 5 licee de specialitate (cu
profil agricol, economic şi pedagogic) cu
1 993 elevi ; 6 şcoli profesionale cu
1 772 elevi. ln şcolile şi liceele de cultură
generală şi in invăţămîntul tehnic şi pro-
fesional erau 4 388 cadre didactice.
Judeţul Vaslui dispune de o largă reţea
şi are o bogată activitate in cadrul uni-
tăţilor de cultură şi artă. Astfel, in anul
1970, la cele 3 case de culturi din oraşele
Vaslui, Huşi şi Negreşti, In care lşi desfă­
şoară activitatea 15 echipe artistice for-
mate din 309 membri, au avut loc un
număr de 1 086 de manifestări culturale,
la care au participat peste 110 000 lo-
<:uitori.
ln centrele de comună şi in sate, cele
'71 cămine culturale şi 28 filiale, in cadrul
cărora activează 385 echipe artistice cu
5 334 membri, au organizat in anul 1971
1.tn număr de 12 384 manifestări culturale,
la care au participat 929 400 spectatori
La sfîrşitul anului 1971 au existat in
judeţul Vaslui 503 biblioteci, din ca!"e
'79 documentare, 148 publice şi 276 şcolare.
care dispuneau de circa 1 900 000 volume
{peste 1 317 000 de volume in bibliotecile
publice). ln anul 1971 numărul cititorilor
:a fost de circa 189 000, din care 128 000 la
lbibli<Jtecile publice, eliberindu-li-se peste
1 452 000 volume (circa 1 075 000 de vo-
lume in bibliotecile publice).
La cele 183 de cinematografe au avut
loc 38 905 spectacole, participind 3 034 000
de spectatori. Numărul de abonaţi la
ndio şi televiziune era la sfîrşitul anului
www.cimec.ro
1971 de 38 648 la radio şi de 16 670 !a
televiziune.
ln judeţ activează 100 de formaţii de
teatru de amatori, 75 formaţii de dansuri,
90 de brigăzi artistice, 30 formaţii instru-
mentale, 30 de coruri, 35 grupuri vocale
şi numeroşi solişti vocali, instrumentiş:i
şi dansatori.
O bogată activitate desfăşoară Teatrul
de stat "Victor Ion Popa" din municipiul
Birlad ; tot aici activează şi formaţia in-
strumentală "Trandafir de la Moldova'·.
ln anul 1971, la teatru au fost date 239
de spectacole, unde au participat 74 364
spectatori, iar orchestra populară 107
spectacole (27 656 spectatori).
Cele 5 muzee existente in judeţ au fost
vizitate in anul 1971 de 76 295 de vizi-
tatori. O activitate instructivă desfăşoară :
Muzeui "Vasile Pârvan" din municipiul
Birlad, ce funcţionează cu secţiile de
istorie, ştiinţe naturale şi artă plastică ;
Muzeul de istorie, artă, ştiinţe naturale şi
etnografie "Dim'trie Cantemir" din oraşul
Huşi ; Casa memorială "Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej" cu sediul in Birlad ; Casa me-
morială "Emil Racoviţă" din satul cu
acelaşi nume, comuna Dăneşti etc. In
cadrul noii şi modemei tipografii din
Vaslui se tipăreşte ziarul "Vremea Nouă",
organ al Comitetului judeţean al P.C.R.
şi al Consiliului popular judeţean.
O pleiadă de oameni de seamă ai ţării
noastre s-au născut şi au trăit o perioadă
de timp in judeţul Vaslui. Printre ei pot
fi amintiţi N. Milescu Spătarul, om de o
vastă cultură, Dimitrie Cantemir, învăţat
de renume european, membru al Acade-
miei din Berlin, domnitor al Moldovei in
1693 şi 1710-1711, născut in ţinutul
Fălciului, Alexandru Ioan Cuza, domnitor
al Principatelor Unite, născut la Birlad,
Emil Racoviţă, savant român, creator al
biospeologiei, al cărui nume îl poartă In-
stitutul de speologie din Cluj, scriitorii
Alexandru Vlahuţă, Raicu Ionescu Rion,
Emil Gîrleanu şi Anton Holban, acade-
micienii Mihail Ralea şi N. Gh. Lupu,
fraţii Dumitru şi Nicolae Bagdasar
- neurochirurgul şi filozoful -, născuţi

in comuna Roşieşti, Vasile Pirvan, istoric
şi arheolog de renwne, lingvistul Alexan-
dru Philippide şi chimistul Radu Cernă­
tescu, foşti profesori la Universitatea
"Al. Ioan Cuza" din Iaşi, pictorul şi gra-
ficianul N. N. Tonitza şi dramaturgul
Victor Ion Popa, născuţi la Birlad, actorii
Constantin Tănase şi Ştefan Ciubotăraşu
şi alţii.
ln judeţul Vaslui s-au născut unii re-
prezentanţi de seamă ai mişcării munci-
toreşti şi socialiste printre care I. C.
Frimu, născut la Birzeşti, comuna Ştefan
ce:! Mare, şi Leonte Filipescu - la Birlad.
De asemenea, la Birlad s-a născut Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej, conducător de seamă
al partidului şi poporului român, militant
al mişcării comuniste şi muncitoreşti in-
ternaţionale.
SANATATEA PUBLICA. La sfîrşitul
anului 1971, in judeţul Vaslui existau :
14 spitale, un sanatoriu, 86 circumscripţii
medico-sanitare, 51 staţionare de cir-
cumscripţie pentru adulţi şi copii, 4 dis-
pensare de intreprindere, 4 policlinici te-
ritorializate, 101 case de naşteri şi 3 creşe.
Paturile in unităţile de asistenţă medi-
cală au insumat un număr de 3 773, re-
venind in medie 12,3 paturi la 1 000 lo-
cuitori, faţă de 7,9 in 1965.
Unităţile de ocrotire a sănătăţii din ju-
deţ erau încadrate cu 446 medici,
1 606 personal mediu sanitar şi 1 044 per-
sC>nal elementar sanitar, revenind in
medie 1 043 locuitori la un medic şi
290 locuitori la un cadru mediu sanitar.
De asemenea, in judeţ erau 25 farmacii,
din care 16 publice, deservite de 59 far-
macişti.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In ulti-
mii ani mişcarea sportivă de amatori şi
ce performanţă cunoaşte o simţitoare
dezvoltare. Pe teritoriul judeţului există
un număr de 220 asociaţii sportive, din
care 71 funcţionează in mediul rural.
Activitatea acestora este organizată pe
secţii din care 145 sint afiliate la fede-
raţiile de specialitate. Numărul de spor-
tivi legitimati este de peste 1 600, iar al
celor clasificaţi peste 1 100, din care 138
www.cimec.ro
.J U D E Ţ U L VA S L U 1 5o9
sportivi de categoria I şi a 11-a. Baza
sportivă a judeţului dispune in prezent de
3 stadioane, o sală de sport şi 4 bazine
pentru inot, 150 de terenuri şi amenajări
pentru practicarea diferitelor discipline
sportive.
TURISMUL. In cadrul judeţului Vaslui au
existat la 31 decembrie 1971 un număr de
6 unităţi de servicii turistice. între cas·e
4 hoteluri şi 2 carnpinguri, cu un număr
de 305 şi respectiv 24 locuri, care în anu)
1971 au găzduit 57 377 de turişti.
Pădurea Dobrina de lîngă oraşul Huşi.
numeroasele parcuri din Birlad, Vaslui şi
Huşi, frecventate cu plăcere de cetăţeni.
oferă localnicilor posibilităţi de odihnă şi
recreare. Campingul "Ulciorul" de la
Sirbi şi cel de la Dobrina-Huşi sînt
astăzi des vizitate de turiştii din ţara
noastră şi din străinAtate. Un punct de
atracţie este şi GrAdina zoologică din
Birlad.
O deosebitA importanţi prezintă pentru
vizitatorul judeţului monumentele istorice
şi arhitectonice : Podul Inalt, locul unde
s-a desfAşurat una dintre cele mai mari
lupte ale lui Ştefan cel Mare; Movila lui'
Burcel ; statuia sergentului Muşat, din
Birlad ; statuile lui Al. Ioan Cuza din Huşr
şi comuna Griviţa ; Episcopia Huşuluir
(1494--1945) ; Biserica Sf. Ioan din Vaslui,
construcţie de epocă realizată in timput
domniei lui Ştefan cel Mare (1490) ; Cas~
Rosetti-5olescu ; cele două biserici din
Birlad (secolul al XVII-lea) dintre care
una ctitorie a lui Vasile Lupu ; monumen-
tele arheologice : Movila RAbiia din apro-
pierea Huşului, Cetatea de pămînt de
lingi Birlad etc.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Ca
urmare a aplicArii consecvente a politicii
ştiinţifice a partidului şi statului nostru
de dezvoltare armonioasA a forţelor de
producţie pe intreg teritoriul ţării. jude-
ţul Vaslui va cunoaşte in actualul cincinal
ritmuri superioare de creştere a poten-
ţialului său economic. Producţia globală
industriali va fi in 1975 de două ori şi
jumătate mai mare decit în 1970, înre-
660 .JUDETUL VASLUI

www.cimec.ro
 IUDBTUL VASLUI 561

1. Secţia montaj de la Fabrica tie tulmenţl

Birlad
2. Aspect din sala de producţie a Fabricii
de mobilă Vaslui
3. Secţia de cusut de la Fabrica de con-
fecţii Vaslui
4. Alegerea mleluţelor pentru prăsiUl la
C.A.P. Dragallna
5. La Complexul ele lngrAşare a berbecu-
ţllor - Rişeştl
8. Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza
- Huşi 10
7. Spitalul rural din Dragallna
1. :Muzeul ,.Vasile P&rvan• - Blrlad
8. Sediul polltlco-administrativ al judeţului
Vaslui
10. Casa de culturi a sindicatelor din j.u-
deţul Vaslui
11. Liceul nr. 2 ,.MihaU KogAlniceanu" din
Huşi
12. Noua policlinică din Vaslui

www.cimec.ro
562 J U D E Ţ U L VA S L U1
g:strind un ritm mediu anual de 20,2~
faţă de 12,2Dfo cit se prevede pe ansam-
blul industriei.
Prin darea în folosinţă a unor noi ca-
pacităţi de producţie şi extinderea celor
existente, gama produselor fabricate in
judeţul Vaslui va fi mult amplificată şi
diversificată. Vor intra în curind în pro-
d11:1ie Fabrica de ventilato:::re şi elemente
de ve:1tilaţie şi conducta de aducţiune
a apei din sursa Puşcaşi, aflate in stadiu
avansat de construcţie, iar in anii urmă­
tori vor mai fi date in folosinţă o fabrică
de radiatoare din tablă şi una de produse
ceramice, toate în oraşul Vaslui. In oraşul
de reşedinţă vor mai fi construite o serie
de unităţi de prelucrare a produselor
agricole dintre care : o fabrică de nutre-
ţuri combinate, o secţie de vermut şi una
de coniac, o fabrică de prelucrare a
boabelor de soia, un abator, o fabrică de
piine şi concomitent vor fi diversificate
activităţile industriei locale şi ale coope-
raţiei meşteşugăreşti. La acestea se vor
mai adăuga Uzina de construcţii meta-
lice şi Fabrica de utilaje şi piese de
schimb pentru industria uşoară, ale căror
lucrări vor incepe in anul 1975, urmind
ca ele să intre in funcţiune in următorii
2-3 ani.
ln municipiul Birlad pe lîngă lucrările
de extindere a actualei Fabrici de rul-
menţi, se va construi o nouă fabrică cu
un înalt grad de automatizare, avind o
productie anuală de aproape 8 ori mai
mare decit a fabricii existente. Se vor
construi de asemenea, tot in municipiul
Birlad, o fabrică de elemente pneumatice
de automatizare şi o fabrică de aparate
de măsură şi control.
ln oraşul Huşi se vor construi o fa-
brică de ciorapi, una de încălţăminte şi
una de conserve de legume şi fructe, iar
pentru alimentarea cu apă a oraşului au
inceput lucrările de aducţiune a apei din
Prut.
Agricultura, care deţine un loc insem-
nat in economia judeţului, va cunoaşte in
actualul cincinal un puternic proces de
dezvoltare şi modernizare, indreptat spre
creşterea continuă a producţiei agricole
www.cimec.ro
şi creşterea aportului ei la realizarea ve-
nitului naţional. Pentru realizarea pro-
gramului judeţean de gospodărire a ape-
lor şi îmbunătăţiri funciare se prevede un
volum de investiţii de peste 830 000 000 lei
in vederea construirii a 6 acumulări corn~
plexe şi 9 acumulări zonale, regularizări
rle albii şi amenajări pentru irigaţii care
vor cuprinde o suprafaţă de peste 19 000
ha, precum şi executarea de lucrări pen-
tru combaterea eroziunii solului pe 0 su-
prafaţă de 85 000 ha. Fonduri importante
vor fi alocate dezvoltării zootehniei pre-
cum şi extinderii lucrărilor anexe din ca-
drul cooperativelor agricole de producţie.
Pentru realizarea acestui amplu pro·-
gram de investiţii, sint prevăzute fonduri
in valoare de peste 6,4 miliarde lei, din
care 5,4 miliarde lei din fondurile cen-
tralizate ale statului, ceea ce reprezintă
o creştere de 2 ori şi jumătate faţă de
cincinalul precedent.
Dezvoltarea economică multilateralA a
judeţului va avea consecinţe însemnate
asupra creşterii bunăstării oamenilor
muncii de la oraşe şi sate. In acest sens,
in actualul cincinal sint alocate sume im-
portante pentru construcţia de locuinţe,
dezvoltarea învăţămîntului, culturii, co-
merţului, ocrotirii sănătăţii populaţiei etc.
Pe lîngă obiectivele social-culturale a-
flate in stadiu avansat de construcţie, se
vor înălţa noi spaţii comerciale, insumind
o suprafaţă de 8 000 m~. se vor extinde
centralele telefonice la Vaslui şi Birlad
şi va incepe construcţia sălii pentru
jocuri sportive din oraşul de reşedinţA.
ln scopul dezvoltării bazei materiale a
învăţămîntului in perioada 1971-1975, se
va construi la Vaslui un local pentru o
şcoală profesională ; creşele, grădiniţele
işi vor spori capacitatea cu încă 2 020 de
locuri. Tot in această perioadă se vor
înălţa şcoli noi, dotate cu 16boratoare mo-
derne, insumind 260 de săli de clasA, pre-
cum şi 500 de locuri in internate. Pentru
îmbunătăţirea, condiţiilor de ocrotire a
sănătăţii şi asistentei sociale a populaţiei
 JUDETUL VASLUI fJG;J

vor fi date in folosinţă, pe lîngă spitalul cincinal sint prevăzute a se construi.

din Vaslui cu o capacitate de 700 de pa- 3 960 de apartamente din fondurile cen-
turi, un centru stomatologic la Vaslui, un tralizate ale statului şi 3 700 apartament·~
cămin-spital pentru adulţi la Huşi, o sta- din fondurile populaţiei cu sprijinul sta·
ţie de salvare la Vaslui etc. In actualul tu lui.

JUDETUL VASLUI

cu reşedinţa in oraşul Vaslui

Municipii : 1. Oraşe : 3. LocalltAţl componente ale munlclplllor şi ale oraşelor : 9. Comune : :1.
Sate : 456 (din care, aparţin oraşelor : 11.

A. 1\IUNICIPII

1. MUNICIPIUL B 1 B L A O.

B. ORAŞE

1. Oraşul H U Ş 1.
2. Oraşul N E G R E Ş T 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Căzăneştl ; 2. Cioatele ; 3. Glodeni ;
4. Parpanlţa ; 5. Poiana ; &. Valea Mare.
~·Oraşul V AS L U 1. Localltllţl componente ale oraşului : 1. V AS L U 1 ; 2. Bahnari ; 3. Bro-
doc; t. Moara G:-e~ilor ; 5. Redlu ; 6. Vllşoara.

C. C O lY. UN E

1. Comuna ALBEŞTI. Satele componente : 1. ALBEŞTI ; 2. Corni-Albeşti ; 3. Crasna ; 4. Gura

Albeştl. 2. Comuna ALEXANDRU VLAHUŢA. Satele componente: 1. ALEXANDRU VLAHUŢA;
2. Buda ; 3. Ghicani ; 4. !băneşti ; 5. Mlnzaţl ; &. Morăreni ; 7. Puţu Olarului. 3. Comuna
ARSURA. Satele componente : 1. ARSURA : 2. FundAtura ; 3. Mihail Kogălniceanu ; 4. P!h-
neştl. 4. Comuna BANCA. Satele componente : 1. GARA BANCA ; 2. Banca ; 3. Ghermăneşti ;
4. Micleştl ; 5. Mltoc ; 6. Satu Nou ; 7. Sălcioara ; a. Sirbi ; 11. Stolşeştl ; 10 Strlmtura-Mitoc ;
Il. Ţifu ; 12. 30 Decembrie. 5. Comuna BACANI. Satele componente : 1. BACAN! ; 2. Blltlţeni ;
3. Drujeştl ; 4. Susenl ; 5. Vulpăşenl. &. Comuna BACEŞTI. Satele componente : 1. BACEŞTI ;
2. ArmAşenl ; 3. Băbuşa : 4. Păltiniş : 5. Ţibăneştll Buhlll : &. Vovrieştl. 7. comuna BALTENI. sa-
tele componente : 1. BALTENI ; 2. Bălteni-Deal ; 3. Chetreştl. 1. Comuna BEREZENI. Satele com-
ponente : 1. BE.REZENI ; 2. Muşata ; 3. Rlncenl ; 4. Satu Nou ; 5. Stuhuleţ. 11. Comuna BLA-
GEŞTI. Satele componente : 1. BLAGEŞTI ; 2. Igeştl ; 3. Slpenl. 10. Comuna BOGDANA. Satele
componente : 1. BOGDANA ; 2. Arşiţa ; 3. Flntlna Blănarului ; 4. Găvanu ; 5. Lacu Babei ;
6. Plopenl ; 7. Similişoara ; 8. Sucevenl ; 9. Verdeş. 11. Comuna BOGDANEŞTI. Satele com-
ponente : 1. BOGDANEŞTI ; 2. Buda ; 3. Horolata ; 4. Rupea ; 5. Orgoleştl ; 6. Ulea ; 7. Unţeşti ;
8. Vlşlnarl; 9. Vlădeştl. 12. Comuna BOGDANIŢA. Satele componente : 1. BOGDANIŢA :
2. cepeştl ; 3. C!rţlbaşl ; 4. Coroleştl ; 5. Rădăeştl ; 6. Schltu ; 7. Tunseştl. 13. comuna BOŢEŞTI.
Satele componente : 1. BOŢEŞTI ; 2. Găneştl ; 3. Gugeştl ; 4. Tălplgeni. 14. comuna BUNEŞTI­
AVEREŞTI. Satele componente : 1. AVEREŞTI ; 2. Armăşenl ; 3. Buneşti ; 4. Plopi ; 5. Podu
Oprll ; 6. Roşiori ; 7. Tăbălăleştl. 15. Comuna CODAEŞTI. Satele componente : 1. CODAEŞTI ;
2. Ghergheleu ; 3. Prlbeştl ; 4. Rediu Galian. 16. Comuna COROIEŞTI. Sate.le componente :
1. COROIEŞTI ; 2. Chilieni ; 3. Coroleştil de Sus ; 4. Hreasca ; 5. Mlreni ; 6. Movilenl ; 7. Păcu­
răreştl. 17. Comuna COSTEŞTI. Satele componente : 1. COSTEŞTI ; 2. Chlţcanl ; 3. Dlnga ;
4. Plrveştl ; 5. Puntlşenl ; 6. Rădeştl. 18. Comuna CREŢEŞTI. Satele componente : 1. CRE-
ŢEŞTI ; 2. Budeştl ; 3. Creţeştll de sus ; 4. Satu Nou. 19. Comuna DANEŞTI. Satele com-
ponente : 1. DANEŞTI ; 2. Bereasa ; 3. Boţoala ; 4. Emil Racovlţă ; 5. Rllşcanl ; 6. Tătărăni.
20. Comuna DELENI. Satele componente : 1. DELENI ; 2. Bulboaca ; 3. Moreni ; 4. Zizlnca.
21. Comuna DELEŞTI. Satele componente : 1. DELEŞTI ; 2. Albeştl ; 3. Băleştl ; 4. Cozmeşti :
5. Fistic! ; 6. FundAtura ; 7. Hirsova ; a. Hordileşti ; ·11. MinAstirea ; 10. Răduleştl. 2Z. Comuna
DRAGOMIREŞTI. Satele componente : 1. DRAGOMIREŞTI ; 2. Băbuţa ; 3. Belzenl ; 4. Botoi ;
5. Ciuperca ; 6. Doagele ; 7. Poiana Pietrei ; a. Popeştl ; 9. Rădenl ; 10. Semenea ; Il. Tuleşti :

www.cimec.ro
6(4 JUDEŢUL VAS'LUI

12. Vladia. 23, Comuna DRlNCENI. Satele componente : 1. DRlNCENI ; 2. Alblţa ; 3. BAlle
Drlncenl ; 4. Ghermăneştl ; 5. Rlşeşti ; 6. Şopfrlenl. 24. Comuna DUDA-EPURENI. Satele
componente : 1. EPURENI ; 2. BobeşU ; 3. Duda ; 4. Valea Grecului. 25. Comuna DUMEŞTI.
Satele componente : 1. DUMEŞTI ; 2. Dumeştli Vechi ; 3. Schinetea ; 4. Valea Mare. 26. co-
muna EPURENI. Satele componente : 1. EPURENI ; 2. Blrlăleştl ; 3. Bursuc! ; 4. Horga.
27. Comuna FALCIU. Satele componente : 1. FALCIU ; 2. Bogdăneştl ; 3. Bozla ; 4. copă­
ceana ; 5. Odaia Bogdana ; 6. Rlnzeştl. 28. Comuna GAGEŞTI. Satele componente : 1. GAGEŞTI ;
2. Glurcanl ; 3. PelcanJ ; 4. Popenl ; 5. Tupilaţl. 29. Comuna GHERGHEŞTI. Satele componente :
1. GHERGHEŞTI ; 2. Chetrosu ; 3. Corodeştl ; 4. Dragomlineştl ; 5. Drlixenl ; 6. Lazu ; 7. Lunea ;
8. Soc! ; 9. Valea Lupulul. 30. Comuna GlRCENI. Satele componente : 1. GlRCENI ; 2. Dum-
brăvenl ; 3. Racova ; 4. Racovlţa ; 5. Slobozia ; 6. Trohan. 31. Comuna GRIVIŢA. Satele com-
ponente : 1. GRIVIŢA ; 2. Fruntlşeni ; 3. Grăjdenl ; 4. Odaia Bursucani ; 5. Trestlana. 32. co-
muna HOCENI. Satele componente : 1. HOCE."Nl ; 2. Barboşl ; 3. Delenl ; 4. Oţelenl ; 5. Redlu ;
6. Şlşcanl ; 7, Tomşa. 33. Comuna HURDUGI. Satele componente : 1. HURDUGI ; 2. Grume-
zoala ; 3. Guşlţel ; 4. Plotoneştl ; 5. Urlaţl. 34. comuna IANA. Satele componente : 1. IANA ;
2. Hălăreştl; 3. Recea; 4. Slliştea; 5. Vadurile. 35, Comuna IVANEŞTI. Satele componente :
1. IVANEŞTI ; 2. Albina; 3. Bleşca; 4. BroştenJ; 5. Buscata; ~. Coşca; 1. Coşeştl ; 8. Fun-
dătura Mare ; 9. FundAtura Micii ; 10. HfrsovenJ ; 11. Iezere! ; 12. Ursoaia ; 13. Valea Mare ;
14. Valea Oanel. 36. comuna IVEŞTI. Satele componente : 1. !VEŞTI ; 2. Belceştt ; 3. Pogoneştl ;
4. Polocln. 37. Comuna LAZA. Satele componente : 1. LAZA ; 2. Bejeneştl ; 3. Poiana lui
Alexa; 4. Puşcaş! ; 5. Rfşn!ţa; 6. Sauca; 1. Telşoru ; 8. Valea Tirgului. 38. Comuna LIPOVAŢ.
Satele componente : 1. LIPOVAŢ ; 2. CăpuşnenJ; 3. Chiţoc; 4. Corbu; 5. Fundu Văii. 39, co-
muna LUNCA BANULUI. Satele componente : 1. LUNCA BANULUI; 2. Broscoşeştl; 3. Condrea;
4. Focşa ; 5. Lunea Veche ; 6. Oţetoaia ; 1. RăducanJ. 40. Comuna MALUŞTENI. Satele compo-
nente: 1. MALVŞTENI ; 2. Ghlreasca ; 3. Lupeştl; 4. M!nAstlrea ; 5. MfnzAteştl; 6•. Ţuţcani.
41. Comuna MICLEŞTI. Satele componente : 1. MICLEŞTI ; 2. Chirceştl ; 3. Popeştl. 42. Comuna
MUNTENII DE JOS. Satele componente : 1. MUNTENII DE JOS ; 2. Băcăoani ; 3. Mlnjeştl ;
4. Secuia. t3. Comuna MURGENI. Satele componente : 1. MURGENI ; 2. Cirja ; 3. Lăţeşt\ ;
4. SărăţenJ ; 5. Schinenl ; 6, Vădenl ; 7. 23 August. 44. Comuna OLTENEŞTI. satele compo-
nente : 1. OLTENEŞTI ; 2. Curtenl ; 3. Plhna ; 4. Tirzii ; 5. Vlneţeştt ; 6. Zgura. t5. Comuna
OŞEŞTI. satele componente: 1. OŞEŞTI; 2. Buda; 3. PădurenJ; 4. vncele. 46. Comuna PADU-
RENL Satele componente : 1. PADURENI ; 2. Căpoteştl ; 3. Davideştl ; 4. Ivăneşti ; 5. Leoştl ;
&. Rusca ; 7. Todirenl ; B. Vălenl. 47. Comuna PERIENI. Satele componente : 1. PERIENI ; 2. Cio-
cani ; 3. Crtng ; 4. Crlngu Nou ; 5. Podu Petrlş. 48. Comuna POIENEŞTI. Satele componente :
1. POIENEŞTI ; 2. Dealu Secărll ; 3. FloreşU ; 4. Fraslnu ; 5. Fundu Vă11 ; 6. Oprlşlţa ; 7. Pole-
neştl-Deal. t9. Comuna POGANA. Satele componente : 1. POGANA ; 2. Bogeştl ; 3. Clrjoani ;
4. Măscurel ; 5. Tomeştl. 50. Comuna · PUIEŞTI. Satele componente : 1. PUIEŞTI ; 2. BărtAluş­
Mo·canJ ; 3. Bărtăluş-Răzeşl ; 4. CAllmAneştl ; 5. Cetăţuia ; 6. Crlsteştl ; 7. Fintlnele ; 8. Fulgu :
9. GUţeştl ; 10. Iezer ; 11. LAleştl ; 12. Rotari ; 13. Ruşi. 51. comuna PUNGEŞTI. Satele compo-
nente : 1. PUNGEŞTI ; 2. Armăşoaia ; 3. Curseştt-Deal; 4. Curseştt-Vale ; 5. Hordila ; B. Rapşa ;
7. Sillştea ; 8. Stejaru ; 9, Toporăştt. 52. Comuna REBRICEA. Satele componente : 1. REBRICEA ;
2. Bolaţl ; 3. Crăciuneştl ; 4. DraxenJ ; 5. Măcreştl ; 6. Rateşu <;:uzel ; 7. Sasova ; 8. Tatomlreştl ;
9. Tufeştu de Jos. 53. comuna ROŞIEŞTI. Satele componente : 1. ROŞIEŞTI ; 2. CodrenJ ; 3. Gara
Roşleştl ; 4. Gura Idrlcl ; 5. ldrlcl ; 8. Rediu ; 7. Valea lui Darle. 54. Comuna SOLEŞTI. Satele
componente : 1. SOLEŞTI ; 2. Bouşorl ; 3. Iaz! ; 4. Satu Nou ; 5. Şerboteştt ; 8. Ştloborănl ;
7. Valea Slllştel. 55. Comuna STANILEŞTI. Satele componente : 1. STANILEŞTI ; 2. Bogdana-
Volosenl ; 3. Budu Cantemir ; 4. ChersAcosu ; 5. Gura Vă11 ; 8. PogAneştl ; 7. SAratu. 56. Comuna
ŞTEFAN CEL MARE. Satele componente: 1. ŞTEFAN CEL MARE ; 2. Blrzeştl; 3. BrAhăşoala;
f. CAJugărenJ ; 5. Cănţălăreştl ; 6. MArăşenJ ; 1. Munteneştl. 57. Comuna ŞULETEA. Satele compo-
nente: 1. ŞULETEA; 2. Fedeşt!; 3. Jlgălla; 4. RAşcanJ. 58. Comuna TANACU. Satele com-
ponente: 1. TANACU; 2. Beneştl; 3. Muntenll de sus; 4. Satu Nou. 59. Comuna TACUTA.
Satele componente : 1. TACUTA ; 2. Cujba ; 3. Dwnasca ; 4. Focşeasca ; 5. Mirceştl ; 6. Pro-
topope.Ştl; 7. SofienJ. &0, Comuna TATARANI. Satele componente: 1. TATARANI; 2. Bălţaţi;
:J•. CrAsnlişenl ; 4. Glurgeştt ; 5. Leoşt! ; 6. Manţu ; 7. Stroleştl ; 8. Valea lul Bosie ; 9. Valea
seacA. 61. Comuna TODIREŞTI. Satele componente : 1. TODmEŞTI ; 2. Cotle ; 3. DrAge.Ştl ;
t. Huc ; 5. Plopoasa ; 8. Rafaila ; 7. Sillştea ; B. Sofroneştl ; 8. Valea Popll ; 10. Vllşoara.
s2. comuna TUTOVA. Satele componente: 1. TUTOVA; 2. Bădeana; 3. Borodeştl; 4. Clorto-
lom ; ti. corolu ; 6. Cr!veşt! ; 7. Pochidia ; 8. Satu Nou ; 8. SAlcenJ ; 10. VlzurenJ. 63. Comuna
vALENI. satele componente: 1. VALENI; 2. Fereşti; 3. Moara DomneascA. 64, Comuna
VETRIŞOAIA. Satele componente : 1. VETRIŞOAIA ; 2. ~umbAta. 65, Comuna vnşoARA.
Sat~le componente : 1. VIIŞOARA ; 2. Dodeştl ; 3. Halta DodeşU ; 4. Urdeşt! ; 5. VAlenl ;
6. Vlltoteştl. 18. Comuna VINDEJIIEL Satele componente : 1. VINDEREI ; 2. BrAdeştl ; 3. Do-

www.cimec.ro
 .J V DE T V J. V A S.L V 1 660

cani : 4. DocAneasa : 5. Gara DocAneasa : 8. Gara TAlAşman : 7. Ob!rşenl : 8. Va-

lea LungA. 61. Comuna VOINEŞTI. Satele componente: 1. VOINEŞTI; 2. AvrAmeştl:
3, BAnceştl : 4. CorobAneştl ; 5. Glrdeştl ; 8. MArAşeştl : 7. Oblrşenl ; 8. Oblrşen!J L!ngurarl ;
8. RugArla ; 10 ; Stlncăşenl ; 11. Urlcarl. 68. Comuna VULTUREŞTI. Satele componente·:
1. VULTUREŞTI : 2. BuhAleştl ; 3. Podenl : t. Volneştl. 69. Comuna VUTCANI. Satele com-
ponente : 1. VUTCANI ; 2. MAlA!eştl ; 3. Poşta Elan. 70. Comuna ZAPODENI. Satele compo-
nente : 1. ZAPODENI ; 2. ButucArla : 3. Clofenl : 4. Delea ; 5. Dobrosloveştl ; 6. MAcreştl ;
7. Portar! ; 8. Telejna ; 9. Unceştl. 71. Comuna ZORLENI. Satele componente : 1. ZORLENI ;
2. Dealu Mare : 3. Popenl : 4. Slmlla.

La definitivarea textului au colaborat: Vasile Avram, Vasile Cîrcotă, Ioan Minea,

Aurel Zugravu..

www.cimec.ro
JUDEŢUL VILCEA
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Judeţul Vil-
cea este situat in sudul Carpaţilor Meri-
dionali. Limitele sale teritoriale sint spre
nord conturate pe crestele munţilor Fă­
găraşului şi Lotrului, care despart in mod
natural judeţul Vilcea de judeţul Sibiu şi
Alba ; spre est coboară pe creasta musce-
lelor ce vin din munţii Făgăraşului spre
sud, intre Topolog .şi Olt, trecind in con-
tinuare peste Platforma Cotmeana, care
separă Vilcea de judeţele Argeş şi Olt ;
spre sud limita trece in apropierea liniei
de contact intre Podişul Getic şi Cîmpia
Română, separindu-1 de judeţele Olt şi
Dolj, iar limita de vest este legată de ba-
zinul Bistriţei-Olteţului, Luncavăţului şi
o parte din cursul inferior al Cernei, se-
parindu-1 de judeţele Hunedoara, Gorj şi
Dolj.
Suprafaţa judeţului Vilcea este do!
5 705 km2, reprezentind 2,40fo din terito-
riul ţării.
RELIEFUL este dominat de formele mon-
tane din nord ce corespund laturii sudle<!
a munţilor Făgăraşului şi Lotrului. Mai
spre sud există un alt şir de munţi, para-
lel cu ceilalţi - Căpăţinei şi Cozia. Intre
aceste două şiruri de munţi se -seşte de-
presiunea Loviştei. Urmează apoi o
treaptă de relief mai joasă, corespunză­
toare zonei subcarpatice, dominată de
dealuri prelungi, cu depresiuni slab schi-
ţate, şi, in sfîrşit in sud Podişul Geti::,
toate traversate de culoarul Văii Oltulul,
cu terase largi dezvoltate.
www.cimec.ro
CLIMA este temperat continentală, cu
veri scurte şi ierni lungi şi geroase. In
zona montană cu înălţime de peste
2 000 m (munţii Lotrului, Căpăţinei şi Fă­
găraş), temperatura medie anuală este de
o•, vinturile sint puternice, iar p~ecipi­
taţiile peste 1 200 mm ; in zona montani
cu înălţime medie pînă la 2 000 m, tem·
peratura anuală variază intre 2° şi 6'.
cu diferenţe moderate intre vară şi iarnă
şi precipitaţii de circa 800 mm ; in fid'na
dealurilor pînă Ia 800 m înălţime, tempe-
ratura medie anuală este cuprinsă tntre
2° şi 10°, iar precipitaţiile intre 600 şi
800 mm anual ; in sudul judeţului este un
climat de tranziţie spre cîmpie (in zona
dealurilor mai joase şi in cimp), cu tem-
peraturi medii anuale intre 8" şi 12°, cu
vinturi puternice şi cu precipitaţii cu-
prinse intre 400 şi 600 mm. Temperatul8
maximă absolută a fost de 42° (in 1946.
la Orleşti) , iar minima absolută a fos!
de -33,5° (în 1942, la Drăgăşani) . Vîntu-
rile predominante bat din direcţia nord
şi nord-vest avînd viteza de 1,7 m/s.
HIDROGRAFIA este dominată de riul
Olt - de la Ciineni pînă la Voiceşti, avind
la Drăgăşani un debit de 140 m 3/s. Aflu-
entii principali sint Lotrul, Topologul,
Muiereasca, Olăneşti, Bistriţa şi Olteţul.
Pe Lotru este în construcţie un baraj şi
o importantă hidrocentrală.
SOLURILE sint în general puţin variate,
predomlnînd cele silvestre de diferite ti-
puri. In partea nordică predomină asocia-

ţiile montane şi submontane de soiuri
podzolite, brune şi brune acide asociate
cu soiuri silvestre.
RESURSE NATURALE ALE SOLULUI
ŞI SUBSOLULUI. Vegetaţia naturală este
constituită din întinse păduri şi din pa-
jişti, care se succed diferenţiat din zona
montană in zona deluroasă şi de plat-
formă. In zona alpină se dezvoltă pajişti
cu : Carex curvula, Festuca supina, Fes-
luca rubra fallax, Nardus stricta, tufă­
rişuri de Pinus montana, Almus viridus
şi Janiperus sibica. Subsolul cuprinde im-
portante bogăţii, printre care : pegmatite
cu cuarţ, feldspat şi mică in zona Voi-
neasa, calcar in bazinul Costeşti, sare,
cărbune, petrol, minereuri neferoase aso-
ciate cu sulfuri complexe. material de
construcţii (balast), surse hidroenergetice
şi altele.
In zona subcarpatică sint bogate şi va-
riate izvoare de ape minerale, care au fa-
vorizat dezvoltarea unor importante sta-
ţiuni balneare.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Numeroase documente materiale şi
scrise duc istoria acestor locuri pînă in
timpuri străvechi. S-au descoperit urme
de aşezări omeneşti din paleolitic (la Te-
toiu), neolitic şi epoca bronzului (la Vlă­
deşti, Govora-Sat, Rimnicu Vilcea) ;
există şi dovezi că pe actualul teritoriu
al oraşului Ocnele Mari a fost una dintre
cele mai mari aşezări dacice din sudul
Carpaţilor.
Istoria atestă faptul că in anul 105 im-
păratul Traian a trecut cu oastea impe-
rială spre Sarmizegetusa urmind drumul
construit pe Valea Oltului. Ţinutul Vilcii
a fost impinzit de numeroase aşezări mi-
litare romane (Rusidava, Pons Aluti, Aru-
tela, Buridava, Castra Traiana, Pons Ve-
tus). Citeva din ele perpetuează tradiţia
"davelor" dacice. Di,ploma Ioaniţilor (1247) ,
menţionează prezenţa pe acest teritoriu a
cnezatului lui Farcaş, dependent de co-
roana maghiară.
Primul document scris in care se po-
meneşte de Rimnic este din 1388, hrisovul
prin care Mircea cel Bătrîn aminteşte de
"o moară la Rimnic", iar un an mai tir-
www.cimec.ro
J U DE Ţ U L V 1 L CE A fi67
ziu, la 4 septembrie 1389, un alt document
al aceluiaşi voievod face menţiunea că a
fost scris "in oraşul domniei mele de-
numit Rimnic". De pe plaiurile Vilcii a
plecat in 1599 (sub domnia lui Mihai Vi-
teazul) o parte a oastei sale in Transil-
vania, contribuind la victoria de la Şe­
limbăr, in urma căreia Transilvania a fost
unită cu Ţara Românească sub autoritate1
lui Mihai Viteazul.
Istoria judeţului îşi continuă filele le-
gindu-le de marile acte ce aveau să pre-
gătească revoluţia burghezo-democratică.
Preludiul ei, răscoala condusă de Tudor
Vladimirescu, este legat de numeroşi pan-
duri de origine vilceană. Pe Cimpul lui
Traian de lîngă Rimnicu Vilcea este or-
ganizată între 2 august şi 25 septembrie
1848 tabăra militarA condusă de către ge-
neralul Magheru.
In 1899 sînt organizate două cluburi so-
cialiste in satele Rimeşti şi Zăvldeni.
Răscoala de la 1907 se terminA aici cu
masacrul de la Laloş. Sint de amintit, de
asemenea, luptele date de ostaşii români
in 1916 impotriva invadatorilor germani
pe Valea Oltului, la Ciineni. Apoi faptul
că muncitorii organizaţi din oraşul Rim-
nicu Vilcea au tipărit in 1924 ziarul "Mun-
citorul". La inchisoarea din Ocnele Mari
au fost aduşi in 1936 conducători ai grevei
ceferiştilor din 1933. Totodată, merită
amintită prezenţa activă a unor grupe de
partizani, conduse de P.C.R., pe Valea 01-
tului şi in munţii inconjurători in timpul
celui de-al doilea război mondial.
POPULAŢIA. Judeţul avea la 31 decem-
brie 1971 o populaţie de 395 953 de locui-
tori, dintre care 186 953 de sex masculin
şi 209 000 de sex feminin, cu o densitate
de 69,4 locuitori pe kJn2. Din totalul lo-
cuitorilor, 88101, respectiv 22,3% trăiau
în oraşele judeţului, iar restul de 307 852
in mediul rural.
Numărul salariaţilor din judeţ a fost h
1971 de 82 986. Dintre aceştia, muncitori
erau 62 803. Media salariaţilor la 1 000 lo-
cuitori era de 209.
Din populaţia salariată, 27,70/o lucra in
industrie ; 28,6% - in construcţii ; 5,6D/0 -
in agricultură-; 1,50/o - tn silvicultură ;
7,1D/o - in transporturi şi telecomuni-
 1>68 .JUDETUL VILCEA

JUDEŢUL VÎLCEA
s

LEGENDA
eJ Mun~cipiu reşed;n(ă de jude(
o Oraşe

• Comune

--- L;;";to de jud ei

Umilă de comună
Teritoriul municipiului şi otoşelor
Teritoriul comunele~ suburb~ne
·······-:··

o
www.cimec.ro

caţii ; 9,70fo circulaţia mărfurilor ;
7,80/o - in învăţămînt, cultură şi artă ;
5,40Jo - in ocrotirea sănătăţii, asistenţă
socială şi cultură fizică ; 1,30fo - in ad-
ministraţie etc.
Mişcarea naturală a populaţiei in 1971
a fost la 1 000 locuitori de 21,7 născuţi
vii, 10,1 decedaţi, cu un spor natural de
ll,EIO!ae·
Conform datelor recensămintului din
1966, 99,50fo erau români, restul de 0,5DJe
fiind de alte naţionalităţi.
LOCALITATILE. Judeţul Vilcea. are un
municipiu, 7 oraşe, 78 de comune, din care
una suburbană, 41 de localităţi compo-
nente ale municipiului şi oraşelor, 568 de
sate, din care 14 sate ce aparţin oraşelor.
Municipiul Rîmnicu Vilcea este reşe­
dinţa judeţului. La 31 decembrie 1971
număra o populaţie de 40 780 locuitori (in-
clusiv comuna suburbană Goranu cu
3 643 locuitori). Aşezare cu atestare do-
cumentară încă din timpul domnitorului
Mircea cel Bătrîn, cu o bogată tradiţie
culturală şi insemnat centru istoric, Rim-
nicu Vilcea cunoaşte in anii noştri o pu-
ternică dezvoltare in domeniul economic,
politic şi social. El inmănunchează cea
mai mare parte din industria judeţului,
precum şi cele mai importante instituţii
de învăţămînt şi cultură.
Oraşul Drăgăşani, cu o populaţie de
14 777 locuitori (la aceeaşi dată) are pod-
gorii şi vinuri cu un justificat renume.
Pe teritoriul oraşului s-au dezvoltat in-
treprinderi ale industriei alimentare, Iar
in ultimul timp prin intrarea in funcţiune
a fabricii de talpă şi încălţăminte din cau-
ciuc, oraşul şi-a mărit însemnătatea, con-
tribuind cu o valoare mai mare la eco-
nomia judeţului.
Oraşul Călimăneşti, cu o populaţie, la
3i decembrie 1971 de 7 638 locuitori, de-
numit "Perla Oltului", este o staţiune bal-
neoclimaterică cunoscută încă din vremea
romanilor ; are numeroase izvoare de apă
curativă, recomandabile in diferite mala-
dii. Constituie cel mai important nod tu-
ristic al Vflcil.
Oraşul Brezoi, cu o populaţie, la 31 de-.
www.cimec.ro
J V D E TV L V1L C EA 569
cembrie 1971, de 7 039 locuitori, aşezat la
confluenţa Oltului cu Lotru, este un vechi
centru al industriei forestiere şi un obiec-
tiv turistic.
Oraşul Horezu avea la aceeaşi dată o
populaţie de 6 466 locuitori ; este un vechi
centru administrativ şi comercial. Impre-
jurimile sale, bogate in monumente is-
torice şi naturale, constituie puncte de
atracţie pentru numeroşi turişti.
Oraşul Băile Olăneşti, cu o populaţie de
4 983 locuitori (31 decembrie 1971), este o
staţiune balneoclimaterică cu izvoare mi-
nerale vestite in ţară şi peste hotare, re-
comandabUe In special in afecţiuni gas-
trice şi renale.
Oraşul Ocnele Mari, cu o populaţie de
3 865 locuitori (31 decembrie 1971), este
aşezat pe un "munte de sare", de unde
se extrage prin sonde materia primă ne-
cesară instalaţiilor de la Grupul indus-
trial chimic sub formă de sare in soluţie.
Oraşul are o mare importanţă economică.
El este, totodată, un centru balnear cu-
noscut in tratarea unor afecţiuni reuma-
tice.
Oraşul Băile Govora, cu o populaţie
(la 31 decembrie 1971) de 2 553 locuitori,
este o importantă staţiune balneară cu-
noscută prin apele sale cu efecte terapeu-
tice. Oraşul are largi posibilităţi de ex-
tindere prin construirea de noi pavilioane
sanatoriale.
După numărul populaţiei la 31 decem-
brie 1971 comunele judeţului se grupeazA
astfel : pînă la 3 000 locuitori - 19 co-
mune ; intre 3 001 şi 4 000 locuitori - 2&
comune ; intre 4 001 şi 5 000 locuitori -
18 comune ; intre 5 001 şi 7 000 locuitori
- 12 comune ; intre 7 001 şi 9 000 locui-
tori - 2 comune. Media locuitorilor pe
comună era de 3 998.
In perioada 1966-1971 s-au construit
4 688 de apartamente din fondurile sta-
tului şi 10 218 locuinţe din fondurile
populaţiei, s-a extins reţeaua de aprovi-
zionare cu apă cu 23,6 km şi cea de cana-
lizare cu peste 7 km.
/
TRAsATURI ECQNOMICE. Economia ju-
deţului se caracterizează printr-o Indus-
trie in plini creştere şi o agriculturi care
670 JUDEŢUL VILCEA

valorifică formele de relief, in majoritate Ponderea producţiei globale a princi-

dealuri, şi condiţiile pedoclimatice. palelor ramuri industriale in economia ju-
In cadrul judeţului, producţia indus- deţului şi a ţării în 1971 era :
trială este preponderentă, ea realizînd
în 1971 73,7Dfo din totalul producţiei glo-
În procente faţă de:
bale. Existenţa pădurilor a determinat
dezvoltarea încă din vremuri îndepărtate producţia producţia
Ramuri ale industriei globală global il
a exploatării şi prelucrării lemnului. Pon- industrială indnotriala
derea judeţului pe total ţară în 1971 a pe a ramurilor
judeţ pe ţara
fost de 1Dfo din producţia globală indus-
trială. Total induotrie 100,0 1,0
In ceea ce priveşte agricultura o tră­ din care:
sătură specifică o constituie faptul că din
Combnetibil 1,6 0,3
Con:otrucţii de ma.jini şi prelu-
suprafaţa agricolă a judeţului numai orarea metalelor 4,3 0.2
37,1% este arabilă. Se cultivă cereale in Chimie 40,6 3.3
partea de sud, iar dealurile sint plantate Extracţia minereurilor nemeta·

în masiv cu pomi fructiferi şi viţă de vie. lilere ~i produsa din substan-

INDUSTRIA. In 1971 funcţionau în jude-
ţul Vîlcea 27 întreprinderi industriale din
care industria republicană era reprezen-
tată prin 16 întreprinderi.
Industria judeţului este o creaţie a ani-
lor socialismului ; s-au construit in aceşti
ani Uzina de produse sodice, Uzina pe-
trochimică, Complexul pentru industria-
lizarea lemnului, Fabrica de conserve Ri-
ureni şi altele.
Pentru valorificarea potenţialului hi-
droenergetic al Lotrului. la Ciunget este
în plină construcţie o hidrocentrală cu o
pl:tere instalată de 510 MW (cit Argeşul
şi Bicazul la un loc) care va fi cea mai
mare hidrocentrală din ţară construită pe
rîurile interioare. La marea hidrocentrală,
a fost dat in exploatare primul grup elec-
trogen. De asemenea, pe rîul Olt in sec-
torul Dăeşti-Govora sint în construcţie
trei hidrocentrale din cele 12 cite sînt
prevăzute pe raza judeţului Vîlcea.
A inc~ut construirea unei noi Uzine
de sodă la Rîmnicu vncea concomitent cu
sporirea capacităţii la uzina existentă ; la
Uzina petroch!mică se realizează produse
clorurate, concomitent cu mărirea capa-
cităţii la instalaţia de sodă caustică elec-
trolitică. A incepat construcţia Uzinei de
utilaj chimic şi forjă grea - prima uni-
tate a construcţiei de maşini din judeţ,
ţe abrazive 0,5 2.~
Materiale de construcţie 4,9 1,4
Exploatarea şi prelucrare-a
lemnului u.s 2,4
Piellrie, b!h!rie şi inoâlp-
minte 4,2 2,0
Alimenta:l 21,7 1,2
Industria chimică, dezvoltată în ultimii
ani pe baza resurselor locale, dă o gamă
variată de produse sodice şi îngrăşăminte.
Produsul finit al Uzinei de produse so-
dice - soda caustică - rivalizează pe
piaţa mondială cu produsul similar, avind
un grad de puritate de 980fo. Prin in-
trarea în funcţiune a Grupului industrial
de chimie s-a amplificat gama produselor
chimice.
Industria lemnului se dezvoltă con-
tinuu, beneficiind de bogate resurse. In-
treprinderile forestiere din Brezoi, Jiblea
şi in special cea din Băbeni şi-au mărit
capacităţile de producţie, ele expl.oatînd
anual peste 950 000 m 3 de masă lemnoas!i..
Combinatul de industrializarea lemnului
din Rîmnicu Vîlcea, unitate modernă, pro-
duce placaj, panel. plăci din aJ?Chii de
lemn, furnir estetic.
Industria uşoară este reprezentată de
Fabrica de piele şi încălţăminte "Vîlceana"
din Rîmnicu Vîlcea şi Fabrica de talpă
şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani do-

care a intrat parţial în funcţiune în 1972, tate cu utilaje de înaltă capacitate, produ-
precum şi alte noi capacităţi de producţie cind ~ual pesţe 5 000 000 de perechi de
in orasele Drăe:ăsani. Ocnele Mari etc. încălţăminte.

www.cimec.ro

Industria alimentară reprezentată in
special prin Intreprinderea de conserve
de legume şi fructe din Riureni, care va-
lorifică produse din bazinul legumicol şi
pomicol al judeţului - are largi perspec-
tive de dezvoltare. Intreprinderea produce
anual peste 10 800 tone de conserve de
legume şi fructe. In cadrul industriei ali-
mentare, in judeţ mai există Intreprin-
derea de morărit şi panificaţie, Intreprin-
derea de industrializare a cărnii, Intre-
prinderea viei şi vinului Drăgăşani şi altele.
Industria locală este reprezentată prin
4 intreprinderi existente in Rimnicu Vil-
cea, Drăgăşani, Horezu şi Bălceşti. Sint
dezvoltate j.n special ramurile metalur-
gică, materiale de construcţii, de prelu-
crare a lemnului şi alimentară. (Ponderea
8,6% din producţia industrială a judeţu­
lui).
Industria cooperatistă cuprinde un
număr de 6 intreprinderi cu 255 unităţi
de producţie şi prestări de servicii care
îşi desfăşoară activitatea in ramurile ma-
terialelor de construcţii, metal, confecţii,
ateliere de reparaţii auto, televizoare-
radio etc. (Ponderea 5,80/o din producţia
industrială a judeţului).
Prin punerea in funcţiune a noilor ca-
pacităţi de producţie şi extinderea celor
existente, producţia globală industrială a
crescut in cincinalul 1966-1970 cu un
ritm mediu anual de 15,1%, superior celui
realizat pe ţară (11,90fo), volumul produc-
ţiei globale obţinut in 1971 fiind cu
152,40fo mai mare decit in 1965. S-a îmbu-
nătăţit structura producţiei ; in cadrul ju-
deţului industria chimică a devenit prin-
cipala ramură industrială, realizînd 40,6D/o
din producţia globală, faţă de 13,60/o in
1965.
A crescut producţia principalelor pro-
duse ; in 1971 s-a produs cu 156,3•/o mai
multă sodă calcinată şi cu 166,60/o mai
multă sodă caustică faţă de anul 1965.
In cadrul judeţului au fost realizate noi
produse printre care : sodă caustică elec-
trolitică, acid clorhidric, butanol, policlo-
rură de vinil, talpă din cauciuc, încălţă­
minte din cauciuc şi altele.
La sfirsi+u· cincinalului, in cadrul
www.cimec.ro
JUDEŢUL VILCEA 571
Grupului industrial de chimie Rimnicu
Vilcea s-a produs 53,3•/o din productia in-
dustrială a ţării de sodă calcinată, 32,4Dfo
din cea de sodă caustică, 3,70fo din pro-
ducţia de policlorură de vinil şi intreaga
producţie de octanol, lindan şi izobutanol.
AGRICULTURA. Suprafaţa agricolă a ju-
deţului, caracterizată prin terenuri situate
in zona de deal şi subcarpatică, cuprinde
259 000 ha din care : 97 000 ha arabil,
91 000 ha păşuni, 28 700 ha fineţe, 32 200
ha livezi şi pepiniere pomicole, 10 100 ha
plantaţii viticole.
In judeţ există 3 lAS-uri, o staţiune vi-
ticolă experimentală, 12 staţiuni pentru
mecanizarea agriculturii, 87 cooperative
agricole de producţie, precum şi gospo-
dării agricole individuale. Din suprafaţa
totală de teren agricol 56,90fo aparţine
cooperativelor agricole, 5,60fo intreprinde-
rilor agricole de stat, 11,70fo consiliilor
populare.
Mecanizarea lucrărilor agricole se face
cu : 1113 tractoare, 1 086 pluguri pentru
tractor, 266 cultivatoare mecanice, 370
combine pentru păioase, 93 maşini pentru
împrăştiat îngrăşăminte chimice, 603 se-
mănători mecanice, 221 maşini de stropit
şi prăfuit cu tracţiune mecanică şi alte
utilaje. In 1971 unui tractor fizic i-a re-
venit o suprafaţă de 91 ha teren arabil.
In cadrul agriculturii judeţului, pomi-
cultura, viticultura şi cultura cerealelor
se imbină cu creşterea animalelor. Cultu-
l"lile cerealiere reprezintă 790/o din supra-
fata arab;lă şi sint extinse in principal
pe luncile cursurilor inferioare de apă.
Plantele tehnice - sfecla de zahâr, tu-
tunul, inul etc. - sint cultivate pe supra-
f~e mici.
Pomicultura şi viticultura s-au extins
in bazine cu pondere şi tradiţii, consti-
tuind principalele surse de venituri ale
cooperativelor agricole din bazinele : Olâ-
neşti, Bălceşti, Călimăneşti, Grădiştea,
Drăgăşani, Olteţu, Stăneştietc.
Legumicultura este dezvoltatâ mai mult
in jurul oraşelor, a centrelor muncitoreşti
şi a staţiunilqr balneo-climaterice, ocu-
pind o- suprafaţâ de 2 896 ha. Suprafeţele
h72 .J U D E TU L V1L CEA
de solarii pentru legume timpurii lnsu-
mează 19 ha.
Aşezarea geografică a judeţului a fa-
vorizat incă din cele mai vechi timpuri
creşterea animalelor. Dintre speciile de
animale ce se pretează dezvoltării in toate
zonele de aici sint ovinele şi bovinele.
Creşterea porcilor şi a păsărilor are o
pondere mai mare in sudul judeţului unde
predomină zona cerealieră ; printre rasele
de porcine sînt porcul de carne (marele
alb) în sud şi mangaliţa în nordul jude-
ţului. Sectorul ovinelor este reprezentat
tn zona de deal şi munte de rasa ţurcană,
iar in sud de rasele ţigaie şi spancă. La
păsări predomină rasa locală şi metiş, de
rhode-island, leghorn.
Ca urmare a măsurilor organizatorice
şi a investlţiilor alocate pentru dezvol-
tarea agriculturii în perioada 1966-1970
a crescut numărul de animale Ia bovine,
porcine şi ovine. Densitatea animalelor la
100 ha teren agricol era in 1971 de 52,4
bovine (39,1 media pe ţară), la porci
107,8 (79,6 media pe ţară), la ovine şi ca-
prine 111,7 (103,4 media pe ţară).
Zona de deal cunoaşte o dezvoltare tot
mai accentuată in creşterea albinelor şi
r.t viermilor de mătase.
SILWICULTURA. In zona montanli se gă­
sesc întinse păduri de molid, brad şi fag,
iar părţile mai joase sint ocupate cu fă­
gete, care coboară şi pe dealurile sub-
carpatice alternînd cu păduri de gorun.
1n partea sud-vestică suprafeţe aprecia-
bile sint ocupate de pliduri de cer şi gir-
ni-ţi, iar in partea sud-estică de pliduri de
gorun. In lunci se dezvoltă zăvoaie de
sălcii şi .plopi. Pădurile acoperă 46,8'/o din
suprafaţa judeţului, respectiv 267 000 ha
din care se exploatează cu mare eficienţă
lemnul, destinat atît. necesităţilor Interne
cit şi pentru export. O bogată resursă na-
turală o constituie fructele de pădure şi
ciupercile care prelucrate sub formă de
sucuri, conserve şi alte produse sint cu
mult succes valorificate la export.
VIN•ATUL ŞI PESCUITUL. Judeţul VOcea
are un bogat fond de vtnătoare. Specllle
principale de vinat sint : cerbul, m!stre-
www.cimec.ro
ţul, iepurele, ursul, lupul, vidra, jderul,
precum şi diferite păsări de pădure.
Pescuitul se face in apele curgătoare
din judeţ - Oltul, Lotrul etc., ca şi in
diferite iazuri. Speciile principale sint :
crapul, mreana, scobarul, iar in apele de
munte păstrăvul. La Voineasa există o
păstrăvărie in care se cresc atît păstrăvi
pentru consum cît şi puieţi de păstrăv!
pentru popularea apelor. In judeţul Vil-
cea există pescari sportivi şi vtnători, care
îşi desfăşoară activitatea în cadrul Aso-
ciaţiei judeţene a vînătorilor şi pescarilor
sportivi.
TRANSPORTURILE. Calea ferată, in lun-
gime de 122 km, străbate judeţul de la
nord spre sud, urmind hotarul său de est,
pe cursul Oltului, făcînd legătura intre
Sibiu şi Piatra Olt. Densitatea este de
22 km la 1 000 km2.
In partea de vest a judeţului, nu-
meroase şosele naţionale şi comunale asi-
gură traficul de mărfuri şi legăturile Intre
localităţi şi centrul municipal. Reţeaua de
drumuri însumează 1 992 km (din care
modern!zaţi 322 km). Din acestea, 414 km
sint drumuri naţionale, iar 1 578 km -
drumuri de interes local.
COMERŢUL. Aşezarea geografică a ju-
deţului şi in special a munlciplulul Rim-
nicu Vilcea, a determinat incă din cele
mal vechi timpuri o intensă activitate co-
mercială in aceste locuri. Drumurile ce
veneâu dinspre Transilvania prin pasul
Turnu Roşu, urmau obligatoriu Valea 01-
tului 'prin Rimnic. In secolul al XIV-lea,
la Turnu Roşu se ridicase o cetate de pază
ce constituia punct de vamă a mărfurilor
ce ·treceau dintr-o parte in alta a mun-
ţlior. In partea de dincoace de munţi era
vama de la Genune (Cîineni), pe care Mir-
cea cel Bătrin a dăruit-o la 28 martie 1415
mănăstirii Cozia. Pe cimpia Riurenllor se
organizau incă de pe vremea lui Mircea
mari tîrguri anuale, unde veneau să-şl
desfacă marfa negustori din Ţara Româ-
nească, din Transilvania· şi chiar de peste
Dunăre. Mal sint consemnate şi tirgurlle
din Drăgăşani, Titeştl, Rimnic. Dezvol-
tarea comerţului cu sare din bazinul Oc-
nele Mari atrăgea negustori din multe

pArţi, Rlmnicul constituind astfel un mare
punct de trecere şi popas.
In prezent, judeţul cunoaşte o intensA
dezvoltare comercialA. UnitAti moderne
bine aprovizionate asigură populaţiei va-
riate mărfuri. Comerţul de stat dispune
de 1 455 unităţi, din care 1 115 unităţi co-
merciale cu amănuntul şi 34!l unităţi de
alimentaţie publică, iar cooperaţia de con-
sum serveşte populaţia de la sate prin
928 de unităţi. In 1971 s-au desfăcut prin
comerţul socialist mărfuri cu amAnuntul
în valoare de 1 714 484 000 lei, din care
350/0 le-au constituit vînzările de mărfuri
alimentare, 15o;0 prin alimentaţia pu-
blică şi 500/0 vînzări de produse indus-
triale nealimentare, de uz indelungat.
La tîrgurile săptăminale participă nu-
meroase comune de pe Valea Oltulul şl
din imprejurimi, unde se continuă tradi-
ţia vinzărilor şi cumpărărilor de porclne,
.oale de lut, obiecte de artizanat etc.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971/1972 au funcţionat in ju-
deţ : 285 de grădiniţe, cuprinzind 9 789 de
copii, cu 342 de educatoare ; 446 de şcoli
generale (clasele 1-VIII) în care au fost
cuprinşi 59 593 de copii, 13 licee (două la
Rîmnicu Vîlcea, cîte unul la Brezoi, Că­
limăneşti, Horezu, Govora, Lădeşti, Dră­
găşani, Grădiştea, Măciuca, Bălceşti, Bă­
beni şi Voineasa), precum şi 5 licee
de specialitate (pentru industrializarea
lemnului, chimic, economic, pedagogic la
Rimnicu Vîlcea şi agricol la Drăgăşani).
In 1972 au mai fost înfiinţate liceul ener-
getic la Rîmnicu Vilcea, liceul economic
la Călimăneşti şi liceul de construcţii la
Băbeni.
Cele 6 şcoli profesionale existente în
judeţ cuprindeau 2 688 de elevi. In afară
de acestea mai funcţionează o şcoală de
muzică şi arte plastice la Rîmnicu Vilcea.
In total pe judeţ, reţeaua de învăţămînt
număra 476 de unităţi, frecventate de
(17 868 de elevi la cursul de zi în invăţă­
mîntul de cultură generală, licee de spe-
dalitate şi şcoli tehnice şi profesionale, la
.care se adaugă cei 4 377 de elevi de la
cursurile serale şi fără frecvenţă ..
www.cimec.ro
1 V D ETV L VIL CEA 673
Procesul instructiv educativ al acestora
este asigurat prin activitatea unui număr
de 3 511 învăţători şi profesori revenind
la 1 000 de locuitori 8,9 cadre didactice şl
182 de elevi.
Pe teritoriul judeţului funcţionează 7
case de cultură, 79 de cămine culturale şi
90 filiale săteşti, 8 biblioteci orăşeneşti,
78 biblioteci comunale, 91 biblioteci fi-
liale, precum şi 149 cinematografe. Multe
Instituţii culturale desfăşoară activităţi
art'stice ce depăşesc deseori simplul ama-
torism. Pe această linie se înscrie activi-
tatea Casei de Cultură din Rimnicu Vîl-
cea (orchestra semisimfonică, teatrul
popular, opereta, corul, taraful de muzică
populară etc.). Nivelul artistic al colec-
tivului de teatru i-a adus un titlu de lau-
reat, Iar colectivul teatrului de operetA,
(care a fost de două ori laureat) reali-
zează, de asemenea, spectacole de Inalti
valoare artistică. In cadrul unor cămine
culturale işl desfăşoarA activitatea forma-
ţii artistice prestigioase ca : formaţia de
fiautişti din comuna Roşiile distinsă cu
"Marele premiu", ansamblul de fluieraşl
de la Vaideeni, de trei ori medaliat la COD-
cursurile artistice republicane, formaţiile
de cAluşari de la Frinceşti şi Romaneştl,
ansamblul de cintece şi dansuri al cămi­
nului cultural Jiblea, cu o bogată activi-
tate artistică in ţară şi în străinătate,
precum şi echipa de teatru a aceluiaşi
cămin, distinsă cu titlul de laureat. Nu
mai puţin insemnată este activitatea ca-
selor de cultură din Drăgă.\;ani şi Horezu,
ale căror formaţii de cor, dansuri, teatru,
tarafuri primesc unanime aprecieri. Ia
căminele culturale activează 478 de
echipe artistice. O interesantă şi multi-
laterală activitate artistică desfăşoară
salariaţii întreprinderilor balneo-clima-
terice, care au organizat formaţii de tea-
tru, de muzică uşoară, brigăzi artis-
tice etc.
In 1971 erau în judeţ 49 495 de abona-
mente la radio şi radioficare, revenind
1 250 de abonamente la 10 000 locuitori şi
16 847 de abonamente la televiziune.
Multiplele probleme economice, social-
politice, culturale ale judeţului sint
oglinaite in cotidianul "Orizont", organul
674 .J'IJ 'D El' V L V 1 L C EA

www.cimec.ro
 JU DE TU L V1LC E A 576

6
7

l,
1. C .E.I.L. - Platforma de produse
stratiflcate c11n lemn
2. Fabrica de talpă şi lncălţ4minte
din cauciuc Drăgă~anl
3. PavUionul sanatorial de sUi cozi
t din CAll.măneşti (Interior)
4. Camping pe Valea Oltului
5. Noul spital, cuplat cu pollcllnică,
din Rlmnicu VUcea
6. Palatul culturii - Rlmnicu VIlcea
1 7. Vedere din OUineşU
8. Staţiunea experimentală vitlcoll!.
' Drlglşani
9. Trofee ale viilor de la Drăg~şnni 8
J' U. PavUionul central -
Căllmlneştl
"

1
1

.,
1

t fO

www.cimec.ro
676 J U D E TU L V1L CE A
Comitetului judeţean Vilcea al P.C.R.
al Consiliului popular judeţean.
Pe teritoriul judeţului Vîlcea au trăit
şi au activat personalităţi de seamă ca :
remarcabilul scriitor, culegător de folclor
şi muzică Anton Pann, care a locuit în
oraşul Rîmnicu Vîlcea în două perioade :
1826-1828 şi 1835-1837, cînd a funcţio­
nat ca profesor de muzică. Mai revine la
Rîmnic in timpul revoluţiei de la 1848
cind a luat parte la solemnitatea depune~
rii jurămîntului pe constituţie. El a pus
pe note imnul "Deşteaptă-te române", cîn-
tat pentru prima dată in parcul din Rîm-
nicu Vîlcea. tn judeţul Vîlcea, la Beneşti
s-a născut Petr~che Poenaru, înflăcărat
sprijinitor al învăţămintului, artelor şi
culturii naţionale, fost secretar al lui Tu-
dor Vladimirescu. Locuinţa sa din satul
Beneştl s-a transformat în muzeu. Antim
Ivireanu, mitropolit al Ţării Româneşti
din vremea lui Constantin Brincoveanu
a instalat o tipografie la mănăstirea Rim~
nic unde a tipărit cărţi cu caracter di-
dactic şi moral. La Drăgăşani s-a născut
nuvelistul şi romancierul Gib Mihăescu.
Bogate dovezi materiale ale trecutului
istoric se află in muzeele de la Rimnic~
Vîlcea şi Măldăreşti, Horezu, ce deţin im-
portante piese istorice şi etnografice. La
Rîmnicu Vîlcea funcţionează ca filială a
muzeului, Casa memorială "Anton Pann",
care expune tipărituri, o parte din mobi-
lierul şi obiectele ce au aparţinut scrii-
torului in vremea cind a locuit în acest
oraş. tn toamna anului 1968 a fost deschis
Muzeul "Nicolae Bălcescu" în comuna cu
acelaşi nume, în memoria marelui revo-
luţionar paşoptist. Pe locul unde s-a re-
tras generalul Magheru cu tabăra, la Riu-
reni, se află monumentul istoric "Com-
plexul Magheru".
Folclorul şi etnografia judeţului se în-
cadrează in zone specifice de munte şi
deal, sub raportul construcţiilor de locu-
inţe, al covoarelor şi scoarţelor. Costumul
popular prezintă, de asemenea, specificul
zcmei, caracterizat printr-un costum na-
ţional bărbătesc simplu, spre deosebire de
costumul femeiesc, foarte bogat în orna-
mentaţie şi viu colorat.
S-a organizat şi dat în folosinţă parţial
www.cimec.ro
şi in comuna Bujoreni-Vîlcea muzeul etno-
grafic, cu secţia în aer liber "Arhitectură
populară vîlceană".
SANATATEA PUBLICA. Baza materială
a ocrotirii sănătăţii cuprinde 11 spitale cu
1 965 paturi, 5 policlinici, un sanatoriu
TBC cu 205 paturi, 2 preventorii TBC cu
115 paturi, 93 circumscripţli sanitare, 29
farmacii. Numărul de paturi din unităţile
de asistenţă socială era in 1971 de 6,3 la
1 000 de locuitori. Numărul cadrelor sani-
tare cu pregătire superioară, medie şi de
cultură generală este de aproape 3 550, re-
venind un medic la 896 locuitori.
EDUCATIA FIZICA, SPORTUL. Sportul
este practicat în mod organizat de 62 000
persoane, încadrate în 327 asociaţii spor-
tive. Ca bază materială există 5 stadioane
complexe (2 la Rimnlcu Vîlcea, cite unul
la Horezu, Drăgăşani, Bălceşti), 114 tere-
nuri de fotbal simple, 317 terenuri de vo-
lei, baschet şi handbal şi 5 bazine de inot
(la Rîmnicu Vîlcea, Brezoi, Horezu, Go-
vora, Drăgăşani). Lotul de gimnastică şco­
lar, copii şi juniori din judeţ a cucerit la
concursurile republicane numeroase dis-
tincţii. Din rindul celor ce practică sportul
1 623 sint sportivi de performanţă care au
obţinut diferite calificative la concursuri.
TURISMUL. Prin aşezarea sa geografică,
judeţul Vîlcea beneficiază de toate carac-
teristicile unei zone turistice complexe,
imbinind forme de relief variate, de la
luncă la munte, cu pitorescul defileu al
Oltului, cu masivele Căpăţinei, Lotrului
şi Cindrelului, frumuseţi naturale ce vor
fi întregite în viitorul apropiat cu zonele
lacurilor de acumulare de pe Lotru şi Olt.
Ceea ce face această zonă a ţării să fie
mult frecventată de turiştii români si
străini, este salba de staţiuni balneocli-
materice - Călimăneşti, Olăneşti, Go-
vora şi Ocnele Mari - vestite prin apele
lor cu efecte terapeutice şi prin pitorescul
aşezării. La Călimăneşti se află un motel,
campinguri, douA mari complexe balne-
are etc.
Numeroase monumente istorice de im-
portanţă republicanA vin sA întregească
peisaj~ turistic al Vilcii. Astfel, sint ur-
mele materiale ale prezenţei dacilor şi ro-

manilor pe aceste meleaguri printre care
se pot cita : ruinele castrelor romane de
la Simbotin şi Momoteşti, ,.Masa lui Tra-
Ian" de pe Valea Oltului. precum sl ln-
!!criptia de pe muntele Gang::~ Ciinenl.
Prezintă interes Istoric mănăstirile Cm:il'l.
tnlUtată de Mircea cel Bătrln (1386) ; Bis-
trita. ctitoria boierilor Crainveşti. Barbu,
Pirvu, Danclu şi Radu (sfîrşitul secolu-
lui al XV-lea) ; Arnota. ctitoria lui Ma-
tei Basarab (inainte de 1636) : Hurez (cti-
toria lui Constantin Brincoveanu) 1691-
1697 ; CetAţuia din Rimnicu Vilcea unde
a fost omorlt fn 1529 Radu de la Afu-
maţi ; mAnAstirea dintr-un lemn. con-
struită in secolul al XVI-lea sub domni::~
lui Alexandru Voievod şi terminată de
Matei Basarab, mănhtirile Govora,
Turnu, precum şi bisericile Buna Vestire,
ctitoria lui Mircea rei Bătrîn. Cuvioasa
Paraschiva. fundatA de Pătr::~şcu cel Bun
in 1557 şi terminată de fiul său Mihai
Viteazul in 1598 şi Biserica Episcopală
(secolul al XVI-lea) toate trei din Rfm-
nicu Vilcea.
Cuiele de Ja Măldăreştl, constructie de
o reală valoare pentru Istoria arhitecturii
româneşti, precum şi cheile Blstritel con-
stituie de asemenea puncte de atracţie tu-
ristlcA.
Zona turistlcA a Vile!! prezintA nu-
meroase locuri de agrement, fiecare oraş
avind frumoase şi odihnltoare parcuri. La
Rimnicu Vilcea, oraş imbrAcat in ver-
deaţă, existA un minunat loc de agrement
- parcul ZAvol - a;pro::~pe de centrul
oraşului. In el sint numeroşi arbori secu-
lar!, izvoare cu apă potabilă şi sulfuroase,
iar prin canallzarea unui brat al riului
Olăneşti, in parc este amenajat un !ac de
agrement şi un ştrand. Parcuri şi zone
verzi se găsesc şi in CălimAneştl (Ostrov),
OHineşti, Govora, Ocnele Mari.
tn perioada 1966-1970 s-e alocat un vo-
lum Important de Investiţii pentru do-
tarea staţiunilor de odihnA şi balneocli-
materice, ceea ce a fAcut sA creascA ca-
pacitatea de cazare a acestora. La Că­
ciulata s-au dat in folosinţA douli noi
complexe sanatorialc cu peste 750 locuri
www.cimec.ro
.JUDETUL VILCF.A fiii
şi s-au descoperit patru noi Izvoare de
ape termale.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Reali-
zările obţinute in perioada ultimilor 5 ani
consmule pentru activitatea intregului
judeţ un salt calitativ rleosehit care
creează premlselle dezvoltării in ritmuri
accentuate a economiei şl a celorlalte ac-
tivităţi ale judeţului Vilcea. In următorii
ani vor lua fiinţă noi unitl!iti industriale-
din ramurl.le ener~iei electrice ; se va
pune in functiune uzina hidroelectrică
Lotru-Ciunget la intreaga capacitate, hl-
drocentralele de pe Olt. Se vor df"zvolta
capacităţile de productie la Grupul In-
dustrial de chimie Rimnicu Vilcea care va
constitui un obiectiv puternic cu o mare
pondere in economia judetului. AlAturi de
el vor contribui şi Combinatul de exploa-
tare şi industrializare a lemnului Rfmnlcu
Vilcea, Fabrica de piele şi tncAlt!imlnte
din aceeasi localitate, Fabrica de talpi!. şi
incll.ltămlnte din cauciuc Dr!igAşani şi
altele. Economia judeţului va fi comple-
tată şi prin dezvoltarea Industriei ali-
mentare determinată in principat de re-
~ursele variate de materll prime agro-
alimentare existente.
tn aceste condiţii productia globală ln-
dustriailA va fi tn anul 1975 de aproape
3 ori mal mare decit tn anul 1970 şi va
reprezenta 79.40ln din Intreaga producţie
a clnclnalului 1966-1970.
In economia forestlerA se va da aten-
ţie activlt!iţll s!lvice, constructiilor s!l-
vlce şi vinAtoreştl, fmp!ldurlrllor şi con-
strucţiilor de drumuri forest!ere.
Pentru a asigura o valorificare mal efi-
cientA a condiţiilor pedocUmatlce sint
prevAzute Importante lnvestiţll fn agri-
culturA. Se vor extinde suprafeţele lrl-
gate. se vor lua m!isuri pentru comba-
terea eroziunll solului, Staţiunea de cer-
cet!lrl vit!cole va sprijini cooperatlvele
agricole tn generalizarea metodelor ştlln­
tlfice de cultivare şi intretinere a planta-
tiilor de vii. Pe linia dezvoltArii creşterll
animalelor, in 1~75 efectivele trebuie sA
ajungă la 119 200 bovine şi 248 000 ovine,
cu o simţitoare sporire a producţiei.
!i78 J U DE Ţ U l. V 1 L C EA

Se vor dezvolta corespunzător transpor- îşi vor mări capacitatea de cazare cu

turile şi comunicaţiile, fiind prevăzute
modernizarea unor drumuri naţionale,
extinderea instalaţiLlor telefonice auto-
mate. In staţiunile balneare, in noile car-
tiere de locuinţe din Rîmnicu Vilcea se
vor construi noi complexe şi unităţi co-
mer(}iale, restaurante, depozite. In viito-
rul apropiat comerţul cooperatist îşi va
mări suprafaţa de desfacere, iar pentru
sectorul de legume şi fructe se vor da in
exploatare numeroase unităţi de des-
facere.
Staţiunile balneare şi centrele turistice
peste 2 000 locuri. Numărul turiştilor în
anul 1975, care vor vizita judeţul Vîlcea,
se va ridica anual la peste 175 000 de
persoane, iar tratamentul balnear in sta-
ţiuni se va asigura in fiecare serie pen-
tru circa 8 000 persoane ; se vor construi
noi instituţii social-culturale, şcoli, spi-
tale, se vor moderniza cele existente. De
asemenea, se vor face lucrAri gospodă­
reşti-edilitare in vederea tnfrumuseţării
oraşelor şi satelor, se vor construi tn cin-
cinalul 1971-1975 un număr de 9 500
apartamente.

JUDEŢUL VILCEA

cu reşedinţa In municipiul Rlmntcu VIlcea

Municipii : 1. Oraşe : 7. LocaUtAţl componente ale munlclpUior şi ale oraşelor : ti. Comune : 78
(din care, suburbane : 1), Sate : 561 (din care, aparţin oraşelor : It),

A. MUNICIPII

1. MUNICIPWL R 1 M N 1 C U V 1 L C EA. LocalltAţl componente ale municipiului : 1. R 1 M-

N 1 C U V 1 L C E A ; 2. Aranghel ; 3. CAzi!.neştl ; t. CopAcelu ; 5. Dealu Malului ; 8. Poenarl ;
7. Prlba ; 8. Rlureni ; 9. Stolniceni ; 10. Trolan. comune suburbane : 1. Comuna GORANU.
Sate componente ale comune! suburbane : 1. GORANU ; 2. Feţeni ; 3. Lespezi ; 4. Săllştea.

B. ORAŞE

1, Oraşul BA 1 LE G O VOR A. Localităţi componente ale oraşului 1. Curăturlle ; 2. G!i-

tejeştl ; 3. Praji!a.
2. Oraşul BA 1 LE OLAN E Ş T 1. Locl!lit!iţl componente ale oraşului : 1. Cheia ; 2. Co-
manca ; 3. Gurgulata ; t. Livadia ; 5. Mosoroasa ; 6. Ol!ineştl ; 7. Pletrlşu ; 8. Tisa.
J, Oraşul BRE Z O 1, Sate ce aparţin oraşului : 1. CAI!neştl ; 2. Corbu ; 3. Dr!igăneştl ;
4. Golotrenl ; 5. Păscoala ; 6. Prolenl ; 7. Valea lui Stan ; 8. VAratlca.
4, OraŞUl C A L 1 MA N E Ş T 1. Localltllţl componente ale oraşului : 1. C A L 1 M A N E Ş T 1 ;
2. Căclulata ; 3. Jlblea Nouă ; 4. Jlblea Veche ; 5. Păuşa ; 6. Seaca.
5, Oraşul D R A G A Ş A N 1 • Localităţi componente ale oraşului : 1. D R A G A Ş A N 1 ;
2. Valea Caselor ; 3. ZArnenl ; 4. ZlătArel.
6, oraşul HORE Z u. Sate ee aparţin oraşului : 1. Ifrlmeştl ; 2. nlmeştl ; 3. Romanii de
Jos ; 4. RomanU ·de sus ; 5. TănAseştl ; 6. Urşanl.
7. Oraşul O C N E L E M AR 1. Localităţi componente ale oraşului : 1. Buda ; 2. Cosota ;
3. FăcAI ; 4, Gura Suhaşulul ; 5, Lunea ; 6. Ocnlţa ; 7. S!Atloarele ; 8, Ţelca.

C. COMUNE

1, comuna ALUNU. Satele componente : 1. ALUNU; 2. Bodeştl; 3. Colteştl; 4. Igolu ;

5. llaclu ; 6. Ocracu ; 7. Roşla. z. Comuna AMARAŞTI. Satele componente : 1. AMARAŞTI ;
2. Mereşeştl ; 3. Nemolu ; 4. Padlna ; 5. Palanga ; 6. Telul. 3. Comuna BABENI. Satele compo-
nente : 1. BABENI ; 2. Bonclu ; 3. Capu Dealului ; 4. Pădureţu ; 5. RomAni ; 6. TAtllranl ;
7. V!llea Mare. t. Comuna aALCEŞTI. S!ltele componenţe : 1, BAt-CEŞTI ; 2. aeneştl ; 3. Chir-

www.cimec.ro
 L: :1J::ŢUL VILCEA li79

culcşti ; 4. Cirlogani ; 5. Goruneşti ; 6. Irimeşti ; 7. Otetell.şu ; 8. Preoteşti ; 9. satu Poieni.

:i. Comuna BARllATEŞTI. Satele componente : 1. BODEŞTI ; 2. Bărbăteşti ; 3. Birzeşti ;
4. Negruleşti. 6. Comuna BERBEŞTI. Satele componente : 1. BERBEŞTI ; 2. Dămţeni ; 3. Dealu
Aluniş ; 4. Roşioara; 5. Tirgu Glnguleşti; 6. Valea Mare. 7, Comuna BERISLAVEŞTI. Satele
('Omponente : 1. STOENEŞTI ; 2. Berislăveşti ; 3. Brădişor ; 4. Dingeşti ; 5. Radăcineşti ;
6. Robaia ; 7. Scăueni. 8, Comuna BOIŞOARA. Satele componente : 1. BOIŞOARA ; 2. Bum-
bueşti ; 3. Găujani. 9. Comuna BUDEŞTI. Satele componente : 1. BUDEŞTI ; 2. Barza ; 3. Ber-
cioiu ; 4. Birseşti ; 5. Linia ; 6. Piscu Pietrei ; 7. Racoviţa ; 8, Ruda. 10, Comuna BUJORENI.
Satele componente : 1. OLTENI ; 2. Bogdăneşti ; 3. Bujoreni ; 4. Gura Văii ; 5. Lunea ;
6. Malu Alb ; 7. Malu Virtop. 11. Comuna BUNEŞTI. satele componente : 1. BUNEŞ'l'1;

2. coasta Mare ; 3. Fireşti ; 4. Rlpăneşti ; 5. Teiuşu ; 6. Titireci. 12. Comuna CERNIŞOARA.

Satele componente : 1. ARMAŞEŞTI ; 2. Cernişoara ; 3. Groşi ; 4. Mădulari ; 5. Modoaia ;
6. Obirşia ; 7. Sărsăneşti. 13. Comuna CliNENI. Satele componente : 1. CIINENII MICI ;
2. Ciinenii Mari ; 3. Grebleşti ; 4. Priloage ; 5. Riu Vadului ; 6. Robeşti. 14. Comuna COPA-
CENI. Satele componente : 1. ULMETU ; 2. Bălteni ; 3. Bondoci ; 4, Copăceni ; 5, Hotarasa ;
6. Veţelu. 15, Comuna COSTEŞTl. Satele cumponente : 1. COSTEŞTI ; 2. Bistriţa ; 3. Pietreni ;
4. Văratici. 16, Comuna CREŢENI. Satele componente : 1. CREŢENI ; 2. Izvoru ; 3, Mreneşti ;
4. Streminoasa. 17. Comuna DAEŞTI. Satele componente : 1. DAEŞTI ; 2. Băbueşti ; 3. Fede-
leşoiu ; 4. Sinbotin. 18. Comuna DANICEI. Satele componente : 1. DEALU LAU:-<ELE ; 2. lla-
deni ; 3. Ceretu ; 4. Cireşul ; 5. Dealu Scheiului ; 6. Dobrcşti ; 7. Drăguleşti ; 8. Glodu ; 9. Gura
Crucilor ; 10. Lă.unele de Jos ; 11. Linia pe Vale ; 12. Udreşti ; 13. Valea Scheiului. 19. Gomuna
DRAGOEŞTI. Satele componente : 1. DRAGOEŞTI ; 2. Buciumeni ; 3. Geamăna. 20. Comuna
FAUREŞTI. Satele componente : 1. MILEŞ'l'l ; 2. Bă.beni-Oiteţu ; 3, Budeşti ; 4. Bungeţam ;
5, Colella ; 6, Diculeşti ; 7. Fă.ureşti ; 8, Găineşti ; 9. Marcuşu. ~1. Comuna FlRTAŢEŞTI. Satele
componente : 1. FlRTAŢEŞTI ; 2. Afinata ; 3. Becşani ; 4. Că\etu ; 5. Cuci ; 6. Dăncăi ; 7. Dejoi ;
u. Dozeşti ; 9 Giuleşti ; 10. Giuleştil de Sus ; 11. Gimicet ; 12. Măriceşti ; 13. N1s1pi ; 14. Pa-
peşti ; 15. Rusaneşti ; 16. seciu ; 17. Stănculeşti ; 18. Şotani ; 19. Tanislavi ; 20. Valea Ursului.
22. comuna FRlNCEŞTI. Satele componente : 1. E'RINCEŞTI ; 2. Băluţoaia ; 3. Coşani ; 4. Dez-
roblţi ; 5. Genuneni ; 6, Mănăileşti ; 7. Moşteni ; 8. surpatele ; 9. Vi.işoara. 23, comuna GA-
LICEA. Satele componente : 1. GALICEA ; 2. Bratia din Deal ; 3. Bratia din Vale ; 4. Cucoru ;
5. Cremenari ; 6. Dealu Mare ; 7. Ostroveni ; o. Teiu ; 9. Valea Riului. 24, Comuna GHIOROIU.
Satele componente : 1. GHIOROIU ; 2. Căzăneşti ; 3. Herăşti ; 4. Mierea ; 5. Poienari ; 6. Ştir­
beştl. 25, Comuna GLAVILE. Satele componente : 1. GLAVILE ; 2. Aninoasa ; 3. Jaroştea ;
4. Olteanca ; 5. Voiculeasa. 26, Comuna GOLEŞTI. Satele componente : 1. POPEŞTI ; 2. Al-
deşti ; 3. Blidari ; 4. Coasta ; 5. Drăgăneştl ; 6. Gibeşti ; 7. Giurgiuveni ; 8. Opăteşti ; 9. Poeniţa ;
10. Tulei-Cimpeni ; 11. Vătăşeşti. 27. Comuna GRADIŞTEA. Satele componente : 1. GRADIŞ­
TEA ; 2. Diaconeşti ; 3. Dobricea ; 4. Linia ; 5. Obislavu ; 6, Străchineşti ; 7, Turburea ;
8. Ţuţuru ; 9. Valea Grădiştei. 28, Comuna GUŞOENI. Satele componente : 1. GUŞOENI ;
2. Burdâleşti ; 3. Dealu Mare ; 4. Guşoianca ; 5. Măgureni ; 6, Spirleni. 29. Comuna !ONEŞTI.
Satele componente : 1. !ONEŞTI ; 2. Bucşani ; 3. Dealu Mare ; 4. Delureni ; 5. Fişc(ll.ia ;
6. Foteşti ; 7. Guguianca ; 8. Marcea ; 9. Prodăneşti. 30. Comuna LALOŞU. Satele componente :
1. LALOŞU ; 2. Berbeşti ; 3. Ghindari ; 4. Mologeşti ; 5. Olteţani ; 6. Portăreşti. 31. Comuna
LADEŞTI. Satele componente : 1. LADEŞ'l'l ; 2. Cer.qtegeşti ; 3. Chiriceşti ; 4. Ciumagi ;
5. Dealu Corni ; 6. Găgeni ; '/, Măldăreşti ; 8. Olteanca ; 9. Păsculeşti ; 10. Popeşti. 32. Comuna
LAPUŞATA. satele componente : 1. SARULEŞTI ; 2. Bereşti ; 3. Broşteni ; 4. Mijaţi ; 5. Scu-
ruşu ; 6. şerbăneşti ; 7. Zărneşti.. 33. Comuna LIVEZI. Satele componentt! : 1. LIVEZI ;
2. Părăuşani ; 3. Piriienii de Jos ; 4. Piriienil de MiJloc ; 5. Piriienii. de Sus ; 6. Pleşoiu ;
7. Tina. 34. Comuna LUNGEŞTI. Satele componente : 1. LUNGEŞTI ; 2. Carcadieşti ; 3. Dum-
brava ; 4. Fumureni ; 5. Gănlulel ; 6. Stăneşti-Lunca. 35. Comuna MALAIA. Satele componente :
1. MALAIA ; 2. Ciungetu ; 3. Săliştea. 36, Comuna MATEEŞTI. Satele componeut~ : 1. MA-
TEEŞTI ; 2. Greci; 3. Turceşti. 37, comuna MACIUCA. Satele componente : 1. OVESELU ;
2. Bocşa ; 3. Botorani ; 4. Clocănari ; 5. Măciuceni ; 6. Măldăreşti ; 7. Popeşti ; 8. ŞtefăneŞti ;
9. Zăvoieni. 38. Comuna MADULARI. ~atele componente: 1. MADULARI; 2. Bălşoara ;
3. BănţeşU ; 4. Dlmuleşti ; 5. Iacovile ; 6. Mamu. 39. Comuna MALDAREŞTI. Satele compo-
nente : 1. MALDAREŞTI ; 2. Măldăreştii de Jos ; 3. Roşoveni ; 4. Telecheşti. 40, comuna
MIHAEŞTI. Satele componente : 1. BULETA ; 2. Arsanca ; 3, Blrseşti ; 4. Govora ; 5. Gurişoara ;
6. Măgura ; 7. Mi.hăeşti ; 8. Munteni ; 9. Negreni ; 10. Rugetu ; 11. Scărişoara ; 12. Stupărei ;
13. Vulpueşti. 41. Comuna MlLCOIU. Satele componente : 1. MILCOIU ; 2. Căzăneşti ; J. Ciu-
teştl ; 4. Izbăşeşti ; 5. Şuricaru ; 6. Tepşenari. 42. Comuna MUEHEASCA. Satele componente :
1. MUEREASCA ; 2. Andreieşti ; 3. Frinceşti-Coasta ; 4. Găvăneşti ; 5. Hotarele ; 6. Mue-
reasca de sus ; 7. Pripoara ; 8. Şuta. 43. Comuna NICOLAE BALCESCU. Satele componente :
1. ROTARAşTI ; 2. Băneşti ; 3. Corbii din Vale ; 4. Dosu Riului ; 5, Ginerica ; 6. Glltofani ;
7. Linia Hanului ; 8. Măzăraru ; 9, Mingureni ; 10. Pleşoiu ; ll. 'popeşti ; 12. Predeşti ; 13. Schitu ;
14. Şerbăneasa ; 15. Tufanii ; 16. Valea Bălcească ; 17. Valea Viei. 44. Comuna OLANU. Satele
www.cimec.ro
613() JUDEŢUL VILCEA

componente : 1. OLANU ; 2. casa Veche ; 3. Cioboţi ; 4. DrA&iolu ; 5. Nicoleştl ; 6. stoicAneştl.

45. Comuna ORLEŞTI. Satele componente : 1. ORLEŞTI ; 2. Aureştl ; 3. Procopoala ; 4. Scaioşi ;
5. Silea. 4ti. Comuna OTEŞANI. Satele componente : 1. OTEŞANI ; 2. BogdAneşti ; 3. Cîrstă­
neşti ; 4. Cuceştl ; 5. Sub Deal. n. Comuna PAUŞEŞTI. Satele componente : 1. PAUŞEŞTI ;
2. Barcanele ; 3. Buzdugan ; 4. Cernelele ; 5. Păuşeşti-Otăsău ; a. Şerbăneştl ; 7. Şollceştl ;
B. Văleni. 48. Comuna PAUŞEŞTI-MAGLAŞI. Satele componente : 1. PAUŞEŞTI-MAGLAŞI ;
2. Coasta ; a. Pietrari ; 4. Ulmeţel ; 5. Valea Cheii ; 6. Vlb.duceni. U. Comuna PERIŞANJ. Satele
componente : 1. PERIŞANI ; 2. Biuaşu ; 3. Bratoveşti ; 4. cucoiu ; 5. Mlăceni ; 6. Podeni ;
7. Poiana ; 8. Prlpoare ; 9. Splnu ; 10. Surdoîu ; 11. Titeşti. 50. Comuna P.ESCEANA. Satele
componente : 1. PESCEANA ; 2. Cermegeşti ; 3. Lupoaia ; 4. Nearala ; 6. RoeşU ; 6. ursoala.
51. Comuna PIE'rRARI. Satele componente : 1. PIETRARI ; 2. Pietrarll de sus. ăZ. Comuna
POPEŞTI. Satele componente : 1. POPEŞTI ; 2. Curtea ; 3. Dăeşti ; 4. Firljba ; 5. Meieni ;
6. Urşi ; 7. Valea Caselor. 53. Comuna PRUNDENI. Satele componente: 1. PRUNDENI; 2. BAr-
buceni; 3. Călina; 4. ZAVldeni. 54, Comuna RACOVIŢA. Satele componente: 1. RACOVIŢA;
2. Balota ; 3. Blănoiu ; 4. Bradu-Clocotici ; 5. Copăceni ; ti. Gruiu Lupulul ; 7. Tuţuleşti.
55, Comuna ROEŞTI. Satele componente : 1. ROEŞ'l'l ; 2. Bă..iaşa ; 3. Băjenari ; 4, BArbărigeni ;
5. Ciocîltei ; 6. Cueni ; 1. Frasina ; 8. Piscu scoarţei ; 9. Ripa CărAmizii ; 10. Saloei. 56, Comuna
ROŞIILI>:. Satele componente : 1. ROŞULE ; 2. Balaciu ; 3. Cherăşti ; 4. Hotăroaia ; 5. Lupuieşti ;
a. Păsarei ; 1. Perteşti ; 8. Pleşeşti ; 9. Răţăleşti ; 10. Romaneşti ; 11. Zgubea. 57. Comuna
RUNCU. satele componente : 1. RUNCU ; 2. Claligi ; 3. Gropeni ; 4. Snamăna ; 5, surpaţi ;
a. Valea Babei; 1. Vărateci. 58. Comuna SALATRUCEL. Satele componente: 1. SALATRUCEL;
2. Păteşti ; 3. Seaca ; 4. Şerbăneşti, 59. Comuna SCUNDU. Satele componente : 1. SCUNDU ;
2. AvrămeşU ; 3. Blejani ; 4. Crinau. tiO, Comuna SlNEŞTl. Satele componente : 1. SlNEŞTl ;
2. Ciucheţi ; 3. Dealu Bisericil ; 4. Mljlocu ; 5. Popeşti; 6. Urzica. 61. Comuna SLATIOARA.
satele componente : 1. SLATIOARA ; 2. Coasta Cerbului ; 3. Goruneşti ; 4. Milostea ; 5. Moaeşti ;
6. Ruaetu. bZ. Comuna STANEŞTI. Satele componente : 1. STANEŞTI; 2. BărcAneşU; 3. Cio-
poneşti ; 4. cuculeşti ; 5. Glrnicetu ; 6. Linia Dealului ; 1. Suieşti ; 8. Valea Lungă ; 9. Vlrleni.
ti3. Comuna STOENEŞTI. Satele componente : 1. STOENEŞTl ; 2. Birlogu ; 3. Budurăşti ;
4. Deleni ; 5. Dobriceni ; 6. Grulu ; 1. Gruieri ; 8. Mogoşeşti ; 9. Ne&hineşti ; 10. Piscu Mare ;
11. Popeşti ; 12. Suseni ; 13. Zmeurătu. 64, Comuna STOlLEŞTI. Satele componente : 1. ST01-
LEŞT1 ; 2. Balomireasa ; 3. Birsoiu ; 4. Bulagei ; 5. Delureni ; 6. Geamăna ; 1. Ghlobeşti ;
B. Giuroiu ; 9. Izvoru Rece ; 10. Malu ; 11. Neţeşti ; 12. Obogeni ; 13. Stăneştl ; 14. Urşi ; 15. Vlă­
duleşt!. 65, Comuna STROEŞTI. Satele componente : 1. STROEŞ'rl ; 2. Cireşu ; 3. Dianu ;
4. Obroceşti ; 5. Pojogi-Cerna. 66, Comuna SUTEŞTI. Satele componente : 1. SUTEŞTI ; 2. Boro-
şeşti ; 3, CetAţeaua ; 4. lzvoraşu ; 5, Măzill ; 6. Mitrofani ; 1. Racu ; B. Verdea. 67. Comuna
ŞIRINEASA. Satele componente : 1. ŞlRlNEASA ; 2. Aricioala ; 3. Cio1·ăşU ; 4. Slăviteşti ;
5. Valea Alunişului. 68, Comuna ŞTEFANEŞTI. Satele componente : 1. ŞTE~"AN.EŞTI ; 2. Con-
doieştl ; 3. Dobruşa ; 4. Şerbăneşt!. 59. Comuna ŞUŞANI. Satele componente : 1. ŞUŞANI ;
2. Rimeştl ; 3. Sirbi ; 4. Stoiculeştl ; 5. Uşurei. 70. Comuna TETOIU. Satele componente : 1. TE-
TOIU ; 2. Băroiu ; 3. Budele ; 4. Măneasa ; 5. Nenciuleşti ; 6. Popeşti ; 1. Ţepeşti. 7L Comuna
TOMŞANI, satele componente : 1. TOMŞANI ; 2. Bălţăţeni ; 3. Bogdaneşti ; 4. Chlceni ; 5. Dum-
brăveştl; 6. Foleştil de Jos ; 1. Foleştil ele Sus ; 8. Mireşti. 72. Comuna VAIDEENI. Satele
componente : 1. V AWEENI ; 2. Cerna ; 3. Cornet ; f. Izvoru Rece ; 5. Marlţa. 73. Comuna
vALEA MARE. Satele componente : 1. V ALEA MARE ; 2. Băt6şani ; 3. Delureni ; 4. Drăganu ;
5. Măr&lneni ; 6. Pietroasa. 74. Comuna VLADEŞTI. Satele componente : 1. VLADEŞTI ;
2. FundAtura ; 3. Pleaşa ; 4. Priporu ; 5. Trundin. 75. Comuna VOICEŞTI. Satele componente :
1. VOICEŞTI ; 2. Tighlna ; 3. Voiceştil din Vale. 76. Comuna VOINEASA. Satele componente :
1. VOIN.EASA ; 2. Valea MAceşulul ; 3. Volneşiţa. 77. Comuna ZATRENI. Satele componente :
1. ZATRENI ; 2. Butanu ; 3. Ciorteşu ; 4. Contea ; 5. Dealu Glămeia ; 6. Dealu Văleni ; 7. Fău­
reşti ; 8. Găneştl ; 9, Lăcusteni ; 10. Lăcustenll de Jos ; 11. Lăcustenil de Sus ; 12, Mănicea ;
JJ. Mecea ; 14. Olleţu ; 15. SQşcioara ; 16. Stanomlru ; 17. Valea Vălenl ; 18. Vălenl ; 19. ZQ-
trenll de sus.

La definitivarea textului au colaborat : Alexandru Curdun, Gheorghe Dumitraşcu,

Ion Ozon, Vasile Roman, Cornel Tamaş.
www.cimec.ro
 JUDEŢUL
AŞEZAREA GEOGRAFICA. Situat in
sud-vestul Moldovei, in curbura exteri-
oară a Carpaţilor, in bazinul riului Putna,
judeţul Vrancea se învecinează la nord
cu judeţul Bacău, la nord-est cu Vaslui,
la est cu Galaţi, la sud-est cu Brăila, la
sud şi sud-vest cu Buzău şi la vest cu
judeţul Covasna.
Suprafaţa judeţului este de 4 863 km',
reprezentind 20fo din teritoriul ţării.
RELIEFUL este variat, incluzind cele trei
trepte principale (munţi, de311uri, cimpii)
desfăşurate de la vest spre est. Munţii
Vrancei nu depăşesc 1 800 rn şi sint alcă­
tuiţi din roci sedirnentare (gresii in pri-
mul rind). Dealurile corespund sectorului
subcarpatic de la curbură, care ating
aici cote maxime (Măgura Odobeştilor
- 1 001 m). Se remarcă prezenţa unor
depresiuni subcarpatice (a Vrancei fiind
cea mai reprezentativă prin extensiune,
dezvoltare largă a teraselor, grad de
populare etc.) şi a depresiunilor intraco-
linare. Spre cîmpie, tăpşanul piemontan
prelung care uneşte dealurile subcarpa-
tice cu şesul cerealier este, prin excelenţă,
un domeniu de utilizare viticolă. Terito-
riul judeţului pătrunde spre est, prin-
tr-un sector coborit, in Cîmpia Siretului
inferior, in care direcţia curbată a cursu-
lui apelor curgătoare dovedeşte o mişcare
activă de subsldenţă.
CLIMA. Este temperat-continentală de
cîmpie, de deal şi de munte. Temperatura
medie anuală este de 10° la şes şi 3°-4°
www.cimec.ro
VRANCEA
la munte. Media lunii ianuarie este de
-3° la şes şi intre -6° şi -8° la munte.
In iulie media temperaturii atinge 22° la
cîmpie şi 14° la munte. Maxima absolută
a urcat la 39,3° (la Focşani in 1951). Mi-
nima absolută a coborît la -33° (la Foc-
şani în 1942). Precipitaţiile medii sint de
400 mm in cîmpie, 600-800 mm pe dea-
luri şi 1 200 mm la munte. Vinturile do-
minante bat din nord şi nord-vest, fiind
canalizate pe văi. Local sint şi vinturi de
munte-vale. In depresiunea Vrancei se în-
registrează frecvent inversiuni de tempe-
ratură. Pe pantele estice se produc şi
efecte de fohn.
HIDROGRAFIA. Judeţul Vrancea este
brăzdat de o reţea de ape foarte densă
(0,7-1,1 km/km~), dar cu regim foarte ne-
statornic. Principalele riuri sint : Ză­
brăuţi, Şuşiţa, Putna cu Zăbala, Rimnicul,
Milcovul, Siretllll. etc.
Debitele medii, reduse ca valori
(10,5 m 3/s Putna la Prisaca, 6,2 m 3/s Ză­
bala Iâ Copac etc.), se concentrează in
special primăvara şi la viituri, cind an-
trenează şi transportă o cantitate mare
de aluviuni (2 300-5 000 mg/1). De multe
ori firul apei dispare in pătura groasă de
material aluvionar depus in cursurile in-
ferioare ale riuri.lor.
Siretul, care ajunge aici la un debit de
145 m 3/s (la Cosmeşti), are o luncă largă
cu numeroase ramificaţii, braţe părăsite
şi lacuri,
682 .f V D E T V L V R AN cE A
SOLURILE sint foarte variate. In partea
de cîmpie se intind cernoziomuri levigate,
cernoziomuri aluviale şi cernoziomuri
freatice umede ; pe lunci - soiuri alu-
visle şi solonceacuri. Pe piemont se gă­
sesc soiuri cenuşii, iar in Subcarpaţi so-
Iuri brune de pădure diferit podzolite, so-
Iuri podzolice, brun-gălbui şi pseudorend-
zine. Mare parte din soiurile acestea sint
puternic erodate, poate fără egal in ţară.
Pe intinderi mari apar regosoluri. In
partea muntoasă predomină soiurile brun-
gălbui acide şi podzolice brune.
RESURSELE NATURALE ALE SOLU-
LUI ŞI SUBSOLULUI. Munţii Vrancei
sint acoperiţi de păduri de molid şi pă­
duri amestecate de molid, fag şi brad. In
depresiunea Vrancei se întind pajişti. In
zona subcarpatică predomină făgetele de
deal şi pădurile amestecate de fag cu
gorun, alternind cu pajişti. In partea es-
tică a judeţului, cU;Prinsă in zona de sil-
vostepă, se intilnesc, izolat, mici păduri
de stejar.
Subsolul judeţului Vrancea dispune de
importante substanţe minerale utile, roci
metalifere şi nemetalifere, zăcăminte de
sare, roci de construcţii şi numeroase iz-
voare de ape mineraJ.e sulfuroase, iodu-
rate şi carbogazoase.
DIN TRECUTUL ISTORIC AL JUDEŢU­
LUI. Descoperirile arheologice din jude-
ţul Vrancea atestă existenţa vieţii umane
şi sociale încă din paleolitic (Birseşti) şi
neolitic (Bonţeşti, Fitioneşti, Cindeşti,
Tercheşti etc.). Numeroase mărturii ale
evoluţiei societăţii omeneşti in epocile
bronzului şi fierului s-au descoperit in
Tercheşti, Clipiceşti, Vizantea, Odobeşti,
Pădureni şi Dumbrăveni. Epoca de for-
mare a poporului şi limbii române este
ilustrată prin descopeririJe de la Cimpi-
neanca, Focşani, Suraia şi Dumbrăveni.
La Jilişte, ilingă Focşani, in anul 1574
oastea românească condusă de Ioan Vodă
cel Cumplit a inscris una din paginile
glorioase ale luptei poporului nostru im-
potriva jugului otoman.
Prin ţinutul Putnei şi prin Focşani au
trecut in 1600 oştile conduse de Mihai
Viteazul in marşul lor spre implinirea,
www.cimec.ro
pentru o scurtă durată, a unirii celor trei
ţări româneşti : Transilvania, Moldova şi
Ţara Românească.
Războaiele ruso-turce din secolul al
XVIII..J.ea s-au purtat in bună parte şi
pe pămîntul românesc din aceste locuri.
In 1789 au avut loc la Mărtineşti şi Foc-
şanl crincene lupte ruso-turce, a căror po-
vară a fost suportată de masele populare
vrincene.
Mişcarea populară din 1821 condusă de
Tudor Vladimirescu a cuprins şi fostllll ju-
deţ Putna, iar în anul 1848 in aceste părţi
s-a manifestat o adevărată efervescenţă
revoluţionară. Masele populare au parti-
cipat cu insufleţire la revoluţie, oraşul
Focşani fiind centrul revoluţionar al ju-
deţului.
Vrancea a cunoscut atmosfera patrio-
tică şi înălţătoare a luptei pentru Unire
din anii 1857-1859. Vrîncenii au trimis
ca reprezentanţi in Divanul ad-hoc aJ. Mol-
dovei pe ţăranul clăcaş Ion Roată din
Cimpuri şi pe negustorul Gheorghe Ilie
din Focşani ; ei au ales ca deputaţi ai
or~ului şi judeţului in Adunarea Moldo-
vei pe Mihail Kogălniceanu şi pe econo-
mistul Nicolae Şuţu. Oraşul Focşani a de-
venit in anii 1857-1859 unul dintre pu-
ternicele centre unioniste aJ.e ţării.
Infruntind mizeria, frigul şi gloanţele
duşmane, mulţi locuitori de pe meleagu-
rile vrincene au căzut in 1877 pe cimpul
de luptă de la Plevna, dind adevărate
pilde de eroism. Printre ei se numără ma-
iorul Gheorghe Şonţu şi căpitanul Valter
Mărăcineanu.
In 1907 s-.au ridicat la luptă ţăranii din
imprejurimile or~ului Focşani (Mirceşti,
Suraia, Bilieşti), cei de ~a Călieni şi Du-
mitreşti, din Vulturu şi satele din jurul
Odobeştiului.
Zece ani mai tîrziu, in iulie-august 1917,
pe pămîntul vrincean aveau să se desfă­
şoare evenimente hotărîtoare. La Mără­
şeşti şi Mărăşti au răsunat din pieptul
miilor de ostaşi români cuvintele : "Pe
aici nu se trece !". Cu singele şi viaţa lor,
ostaşii români au inscris una din cele mai
glorioase şi eroice pagini ale istoriei pa-
triei şi poporului nostru, ale luptei pen-
tru libertate şi independenţă naţională.
JUDEŢUL VRANCEA c
e

LEGENDA

~ Municipiu re~edm[cl de judo[

o Oro1e
• Comune

> "P' --- limilă

limită
de judet
de comună

o Teritoriul municipiulu~ şi oro~elor

Teritoriul comur'lelor luburbane

www.cimec.ro
ri84 J U D ET U L V R A N C BA
....

Deşi clasa muncitoare era puţin nu- tîrii sănătăţii, asistenţet sociale şi cul-
meroasă în judeţ, totuşi ea s-a afirmat turii fizice 4,40/o ; in administraţie 1,50fo.
pe plan politic şi social. Incă de la sfîrşi­ Natalitatea in acelaşi an era de 22,5
tul secoluJui al XIX-lea au apărut la Foc- născuţi vii la 1 000 de locuitori, mortali-
şani publicaţii muncitoreşti ca "Revista tatea de 8,7%o, inregistrîndu-se un spor
roşie", "Muncitorul" şi altele. In 1918 mun- natural de 13,8 la 1 000 de locuitori.
citorii din Focşani protestează impotriva După datele recensămintului populaţiei
represiunilor din 13 decembrie din Bucu- din 15 martie 1966, ponderea populaţiei
reşti ; in mai 1919 are loc greva lucrăto­ române in totalul locuitorilor judeţului
rilor tipografi de la atelierul "Al. Ion reprezenta 99.70/o.
Leon" ; in aprilie 1920 muncitorii ceferişti LOCALITĂŢILE. Potrivit îmbunătăţirii
din Adjud şi Focşani sînt in grevă alături organizării administrative a teritoriului
de aJţi 20 000 de grevişti din ţară - lu- ţării, in judeţul Vrancea sint : 1 muni-
crători din ateliere, depouri, servicii de cipiu, 4 oraşe, 15 localităţi componente
întreţinere şi revizii ale C.F.R.-ului. Sint ale municipiului şi oraşelor, 59 de comune
cunoscute apoi grevele ceferiştilor de la (din care 2 suburbane) şi 331 de sate (din
Adjud şi Mărăşeşti, cele ale lucrătorilor care 7 aparţin oraşelor).
brutari organizaţi in sindicatul "Solida- Municipiul Focşani este reşedinţă a ju-
ritatea". In 1930 s-au organizat nuclee co- deţului. Prima atestare documentară alo-
muniste la Fabrica de cherestea "Union" ca1ităţii Focşani datează din 1575 ; ea se
din comuna Soveja şi s-a înfiinţat tipo- găseşte intr-o cronică munteanA din
grafia Ilegală a P.C.R. in comuna Vidra. timpul domniei lui Alexandru al Il-lea
In perioada celui de-al doilea rAzboi mon- (1568-1577). In acest oraş au avut loc
dial, in Munţii Vrancei au acţionat grupe tratativele ruso-turce, finalizate .prin
de partizani, in fruntea cărora se aflau pacea de la Kucluc-Kainargi (1774). Cea
comuniştii. Există. de asemenea, nu- mai importantă pagină din istora muni-
meroase date şi fapte care atestA l)artl- cipiului Focşani are o directă legătură cu
ciparea ma~elor populare din judeţ, BUb lupta pentru Unire.
conducerea Partidului Comunist Român, Astăzi municipiul Focşani este cea
la lupta pentru eliberare. mai importantă aşezare urbană din ju-
POPULAŢIA. La 1 iulie 1971 populatia deţul Vrancea, aflată in continuA dez-
judeţului Vrancea se cifra la 376158 de voltare, concentrlnd aproape jumătate din
locuitori, din care 22.50/o in mediul urban. producţia Industrială a judeţului, avind
numeroase instituţii social-culturale.
Se remarcă o pondere mal mare a
Populaţia municipiului era, la 1 iulie 1971,
populatiei de sex feminin (51.20/n). Densi-
de 47 881 locuitori, incluzind şi comunele
tatea medie a populatiei era de 77,4 locul-
suburbane Cimpineanca (3 317 locuitori) şi
tori/km7 (sub media pe ţară). Goleşti (2 997 locuitori), precum şi loca-
In anul 1971, din totalul ,populaţiei ac- lităţile componente Mîndreşti-Moldova şi
tive. 66,3o;0 era ocupată in agriculturA ; in Mîndreşti-Munteni.
acelasi an, la 1 000 de locuitori reveneau Oraşul Adjud este una din vechile aşe­
166 de salariaţi. zări moldoveneşti. Impreună cu localitA-
Repartizarea salariaţilor pe principalele tile şi satele ce-i aparţin are o populaţie
ramuri ale economiei, in 1971, se prezenta de 11 282 de locuitori ( la 1 Iulie 1971).
Oraşul este unul din importantele noduri
astfel : fn Industrie lucrau 27.20/o din to-
feroviare ale Moldovei, are Importante
talul salariaţilor din judet ; in constructii atellere C.F.R., cunoscind o continuA dez-
11,40f0 ; in agricultură 17,70/o ; in sll- voltare economică, culturală, edili tarA.
vicultură 1,80/o ; rn transporturi şi te- Oraşul Mărăşeşti. Tirgul, odinioarA lip-
lecomunicatii 12,2'7o ; in domeniul circu- sit de importanţă, capătii o semnificaţie
laţiei mArfurilor 10,00/o ; in invAtAmint, deosebitA tn istoria patriei in timpul pri-
culturA ,1 artA 8,3'7'o ; fn domeniul ocro- mului rAzboi mondial, luptele purtate aici
www.cimec.ro
 J U D E ŢU L V R A N CE A 581)

marcînd cea mai răsunătoare izbîndă ob- 10 republicane, 3 ale industriei locale şi
ţinută de armata română în acest ri\zboi. 7 cooperatiste.
In anii construcţiei socialiste, oraşul se Ponderea producţiei globale a princi-
dezvoltă prin activitatea fabricii de pro- palelor ramuri industriale in 1971 era :
duse chimice, a depoului şi atelierelor
C.F.R., prin construcţiile edilitar-gospo- 1n procente !aţă de:
dăreşti efectuate etc. Populaţia oraşului
era, la 1 iulie 1971, de 9 397 locuitori. producţia producţia
Ramuri ale industriei globali. globali.
Oraşul Panciu, (8 274 de locuitori la ind ustriall. industriali.
pe a f<J.murilor
1 iulie 1971). Veche aşezare moldove- judeţ pe ţarii
nească, vestită prin iarmaroacele şi vinu-
rile sale, a avut mult de suferit in timpul Total industrie 100,0 0,7
din oare:
primului război mondial şi mai ales în
Construcţii de maşini ~i pre ·
urma cutremurului din noiembrie 1940, 1norarea metalelor 2.8 0,1
cind a fost distrus aproape in intregime. Chimie 3,1 0,2
In anii puterii populare, oraşul a înre- Materiale de construcţii 5,9 1,2:
gistrat un progres substanţial în toate do- Exploatarea şi prelucrarea
lemnului 15,9 1,~
meniile de activitate, preocuparea princi- Confecţii 24,3 3,9
pală a locuitorilor rămînînd viticultura. Alimentarl. 46,2 2,0
Oraşul Odobeşti (7 706 locuitori la 1 iu-
lie 1971), a cărui existenţă de peste
600 de ani este consemnată în izvoare In anii 1966-1971, în industria jude-
istorice. Deşi situat într-o zonă deosebit ţului s-a înregistrat un ritm anual de
de mănoasă (vitico.lă), oraşul a cunoscut creştere a producţiei globale industriale
o viaţă grea. Abia în anii României socia- de circa 70fo. Pe ramuri ale industriei se
liste, cind largile resurse materiale de remarcă în 1971, faţă de 1965, o creştere a
care dispune au inceput să fie valorifi- producţiei globale cu 91,70fo la chimie, cu
cate în interesul dezvoltării sale econo- 252,50fo la materiale de construcţii, cu
mice şi social-culturale, el a început să 38,40fo la exploatarea şi prelucrarea lem-
renască. nului, de peste 10 ori la textile, cu 268,20/00
Comunele din judeţul Vrancea, după la confecţii etc. Producţia industrială din
numărul locuitorilor (la 1 iulie 1971), pot judeţ a fost realizată în proporţie de
fi clasificate astfel : între 2 001 şi 4 000 82,10fo de întreprinderile de subordonare
de locuitori sint 24 de comune ; între republicană.
4 001 şi 7 000 de locuitori sint 24 comune ; Industria judeţului Vrancea este profi-
intre 7 001 şi 10 000 de locuitori - 9 co- lată in :prim plan pe ramurile producă­
mune; peste 10 000 de locuitori - 2 co- toare de produse alimentare, avind la
mune. Media locuitorilor pe comună este bază materiile prime furnizate îndeosebi
de 5 050. de producţia viticolă, specifică acestei
TRAsATURI ECONOMICE. Judeţul zone, iar pe planul al doilea de exploa-
Vrancea are o economie complexă, ca- tarea şi prelucrarea lemnului, o altă bo-
găţie a meleagurilor vrincene.
racterizată prin afirmarea tot mai puter-
Printre unităţile industriale mai impor-
nică a industriei.
tante pot fi menţionate : Fabrica "Chi-
In 1971, ponderea producţiei globale in-
mica" -Mărăşeşti, Combinatul de exploatare
dustriale a judeţului pe total ţară era de şi industrializare a lemnului-Focşani, In-
0,70Jo, iar a producţiei globale agricole treprinderea vitti şi vinului, Fabrica de
de 1,80Jo, viticultura avînd o pondere in- confecţii şi . Intreprit~derea de industria-
semnată. lizare a cărnii. In 1971, intreprinderile
INDUSTRIA judeţului este reprezentată industriale locale au realizat 11,8% din
de 19 întreprinderi industriale, din care producţia industrială a judeţului.

www.cimec.ro
686 JUDEŢUL VRANCEA
Alături de industria republicană şi lo-
cală îşi desfăşoară activitatea şi cele 7
cooperative meşteşugăreşti cu 203 unitAţi
de servire a populaţiei, unităţi care In
1971 au realizat 5,70fo din producţia indus-
trială a judeţului.
AGRICULTURA. Din suprafaţa totală a
judeţului Vrancea, 52,0Dfo reprezintă su-
prafaţa agricolă, 37,50fo suprafaţa fondului
forestier şi 10,50/o alte suprafeţe. Dupli.
modul de folosinţă, suprafaţa agricolă
este formată in proporţie de 59,5Dfo de te-
renuri arabille, 15,4% de păşuni. 10,20fo de
fineţe, 12,80/0 de vii şi pepiniere viticole
şi 2,1 Ofo de livezi şi peplniere pomlcole.
Pe categorii de gospodării, suprafaţa
arabilă se găseşte in proporţie de 14,33/o
in unităţile agricole de stat, 76,1% in coo-
perativele agricole de producţie şi 9,6Dfo
tn gospodării agricole individuale.
Modernizarea lucrărilor agricole in ca-
drul judeţului este marcată de numărul
sporit de mijlo!IICe mecanizate !PUse la dis-
poziţia agriculturii. Astfel, in agricultura
judeţului in anul 1971 erau 2 023 de trac-
toare fizice, 869 de semănător! mecanice,
234 de maşini de împrăştiat îngrăşăminte
chimice, 414 de maşini de stropit şi pră­
fuit cu tracţiune mecanică etc. Pe un
tractor fizic reveneau 74 hectare de te-
ren arabil.
In judeţ sint 7 intreprinderi agricole de
stat, 11 staţiuni pentru .mecanlzarea agri-
culturii şi 85 cooperative agricole de pro-
ducţie. La Odobeşti funcţionează o staţi­
une experi.!mentală viticolli..
Pe total judeţ, suprafaţa cultivată cu
cereale deţine peste 68,80fo din terenurile
arabile, iar in cadrul cerealelor predo-
mină porumbul (67,70fo). Repartizarea
geografică a culturilor marchează, in
funcţie de configuraţia reliefului, predo-
mlnarea in zona de cîmpie a culturilor
cerealiere, urmate de cele tehnice şi de
legumlcultură, iar in zona de deal - a
viticulturii şi pomiculturii.
Prin suprafaţa ocupată cu vii şi pepi-
nlere vitlcole, judeţul Vrancea se situează
pe primul loc pe ţară ; el ocupa in 1970
locul 1 in ceea ce priveşte producţia me-
die la hectar. iar in 1971 locul al III-lea.
www.cimec.ro
Producţii mari obţin I.A.S.-Odobeştl,
I.A.S.-Coteşti, precum şi cooperativele a-
gricole Păuneşti, Timboeşti, Moviliţa ş.a.
In pomicultură, alături de producţiile de
prune, pere, cireşe, judeţul Vrancea dă
6, 70fo din producţia de nuci a ţării,
situindu-se In această privinţă pe locul II,
după judeţul Buzău.
Configuraţia reliefului şi bogăţia păşu­
nilor au permis ca încă din cele mal vechi
timpuri creşterea animalelor să constituie
o ocupaţie de bază indeosebi a locuitori-
lor din zonele mai inalte. Este răspîndită
creşterea bovinelor (88 902 capete, din
care 38 524 vaci şi bivoliţe), a porcinelor
(59 338, din care 6 437 scroafe de prăsilă),
a ovinelor (283 814, din care 227 617 oi şi
mioare) şi a cabalinelor (16 178). Din to-
talul ovinelor, 178 686 sint cu lină fină
şi semifină. Densitatea la 100 hectare a
animalelor este de 41,3 la bovine, 140,5 la
ovine şi caprine (peste media pe ţară) şi
39,4 la porcine (sub media pe ţară).
In ansamblul producţiei globale agri-
cole a judeţului, 73,1% ·revine producţiei
vegetale şi 26,90fo producţiei animale.
SILVICULTURA. Suprafaţa fondului fo-
restier al judeţului este de 182 500 hec-
tare, din care 155 100 hectare sint admi-
ni3trate de către Ministerul Agriculturii,
Industriei Alimentare şi Apelor şi 27 400
hectare de către consiliile populare co-
munale.
Bogatele păduri de conifere şi foloase
sint exploatate in zonele de pe văile Ză­
balei, Putnei, Milcovului, Şuşiţei, Ză­
brăuţului şi Rîmnicului, activitatea fiind
coordonată de două unităţi de exploatare
şi industrializare a lemnului.
O atenţie deosebită se acordă refacerii
patrimoniului forestier, care in trecut a
fost exploatat excesiv şi neraţional.
VINATUL ŞI PESCUITUL. O bogăţie de
seamă a zonei montane o constituie fon-
durile de vînătoare, care sînt populate în-
deosebi cu cerbi, căpriori, mistreţ!, urşi
şi iepuri. Raportat la nonnativul pe uni-
tate de suprafaţă, în vînatul util din zona
Vrancei există un excedent de căpriori,
urşi şi mistreţ! faţă de cerbi, iepuri şi

cocoşi de munte. In zona Soveja, tn anul
1938, a fost vtnat un cerb de 400 kg, care
avea un corn de 1,40 m, trofeu ce este
considerat un record mondial.
Fondurile de pescuit sint sărace, in ul-
ttmul timp lutndu-se măsuri de re-
populare cu pA.străvi a rîurilor Putna,
Zăbala şi Năruja.
TRANSPORTURILE. Teritoriul judeţului
Vrancea este străbătut de 192 km de cale
ferată, densitatea reţelei pe 1 000 km 2
fiind de 39,5 km. Prin judeţ trece artera
principalA ce leagă Bucureştiul de nordul
Moldovei, precum şi linia care leagă Mol-
dova de Transilvania (prin Ciceu). No-
duri de cale ferată sint : Mărăşeştl şi
Adjud.
Lungimea totală a drumurilor este de
1 653 km, din care 192 km modernizate ;
drumurile naţionale au o lungime de
95 km, in totSilitate modernizate. Drumu-
rile de interes local cuprind 1 558 km,
din care 97 km modernizate.
COMERŢUL. Datorită poziţiei sale geo-
grafice, judeţul Vrancea are vechi tradi·
ţii comerciale, care s-au dezvoltat inde-
osebi prin legăturile economice create cu
porturile Brăila şi Galaţi, spre care se
scurgeau in trecut importante cantitAti
de produse agricole din partea Sovejei,
din Valea Caşinului, Ţara Vrancei sau
zona podgorlilor.
In prezent pe teritoriul judeţului func-
ţionează un număr de 1143 unităţi ale
comerţului socialist, din care 860 unităţi
comerciale cu amAnuntul şi 283 de ali-
mentaţie publlcă.
In cursul anului 1971 s-au desfăcut
mărfuri in valoare de peste 1 254 000 000
lei, din care 34,90/o le-au constituit vtnză­
rile de mărfuri alimentare, 11,20fo prin
alimentaţia publică şi 53,90fo vinză.ri de
produse nealimentare. In 1971 volumul
mărfurilor desfli.cute prin comerţul so-
cialist a sporit cu 65,20/o faţă de 1965 la
vtnzări de mărfuri alimentare şi cu
50,50/o la cele de mărfuri nealimentare.
INVATAMINT, CULTURA, ARTA. In
anul şcolar 1971/1972 in cadrul judeţului
au funcţionat 251 de grădiniţe de copii
www.cimec.ro
.JUDEŢUL VRANCEA u87
şi 377 şcoli, din care 369 de şcoli generale
şi 8 licee de cultură generală. In unităţile
preşcolare, in acelaşi an de invăţli.mint,
a fost cuprins un număr de 10 137 de
copii, iar şcolile au fost frecventate de
63 341 de elevi. Procesul de instruire este
asigurat de 3 023 de cadre didactice şi 344
de educatoare, la un cadru didactic re-
venind 21 de elevi. Invăţli.mtntul profesio-
nal este reprezentat prin 5 şcoli cu 1 881
de elevi inscrişi şi 103 cadre didactice,
iar cel de specialitate printr-un liceu
agricol, un liceu economic, un liceu in-
dustrial şi un liceu pedagogic.
In municipiul Focşani funcţionează o
şcoală de muzică şi artă. Una din insti-
tuţiile şcolare cu vechi tradiţii este liceul
"Unirea" din Focşani, care şi-a aniversat
acum cîţiva ani un secol de ellJistenţă.
Printre instituţiile de cultură se poate
menţiona existenţa a 5 case de cultură,
95 de cămine culturale comunale şi filiale
săteşti, 155 dE: biblioteci publice, 125 de
cinematografe şi o frumoasă sală de tea-
tru in Focşani. In judeţ sint 54 030 de
abonamente la radio şi radioficare, re-
venind 1 436 de abonamente la 10 000 de
locuitori. S-a mărit simţitor numărul abe-
namentelor la televiziune (19 974 abona-
mente), faţă de anul 1965 numărul abona-
tilor crescind de peste cinci ori. La
Focşani apare ziarul "Milcovul", organ al
Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R. şi
al Consiliului popular judeţean.
Mărturii ale numeroaselor evenimente
istorice pe care le-a cunoscut judeţul
Vrancea sint cuprinse in bogata reţea de
muzee, case memoriale şi mausolee -
Muzeul de istorie şi etnografie cu o secţie
aparte dedicată Unirii Ţărilor Române,
Muzeul de ştiinţe naturale, recent ame-
najat pe baze moderne (Focşani), muzeele
din Adjud şi Panciu, casele memoriale
"Ion Roată" (Cimpuri) şi "Alexandru
Vlahuţă" (Dragosloveni), mausoleele de
la Mărăşeştl, Mărăşti, Soveja, Focşanl,
punctele muzeale din comunele Birseşti,
Jilişte, Paltin şi Mera.
Judeţul, dar mai ales municipiul
Focşani are o bogată şi puternică tradiţie
culturală. Aici au existat numeroase tipo-
grafi! (a Comisiei centrale, 1860 ; "Cartea
538 JUDEŢUL VRANCEA

1. Fabrica de confecţii din Focşanl

2. Intreprinderea de v!nuri pentru ex-
port din Focşani (interior)
3. Plantaţie viticolă in l.A.S. Panclu
4. Cultură de floarea-soarelui in judeţul
Vrancea
5. Ateneul popular din Focşanl
6. Mausoleul eroilor de la Mărăştl
7. Terasa .~achus" din comuna Popeştl
&.-Monument in memoria lui Ştefan cel
Mare din comuna Birseşti
9. Mausoleul de la MărăşeştJ

www.cimec.ro
 JUDEŢUL VRANCEA 589

www.cimec.ro
690 .JUDEŢUL VRANCEA
Putnei", 1930 ; "Cultura", 1925) şi s-a edi-
tat un număr impresionant de ziare şi
reviste ca : "Almanahul Milcovului"
(1861) ; Anuarul liceului "Unirea" (apărut
pentru prima datA in 1881) ; Anuarul So-
cietăţii literare "Grigore Alexandrescu"
(incepind din 1919) ; Buletinul Ligii cul-
turale, secţia Focşani (incepind din 1916) ;
"Comicul", revistă teatralA (1885) ; "Fră­
ţia", organ al meseriaşilor (1888) ; ziarul
"Millcovul" (1891) ; "Vrancea", revistă en-
ciclopedicA bilunarA (1906) ; "Milcovia"
(1930) etc.
De oraşul Focşani şi de judeţul Vran-
cea sint [egate numele multor personali-
tâţi culturale şi ştiinţifice, al căror rol in
evoluţia, indeosebi cea culturalA, a jude-
ţului a fost remarcabil. Simpla înşiruire
a acestor nume este edificatoare : starostii
de Putna - Miron Costin şi Ion Neculce,
mitropolitul Varlaam, autorul cunoscutei
lucrAri "Cartea româneascA de invAţA­
tură" ; arhitectul Ion Mincu; actorii Petre
Liciu şi Ion Lupescu ; profesQrii Ştefan
şi Gheorghe Longinescu, Simion Me-
hedinţi ; scriitorii Duiliu Zamfirescu,
Hortensia Papadat-Bengescu ; compozito-
rul George Enacovici ş.a.
Din punct de vedere etnografic-folclo-
ric, Ţara Vrancei se remarcA prin tradi-
ţiile şi portul popular care s-au pâstrat
de secole, avind chiar origine dacicâ. In
Munţii Vrancei se pAstreazA portul
popular de tradiţie dacicA - la femel ca-
trintA in dungi invristate, simplă sau cu
alesături ; cămaşa cu poale, cusutA cu li-
nlcA şi arnicl in culori1e negru, roşu,
grena, portocaliu, de obicei cu tel (cel
mai vechi), fir şi fluturi; pe cap, marama
din borangic; la briu bete ţesute cu mo-
tive geometrice. La bărbaţi iţari strimţl
sau increţiţl, din stofă albă de lină ; că­
maşa cusută din pînză de casă, cu fir sau
amici, cu motive geometrice ; la cingli-
toare briu lat invristat şi chimir lat din
piele, bătut in ţinte sau si·mplu.
Creaţia populară literară şi muzicală
s-a păstrat !ndeosebl in Ţara Vrancei,
"Mioriţa" răaninind şi astăzi zestrea poe-
tică a judeţului, la care se adaugă nu-
www.cimec.ro
meroasele balade populare, de haiducie
sau pastorale, chiuiturlle şi strigăturile.
Unul din cele mai Interesante obiceiuri
şi tradiţii culturale il constituie ceremo-
nia priveghiului, care a generat o inte-
resantA şi originală creaţie a măştil
populare.
Tradiţiile artei folclorice, ca şi arta
cultă sint valorificate astăzi in judeţul
Vrancea de numeroase formaţii artistice
de amatori, unele dintre ele avind un re-
nume bine meritat.
SANATATEA PUBLICA. In 1971 existau
in judeţ 11 spitale, 71 circum.scripţii
medico-sanitare, 12 dispensare şi 4 poli-
clinici teritoriale ; de asemenea, erau 3()
de case de naştere. Aceste unitAţi sint do-
tate cu utilaje şi aparatură necesarA bu-
nei funcţionAri.
Numărul paturilor din unităţile de asis-
tenţă sanitară a fost de 1 887, revenind in
medie 5 paturi la 1 000 de locuitori.
NumArul cadrelor sanitare cu pregAtire
superioară, medie şi elementară era de
2 305, revenind in medie 1 044 de locui-
tori la un medic, faţă de 1 484 locuitori tn
1965.
EDUCAŢIA FIZICA, SPORTUL. In judeţ
sportul este .practicat in special de tineri,
organizaţi in cluburi şi echipe in intre-
prinderi, instituţii, comune. Unele dintre
echipe au reuşit să se califice in diferite
competiţii. Se practică fotbal, box, volei,
baschet, tir, tenis de masă, popice etc.
Baza materială a activităţii sportive cu-
prinde numeroase terenuri de fotbal,
baschet, handbal, săli de sport etc.
TURISMUL. In judeţul Vrancea se gAsesc
localităţi cu profil balneocllmaterfe (So-
veja, Tulnici-Lepşa, Vizantea-Livezi), Iar
plaiurile sint accesibile practicării turis-
mului şi schiului.
Pe teritoriul judeţului există patru tra-
see turistice modernizate, care urmeazA
principalele văi : Focşani-Panciu-Soveja,
pe valea Şuşiţel spre muntele Zbolna
Neagră (1400 m) ; Focşanl-Odobeştl-Ja­
riştea-Vidra-Tulnici-Schit, pe valea Putnei
spre' virfurne Tisarul Mare (1 276 m),
Coza (1 629 m), Bumiul (1 560 m), Cas-

cada Putnei ; Focşani-Boloteşti-Vidra-Va­
lea Sării, cu variante spre Tulnici-Lepşa­
Greşu-Tîrgu Secuiesc şi spre Năruja­
Herăstrău-Cabana Giurgiu pentru ae<:esul
spre culmile Lăcăuţi (1 777 m), Cklru
(1 783 m), Cheile Nărujei ; Focşani-Odo­
beşti-Mera-Andreiaşu de Jos· (focul viul-
Căldări, pe valea Milcovului spre Pente-
leu, Bîsca Mare-Bîsca Mică.
Municipiul Focşani este un centru im-
portant de coordonare turistică pentru ju-
deţul Vrancea.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. Pre-
vederile cincinalului 1971-1975 constituie
şi pentru judeţul Vrancea o eta,pă impor-
tantă in dezvoltarea sa economica-socială.
I-au fost alocate de la bugetul statului
importante fonduri de investiţii, de
aproape două ori mai mult decit in cin-
cinalul precedent. Opera de industriali-
zare socialistă va cunoaşte noi perfor-
manţe in toate localităţile judeţului.
Aceasta se va obţine atit prin mărirea ca-
pacităţilor de producţie existente, cît şi
prin construirea de noi obiective care vor
duce la apariţia pe harta judeţului a unor
noi ramuri industriale : construcţii de
maşini şi prelucrarea metalelor, sticlărie
şi prelucrarea maselor plastice, materiale
de construcţii, textile, tricotaje etc. Ince-
pind cu anul 1971 s-au pus temeliile fa-
bricilor de dispozitive, stanţe şi scule aş­
chietoare la Focşani şi de produse cera-
mice la Odobeşti, urmind ca in perioada
1971-1975 să se amenajeze şi să se con-
struiască alte importante obiective In-
dustriale.
Investiţiile se vor concretiza rind pe
rlnd in cifre bilanţ. In 1975 producţia glo-
bală industrială urmează să crească cu
peste 750fo faţă de realizările anului 1970.
O dezvoltare insemnată va cunoaşte şi
agricultura. Pentru dezvoltarea ei inten-
sivă s-au prevăzut importante fonduri de
investiţii, care vor determina o sporire
substanţială a producţiei agricole globale
- cu circa 28-31Dfo mal mare faţă de
media anilor 1966-1970. Această creştere
va fi realizată printr-un ansamblu de
măsuri şi acţiuni, printre care cele mal
principale constau în lărgirea şi moderni-
www.cimec.ro
JUDEŢUL VRANCEA 691
zarea bazei tehnica-materiale a agricul-
turii, sporirea numărului cadrelor de spe-
cialişti, ridicarea gradului de calificare a
tuturor lucrătorilor.
Mecanizarea agriculturii judeţului va ll
extinsă in toate domeniile de producţie,
numărul tractoarelor, al combinelor şi al
altor utilaje agricole va creşte simţitor.
tn anul 1975 suprafaţa agricolă pe un
tractor fizic urmează să fie de circa 70-75
de hectare.
Se prevăd irn.portante fonduri de inves-
tiţii pentru executarea unui volum sporit
de Îlmbunătăţiri funciare şi hidroamello-
raţii. Se vor executa îndiguiri şi desecări
pe o suprafaţă de peste 13 000 ha, iar pe
25 000 ha se vor realiza lucrări de com-
batere a eroziunii solului. La sfîrşitul
anului 1975 suprafaţa irigată urmează să
fie de trei ori mai mare decit cea exis-
tentă în 1970.
Se va mări suprafaţa plantată cu vii
şi pomi, astfel incit numai suprafaţa vi-
ticolă va creşte cu peste 7 000 ha.
Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic
se vor construi din fondul centralizat al
statului trei noi complexe de vaci, o în-
grăşătorie pentru tineret taurln, un mare
complex de porci şi unul de găini ouă­
toare.
Investiţiile alocate economiei judeţului
înseamnă pentru oamenii muncii din
Vrancea mal multe satisfacţii, mai mult
belşug şi bunăstare, concretizate în ul-
timă instanţă în standardul de viaţă ma-
terială şi spirituală tot mal ridicat. Im-
portante fonduri vor fi alocate pentr~
construcţiile de locuinţe (peste 6 000 de
apartamente). Vor fi întreprinse lucrări
privind extinderea surselor şi reţelelor de
apă potabilă şi industrială, modernizarea
şi sistematizarea drumurilor judeţene, a
strAzilor etc.
In acest cincinal se construiesc nu-
meroase obiective social-culturale : un
spital cu 700 de paturi şi policlinicA, o
modernă casA de culturA cu o salA de 800
de locuri, un hotel turistic, noi spaţii co-
merclale, precum şi Centrul civic al mu-
.092 J U D E Ţ U L V R A N CE A

nicipiului Focşani. Invăţămîntul, cultura 8 rurale (Vidra, Gugeşti, Dumi-

localităţi
şi arta vor cunoaşte o continuă dezvol- treşti, Tulnici, Măicăneşti, Cim-
Năruja,
tare. puri şi Tătăranu) cu utilităţile necesare
Gradul de urbanizare a judeţului va trecerii lor în categoria localităţilor de tip
SP')ri simţitor prin dotarea unui număr de urban .

.JUDEŢUL VRANCEA

cu reşedinţa in municipiul Focşani

MuDlclpll : 1. Oraşe : 4, Localltlţl componente ale muD1clp11lor şi ale oraşelor : 15, Comune : 59
(din care, suburbane : 2) Sate : 331 (din care, aparţin oraşelor : 7).

A. MUNICIPII

1, MUNICIPIUL F O C ŞA N 1, Localităţi componente ale municipiului : 1. F o c şA N 1 ;

2. Mîndreşti-Moldova ; 3. Mîndreşti-Munteni, Comune suburbane : 1. Comuna ClMPINEANCA.
Sate componente ale comunei suburbane : 1. ClMPINEANCA ; 2. Pietroasa ; 3. Vîlcele. 2. Co-
muna GOLEŞTI. Sate componente ale comunei suburbane : 1. GOLEŞTI ; 2. ceardac.

B. ORAŞE

1. Oraşul A D J U D, Localităţi componente ale oraşului : 1. A D J U D ; 2. BuTcioaia. Sate

ce aparţin oraşului : 1. Adjudu Vechi ; 2. Şişcani.
2, Oraşul M A R A Ş E Ş T 1, Localităţi componente ale oraşului : 1. M A R A Ş E Ş T l ; 2. SI-
retu ; 3, Tişiţa. Sate ce aparţin oraşului : 1. Haret ; 2. Călimăneşti ; 3. Modruzeni ; 4. Pădureni.
3, Oraşul OD OB E Ş T 1. Sate ce aparţin oraşului : 1. Unirea.
4, Oraşul PA N C 1 U, Localităţi componente ale oraşului : 1. PA N C l U ; 2. Crucea de Jos ;
3. Crucea de Sus ; 4. Dumbrava ; 5, Nelcu ; 6. Satu Nou.

C. COMUNE

1, Comuna ANDREIAŞU DE JOS. Satele componente : 1. ANDREIAŞU DE JOS ; 2. Andreiaşu

de Sus ; 3. Arşiţa ; 4. Fetig ; 5. Hotaru ; 6. Răchitaşu ; 7, Titila. 2. Comuna BALEŞTI. Satele
componente : 1. BALEŞTI. 3. Comuna BlRSEŞTI. Satele componente : 1. BlRSEŞTI ; 2. Ne-
grileşti ; 3. Topeşti. 4. Comuna BOGHEŞTI. Satele componentE! : 1. BOGHEŞTI ; 2. BichPşti ;
3. Bogheştii de Sus ; 4. Chiţcani ; 5. Iugani ; 6. Plăcinţeni ; 7. Pleşeşti ; 8. Prisecanl ; 9. Tă­
buceştl. 5. Comuna BOLOTEŞTI. Satele componente : 1. BOLOTEŞTI ; 2. Găgeşti ; 3. Ivăn­
ceşti ; 4. Pietroasa ; 5. Putna ; 6. Vităneştii de sub Măguri!.. 6. Comuna BORDEŞTI. Satele com-
ponente : 1. BORDEŞTI ; 2. Bordeştii de Jos. 7, Comuna BROŞTENI. Satele componente :
1. BROŞTENI ; 2. Arva ; 3. Pituluşa. 8. Comuna CHIOJDENI. Satele componente : 1. CHIOJ-
DENI ; 2. Cătl!.uţi ; 3. Lojniţa ; 4, Luncile ; 5. Mărăcini ; 6. Podurile ; 7. Seciu ; 8. Tulburea.
9. Comuna CIORAŞTI. Satele componente : 1. CIORAŞTI ; 2. Codreşti ; 3. Mihălceni ; 4. Salcia
Nouă ; 5. Salcia Veche ; 6. Satu Nou ; 7, Spătăreasa. 10. Comuna CIMPURI. Satele componente :
1. CIMPURI ; 2. Feteşti ; 3. Gura Văii ; 4. Rotileştii Mari ; 5. Rotileştii Mici. 11. Comuna ClRLI-
GELE. Satele componente : 1. CIRLIGELE ; 2. Blidar! ; 3. Bonţeşti ; 4. Dălhl!.uţi. 12. Comuna
CORBIŢA. Satele componente : 1. ŞERBANE'ŞTI ; 2. Buda ; 3. Corbiţa ; 4. Izvoarele ; 5. Lărgă­
şeni ; 6. Ocheşeşti ; 7. RădAcineşti ; 8. Tuţu ; 9. Vîlcelele. 13. Comuna COTEŞTI. Satele componente :
1. COTEŞTI ; 2. Budeşti ; 3. Goleştii de Sus ; 4. Valea Coteşti. 14. Comuna DUMBRAVENI.
Satele componente : 1. DUMBRAVENI ; 2. Alexandru Vlahuţă ; 3. Cindeşti ; 4. Dragosloveni.
15, Comuna DUMITREŞTI. Satele componente : 1. DUMITREŞTI ; 2. Biceştii de Jos ; 3. Ei-
ceştii de sus ; 4. Blidari ; 5. Dumitreştii-Faţă ; 6. Dumitreştii de sus ; 7. Găloieşti ; 8. Lăstuni ;
9. Lupoaia ; 10. Motnău ; 11. Poieniţa ; 12. Roşcari ; 13. Siminoc ; 14. Tinoasa ; 15. Trestia ;
16. Valea Mică, 16, comuna FITIONEŞTI. Satele componente : 1. FITIONEŞTI ; 2. Ciolăneşti ;
3. Ghirniceşti ; 4. Holbăneşti ; 5. Mănăstioara. 17. Comuna GAROAFA. Satele componente :
1. GAROAFA ; 2. Bizigheşti ; 3. Ciuşlea ; 4. Doaga ; 5. Făurei ; 6. Precistanu ; 7. R!lchitosu ;
8. Străjescu. 18. Comuna GUGEŞTI. Satele componente : 1. GUGEŞTI ; 2. Oreavu. 19. Comuna
GURA CALIŢEI. Satele componente : 1, GURA CALIŢEI ; 2. Bălăneşti ; 3. Cocoşari ; 4. Dealll

www.cimec.ro
 J U D E TU L VR A N CEA 593

Lung ; 5. Groapa Tufei ; 6. Lacu lui Baban ; 7. Plopu ; 8. Poenile ; 9. Raşca ; 10. Şotircari.
20. Comuna HOMOCEA. Satele componente : 1. HOMOCEA ; 2. Argea ; 3. Costişa ; 4. Lespezi ;
5. Ploscuţeni. Z1. Comuna JARIŞTEA. Satele componente : 1. JARIŞTEA ; 2. Pădureni ;
3. Scinteia ; 4. Vărsătura. 22. Comuna JITIA. Satele componente : 1. JITIA ; 2. Cerbu ; 3. Dealu
SărU ; 4. Jitia de Jos ; 5. Măgura. 23. Comuna MAICANEŞTI. Satele componente :
1. MAICANEŞTI ; 2. Belciugele ; 3. Rimniceni ; 4. Slobozia Boteşti ; 5. Stupina ; 6. TAtaru.
24. Comuna MERA. Satele componente : 1. MERA ; 2. Livada ; 3. Milcovel ; 4. Roşioara ; 5. Vul-
căneasa. 25. Comuna MILCOVUL. Satele componente : 1. MILCOVUL ; 2. Gologanu ; 3. Lămo­
teşti ; 4. Răstoaca. 26. Comuna MOVILI'fA. Satele componente : 1. MOVILIŢA ; 2. Diocheţi­
Rediu ; 3. Frecăţei ; 4. Trotuşanu ; 5. VAlen1. 27. Comuna NANEŞTI. Satele componente :
1. NANEŞTI ; 2. Căllenil Noi , 3. CAllenli Vechi. 28. Comuna NARUJA. Satele componente :
1. NARUJA ; 2. Podu Nărujel ; 3. Podu Stoica; 4. Rebegari. 29. Comuna NEREJU. Satele
componente : 1. NEREJU ; 2. Brădăceşti ; 3. Chiricani ; 4. Nereju Mic ; 5. Sahastru. 30. co-
muna NISTOREŞTI. Satele componente : 1. NISTOREŞTI ; 2. Bitcari ; 3. Brădetu ; 4. FAgetu ;
5. Podu Şchiopului ; 6. Româneşti ; 7. Unguren1 ; 8. Valea Neagră ; 9. Vetreşti-Herăstrău.
31. Comuna PALTIN. Satele componente : 1. PALTIN ; 2. Carşocheşti-Corăbiţa ; 3. Ghebari ;
4. Morăreşti ; 5. Păvălari ; 6. Prahuda ; 7. Spulber ; 8. Tojanil de Jos ; 9. Tojanii de Sus ;
10. Ţepa ; ll. Ţipău ; 12. Vllcani. 32. Comuna PAUNEŞTI. Satele componente : 1. PAUNEŞTI ;
2. Vlişoara. 33. Comuna POIANA CRISTEI. Satele componente : 1. POIANA CRISTEI ; 2. Dealu
cucului ; 3. Dumbrava : 4. Mahrlu : 5. Odobasca ; 6. Petreanu ; 7. Podu Lacului ; 8. Tiritu.
34. Comuna PUFEŞTI. Satele componente : 1. PUFEŞTI ; 2. Ciorani : 3. Domneşti-Sat ; 4. Dom-
neşti-Tirg. 35. Comuna RACOASA. Satele componente : 1. RACOASA ; 2. Gogoiu : 3. Mărăşti ;
4. varn1ţa ; 5. Verdea. 36. Comuna REGHIU. Satele componente : 1. REGHIU : 2. Farcaş ;
3. Jgheaburi : 4. Piscu Reghiului : 5. Răiuţl : 6. Şindrilari ; 7. Ursoaia ; 8. Valea Milcovului.
37. Comuna RUGINEŞTI. Satele componente : 1. RUGINEŞTI : 2. Angheleştl ; 3. Copăceştl :
4. Văleni. 38. Comuna SIHLEA. Satele componente : 1. SIHLEA ; 2. Bogza ; 3. Căiata : 4. Voetln.
39. Comuna SLOBOZIA BRADULUI. Satele componente : 1. SLOBOZIA BRADULUI ; 2. Cor-
netu ; 3. coroteni ; 4. Lleşti ; 5. O!Arenl ; 6. Valea Beclului. 40. Comuna SLOBOZIA CIORAŞTI.
Satele componente : 1. SLOBOZIA CIORAŞTI ; 2. Armeni ; 3. Jilişte. 41. Comuna SOVEJA .
.;;.stc.:e componente : 1. DRAGOSLOVENI ; 2. Rucăren!. 42. Comuna STRAOANE. Satele com-
ponente : 1. STRAOANE ; 2. Muncelu ; 3. Repedea ; 4. Vălen!. 43. Comuna SURAIA. Satele
componente : 1. SURAIA; 2. Bilieşti. 44. Comuna TANASOAIA. Satele componente : 1. TANA-
SOAIA ; 2. Căllmăneasa : 3. Costişa ; 4. Costlşa de sus ; 5. Covrag ; 6. Feldioara : 7. Galbeni :
8. Năneşti ; 9. Vladnicu de Jos : 10. Vladnicu de Sus. 45. Comuna TATARANU. Satele compo-
nente : 1. TATARANU ; 2. Bordeasca Nouă ; 3. Bordeasca Veche ; 4. Mărtineştl ; 5. Vijîitoarea.
46. Comuna TlMBOEŞTI. Satele componente : 1. TlMBOEŞTI : 2. Obrejiţa : 3. Pădureni ;
4. Pietroasa ; 5. Slimnlc ; 6. Trestleni. 47. Comuna TULNICI. Satele componente : 1. TL'"LNICI ;
2. coza ; 3. Greşu ; 4. HăultŞca ; 5. Lepşa : 6. Păuleşti. 48. Comuna TIFEŞTI. Satele componente :
1. ŢIFEŞTI ; 2. Bătineştl ; 3. Clipiceştl ; 4. Igeşti ; 5. Oleşeştl ; 6. Pătrăşcani : 7. Sirbi ; 8. Vită­
neşt!. 49. Comuna URECHEŞTI. Satele componente : 1. URECHEŞTI : 2. Popeşti ; 3. Tercheşti.
so. Comuna V ALEA SARIT. Satele componente : 1. V ALEA SARII ; 2. Colacu ; 3. Mătăcina ;
4. Poduri ; 5. Prisaca. 51. Comuna VIDRA. Satele componente : 1. VIDRA ; 2. Burca : 3. Ireşti :
4. Ruget ; 5. Scafari ; 6. Şerbeşti ; 7. Tichiriş ; 8. Viişoara : 9. Voloşcani. 52. Comuna VINTI-
LEASCA. Satele componente : 1. VINTILEASCA : 2. Bahnele ; 3. După Măgura ; 4. Neculele ;
5. Poiana Stoichil ; 6. Tănăsari. 53. Comuna VIZANTEA,-LIVEZI. Satele componente : 1. LI-
VEZILE ; 2. MeSteacănu ; 3. Piscu Radului ; 4. Vizantea Mănăstirească ; 5. Vizantea Răzăşească.
54. Comuna VINATORI. Satele componente : 1. VINATORI : 2. Balta Raţei ; 3. Jorăşti :
4. Mirceştil Noi ; 5. Mirceştii Vechi : 6. Petreştl : 7. Răduleşti. 55. Comuna VIRTEŞCOIU. Sa-
tele componente : 1. VlRTEŞCOIU ; 2. Beciu ; 3. Faraoanele ; 4. Olteni ; 5. Pietroasa ; 6. Rim-
niceanca. 56. comuna VRlNCIOAIA. Satele componente : 1. VRlNCIOAIA : 2. Bodeştl : 3. Mun-
cel ; 4. Ploştina ; 5. Poiana ; 6. Spineşti. 57. Comuna VULTURU. Satele componente : 1. VUL-
TURU ; 2. Boţirlău ; 3. Hinguleşti ; 4. Maluri ; 5. Vadu Roşea.

La definitivarea textului au colaborat : Vasile Botez, Ilie Vlad.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 Cuprins

DIN PARTEA EDITURII 7

MUNICIPIUL BUCUREŞTI 11
delimitarea sectoarelor şi comunele
suburbane ale municipiului 26

JUDEŢUL ALBA 30
nomenclatorullocalităţilor din judeţ 42

JUDEŢUL ARAD 46
nomenclatorul localităţilor din judeţ 60

JUDEŢUL ARGEŞ 63
nomendatorullocalităţilor din judeţ 74

JUDEŢUL BACAU 77
nomenclatorul localităţilor din judeţ 88

JUDEŢUL BIHOR 91
nomenclatorullocalităţilor din judeţ 102

JUDEŢUL BISTRIŢA-NAsAUD 105

nomenclatorul localităţilor din judeţ 117

JUDEŢUL BOTOŞANI 119.

nomenclatorul localităţilordin judeţ 129

JUDEŢUL BRAŞOV l31

nomenclatorul localităţilor din judeţ 146

JUDEŢUL BRAILA 148

nomenclatorul localităţilor din judeţ 159

JUDEŢUL BUZAU 160

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 173

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN 176

nomenclatorul localităţil_or din judeţ 187

www.cimec.ro
JUDEŢUL CLUJ 189
nomendatorullocalităţilor din judeţ 204

JUDEŢUL CONSTANŢA 207

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 219

JUDEŢUL COVASNA 221

nomenclatorul localităţilor din judeţ 231

JUDEŢUL DlMBOVIŢA 233

nomenclatorul localităţilor din judeţ 244

:JUDEŢUL DOLJ 247

nomenclatorul localităţilor din judeţ 258

JUDEŢUL GALAŢI 261

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 272

JUDEŢUL GORJ 27 4
nomenclatorul localităţilor din judeţ 285

JUDEŢUL HARGHITA 288

nomenclatorul localităţilor din judeţ 300

JUDEŢUL HUNEDOARA 302

nomenclatorul localităţilor din judeţ 315

JUDEŢUL IALOMIŢA 318

nomenclatorul localităţilor din judeţ 330

JUDEŢUL IAŞI 332

nomenclatorul localităţilor din judeţ 344

JUDEŢUL ILFOV 347

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 358

JUDEŢUL MARAMUREŞ 362

nomendatorullocalităţilor din judeţ 374

JUDEŢUL MEHEDINŢI 376

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 388

JUDEŢUL MUREŞ 390

nomenclatorul localităţilor din jud~ţ 402

www.cimec.ro
JUDEŢUL NEA.M:Ţ 405
nomenclatorul localităţilor din judeţ 416

JUDEŢUL OLT 419

nomenclatorul localităţilor din judeţ 430

JUDEŢUL PRAHOVA 433

nomenclatorul localităţilor din judeţ 448

JUDEŢUL SATU MARE 451

nomenclatorul localităţilor din judeţ 466

JUDEŢUL SALAJ 468

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 478

JUDEŢUL SIBIU 480

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 492

JUDEŢUL SUCEAVA 495

nomenclatorul localităţilor din judeţ 507

JUDEŢUL TELEORMAN 510

nomenclatorullocalităţilor
din judeţ 522

JUDEŢUL TIMIŞ 524

nomenclatorul localităţilor din judeţ 537

JUDEŢUL TULCEA 540

nomenclatorul localităţilor din judeţ 550

JUDEŢUL VASLUI 552

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 563

JUDEŢUL VILCEA 566

nomenclatorullocalităţilor din judeţ 578

JUDEŢUL VRANCEA 581

nomenclatorul localităţilor din judeţ 592

www.cimec.ro
 :::ledactor : SANDU COJOCARU
Coperta: VALENTINA BOROŞ
Tehnoredactor: FLORIAN SAPUNARESCU

Apllrut - decembrie 1972. Coli editura 61,34.

Colt tipar 37,50.

Combinatul pollgrafic ,.Casa Scinteii",

Piaţa Sclntell nr. 1, Bucureşti
Republica SocialistA România

www.cimec.ro