a

mor7

f414:

- 'E
-01
. it -1ft 1;F--

o... 1111111119111,001177.,

v
,

www.dacoromanica.ro
tlf4MirsoorItiorlomIt
trti I.
a"/-a
1 1,
1111. .
Id '1 Ii o.A .11 .11 111I II II 1111511 " I
 NICOLAUS OLAHUS

OPERE I
Ungaria Chronicon

www.dacoromanica.ro
Coperta: MIRCEA TOMESCU

Colectia Patrimoniu

C LIBRA®

ISBN 973-8327-27-X

www.dacoromanica.ro
 NICOLAUS OLAHUS

OPERE I
Ungaria + Chronicon

LIBRA®
Bucure0i, 2002

www.dacoromanica.ro
Volum ap5rut cu sprijinul Ministerului Culturii si
Cultelor si al firmei Babel Communications
www.dacoromanica.ro
 ARGUMENT

Dupà cum bine se stie, criminalii revin la locul

crimei. Ba, uneori, recidiveaza. Asa s-ar explica de ce
traducatoarea acestui volum a revenit la editura Libra
care a cutezat, in actualele conditii economice, sa se
angajeze intr-o afacere" paguboasa din punct de
vedere financiar, insa de lucida responsabilitate si
angajare intr-un act de largire a sferei culturii romane
din epoca ei veche, cum este realizarea unei editii bil-
ingve, latina medievala - limba romana, a operei uman-
istului european de origine romana Nicolaus Olahus -
adica Nicolae Romanu.
Editia noastra tinteste sa usureze cititorului
roman, prin intermediul traducerii, accesul la textul
latin original, manuscrisul fiind acum pastrat la
Biblioteca Palatina din Viena in Codex Caesareus. Cum
si tematica operei olahiene si modalitatile de
prezentare a continutului sunt diverse, materia proiec-
tului cultural a fost organizata pe volume, iar editarea
debuteaza cu prezentarea operelor literare (I) si istorice
(II).
5
www.dacoromanica.ro
 Manuscrisul amintit contine dou5 opere, elabo-
rate la Bruxelles si terminate in acelasi an, 1536, dar
care au avut destine editoriale diferite: Atila sive de
rebus bell° paceque ab Atila gestis a v5zut lumina
tiparului dupà treizeci i doi de ani, In 1568, la Basilea
/ Basel in atelierul vestitului tipograf Oporinus, prin grija
lui loannes Sambucus Pannonicus, la c5teva luni dup5
moartea autorului; cealalt5 opera, Hungaria sive de
originibus gentis, regionis situ, divisione, habitu atque
opportunitatibus, mai avea sa" astepte o sut5 nou5zeci
Si nou5 de ani, p8n5 in 1735, când Matthias Bel va
tipari editio princeps, incluzând-o in Adparatus ad
Historiam Hungariae, Decad. I, monumentum I, Impre-
un5 cu opera de mica Intindere Chronicon - o cronolo-
gie a evenimentelor din timpul vietii lui Olahus. Matthias
Bel a redactat atunci note marginale, ca titluri, si notele
critice din subsolul paginii.
Dou5zeci si opt de ani mai t5rziu, In 1763, un alt
savant, Adamus Franciscus Kollarius, a simtit nevoia
sà-i fac5 dreptate lui Olahus, intruc5t Matthias Bel, Ina-
fara cuvenitelor colation5ri, ki Ing5duise multe si, une-
ori, masive interpol5ri sau chiar excluderea unor frag-
mente de text. Ca urmare, Adamus Franciscus Kollarius
a editat in 1763, la Viena, in atelierul tipografului
,eutorizat al ourtii imperiale loannes Thomas-Trattner,
operele Hungaria i Atila impreunä, imprim8nd numai
textul original al manuscrisului din Codex Caesarpus,
corectat de mâna lui Olahus, sub titlul: Nicolai
Olahi, Metropolitae Strigoniensis, HUNGAR1A ET ATILA
sive De originibus gentis, Regni Hungariae situ, habitu,
opportunitatibus et rebus bello paceque ab Atila gestis,
iibri duo, nunc primum ex Codice Cagsareo Dlehi manu
6

www.dacoromanica.ro
emendato coniunctim editi. Dupa aceasta ediVe, cea
mai fidela posibila !Ana acum, publicarn noi textul latin
in paginile de stanga, evident dupa acelasi text s-a
realizat versiunea in limba romana.
Primul volum al prezentei ediVi infatiseala citito-
rilor opera numità pe scurt Ungaria , lucrare care in
viziunea lui Olahus cuprinde trei sectiuni: originile
scitice ale neamului (cap. I. II) si sosirea hunilor in
Europa (cap. III), descrierea topografica a Regatului
Ungariei (cap. IV - XVII) si bogatiile acestuia (cap. XVIII
, XIX).
intregul material a fost structurat pe capitole si para-
grafe, conform tradiVei clasice, iar in fruntea fiecarui
capitol autorul a notata succint conVnutul acestuia.
Stilul este sobru, uneori gray, dar nu lipsesc nici
efuziunile lirice, nostalgia evocarii fericirii de odinioara,
arnaraciunea prezentului, ironia, chiar invective. Ca
modalitate literara de expunere Olahus foloseste mai
ales descrierea, cum este si firesc in report cu scopul
comunicarii sale, fait' sä excludä portretul sau evo-
carea. Descrierile sunt vii, colorate, sugestive. Citind,
adeseori ai impresia Ca vizitezi locurile descrise, pre-
cum un turist contemporan, insotit de un ghid - autorul-
inteligent si sensibil, uimitor informat stiintific, dar dis-
cret ca prezenta, cult, rafinat, limpede in comunicarea
ideilor si spiritual in formularea observaVilor.
Pretutindeni il simti vibrand - in durere, in revoltä, in
recunostinta - puternic implicat in ceea ce comunica.
Din respect pentru deslusirile inaintasilor si din
probitate stiintifica in editia noastra am pastrat
neatinse atat notele marginale ale lui Matthias Bel, cat
si notele critice din subsolul paginii; pe toate acestea
7
www.dacoromanica.ro
modalitatea initialä de marcare a lor cu literele alfa-
betului latin. Note le urmate de (K), sau (Kol.) ii apartin
lui Kollarius. Spre a nu creea confuzii, notele noastre au
fost numerotate cu cifre arabe si sunt imprimate cu car-
actere drepte, iar Intre acestea i notele iniiale s-a
lasat un spatiu liber.
Numele proprii s-au redat, In general, cu forma
lor din textul latin. Am considerat cä numele unor vechi
provincii romane precum Mysia Inferior, Dacia,
Panonia, etc. nu mai au nevoie de explicatii cu atat mai
mult cu cat, de cele mai multe ori, Olahus insusi corn-
pleteaza informatia. Toponimele i hidronimele care in
decursul timpurilor si-au schimbat numele constituie
doua categorii. In prima categorie s-au grupat cele pen-
tru care Olahus, 'in text, Inregistreaza diferitele forme
istorice ale numelui respectiv, ca In exemplul urmator
... Rabnicza - care se numeste acum Rapcza si Raba,
iar mai inainte s-a numit Arabo - Ii sporeste apele cu
(IV, 2); acestea n-au mai facut obiectul unei note
In subsolul paginii. A doua categorie cuprinde majori-
tatea toponimelor si hidronimelor care au nume duble
sau triple, In germana, maghiara, romana / ceha /
croata etc; folosirea lor sau consemnarea In docu-
mente variaza In functie de regimul politico- administra-
tiv dominant, ca In exemplele: Taurunum, Nandor-Alba,
Belograd, Beograd; Posonium, Pressburg, Pózsony,
Bratislava; Clusium, Clausenburg, Kolosvar, Cluj-
Napoca etc. Pentru aceastä categorie s-au redactat
note in subsolul paginii. In interiorul acestei a doua cat-
egorii s-au operat ckeva diferentieri necesare astfel: a)
pentru localitkile care sunt, sau au existat pe teritoriile
unor state contemporane, altele deck Romania, s-a
8
www.dacoromanica.ro
pastrat forma numelui din textul latin, chiar daca
numele actual este cunoscut, cum ar fi Zrebernic =
Srebrenita; b) toponimele i hidronimele referitoare la
teritoriul României s-au transcris cu denumirile actuale,
spre exemplu Aranyas =Aries, KikelO = Tarnava Mare,
Sylaghyságh = Salaj, Possa = Pausa, Enyed = Aiud,
Mihá ld = Medahia, Nalvlak = NM lac, Lippa = Lipova,
Fekete-Bathor = Batàr, Wylagoszvar = Siria etc.; c)
pentru localitätile dispärute sau neidentificate s-a pas-
trat forma numelui din textul latin.
Cateva inconsecvente de grafie a numelor de
localitati (Salankemen / Solonkemen / Zolonkemen;
Rosnauia / Rosnavia; Smelnicia / Smelnitia ) s-au sem-
nalat la note, cu trimiterile necesare, sau cu precizarea
argumentelor precum in exemplul de la pg. 149,
nota 72, Sayo / Saio. Asa stand lucrurile, am consider-
at ea un Indice de nume proprii nu si-ar avea rostul.
Pentru inlaturarea dificultatilor de topografie a
Regatului Ungariei din acea vreme si de geografie
istorica am folosit hartile intocmite In secolul al XVI-lea
de Abrahamus Ortelius, Thesaurus geographicus in duo
voces, loannes Sambucus Pannonius, Turcici imperil
descriptio i Wolfgangus Lazius , Hungaria - Descriptio.
Exprimarea distantelor In mile variaza in textul olahian si
ramane imprecisa, deoarece atunci nu exista, ca azi, un
sistem unic i erau mari diferente intre mila romana,
italieneascä, germana, ungureasca, spaniolä,
englezeasca sau ruseasca. Pe hartile consultate este
indicata de fiecare data scala miliarium; versiunea
româneasca a pastrat modalitatea de exprimare a dis-
tantei folosita de Olahus.
Fundatia Culturala Libra publica pentru intaia
9
www.dacoromanica.ro
oar5 In România operele literare si istorice ale umanis-
tului european de origine româná Nicolaus Olahus. Cu
acest prilej aducem calde multumiri Bibliotecii
Academiei Române care ne-a Inlesnit accesul la textul
latin original, precum si la alte valori din fondul de carte
rarã.
Vom fi, de asemenea, recunoscátori tuturor
acelora care ne vor semnala alte surse, on instrumente,
prin care prezenta ediTie s-ar Imbuna4.

Maria Capoianu

10
www.dacoromanica.ro
NICOLAI OLAHI
METROPOLIT/E STRIGONIENSIS
HVNGARIA ET ATILA
SIVE
DE ORIGINIBVS GENTIS , ItEGNI
HVNGARIIE SIT V , HABITV , OPPORTVNITA-
TIBVS ET REBVS BELLO PACEQVE
AB ATILA GESTIS
LIBRI DVO
NVNC PRIMVM EX CODICE GiESAREO
OLAHI MANY MAE COI%
irtiM if NCTIM EDITL ( dna
/7

it\f
R 1011Y.110311:111,

I. A Jae
VINDOBONAE,
TTPIS IOANNI S THOMAE TRATTWEIt
CALS. REG. AVLB TYPOGR. ET BIBLIOE*

MDCCLXIIL ii jI A

11
www.dacoromanica.ro
 ADAMUS FRANCISCI7 S
KOLLARIUS
Pannonius Neofolienfis
LECTORI HUNGAR O.
..140 S. P. D.
414%1
eS1-0'
0% Hifiorize Fula paulo fiudioflorem
wc8g.,0 4, arbitror fore neminem , qui
lhaes-cLe NICOLA OLAHI Clarifi
QA, ed fivni Viri eximiam virtutem,
per[mili prorfus eruditioni
conjunflam , non babeat probe cognitam.
Scriptis utramque celebrarunt cum alii ,
tum in primis MATHIAS BELIUS ,
vir ipfi dotligmus,U pro meritis inpa-
triam fisis nunquamfatis laudandus (a) , cu-
ps teterno operi , quantum ad OLA-
HUM attinet , fides Ut contingat itidem
perpetua, in lucent hic efferre placuit Im.
peratoris FERDINAND! I. Regis no-
firi litteras , quibus NICOLAO OLAHO ,
ejusque meritis , Olabianee genti univerfee,
avitas generis preerogativas autioritate fra
comprobat,. 81 novas nobilium ordinis in
Regno Hungarice immUnitates impertitur ;
ac 2 quantum doelrinl
X
f
virtutis Allude
Tra.
(a) HUNGYIRIIE NOVI, is .,Danzibian0
Tom. I. Parte fpec. Membr. I. $(11. I. in Hi.
lirtis Pafoniellis _Cap. JP 4rtic, Vi. #. LV, f.
12
472.feg.
www.dacoromanica.ro
 Adamus Franciscus Kollarius
Panonius Neosoliensis
ureald multS sánátate cititorului ungar

Socot cá nu va fi nici un om putin mai interesat de

istoria patriei caruia sä nu-i fie binecunoscuta admirabila vir-
tute a preastralucitului barbat Nicolaus Olahus Intru totul
strans Impletitä cu eruditia sa la fel de extraordinara. Daca,
in scrieri, altii le-au facut cunoscute si pe una si pe cealalta,
apoi In primul rand le-a celebrat Matthias Bel, barbat si
foarte invatat el insusi si niciodata indeajuns laudat de ai lui,
in patrie, pentru meritele sale (a).
In opera lui eterna, in ce-I priveste pe Olahus, pen-
tru ca bunacredinta sa se 'Mtn* la fel, 'Dana In vesnicie,
Impáratul Ferdinand I, regele nostru, a voit ca aici sa vada
lumina tiparului Inscrisurile prin care lui Nicolaus Olahus,
meritelor lui si intregului neam olahian, cu autoritatea Sa le
recunoaste ca adevarate prerogativele strabune ale obarsiei
si le acorda si imunitati noi, ale ordinului nobililor, In Regatul
Ungariei; si, cu cat s-a Malta Olahus deasupra celorlalti prin
meritul Invätaturii si al virtutii, martor el insusi find si pe
departe cel mai demn de incredere dintre WV, Maiestatea
Sa relateaza foarte amanuntit1).

(a) Chipul Ungariei noi, Cis-Danubiene, Tom. I. partea speciala,. I, sectiunea /, in Istoria ora-
sului Pojoni", cap. V, &tic. 6, par. IV, p. 472 seq.

(1) Vezi diploma de reinobilare.

13
www.dacoromanica.ro
 preelliterit ceteris , teflis ipfe loge omnium
tocupletillimus denarrat . Exculti ad
omnem elegantiam ingenii monumentum,
ab OLAHO nofiro polieris realum, boc ,
quod jam leges pr&cipuum el I ; mole qui-
dem , ut vides , exiguum , at .iyigni ta-
men popularibus nofiris indicio luturum ,
pump dim quoque apud nos ordinis ec-
clefidflici viros , Jeveriorum non minus ,
quam anueniorum litterarum fiudio & a-
more in patriam claryjimos : utpote quod
ab OLAHO pura oratione fcriptum fit ,
a patria , infelici Alobaeliam chide ac Re-
gis LIMO VICI miferabili interim .peene
,
longe remoto ; 5." pro
funditus eyed' a
MARIA REGINA vidua , quam rebus
etiam in adveyis integer fidei ad Belgas
idque fequntus erat , curb gravillimis di-
firido (b): adeo probi civis incredibilis efl in
Begem fiium & patriam pietas , dulcis
in firtuna quavis memoria ;ut ne peregrino
quidem Jiib cado immemor agere queat ,
quin eorum commodis & glorite pro vi-
ribus fluls kferviat. Propofitum auHoris
17*

(b) Meminithujus rei in Carmine fuo ad ledotem

przvm , & in prima cothcis noltri pagma ,
manu fua sdnotata hze reliquit. Hoc fcripta a
me filere Bruxellis XVI. Mali Anno 1536.
Dum effem Serenigime Regimi MARIA, vidux
Divi LI/DOI/ICI Regis_ Hungarhe , fororis CA-
ROLI , .9 FERDINAND.' Imperatorwn a
feeretis & codiliis.
14
www.dacoromanica.ro
 in privinta Intregii elegante a talentului cu grija
0efuit, monumentul lamas pentru urma0 de la scumpul
nostru Olahus, acesta pe care-I ai in mana ei-I citWi, este
cel mai de seama: firav, intr-un fel, dupa cum vezi, i redus
ca dimensiuni, dar, In schimb, ca o pretioasä dovada pen-
tru compatriotii nc:§tri in viitor, aratandu-le ca au fost in mare
cinste, chiar i la noi, barbati din ordinul ecleziastic faimo0
nu numai prin pasiunea pentru scrierile mai severe cat ei
pentru cele ce nasc delectare i pentru iubirea lor de tara.
Acest opuscul a fost scris de Olahus intr-o limba sim-
plä, lipsita de podoabe, cum este firesc pentru un om
Instrainat atat amar de vreme de patria aproape din temelii
distrusa prin blestemata infrangere de la Mohacs i jalnicul
sfar0t al regelui Ludovic; i l-a scris astfel Olahus i spre a o
consola pe regina vaduva, Maria, pe care o urmase chiar pi
in restrite !Ana la belgieni, pastrand nWirbit juramântul de
credinta, de0 era tras din toate pale de ingrijorari cumplite
(b).
Atat de mare, de incredibilä este pietatea unui bun
cetätean fata de regele sau 0 de patrie i atat e de placuta
amintirea In once nenorocire, Trick nici macar sub cer strain
sa nu fie in stare sa uite i sä se dedice, dupa puterile sale,
intereselor suveranilor sai i patriei.

(b) Aminteste de acest lucru Olahus in Prefata sa in versuri "Cate cititor iar pe prima pagina
codicelui nostru a lamas notat de mans lui: "acestea au fost scrise de mine la Bruxelles, in 16
mai anul 1536, pe cand eram sfetnic de taina i consilier al Prealuminatei Regale Maria, vadu-
va Divinului Rege al Ungariei, Ludovic, i sora imparatilor Carol si Ferdinand.

15
www.dacoromanica.ro
 epigrapbe opufiuli plane indicat : vohsit
nempe prudentice vir fingularis commenda-
re placide popularibus fuis amorem pri-
mum Regis & Patrice ; tum , qua banc
few= reddunt,bellifindia, & promptam
domi bellique obfequendi Ducibus volunta-
tem : ATILIE idcirco exercitum in fce-
nam reduxit; barbarum quidem i1lun 6-9
adverfits bofles inbumanum ; at vero di-
fciplince militaris, lakorum, frigoris, inca
dhe, & Ducum pracipue imperil longe
patientillimum: quo in ruborem claret eos ,
qiLi Regem LUDO VICUM , propemo-
On fine exercitu atque inermem, in ho-
ps .movere coadum, aut prodiderant tur-
piter , aut per fionmam temeritatem inire
pralium coegerant. Voluit delude faciem
Hungarice, quail, dum res erant jute-
gra. ,fuit , veris depietam coloribus ad ci-
viurn pollens transmittere : ut vel banc
contemplantes intelligerent , nulla per or-
bem univerfion tam ampla , tam opulen-
ta florere imperia, qua ores , vires I di-
gqitatem,faluternque fuam adverfiss civium
difcordiam tueri diu poffint. Utinam tan-
dem aliquando illucefcat beata illa & bo-
nis omnibus longe defideratiffima dies,qual
prafiriptis per Hungariam quoque noliram
miEforitate publica litterarum fludiis, Hi-
lioriamitidem patrium merita in luce col-
locet : ut ijia, ivilis prudentia anis ac
X2 vi-
16
www.dacoromanica.ro
 Scopul autorului opusculului este indicat Vara incon-
jur in motto-ul epigraf: barbatul de o singulara prudenta a
voit, desigur, sa recomande cu blandete compatriotilor sai
mai intai iubirea fata de rege i patrie; apoi sa aminteasca
manifestärile care pun la adapost sigur patria, ravna razboiu-
lui i neconditionata vointa de a se supune comandantilor,
acasa i pe câmpul de bataie. Pentru acest motiv a readus
in scena armata lui Atila - barbar fi ind acela, fära indoiala, 0
inuman fatä de dumani, dar cu adevarat pe departe cel mai
rezistent la rigorile militariei, la eforturi, la ger, la foame 0
mai inainte de toate la strunirea comandantilor. lar prin
acest exemplu Olahus a voit sa-i faca sa rc:§easca pe aceia
care l-au constrans pe regele Ludovic fie sä mearga inaintea
du§manilor aproape fart armata §i neinarmat, fie ca-I trä-
dasera cu neru0nare, fie ca-I silisera sä intre in lupta numai
cu suprema cutezanta a tineretii.
Si a mai vrut apoi autorul sa transmit& OM la cei
de pe urma dintre cetateni, chipul Ungariei, zugravit in culori
adevarate, w cum a fost el, pe and lucrurile erau
nesmintite, pentru a ei, chiar §i numai contempland acest
chip, ar putea intelege a nu exista in tot universul imperii
oricat de mari, oricat de infloritoare care saii poata pasta
multa vreme bogatiile, fortele, demnitatea i integritatea
proprie, daca le sta impotriva dezbinarea cetatenilor. 0, de-
ar incepe sa straluceasa totu0, candva, acea zi fericità 0
de toli cei buni atat de Indelung prearavnita care sa aqeze in
lumina meritata istoria, la fel i patria, fiind recomandate
studiile literare chiar 0 in Ungaria noastra, prin autoritatea
public& pentru ca prin istorie - suma intelepciunii
cetätenWi i dasalul vietii - cetatenii notri ginga§i sa afle
din frageda pruncie" cum zice poetul 0 sa cumpaneasa ce
datoreala regelui lor, sau ce datoreala patriei.

17
www.dacoromanica.ro
 vit$ Magifira,tenelli dyes nofiri, quid Re-
gi fiio, quidve patrite debeant ,
De tenero meditentur ungui.
Porro liliellurn opufculi bujus priorem,
ski in patriam revertiget, emendaturuni fê
OLAHUS nofier pollicitus eft prcevio in
monito bis verfibus :
Si quid ineft mendae topicis , ignofce
precame;
Nam procul a Gethico Ettore cym-
ba mea eft.
Quum dulces repetam portus patrios.
que Penates ;
Singula tunc referam candidiore fide.
Qux promiffa pukre ab eo fuSe exfo-
luta atteflatur codex CeSireus , OLAHI
manu correCtus, diligentium fcriptorum
more paffim inculcatus. Is SAMBUCI
141ri ohm fuit , cujus diligentia libehlus o-
pnguli alter,, ATILA infcriptus lucent
adjpexit Baffled anno CIIDLXVIII re-
run; Hungarkarunt BONFINII Decadis
prima libro fixto infirtus pg. 107. quo
cum opere Pmel atque iterum fuit fecups.
Libellus prior, five defriptio cborogra-
pima regni nofiri, longiori tempore latuit
in tenebril ; duni tandem aliquando jurii
.faElus efi publici a CL Viro MATHIA
BELO in Apparatu ad Hilioriant Hun-
18 la-
www.dacoromanica.ro
 Dragul nostru Olahus a fágaduit mai Inainte ca,
indatä ce se va fi intors in Tara, el are de gand sa corecteze
intai de toate redactarea acestui opuscul, atragandu-ne din
timp atentia prin aceste versuri:
"Daca ceva inexact e-n nume de locuri, ma iarta,
Cad departe-i de ;arm getic barcuta mea.
Dupa ce voi fi atins iubite limanuri si-ai OM Peng',
Pe fiecare atunci, mai senin, voi corecta."
Ca promisiunile acestea au fost frumos indeplinite
de el o dovedeste Codex Caesareus, corectat de mana lui
Olahus si completat peste tot cu intercaläri dupà obiceiul
scriitorilor zelosi. Acest manuscris a fost odinioara al lui
Sambucus al nostru prin a carui purtare de grija a vazut
lumina la Basilea, in anul 1568, cealaltà scriere a
opusculului, intitulatä Atila si a fost inserat in Istoria ungará
a lui Bonfinius, decada I, cartea a VI-a, pg. 107, cu care
opera a fost redactat odata si iarasi lasat apoi la o parte.
Carticica de mai inainte, sau Descrierea topografica a regat-
ului nostru, a zacut in Intuneric timp mai indelungat, pana
cand, in sfarsit, a fost oferita judecatii publice de catre
Prealuminatul barbat Matthias Bel in Adparatus ad Historiam
Hungariae, decada I, monumentul 1.

19
www.dacoromanica.ro
garia Decad. 1. Monument. I. Dims lfis
alterum ab altero nunc primum leEfori con-
juntlim damns. Priorem contulimus di-
hgenter cum hbro manu exarato C4areo
Clajfis Rift. Prof CUM OLAIII , ut
modo diximus , manu caffigato. Clariffi-
mus quidem BELIUS, ubi aefirei codi-
cis mentionem intulit exemplum fisum,
cum codice MS. alio ab amicis fifflë colla-
tum , adnotavit ; qui fi nofirum indicare
voluit , nse liii parum fidis ac diligentibus
amicis , bac guidon in officio , uti conti-
git: integras enim nos pagellas exfcribere ,
& lora prope kfinita confanare qpor-
tuit. Adnotationes marginibus infcriptse Cl.
BELIUM auelorem babent , nofirse stunt
perpaucee. ATILA in codice =Jiro non
fisperat; at vero claris admodum indiciis
perjisadeor, ut credam, avugion binc fuiffe
a SAMBVCO,atque OPORINO typotbe-
tse mthriun; ad cujus exempli fidem recudi
tofirum fecimus;9.0,quo alterieffetfimilior,
fingulis capitibus res , quas compkHuntur,
fismmatim relatas pramfunus. Met de
noftra in edendis libeliLs Os tura & dili-
gentia. [ I Vale ! &, fi to-
natus noliri probabuntur tibi, vetufla lite-
rarurn que e poi/ides, pro amo-
re, quo in patriam es, tuo, mecum 9 quail),
communita ; iterum vale! Scrae* in FilldObOtkle
Batiotbeca Palativa ad el. xn-
Kai. Maji, a$Od pont Ilk.
gum cowman,-
20
www.dacoromanica.ro
 Despaqite una de cealaltä atata vreme, noi le prezen-
tam cititorului acum intaia data Impreuna. Pe cel de mai
Inaintez l-am comparat atent cu redactarea manuscrisa din
Codex Caesareus, secliunea Istorie profana, 217, arat adânc
ai indreptat de mana lui Olahus, dupa cum tocmai am spus.
Desigur, Preastralucitul Bel, cand a introdus o menTionare In
codicele imperioal, a notat alaturi ca exemplul &au fusese
colationat cu alt codice manuscris de catre prieteni; daca
acesta a voit sa-I indice pe al nostru3), nu i s-a intamplat, oare,
ca in rezolvarea acestei sarcini, a editärii de fapt, sä se
foloseasca de prieteni prea putin devotaV §i iubitori?! Cad noi
a trebuit sä transcriem paginu;e Intregi i sa insanato0m
deplin locuri aproape infinite. Adnotarile inscrise pe margini au
ca autor pe stralucitul Bel i prea puVne sunt ale noastre.
Ati la In codicele nostru n-a mai ramas; in schimb, sunt
determinat sa fiu convins - prin indicii cu desavar0re limpezi,
de buna searna, i dupa cum cred eu - ca manuscrisul de aici
a fost smuls de catre Sambucus §i trimis tipografutui Oporinus;
spre confirmarea acestui fel de a proceda am facut ca al nos-
tru sa fie din nou imprimat §i, ca sä fie cat mai asemanator
celuilait, am pus In fruntea fiecarui capitol, redate pe scurt,
lucrurile care sunt cuprinse in el.
Atat despre grija §i stradania noastra pentru aceste
manuscrise care trebuie editate. [ )
Fii sanatos! Si, dna" stradania noastra se va dovedi
placuta Ve i daca posezi documente scrise vechi, pentru
iubirea ta ce o ai fata de patrie comunica, rogu-te, cu mine.
lara0 fii sanatos!

Scriam acestea In Biblioteca Palatin5 din Viena

la 12 mai, anul 1763 de la nWera Fecioarei

(2) Textul publicat de M. Bel in Adparatus ad Historiam Hungariae.

(3) Peste tot unde Ko Darius foloseste sintagma "Codicele nostril' se refera la Codex
Caesareus.
21
www.dacoromanica.ro
 AD LECTOREM
NICOLAUS OLAHUS.
si nail in nofiro eji lepidi gratine libello
" 4nxia me menus fcribere cura vetat.
Mens etenim, duro patrie confeEla periclo ,
Torpet, & eji longo nunc liebetata malo.
Nec mea doailoqui coluerunt arua atones ;
Bine fierilem meffem terra reliEla dabit.
Rec mea cunt cernes gracili contexta Minerua.
Slilendidiora neges aulica teripta dare.
Fontibus hand _Temper placidis Parnalla Mid a,
"tut Heliconiadis regia Prata rigat.
Non terfiu loquitur comptas Ptolomens ad aures,
Defcribens radio quidquid in orbe fiat.
Non etiam celebris lepidi facundia Crifpi,
Non tibi vel Trogus maximus ore toot.
Nec gratum refonat Patauina natus in vrbe
Liuius, ingenio fpkndidus, arte potens.
Sed qui Calialium parco bibit ore liquorem,
Et quern non gremio doEla Thalia fouet.
Et cui nonfludii requkr, fed multa laborwn,
Sollicitique fuit temporis anxietas.
Nomina fed prodat calamus .quod barbara nofieg
Scilicet luc Soithica voce referu iuuat.
Si
22
www.dacoromanica.ro
 Care cititor

Dac5 nimica nu este pläcut on vesel In carte-mi,

se opune cumplit grija mai bine s5 scriu.
Mintea, de fapt, sleitä de-a patriei aspr5 restriste
stä amorOta si e istovit5 de chin.
Nici iscusitii la vorb5 Catoni a mea tarin5 ararä,
iar p6r5situ-mi ogor sterp seceris imi va da.
Opul acesta, cu sobra Minerva compus, de vei cerceta,
s5 negi a altele sunt mai stralucite-n regat.
Nu totdeauna Muza din Parnas on Iânele heli-
cone cu pasnic izvor pajisti regale stropesc.
Exactul Ptolemeu nu la urechi rafinate vorbeste,
and deseneala cu-n b5; tot ce-n lume a fost.
Nu vestitul talent oratoric al dragului Crispus
IV rásun5-n urechi, nu marele Trogus,
Nici n'ascutul In urbe Patav5-li inc5nt5 auzul,
Livius, prin talent splendid, pe artä st6p5n,
Ci unul ce soarbe, crutând-o, licoarea Castal5
s'i pe care la piept Thalia doct5 n-a strâns
Si care tihn5 de studiu n-avuse, ci multe necazuri,
in zbuciumatu-i timp si-n al epocii chin.
Nume, str6ine fiind, condeiul putea sä trädeze si
locuri, desigur, ce-n grai scitic mai bine-ar suna.

23
www.dacoromanica.ro
Et dedero nofirit Romvus vocaVa rebus ;
Non bene conuenient nomina calque loco.
Sic lila dum multi cord= monimenta Ladd,
Non nifi barbarice barbara verba fount.
Materiam tribui tantum, qui dab requiris,
Srcibere me multo cultius ipfe potes.
Si quid inefi mender topicis, igiufce precamur,
Nam procul a Gallica littore rymba mea eft.
Quum dulces repetam portus patriot que Penates,
Singula tunc referam candidiore fide.
Interea magni precibus deuiEtiu amici,
Hav tibi nue fubito qualiacunqur dedi.
Nam lap dectiit precibus parere potentum,
Que magni nobis ponderis kfiar erant.
Vale .1
Bruxellis XVLMaii Anno CID i0xxxV

:0"0*tir.4:
I 111,1-lits0
ttl
a
K> at*
a

24
www.dacoromanica.ro
De voi fi dat wzarilor noastre nume romane,
nu se vor potrivi numele oricarui loc.
Astfel multi latini cand compun a lor opere nu scriu
slove straine deck daca nu sunä barbar.
Eu am dat numai materialul, de cauti savante,
insuti tu poti sä scrii mult mai Impodobit.
Daca ceva inexact e-n nume de locuri, ma iarta,
cad departe-i de tarm getic barcuta mea.
Dupa ce voi fi atins iubite limanuri i-ai Orli Penati,
pe fiecare atunci, mai senin, voi corecta.
Dar intre timp, Invins de rugile-naltului prieten,
cartea aceasta si-am dat, repede, oricum ar fi.
Sa ma supun rugamintilor drepte ale celor puternici
s-a cuvenit, cad aveau mare pret pentru noi.
Stralucita victorie a hunilor odinioara,
Rege Atila fiind, soarta spre bine le-ntoarse.

25

www.dacoromanica.ro
 30.30730.1000:3000CM3000CX30200Mx
Oa
a + apwaSP44tni
*Ditr*1
m, kiailib aElor4
., *
.,..ionop0000cnoocammit.moutx
A
I

,
NICOLAI OLAHI
HVNGARIAE
LIBER I.
Origines Scytharum, & Chorographica
defcriptio Regni. Hungarix.

CAPVT I.
De Scythia vetere , Originibur
Scytharnm.

pasEz6CYTHIAM veteresduplicem Scrld a du-

* s,q,; * prodidere : vnam in Europa, ph.,
'T tg alteram in Alia litam, Tann
fluminevtramque dirimente.
Qum vltra Tanaim elf , 'Viatica dicitur1 Ajiatica .
atque a Riphmis , & Hyperboreis a Se-
ptemtrione montibus incipiens,Orientem
verfus, citra & vitraImaum montem con-
tenta, atque innumeras diuerforum ri-
tuum, morum ac legum , complexa na-
tiones barbaras, per littus tandem Hirca-
ni maxis, in Occidentem recurrens, ad
paludem Mmotidis; & Pontum Euxinum,
A cir-
26
www.dacoromanica.ro
 Cartea I a Ungariei,
opera lui Nicolaus Olahus
Originile scitilor si
Descrierea topografic6 a regatului Ungariei

Capitolul I.
Despre Scitia veche i despre originile scitilor.

Cele dou6 Sciii. Cei vechi ne-au transmis cä Scitia

este aleatuit5 din douà pàqi: una situatä In Europa, alta In
Asia, find separate una de cealaltà prin fluviul Tanais1).
Scitia asiatia. Cea care se aflà dincolo de Tanais se
numeste asiatic5 si, Incepand din nord, de la muntii Rifei si
Hiperborei cätre Cas'arit ea se Intinde dincoace si dincolo de
muntele Imaus2) si cuprinde nenum8rate populatii barbare
de diferite religii, moravuri si legi; In cele din urmä, Intorcân-
du-se repede spre apus de-a lungul Ormului Märii Hircane3),
panä la mlastina Meotidä4) si la Pontul Euxin5), se terminä
In apropierea muntelui Caucaz.

1) Tanais - numele antic al fluviului Don.

2) trnaus - Ian; de munti in Scitia asiatica (Pliniu); masivele din partea nordici a muntilor
Himalaya, numite in prezent Muntii Belour sau Balor.
3) Mama Hircanti - vechiul nume al Mani Caspice.
4) Mlatina Meoticlã sau Meotica - in prezent Marea de Azov.
5) Pontul Emir) - numele antic al Mãril Negre.

27
www.dacoromanica.ro
 circa Caucafum montem, terminatur.
Altera vero, citra Tanaim eft, quam Eu-
Europea. ropeam dicunt. Hwc, a locis Septemtrio-
nis fere incognitis initium fumens, per
iuga Riphaa & Hyperborea, meridiem
verfus ad Thraciam finitur,, & a monte
ac flumineAlano, olim Alania dida, eius-
que populi Alani. Noftra atas, hanc,
Sarmatiam , Lithuaniam , Ruffiam, Mo-
fcouiam appellat. Siue ergo, ex Afiati-
ca, quod multi pro vero dixere, flue ex
Europaa Scythia, Hungari origin= du-
cant, haud multum interefre crediderim.
Satis certe conflat, eos ex Scythia ortos.
De vetu- S. IL De Scytharum vetuftate, &
flare Scv- quo parente lint geniti, varia eft aueto-
tharum, e rum fententia. Trogus Ponkprius, (a) .1E-
Hutmorum gyptios & Scythas, de generis antiqui-
origtne.tate diu contendifte, atque Scythas, ve-
luti in regione, ad homines, & alia quo-
que animalia, in initio rerum producen-
da, aptiore commodioreque, quam ./E-
gyptus eft, prius natos, vidoriam con-
tra fententiam Herodoti , confequutos
fuiffe tradit. Alii, fabulam Scytharum
14,,dis origini adfcribunt. Herculem, (b) Gery-
puda. onis pecora pafcentem, & ob vehemen-
tis pluuia, atque frigoris incommoda fa-
tigatum, leonina pelle fubftrata, alto fo-
(a) 1USTINUS, Trogi epitomator, Lib. II. Cap. I,
s.feq.p. r6. edit. Ioh. Georgii Goma, Anfielod.
An. 1694. .for. on.
(b) HERODOTUS, Melpomene fiue Lib. IV S.
9. p.2241eg. edit. Iacobi Gronouii, Lugd.Batau.
A. 1716. fit.

28
www.dacoromanica.ro
 Scitia europeanà. lar cealalta se 05 dincoace de
Tanais l pe aceasta o numesc cei vechi europeana. Aceasta,
luându-si inceputul din teritorii ale nordului aproape necunos-
cute si urmand de-a lungul crestelor rifee i hiperboree, catre
miazazi pune hotar pânâ la Tracia si de la muntele si de la flu-
viul Alanus, teritoriu numit odinioara Alaniao i locuitorii ei
alani. Pe aceasta SciVe contemporanii nostri o numesc
Sarmatia i Lituania i Rusia i Moscova. Prin urmare, fie ca
ungurii si-ar trage originea din Scitia asiatica, ceea ce multi au
luat drept un adevar, fie din cea europeana, am considerat ca
acest lucru este de prea puVn interes. Destul de sigur este
cunoscut Ca ei s-au ivit din Scitia.
2. Despre vechimea scitilor i despre originea hunilor.
Despre vechimea sciilor si din ce stramos sunt ei nascuti este
felurita parerea autorilor. Trogus Pompeius7) (a) ne transmite
ca egiptenii i scitii s-au luptat mult timp in privinta vechimii
neamului i Ca, in ciuda Omni lui Herodoto, sciVi au dobandit
victoria ca unii nascuti mai demult intr-o regiune mai potrivitä
si mai prielnica deck este Egiptul atat pentru oameni cat chiar
si pentru alte animale care trebuie domesticite la inceput.
Pàtania lui Hercule. Altii pun pe seama originii scitilor
o legenda. Ei relateaza (b) ca Hercule, pe cand *tea cirezile
lui Gerion, istovit si din cauza violentei ploii si de neajunsurile
frigului, dui:A ce a asternut sub el o piele de leu, a fost cuprins
de un somn adânc. In acest rastimp cirezile acelea se depar-
tau.
(a) lustin - epitomatorul lui Trogus, C. //, cap. /,5, p. 16 ed. lohan Georgius Graevius ,Amstelod.,
1694.
(b) Herodot, Melpomene sau C. IV., 8,9, p, 224 seq., ed. lacobus Gronovius, Lyon, 1716.

6) Alania - Ora alanilor (Isidor) era teritoriul situat intre Marea Neagra, Marea Caspica i Munpi
Caucaz; alanii - triburi de origine sarmatica (Pliniu) care in sec. II 0 I a .Chr .n. locuiau in Alania; au
fost invin0 de lustinian i dislocap, victoria aducandu-i impäratului supranumele Alanicus. impini
mai tfirciu de huni, alanii ajung in sec. V , imprece faciunä cu vandalii, pana in Spania.
7) Pompeius Trogus (sec. I a. Chr. n.) - istoric roman, autorul unei istorii universale in patruzeci a
patru de carp, Historiae Philippicae. inhapsand evolupa estului mediteranean in succesiunea marilor
imperii de la asirieni, mezi, persi, greci, macedoneni pAna la romani, istoricul pare a voi sã acred-
iteze, la Roma, conceptul transfatio imperil". Cunoa0em opera lui Pompeius Trogus doar din rezu-
matul alcatuit de lustin, in sec. III , care epitomeaza 116 din original.
8) Herodot (c. 484 - c. 425 a. Chr. n.) - istoric grec renumit, carbia posteritatea i-a acordat titlul de
'pater historiae'. Opera lui Herodot a fost validata in epoca modema prin importante descoperiri
arheologice (ex. ruinele Babilonului), care au confinnat adevarul multora dintre afirmatiile istoricului.

29
www.dacoromanica.ro
pitum elk fomno referunt, illis interim
aberrantibus. Qum experreaus , e vir-
ginis cuiusdam demonftratione, Telluris
hlim, ad femur vsque mulieris, reliqua
parte in viperam definente, rece vir-
ginemque prwmium a fe indicati armenti,
Herculis concubitum habuiffe : ex quo,
tres filios , itathyrfion, Gamin, & Stythans Scytharum
ciTe natos. Scytham, ex fuo poftea norni- nomen.
ne, & regno Scytharum nomen indidiffe, &
regibus ac populis originem fuiffe.
S III. IORNANDES EPISCOPUS (c) Epifcopus
refert; fe ex antiquitate comperiffe , Fi- Iornaudes
in origines
limirura regem Gothorum, GAndarici fiumwrurn
Magni filium, quum in Scythiam ingref- iniVa4S.
fus fuiffet, quasdam magas feminas in po-
pulo fuo reperiffe,patria lingua Alirumnas
diths, hasque ab exercitu depulfas, & in
folitudinem longe fugere coa6kas, ab im-
mundis quibusdam fpiritibus compreffas
effe, ex quo coitu, Scythas fuiffe ortos :
res certe indigna Epifcopi relatu. Qui,
cum fcire debuerit,fpiritum,nec carnem,
nec offa habere, nec alium quempiam,
quam hominem, ex naturali commixtio-
ne generare poffe; ipfe tamen, aut odio
gentis Scythicm, quia fuerit a Gothis, per
Hunnos expultis , oriundus ; aut iimpli-
citate quadam alia, hmc tam ridicula,qum
etiam alii poft eum affeuerarent, in mo-
numenta publica retulerit. Normulli
tradunt,Noe, cuius mute diluuium totum
A2 op-
(c) De Rebus Geticis Cap. XXIV. p. GO% edit. Lugd.
A. 1618, for. oat.

30
www.dacoromanica.ro
 Pe acestea, trezindu-se, le-a adus inapoi dupä
descrierea unei fecioare, fiica zeitei TeHuso), care OM la
coaps5 avea chip de femeie, iar cealalth parte se termina in
formä de viper* ca rásplatä pentru arAtarea turmelor
fecioara a obtinut dragostea lui Hercule, iar din aceasta
impreunare s-au näscut trei fii: Agathyrsus, Gelonus si
Scytha.
Numele scitilor. Se mai spune c'd de la numele sau
a dat Scytha, dupä aceea , i numele regatului scitilor si cä
el a fost strabunul regilor si al populatiilor scite.
3. Injuriosul lornandes. Episcopul lornandeslo) con-
semneala (c): ea el stie sigur din vechime cä Filimir, regele
gotilor, fiul lui Gandaric cel Mare, dupä ce Otrunsese in
SciVa, a descoperit in poporul ski niste femei-vràjitoare
numite in lirnba tarii alirumne i ca' pe acestea, alungate de
la armatä i constrânse s5 fuga departe, in pustietate,
le-au siluit niste spirite necurate, iar din aceasta impre-
unare s-au näscut scitii; de bunä seam5 un subiect nedemn
de relatarea unui episcop. Acesta - fiindc5 ar fi trebuit sä stie
cã spiritul nu are nici came, nici oase i c6 dintr-o unire
naturalá nu se poate zämisli nimic altceva cleat un om - fie
din urä fatà de neamul scitic, pentru cä el insusi se nãscuse
la gotii alungati de huni, fie din oarece altA prostie a
repovestit in documente publice aceste lucruri atat de ridi-
cole pe care chiar si altii, dup5 el, le-ar putea lua in serios.

(c) Despre faptele gefilor, cap. XXIV, p. 66, Lyon, 1618.

9) Taus - divinitate, personificarea pamantului roditor.

10) lomandes I lordanes - alano-got romanizat, orig)nar din Dobrogea , traieste in sec. VI. Este
autorul unei istorii rornane (551) care contine i numeroase elemente de istorie a crestinismu-
Iui. in De origine gaetarurn", o istorie a gotflor, a rezumat si a completat opera enciclopedis-
tului Cassiodor cu informatii pretioase despre teritoriile balcano-danubiene,
31
www.dacoromanica.ro
Tres Noe opperuerat orbem , tres genuire filios,
Sem, Charn, e Oaphet. Hunc Japhet, poft
diluuium ex Enech vxore genuiffe Hu-
nor & Magog filios, quos tamen Chroni-
ca Hungarica, filios Nemroth, filii Chus
qui ex Cham, Noe filio genitus erat, fuif-
fe.tradunt Hos igitur,, Hunor ER Magog,
quum in tabernaculo, procul a patre, fiue
Nemroth, fiue Japhet, vitam agerent, cer-
uam (d) cpiampiam, ftudio venationis,
traditum eft perfecutos: quam dum lon-
gius infequerentur, ad paludes vsque
MRotidis, amiffa ob filuarum denlitatem
cerua, progreffos fuiffe. Et cum ea lo-
ca palcuis, lignis, feris, auibus, & piki-
bus , rebus tam hominum, (path peco-
mur ufui neceflariis , opportuna vi-
diffent , facultate eo migrandi a patre
accepta , in eadem Maeotidos regio-
ne confediffe tradunt Quos, quinque
ibi annis piece confeais , fexto demurn
anno , cupiditate venandarum ferarum
duCtos a loco habitationis , ad loca de-
ferta Aixotidi contermina, longius egref-
ibs , noftra dicunt Chronica ; atque ibi
quasdam feminas, absque viris in tento-
riis, tune feftum diem tympano & cho-
reis celebrantes , reperiffe ,easque coin-
prehenfas, ad paludes Mmotidos , quas
incolebant, abduxilre. Inter quas for-
ma, decore & corporis habitu, duas fuif-
fe
(d) CALLIMACHUS, hunc cervz perfequutorem,
Baudetem, nonzinat; lisc, uz margine,codicis il-
Lug, gum diximus, lepultur.

32
www.dacoromanica.ro
Cei trei fii ai lui Noe. Unii relateaza ea Noe, pe vremea caruia
o revarsare de ape acoperise intregul parnant, a dat nWere
la trei fii: Sem, Cham §i laphet; cä acest laphet, dupa potop,
din solia Enech a avut doi fii: Hunor i Magog. Totu0 croni-
cile ungare transmit ca acWia doi au fost fiii lui Nemroth,
fiul lui Chus, care fusese näscut din Cham, fiul lui Noe.
Apdar, se povestWe ea' acWia, Hunor i Magog, pe cand
10 duceau viata in cort, departe de tatal lor - fie ea era
Nemroth, fie laphet - din pasiune pentru vanatoare au
urmarit stäruitor o cerboaica (d). Pe cand continuau s-o
urmareasca mai departe, pierzand cerboaica din cauza
desimii pädurilor, au mers inainte pana la Marea de Azov. Si
se spune ea, dupà ce au cercetat meleagurile acelea priel-
nice pa§unilor, codrilor, fiarelor, pasarilor i pWilor, lucruri
necesare atat pentru folosinta oamenilor cat §i a turmelor, i
dupa ce au primit de la tatal lor permisiunea de a se muta
acolo, ei s-au awzat in acea regiune a meotilor. Si mai
spun cronicile noastre ea acWia, dupa ce au vietuit acolo,
in linite, cinci ani incheiati, find atra0 de patima vanatorii,
in cel de al §aselea an au plecat, in cele din urma, mai
departe de locul awarii, catre tinuturile pustii invecinate
Mani de Azov. Si au descoperit ei acolo, in corturi, nite
femei care celebrau atunci o zi de sarbatoare cu dans acorn-
paniat de cantec i de tamburina, fara barbap, i, incon-
jurandu-le, le-au rapit §i le-au dus la MIWinile Meotide pe
care le locuiau ei. Intre acele femei au fost douS remarca-
bile ca frumusete, gratie i prestantä: dintre acestea pe una
a luat-o de sotie Hunor i pe cealalta Magog.

(d) Callimah II nume.7te pe acest utmaritor al catoalcei Baudetes. Acestea se citesc pe mar-
ginea codicetul pe care I-am mentionat.

33
www.dacoromanica.ro
fe prwftantes: harum alteram Hunor, al-
teram Magog, duxiffe vxorem.
S. IV. Ex quo connubio Flunnos tan- Vnde diTh
dem traxiffe originem, & Hungaros, ab Hungari.
liwinor, a Magog autem Magyarokat, quod
Hungarica lingua Hungaros fonat , ap-
pellatos. Hinc multiplicatam progreffu
temporis gentern Hunnicam; fubito fu-
rore dominandi percitam, fub rege Vala-
miro, ingenti exercitu, Gothos, quibes Gothi pei
Ermanaricus , vel vt alii referunt, Emen- 1.1rnos
ricus, Amalus, Vitulfi, fiue Achiulphi fi-.1:44.1uz
lius, ea tempeftate prwerat, ob tumultuin
Perfarum, & Amnium , propter necem
Sunielis fororis, contra Emenricurn re-
gem concitatarn, inualiffe deuiciireque,
atque ad loca Sarmatim interiora propu-
lifle, audores reliquere. Qui pottea
Emenrico; tum ob feneautem: quippe
qui , centum & viginti annos iam natus
efl'et ; turn propter vulnus in ipfo tu-
multu (e) accepturn, mortuo , tub Vi-
nitario duce , contra Hunnos recurro-
re, ac prim pr1io fuperiores fadi, po-
ftremo, dum Vinitarius fagitta proftratus
interiiffet, vi&i ab Hunnis fugatique
funt; ficque bifariam diuifi, pars citra
Danubium permanfere .in poteftatern
Hunnorum recepti; pars vero fub Ala-
theo, Fridigernc, t Saphraco, fuis re-
gulfs, fuperato Danubii flumine , Valentis
Imperatoris,SeniorisValentiniani fratris
A3 per-
(e) In ipfo tumultn, legit laudatus codex : quod
idem efl. B. legebatur prius feditione IC.

34
www.dacoromanica.ro
 4. De unde Ii trag numele lingua Din aceast5
as'atorie si-au tras originea in cele din urm5 hunii, find
numiV i hungari de la Hunnor, dar i maghiari de la Magog,
ceea ce in limba ungureascä inseamnd tot unguri.
Gotii sunt alungati din teritoriiie lor de câtre huni.
Apoi inmultindu-se, cu trecerea timpului, populatia hunic6 si
pe neasteptate find ea atins5 de nebunia de a domina, sub
regele Valamir i-a atacat pe goti cu o armata uriasä. In frun-
tea gotilor se afla in acea vreme Ermanaricus sau, cum
relatealä altii, Emenricus, Amalul, fiul lui Vitulsus, sau
Achiulphus. Autorii dau ca sigur cä din pricina atacului
neasteptat al persilor si a rkvrátirii lui Amnius pentru
uciderea surorii Sunielis, fiind atâtat impotriva regelui
Emenricus neamul hunic s-a n'apustit asupra gotilor si i-a
infrânt definitiv si i-a impins inainte OM in teritoriile din-
lAuntrul Sarmatiei. Dup5 aceea, murind Emenricus, fie din
pricina batrânetii, ca unul care avea o sutà douäzeci de ani,
fie din cauza ránii primite in acelasi atac (e), gotii, sub
comanda lui Vinitarius, s-au intors repede contra hunilor;
in prima b5falie au fost superiori goii, dar, in cele din urmä,
dupä ce a pierit Vinitarius rApus de o sageata, ei au fost
infrânti de huni si alungati.
astfel gotii au fost separati in dou'a: o parte,
recuceriti dincoace de Dunàre, au rämas in stäpânirea
hunilor, iar cealaltä parte, sub conducerea unor regi ai lor,
Alatheus, Fridigernus si Safracus, trecând peste fluviul
Duna're, cu permisiunea impäratului Valensil), fratele mai
vArstnicului Valentinianus12), s-au asezat in Mysia Inferioarà.
(e) tir, aceeasi hvalmbseale citeste laudatul COCIWC, We este la fel. Bell cltea mai sus Jr) räscoale00

3.3.) Valens Ravius - imparat roman (364 - 378), cooptat la tron de fratele sau mai mare
Valentinianus I, avand sarcina guvemarii provincillor balcanice si orientale . Poarta un razboi
la Dunarea de Jos (367 -369) impotriva vizigoiior, dar in 376, sub presiunea invaziei hunice,
accepta stabilirea vizigoblor in suciul Dunarii. Moare la 9 august 378 in batalia de la Adrianopol con-
tra vizigo(ilor care declansasera o mare rascoala antiromana.
12) Ravius Vatentinianus - imparat roman (364 - 375).Energic i viteaz, respinge atacurile ala-
manilor in 368, ale francilor i saxonilor de la Rin, ale sarmatilor Si quazilor la Dunare, Este preocu-
pat constant de imbunatatirea administratiei si a legislatiei; desi este adept al ortodoxismului procla-
mat la Niceea, el este, totusi, tolerant fata de cultele pagane.

35
www.dacoromanica.ro
 permiffu, in Myna inferiore confedere.
Polliciti enim Valenti fuerant . fe Chri-
ftianos futuros, & Danubii ripam, ab
Hunnorutn, & aliorum barbarorum incur-
Sigebertus fionibus, tutam reddituros. Vnde rur-
in Chrcni- fus in Italiam progreffi, earnque depopn-
fii J1i5. lati , primum in Gallia Aquitanica, dem-
de viribus paulatim au6ti, in Hifpania,
fedem fixere. Hi Viffogothi, liii vero
OfirogotAi appellati funt. Qui quidem
Oftrogothi, vna cum populis , ea tempe-
ftate rptis parentibus, Hunnis poftea fub-
iedi fuerunt, & tributa penderunt. Ope-
rx pretium hic videtur, paucis repetere,
qui reges Scythis bellum intulerint.

CAPVT IL
De Bellis & Propaginibus Sty-
tharuni.
imperium Atilt, ter qux11-
quosreges
SCYTHAS,
ulife; eosque ab imperio alieno ,
de- aut intados, aut i nuietos fuiffe; Darium
.Scy ttur
vicerunt. regem Perfarum , ex Scythia, prwter de-
corem regium,fugatum; Cyrum, cum vni-
uerfo fuo exercitu deletum ; Zopyriona
item, Alexandri Magni ducem, cum om-
nibus copiis trucidatum, audor eft Tro-
gut Pompeius : Vexores rex .2Egyptius,
primus omnium bellum Scythis intulit.
Sed is, derelido omni fuo apparatu ba-
ll-

36
www.dacoromanica.ro
Este adevarat cä ii promisesera lui Valens Ca se vor crestina
si ca vor apara Varmul stâncos al Dunärii de huni si de alte
incursiuni barbare.
Relatarea lui Sigebertus In cronicile sale. De acolo
iaräsi mergand ei mai departe au inaintat pana In Italia si au
devastat-o; au poposit mai Intai In Acvitania, apoi,
sporindu-si putin fortele, si-au fixat sälasul in Hispania.
Acestia au fost numiti Vissogothil3), iar ceilalti Ostrogothil4).
De buna searna, acesti ostrogoti, supunandu-se ei inii
acelei vremi, laolaltá cu popoarele, au fost dupa aceea robiti
hunilor i le-au plait acelora tribut.
In asemenea Imprejurari se vede bine pretul
ostenelii, iar noi sä revenim la putinii regi care i-au atacat pe
sciti.
Capitolul IL
Despre rãzboaiele si urmasii scitilor.

Regii pe care i-au Infrânt sc4ii. Trogus Pompeius ne

transmite ca pe sciti i imperiul Asiei de trei oh au cautat sä-
I dobandeasca alVi i ca scitii au fost fie neatinsi de jug
strain, fie nenvinsi; ca Darius1-5), regele persilor, a fost alun-
gat din Scitia impotriva demnitatii lui regale; ca Cirus16) a
fost räpus cu intreaga lui armatä; ca tot astfel si Zopyrionl7),
comandantul lui Alexandru cel Mare, a fost macelärit cu
toate trupele sale.
Regele egiptean Vexores cel dintai dintre toti i-a
infruntat pe sciti. insa acesta, abandonand toata tehnica de
lupta, Inspairnantat, s-a retras In Egipt.
13)Vissogothl - adicd volgotii (goth intelepti), biburi gotice care in 412 invadeaza Gallia, iar in 418
Anuitania. CloAs le distruge regatul in 507, dar ei vor supravietui in Spania pana la cucerirea acestela de
catre arabi.
14) Ostrogothi - ostmgotfi sau gotii de rasant.
15) Darius I ( 7 - 486 a. Chr. n) - rege persan, fiul lui Hystaspe i ginerele lui Cirus al ll-lea, cel Mare.
Esecul expeditiel, din 514 - 513, impotriva sciblor din stepele nord-pontice este amplificat si de rfiscoalele
izbucnrte in cfiteva cetati grecesti.
16) Ms al II-lea, cel Mare - fondatorul imperiului persan; a chut in luptele cu scibi in anul 529 a.Chr n.
17) Zopyrion (7 - 326 a. Chr..n) - general macedonean gi guvemator al Traciei. intreprinde o expedibe pen-
tru cucerirea Olbiei. colonia greceasca de la gurile Bugului in 326, cu o armatii de treizeci de mil de sol-
dati. Tentativa esueazã. anriata este nimiciti de fortele getice (probabil cu ajutorul unor triburi scItice!) in
,Rustiul getic-, iar el moare in lupta.

37
www.dacoromanica.ro
lico, trepidus in Egyptum pedem retu-
lit. Qiuem infecuti Scythe , vniuerfo
imperio privaffent , ni ./Egypti paludes
prohibuiffent eos, longius ducere exer-
citum. Hinc magna gloria reuerfi, vni- 4fia, Hun_
uerfarn Afiam , armis, fibi tributum pen- nis tributa-
dere coegerunt. In qua annos quinde- nia.
cim commorati , ab vxoribus, virorum
abfentiam egre ferentibus , reuocantur.
Qum, vocationi minas addunt , ni mariti
rehant, fe nolle eos longius preftolari;
fed in animum induxiffe, a finitimis po-
pulls , fpe procreande fobolis, connu-
bium petere, & nequaquam pati , vt per
abfentiam maritorum, genus Scythicum,
per vniuerfum orbem formidolofum, de-
ficiat. Quibus poflea reuerfis , Afia, per
mille & quingentos annos, vsque ad Nini
regis tempora, veetigalis fuit.
S. II. Superfluum effe arbitror,quum
alii fcriptores latiffime hifloriam hanc
lint perfecuti, hoc loco recenfere , clue
bella Plino, & Scolopitho , (f) regiis apud
Scythas adolefcentulis confpiratione eo-
rum populorum, qui dappadocie, fluuio-
que Thermodoontos, finitimi erant, tru-
cidatis, gens Amazon= mulieres Scythi- Annor
cm, duce Martefia, & Lampecione, in Eu- 7sVtehice
ropa, & 4fia , féliciter geffere. Taceo &
illud-, plod Darius rex Perfarum, ob ne-
gatas, igie Lantini regis Scytharnm, nu-
pti as, bellum Scythize intulerit :sad quam,
exercitu feptingentorum millium homi-
A4 num
(f) Aped IUSTINUNI, Lib. IL Cap.17". L feq.

38
www.dacoromanica.ro
SciVi, urmarindu-1, I-au deposedat de intregul regat, cad nici
mlastinile Egiptului nu i-au impiedicat sa-0 duca armata mai
departe.
Revenind de aici cu mare glorie ei au constrans, cu
armele, intreaga Asie sä le plâteasca tribut. Si intarziind ei in
aceastä tara timp de cincisprezece ani, sunt chemati inapoi
de sotii, care cu greu suportau absenla barbatilor. Ele
adauga chernärii si amenintari anuntand ea', daca sotii Ior nu
se intorc, ele nu vor sa-i astepte mai mult si ca au de gAnd
sä cear5 in cäsätorie barbati de la popoarele invecinate, cu
speranla la urmasii care trebuie procreati si c6 in nici un
chip nu mai indurd ca neamul scitic, temut pe intregul
pamânt, sa se impuVneze din cauza absent& sotilor.
Asia plateste tribut sciplor. Scitilor, intorsi dupà
aceea, Asia le-a fost platitoare de tribut timp de o mie cinci
sute de ani, panä in vremea regelui Ninusl8).
2. Amazoanele scitice. De vreme ce alti scriitori au
urmarit stáruitor si foarte arnanuntit aceasta perioada,
socotesc Ca este de prisos ca in acest loc sa povestesc ce
razboaie a purtat cu succes, in Europa si in Asia, neamul
amazoanelor, femei scite conduse de Martesia si de
Lampedon, dupa ce au fost ucisi, la sciti, Plinus si
Scolopithus (f), regi abia adolescenti, din cauza
conspiraVei acelor popoare care le erau vecine in
Capadochia si pe fluviul Thermodoontos. Pastrez tacere si
asupra acelui razboi pe care Darius, regele persilor, l-a
declarat Scitiei, fiindca i-a fost refuzata casátoria cu fiica lui
Lantinus, regele scitilor: pentru aceastä ceremonie Darius a
venit cu o armata de sapte sute de mii de oameni si,
pierzand

(0 La lustin, C. I/, cap. IV, 1 seq.

18) Ninus / Ninnus / Ninos - primul rege al Asiriei, fondatorul orasului Ninive si sowl
Semiramidei.

39
www.dacoromanica.ro
 num ingreffus & ex his nonaginta mil-
libus amiffis, magno cum dedecore re-
trocefferit. Qum omnia , cum ab aliis,
rraxime autem Trego Pompeio,late lint tra-
etata hoc filentio prmterire nol ui: pri-
mum Gothos , quos Scythm, vt dietum eft,
regno privarunt; tum Hunnos; poftremo
Vandalos , quos omnes ex Scythia origi-
nem ducere plerique tradunt au6tores,
vniuerfo orbi formidini, & terrori fuiffe.
nrcx, a S. III. Sunt, qui gentern etiam Tur-
ticythis cicam , cuius imperium non folum in Afia,
riginern ha-
bere dicun- verum etiam iam in Europa, Chriftiano-
run rum noftrorum Principum fimultate ,
odio, difcordia & bellis intellinis, longe
lateque nunc patet , a Scythis originem
habere teftentur. Quidam, Parthos quo-
que (g) memorant, Scytharum exfules
fuiffe. Quorum rex Tamerlanus, trans-
miffo Euphrate , & equitum quadringen-
torum , peditum vero fexcentorum mil-
lium exercitu, vniuerfa Afia minore in po-
Beiiazeres
rer Tur- teftatem reda6ta , Baiazetem regem Tur-
earum, a carum, eius temporis potentiffimum, pa-
Tamerlano ri copiarum numero, regnum fuum de-
captus. fendentem, deuicit, atque in caueam, ve-
luti feram quampiam inclufum, per vni-
uerfam Afiam circumuexit; Soldanum, Pa-
gy-
(g) Idem, ibid. Cap. 1. 3. Aade Lib. XLI. Cap. 1.
Parthi, in quit, Scytha rum exfulcs there.
Hoc etiam ipforum vocabulo manifeftatur: nam
scythico fermone, Parthi, exfules dicuntur. En,
Ilungariea lingua expo refligium ! Pintos
enim, hotaeqm feditlofum fignificat.

40
www.dacoromanica.ro
dintre acestia nouazeci de mii, s-a retras cu mare
dezonoare. Acestea toate sunt tratate pe larg atat la alti
autori, cat mai ales la Trogus Pompeius. Dar acest fapt
n-am vrut sa fie trecut sub facere: ca scitii, dupà cum s-a
spus, i-au lipsit de regate mai Intai pe goti, apoi pe huni §i,
in cele din um* pe vandali; ca ace%ia toti Isi trag originea
din Scitia i cei mai multi autori ne transmit ca scitii au fost
spaima i teroarea intregului parnant.
3. Originea sciticé a turcilor. Existä i astfel de
oameni 'Mat sa declare ca se trage din sciti pana §i neamul
turcilor, al carui imperiu se Intinde acum In lung si In lat nu
numai In Asia, ba §i In Europa, din cauza rivalitäii, urii, dis-
cordiei i razboaielor interne ale principilor no§tri cre§tini.
Baiazid, sultanul turcilor, capturat de Tamer Ian.
Cineva ii aminte§te chiar pe parti (g) Ca au fost alungati din
tara de sciti. Regele partilor, Tamerlan1-9), dupa ce a trecut
Eufratul cu o armata de patru sute de calareti i vase sute
de mii de pedetri, a pus stapanire pe intreaga Asie Mica si
l-a nimicit pe Baiazid, regele turcilor, cel mai puternic in vre-
mea lui, pe cand ii apara regatul sau cu o armata la fel de
numeroasä; ba mai mult, Tamer Ian a Inconjurat chiar Intrea-
ga Asie purtan-du-I inchis Intr-o cu§ca Intocmai ca pe o
fiara. lar pe Soldanus, regele Egiptului, biruit cu armatele,
l-a silit sä fuga dincolo de Pelusium.

(g) Idem, ibidem, Cap. I, 3. Adauga C. XLI, cap. I, la inceput: zice , au fost cel alung4
de scifi. Prin chiar acest cuAnt / nume al lor se aratá calitatea, cad prin cuvântul scitic Parti
sunt numljl risculapi. latã sl in limba ungurilor pAstrându-se acest sens! Cad Pártos i acum
Inseamna .cel revoltat I rasculat".

19) Tamerlanus /Tamerlan / Timur Lank (c. 1336 - 1405) - mare conducator de osti mongol,
intemeietorul dinastiei Timurizilor, Mare emir de Maverannahr din 1370. Prin cuceriri succe-
sive, incluzand Persia, Asia centrala, o parte din Rusia i nordul Indiei, a pus bazele unui stat
urias cu capitala la Samarkand. in 1402 II infrange , la Ankara, pe Baiazid I Ildirim, dar moare
in drum spre China pe care voia s-o cucereasca.

41
www.dacoromanica.ro
 gypti regem, armis deuietum , vltra Pe-
lufiurn fugere coegit.

CAPVT III.
De .Hwmis,Ef borum Adventu in
Euroram.
AVétis locupletatisque in Scythia Hun- Anus
nis, quum eorum multitudinem, ea, Hunncrum
gum tunc incolebant loca, vix caperent,
decreuere, eos, qui ad occidentem de-
gunt, populos inuadere. Hisque fupe-
ratis , fedem, gum humano vfui commo-
dior,, vberior & fertilior diet, fibi qua-
rere. Ex omni tribu, quas centum &
oe-toginta habebant , fex Duces (h) dele- SexDuces
gere, viros, & animi corporisque virtu.
te, & generis vetufiate , inter fuos infi-
gnes. Belam, Kerne, & Kadica, filios Chehe,
ex tribu Zemen ; ex tribu autem Kadar :
Athilarn , Kew, & Budam filios Bendegicz.
Hi, ex fingulis tribubus, numero, decem
minium armatorum confcripto , decies
centena & odoginta millia hominum
fecere exercitum. Ne autem tanta mul-
titudo, gum vxores, liberos, omnem fa-
miliam, gregem & armenta, quarendi fi-
bi regni gratia, fecum ageret, absque le-
gibus viueret, & ne inter eos iuris &
A5 qui
(h) Vide, Oironiea Hung. M. IOHANN1S THU-
ROCZ, Parte LCap. X. p. 12. feg.

42
www.dacoromanica.ro
 Capitolul III.
Despre huni i sosirea lor in Europa.

Sporirea hunilor. inmulVndu-se i Imbogalindu-se

din prádãciuni in Sciia, hunii, fiindc5 teritoriile pe care le
locuiau atunci cu greu puteau s'a mai cuprindà mulVmea lor,
au hotarât s6 n'avaleasc5 asupra acelor populaVi care-si duc
traiul inspre soare-apune. i, dupä ce le-ar fi cucerit pe
acestea , sa" caute pentru ei insisi loc de asezare care sä fie
mai potrivit nevoilor omului, mai bogat si mai rodnic.
Cei sase conduatori. Din toate triburile, cad aveau
o suth optzeci, au ales sase conducätori (h), ba'rbati Insem-
na120) Intre ai lor i prin täria sufletului si a corpului, dar si
prin vechimea neamului: pe Bela, pe Keme l pe Kadica, fiii
lui Chela din tribul Zemen, iar din tribul Kadar pe Atila21), pe
Keve i pe Buda, fiii lui Bendegicz. Acestia, recrutând un
num& de zece mii de luptätori din fiecare trib, au aleatuit o
armatä de un milion opt sute de mii de oameni.
Kádarul, administratorul dreptului si al dreptpi. lar
ca s'a nu puná in miscare cu ei atata mulVme, Intre care
soVile, copiii, intreaga familie, turme i cirezi i pentru ca
acestia sa-si caute ei Inii terenuri si s5 nu trAiasca" fàrã legi

(h) Vezi Cronica (Jngará a lui lohannes Thurocz, Partea I, cap. X, p. 12,seq.

20) Ducii - cei sase conducatori alesi concentrau in mainile lor puterea militara, politica si reli-
gjoasà.
21) lomandes afirma ca WWI lui Atila a fost Mundzuc, iar Callimach II numeste pe Valamir.

43
www.dacoromanica.ro
 Karicir, iu-
qui prmfeaus deeffet , quendam virum
risE9 iufli-
Kadarwn nomine , cmteris prudentia , in-
tieeadmini- duftriaque prxftantem, crearunt; qui iu-
firator. ri dicendo St adminiftrandm iuftiti prx-
diet, motas lites, aut componeret, aut de-
cideret , fiagitiofos , ficarios , prxdones,
maxime vero fures, qui Hunnis, ague, vt
'mites funt exofi , mulaaret. Prwterea,
V( Duces , ad ea , gum belli runt munia,
folertiores, diligentiores, & cautiores fa-
cerent, atque ipfum etiam Kadarum, ad
ferenda in plebe iura , aquitatem colen-
dam, iuftitiam, absque odio & fauore,acl-
rniniftrandam, incorruptiorem & atten-
tiorem reclderent, publico decreto fan-
xerunt vt tam ius, a Kadaro male admi-
niftratum, aut corrigere, aut abrogare;
quam Duces, legitima ex cauffa , magi-
ftratu privare poffent.
Signunt S. IL Ediaurn deinde eft, vt fi quocl
ronuocan- ipi bellurn aliis indiduri eftsent, aut quis-
dorum piarn regum populorumue , bellum para.
Hunnorwn
gladieqran-
re, exercztum contra eos ducere cona.
guine tin- retur, gladius fanguine tina-us, per pm-
aus. conem , in caftris Hunnicis circurnferre-
tur, hac verba proclamantem: Pox DEI,
Li° publicum Hunnorum mandato, ell, vt quisque
armatus, tl, vt cuinspe efl vis, die EY loco hoc,
quem nunc flow, corniiareat , fiatutuni publicum
Humus ediai contemptori bus,
intelleffurus.
duplex propolitum fupplicium ; vt fi quis-
piam ad circumlationem gladii fangumo-
lenti, & vocem prwconis, die, & loco de-
fignato, aliqua iufta cauffa non allegata,
mi-

44
www.dacoromanica.ro
 si sä nu le lipseasca un administrator al dreptatii si echitatii
intre ei, au creat un prefect cu numele de kadar, un barbat
care sa-i intreaca pe ceilalti prin prudentä si harnicie, pen-
tru ca acesta &à pronunte sentintele si sa supravegheze apli-
carea lor, litigiile iscate fie sa le concilieze, fie sa' le reteze,
iar pe scandalagii, pe cutitari, pe pradatori si mai cu seama
pe hoti, care sunt urati de huni intocmai cum ii uräsc pe
dusmani, sa-i pedepseasca.
Pe langa acestea, ca sa-i faca pe comandantii mill-
tari mai iscusiti, mai zelosi si mai precauti in exercitarea
indatoririlor rázboinice, ba chiar ca sa-I determine pe kadar
insusi sä fie mai cinstit si mai atent cand imparte dreptatea
in popor, ca sä cultive echitatea si sa aplice legile fara ura si
fart simpatie, au consfintit astfel: ca in masura in care
norma de drept, (au administrata de kadar, poate fi ori
corectatä, ori abrogatä, in aceeasi masura conducatorii
rnilitari sa se poata lipsi de magistrat, dintr-un motiv legitim.
2. 0 sabie manjita cu sange, semnul ca hunii tre-
buie sä se Inroleze. Apoi s-a dat un edict ca, daca el 'MOO
ar avea intentia sa' declare razboi altora, sau dacá cineva
dintre regi sau popoare ar incerca sa pregateasca un razboi
si sa-si duca armata impotriva lor, o sabie manjitä cu sange
sä fie purtata, de jur imprejur, in taberele hunice de catre
crainic, in timp ce proclamä aceste vorbe: Este porunca
zeului si incredintarea publica a hunilor ca fiecare, inarmat,
sau dui:A cum este puterea fiecaruia sä se prezinte in ziva
si locul pe care-I stabilesc eu acum si va cunoaste hotararea
publica". Pentru cei care ar dispretui acest edict s-a propus
o pedeapsä din douä: daca cineva nu s-a arätat la purtarea
sabiei insangerate si la chemarea crainicului, anuntand ziva
si locul fixat, si n-a adus ca scuza o piedica adevarata,

45
www.dacoromanica.ro
minus comparuifret, is, quem atrocius
punire vellent , cultro medius difcindi ;
is vero, cui pcenam morte leuiorem elk
putarent , in perpetuarn feruitutem redi-
gi deberet. Hic mulaandi mos, multis
poftea feculis inter noftros fuit obferua-
tus. Quo faaum eft, vt, quum antea orn-
nes , aquo nobilitatis iure cenferentur, ,
hi, qui ediaum transgreffi fuerant, in fer-
uitufein redigerentur; ut nobilitas, a
plebe fecerneretur. Noftra quoque tem-
peftate , hmc circumlatio enfis, vel pali,
cruore afperfi, obferuari folet dum
hoftis quispiam externus Hungariam in-
uadit, & Hungari fubitarium confcribe-
re militern volunt. At pcena , eos, qui
ediao non funt audientes, aut difcinden-
di, aut in feruitutem redigendi, aboleuit.
Verum, & nunc, in manibus fitum eft Re-
gis, qua, flue fua, flue ex decreto nobi-
lium, mulaa, rebelles adficiat.
g. III. His ita in Scythia ordinatis,
reliela domi in cuftodiam Scythim, reli-
qua, & ad tam longam expeditionem ins-
tili plebe, gum auitum imperium , ab ho-
ftili impetu tutaretur: Duces ipli anno
a natali (It) Domini,CCCLXXIII. Valen-
tinia-
(i) Loquitur de fua ritate Olihus. Hodie, nihil de
eo ritu iiiperat ; zuji forte apud Siczdos Trarfyl,
uania.
(k) Triplex , Hunnorum in Pannoniam aduentus
fuit : id quod, primus, quantum fciam, FRAN-
C-W(1S fORIS OTROKOCSI, in Originibus
Bungaricis, Parte I. Cap. EL feq. fife non mi-
nus,

46
www.dacoromanica.ro
fiindca pe acesta vor sad pedepseasca mai inspaimantator,
poruncesc sä fie despicat cu cutitul; dar cel pentru care ei
apreciala ca exista o pedeapsa mai usoara deck moartea
acela e obligat sa devina sclav pe vecie. Acest mod de a
pedepsi a fost pastrat dupa aceea multe secole printre ai
nostri. i astfel rezultatul a fost Ca, indeosebi mai inainte,
to;i cei care dispreluiserä edictul deveneau sclavi si erau
judecati dupa legea egala a nobletei luptatorilor, pentru ca
mai tarziu nobilimea sa fie deosebitä de plebe. Chiar in
epoca noastra aceasta purtare de jur imprejur a unei sabii,
sau a unui par stropit cu sange, obisnuieste sa fie folosità (i)
oh de cate on un dusman extern invadeaza Ungaria si ungurii
vor sa inroleze soldati convocati in graba. Dar s-a abolit
pedeapsa cu spintecarea, oh caderea in sclavie pentru cei
care n-au dat ascultare edictului. Intr-adevar i acum stã in
puterea regelui sa stabileasca de ce condamnare sä aiba
parte rebelii fie prin hotararea sa, fie printr-un decret al
nobililor.
3. Cea dint& iesire a hunilor din Scitia s-a produs In
anul 373. Dui:6 ce au oranduit acestea in Sciia astfel,
restul plebei, nefolositoare pentru o atat de lunga expeditie,
a fost lasata acasa pentru paza Sciiei, ca sa poata 'Astra
in siguranta statul stramosesc de atacul dusman, iar ducii
insisi, impreuna cu armata amintita, au plecat in anul
373 de la nasterea Domnului (k), pe cand domneau in
Occident Valentinian si in Orient Valens,

(i) Olahus vorbeste de epoca lui. Azi n-a mai ramas nimic din acel ritual, dna nu cumva,
intamplator, a ramas ceva pe la secuii din Transilvania.
(k) Venirea hunilor in Panonia s-a produs in trei valun: acesta pe care cal dint& l-a semnalat,
dupe' cat stiu eu, Franciscus Foris Ortokocsi i Despre Inceputurile ungare" partea I, cap. Ill
urmatoarele, aratand nu cu mai putin zel cat cu mutat. Viinta ca acesta a fost primul. De
fapt cele trei valuri au fost: primul - al hunilor, al doilea - a/ avarilor, al treilea - al ungurilor.

47
www.dacoromanica.ro
 EgreSits tiniano in occidente; Valente vero in orien-
primus te Imperatoribus, ac Damaro prim , Ro-
H"norwn manw Ecclefi x Pontificatum gerente,
exScythia, c
frit Auto exercitu memorato, prwteritis Mwo-
Domini tidos paludibus , & deuidis populis.
373- Alipzuris, Alcidzuris, Itamaris, Tuncaf-
fis, & Boiscis, ripm Mmotidos accolis;
Gothos, quorum mentionem fupra feci-
mus, gentern fortern bellicofamque, re-
gno privarunt, tributumque fibi pende-
re coegerunt. Qua elati vidoria, arbi-
trati,nullum fibi vsquam deinceps obfla-
culum occurfurum , quod ab occupando
omni occidente eos remoraretur, fuba-
dis prius finititnis Barbaris populis, per
Ruthena Befros, Cumanos Albos, Susdalos, Kuthe-
Ent Rhoro-
lani, vel nos, ferro fibi viarn aperientes, in Curna-
Ruxoli. niam Nigram, gum nunt Moldauia dici-
tur, peruenere ; vnde per earn Hungarix
partem , qux olim Dacim pars occidenta-
lis vocabatur, progreffi, ad aquilonarem
ripam Tibilci amnis, caftra funt metati.
S. IV. Tradit vetus noftrum Chro-
nicon , Dacim huius Hungaricm regio-
De Danis. nem, -olim Danos coluiffe , hosque metu
poftea I-Iunnorum aduenientiurn percul-
fos , ad ea maritima feptentrionis loca,
vbi nuncDania eft tir Noruegia, cum fuis
migrafre. Quod, vt non fatis pro com-
perto fit, ita non omnino inficias iuerim.
Nam ipfa Dacia, & Danix gulLOwila, non
par-
nus, quam doge, monfirauit. Fuere autem: Hun-
forum prima; fecundus Abarum ;Hungarorum
tertius.

48
www.dacoromanica.ro
iar Damasus I conducea pontificatul Bisericii Romane.
Dupà ce ducii, si armata lor, au trecut pe Iâng5
Mlastinile Meotide si au infrânt popoarele alipzuri, alcidzuri,
itamari, tuncasi si boiosci, care locuiau aproape de tàrmul
Meotidei, i-au lâsat farä regat pe goti, despre care am facut
mentiune mai inainte, un neam de oameni puternici si
ràzboinici si i-au silit sä le pl5teasc6 tribut.
Din cauza acestei victorii hunii au devenit orgoliosi 0
au socotit ca de aici incolo nici un obstacol nu le va mai sta
in cale, ca sä-i intArzie de la ocuparea intregului apus. i
astfel, dupà ce au supus mai int Ai popoarele barbare din
vecinátate, deschizându-si calea cu armele printre besi,
cumanii albi, susdali si ruteni, au ajuns in Cumania Neagrä
care acum se numeste Moldova. De unde inaintând ei peste
acea parte a Ungariei, care odinioara se numea partea occi-
dentalä a Daciei, si-au asezat taberele pe tãrmul nordic al
fluviului Tisa.
4. Despre dani. Vechea noasträ cronic6 transmite Ca
teritoriul acestei Dacii ungarice odinioara l-au locuit danii si
ca acestia, cuprinsi dupä aceea de teama hunilor care
veniserã, au migrat cu oamenii lor panä la acele teritorii
maritime ale nordului unde se aflá acum Danemarca si
Norvegia. Dupä cum aceastä informatie nu este destul de
sigura, tot astfel eu n-as respinge-o cu totul.

49
www.dacoromanica.ro
 paruam mihi fidem prmftat, Dani, gum
nunc feptentrionalis eft, a Dacia Hunga-
rix , quam forte olim Dani coluerunt,
nomen effe inditum. Danorum tamen
Chronicon refert, eos a Gothis originem
ducere, dr a Dan, primo eorum rege, Da-
noi vocatos. Nunc res admonet, vt bre-
uiffime, quam fieri poterit, defcriptioni
Hungarim generali,manum admoueamus.

CAPVT IV.
De Nomine, Situ, Ee maioribus
Hungaria Flatus.
HVNGARIA, flue ab Hunnor,& Magog, Rimgaria.
11 vt fupra diaum eft; flue ab Hunnu, rude
& Garii vt plerisque videtur,
nun-
, populis, cupata.
qui vna olim militarunt; flue ab Auaris,
quos CELIUS, (1) Hunnos fuiffe tradit,
nomen fortita fit, aliorum efto iudicium.
Hmc, tempeftate noftra, a quadragefimo Situs,&
primo, ad quadragefimuna nonum gra. diuifio:
dum, in longitudinem porreaa; in lati-
tudinern vero, a quadragefimo tertio, fe-
re vsque ad quinquagefimum prirnum
eleuata, multas compleaitur regiones,
gum in quatuor potiffimupa aiuidi poteft
panes: de quibus paulo pott dicemus.
Hun-
(1) Intelligit CIELIUM CALANUM DALMA-
TAO( qui vitam ATTILiE, compendio dedit,
progreffii operis, a nobis edendam.

50
www.dacoromanica.ro
Caci chiar sonoritatea numelor Dacia §i Dania 'hi oferd o
dovada neinsemnatä, dar ma incredinteaza cà numele
Daniei, care acum este o Ora nordica, este continut ai
provine de la Dacia Ungariei pe care odinioara, poate, au
locuit-o danii. Totu0 Cronica danezilor relateala ca acestia
Ii trag originea din goti22) i ca de la Dan, primul lor rege,
sunt numiti dani.
Acum subiectul ma zorWe ca in cel mai scurt timp,
cat ar fi cu putinta, sa-mi apropii mana de descrierea gen-
eralä a Ungariei.
Capitolul IV.
Despre numele, asezarea si fluviile mai mari
ale Ungariei.

De unde Ii trage numele Ungaria. Ungaria, fie ca Ii

trage numele de la Hunnor i de la Magog, dupà cum s-a
spus mai inainte, fie de la huni i de la gari, cum li se pare
a fi adevarat mai multora, popoare care au luptat odinioara
impreunä cu hunii, fie de la avari - caci Celius (I) ne trans-
mite ca acestia au fost huni, iar numele ar fi fost tras la
sorti - e treaba altora sa judece.
ln epoca noastra Ungaria, intinzandu-se de la
patruzeci §i unu "Ana la patruzeci i nouà grade in longitu-
dine, iar in latitudine ridicându-se de la patruzeci §i trei pana
aproape la cincizeci §i unu de grade, cuprinde multe regiuni
care pot fi divizate mai intai de toate in patru pkti, despre
care vom vorbi putin mai incolo.

(I) numeste pe Celius Calanus Dalmata, care a redat pe scurt Wata lui Atila de la Inceputul
operei ce trebuie editabi de mine (IQ.

22) Cercetari istorice recente aratä Ca gopi i gen sunt acela0 neam; aid este vorba de gap.

51
www.dacoromanica.ro
 Hungaria igitur ipfa, inter alios quain
plurimos amnes, flumina habet quatuor
infignia , variis & multiplicibus pifcibus
abundantia: Danubium, Tibum, .Dratium,
Saloon.
Danubirts. S. II. DANUBIUS,circa filuam Her-
ciniam , fine Nigram, non longe a pago
Duenefchingen (m) in Rhetia, Sueurm
finitima, in planitie fontern habet, duo-
bus vt dicitur, milliaribus, a Rheni ripa
diftantem: qui per latosGermanim fines,
Vindeliciam, Bauariam decurrens, Pan-
noniam fuperiorem & inferiorem, hoc
eft, Auftriam primum diuidit, deinde
Hungariam. Hinc longo & finuofo la-
pfu,Daciam aMyfia fuperiore, (gum nunc
Seruia & Bofyna appellatur) diftermi-
nans, infra Myfix inferioris , gum nunc
Bulgaria dicitur, terminos, fexaginta, vt
Pliniztj (n) refert, amnes, & horum me-
dium ferme numerum, nauigabilem, re-
arm deferens, in Pontum Euxinum, fe-
ptem vaftis oftiis exoneratur. Per hmc
oftia, Antacei pikes, quos Plinius Mario.
nes , nunc vero vulgus Vzones appellat,
creduntur in aduerfi Danubii alueum,ex
Pon-
(m) Veros Dambii fcnues, haud quidem, vri ere-
ditum efi haaenus, Dori-Efchingm tantum, fed
alibi etiam quetr:Ados, inter() trafiatu, qui Pons
Danubii Primus & Natural's, inferibitur, docuit,
M. FRANC WILHELM. BREUIVIGER.
Tubing.e ii. 1719. suo.
(n) Lib. IV. Cap. XIL p. m. 159. ofliorum nonthbz
flue: Peuce,1Varacylloma;Calofioma; Pfeudofio-
ma; Borecilloma; ty Spireofioma.

52
www.dacoromanica.ro
Asadar, Ungaria propriu zisä intre alte ape mai mari are
patru fluvii insemnate, pline de felurite si numeroase specii
de pest: Dunärea, Tisa, Drava si Sava.
2. Dunärea. Dun 5rea are izvorul pe un podi§ lang5
p5durea Hercinia, sau Neagra, nu departe de satul
Dueneschingen (m), in Rep, la granita Suabiei, la distantä
de douä mii de pasi de la tärmul Rinului, dupä cum
se spune. Apoi Dun'area, alergând la vale, pe teritorii
intinse ale Germaniei, cätre Vindelicia23) si Bavaria, desparte
mai intAi Panonia Superioará si Inferioark adic5 Austria,
apoi Ungaria. De aici, separand printr-o curgere lung si sin-
uoasa Dacia de Mysia Superioarä (care acum se numeste
Serbia si Bosnia), iar mai jos, märginind hotarele Mysiei
Inferioare (care acum se numeste Bulgaria), Dunärea,
cärand cu sine saizeci de rauri - dupä cum relateaz5 Plinius
- si aproape jumätate din numkul acestora sunt navigabile,
se despov5reaz5 in Marea Neagrâ prin sapte vaste guh (n).
Prin aceste guri se crede cä urcä din Marea Neagra in susul
albiei Dunkii antaceii - pe care Plinius ii numeste marl-
ones24), iar poporul ii numeste in prezent uzones - pest care
ajung aproape OM in orasul Pojoni; dar despre prinderea
acestora vom vorbi putin mai târziu.

(m) AdevAratele izvoare trebuie cautate nu numai la Don - Eschingae, cum s-a crezut pand
acum, Cl chlar altundeva, ne-a invatat M. Franclscus Wthelmus Breuniger Intr-un intreg tratat
care poarto titlul azvorul Dundrii cel &nal si natural" ed. la Tubingen in anul 1719.
(n) Cartea a IV-a, cap. NI, p.m. 159; numele gurilor de vdrsare sunt: Peuce, Naracustoma,
Cslostoma, Pseudostoma, Boreostoma i Splreostoma.

23) Vindelicia - tentonul dintre DunAre, Inn i Alpi, locuit de vindelici, neam celbc; capitala
Augusta Vindelicorum se numeste in prezent Augsburg.
24) Mariones - probabil morunii.
53
www.dacoromanica.ro
 Ponto afcendere fere Pofonium vsque
vrbem: de quorum captura infra dice-
mus. Danubius hic intra Hungariam a
Borea, hos accipit fluuios : citra Pao-
nium, Marchiam, vel Moram, qui nunc Mo.
raua dicitur ; tum prope Wizkele 'fyrna-
UanZ riuulum; circa Comaricium , nunc Co.
maron arcem , ad oppidum, Gutta, Vtigum,
in montibus Septentrionalibus ortum;
paulo inferius fub pago Nyárhida, Ni.
t-riam ; deinde circa Strigonium , Graiutrn,
flue Gar anum, circa arcem Mureily ortum,
fub nouo & veteri Zolio fanétoque Bene-
diao longo tratiu decurrentem. Turn
fluuios circa Strigonium recipit. Po-
ftremo non procul a Titulio, ex ripa op-
pofita oppido Zalonkemen, Tibifiam, mul-
ta fecum deuehentem flumina. A meri-
die vero, his crefcit amnibus: circa
Ovár, flue Altenburgum, IVIarim Regina
arcem Laytha ; citra Bregatium, quod Brep!tiuin
nauri-
nunc Jaurinum nominatur, Rabuicza , qui muun'
nunc Rapcza & Raba , ante Arabone. Ci- bo juuius.
tra Bitham oppidum, Sitros amne; tuin
ad Drazad , quod ante Teutoburgum
fuilte creditur, Daro, nunc Drauo ; poftre,
mo circa Taurunum, Sauo augetur.
5. III. Qui quidem Danubius, inter
alias infulas, quas Taurunum vsque facit
quam plurimas, duas habet, & magnitu-
dine , & fertilitate maxinie praflantes;
altera infra Pofonium vrbem initium fu- Infula Co-
mens , porrigitur ad arcem vsque- Om& m'dron kla
ron : hac tredecim longa eft, lata vero, Comitams.
nunc

54
www.dacoromanica.ro
Aici, inäuntrul Ungariei, Dun 6rea primWe la sine dinspre
mialAnoapte urmkoarele r5uri: dincoace de Pojoni pe
Marchia, sau Mora, care acum se numete Morava; apoi
aproape de Wizkele primWe rkiletul Timava; in apropiere
de Comariciu, acum fortäreata Comarom, Iângä tkgul Gutta
primWe rkil Vag, care are izvorul in muntii din nord; putin
mai jos, in partea de jos a satului Nyárhida, primWe raul
Nitria; mai departe, in preajma Strigoniului, primWe râul
Gram,sau Garan, näscut in apropierea fortaretei Murky 0
aleargA la vale, intr-un lung traseu, in partea de jos a noului
si vechiului Zolio 0 a Sfântului Benedict. Apoi Ipol trage
inapoi apele in jurul fortáretei Strigoniu. In cele din urmä, de
pe Varmul opus thrgului Zolonkemen, nu departe de Tituliu,
Dun'area primWe in undele sale Tisa, care aduce cu sine
multe fluvii. Dinspre miazki, desigur, ea 4i spore%e apele
cu aceste râuri repezi: cu Laytha, lang5 Ovár, sau Altenburg,
fortäreata reginei Maria; cu Rabnicza - care se numWe
acum Rapcza i Raba, iar rnai inainte se numea Arabo - .10
sporWe apele dincoace de Bregaetium, care acum se
numete Jaurinum. Dincoace de targul Batha, Dunárea
sporWe cu râul Saros; apoi, la Drazad - care mai inainte se
crede ca a fost Teutoburgum - ea sporete cu rasul Darus,
numit acum Drava; in cele din urrn5 in apropiere de
Taurunum25) ea sporWe cu rkil Sava.
3. Insula i comitatul Comarom. Mai mult deck atk
Dunarea, intre alte insule pe care le scoate la ivealà in
num5r foarte mare 'Ana' la Taurunum, are dou5 cu taul
remarcabile i prin märime i prin rodnicie. Una dintre aces-
tea având inceputul mai jos de orapl Pojoni, se intinde
paná la fortäreata Comarom.

25) Taurunum - crawl contemporan Be !grad / Beograd.

55
www.dacoromanica.ro
 nunc duorum, nunc trium, nunc quatuor
aut quinque milliarium noftratium: fru-
menti hordei , filiginis, legurninumque
aliorum feraciffima. Ab arce Comáron,
&huic infu1, & comitatui, qui in ea eft,
nomen (o) eft inditum. In hac funt op-
pida : Er/24rd, PuJjiiiky, Zeliie, Samaria, Syl,
Aluantew,Padan, Meyer, Waro, Ked, & alia
pleraque. Alterius infulz, paulo infra
CceR6/4.i: Budam incipientis,nomen eftCsepel. Hc
Ia "amd)". cum aula , qua ibi extruth eft, ac oppi-
dis Csepel , Theleel, S. Martino, Keny, quod
Rafciani incolunt, ac nonnullis aliis pa-
gis , Regina Hungaria (p) eft , iure do-
nationis propter nuptias. Auibus pha-
fianis, perdicibus, turdis, gallinis flue-
ftribus, ac aliis diuerfi generis auiculis,
ceruis, damis , apris , leporibus, abun-
dantiffima.. Ad hmc, iiluis, nemoribus,
vineis, pafcuis, frumento, & aliis ad vfum
mortalium neceffariis leguminibus, adeo
infignis , vt nihil, quod fiue ad neceffita-
tem vidus, ftue ad vohiptatem pertineat,
huic deeffe videatur. Qum fola, & LU-
DOUICO Ii. regi , & MARI& reina,
Principibus meis, tam in venationibus,
& aucupiis, quam aliis rebus , anirnunt
recreantibus, duni nonnunquam ab aliis
abfoluti grattioribus negptiis, anirni gra-
tia
(0) Vulgatius ;Omen ell kodie, Csallóköz. Tres
Comitatus parte* infuhe capiunt: Potonienfis ma-
ximum ; non plane nullanz Camaromienfis; lau-
rienlis fere minimum.
(p) Lfi iam in poteate Prind is EUGENI4 ad pri.
fibulas cultum, quodammdo infiaurata.

56
www.dacoromanica.ro
Insula este lungä de treisprezece mile de ale noastre, iar
lath aci de douk aci de trei, aci de patru sau cinci si este
foarte bogath in cereale, orz, grAu de prima calitate si tot
felul de plante leguminoase. De la fortäreata Comarom s-a
dat numele si acestei insule si comitatului (o). Pe aceastä
insulä se aflä orasele: Erhard, PuspOky, Zeliste, Samaria,
Syl, Asuantew, Padan, Megyer, Waro, Ked i altele, mai
multe.
Insula Csepel. Numele celeilalte insule, care incepe
ceva mai jos de Buda, este Csepel. Aceasta este a reginei
Maria (p), cu titlul de dotä, impreuna cu palatul care a fost
construit acolo si cu thrgurile Csepel, Thekel, Sfântul Martin
si Keuy fiinded o locuiesc rascianii26) - si cu un bun num.&
de sate. Insula este foarte bogath in fazani, pothrnichi,
sturzi, gäini de pädure si in felurite alte neamuri de päsArele;
tot astfel ea este plirfa de cerbi, eaprioare, mistreti si iepuri.
La acestea se adaugá Odurile, dumbravile, viile, p5sunile,
graul si alte plante leguminoase indispensabile hranei muri-
torilor !Ana intr-atht de variate, Inca s-ar pärea cä acestei
insule nu-i lipseste nici un produs care sä tind fie de nece-
sitatea hranei, fie de placere. Numai aceasth insulä a oferit
mare si plkuth delectare si regelui Ludovic al II-lea si reginei
Maria, Principilor mei, pe de o parte la vânätoare si la
prinderea pãsárilor, iar pe de alta in alte petreceri care le
destindeau spiritul, când, uneori, eliberati de alte indatoriri
mai impovárkoare, se reträgeau acolo pentru pracerea
sufletului. Aceasta insulä este lungä la moc de nou'd mile,
iar lath de douä sau trei.

(0) Numele popular este astSzi Csalldkdz. Trei comitate detin parti din insulfi: Pojoni - cea mai
mare; mai mult decal' nimic - Comaronul; laurinul una foarte mica.
(p) Este de acum In stapanirea printului Eugen I, oarecum pregatita din nou pentru vechiul fel
de trai.

26) Rascianii - rusii; numele cetatii Kevy poate amintii de Kiev, intrucAt hunii au pradat
teritonile ru;ilor si ale ucrainienilor.

57
www.dacoromanica.ro
 tia eo diuertere, magnum amcenumque
prxburt oble6tamentum. H2ec, longa eft
in meridiem nonern milliarium, lata ve-
ro duorurn, aut triurn.
S IV. TIBISCUS, aliis tribus Ion- Tibircus.
ge piicolibr, ortum in Maromaru/io habet
humili ex fonte; fed prope eadem loca
quinque riuulis ortis augetur: ac mul-
tis poftea turn Superioris, vt vocant, Hun-
prix turn etiam Daciz, nanigabilibus, vt
infra dicetur,, auaus fluminibus , fub Sa-
lankemen oppidum in Danubiwn influit.
S. V. DRAUUS, ex Cxcio monte, Drauus.
vt traditur, Carinthix oriens , perque
Styriam fluens, Muram, & alios pleros-
que accipit fluuios, atque Hungariarn a
Sclauonia Hungarica, ad meridiem , o.
rientem verfus diuidens, oppidum Efz-
fzek alluit,fupra quod, non longe ab op-
pido Drazad, Danubio mifcetur.
S. VI. SAUUS,vt quibusdam placet, Sauui.
in raciice eiusdem Cecil montis, vel, vt
Aeneas Syluius tradit, in Carniola irrigua,
non adeo procul ab Arnolftain Carniae,
tribus aVillaco milliaribus)Libonothurn
verfus, initium habet. Is, multis admif-
fis Sclauonix Hungariew, Croatiw, My
fixque fuperioris, fine Seruim, & Boll-
nia, fluminibus , per fines Sirimicos la-
bitur,& Incenia arcis Sabacz alluens, Sem.
pliniumque fub (q) Tauruni mcenibus,
qua
(q) Vetus Nindor-Albz , feu Belgridi nomen, a
TaurifcL poplic, arceSitum, jkuti infra monebi-
raw.

58

www.dacoromanica.ro
4. Tisa. Tisa, cu mult mai bogat5 in peste deck celelalte trei
raid, 4i are obArVa in Maramure, dintr-un izvor neinsem-
nat, dar sporWe cu cinci râuware ivite aproape in acelea0
locuri i dup5 aceea, inmultindu-si apele cu multe fluvii pe
de o parte din Ungaria de Sus, cum o numesc oamenii locu-
lui, iar de pe alta chiar din Dacia - navigabile dupä cum se
va spune mai incolo - ea se varsä in Dunke mai jos de tar-
gul Salankemen27).
5.Drava. Drava, izvorând din muntele Coecius, dupà
cum se povestWe, in Carintia, i curand prin Stiria,
primWe in undele ei pe Mura i mai multe alte fluvii i,
separând, pe directia räskit, Ungaria de Sclavonia
Ungarica28), la sud ea scaldä tkgul Eszfzek dincolo de care,
nu departe de târgul Drazad, se unWe cu Dunkea.
6. Sava. Sava incepe, dupá cum le place unora sá
creadà, de la poalele acelui4 munte Coecius, sau, dupä
cum ne transmite Eneas Silvius, in Carniola cea bine udata,
nu tocmai departe de Arnolstain, in Carnia, la trei mile de la
Villacus in directia Libonothum. Acest fluviu, dupá ce
primWe multe ape curgkoare in Sclavonia Ungaricä, in
Croatia i in Mysia Superioará (sau in Serbia i Bosnia),
alunec5 prin Tinutul sirmian i, scäldând zidurile fortaretei
Sabacz i localitatea Sempliniu, la picioarele zidurilor cetkii
Taurunum (q) pe unde ele privesc apusul, se vars5 in
Dunke.

(q) Vechiul Istandor - Alba, sau numele Belgrad, folosit de populadile taurisce, dupa cum vom
arata mai departe.

27) Salankemen - vezi i Zalonkemen, cap. IV, 2

28) Sclavonia ungarica - teritodul dintre Sava i Drava, locuit odinioarã de sclavoni
(lomnandes), neatestat ca nume de tart; vezi cap. IX, 2, in prezenta lucrare.

www.dacoromanica.ro 59
 qua occidentem refpicinnt, in Danubium
-11117A"7:atk. fefe exofterat. 11re quatuor flumina,
"Linrgarhr.
"7' qua. cum
.
duplicata-cruce alba, e monte
eirata funt Hungarie,
quantam hal4ant plfcium coriam, paul-
lo inferius dicemus. Yerum iis iam re.
cenfitis1 ad inititutam Raga ite diuifio.
nem, animus properat.

CAPVT V.
De Hungaria Occidentali, Rrgia
Buda,& kilos Bibliotheca.
Prima pars DArs igitur eius prima, qua, Cis-Da.
ilungarise i.. nubrum, olim occidentalis pars erat
Pannonia Inferioris, a fiante Fauonio,
initium habet ab Auftria prouincia, olira
Pannonia fuperiore; ab Euro, Drauum
aningit occidentakm : Subfolanum ve-
ro verfus, porrigitur ad oitia eiusdera
Draui; a Borea , Danubio vbique vicina
eft. In hac parte firnt Comitatus: So.
pronium , Pofonium , Iaurinum, Strigo-
nium, Caftrumferrei, Saladinurn, Simi-
gium, Vefprimium, Alba Regalis, Tolna,
Baronya. Due paludes, turn magna.,
turn pifcofiffirne: altera Ferthii, prope op.
pidum Marie regina, Neyfidel , & Ritfl;
altera Balathon, qsum Vefprimium a Simi.
gio, disiungit. ha pars continet, Achiept.
fc0-

60
www.dacoromanica.ro
 insemnele sau sterna Ungariei. Aceste patru fluvii
impreunä cu o cruce dublä alba, ivitä dintr-un munte verde,
sunt Insemnele Ungariei. Ufa bogatie de peste au In ele
aceste patru fluvii vom spune puVn mai departe. Desigur,
acestea find deja parcurse cu mintea, gandul se grabeste,
ca sa arate Impar Vrea administrativa a Ungariei.

Capitolul V.
Despre Ungaria Occidentalã si despre Buda regalà si
biblioteca acesteia.

Prima parte a Ungariei. Asadar, prima parte a

Ungariei, care este dincoace de Dunäre si odinioara era
partea occidentalä a Panoniei Inferioare, incepe de la
neclintitul Favonius, de la provincia Austria, odinioara
Panonia Superioara; de la Eurus se intinde 'Ana la Drava de
apus; iar care Subsolanus, desigur, se Intinde 'Ana la val.-
sarea aceluiasi fluviu Drava; dinspre nord pretutindeni se
invecineaza cu Dunärea. In aceasta parte se an' comitatele:
Sopron, Pojoni, Jaurin, Strigoniu, Castrul de Fier, Saladin,
Simigiu, Vesprimiu, Alba Regala, To Ina si Baronya. In
aceasta parte se afla si doua balti pe cat de mari pe atat de
bogate In peste: una este Ferthö, aproape de cetatea reginei
Maria si de Neysidel si de Rust, iar cealalta este Balaton
care separa Vesprimiu de Strigoniu.

www.dacoromanica.ro 61
 fro:v4ten Strigamm, cuius Antilles, Primas,
Legatusque natus, &s Supremus regni
Iluilgari.&, ex Regum veterum inftituto,
eft femper Cancellarius. E4opatus :
ninque Ecclefias, Vefprimium, lauri-
!num : Pra,potituram, .A113 Regalis; Ab-
1-7.;;` : S -Ina! Ybrtini,Saxisd Someghwir,
FL:n Váradiam, Zalavir, Bitham: Clot-
Ltey munitas, BUDAM, a qua, veluti me- Buda re-
trcpoli, i niti um furnam. gia.
5. II. Hxc Regum Hungarix eft
regia, gum tota in faxo , ad altitudinem
fatis magnam enato, fita, & a feptentrio-
Ile in meridiem protenla , in fronte me-
ridionali arcem habet , non magno in-
teruallo ab vrbe diffitarn, egregie, omni
munitionis genere, inllruetam. _Mime
adificiis inlignibus, artificiofis fornici-
bus, tabulatisque, auro & coloribus de-
pidis, ad admirationem vsque fplendi-
dam. lizec, prxter fitum atque archi-
tetturam turn regiam, tum, corpore Dini
kiwis Eleemo6narii, infignis fait, turn, ob
Bibliothecas Matthig Orsini Regis, memo- EiNietkr-
rabilis & admiranda. Qua itur ad fta- ca Regis
tionem, ex latere interioris Bibliothecx
ad facellum iui hannis perforatam , vn- Ccm'a*
de rex facrum audire confueuit, dum
obuix funt ides concameratx; altera
voluminibus Grids , partim e medio
Grzeciw, partim ex aliis orientis regio-
nibus, per Regem, non minori cura,
quam labore eo congeflis, referta erat;
altera interior,, continebat codices to-
B this

62
www.dacoromanica.ro
 Aceastä parte cuprinde Arhiepiscopatul Strigoniu, al
carui Tnainte stätator, Primatul, destinat si ambasador si
regent al Ungariei, prin hotararea vechilor regi, este intot-
deauna Cancelar. Mai cuprinde: episcopatele Cincibiserici,
Vesprimium, laurin si prepozitura Alba Regala, abatiile
Sfantul Martin, Saxard, Someghuar, Péch-Varadia, Zalavar,
Batha si cetati infante precum Buda, de la care voi Incepe
descrierea intocmai ca de la o cetate-marna.
2. Buda regale. Buda regala este resedinta regilor
Ungariei. Aceasta, In Intregime situata pe o stanca iesitä la
o Tratime destul de mare si fi ind intinsa de la nord catre
sud, are In fata zidurilor de pe latura meridionala o
fortareatä, separata de oras printr-o mica distant:a si con-
struitä cu eleganta i cu tot felul de fortificatii. In afara de
aceasta, datoritä edificiilor Insemnate, a cupolelor artistic
lucrate si a tabliilor pictate cu aur si culori, Buda este stralu-
citoare 'Dana la 'a starni admirarea.
Pe langa asezarea deosebita Buda, vestita mai Intai
datorita arhitecturii palatului regal, apoi pentru moastele
Sfantului loan al Milosteniei, si, in cele din urma, pentru
bibliotecile regelui Matei Corvin nu poate fi uitata si trebuie
admiratä.
Biblioteca regelui Matei Cotvin. Prin biblioteca se
merge la sala de reuniuni. Din latura mai dinauntru a
bibliotecii spre sanctuarul perforat al Sfantului loan, de unde
regele obisnuia sä asculte serviciul divin, te Intampina doua
&awn cu bolti: unul dintre acestea, Incarcat cu volume
grecesti provenind din centrul Greciei, in parte din alte regiu-
ni ale Orientului, star-Ise acolo la un loc nu atat prin grija cat
prin stradania regelui, fusese refacut;

63
www.dacoromanica.ro
 tius lingua Latina, primis rudimentis,
ad arcem vsque omnium fcientiarutn, per
capfulas, & loculamenta, oi dine quos-
que fuo diftinftos. Tegebat hoturn
quodlibet, velum fericeuin, coloribus au-
rogue variegaturn , cum indice
profefhonis, in quas libri erant en-
tered. Maxima voluminum pa.s con-
flabat membranis, collignta fereco, vat-
, fibulisque argenteis, auro luci-
dis. audiui a maioribus MA.THIAM
regem, dum viueret, alleAre temper ad
triginta feruos annnuenfes, pingendi pe-
ritos, quorum ego plerosque, iilo mor-
tuo, noueram. Horum erant opera, orn-
nes fere, & Graci & Latini codices, con-
fcripti. Pratedus his FELIX RAG1T-
SINUS DALMATA, & ipfe jam fenex,
inihi cognitus, qui non mo.to Grace &
Latine, fed Chaldaice & Arabice &maw :
praterea in ipfa pope pidura exerci-
tatus, fedulo aduertebat , ne quis error
in defcribendis libris committeretur.
Prater bas , & a1i dum erant Bibliothe-
carinhcis diuerfis arcis, fed prioribus
inferiores, quas omnes Turca, poft Lu-
Annug 17Z douici regis, ad campum Mohits, interi-
teritus 1
douiciRe_ tum, qui Anno MDXXVI. 29 Augufti
Os. contigit, Buda, Septembris fequentis, oda-
ua die, poftea capta, partim dilacerauit,
part;n2 m alios vfus, argento detrado,
diffipauit.
S.W. Ad orientem,Buda,Danubium
refpicit, radices vrbis alluentem; vitra
quem,

64
www.dacoromanica.ro
celalalt, situat mai inauntru, continea codici ai intregii limbi
latine, de la primele rudimente 'Dana la culmea tuturor
stiirgelor, dispusi separat, prin mid casete 0 dulapuri,
fiecare in sirul sau. Pe fiecare dintre acestia II acoperea o
invelitoare de matase, invarstata cu diferite culori si cu aur,
si era marcat fiecare cu indicele disciplinei si al specialitäVi
dupà care fusesera separate cartile. Cea mai mare parte
dintre volume consta in pergamente, legate strans cu
matase, cu butoni de fildes la ambele extremit4 ale sulului
si cu fibule de argint strälucind ca aurul. Am auzit de la cei
mai batrâni Ca regele Matei, pe cand traia, a intretinut intot-
deauna ca la treizeci de slujitori-scribi, mesteri in arta de a
impodobi cartile, si chiar eu cunoscusem pe mai multi din-
tre acestia, dupà moartea regelui. Prin osteneala lor
aproape toti codicii, si grecesti si latinesti, fusesera adnotati.
Conducatorul acelora, Felix Ragusinul Dalmatul, pe care
l-am cunoscut cand el insusi era MUM, stia nu numai
greceste si latineste, ci cunostea si ebraica si araba. Pe
IMO acestea, find exersat chiar si in pictura, neobosit
veghea sa nu se strecoare vreo eroare in cartile care
trebuiau transcrise.
In afara de aceste doua sali mai existau alte doua
biblioteci la nivele diferite ale fortaretei, dar inferioare celor
descrise mai inainte.
Anul mortii regelui Ludovic. Pe toate acestea, dupa
pieirea regelui Ludovic, in campia de la Moháci, care s-a
intâmplat in anul 1526, la 29 august si dupà ce Buda a fost
cucerità in ziva a opta a lunii urmatoare, septembrie, Turcul
le-a distrus: pe unele le-a sfasiat, iar pe altele le-a
imprastiat, clandu-le alte intrebuintäri, dupa ce au fost
jupuite de ferecatura de argint.

www.dacoromanica.ro 65
 quem, oppidiPefthi, e regione fati, latam
diffufamque plartitiem, qua, in omnein
partem..ad tria & vltra noftratium mil.
baria patet. Eius planitiei initium,
quod hwret mcenibus fere oppidi, appel-
latur Rakos, qui campus defignatus eft ex RAcos
more veteri Comitits noftratium & ele- camk_us ad
Jthza
dioni regum Hungaris, & Palatinorum.
Yterque enirn, more noftro,hic eligitur,
in quo ettam alii conuentus noftri pub.
lici aguntur. A meridie obiicitur altif-
lima prxruptaque rupes, Diuo Gerardo, ex Roes
eo fdcr?, quod. hinc biga alFous, Per ui6erardi.
quos.iam lLm,ros, in pra.ceps adus erat.
S. LV. In huius radice, a Danubii
ripa, ai viginti fere palrus recedente,
fcaturiunt therms, mgris corporibus ,
prsfert im puftulis , & tabo infedis, ma-
xime filubres. Inter quas funt & airs,
gum Regie noininantur, ob Regis in his Thenthe
balneum, in quibus natare poffis. Occi. reg"F, L3
dentem verfus, regii, & alti amceni fub '1"".
mcenibus horti,in planitie vifuntur. Su.
pra, interffitio vinginti pafruum , vines
in montibus funt confits, amcena vifit
fpedacula.
- S. V. Ad Septentrionem, Ferariurn
eft regis, cui nomen eft Nyik, cingens NyelcRe.
vallo , non tantum filuofurn montem, led hra-
gL.'s

prata etiam.latiffima, in ambitum triunt num

milliarium Hungaricorum, feris variis
abundans. Lateri huius adnedttur au-
la , -magnificis extruda sdificiis Wladis-
lai Regis impenfis. Supra mons Diui
B3 Paulli

66
www.dacoromanica.ro
 3. Racosul. Catre räsarit Buda Ii intoarce privirile spre
Dunare care scalda temeliile orasului. Dincolo de fluviu se
asterne campia lath 0 intinsa a cetatii Pesta, situatä in partea
opus& campie care masoara ca la trei sau mai multe mile de
ale noastre in orice parte. Inceputul acestei campii, care
aproape sta fixath de zidurile cetatii, se numeste Rakos, find-
ca dupa un vechi obicei acest camp a fost desemnat pentru
alegerea, cu ajutorul comipor, si a regilor Ungariei 0 a pala-
tinilor. Cad si unul i celälalt, dupa obiceiul nostru, este ales
aici, in locul in care se desfasoara i alte adunäri publice ale
noastre. Rapa Sfântului Gerardus. Dinspre miazazi iese in fath
o rapa foarte adânca si foarte abruptä, inchinata Sfântului
Gerardus, din acest motiv considerata sacra, flindca, legat de
o biga, de aici fusese el aruncat in präpastie de niste unguri.
4. Mile si grádinile regale. In partea de jos a acestei
rape, aproximativ cu douazeci de pasi retrasä de la Dunare,
thsnesc izvoare termale foarte bune pentru insänätosirea cor-
purilor bolnave, mai ales a celor pline de pustule si infectate
cu puroi. Intre acestea sunt i unele in care pot.' sä Inoi, afara
de cele care se numesc Regale, pentru ca intre ele se afla
baia regelui. Catre apus, pe campie, se \rad la picioarele
zidurilor gradinile regale si alte incanthtoare gradini. In
partea de sus, lasandu-se un interval de douazeci de pasi, pe
dealuri au fost plantate viile, privelisti fermecatoare de vazut.
5. Nyék - rezervatia de sãlbäticluni a regelui. La
miazánoapte se afla rezervatia de salbaticiuni a regelui, cu
numele Nyék. Aceasta inconjura cu un vallum29) nu numai
muntele impadurit, ci i o pajiste foarte intinsa, un ocol de trei
mile unguresti, plina cu felurite animale salbatice. De latura
acestui ferariumm se leaga curtea interioara a palatului, con-
struith pe cheltuiala regelui Vladislav si impodobith cu edificii
mare;e.
29) Valium, - I - termen tehnic din domeniul milithriei. Valul inconjura castrul i consta
dintr-un sant adânc, fossa, i o agga, adicA o palisadd, construit5 din pamântul scos din sant,
udat i batut bine, apoi consolidat cu pari infipti in pAmântul bkatorit.
30) Ferarium, - cuvânt inexistent in latina clasia, format de autorul textului prin derivare de
la substantivul fera, -ae = animal sälbatic, fiarã; neavând corespondent in limba romana, s-a
tradus prin sintagma ,,rezeivatie de sAlbaticiuni".

www.dacoromanica.ro 67
 Pai1i cernitur filuolis, monafterio Fra.
trum Eremitarum, & corpore Paul Primi
Eremitx, (r) ohm -clarus.
,Koves S. VI Ad ipfum vero quilonem,
feri. partim alii exfurgunt montes, vitibus
frugiferi, in quorum radice monafterium
eft Eremuiwn Dime Virghd facrum, Twat
Atham Mariam appellant; partim Ska3:117,1:
vrbis, de qua infra dicemus, reliquix ad-
buc cernumur. lntrorfus meridiem &
retus Bu- Danubium verfus eft oppidum, Vass Me-
di. da, in quo fundata eft Ecclefia Collegia-
ta, Prapofitura, & Otis Sacerdottis tuft-
gne. Supra hoc oppidum, eodem tradu
ett Xenodochium Sandi Spiritus, in quo
therinm falubres erumpunt. Paulo Ion-
gius 11u4atn verfus eft aliud ,oppidum
Fel;riz. Sanaaa Trimtatis, quod Hungarice FdJi-
vocatur, , Collegiata Ecciefia, & ther-
mis , eleganti domo conelufts, pariter in-
clytum. Sunt & aJi fub dio ibidem in
trIbus aut quatuor locis thermx, omnes
mirum in modum falubres. Aliqum ex
bis a ripa Danubii , vix decem abfunt
paflibus, fub dio patentes, in queis rufti-
ci , vinearumque cultores, lauari con-
fueuere, eapite &_ humeris tenus extan-.
teL Quod intuentibus fpeciem quodam-
modo prwbet piaurm refurredionts ge.
neralis , in parietibus admin facrarum
pitax.
S. VII.
(r) Marti S. PAULL., Prime Eremite, Lgels, An-
odium Ermi-Coendliticenun, Lib.
I.caim
feq. Value iltffir, 4. 16.63. foL

68
www.dacoromanica.ro
 Deasupra se zareste muntele incarcat cu paduri al
Sfantului Paul, cu Manästirea Fratilor Eremiti i cu moastele
primului eremit, Paul (r), vestit odinioard.
6. Podgoriile Budei. Catre aceeasi directie, dar la
nord-est, in zare se 'Malta alti munti, acoperiti de vii rodi-
toare, la poalele carora se aflä manastirea eremità inchinata
Sfintei Fecioare pe care oamenii o numesc Imaculata Maria;
in cealaltä parte se Ad 'Ana astazi ramasitele orasului
Sicambria31), despre care vom vorbi mai incolo.
Buda veche. Inauntru, care sud si catre Dunäre, se
aflä o cetate, Buda veche, in care s-au asezat solid corpo-
raVile bisericesti si prepozitura, dar cetatea este insemnata
si pentru alte sacerdotii. In partea de sus a acestei cetati, la
acelasi nivel, se afla Casa de oaspeti a Sfantului Spirit, unde
tasnesc, de asemenea, izvoare termale vindecatoare.
Felhéviz. Putin mai departe, catre Buda, exista un
targ, Sfanta Treime, care in ungureste se numeste Felhéviz,
in egala masurà faimos pentru Eclesia corporatista i pentru
izvoarele termale stranse la un loc intr-o clädire eleganta.
Exista si alte izvoare termale, de acelasi fel, necaptate, in
trei sau patru locuri, de mirare cat sunt de folositoare pen-
tru sänätate. Cateva dintre ele sunt la doar zece pasi
departare de la tarmul Dunarii, baltind sub cerul liber; in
acestea taranii i podgorenii au obiceiul sa se imbaieze cu
capul i umerii iesiti din apa. Aceasta priveliste ofera celor
ce o vád o imagine oarecum asemanatoare celei a invierii de
apoi, pictata pe peretii lacasurilor sfinte.

(r) Ai putea citi "Viata Sfantului Paul, primul eremit" In Ana tele mandstirilor eremite, C. /, cap.11,
p.6 seq., Viena Austriel, 1663.

31) Sicambfia / Sugambria - tinutul sicambrilor (Claudian) i numele cetatii-capitalk sicambrii

erau populatie de neam germanic i locuiau in antichitate pe malurile Rinului (Tacit), in
Westfalia actual&
69
www.dacoromanica.ro
 S. VII. Oppidum ipfum Melee ce- Bat re-
lebre eft, Ita lis, Germanis, Polonis, & lebrius.
nolira hac atte, Turcis quoque, merca-
toribus eo confluentibus, veluti ad to-
tius Ilupgarim emporium. Quacunque
ex parte, oppidurn & arcem, extriniecus
longe profpexeris, znagnam %wits vo-
luptatcm; turn ex fitus amcenitate, turn
cx domorum turriumlne funiptuola al-
titadine lit & iitus fplendorem admire-
ris, & adificia non ex materiis fada, fcd
infiguem quandam videaris pauram
conipicere. Contra, fi ex oppido loca Awed/as
amoen iffirna illi fubieaa defpexeris, ia fins.
maximam ducaris admirationem, fic v-
trobique ocudi pafcuntur reficiunturque.
Rupesipla, in qua confiltit oppidum, ex-
cauata eft, propter cellas vinarias, vt
non minas,fub qualibet demo operis, in-
ra ipfius rapis vikera, quam aadificiis
fub dio videas; qua ex cauffa, terra mo-
tus maxime hue formidantur.

oo.
kat- 4112
uitx. a

134 CA-

70 www.dacoromanica.ro
 7. Renumele Budei. Orawl Buda insu0 este
frecventat de italieni, germani, polonezi i, in vrernea asta a
noastrâ, chiar de turci, cãci negustorii se adunä din toate
Ole acolo ca la un târg al intregii Ungarii.
Farmecul awärii. Venind din afarä, din orice parte
vei fi cercetat de la distantà cetatea i fortareata, vei avea o
mare plkere pe de o parte din farmecul locului i pe de alta
din somptuoasa m'aretie a cl5dirilor i a tumurilor, astfel
incât ti se va !Area Ca nu admiri splendoarea locului 0 edi-
ficii fãcute din materiale, ci c5 privWi vreo picturà celebrà.
Dirnpotriv5, dac5 vei fi privit de sus, din cetate, locurile
foarte frumoase aternute la picioarele ei, vei fi transportat
intr-o extraordinará stare de admiratie, i astfel, de oriunde
ai privi, ochii se desfatà 0 se odihnesc. Stânca ins50, in
care stä infipta cetatea, a fost scobitä pentru pivnite de
vinuri w 'Mat sub orice cas5 te inchizi poti vedea in märun-
taiele acelei stand tot atatea constructii ate cladiri sunt la
suprafatá; din aceastä cauz5 aici oamenii se tern foarte tare
de cutrernure.

www.dacoromanica.ro 71
 CAPVT VI.
De Vrbibus, Caliris , & Oppidis, in
Budx t
Alba Re- A Like Regolfs (s) ciuitas, a Buda aame-
galls cad- xi ridiem; occidentetn verfasttewdens,
tas. cao abeft milliaribus; paltabus ex Sa-_
ros amne , orientem prafertim verfus,
circumdata. }lac & natura & opere fa-
tis muni(a, inclyta eft diuorum, Stephad,
& Emer ci corponbus,tum aliorum eriam
Rs,gum tepultura. In }mitts Ecclefia
Co,legint,, Diu Virgiii facra , Przpoft-
tura Icilicet matore, cuius polfeffor pra.
eft Ecclefia, & cuftodia mea, flue the-
fluriatu allisque deinceps opimis Sacer-
dot iS infigni, Reges & Regina per Archi-
Epifcopum Strigonienfem inungt, ac dia-
demate tatigniri debent ; alioqui non
tabentur legitimi. Nundinis Boariis &
vinariis, qua ex Simigio eo aduehuntur,
aliisque mercimonlis, eft bac vrbs ce:
lebris. Citra hanc vrbem, ad radices
Verthes Mum, de qua paulo poft dicemus,
funt arces Csokakii, Pulotha, Urofzkinkii , in-
Ira
(s) Fridira efl BONFINIUS, Dec. i La. I. p. 23.
39. fthlido) huius, e retire:rum vrbitun, guas Al-
bas dicimus, aomen, a prdiis, nefcio 9tibiis pork-
lis, thrivat, FEIER-PAR dixerant Hangarza-
ite oh ascisucentis ultoremjue,boei &anis gratia4

72
www.dacoromanica.ro
 Capitolul VI.
Despre oraseie, castelele i cethtile din
preajma Budei.

Alba regalä. Drawl Alba Regalã (s), care se intinde

c5tre sud i apus, se aflä la o depärtare de opt mile32) de
Buda §i este inconjurat de 135IV formate din raul Saros mai
ales spre r5s5rit. Acest ora, suficient de bine Intärit i prin
natura locului §i prin fortificatH, este vestit §i datorità
moatelor Sfintilor Stefan i Emeric, ba chiar i pentru
morrnintele altor regi. In Eclesia corporatistä a acestui ora,
inchinata Sfintei Fecioare, se aflá, fire§te, i prepozitura cea
mai importantä, al thei detinätor conduce eclesia; insem-
natá este 0 functia mea de custode al trezoreriei, sau teza-
uratul, i unul dui:A altul i alte ranguri preoMti aducàtoare
de mari venituri. Insä regii i reginele sunt miruii i incoro-
nati de Arhiepiscopul de Strigoniu cad, altfel, nu sunt con-
siderati legitimi.
Din cauza thrgului de vite i a butoaielor de yin, care
se aduc acolo de la Simigiu, ca i a altor mArfuri acest ora
este foarte populat.
Dincoace de Alba regalk la poalele pädurii Verthes,
despre care vom vorbi putin mai târziu, se ata fortäretele
Csokakö, Palotha §i OroszlánkO, iar mai jos de acestea
izvor4te r5u§orul Saros (t), foarte vestit pentru cele vreo
§aizeci de mori pentru falna de gra'.

(s) Este In eroare Bonfinius, cand derivã de la nu §tiu care popoare vechi numele acestui was
si a celorlalte pe care nol le numlm Alba; ungurii au zis Feier-Var sau din cauza albetil cetâtuilor
lot nol, sau pentru intreaga buna calitate a vietii In ele.
(t) Astat o numim ungureste Sar-Viz din cauza apelor noroioase pe care le educe.

32) MN (lat. mille passus) - unitate de mäsura pentru distanta; mila romanA insumeaa o mie
de paO, adia este egatã cu 1479 m.

www.dacoromanica.ro 73
 fra .quas oritur Siiros (0 fiuuiolus, mo-
lts frumentariis circiter fexaginta per.
celebris.
5. 11. Viffigritti, quod Germani Plinten Arx, e
Durg vocant, oppidum , abeft Buda, oecL Aida VW.
dentem verfus quinque milliaribus, con. &grid
dirum ad ripamDanubii, in radicibus 111.
vaftiffimz, pardorum aliarumque fe.
rarum altricis. In fronte oppidi, ad pla.
gam orientalem, aula extruda, plusquam
dici potelt, & litu decora, & impenfis
magnifica, & palatiis., aliisque
vere regiis, prmllantiffuna: vtpote, qua
vnica, quatuor regibus, (u) cum fuis
ordinariis, vt vulgo vocant, officiariis,
eodern tempore commodum prmbeat ho-
fpitium. Dicitur enim continere, trecen-
tas quinquaginta & vltra edes. Porta
Julius patet in Danubium , a fe bis cen-
turn irciter paffus recedentem: quo in-
terftitio, per id fpatii, tkuod eft inter op.
pidum & portAra, conhtm funt falices.
Altera ex parte, orientalis aulm lortus
eft : vitibus &arboribus frudiferis arum.
nus. Oculis ingredientium portam, of- Defcriptio
fertur ftatim area fpatiofiffirna, in omni =de.
parte viridis , flordaus pratenfibus ver-
nans. Ad cent= & vltra a porta paffus
introrfus, incipit gradus ex quadratis la-
13 5 O-
M Hodie Sir-Viz Hungarice adpdlamus, ob cano-
fas, quas Mir, aqua:.
(u) Confir )JONFLRILJM, Decadis if. Lib. IX. p.
323,23. Item, vitam CAROM IV. in &Mtn Bo-
&micas-. cluis fcriptoribu , e. ye, 22, Ede,.
Banoui4 A. 160-4. fit

74
www.dacoromanica.ro
 2.Fortareata V palatul de la Vissegrad. A§ezarea for-
tificata Vissegrad, pe care germanii o numesc Plintenburg,
se aflk spre apus, la cinci mile departare de Buda i este
construita pe malul Dunarii, la poalele unei paduri intinse,
ocrotitoare de leoparzi i alte flare. In partea din fata a
awzarii, spre câmpia de la rasarit, a fost construita
rewdinta regala mai presus de orice cuvinte: prin arhitectura
armonioask prin materiale magnifica, prin palatele incon-
juratoare i prin celelalte edificii cu adevarat regale ea le
intrece pe toate, ca una care numai ea singura putea oferi
gazduire potrivitä pentru patru regi in acela§i timp (u), impre-
una cu supraveghetorii33), cum ii numesc de obicei, i cu
slujitorii lor. Caci se spune ca are trei sute cincizeci de
'heaped i chiar mai multe. Intrarea acestei rewdinte
privWe catre Dunäre §i este retrasä de la fluviu cam cu
douà sute de p434), iar in acest interval, pe acest spatiu
care se intinde intre rewdinta §i poarta, au fost plantate
salcii. De cealaltà parte, räsariteank a palatului este o grad-
ina incantatoare cu vita de vie §i pomi fructiferi.
Descrierea curcii palatului. Ochilor celor ce intra pe
poarta li se ofera pe data o pagte foarte intinsk peste tot
verde, care la venirea primäverii reintinerete §i se umple cu
flori de camp. Dincolo de poarta, inauntru, la o suta de pa0
incepe o scara din blocuri *rate de piatra latä de §apte sau
opt coi35 i lunga cam de patruzeci de pai.

u) Cf. Bonfinius, Decada II, C. IX P. 323.23. De asemenea, %data lul Carol al IV-lea in Vechll
scrlitori al faptelor boemlloe, p. 96.22, ed. Hanovra, 1602.

33) Supraveghetoril - tesoVtoni, desigur nobilii care alcAtuiau suita regalA; de remarcat
insinuarea prin care Olahus ne sugereazA Ca regi stiau ca sunt supravegheati .
34) Pasul (lat. passus) - unitate de mAsurA pentru distantele pe uscat, insumAnd cinci picioare
romane, cu valoare de pas dublu; un pas este egal cu 1,497 m.
35) cotut (lat. ulna) - unitate de mAsurA pentru lungme egala cu aproximativ 45 cm.
www.dacoromanica.ro 75
 pidibus, feptem aut oao latus vinas, al-
tus vero quadraginta circiter pans.
Hic area ell quadra, penfilis, fornicibus
flue cellis vinariis, pro regio fumptu, &
amplis & magnificis , infidens initrwita-
que, lapidibus pariter quadris firata: in
qua , iuxta aquam dimenfionem, plvaa-
tx funt tili arbores. & odoribus verno
tempore fragrantiffimm, & afpeau placi.
diffimT. Buius in meditullio, exurgit
fons, miro artificio, ex rubro fabricatus
Fors Mu- marmore, cum fculptis Mufarum imagi.
Anon. nibus Ex cuius cacumine,_ effigies Cu.
pidinis, vtri marmoreo infidens, aquam
exprimit , gum non minus fapida, quam
frigida, ex vicini montis fonte, per ca.
nales eo duaa, cum iucundiffimo firepi.
tu, in lancem ex fiphunculis delilit mar-
moream , hinc in labrum orbiculare.
Hic fons , MATTHUE illius Coruini Re-
gis iuffu , (cuius vniuerfa hzec adificia,
gum narro , funt opus) dum plerumque
triumph= ageret, vino, vt a maioribus
accept, nunc albo, nunc rubro fluebat,
fuperius in radice montis, arte canalibut
immifib. Hoc in loco Rex ipfe, verno
teltiuoque fole, florentibus arboribus,
folebat apricari, aurim captare, prande.
reque, nonnunquam etiam legatos audire,
& dare refponfa. .

Lerida, de S UI Narratur res,non minus rifu

Legata digna, quam memorabilis, olim, eo loci
Turcarurn, certo contigitre. Turcarum quidam Ie-
Uarratzo. gatus dum, vt moris elt, ab aulicis Re-
gis,

76
www.dacoromanica.ro
Urcand, ajungi pe un teren de forma *rata, cu arcade sus-
pendate pe piloni i cu bolte, sau pivnite pentru vinuri, bine
fixate in pamânt §i incapatoare §i foarte generoase, desti-
nate consumului curtii regale; acestea sunt construite din
piatra §i sunt pavate, in acela0 fel ca §i curtea, cu lespezi
*rate. Pe acest teren *rat, la distanta egala, au fost
plantati tei, ni§te copaci §i foarte parfumati primavara,
datoritä miresmei lor, §i foarte pa§nici ca infatipre.
Fântâna muzelor. In mijlocul acestei suprafete se
inaltä o fântana de marmura ro§ie construita cu o
ingeniozitate uimitoare i impodobità cu chipurile sculptate
ale muzelor. Din cre§tetul acestei fantani, statuia lui
Cupidon, §ezand pe un burduf de marmora, pompeaza apa
- nu mai putin gustoasa pe cat e de racoroasa! - adusa
acolo prin canale din varful muntelui invecinat. Cu un susur
foarte placut apa coboara apoi, prin conducte mici, intr-un
taler de marmora §i de aici intr-o !Dula circularä. Din porun-
ca acelui slavit rege Matei Corvinul (a carui opera sunt toate
aceste edificii pe care le infati§ez), cand el celebra mai
multe triumfuri, aceastä fântana facea sa curga yin - dupà
cum am aflat de la cei mai batrani - cand alb, and ro§u, cu
me§te§ug Ara in pântecele muntelui, mai sus, prin canale.
In acest loc regele insu§i, primavara sub pomii infloriti sau
vara pe ar§ita, obi§nuia sa stea la soare, sä se bucure de
briza, sa prânzeasca §i uneori chiar sa asculte soliile §i sa la
dea räspunsurile.

www.dacoromanica.ro 77
 gis,ex -oPpido, legationis rum exponendaa
gratia., in aulana deduceretur, & in por-
ta, vnde re&us patet ad hanc penfilem
aream afpe&us,parumper fubftitiffet, cir-
cumipiciens- tantam loci illius aincenita-
tem fplendoremque, & aulicoruin, tam
in inferiore, qun1t fuperiore , vbi Rex
erat, area, infinitam multitu:iinein, fen-
co, argento, auroque contextis indumen-
tis, atque non ex minima fui parte bal-
theis vt moris eft noccrorum hominum) .:;ylirua4t.crrr
enfibuque argentatis, ac torquibus au- orjudi, Ey
reis ornatam, tanta fubito admiratione Regis 06-
ftuporeque percullos eft, vt totius fua ten, per-
legationis obliuifceretur,& dual per gra. cul.I.43, ob-
dus in confpedum Regis afcendiffet, pro- "de-i` t.
pter eius afpeclum , qui ob magnos ocu-
los cruore veluti perfufos, terrorem in-
fpicientibus ificutiebar, conceptus iam
antea timor,ita magis ac niagis hominem
occupauit vt poit dinturnum filentium,
nihil aliud pmferre potuerit, quam; Ce-
fir filutat ! Cafiw putat! Quern, cum Rex
interrogaret; an quid vltra vellet? Hie
nihilrefpondit. Rex vifo, hominis tam
nihili, itupore , ad fuos, qui adftabatit,
.

purpuratos (x) conuerfus: ridete, inquit,

quaks Pelluce ;zeros, & alionon Principum Cbri-
ftianorum fines, negItgentianojira publica icur
fent: verum, iptahtum in ine erit, curabo fi-ena.
his
(x) Habebat hoc in more poitum MATTIIDIS ; vs
Comiter guidern habera-legatos exterorum ; fed per-
tentaret ettam bibenter, dime rebus ugendis
nei: id vol.! turn Turcis potiffunum fact-Uralic,
certton ejf.

78
www.dacoromanica.ro
 3. 0 povestire hazlie despre o solie a turcilor. Se
povesteste o Intamplare nu mai putin demnä de ras pe cat
e vrednica de amintit si care, odinioara, s-a petrecut cu sig-
uranta In acest loc. Un sol al turcilor, pe cand era condus de
un alai de curteni ai regelui, dui:A obicei, din orasel la palat,
ca sa-si prezinte solia, s-a oprit putintel In poarta, de unde
privirea se asteme drept catre aceasta curte suspendata si
vazancl de jur Imprejur atata frumusete i stralucire a acelui
loc, 0 a curtenilor, si o nesfarsitä multime atat In curtea de
jos cat si In cea de mai sus, unde se afla regele, Invesman-
tali toti In matase, argint i aur, ba chiar o mare parte din-
tre ei find Impodobiti cu cingatori si spade argintate36) -
dupa cum e obiceiul oamenilor nostri - cu cercei si colane,
pe data fu cuprins de o atat de mare admiratie si uimire,
Incat a uitat Intreg continutul soliei sale i, dupà ce a urcat
treptele sub privirile regelui - care, din cauza InfaVsarii si a
ochilor sai mad, inundati pared de sange, [Aga spaima In cei
ce-I priveau - teama, de care fusese cuprins de mai inainte,
l-a invadat acum pe bietul om atat de tare kick, dupa o
Indelunga tacere, n-a,sputut sa rosteasca nimic altceva deck
Imparatul te saluta! Imparatul te salutä!" lar pe &and regele
II Intreba pe sol si ce mai vrea In plus?" acela n-a raspuns
nimic. Atunci regele, observand stupoarea acelui om de
nimic, s-a Intors catre sfetnicii sai, imbracati in purpura (x),
si a zis: Vedeti ce fel de animale s-ar napusti asupra Vnu-
turilor noastre si ale altor principi crestini, din cauza
nepasarii noastre comune?

(x) Avea obiceiul acesta regele Matei: sa fie macar genems filo de soli! strainilor, dar ii punea
la incemare chiar cu placere, ca sá vadé daca stint sau nu potriviti cu misiunea pe care tre-
bulau s-o indeplineasca; este sigur Ca facuse acest lucm ih repetate randuri, mai ales cu turd!.

36) Bárbatil purtau o cing5toare specialfi, care avea in plus o bretea ce, peste umärul drept,
trecea din fatä in spate si sustinea greutatea cingátorii de care atarna spada. Mânerele spadei
erau adeseori frumos cizelate i incrustate cu pietre pretioase.

79
www.dacoromanica.ro
 his belluis itnponere, ne tam licenter warrant.
Si alii etiam Principes , focordia & intends dip
ferilionibus fpofttis, hoc idem pr4tare curari,it,
ag,tur bene de rehis Chrillianis. Iubet dein-
de legatum reduci ad hofpitiuna Vade,
inquiens, nfpira, refipifre ! Is cum poit
multumternporis,largien$, vt fit, Aulicis
ampla munera, ambiret reuocationetn,
nunquam eft reuocatt.s; fed fignificatuin
ei a Rege, t demzoi rediret , raorbretqu? do-
minofuo, alium mitteret, qui 1 .,;;Ati 171.; fungi firet.
La ifle, pro regis digaitate , tnagnifro
nihilominus munere onerltus, coasaus
eft cum rubore reuerti. Bac , quamu;.s
in rem prafentem rninu pertinebant, no-
mi tamen filentio prxterire.
continuatio S. IV. Introrfus ad latus area , in
defcritk.. radice montis, qua pa:110 eleuatior eft,
His extat facellum amceniffim im operibus
snufaicis, vt ali etiam pro maiori par-
te ades, ftratum, in quo inftrumenturn
eft muficum pretiofum, quod vulgus Cr.
gam) vocat, fiftulis nonnullis argenteis
ornaturn. Praterea referuaculum Cor-.
poris Dominici, & tria altaria, cum ftru-
kturiS & tabulis, ex alabaftro puriffimo
inaurato fabrefaais. Hinc orientem
verfus, palatia regis, tabulatis inaurata,
bifariam protenduntur, miro artificio
fabricata, Altera via afcenditur in pa-
latium oblongum, cui mons ipfe immi-
net; altera defcenditur ad inferiores 2E-
dium partes. Hic quoque in medio area.
fons.eft,ex alabaftro exfurgens,quem
.am-

80
www.dacoromanica.ro
Desigur, cat va depinde de mine, eu voi avea grija sa li se puna
capestre acestor animale, ca sä nu mai alerge atat de liber.
Daca si alli principi, dezbinali din nerozie si Trivrajbiri interne,
se vor fi ingrijit ca In privinIa aceasta si fie garanti pad, cum
sunt si eu, se vor rezolva cu bine problemele crestinatatir.
Regele porunceste apoi ca solul sa fie condus la locul de gaz-
duire, inapoi 'in cetate, zicand: Pleaca! Trage aer In piept si
vinoli in fire!" Acest sol n-a fost niciodata rechemat, chiar
daca el, dupà mult timp, dadea tarcoale solicitand o noud
chemare la rege si oferind curtenilor cu largheIe, dup5 cum se
Intampla, daruri Insemnate; In schimb i-a fost semnalat aces-
tuia, din partea regelui, sa mearga Inapoi In Ora si sa-1 anunte
pe stapanul sal, ca sa trimità pe altul care ar sti sa duca [Dana
la capat solia. i astfel, acel sol, Impovarat cu un dar nu mai
putin generos, pentru demnitatea regelui, a fost silit sa se
intoarca in tam lui cu rusine. Cele narate, chiar daca priveau
mai puTin subiectul operei prezente, n-am vrut, totusi, sä trec
pe langa ele Vara sä le amintesc.
4. Continuarea descrierii. Inauntru, spre partea later-
ala a curIii, se zareste pe plaiul muntelui, care este putin mai
Trial% un sanctuar foarte placut vederii, pavat cu lucrari de
mozaic asa cum sunt pardosite si alte lacasuri, ba chiar
cea mai mare parte; in acest sanctuar exista un instrument
muzical de mare pret, Impodobit cu tuburi de argint, pe care
poporul II numeste organ37). Pe IMO' acesta, se mai afia in
sanctuarul acela racla moastelor lui Dominic si trei altare cu
structura si tabliile din cel mai pur alabastru aunt, lucrate cu
mult mestesug. Din locul In care ne afiam, catre räsärit, se
Intind In doua direclii palatele regelui, cu minunat mestesug
construite si impodobite cu tablii aurite: pe unul din cele douà
drumuri se urca spre palatul prelungit, caruia muntele insusi '4
este vecin, iar pe celálalt se coboara spre pale mai de jos ale
cladirii.
37) Organ (gr. organon, tat organum musicuml - instrument muzical realizat in sec. IX prin uniree mai mul-
tor fiuiere (auloi), fiecare producend un sunet distinct, corespunzitor unei note. Ideea de bull i-a fast
sugerati constructorului de nai, instrument popular care, de asemenea, reuneoe mai multe fluiere. (cf.
Encyclopedia de la musique Fasquelle, %fol. III, pg. 350, Paris, 1961)

www.dacoromanica.ro 81
 ambit ambulatio , columnis marmoreis
fuftentata, pat a folisaftiui ardore tuta
eft. Turn ades ipf recurrunt in Sep-
tentrionem; poftremo ozcidentem ver-
fus redeu:,t: quarum omnium feneftrw,
in decurrentem latifIno alueo Dana-
nubium, proliciuntur; quoi maximi eft
profpicientihus arnA ti prafertim ,:

cum e regione vitra Danubium, ex co-

lon.s Germanis ceruAtur Mow oppidnm: pidum yfr_
fupra qual, mons exCurgaf, longus nia-fegrddoo-p-
gis, quam altus, vineis totus conhtus. plasm
5. V. 11.rc aula, (y) prxter fitus
amcenitatem, tarn prxtiofis sedificiis or-
nata eft, vt fine controuerfia plurimo-
rum regnorum dificia fuperare videa-
tur, & nusquam viderim, quidquid re-
griorum in h-anc diem peragrarim, aecles
paribus ornruneatis Itruaas. In ipfa fo-
la Lutetia , Pariliorum vrbe, eo loci, Ad
quern vulgus Cam Parlamenti vocat, in ftancia.
.

qua ius dicitur, negotiumque tradatur

regis, vnicam vidi cameram, in fimilitu-
dinem harum, & Budenfium adium, ti-
gnis tabulisque inauratis, fabrefadam.
Supra aulam, in altiffimo cacumine, pra.-
rupti montis, lateribus vndique filuofi,
exftrueta fufpicitur,, veluti quispiam ni-
dus, arx fortiffima. Huic prificiuntur Arx mon,
more maiorum duo ex regni proceribus, " Inuinnen'
non folius Regis arbitrio, fed totius re-
gni
(y) Pofi tot arcis obidiones, ad cum ntodwn darita
nunc funt omnia, vt vix fpknd4funiTa1atii, vejtk- .

gium poffis objeruare.

82
www.dacoromanica.ro
Chiar aici, in mijlocul curtii mici, se inaltä o fântânà din
alabastru; pe aceasta o inconjur5 o galerie sustinutä pe
coloane de marmorá §i este apäratä de pârjolirea soarelui
de vara. Apoi, cldirile insele se intorc spre mialanoapte; in
cele din urmä ele revin cátre apus i astfel ferestrele tuturor
acestor cládiri sunt fäcute sä priveascä inainte, spre Dunäre,
care curge la vale intr-o albie foarte latà, ceea ce este spre
extraordinara incântare a celor ce privesc, mai ales când
dintre coloniile germane din tinutul de peste Dun'are se
poate distinge cu privirea cetatea Maros, deasupra c5reia se
InaI un munte mai mult lung deck inalt, in intregime plan-
tat cu vii.
5. Faima palatului. Acest palat regal (y), pe Iâng5
farmecul a§elarii, este §i impodobit cu edificii atat de
pretioase, incât se vede clar cä el intrece, färä tagad5,
palatele foarte multor regate i nicieri, prin câte regate am
peregrinat panä in ziva de azi, n-am Vazut re§edinte inzes-
trate cu podoabe asem5nätoare. 138nä §i in cetatea unic5
Lutetia, orawl parisiilor38), in acel edificiu pe care poporul II
numete Palatul Parlamentului, in care se anunt5 solemn
legile §i se negociaz5 interesele regelui, am vazut o singurá
incäpere me§te§ugit lucratä cu grinzi i cu tavane aurite,
asemänkoare acestora de la Vissegrad i acelora ale
palatelor de la Buda.
Fort 5reata Vissegrad. Mai sus de palat, in vârful cel
mai inalt al muntelui abrupt, cu urci*Iri peste tot imp5du-
rite, privind in sus se vede o fortareata extrem de bine
intaritä, inaltatä intocmai ca un cuib. Dupà obiceiul
str5bunilor, acestei fort5rete Ii erau investiti comandanti doi
dintre frunta§ii regatului nu doar dupà hotär8rea regelui, ci
conform alegerii intregului regat.

(y) Dupã at,itea asedieri ale cetatii acum sunt intr-o asemenea ma-sure" distruse Mate, Incât cu
greu al putea intrezziri urma preastralucitorului palat.

38) Lutetia urbs Parisionrm - orasul contemporan Pads.

83
www.dacoromanica.ro
 niferue- gni eleEtione. ln ea cufloditur Corona,
ZYff facra quam nos facrarn vocamus, dim priuile-
6rona
Hungara.
tiis & aliis regni iuribus. klac parieti-
us vndique conclufa funt. Duo hi Pro.
ceres , firmiflimo adiguntur iuramento,
(z) ne perfraffis parietibus, diadema re-
gium ex ea arce aliter educant, quam ad
totius regni & Regis, vnanimum del;be-
rationem, qua non aliis temporibus fieri
confueuit , quarn in coronatione Regis &
Regina. Per fios Proceres tubflituun-
turaili duo arcis praftdi, quorum alter,
per totum ferneftris temporis Ipatium
diademati regio cuftodiendo incubat ,
nec toto hoc tempore, fub vita periculo
pedem efferre audet, donee collega in
eiusiuccelat locum. Ab ea arce per
montis praCipitium demiffus eft murus,
ad aliam vsque arcem, fiudlibus Danubii
obnoxiam, qua aquatica vocatur. Hac
mcenibus fuis , & hortum, mira amcenita-
te lateri aulm adnexum, & eandem au-
lam, oppido coniungit confirmatque.

CA-
(z) rals iurandi formulam gemmam, qua fe obfirin-
gebant Coronx Cuflodes, dum Viflegridi adferva-
retur, -PETRI'S de REIIA nabis attleruauit, in
Commentario,tie S.Corozza Reg.Ilung p. s 9. Edit.
Tyrnattienfis.

84
www.dacoromanica.ro
 Unde sa Ostreaza- Sfânta coroan6 a Ungariei. In
aceasta fortareata este pastrata Coroana, pe care noi o
numim Sfânta, impreunä cu privilegiile i cu celelalte dovezi
juridice ale regatului. Acestea au fost Intrutotul zidite In
pereti. Cei doi comandanti sunt constran0, printr-un
juramânt foarte aspru (z), sa nu scoata, spargand peretii, din
acea fortareata diadema regilor sub nici un alt motiv deck
in urma deliberarii unanime, a Intregului regat i a regelui,
decizie care obi§nuiWe sa se ia In nici o altä imprejurare
decat la vremea Incoronarii regelui i a reginei. La recoman-
darea acestor comandanti sunt numiti comandanti de al
doilea rang alti doi prefecti ai fortaretei, dintre care unul, pe
toata intinderea jurnatatii de luna - cat dureaza incoronarea
- nu se mi§ca din loc pazind diadema regard i In tot acest
timp nu IndraznWe sa faca un pas afara din incapere, sub
amenintarea cu pierderea vieVi, 'Ana cand urmeaza colegul
in locul lui. Un zid a fost lasat sä coboare, peste prapastiile
muntilor, de la aceasta fortareata 'Ana la o alta, expusa val-
urilor Dunarii, care se nume§te Fortareata de apa. Aceasta
unWe cu cetatea 0 le apara cu zidurile sale fortificate §i
gradina de un neasemuit farmec, legata de o latura a palat-
ului, §i palatul Insu0.

(z) Ingemanata formula a juramantului prin care paznicii con:mei se legau, cat time erau in
seviciul Vissegradulul, ne-a pastrat-o Petru de Reua in Comentariu despre Sfanta Comma a
regilor ungurr, p. 59, edltate la TImavia.

85
www.dacoromanica.ro
 CAP V T VII.
De. requis Vlterioris Hungarix
Vrbibus, & Opportunitatibus.

H/Ec filua, gum ex arcis nomine de- Saxe nr-

nominatur, in. ripa aduerfi Danu-fegradizzt-
hii ad Zephyrum retrahitur, in fpatiofes-
duorum nu 1 I tail urn nollratium. In huius
medio eft Priolitura Dernes , & dignitate,
& ,redittbus infignis. Danubii ripam
prolpeotans, & in eiusdem circa finer!'
radice,aula alia eft exftruda,quam amce..
nifilmus Itortus, & kraal= Archi-Epi-
(cop. Strigonienfis, ad vnum milliare
Itahcum, a Strigonio diftans, ambit. Ex.
furgit hinc mons, cuius in latere, vinew
porriguntur, and & ciuitatt Strigonio urn
minens. In ripa Danubii, rupes fatis al-
ta in orbem enata eft, cx ea parte, qua
Danubium profpicit prmrupta, vndequa-
que tercentum circiter paffus lata. Htc sir., anis
condita eft arx , fedes Archi Epifcopt, & strisod,_
loco, & munitione fortiflima, palatiis at-fr.
que adificiis, prxter fituin loci, maxime
decora. flac natiuitate atque baptism?
D. Stephani, prinai Regis Hungarorum, eft
memorabilis. Occidentem verfus, Da.
nubium, late, & leni murmure &Rum.
tem,

86
www.dacoromanica.ro
 Capitolul VII.
Despre celelalte orase si despre oportunitdtile
Ungariei Ulterior.

Pädurile din jurul Vissegradului. Aceastä padure,

care este numitä Padurea Vissegradului de la numele
fortaretei, se trage Inapoi pe tarmul dimpotriva al Dunärii
pana la Zephyrum pe o suprafata de doua mile de ale noas-
tre. In mijlocul acesteia se aflä Prepozitura Demes, Insem-
nata atat prin prestigiul ei cat si prin beneficii. Privind
Inainte, In departare, tarmul stâncos al Dunärii, vezi ca la
baza aceleiasi rape, de o parte si de alta, a fost construit,
cam la o milä italieneascä departare de Strigoniu, alt palat
pe care II Inconjura cea mai Incântatoare grädina si rezer-
vatia de animale sälbatice a arhiepiscopului de Strigoniu.
Dominand fortareata si cetatea Strigoniu se inalta de aici un
munte de pe ale carui costise te Imbie viile.
Asezarea fortaretei Strigoniu. Pe tarmul Dunärii s-a
ivit din pamânt o stanca destul de 'Malta din acea parte cu
care prapastia priveste spre Dunare si unde fluviul este lat
de circa trei sute de pasi.
Aici a fost construita o fortarealä, scaunul39)
arhiepiscopului, care si prin natura locului si prin sistemul de
fortificatii este foarte solida si extraordinar de frumoasa
datorita palatelor si edificiilor dincolo de frumusetea locului.
Aceastä fortareata este demna de a fi amintita, pentru ea
aici s-a näscut si a fost botezat Sfântul tefan, Intaiul rege
al ungurilor. Spre apus se vede Dunärea 0115 departe,
curgand In albie larga si cu murmur lin.

39) Scaunul - unitate de organizare politico-administrativä, specific5 evului mediu: scaunul,

districtul, comitatul, ducatul, voevodatul.
87
www.dacoromanica.ro
 tern, profpicit. In (a) orientem, ruinas,
adium magnificarum Capituli, anno ab
kinc (b) quarto exaao,propter obiido-
nern arcis, ad folum vsgue dirutarum,
tum montes vinearum; ad meridiem ye-
ro ciuitatem profpicit. Fundata. eft in
arce Ecclefia Cathedralis , Dium Virgi-
ni Sacra, ( c ) in Hungaria Metropolita-
&vellum
na: in qua ,prwter alia facella & orna-
no= de menta,duo funt maxime preaftantia. Al-
Bakoq, terum facellum in latere Ecclefim meri-
Cardindis dionali , a fundamento, ad fummum vs-
Strigonien- que intrinfecus ex rubro marmore eo-
que politiffimo, per Thornam Cardinalem,
Patriarcham Conftantinopolitanum , ma-
ximis impenfis exfiruaum Hoc fuper-
ne in orbem coardatur, & cupro inaura-
to concameratur, , opus fane magnilicum
& pretiofum. Alterum ad plagam aqui-
lonarem,fupra facrarium fabreladum eft,
opus teftudineum , multifariis pi6turis
exornaturn: in quo eft Bibliotheca codi-
cibus veteribus, omnium facultatum re-
fertiffima. In arcis radice, in ipfa Danu-
bii ripa, eft turris fortiffima, gux ob cu.
fit).
(a) Him lona% ita legit , F. SZENTEIANY, in
Di/feria. Paraliponten. Rerun! Moneta& Hung.
p. fa% Ad meridiem vero profpeaus bit., in
magnificas Canonicornm e regione fitas z-des;
ad feptentrionem autem in montes vinearum;
ac demum ad meridiem, in fubiacentem ciuita-
tem. Nos,fidem manujeriptigeminijequimur.
(b) Fatt is, annus .1$32.oWidio autem, GRT170 thb.
re, irrtta.
(c) La:darns Szentiveiny, interferit: Et B. Adalber-
to Epifcopo & Martyri.

88
www.dacoromanica.ro
Cate rasarit (a) se vad in departare ruinele maretelor cladiri
ale Capitlului40) daramate 'Dana la pamânt cu patru ani in
urrna (b) din cauza asedierii fortaretei; apoi se vad munii
plantaV cu vii, iar care miazazi se vede cetatea. Biserica
centrala inchinata Sfintei Fecioare (c), cu statut de
Catedrala Metropolitana in Ungaria, a fost construita in inte-
riorul fortaretei.
Sanctuarul lui Toma de Bakocz, Cardinal de
Strigoniu. Inauntrul catedralei pe langa alte sanctuare i fru-
museti douà sunt foarte deosebite: unul este sanctuarul de
pe peretele meridional al bisericii, inaqat cu foarte mari chel-
tuieli de patriarhul din Constantinopol prin mijlocirea
Cardinalului Toma, sanctuar construit, de la temelie 'Ana
sus, in intregime din marmora ro0e - i aceea foarte bine
lustruita - 0 care in partea de sus se restrange intr-o forma
circulara alcatuind o boltä din cupru suflat cu aur, opera
desigur mareatä i pretioasà; celalalt monument remarcabil
a fost construit, cu multa arta, spre nord-est dincolo de
capelä: este un edificiu boltit precum carapacea de broasca
lestoasa i e impodobit cu variate picturi; in acesta se afiä
o biblioteca ticsitä cu vechi codici din toate domeniile.

(a) Altfel citeste locul acesta P. Szentivany in Dizertatie paralipomend a faptelor memorabile
ale ungurilor, p. 16. Noi urmfim autenticitatea manuscrisului geaman.
(b) S-a intamplat acest asediu in anal 1532, dar fa ra efect, pe cand eta comandant Gritty.
(c) LAudatul Szenduany a amestecat ... i cea a senion.ilui Adalbertus, Episcopul, W cea a
Martirulur.

40) De fapt, este vorba de cltdirea coIii capitulare.

www.dacoromanica.ro 89
 ftodiam aqua , Elquatica dicitur, in qua
thermw tanto impetu erumpunt, vt mo- Ther".
lain circumagant. Auditu res admiran-
da; eodem tratiu fere contiguo, iisdem-
que venis aquam gelidainDanubii decur-
rere, & thermas erumpere.
S. 11. Ab arce femota eft ciuitas,
quadringentorurn fere palruum fpatio,
quod limiliter then= in aliquot locis
irrigant. .Ea , ad meridiem in ripa Da-
nubii, qua in infula oppofita, Monialtum
eft Ccenobium, protenditur, mcenibus Da-
nubio connexa. in fine diam 'Hum,
glum ciuitati huic imminet, initiüzn habet
alia filua vaftiffitna, & in tota Hangaria Vrrfll
nominatiffima Verdes, verfus meridiem ua
vsque ad terminos alterius faux, qua mi.
Bakoiy vocatur, protenfa. Ad latus hu-
ius occidentale, Abbat a S. Martini, redi- inatict S.
tibus opulentiffima, in monte qui appel- Mai dui.
latur, Sacer many Pannonia:, editiffitno amce-
niffimoque fita eft, ad omnes plagas, op-
pida & latos campos profpiciente, per D.
Slephanum Regern exftruda.
S HI. Hinc meridiem verfus Saba- sabar:a
ia arx, D. Martini patria. Deinde magis Dine tar-
ad Auftrum, Prxpofitura Valadr ; arx Mo. thu patria.
vorakerik, quain Teutones (d) Eberau va-
cant; oppidum Kernzend Arczberg. T1101
ad latus filux vaitiffima, qua decurrenti
11. Mu-
(d) De eius canditore , legendus onmino, WOLFF-
GAYGUS LAMS, de. Migrat. Gent. LTh.
Pill. p, .177. alioquin, ignari jimus, oporta , de
Germanica nomads origine.

90
www.dacoromanica.ro
 Terme le. La baza fortäretei, chiar pe Ormul Dunâni,
se af15 un turn foarte solid care, fiindc5 pästreaz5 apa, se
numeste Turnul de apà, in care izvoare termale tasnesc cu
atâta fortA incât sä poatä pune in miscare o moarä. E un
lucru admirabil de auzit: cad prin aceeasi miscare de
tragere, aproape atingându-se, i prin aceleasi tevi apa rece
a Dunärii coboarä si erupe in terme.
2. Cetatea este separatà de fort5reatä printr-un
spatiu de aproximativ patru sute de pasi pe care, de aseme-
nea, in cateva locuri II udä izvoare termale. Ea se intinde
cätre miazäzi pe acel tarm al Dun'arii pe care in ostrovul din
fata se aflà MAn5stirea Monialilor; cetatea a fost unità cu
Dunärea prin ziduri de ap6rare.
Imensa p5clure Vérthes. La capátul numitei päduri
care dominä cetatea Strigoniu incepe o altä padure foarte
mare si foarte vestità in toatà Ungaria, Pädurea Vérthes,
intinsä catre miazäzi pânä la marginile celeilalte päduri care
se numeste Bákony.
Abatia Sfântului Martin. La marginea de apus a
p5durii Vérthes se aflä Abatia Sfântului Martin, foarte bogatä
in venituri, iratatà prin grija Sfântului rege Stefan pe
muntele care se numeste Sfântul Munte al Panoniei intr-un
lac si foarte 'Malt si foarte plâcut care Ii poart5 inainte
privirile &are toate sesurile, cethtile si câmpiile intinse.
3. Sabaria, patria Sfântului Martin. De aici, catre
mialki se vede fortareata Sabaria, patria Sfântului Martin.
Dui:A aceea, mai c6tre sud, Prepozitura Vasvár, fortareata
Monyorókerék pe care teutonii o numesc Eberau (d) si tar-
gul Kermend Arczberg.

(d) Despre intemeietonil acesteia trebuie citit fad indoiala Wolfgang Lazius Despre migrati-
unea popoareloe C. VIII. P. 477; altminteri trebuie sa ignoram onginea germanica a numelul.

www.dacoromanica.ro 91
 Murauo adiacet, in rupe diflicili, exitru-
6ta eft arx Nemeth Vjaar, fiue Nouum Ca-
ftrum. tionlongeab bac abeft meridiem
verfus inter lihias arx Feljd-Lindua,
oppidum Mitra Sz(im.th. Hine intra
strido Murauum & Drauum flunks , eft Strido,
Ilieronywi D. Hieroiymi patria; arx giik-Toriya. A
patria. Fello-Landua non ita multum diftat, San-
aus Gothars. Item, arx AIfiLindua, Pe=
methi, caftellum Buzafrigeth: fupra gum
Berzentze arx. Hinc ad orientem Bahlcza
arx oppidum Kalmanchel, tres mei vici,
Dobzw habitacula, centum & vltra co-
Leuelaux-
lonorum. Ad Vérthes, non procul a
nobium Vefzprimio, eft Lerinöl d , Ccenobium fra-
Cardaufien- trum Charthulienflum, multis oppidis &
jium. reditibus opulentum.
Balathon S. IV. Citra Balathon lacum, ad ra-
lacus. dices faux, eft arx 174fm, cui vicinum eft
oppidum meum Dergycze cum quinque
Luis vicis; quorum coloni in ipfo lacu
Balathon, vt mihi meus retulit Vicarius,
vno tradu pifces varii generis viginti
curruum fepe prehenderunt. In his bo-
na & fapida nafcuntur vina; cuntsdam
procuratoris , quern Elifpanwn vulgus vo-
cat, fufpendio famofum: quia hic HUN-
mts, colonos iniquis cruciabat exa6tioni-
bus. Ab hoc non multutn abeft Abbatia
Ticonium, (e) in amceno loco fita, arx Se-
glygeth, Atbatia Szalautir, arx munit Ulna,
& prouentibus ampla. Alius i,tem con-
uen-
(e) Penbtfulam lacus Balathonis eft', norm., ma .no.
bilcurn, jtuwn gnari.

92
www.dacoromanica.ro
 Apoi, la marginea unei paduri foarte intinse care se
asterne pe cursul inferior al fluviului Muravum4l) pe o stânc5
greu accesibilä a fost construit5 fortkeata Németh Ujvár sau
Castrul Nou. Nu departe de aceasta c5tre sud, intre päduri,
se af15 fortäreata Felsö-Lindua i targul Mura Szómbath.
Strido, patria lui Hieronim. Apoi intre fluviile Morava
si Drava se aflá Strido, patria Sfântului Hieronim i fortkeata
Csák-Tornya. Nu asa departe de FelsO-Lindua se afra Sfântul
Gothard. De asemenea fortkeata Alsó-Lindua §i
Buzaszighet, castelul lui Németh, iar mai sus de acestea e
fortkeata Berzentze. Din acest loc spre raskit se aflé
fortkeata Babolcza, targul Kalmanchel, trei sate ale mele si
sàlawrile Dobzae cu o sutä §i mai mult de cultivatori de
pknânt.
Leueld, mânàstirea carthusienilor. Ling5 Vérthes,
nu departe de Vesprimiu, se aflä Leauold, mân5stirea fratilor
carthusieni, imblesugatä de multe tkguri si venituri.
4. Lacul Balathon. Dincoace de lacul Balathon, la
poalele pklurii, se aflã fortkeata Váson ckeia ii stã in
vecinätate targul meu Dergycze cu cele cinci sate ale sale;
dupä cum mi-a transmis vicarul meu, locuitorii acestor sate
au prins adesea, in chiar lacul Balathon, dintr-o singurà
tragere de nbod doukeci de care cu felurite neamuri de
pesti. In aceste locuri se produc vinuri bune §i gustoase.
Locul este vestit din cauza spânzurkii unui administrator pe
care poporul II numea spaniolul, fiindea acest spaniol Ii
chinuia pe locuitori cu amenzi nedrepte. Nu mult mai
departe de acest targ se aflä Abatia Ticoniu (e), asezatà Intr-
un loc pläcut vederii, fortareata Seglygeth i Abatia Szalauk,
o citadel5 foarte bine infanta i bogath in recolte. Existá, de
asemenea, §i o alta comunitate de cälugki in Kapornak.

(e) Au cSutat sä afle, impreuni cu noi, cunosatori ai locurilor, ca peninsula este a lacului
Balaton

41) Muravum - In prezent se numeste Morava

www.dacoromanica.ro 93
 uentus religioforum in Kapornak. Supra F
V4fim , ad boreatn eft Vehrirnium.Epifco- mrvefpria-
patus; Berenlyda. Hinc non longe a ?alum
pa meridionali, Saros, Lakin, Vrhida, Lep-
fin, arces Ozora, Simon-Tonya; oppida Bi-
kad, Szerdalrely. Ad orientalem riparn Ba-
larhon , Szanta, Kerefahely, Czepel, Tard ;
mediterranea, Siirnei;11-Vcir, Abbatia, turn
colonis, turn reditibus vinariis, opulen-
ta: Ofrhopan, Korpad.
IIMININIMUNINIMMX1111111MICIM

CAPVT VIII.
Continuatio Deferiptionis Hungarke
Viterioris.

A D occidentem, (vt eo , quod prius Sopro-

n- omiferam,reuertar) Sopmium vrbs, niwn , ci-
a Vienna vrbe, decern circiter milliari- uiras Libe-
bus, vitra paludem Ferthii, meridiem ver. ra.
fusdiftans. In ea parte, qua muro cingi-
tur, in valle , qua vero mcenibus iplis
Septentrionalibus coniungitur, in monte
condita eft. Accol eius Alemanni funt.
Ager & frumenti & vini ferax, vna ec
feptem ciuitatibusHungarizeliberis: Vi-
tra Soproniurn ad meridiem eft arx Lan
fer. Sopronio huic, Septentrionalis eft
ad odo circiter milliaria arx Outir, cium fitx AiOuttierle,
a Germartis Altenburgum nuncupatur. fue burgurn.
1-Imc in loco fita eft paluftri aggeribus,
Cs val-

94 www.dacoromanica.ro
 Episcopatul Vesprimiu. Mai sus de Váson, la nord,
este Episcopatul Vesprimiu si Berenhyda. De aid nu departe
de malul sudic se afla localitälile Saros, Ladan, Vrhida,
Lepsin, fortarelele Ozora si Simon-Tornya, precum si tar-
gurile Bikad si Szerdahely. Langa malul rasaritean al lacului
Balathon se aflä aselarile Szánto, Kereszthely, Czepel si
Tard, iar pe malul mediteranean42) sunt localitatile
Oszthopan si Korpad, precum si Abatia Sumegh-Var care are
din belsug atat robi cit si venituri provenite din vinderea
vinurilor.

Capitolul VIII.
Continuarea descrierii Ungariei Ulterior.

Sopron - oras liber. La apus (ca sä ma intorc in

punctul cardinal pe cared omisesem mai inainte) se afla
orasul Sopron ca la zece mile departare de orasul Viena,
dincolo de mlastina Ferthii, catre sud. Orasul a fost inte-
meiat pe munte in acea parte in care este inconjurat cu un
zid si in care, in vale, desigur, zidul se uneste chiar cu forti-
ficatiile nordice. Locuitorii acestui oras sunt alemani. Ogorul
produce mult grata si yin, iar asezarea este una din cele
sapte cetati libere ale Ungariei. Dincolo de Sopron, la
miazazi, se aflä fortareata Lanfer.
Fortareata Ovár sau Altenburg. Acestui oras Sopron,
la aproximativ opt mile, ii este vecina fortareata nordica
Oval', care de germani este numita Altenburg.

42) Mediteranean - citeste sudic, de miazazi; Olahus variazã des modalitätile de a exprima
punctele cardinale spre a evuta repetitiile care produc monotonie.

95
www.dacoromanica.ro
 vallisque fortiffimis, & duplici fora aqua-
tica circumduda in quarum exteriorem,
qualraginta & vltra paffus latam a me-
ridie influit Laitha liumen. Afepten-
trione pars Danubii, qui infulas ibi tres
facit meidiocres, feris, & maxime ipris
abundantes, pralerlabitur : ex quo, ad
interiorem arcis foffam, MARI& Regi-
n2e impenfis, cuius ea eft arx, non longo
ante tempore, aqua deduda fuit, vt arcis
aer viuo flumme fieret temperatior Ii-
lubriorue.
laurbuon. S. II. Larkin, olim (f) Breptium,
arx, fedes Epifcopi laurienfis in ripa
Danubii (qui eo quoque loci infularn fa-
cit ) meridionalis fita eft : infra quarn,
R,bnicz, occidentem verfus olim Rabnicza , nunc
IL As-:tho Rama flumen,prope AMani pagum in Da-
ft.... nubium exoneratur. Sub ipia vero mce-
-nia arcis, aliud flumen, olim Arabo, nunc
Rtiba diaum, in eundern Danubium rapi-
Tim Ara.. tur. Hine Tata, arx regia, inter Strigo-
nium & laurinum , ad latus meridionale
fita occurrit, medio milliari a ripa Da-
nubii diftans, infignis MATTHIIE regis
ardificiis. Alluit humus muros orienta-
Pijcina ad les, latiffimum vivarium, pifcibus multi-
Tatam, genis memorabile, in orientem ad ynum
milliare protenfum. Ad auftrum immi-
net arci oppidum fitum in monte, qui
marmor rubrum continet. Supra Bu-
dam
(1) Non efi promo; l'etera Geographorum nomina,
quibus wbes infigniuere , hodiernis conferre. Cen-
se, de Laurino, & grestiodub iudice fis efi.

96
www.dacoromanica.ro
 Aceasta este wzatá intr-un loc m15§tinos i este
inconjuratà cu diguri i palisade foarte solide i cu un an
dublu cu ap6, astfel inat in partea exterioarà a acestui §ant
dublu, lat de patruzeci i mai mult de pa0, dinspre miaz5zi
se varsä rAul Laitha; dinspre nord un brat al Dun'arii, care
face aici trei insule mici, bogate in sälbäticiuni i mai ales in
mistreti, curge prin fata cetatii §i din acest loc nu cu mult
timp in urmä, pe cheltuiala reginei Maria in a cärei pose-
siune se aflà aceastá fortáreatä, apa Dun'Arii a fost deviatä
cätre antul interior al fortaretei, pentru ca in ea aerul sa"
devinä mai Camps i mai sãnãtos find inviorat de fluviu.
2. laurinum, odinioar5 (f) Bregaetium, fortâreatä §i
scaun al episcopului de laurinum, este a§ezatá pe malul
abrupt, de mialki, (care chiar in acel loc
al Dunärii
formealà o insul5); mai jos de aceasta, spre apus, râul
numit mai demult Rabnicza, iar acum Rabcza, se varsk in
Dunäre aproape de satul Abda. Chiar sub zidurile fort5relei
un alt r8u, odinioar5 numit Arabo, acum Raba, este räpit in
aceea§i Dunäre. Apoi, a§ezatà pe latura meridional& la o
jumätate de mil5 depärtare de tarmul Dunärii, intre Strigoniu
si laurinum, 1i iese in intAmpinare Tata, fortäreata regalâ,
remarcabil5 prin edificiile regelui Matei. Spa la zidurile
räskitene ale acestei fort5rete un vast hele§teu, intins la
räsärit p8n6 la o milä i demn de amintit pentru mullimea
felurilor de pWi. La sud, un târg, situat pe un munte care
contine marmorä ro0e, dominá fortareata.

(0 Nu este usor sa asemuiesti ce/or de astazi numele vechi ale geografilor prin care au con-
semnat otasele. Cu siguranta in legaturá cu laurinum i Bregaetium sentinta nu s-a prcnuntat
Inca.

97
www.dacoromanica.ro
 darn meridiem verfus, Theten,Erd, Afrbetia
.Pcqium, Thaw, Sexiird Abbatia, & BAddtt7; Batie*.
oppida, ripw Danubii adjacent. Infra
quani Báttharn,qu m Abbatia eft fat is opu-
lenta, & Sacramento miraculofo celebris,
numen Sdros Danubió miketur. Vltra
hanc Ilatharn , Quinque Ecclefias vet-- Abitia
fus, eft alia Abbatii, qu Pétfithradya appel- Pujra-
latur, reditibus amplis infignis. dya.
S. Ill. Hine occurrunt (g) goinque ifyr F
Ecclefire,quarum arx in radice Metfek man- p,./..aus
tis ardui, cuius latera & verticem proce- Cuinve
ra cingunt robora, eft condita,fedes Epi- Ecddien-
Icopi Quinque Ecclefienfis. Haze tem
plo Cathedrali D. Petri, turn wdificiis,
per Georgium iationdrain, eius loci tunc
Epifcopum , qui (h) pollea Strigonienfis
Archi-Epifcopus fuit, fummx pletatis &
iuttitite, redique confilii, atque non par-
lice erudition's virum, magno arcis de-
core exftrudis, inclyta eft. Ad: Septen-
trionale latus templi; eft CollegiatumSa-
cellum D. Virgini ifuratx facrum, in quo Nicolai
.fepulchrum vifitur Nicolai, ohm EpilCopi Frircopi
Quinque Ecclefientis, exempli yen Epi. Sanilizno-
C3 fco- nia.
(g) Hungari, PETS adpdlant ; etytno, ab illyriis
paito : qzdbus Peal/ .fgnificat quinque. Alias
noturn eji prowl-Num: Németnek BETS; Ma-
gyarnak PETS. Id ad: Quod eft Germano
Vienna, id funt Quinque Eedeliw Hungaro.
Tanta, prifca illa &ate, vrbis, 8 cdebritas fait,
ad degendarn vitam, conzmoditas.
.(1) Tota luec parenthdis, dedt, in fragmento, quod
SZENT11.1.4NY, loco citato, p. 17. exhdget:
On 9 rdiqua vrbis defcriptio, a manufcriptorum
nojirorum textu, difcrepat nonnihil.

98
www.dacoromanica.ro
 Dincolo de Buda, spre sud se afiä aproape de tär-
mul Dunärii targurile Teteu, Erd, Adon, Paksium, Tholna,
abatiile Sexard si Batha.
Abatia Batha. Mai jos de Batha, care este o abatie
destul de bogata i foarte fercventata pentru miraculosul
juramânt, raul Saros Ii amesteca undele cu Dunarea.
Abatia Petsuáradya. Dincolo de aceasta Batha, catre
Cincibiserici, existä o aftá abaVe, care se numeste
Petsuaradya, insemnata pentru veniturile ei mari.
3. Fortáreata i episcopatul de Cincibiserici. Apoi 41
iese in cale (g) asezarea Cincibiserici: fortareata si scaun al
episcopului de Cincibiserici43), ea a fost intemeiata la baza
muntelui abrupt Metsek, ale carui coaste si crestet le acop-
era stejari inalti. Fortareata aceasta este renumitä pe de o
parte pentru catedrala Sf. Petru, iar pe de alta pentru edi-
fickle construite, spre marea ei fala, prin grija lui George
Zathmar, pe atunci episcop al acelui loc si care (h) a fost
dupa aceea arhiepiscop de Strigoniu, barbat de o nease-
muitä pietate si spirit de dreptate, chibzuit in decizii si de o
eruditie nu mai putin remarcabilä.
Sfintenia episcopului Nicolae. Pe latura nordica a
templului se afiä capela corporatista inchinata Sfintei
Fecioare Daurate in care se vede mormântul lui Nicolae,
odinioara episcop de Pécs, exemplu de adevarat pastor:

(g) Ungurii 17 numesc acum Pets, etimonul fiind imprumutat de la iliri fa care Peth inseamrki
cinci. De altfel e cunoscut proverbul: Németnek Bets, Magyamak Pets. Asta inseamna Ce este
pentru german Viena, asta este pentru ungur Cinci &send". Atat de mare a fost In vremea
aceea veche, ci renumele cetddi i avantajele pentru un trai imbetsugat.
(h) Toati aceastA parantezA lipseste in fragrnentul pe care-I prezinta. Szentiuány in locul citat,
p. 17; ca i cealalth descriere a cetatii si nu se deosebeascA intrucAtva de textul menu-
scriselor noastre.

43) Cincibiserici - numele medieval al orasului contemporan Pecs.

99
www.dacoromanica.ro
 fcopi: huic affixum eft cilicium , veffis
pilis contexta, quam viuens deferehat.
Hic dicitur, interdiu fuam plebem verbo
DE1 pauiffe, nodu vero, profeaus ad
filuam vicinam, humeris ligna detuliffe,
& pauperes fouiffe, hisque inferuiuiffe,
vt.etiam ex manuum fuarum laboribus
pauperibus fubueniret, nedum Epifcopa-
Vrbisfrus. tus reditibus. Huic aro, fublicitur ex
radice montis prwdidi, meridiem vet-
fus in planitiem porreda ciuitas, nec fi-
tu , nec opere fatis munita , accolarum
tamen comitate, & ciuilitate prmftans,
Canonicis ac Presbyteris referta , fiumi-
nis & aqua indiga. Eft hortus Epikopi
ad Septentrionale latus dieti montis, in
quo Icaturit fons, cuius fluor ciuitatem
verfus, quadraginta circiter molas, ex
ordine circumagit. Erumpunt & alii,
ex montis latere, fontes, quorum per ca.
nales diduolione, ciuitas reficitur: azro
fertilis, vini optimi multum abundans,
pikium indiga; prwterquam eorum, qui
recenter a captura mortui , aliunde eo
aduehuntur.
S. IV. Huic vicina eft, ad tria
Arx So- liaria, .Sockifium, (i) arx, & munitione, &
clog. natura fortiffima, mdificiis vero infignis.
A Quinque Eccleffis abeft ad -quatuor
;miliaria, orientem Septentrionalem ver-
Mobics fus , oppiduni Mohács ad r5pam Danubii
oppidum.
fi-
(i) Illufirem fecerwu arcem, SIGISMUNDI Regis
carceres: de quibus coiyide BONFINIUM, Der.
lit Lib. Ii. p. in. 379.

100
www.dacoromanica.ro
el a fost invelit in vesmantul aspru, tesut din par de capra, pe
care-I purta pe cand traia. Se spune ca acesta in timpul zilei
a hranit poporul sau cu cuvantul lui Dumnezeu, iar noaptea,
plecand in padurea vecina, cu umerii sai a adus lemne i i-a
incalzit pe cei sarmani l ca s-a pus in slujba acestora, ca sä
le usureze celor saraci viata chiar prin truda mainilor sale,
nicidecum din veniturile episcopiei.
Asezarea orasului. Care miazazi acestei fortarete de la
baza muntelui numit mai inainte i se asterne la picioare, intins
spre campie, un oras nu indeajuns de bine infant nici prin locul
asezarii, nici prin constructie insa distingandu-se, totusi, prin
amabilitatea si gentiletea locuitorilor, caci e plin de canonici si
de preoti, dar avand lipsa de un rau 0 de apa buna.
Langa versantul nordic al pomenitului munte se 05
gradina episcopului in care tasneste un izvor a carui curgere
spre oras pune in miscare vreo patruzeci de mori, la rand. Din
coasta muntelui tasnesc si alte izvoare i astfel orasul Ii
reface fortele prin captarea lor: rodnic in ceea ce priveste tari-
na, mult bogat in privinta vinului celui mai bun, orasul duce
lipsa de peste; afara de acei pest care sunt adusi acolo cu
carele din alta parte la putin timp de la prindere.
4. Fortáreata SocIósium. Orasului Pécs Ii sta in vecina-
tate, ca la trei mile, fortareata (I) SocIósium , foarte solida si
prin fortificatii, si prin natura locului si vestita mai ales datorita
edificiilor.
Targul Mohács. La patru mile departare de Pécs, care
nord-est, se aflä targul Mohacs, situat rang tärmul Dunarii
care, in locul din fata asezarii face o insula, leagän de sälbati-
ciuni; din cauza dezastrului lui Ludovic, regele meu, localitatea
este socotita ca aducatoare de moarte44). Dar despre aceasta
nenorocire eu consider ca, dui:A cum nu este aici locul potriv-
it s-o relatez, tot astfel mai degraba trebuie sä spun mai putine
lucruri deck ar trebui spuse.
(i) Carcerele regelui Sigisrnund au fficut cunoscutá fortareata; despre acestea consulta pe Bonfinius,
Dec. IN, C. II p..m. 379.

44) in original funestus, -a, -utn - pfingarit de un cadavru; aid de mai multe; vatra oricarei a4edri
este sfintita la intemeiere, apoi zeul tutelar o apfira de orice pinganre

101
www.dacoromanica.ro
 litum, ex oppolito oppidi infulam , fera-
rum altricem, facientis; dade LUDOUL-
CI, Regis mei, funeftum : de qua, vt hie
locus icribendi non eft, ita filendum pa-
tius, quam pauca dicenda arbitror.
ANNIMM/INONOMSCORMISMAINIM

CAPVT IX.
De Sefunda Hilligarire Partc,citra
1) ultra &mum fita.
cEcunda Hungarim pars partim Drauo Secunda
& Sauo flumintbus includitur, partim par,' Run-
trans Sauum, ad alpes fere vsque, quw same.
Adriaticurn refpiciunt mare, porrigitur.
Trans Sauuni funt regna aoatia , & Hqfyna,
Epifcopatus Bofnertlis , arx Taurumon, Arx Tau-
(k) flue Nzindor Alba, cum oppido eius- runum,
dem nominis, metropoli Serum. Huius
-
ue Mindor
Alba.
mcenia alluit Santo, qui paulo fupra op-
pidurn'9 in Danubium exoneratur. Hc
arx fuit mums Hungaricv; qua, anno na.
ti Domini, millefimo quitigentefimo vi.
gefimo primo, LUDOUICO rege impe-
rante , per Valentinum Thefirek , qui ei arci
prwfuerat , amiffa, Turcis, hoftibus fidei,
.ad. Hungarim dirreptionem, patuit traie-
C4 aus.
(k) TAURUNUM, a Taurifcis, Pannonia populis,
.9 nomen accepiffe, & originem, dolli exdhmant.
Vide ORTELH, Thefaur. Geograph. in vtraque
roce.

102 www.dacoromanica.ro
 Capitolul IX.
Despre cea de a doua parte a Ungariei, cea de din-
coace si dincolo de rfiul Sava.

A doua parte a Ungariei. Cea de a doua parte a

Ungariei este inchisä in parte intre râurile Drava si Sava, in
parte se prelungeste dincolo de Sava aproape panä la
A1p1i45) care privesc inapoi Marea Adriatic5.
Forte-reap Taurunum sau Alándor Alba. Dincolo de
Sava se aflä regatele Croatia si Bosnia, episcopatul bosniac
si fortarea0 Taurunum (k) sau Nándor Alba cu cetatea
având aceleasi nume, capital5 a Serbiei. Zidurile acestei
fortarete le spal5 râul Sava care putin mai sus de cetate Ii
varsä povara in Dunáre.
Fortäreata aceasta a fost zidul de apkare al
Ungariei, dar dupà ce in anul 1521, la porunca regelui
Ludovic, ea a fost pãräsità de Valentin Törek, care fusese
comandantul acelei fort'arete, Ii s-a deschis largä Turcilor,
dusmanilor credintei, trecerea dincolo pentru sfârtecarea
Ungariei.

(k) invaratif apreciaza ca" Taurunum a primit i numele 0 originea de la taurisci, populatie a
Panoniei. Vezi Ortelius, Tezaurul geografic in ambele limb).

45) Alpii Dinarici

103
www.dacoromanica.ro
 &us. A Tauruno , legendo ripam, ad-
uerfi fluminis Saui , in latere, quod fpe-
aat meridiem, funt ex ordine pofitm,
Sabacz Sithacz, kiTy:,ar, Barka, Alyhalócz, ArAy, Debor,
Arx. Dobotzitz, Slobotzina, & e regione Arky, in
Bofyna, Grayacz, Magay, Zreberhik arces,
ante annos circiter viginti, per Turcas
interceptm.
S. II Qum vero regio, Saun,& Dra-
vo , fluminibus , inclufa eft , nal-a &tate
bihriam nominatur. Ea pars, qua ad
occidentem hybernurn, vsque ad fines
Carnio1a, & Carinthia , ( qua antea Car-
nia nominabatur) & Comitatum Cilia
.Vatlenifl vergit , appellatur Sclauonia Hungarica.
1=ung.'r'ca In hac runt Comitatus Zagrábia, Varafd,
Pofega, Valpó, Valco & plerique
Zograia Epifcopatus Zagrábia, dignitate & rediti-
41.rcopa- bus infignis. Chafou 1, Pofega, Ecclefia
a. Collegiatm, & fitu , & prouentibus pra-
ftantes. Arces: Var4filinutn, Gerebes , S.
Georgia', Raluicza , Monoczló , S. Demetrius,
Valpó, non longe a meridionali ripa Dra-
ui fita , natura & munitione fortiflima,
mdificiis vero praftantiflima. Efzek , ad
ripam pariter eiusdem amnis condita.
Erdeid. Erdikl, (1) in monte fita, Danubium pro-
fpedans. feptentrionalem , ad meridiem
vero campos latillimos.
S. la.
(I) Slauonhe Veld ERDOED, conAndendum haud
ell, cum ERDOED, caftro 9 cppido, quod eft
znComaatu Svatmarienfi, originibus (DMITUM
ERDOEDY, inprimis nobilamo.

104
www.dacoromanica.ro
 De la Belgrad, Vnându-ne strâns de tärmul opus rAu-
lui Sava, pe latura care privWe spre miazäzi se aflà, awzate
una dupä alta, fortãretele Sabacz, Wyuár, Barka, Myhalócz,
Arky, Dobor, Dobothtz, Slobothna i, in directia opus5
fortäretei Arky, in Bosnia sunt Grayacz, Maglay, Zrebernik46)
toate cu legAturile intrerupte de turci de aproape doukeci
de ani.
2. Sclavonia ungarà. Teritoriul care intr-adevár este
inchis de rauri, de Sava i Drava, i in vremea noastr5 se
numeste provincia dublà.
Acea parte, care se intinde spre nord-vest panä la
hotarele Carniolei i Carintiei (care inainte se numea Camia)
si pâná la comitatul Ciliei, se numeste Sclavonia ungarã. In
aceasta se afra comitatele Zagreb, Varasd, Posega, Valp6,
Valco i foarte multe altele.
Episcopatul Zagreb. Insemnat este episcopatul
Zagreb pentru prestigiu i pentru venituri. Chasma si
Posega, eclesii corporatiste, stau in frunte i prin awzare si
prin venituri. Fortaretele Varásdinum, Gerebes, Sf.
Gheorghe, Rahócza, Monoczló, Sf. Dumitru i Vali* situate
nu departe de tãrmul meridional al Dravei, sunt foarte solide
prin natura locului i prin zidul de apkare, iar prin edificii
sunt cu adevärat foarte deosebite. Eszek a fost intemeiatá,
de asemenea, Iâng5 tärmul aceluia0 râu. Erd6d (I) este
awzatä pe munte, privind spre nord Dunärea i, de buná
seam5, spre miazäzi câmpiile nesthr§ite.

(0 NU trebuie confundat Erdoed ästa din Slavonia cu Erdoed, castru si cetate int6rita, care se
alla in comitatul Ulmer, innobilatä intre primele i locul de bastind a/ contilor Ertioedy.

46) Zrebemik - numele medieval al orasului contemporan Srebrenita.

105
www.dacoromanica.ro
 S. III. Ea verb pars, gum inter ()Ilia
Draui, & Saul, orientem verfus porrigitur,
vocatur Sirimium ; in ea funt, arces ivy- Sirimiwn
lak,Siriinii initium & caput, qu in mon- inquoWy-
lak arr.
te Danubio imminente non abfimili fitu,
quam Buda, iacet, regalibus exftrucla a.
dificiis, turn fepultura Fratris Ioannis Capi-
firmd inclyta. Syle.;k, Bamennfira , fedes
Epifcopi Sirimienfis; Kamh,tcs, Varadinum Epifcopa-
Petri, Karom,Zaloa Kemen., in ripa Danubii tv Sirimi
enfis.
omnes fitw. Circa Septentrionalem au-
tem ripam Saui, a meridie, orientem ver-
fus, funt ex ordine arces; Diako, fedes Sates Ppi-
Epifcopi Bofnenfis, S. Laurentius, MarOth, .(copatu;
Racza, S. Denzetrias, Bancz, Sempliniurn, & Bqrn,w11:.
plermque a1i. Hic traaus ohm Sania,
(m) hue Sauenfis regio appellabatur.
Hç itaque, fecunda Hungari pars, vt
fupra docuimus, Sauo intercifa, ab ortu
Myfos, Triballos, qui nunc Rafciani vo.
cantur, contingit; ab occidente, Auftrim
proutncix; ab Auflro, monti Scardo eft
conterminata; ad Septentrionem vero
Draui ripis finitur.

c5 CA-
On) Notum omnino Pannonim Sania, apud auao-
res, flown; de quo vide ORTELIUM, in voce,
Pannonia.

106 www.dacoromanica.ro
 3. Sirimiu, in care se afié fort6reata Wylak. lar acea
parte care se Intinde care rasarit, intre gurile Dravei i ale
Savei, se nume§te Sirimiu. In aceasta regiune se afiä
fortaretele: Wylak - Inceputul §i capitala provinciei Sirimiu,
domnete pe muntele care domina Dunkea nefiind altfel
aezatä deck este Buda i faimoasa atat datorita edificiilor
regale Ira late acolo cat i pentru inmormantarea Fratelui
loan Capistran; Sylsegk i Banmonostra - scaune ale epis-
copului de Sirimiu; Kamancz, Petrovaradinum, Karom,
Zalonkemen toate a§ezate pe malul Dunärii. In jurul tarmu-
lui nordic al Savei, de la miazázi care rasarit, mai sunt , In
ordine, fortaretele: Diako, scaunul episcopului de Bosnia,
Sf. Laurentiu, Maroth, Racza, Sf. Dumitru, Bancz, Sempliniu
si multe altele. Acest teritoriu odinioara se numea Savia sau
tinutul savienilor (m). i astfel aceasta a doua parte a
Ungariei, taiata la mijloc de rail! Sava, dupa cum am aratat
mai sus, se Intinde de la räsarit !Ana la misii i la tribali,
care se numesc acum rasciani; dinspre apus ea se
Invecineala cu provincia Austria, dinspre miazazi cu muntele
Scardus, iar la nord ea se termina la malurile Dravei.

(m) La autori este cunoscut numal numele Savia / Sava Panoniel; despre acesta vezi Orte lius,
la cuvântul Panonia.

107
www.dacoromanica.ro
 CAPVT X.
fle Tertia Hungariee Parte, quee
Danubium ci:sp Tibifium imeriacet.

Tertia TErti a m Hu nsarim partem, gum inter

Hungaride I Tibifrum,e Dannbium fluuios, Borearn
pars.
verfus ad Carpathum vsque montem , eft
protenfa, ac inter Septentrionem, & Oc-
cidentem , Morauim fines; ad Orientem
vero Tibirci in Danubium decurrentis,
cilia attingit. SiPTOLEM1EO (n) cre-
dimus , olim Iazyges Metanaftie incole.
Ardn-E.pi. bant. In eadem eft Archiepifcopatus
alocia, qui Sr Bicia di citur. Epifcopat us
feopat us
Colocea- Agria, Mttria, Vaczia: multa adhxc
nachorum , Prwlatorum , diuerfi ordinis
Monafteria. Comitatus, Scepufium , Si-
ros, Vyuir, Trencinium , Nittria, Pefth,
Bodrog, Bácha, multique alii.
Pefthum S. II. PESTHUM ciuitas, vt ab ea
i"itas. defcriptionem exordiar,, ad orientalem
Danubii ripain, e regione , vt fupra me-
moraui, arcis Budenfis confpicitur, mce-
nibus in latum orbem circumduais, Da..
nubio vtrinque compath; incolis , par-
tun Hungari , partim Germanis frequens,
& ex vtraque parte longis fuburbiis infi-
gnis: vinis exoticis, non Sirimicis modo
op..
44. edit. Bali-
(1:1) leGeegsr,ap.141SL40ib..floArt Cap. Fir. P.

108
www.dacoromanica.ro
 Capitolul X.
Despre a treia parte a Ungariei care se
intinde intre Dun'are si Tisa.

A treia parte a Ungariei. A treia partea a Ungariei,

care se afla intre fluviile Tisa si Dunare, se intinde la nord
pana la muntele Carpat, si la nord vest 'Dana la hotarele
Moraviei, la räsarit, desigur, atinge gurile Tisei coborand
repede spre Dunare. Daca ii dam crezare lui Ptolemeu (n),
odinioara o locuiau iazygii metanasti47).
Arhiepiscopatul de Co/ocea. In aceeasi regiune se
afra arhiepiscopatul de Colocea care se mai numeste si
Bacia. Episcopate le Agria, Nitria, Váczia: pe IMO aceste
episcopate sunt multe manästiri ale altui ordin de calugári si
prelati. Comitate sunt: Scepusiu, Saros, Uyuar, Trencin,
Nitria, Pesta, Bodrog, Bacha si multe altele.
2. Cetatea Pesta. Lana tarmul rasaritean al Dunärii,
din aceeasi regiune, dupa cum am amintit mai inainte,
Cetatea Pesta, ca sa incep de la aceasta descrierea,
priveste care meterezele fortaretei Buda, inconjurata de
ziduri pe o intinsa suprafatä circulara si fi ind inghesuita din
arnandoua partile de Dunäre.
Cetatea are locuitori numerosi, in parte unguri, in
parte germani si din ambele parti ea se continua cu lungi
suburbii vestite pentru vinuri exotice, caci se gasesc aici nu
numai cele mai bune varietati de Sirmiu si, in egala masura,

(n) Geograt7a, C. III., cap. VII, p. 44, ed. Basel, 1540.

47) lazygii -popuIatie sarmatica; prin se. I a.Chr.n. traia in Sciha, apoi mein nordul Balcarulor.
imparatul Marc Aurehu ii supune pe Iazyg in 175

109
www.dacoromanica.ro
 optimis, atque perinde ac Cretica funt,
dulci fapore preftantibus; fd etiam Ba-
roniaicis, Somodinis, ac alterius (o) ge-
neris; preter heC, mercaturis quoque
omnibus celebris. Mercatorum magnus
eft eo concurfus Poloni , Silefite, &
plereque extere nationes, in ea yin=
znercantur. Ager arenofus fterilisque,
nullius frumenti magis, quam peponum,
rape, & raphani minons ferax. Cain-
pum vndequaque habet longe diffufum:
cuius latus feptentrionale appellatur Rd- Rao.;
kos, de quo fupra memorauimus. Inter campus-
hanc vrbem , & Budam interfluens Da-
nubius, ficuti etiam in aliis mukis locis,
qui bus quieto delabitur flumine, quol i bet
fere anno , circa finem Decembris Men-
fis, & initium Ianuarii , ponte, non ex
roboribus aliaque materia, fed frigore
conftri&o, conflernitur. Nam, pro hye-
mis rigore, tanta glacie , ad vnum ple-
rumque cubitum aka; fubito confiftit,
vt perinde, ac in latiffi.mo firmamoque
ponte, plauftra onerata , & queuis alia
pointera, nunc vnius menfis, nunc lon-
gtoris temporis fpatio, fine periculo tanf-
uehantur. In huius glacialis pontis (p)
me-
(o ) Nondum, fcilicet ad eant cdebritatem ,laudanque
Tokaientia vina, pet uenerant , qua jwu hodie. Nr-
mienfi 8 vicinis, prxcipua tune gloria fuit.
(p) Nihil eius, i,6 ddlionis hifloria, quam BONN-
NIUS, Decad. ILE Lib. IX. exhibet, obreruaris.:
prictiTquant, quad, Ambito-, .quarto Idus Februa-
rtasjubitoriguloquegduconcretus, regfastimtd.
td

110
www.dacoromanica.ro
cele din insula Creta, remarcabile prin dulcea lor savoare,
dar i din cele de Baronia, omodina §i de alte soiuri (o); in
plus, traficul comercial este foarte intens. Este mare
numarul negustorilor care se aduna acolo: polonezi,
silezieni §i de multe alte neamuri straine, cumpärä yin in
aceastä cetate. Ogorul, nisipos i sterp, nu este prielnic nici
unei varietati de grau, ci doar pepenilor, guliilor i intr-o
masura mai mica hreanului.
Câmpul Ráko. Cetatea are o campie foarte intinsa
de oriunde o prive§ti: latura septentrionala a acestei campii
se numeste Ftako si despre ea am vorbit mai inainte. Intre
Pesta §i Buda curge Dunärea i, ap cum se intampla chiar
in multe alte locuri , dei fluviul se scurge linitit, aproape in
fiecare an pe la sfarsitul lunii decembrie i inceputul lui
ianuarie el se acopera cu un pod - nu din lemn de stejar sau
alte materiale solide - ci intarit de ger. Caci, in raport cu
asprimea iernii, ghiata este atat de groasa incat ajunge la un
cot sau i mai mult; deodata fluviul se oprWe catva timp si
la fel ca pe un pod, foarte lat §i foarte solid, fara pericol pot
fi trecute peste el carele incarcate i orice alte lucruri grele,
uneori pe durata unei singure luni, alteori pentru un timp
mai lung.

(o) Vinurile de Tokay nu ajunsesera Inca /a acea Iimã i lauda de care se bucura azi. Cele de
Sirmiu si din vecinatatea lui au lost pe atunci la loc de cinste.

111
www.dacoromanica.ro
 Tie medio, memoratur, MATTHIAS ille rex
.,;141thte Coruinus abfens , fur& in regern eleaus,
in l?fgent,
fuper
dum detineretur iuffu Ladislai regis, in
cuth pon- carcere Pragenfi, per Georgium Pogyebra-
te Paz. tium. Alia etiam Hungarim flumina, ea-
dem ratione gelu confittunt ; quo tempo-
re maxime formidolofi antea nofiris fue.
runt Turci , ne hac vtentes occafione,
pertranfito Sono diriperent Sclauoniam ,
quam anno prmterito , fere totam ; turn
propter Chriftianorum Principum inter-
nos diffenfiones, ob quas Hungarim , Im-
mo fuis periculis profpicere non curant;
turn propter noftram negligentiam & fa-
drones, quibus regna magna periclitari
confueuere, in ditionem fuam redegerunt.
Confpiceres in proedido Danubii campo ,
multos homines, iacentes interdiu, qui
Bach= , Pdthi dulciffimum , prmter ra-
tionem exhauffum , decoquant , & in lon-
gas horas defpument deftertantque.
Wicientis S. III. VACIA ciuitas , fedes Epifco-
Epdcopa- pi , ad ripam pariter Dan ubi i , qui infulam
rus:
illic mediocrem circumluit , fita eft; a
Pliho Boream verfus, quinque milliari-
bus recedeAs. Locus , propter montem
( q ) ar-

to confiraws,perterruerit fanionem Coruino contra-

ries: , vi relit% Buda , Pellum concederet. Turn
vero , facile poterat euemif e , yr occurfantes JThi mu-
tuo proceres, dextras ,in medio ,glaciali hoc ponte,
iungerent , ingue MATTHLIM eligendum , con-
filia anticipants:.

112
www.dacoromanica.ro
 Alegerea lui Matei Corvin, ca rege, pe un pod fãcut
din ghiata. Se spune ca in mijlocul unui asemenea pod de
ghiata (p) Matei, acel vestit rege, Corvinul, in lipsa lui a fost
ales rege, pe cand se afla incarcerat din porunca regelui
Vladislav in temnita cetatii Praga *i era pazit de Georgius
Pogyebratius. Chiar i alte fluvii ale Ungariei ingheata din
aceea0 cauza, de ger. Pe un astfel de timp, mai inainte,
turcii au fost extraordinar de inspäimantatori pentru ai nWri
ca nu cumva, folosindu-se de aceasta ocazie i trecand
peste Sava, sä pustiasca Sclavonia pe care, in anul care a
trecut48), au pradat-o aproape in intregime. Turcii i-au adus
pe altii sub stapanirea lor and din cauza dezbinarilor
interne ale principilor crWini din pricina caror dezbinari ei
nu se ingrijesc de Ungaria, ba mai bine zis de primejdiile lor
cand din cauza neglijentei noastre i a intrigilor prin care
obOuiesc sa fie periclitate chiar regate mad.
Ai putea observa pe câmpia mai inainte pomenita,
langa Dunäre, multi oameni lacand in timpul zilei, fiindca
secand peste masura Bachusul49) cel mai dulce din Pesta,
acum se dau batuti i lasä sa le treaca mahmureala dormind
pi inceteaza sä mai viseze.
3. Episcopatui de Wácia. Cetatea Vácia50), scaunul
episcopului, find retrasa cu cinci mile de la Pesta, catre
nord, este awzatä, la fel, langa tarmul Dunarii care in acel
loc scalda de jur imprejur o insulä mica.

(p) Nimic nu vei It obseneat in istoria alegerii acestuia pe care Bonfinius o prezinta in Decada
III, cap. IX, in afara de faptul ca Dunárea, inghetand subit i intarindu-se de ger cu patru zile
inaintea idelor lui februarie j intinandu-se ca o pardoseala, a inspdimântat factiunea
potrivnia lui Conlin astfel Incât. parasind Buda, sa se retraga la Pesta. Atuncl, dar, putea sã
se intâmple ca iesind unii in calea celonalp, fruntasii sa-si strangi miinile in mijlocul acelel
punti de ghiara, iar prin acest gest ei s6 o ia inaintea deliberarilor pentru alegerea lui Mate!.

48) in anul 1535.

49) ... secând Bachusul cel mai dulce - exprimare metaforica in loc de bAnd ffirá másurã
vinur.
50) Wácia / Váczia / Vácia - cetate a vechii populajii numitfi vaci sau vlaci; etimonul pare a fi
pfistrat in slovac, Slovacia etc.
113
www.dacoromanica.ro
 (q) arboribus plenum &fupereminentem,
&ex alio orientis latere , propter virida-
ria,& camp= late diffufum, non modice
amcenus. Hinc, fub radice ejufdern mon.
tis , occidentem verfus , ad aliquot mil-
liaria , longeporreati , aduerfo Danubio,
non commode , ob viam anguftarn &fra-
gofam peruenitur , ad Maros oppiduin , A.raros op,.
Viffegrido obiecium. Turn , traieétis Pc"
per ordinem , Ipolo , Grano , & Nitria flu-
uiis, quos in Danubium infundi , fupra
memorauimus , recurritur ad Guta oppi-
dum , quod ad oftia Vagi fluminis, ( circa
quw loca , pifcatio fit ( r) antaceorum
pifcium) fitum eft. Hinc magis ad occi-
dentem , circa ripam ejufdem Vagi,lum
eft ad Zephyrum , conftru6ta eft arx for-
tiflima , Alexii Thurzonis Sempthe , in- gxSemp-
clula utrinque oppidis, aliquo interuallo
ab ea diflitis; altero Sered, ahero Semp-
the nuncupato.
S. Iv. Eo ex loco femipaluftri, & ali-
quando profunde lutofo , relitztis ad dex-
trum latus, aliquot pagis, & Tyrnauia,
POSONIUM tenditur. Hc vrbs , adia- Poroni-
cet ripx Danubii qua, & loco , & muni- um El
arx cu,vrbs
nt
tione eft fortiffima. A finiftro , campi fa- defcriptio..
tis lad, fpatio, incumbit ei mons, cuius ne
late-
(q) NASZALI ei nomen eft, quali Nagy &al, di-
aum; eo quod termini infar,, exee!fo vafioque iu.:
golurreaus, Lite regionem defpicit.
(r) Legi in diplomatibus , Reges Hungarite , antaceo-
rum vivarutm /tic dint habuiff e, per oramJiumirds,
roboreis palis circumclufitm : quorum ft-kiwi, de-
crefcente amne , nomri pojitnt hodieque.

114
www.dacoromanica.ro
Locul este nu in mica másura placut pentru muntele impà-
durit (q) si de o mareVe supremä, iar din cealalta parte, a
rasaritului, pentru livezi i campia intinsä 'Ana departe.
Targul Maros. De aici, pe la poalele aceluiasi munte,
catre apus, la cateva mile departare dincolo de Dunare, cu
oarecare dificultate din cauza caii inguste si abrupte, se
ajunge la targul Maros, opus Visegradului. Apoi, dupa ce ai
traversat in ordine raurile [poi, Gran si Nitria- am amintit mai
inainte cä acestea se varsä in Dunare se revine in graba la
targul Guta care este situat la gurile raului Vag (in aceste
locuri se face pescuirea pestilor antacei) (r). De aci, mai
spre apus, in apropierea farmului aceluiasi rau Vag, care
curge "Dana la Zephyrum, a fost construitä o fortareata foarte
solida, Sempthe, a lui Alexius Thurzo, inchisä Inauntrul
fiecaruia din cele doua targuri, separate unul de altul
departate de la fortareafa printr-o oarecare distanfa; unul
dintre targuri este numit Sered, celalat Sempthe.
4. Pózsony, orasul i fortareata, cu descrierea lor.
Din acest loc semimlästinos i candva noroios, dupa ce ai
läsat la dreapta cateva sate, si Tyrnavia, se intinde Pojoni51).
Acest oras, care si prin asezare si prin fortificatie este foarte
solid, se intinde aproape de tarmul Dunarii.
Din partea stanga II inconjura campii destul de intinse si se
apleacä spre el un munte ale carui costise au fost plantate

(q) Numele acestuia este NasAli, ca si cum s-ar spune Nagy-SAI; fiindoi in acel bc, /a fel cu
o piatra de hotar, un jug inalt i larg, ridicându-se drept, pdveste de sus regiunea mina
departe.
(r) Am citit in actele oficiale cá regii ungariei au avut aid mai demult un helesteu pentni anta-
cei, la malul fluviului, inchis de jur imprejur cu pari de stejar; cfind scade apa i acum se pot
observe trunchlurile acestora.

51) Posonium (lat.) / Pressburg (germ.)/ Prizsony (ung.) - numele orasului contemporan
Bratislava, capitala Slovacieu. Limba român5 transcrie, simplu, pronuntia magtuart a cuvântu-
lui rezultând astfel fonria Mon!, de multa vreme incetatenuta, pe care o vom 'Astra pe toatà
intinderea lucrbni.

115
www.dacoromanica.ro
 latera vinetis confita funt. A fronte,arx
pariter validilruna , inter montem , a ii-
niltro latere filuoium, inferiorevero vi-
neis confitum, condita eft in loco edit&
fimo, mdificiisfplendidis decora. QUM ,
ex ea pane , qua Auftrim fines refpicit , &
Noravam fluuium , ( in cuius ripa orien-
fah , in edito monte arx Dada exftruth
eft , duobus a Potonio , occidentem ver-
fus recedens milliaribus,) murum babet,
viginti circiter pedes la rum ;. qua vero
vroem & Danubium profpicit , ambula-
tiones , cum quietis aincenisque interltru-
éhs adiculis , ad quas ex regi is cubiculis
patet tranat us. Mea atate,iiipra mcenia
wdificata fuerunt, per eYoahriem Bornemif
zanz eius loci Com item, Secundi LUDO-
UIC1 regis nutricium , virum, non minus
ftrenuum , fortisque& magni animi, quam
ingenio, confilio, fide, & religione pra-
ftantem , mihi certe veluti alterum pa-
rentem. Apud quem tamen, licet iirexpop
'citrrec nec captarim, nec acceperim, tit pie-
ri que alii, hareditatem. Hi c, ad Danubium
& campos Trans-Danubiales profpeetus ,
magnam przebet oculis intuentium dele-
4tationem.
Arx Stem- S. V. Vitra Pofonium , intra virce-
pha, ra montis prmdi6li ad orientem afliuum,
]Rozr, 8 ft arx Stompha; diltdonafttrium Eremita-
S. Gaw- kuni 77.41. In radicibus vero porretis
gius. funt arces, S. Georgia., , optimis & dulci-
bus Arinis memorabilis; Bozyn ; Vere4kii;
praterea. aliquot oppida.. Hinc ad o-
rien-

116
www.dacoromanica.ro
cu vita de vie. Dinspre fata o fortareata, in egalä masurà
foarte valida si impodobita cu edificii strälucite, a fost con-
struitä pe un stei foarte 'Malt, la mijlocul muntelui acoperit
cu paduri, din ,,partea stanga, si plantat cu vii, mai jos de
bunä searna. In acea parte prin care priveste in urma52)
hotarele Austriei si Caul Morava (pe al carui ;arm rasaritean,
pe un munte 'halt a fost construita fortareata Devén, retrasä
cu doua mile de la Pojoni, catre apus) fortareata Pojoni are
un zid lat de circa douazeci de picioare; pe unde ea priveste
inainte53), la distant& orasul si Dunärea, sunt locuri de plim-
bare unite intre ele cu mici capele linistite si pläcute; din
dormitoarele regale se deschide o trecere 'Dana la acestea.
in vremea mea zidurile de aparare ale fortaretei au fost
inältate si mai mult de Cate loan Bornemiza, contele acelui
loc, cel care l-a hränit, l-a crescut si l-a educat pe regele
Ludovic al II-lea, un barbat nu mai putin harnic, puternic si
märinimos pe cat era de remarcabil prin inteligenta, sfat,
fidelitate si sfintenie, iar pentru mine, cu siguranta, ca un al
doilea tata. Langa care cu toate acestea nici n-am acaparat,
nici n-am primit, ca foarte multi altii, vreo mostenire. In
acest loc privind inainte catre Dunare si Cate câmpiile trans-
danubiene, ochilor celor care se uita li se ofera o mare des-
fatare.
5. Fort5reata Stompha, Bozyn si Sfântul Gheorghe.
Dincolo de Pojoni, intre culmile muntelui numit mai inainte,
la räsaritul de var654) este fortareata Stompha si manastirea
eremitilor Thal. lar la baza muntelui sunt oferite vederii
fortäretele Sf. Gheorghe demna de amintit pentru vinurile
ei foarte bune si dulci - Bozyn, Veresk6 si, in plus, cateva
targuri.

52) Spre apus.

53) Spre r'Ssant.
54) La sud-est

117

www.dacoromanica.ro
 rientem vifitur ciuitas 'FICRtitAUIA, na- Trnauia
tura minus , quam arte raiiiiitk Ad kiu- cluilas
jus mcenia fluviolukei.usdem npipinis*, in-
guns facit pifciurn vivarium : ex quo ite-
rum effluens, prope Vitkee , Danubio
mifcetur. Hanc incoluni Hungari ,Ger-
mani , Bohemi, mercimoniis, aliisque re-
bus ufui hominurn, neceffariis, abundan-
tem. NI TR1A dehinc, fedes Epifcopi Nitriaepi-
,
ad Septentrionem , orientem verfus ver,froparus,
gens, transrniftb Vago fluuio , in ripa Ni-
trzee fluminis , fita eft. Arx, & fitu & ar- Trincini.
te munita , a qua diftat Trincinium, in ex- um arx.
clam , nouem milliaribus , & loci amce-
rutate, propter alluentem Vagum , & mu-
rutione memorabilis: inter quam , & Ni- Gakóc,
triam , funt arces Gal,gicz &
, Themetuen , & vrall.;_
atque nonnulla oppida. Supra Trinci-
mum, lhiva, turn ad radices filuoii mon- . .
cia 2
tis , eft caftrum fortiffimum 5 Bifiricia ,
orientem verfus lihrouecz, & deinde Bay- mócz:Yar.
tnocz ad fluuioltim Thurócz fita, Vltra ces.
rnontem arx Letaua , & citra Vagum ma-
gi s ad Septentrionem, Sztrecfen , Woo, Li-
kava. Ultra Vagum, Sucfaii, Sabiuitz, Skia-
viva arces.
S. VI. His ad orientem Brumalem , Septem
vicin funt feptem Ciuitates montana cm.`lzinue
,
filuis,& locis afperis,interfeptx: (s)Crem4 liUratf5'
;
nicia ; ,Schemnicia ; Bifiricia ; Pucanum Mons
Re.
(s) Himeari : Kärmiitz- Binya ; Selmetz - Bdnya ,
Befzurrze - Beinya; Baka- Banya ; - Banya ;
Bela-Banya;Libet-Beinya;cocamus: vbi vox ta-
nya JoctinamfgnOCat.

118
www.dacoromanica.ro
Cetatea Tyrnavia. Apoi, spre räsarit, se vede cetatea
Tyrnavia, intaritä nu mai putin prin natura locului cat prin
mestesugul oamenilor. Lana zidurile de aparare ale acestei
cetati un raulet cu acelasi nume formeaza un imens
helesteu, din care iesind apoi el curge mai departe si in
apropierea localitáii Vizkéle Ii amesteca undele cu
Dunarea. Aceastä cetate, imbelsugata cu marfuri i alte
lucruri necesare traiului zilnic al oamenilor, o locuiesc
unguri, germani i boemi.
Episcopatul Nitria. De aici incolo este Nitria, scaunul
episcopului, situata pe tärmul raului Nitria la nord i intinzan-
du-se care räsärit, dupa ce s-a traversat raul Vag.
Fortareata, intäritä i prin natura locului i prin mestesug,
este demna de amintit si pentru frumusetea peisajului,
datorita Vagului ce-o scalda curgand, i pentru trainicia for-
tificatiei; la o departare de noua mile de aceastä fortareata
se afla, in Cecia55) Trinciniu56), iar intre acesta i Nitria sunt
fortaretele Galgocz i Themetuén i unele targuri .
Dincolo de Trinciniu e Ilaua, apoi la poalele unui
munte acoperit cu paduri este un castru foarte bine intarit,
Bistrita, care rásárit e Uhrovet si in cele din urma Baymocz,
asezata pe paraul Thurócz. Peste munte este fortareata
Letaua si dincoace de Vag. mai la miazanoapte, sunt
Sztrecsen, Oroua, Likava. Dincolo de Vag sunt fortäretele
Sucsan, Sabinitz i Sklavina.
6. Ce/e sapte cetati montane. Acestor fortarete, la
nord, le sunt invecinate sapte cetati montane, separate intre
ele prin paduri i locuri präpastioase (s): Cremnicia,
Schemnicia, Bistricia, Pucanum, Muntele regesc, Dilenum
Libeta, iar capitala acestora este (t) fortareata Vetusolium.
(s) Noi ungurii le numim Kcirmotz-Banya, Selemetz-Bánya, Besztertze-Banya, Baka-aanya, Uj-
Banya, Bela-Banya, Libet-aanya, uncle cuvantul Banya inseammi sbpatura (galerie, mina%
n. n.).

(t) Nu flindc6 fusese in realitate pus in randul cetáfilor montane, ci fiindcä era cetatea de scaun
a regilor, când veneau aid 0 se (inea consiliul militar pentru apararea cet6rilor montane.
55) Cecia - acum Cehia.
56) Trinciniu - ora in Slovacia, numit acum Trencin.
119

www.dacoromanica.ro
 Regius ; Dileuurn, & Libeta: quarum caput
eft , (t) arx Veturolium, Hinc arces, Sas.
fupra glum
kö , Dobraithui , Vegles , Lyptfe ,
Garanus (u) oritur : harum inco1a vtun.
tur Hungarica , Germanica , & Slauoni.
ca, lingua- auri, & argenti fodinis, atque
aliis metallis , vt infra dicetur,, dimtes.
He funt Reginarum Hungaria , titulo
Donationis , propter nuptias, per Reges
& proceres regni, iam olim , a maiorum
noftrorum temporibus ,eis deitinata. In
ter hos, quibUs ciuitates h inclufa runt,
montes, ac Ipolum fluuium, qui fupra (x)
Schenmiciam , in radice montis oritur : Ac
filuam , qua Agriee adiacet , funt : cppi-
dum Rima - Szonlbatil ,Ozdien arces Fyle" UiT ,
Lollimez , SalgO, TatyZin , Kalonda ; Pra poll.
Pnepofitu- tura Bozok , Oppida Corpona, Lytkva, Hyd-
ro Bozok, vek; Preepofitura Stiagh. , ad Ipolum : a
Sdagh.
qua arx orientalis Dregel , oppidum Oro-
fly , quod incolunt omnes liberi. Hi ni-
hil aliud lubeunt oneri, quarn quod te.
nentur e fuo gremio , regi, tit Regina ,
ianitores dare. Populus fi4us , nulla
proditio eorum mtnifteriis faaa fuiire ,
unquam cogmta eft; quamuis libere in-
grediantur , regis , & Regina cubiculum.
S. Vll.
(t) Non quod accenfurn reuera fit Urbibus montanis;
fed quo,' Regum ela fides, nun huc accethren ,
tenaurqueprOdio, d.fenjandis mOntanisdejlinato.
(u) In Comitazu Gömbtenti , Grams capita habet ,
quinque , plus minus , milI.iaribus altius: qua de re p
alibi.
(x) Aliter fe res habet. Diflant fontes kola, mini..
=motto minim-Thus, in glliuum orientem, &hem-
nitzio,

120

www.dacoromanica.ro
Dupä aceea sunt fortaretele SaskO, Dobraniva, Vegles si
Lyptse, dincolo de care izvoráste Garanul (u); locuitorii aces-
tora se folosesc de limbile maghiarä, german5 si slava.; locul
este bogat in mine de aur i argint, ba chiar si de alte
metale, dupá cum vom spune mai incolo. Aceste cetati
montane sunt ale reginelor Ungariei cu titlul de dotä pentru
cäsätorie, destinate lor cu mult timp in urmä de care regii
pi fruntasii regatului, inc5 din vremea sträbunilor nostri.
Prepozitura Bozok, Saagh. Intre acesti munti, intre
care sunt inchise acele cetki, i râul Ipol, care îi are izvorul
dincolo (x) de Schemnicia la baza muntelui si p5durea care
se intinde in vecinätatea Agriei se af15: thrgurile Rima-
Szórnbath i Ozdien; fortáretele: Fylekuár, Lossoncz, Sale),
Taryán, Kalonda; prepozitura Bozok i thrgurile : Corpona,
Lythva, Hydveg; prepozitura Sáagh pe Ipol: de la .fortäreata
räsáriteaná Dregel pârià la targul Oroszy pe care II locuiesc
numai oameni liberi. Acestia n-au fost apäsati de nici o alt6
povar5 deck ca regii si reginele s'a fie ocrotiti la sânul lor si
s'a le puná la dispozitie usieri. Populatia este devotatá, cad
n-a fost cunoscutä niciodat5 vreo tradare urzitá prin
mijlocirea acelor slujitori, desi aveau intrare liber5 in dormi-
torul regelui si al reginei.

(u) Garanul I Granul are izvoarele in comitatul Gämdr, mai sus cu aproximativ cinci mile; despre
acest lucru, in alb" parte.
(x) Altfel stau lucrufile. lzvoarele râului Ipol sunt la o departare de cel pup opt mile, spre
rãsáritul de vara (sic!), in tinutul Schemnitiu.

121

www.dacoromanica.ro
 S. VII. Ab his recurritur CASSO- Caffouia
UIAM, qux iplis montanis ciuitatibus eft ciuitas.
Septentrio orientem verfus. I-Lec ciui-
tas, non minus pulcbra, quam munita eft,
ciuilitate & incolarurn comitate, iacly-
ta, olim frequens emporium, quo , non
modo Iiiingari, fed etiain Pol at, & plerze-
que aiim Septentrionis nationes, conflue-
bant. Lingua vtuntur pene Saxonica.
Hanc iuxta labitur liernfidus fluuius. me-
ridiem verfus, qui poftea iundus Saio3i
amni, infra Bikroans exoneratur, non
adeo procul a Mcliy, oppido Regina:, in
Tibifcum.

CAPVT XI.
De Refidua eiusdem Hungarix
Parte.
Huic Caffbuim, vicin2e funt Ciuitates yerbes'Lei-
alim li berm : Eperi:u , Leuchozda, B ar th- bane Re-
fa , Sibinium omnes inter loca montofa gixque.
quarum incolze eadem, qua Caffouiani,
vtuntur lingua. His ad feptentrionem
fitm funt arces Scepufam , & inter montes Arces.
Tharki ; citra (y) Vagum vero ad Occi-
D den-
(y) Immo, pluribus milliaribüs, fupra fontes Vagi,
politum 41 Kismarkinum , ad Popradi anuds ri-
pant orientalem. 4lioquin, Hungariz hunc tra-
au%

122
www.dacoromanica.ro
 7. Cetatea Cassovia. De la acestea se vine repede
Inapoi la Cassovia57), care se afla la nord-estul acelora0
cetati montane. Aceasta cetate nu este mai putin frumoasa
pe cat este de bine Intarita, iar pentru amabilitatea i gen-
tiletea locuitorilor s'ai este renumità, mai de mult flind o
piata de märfuri foarte cOutata unde se adunau nu numai
unguri, ci i polonezi mai multe natii ale nordului.
i

Locuitorii Cassoviei se folosesc de o limbá aproape saxon-

ica. Lang5 Cassovia, catre mialazi se scurge domol fluviul
Hernadus care, dupa aceea unindu-se cu raul Sayo, scapa
de povara In Tisa, mai jos de Barsonos i nu prea departe de
Mohy, cetatea fortificata a reginei.

Capitolul XI.
Despre partea care a mai r6mas a
aceleiasi Ungarii.

Oraele libere i cele regale. Cassoviei acesteia ii

sunt vecine alte cetati libere: Eperies, Leuchouia, Barthfa §i
Sibiniu, wzate intre munti; locuitorii acestor cetati libere se
folosesc de acee4 limbä pe care o vorbesc §i cassovienii.
In aceste locuri, la nord, sunt situate fortaretele Scepusiu si,
Intre munti, Tharkä: dincoace (y). de Vag, la apus, este
Kesmark;

(y) Dimpotriva, Kasmarkinul este asezat pe tarmul de rasarit al raului Poprad, dincolo de
izvoarele raului Vag cu mai multe mile. in altà privinta manuscrisul nostru descde aceasta
regiune a Ungariei cu mai putina exactitate decat pe celelalte, ceea ce trebuie sa iertam ace/el
epocl. Acestea le noteaza vestitul Bell dupa exemplarul sau; cad al nostru a (cost corectat de
mane lui Olahus, in acest pasaj, in multe locuri (t0.

57) Cassovia - cetatea a purtat succesiv numele Cassouia, Kassau, Kaschau, Kassa (ung. pro-
nun(at Koso); in prezent, ca oras al Slovaciei,se numeste Kace.

123
www.dacoromanica.ro
 dentem Kefinark ; Rofizaztia au tem, & Smil-
nicia oppida, prope gum argenti funt fo-
dinx, inter HernAdum , & Saiónem flu-
uios; tum citra eundemOyaa. Hinc in-
ter montes,Murany arx, ad meridiem, oc-
cidentem verfus fita. Inter Saidnem &
HernAclum fluuios funt oppida: Vcimos,
pla°P" Sykfo ; turn Csaffouiam verfus, Gradna, Sy-.
na: Arces, 7horna , IVagy Hzda. Intra au-
tem HernAdum,& fluuiolum, qui ex mon-
tibus Septentrionalibus; dinerfis fontibus
ortus, poftea accepto nomine Bodrogh
fub caftro Tokay ad Tibifcum influit, a
Borea incipiendo meridiem verfus funt
arces, Sonar, Czitzua , Vngucir, ?ere-
bes , aggere extra mcenia circumdudo
fortiffima: Circum alpes Tharczal, Fyzér,,
Vilely, Sarofpatak , Buldo.KU, Tluzlya, Thar-
czal: oppida, Zanto, Lyska, vini optimi fe-
Arx 7b- racia. Arx TOKAY, in occidentali Ti-
kay. buici, Bodrogh fluuium, vti dictum eft,
accipientis , ripa eft condita: qua traie-
6tus eft ad reliquam Hungarim partem:
de qua paulo poft dicemus ; locus, non
minus fitu amcenus, quam munitus. In
ylteriore fluminis parte ad Septentrio-.
nem, vbi oriuntur fluuii Labartz, Vngh,
Lazaza, qui omnes primum in Bodrogh, et
cum eodem deinde in Tybifium fub Thokay
exonerantur,2 funt arces Czyczwa, Wrano,
Pa-
tium, minore, quant reliquos , adcuratione, defcri-
pfit noffer, quod eetati illz condonandum efi. Hee
Q. BELIUS de exemplarifuo ; nam nofirum bic
in =kis OLAHI nutnu corral:an fuit. K.

124
www.dacoromanica.ro
iar targurile Rosnavia i Smilnicia, In apropierea carora sunt
mine de argint, se aflä intre raurile Hernadus si Sajo; dupa
aceea, dincoace de Sajo, se aflä Olsoua. Apoi Intre munti,
la sud, fortareata Murat-1y este orientata spre apus. Intre
Caudle Sajo i Hernadus se afla targurile Vámo i Syksä;
mai departe, care Cassovia, sunt Gradna i Syna precum pi
fortaretele Thorna si Nat/ Hido. lar intre Hernadus si rauletul
care, nascut din diverse izvoare din muntii nordici, dupa ce
a primit numele de Bodrog se varsa dupa aceea in Tisa mai
jos de castrul Tokay Incepand de la nord catre sud se an':
fortaretele Sóuár, Czitzua, Unguar, Vjhely, Terebes care are,
Inafara Intariturilor foarte solide, un terasament dus de jur
Imprejur; In apropierea muntilor se afla Tharczal, Fyzer,
Vyhely, Sarospatak, Buldo-K6, Thalya i targurile Zanto pi
Lyska, bogate in vinuri foarte bune.
Fortäreap Tokay. Fortareata Tokay a fost Intemeiata
pe tarmul de apus al Tisei care primeste Caul Bodrogh, dupa
cum s-a mai spus: in acest loc se face traversarea care
cealaltà parte a Ungariei despre care vom vorbi putin mai
tarziu. Locul nu este mai putin pläcut prin asezare pe cat
este de bine Intärit. In partea de dincolo de fluviu, la nord,
unde izvorasc apele curgatoare Labartz, Ungh, Lazaza, care
se varsa toate mai intai In Bodrogh si apoi, impreunä cu
acesta, se usureaza de povara apelor In Tisa, mai jos de
Tokay, se aflä fortaretele Czyczwa, Wrano, Palocz, Kapos,
Pynkolcz, Unguar, Raska i multe altele.

125
www.dacoromanica.ro
 Pa Mez, Kopos , Pynkolcz, Vnzudr,, Raska, &
multm alba. Orientem autem verfus in
radicibas montis Syluoli, ex quo Lazaza
oritur, lita eft arx regina Munkács, reddi- MunLici.
tibus vini & porcorum , &wipe amceni- arx.
tate infigrlis; a qua non longe abeft op-
pichun Bereghzaz, parochiali templo me-
morabile. In hac ipfa regione, gum eft
inter figh & TibiPum fluuios multx funt
prwterea arces & oppida , qux omnia
breuitati confulens omittenda elfe duxi.
S. II. infra Saiö,lera fluuium, meri-
diem verfus, vt eo redeamus, vnde di-
greirt fuimus, Dyqbeiir, arx regina, cum Dosgyxr
oppido eius nominis, ei fubiacente, ma- arx .
grs amcena,quarn munita occurrit. (Me.
ridionalis Caffouix fitus, amcenitate & om-
nium rerum copia,merito memorabilis.)
11xc, exftruda eft, in latere montis, ab
oriente & meridie, filuis cinai. Cantus
philomelarum,& aliarum auicularurn, in
ramis vicinarum arborum concinentium,
verno tempore, aures eorum, qui in ip-
fts cubiculis arcis agunt, mirum in mo-
dum obledant. Infra arcem, fluit ex
monte riuus, trutis, & aliis pifcibus de-
licatioribus, fcatens. Ad medium hinc
miliarium eft oppidum Myskoltz (inco- C7!°"(!uffi-
iam olim famofum) fubditum arci,.vinis
D2 op-
'
larum quibusdam olim dudis choreis (z) ku'oulitn7.4"144

(2) Quak chorearum genus fiterit , nem° nos docere

potuit hucusque tumetfi recordentur aliqui pro-
uerbiorum: MiskOltzl Tiatz; item, Tiatzos
Miskaziak.

126
www.dacoromanica.ro
Forta-reata Munkács. Dar spre raskit, la baza muntelui
Padurosul, din care izvoraste Lazaza, se afla fortkeata
reginei, Munkács, faimoasa pentru veniturile obtinute din vin
si porci ca si prin farmecul asezarii. Nu departe de aceasta
se afla targul Bereghzaz, demn de amintit pentru biserica
parohialä. In chiar acest tinut care se aflä intre raurile Ungh
si Tisa, pe langa cele amintite mai sunt fortarete si targuri pe
care, chibzuind la scurtimea lucrarii, am socotit ca trebuie sa
le omit pe toate.
2. Fortareka Drisgyoer. Mai jos de Caul Sajo, care
miazazi - ca sa ma intorc de unde am facut digresiunea - te
intampina DyeGgyoer, fortareata reginei, impreuna cu targul
ce poarta acelasi nume si este subordonat ei, mai mult
incantkoare deck fortificata. (Targul e situat la sud de
Cassovia si este pe buna dreptate demn de amintit pentru
farmecul asezarii si belsugul tuturor roadelor).
Fortareata Dy6sgyoer a fost inaltata pe panta unui
munte inconjurat de paduri dinspre räsarit si miazazi. Cantul
privighetorilor si al altor pasarele care ciripesc in cor, prima-
vara, in ramurile arborilor invecinati mangaie in chip minunat
auzul celor care vietuiesc chiar in incaperile fortaretei. Mai
jos de fortareata curge din munte un park care misuna de
pastravi si de alti pesti dintre cei mai deliciosi.
Dansurile locuitorilor din MyskOltz. La o jumatate de
milà de aici se aflä targul Myskatz (faimos Inca mai demult
datorita unor dansuri (z) nascocite odinioara de locuitorii lui)
subordonat fortaretei Dye:Go/6er si avand din belsug vinuri
foarte bune si tot felul de alimente.

(z) Ce fel de dansud vor fi fost, nimeni pana acum n-a putut sa ne instnfiasca, chiar daca sunt
amintite in unele pmverbe.

127
www.dacoromanica.ro
 optimis & omni commeatuum genere,
abundans.
S. III. Ab hoc, meridiem verfus, ad
quatuor nilliaria, A GRIA, fedes EpAo-
pi, diffita eft; non folum reditibus am-
plis; fed etiam loci fitu , & alimentoruzn
digriengs omnis copia , maxime infignis. Arx, ad
Epireopa_ mantis radicem, in loco editiore, condi-
zu.s. ta eft, in :qua Ecclefia Cathedralis, cui
fubiacent in planitie macs Capitulares, &
oppidum. Hinc, in ripa Tibifci, orien-
tem verfus labentis, funt inter alia plu-
rima oppida, Szolnok, VarAon, Mirthvelyes,
Szegedinum oppidum, lain Camera falis,
Szegedi-
num cppi- quad ex Tranfyluania , vt infra dicetur,
dum. nauigio veatum,eo loci deponitur; quam
loci commoditate maxime memorabile.
In ripa vero Danubii, e regione meridio-
nali defluentis, funt, prwtermiffis aliis,
oppida Ktirtliveiyes, Pnthal.
Colozin, S IV. Iliac COLOCIA , fedes Ar-
Archi- E- chi-hpilcopi Colocenfis, Ecclefia Cathe-
pircopatus- drali inclyta; Zeremlyem, Bakmmuffira, Bo-
Aiddare.. drag, Apatly. Hine akin, alia Archi-
d co.. Epifcopi Colocenfis fedes, ad vnum mil-
renjs. liarium a ripa Danubii: fita eft in plani-
tie, omnibus commeatibus, maxime pi-
fcibus, copiofa. Narratum mihi eft, a
fide dignis viris mille circiter pikes lu-
posrfiue lucios, miftos carpionibus, quo-
-rum longitudo mediam vinam, breuitas
vero, vnam palmam non excefferit, hoc,
& in aliis locis ei vicinis , vno ducato
emtos -fuilre, & nunc quoque, pro tem-
pó-
128
www.dacoromanica.ro
 3. Episcopatul de Agria. De la Myskóltz eatre
mialazi, ca la patru mile depärtare una de alta se aflä Agria,
scaunul episcopului, foarte vestitä nu numai pentru veni-
turile ei bogate, ci si pentru asezare si pentru tot belsugul de
alimente. Fortareata a fost intemeiata la poalele muntelui,
pe un loc mai inalt; in aceasta se aflä Ecclesia Catedrala
cäreia ii sunt subordonate lácasurile capitulare de pe
câmpie si targul .
Mrgul Szegedin. Apoi, pe tärmul Tisei care curge lin
spre räsarit, intre alte foarte numeroase thrguri se af15
Szolnok, Varkon, Korthvalyes si Szegedin un targ foarte
renumit pe de o parte pentru Bolta Sarii caci, transportath
din Transilvania cu corabiile, dupa cum vom arata mai la
vale, sarea este depozitata in acel loc - iar pe de alta parte
pentru proportiile armonioase ale acelui loc. lar pe tärmul
Dunárii care coboarä dinspre sud, lasandu-le la o parte pe
celelalte, se afla targurile Körthvalyes si Parthal.
4. Arhiepiscopatul Colocia. Apoi este Colocia,
scaunul de la Colocea al arhiepiscopului, localitate vestita
pentru Ecclesia Catedrala; in acest scaun sunt cuprinse si
localitatile Zeremlyem, Bakmonostra, Bodrogh, Apathy.
Bachia, al doilea scaun la arhiepiscopului. Mai inco-
lo e Bachia, un alt scaun al arhiepiscopului, de la Colocia
la o milà departare de tàrmul Dunárii; Bachia este asezata
pe campie si are din belsug tot felul de alimente si mai ales
peste. Mi s-a povestit de catre barbati demni de incredere
ca' in Bachia si in alte locuri vecine cu ea s-au cumparat cu
un singur ducat circa o mie de costrãsi, sau stiuci, ameste-
cati cu crapi de rnarime medie - care nu depaseau un cot,
dar nu mai mici de o palmä si ca chiar si acum pot fi
cumparati la pre; bun, in functie de anotimp.

129
www.dacoromanica.ro
 poris conditione, emi poffe. Tum ad
oftia fere Tibifci , in Danubium fe exo-
nerantis , eft TITULIUM PrTpofitura, Tituliunt
olim reditibus quatuor millium ducato- pr(e.PoJitu-
rum diues: dernde Kysdy, , Gibol, & ali ra
plurimx arces, partim in ipfa ripa Danu-
bii, partim non procul fax.
5. V. In his, inter Danubium & Ti-
bifcum, locis, ad Septentrionem Campus CaMpus CU-
eft Cumanorum , in quo Cumani per fedes, man".
flue, vt ipfi vocant, feiliones diuiduntur.
Inter quas funt vici, Zenth-Kalas , Hulas, &
plerique alii, regio fifco addiEti. Alunt
pecora, & equorum greges, ex quibus
opes , non paruas fibi comparant: aquw,
& lignorum runt inopes ; nifi quod ad
aquandum pecora, puteos, non (a) fapi-
darn prmbentes aquam, efiodiant. Ager,
non vllius leguminis commodius ferax,
quam peponis. Ad ignis yfum, vtuntur
arunclinibus, fimo (b) animalium, & mo-
dicis lignis , procul aduedis. Supra
quos in orientem, aliquot milliarium in-
teruallo, diffitus eft al:us tradus campe-
ftris, perpetuo campo , qui Bachie* re itirces:Itie
gio appellatur: in qua, multa funt oppi- rhieeis.
da, quorum defcriptionem , breuitatis
cauira, confulto prxtereo ; quia non eft
animus, totam nunc Hungariam depin-
D3 ge-
(a) Putrecunt nonnwzquam, .9 fcatent vernaus, wit
tam laticis wino, quam negleflu. Nam, rbi fre-
guenter hauritmtur, vigefrunt, 9 funt potui laud
misfiles.
(b) Bubulum flercus eft , recens illud, albumin; il-
litum, poffea ad folem duratum, 8 ignis tenax.

130
www.dacoromanica.ro
Prepozitura Tituliu. Mai departe, aproape de gurile Tisei,
când se varsä in Dunäre, se afla Prepozitura Tituliu ale ckei
venituri erau odinioarä de patru mii de ducaV; apoi se aflä
Kysdy, Cabol §i alte foarte multe fortkete, parte dintre ele
a§ezate chiar pe tarmul Dunärii, iar altä parte nu departe de
färm.
5. Câmpia cumanä. Pe teritoriile acestea dintre
Dunke §i Tisa, la nord se aflà Câmpia cumanilor, in care
cumanii sunt impartiti pe scaune sau, cum spun ei Ini, pe
§äzkori. Intre acestea se numká satele Zenth-Kalás, Ha lás
§i foarte multe altele, atribuite lor printr-o hotkke §i supuse
impozitului regal. Cumanii cresc turme §i herghelii din care
Ii procurä nu puVne mijloace materiale; apa §i lemnele nu
sunt indestulátoare, deca dac5, pentru a-§i ad5pa turmele,
sapä adânci puluri (a) care nu le oferà o apa gustoasä.
Ogorul nu este prielnic altei legume deck numai pepenelui.
Pentru nevoile focului se folosesc de trestii, de bälegarul ani-
malelor (b) i de vreascuri aduse de departe.
Regiunea sau Intinderea bachian6. Dincolo de
cumani, spre ràskit, separat5 printr-un interval de o mil5, se
aflá o altä intindere câmpeneasc5, o câmpie neintreruptà
care se nume§te Vnutul bachian. In acest Vnut sunt multe
targuri a ckor descriere o las deoparte cu intenVe, pentru
conciziune, fiindeä nu am de end sä descriu acum toatá
Ungaria, ci numai a§ezarea ei i poziia unor locuri.

(a)Putrezesc uneod i miquna de viemil, nu atat din cauza stdcarii lichidului cat din neglijenta.
Cad, atunci and sunt secate des, se revigoreaza i sunt folositoare adaparii.
(b)Este balegarul de la vaci; proaspat, se intinde pe un strat de paie 0, uscat dupa aceea la
soave, arde i intretine bine focul.
131
www.dacoromanica.ro
 gere, fed eius faltem fiturn, & nonnullo-
rum locorum politionem. Hic tradus,
tritici, frumenti, legurninumque , quain
aliarumrerum, eft feracior. Vino vtun-
tur accolxSirmico, a quo, Danubius inter-
fluens, eosdirri m it. Nafcuntur hic, eqni,
& velocitate, & fortitudine, non contem-
nendi ; fed quod magna ferant capita,
vug diéeriis, pene ridiculi.

CAPVTXli.
De Hungaria Trans- Tibigana.
Quarta ifla HUNGARIIE pars, gum
vitt-a Tibifcum eft fluuium, PTO-
LEMIE0 (c) referente , olim Dacia ap-
pellabatur. Hwc, ad Sept entrionem, Sar-
matim partem attingens, a Carpato mon-
te, vsque ad flexionem Tyrw fluuii, por:
rigitur. Ab Auftro vero Danubio, fin
liter vocari incipit, ab occidente Tibifco,
& lazyg;bus Metanaftis. terminatur. In
ea funt prouincim: Valachia magna, qum
& Transalpina vocatur. Moldauta,7ran-
brluania, Maromaryfign:, Scimoskilz, KerMik,
Tranfdpi- tja Timeskos.
niaregnum.
iwr, Traippina, quw olin
a Mao, qui coloniam Romanorum eo
deduxerat, Flaccia vocata fuiffe dicitur,
ab alpibus, quibus a Tranfyluanis disiun-
ita
(c) Lib. EL Cap. 17111. p. 44. b,

132
www.dacoromanica.ro
intinderea bachianä este mai prielnic5 pentru grâu, cereale
§i legume decât pentru alte plante. Cei care locuiesc
aproape de Sirmiu folosesc vinul de aici, cad pe ei ii
desparte de acel loc numai Dunärea ce curge intre ei. Se
nasc aici cai de apreciat l pentru iutimea i pentru forta lor,
dar fiindc6 duc cu ei capete mad, dupä glumele multimii, ei
sunt aproape ridicoli.

Capitolul XII.
Despre Ungaria de dincolo de Tisa.

Dacia. Cea de a patra parte a Ungariei, care se afla

dincolo de fluviul Tisa, dupä cum ne transmite Ptolemeu (c)
odinioar5 se numea Dacia. Aceasta, la miaz5noapte,
atingând o parte a Sarmatiei, se Intinde de la muntele
Carpat58) pânä la curbura fluviului Tyras59), iar de la partea
sudic6 a Dun ãrii, când ea incepe sa" fie numit5 Istru §i, la
apus, de la Tisa ea se terminä i pune hotar iazygilor
metanati. In aceasta se afra provinciile: Valachia Mare,
care se mai numWe i Transalpina, Moldova, Transilvania,
Maramureul, Tara Somewlui, Tara CriuIui, Nyr i Tara
Timi§ului.
Transalpina. Transalpina, care se spune cá mai
demult s-a numit Flaccia, de la Flaccus care Infiintase
i

acolo o colonie de romani, Incepe de la muntii prin care este

separatä de transilvani i se Intinde aproape pânä la Marea
Neagrã. Este o câmpie netedà, lipsitä de apeso)

(c)C. III, cap. VII, p. 44.

58) Muntele Carpet - masivul nord-estic al munblor Carpati, numit acum Gawp! Padurosi.
59) Tyras - numele stravechi al fluviului Nistru.
60) Olahus nu neaga existenta apelor curgatoare care si pe vremea lui udau Campia Romana
si erau cunoscute Inca din antichitate, precum Rhabon (Jiul), Alutus (Oltul), Ordessus (Argesul),
Naparis (la lomita), ci subliniaza nevola de aria a solului i climatul secetos.

133
www.dacoromanica.ro
 aa eft, incipiens , ad Euxinuni fere pela-
gus extenditur. Terra plana , aquarum-
qui. indiga. A Septentrione Roxanos, qui
nunc RutIvnivocantur ; ad meridiem Hun-
garim earn partem qux arcem Temesudr,
& campum Maxon.' refpicit; ad orientem
vero Danubii flumen, Myfiam inferiorem,
ab ea diuide as, contigit.
5. 11. Huius Princeps Vaiuoda ap- vaiuodz
pellatur, noftra hac wtate eft Radwl , quifedes&po-
opibus Sr imperio potens fedem habet in tentin-
ciuitate Targawyllya. Dum exigit ne-
ceintas , ad quadraginta hominum millia
armatorurn confcribere, & in aciem de-
ducere, intra fuos fines , poffe dicitur.
Subditus eft Regi, cui per legatos prwitat
iuramentum fidelitatis feruandm. In hac
prouincia , a maiorum noitrorum tern- Dwe zn
Tranfalpi-
poribus, ad noftram wtatem, du fuerunt rua fano.
familiw, in initio ex eadem domo ortm; nes.
altera Dana, a Dm Vaiuoda, altera, a Dra-
gula , Dragulana: quarum Eneas edam Syl-
uius ,
in Europa capite fecundo meminit.
Ex his, legitirni Vaiuode creantur,, nunc
Regis noftri , nunc Turcarum Czefaris,
pramoti viribus.
5. lii. IOANNIS HUNYADIS, Vai-
uodze Tranfyluani, poftea vero Guber-
natoris Hungarim tempeftate, Dragula
Vaiuoda (d) .partim interfeais, partim
D4 ex-
(d) DRAGULARUM, file Dracularum, facinora
pu'Indsgue, fres , apud BONFINIUM, Decad.
id. Lib. VL extrema ; 0 Libro VIL p. 469.
a: Item, Decad. eiusd. Lib. X. p. 332. 39-

134
www.dacoromanica.ro
La nord Valahia Mare se intinde 'Ana' la Roxani care acum
se numesc ruteni; ckre miazäzi atinge acea parte a Ungariei
in care se af15 fortáreata Temesuár6l) si Câmpia Maxons; iar
la ràsárit atinge Mysia Inferioará si fluviul Dunäre care o
desparte de Mysia 62).
2. Scaunul i puterea voevodului. Principe le Valahiei
Mad se numeste voevod si in vremea asta a noastrà este
Radu163) care, detinând averi i comanda militarä, are ca
cetate de scaun Thrgovistea. Se spune cã, la nevoie, el
poate mobiliza ca la patruzeci de mii de oameni i sà-i con-
ducá in lupt5 intre granitele sale. Voevodul este supus
regelui, c5ruia, prin soli, trebuie sä-i presteze jurämântul de
credinta.
Ce/e dou5 grup5ri politice din Valahia Mare / Tara
Româneascä. In aceast5 provincie, din vremea strämosilor
nostri si pânä in epoca noasträ, dou'a au fost familiile dom-
nitoare - la inceput fiind ele näscute din aceeasi casä - una
este a dánulestilor, numitä astfel dupä voevodul Dan, iar
cealaltä, dupä Dragula64), a dráculestilor; pe acestea le
aminteste chiar Eneas Silvius in Europa, capitolul al doilea.
Din aceste familii sunt inscäunati voevozii legitimi, ináltati la
domnie când de fortele regelui nostru, când de ale sultanu-
lui turcilor.
3. In vremea lui loan de Hunyad65), Voevodul
Transilvaniei i dupà aceea Guvernatorul Ungariei, Voevodul
Dracula (d) ocupase domnia, dupä ce o parte dintre cei care
erau din sângele lui Dan fuseserä ucisi, iar altä parte izgo-
niti.
(d) Ispravi le qi patanule Dragule§tilor sau DraculeVilor le poti citi la Bonfinius in Decada a lil-
a, la sfaqitul C. W si in C. VII, p. 469.2; tot astfel in C. X a aceleiaW decade, p. 532.39.

61) Temesuár - numele maghianzat al orasului contemporan Tmisoara.

62) Mysia Inferior - numele provincial romane care cupnndea i tentonul Bulganei de am.
63) Radu Paisie, voevodul ãrui Românesti intre anii 1535 - 1545, Arul lui Nicolaus Olahus.
64) Dragula / Dracula - alias Vlad Dracul, domn al Orli Românesti intre anti 1436 - 1442 si
1443 - 1447, flul lui Mircea cel Barân i tat:al lui Vlad tapes. Adept al luptei antiotomane, a
fost silit s'S se supunã Portii in anul 1437; in cea de a doua domnie a luptat impotnva turcilor
alaturi de lancu de Hunedoara in any 1444 si 1445.
65) Istona romanilor I-a pastrat cu numele lancu de Hunedoara.

135
www.dacoromanica.ro
 expulfis his, qui e Danierant farTuine,Re.
ow g gnum occunauerat. Manzi Hee, ab Argyes,
flys. ex vxore Marina, eiusdem kanis Vatuo-
dxforore, (e) duo erant inter alios filii :
vni nomen fuit Stantzul, qui Maim, & Pe-
trum filios fufcepit; alter] Stoiin, hoc eft
Stohanus. Is me, & Matthalurn , filies ;
Vrfulam , & Helenam filias genuit. Po-
Dra'u! titus igitur rerum Dragala , Stantzulurn
raluodie 'patruum meum infidiis interceptum, fe-
tyrannis.
curi percuilit. Stephanus vero, puer ad-
huc, DEO fibi propitio, illius euadens
tyrannidem, confugit ad MATTI-DAM
regem: qui, vt ab ipfomet patre, & loan-
ne Borucmifi5a, ac Amtrofio SATkein, Comiti.
bus in Hungaria, qui cum patre, vna fub
rege militabant, poilea audiui, decreue-
rat eum fiepe numero, ad regnum, cum
exercitu reducere; fed pater videns re-
rum mutationes, gum imperii.gratia illic
fiunt, periculofas effe; malutt in Tran-
fyluania matrem meam Barbdrant Hunziir
ducere vxorem, vitamque agere priva-
tam , quam in tyrannide & imperio,
le periculis rubie&o, inftai maiorum fuo-
rum, interfici.
'g. IV. Succedente deinde tempore,
Myra, propinguanobis iunaus fanguinis
neceffitudine vtpote ex Danorwn natus
gente, vir confilio magnus, & manu fire-
nuus, Vayuoda creatur, Qui cum cir-
ca.
(e) Ergo. ab imddis, dubitationem, de Mufti adeo
OLAHI .genere, motam fuile op.ortait: ,gobis
Amami yin, potion ejt fides, pant eats xnudoiam.

136
www.dacoromanica.ro
Stirpea lui Olahus. Manzi la de la Arges, din sotia sa Marina,
sora aceluiasi voevod loan (e), a avut, Trite alV copii, doi
báieti: unul s-a numit Stanciul care a avut fii pe Dan si pe
Petru, iar cel5lalt s-a numit Stoian, asta Inseamn5 tefan.
Acesta rn-a näscut pe mine si pe Matei, fii, pe Ursula si pe
Elena, fiice.
Domnia voevodului tiran Dracula. Punând, asadar,
mâna pe domnie Vlad Dracul, pe Stanciul, unchiul meu
dupä tatä, I-a prins in capcane si l-a izbit cu securea. lar
tefan, copil Inca, seapând de tirania acelui voevod si venin-
du-i In ajutor Dumnezeu, a fugit la regele Matei66). Dupä
cum am auzit dup5 aceea chiar de la tatal meu si de la loan
Bornemiza si de la Ambrosie Sarkan, conV in Ungaria, care
au luptat Impreunä cu tata sub comanda regelui Matei,
acesta se hot6r8se de multe ori sä-1 readuc5 la domnie cu
armata, dar tata, vãzând ca tulburärile care se produc acolo
pentru putere sunt periculoase, a preferat s-o ia de sotie pe
mama mea, Barbara Hunzar, in Transilvania si sä ducä o
viatä neangajatä politic, ca simplu particular, deck s5 aib6
puterea Intr-o tiranie si, infruntând mii de primejdii, sa" fie
ucis precum Inaintasii säi.
4. Domnia si moartea violenta- a voevodului Mihnea.
Trecând apoi timpul, Mihnea, run' din obligatie, legat cu noi
prin sAnge cum este posibil náscut din neamul dänulestilor,
bärbat statornic in hotárari si spornic In luptä, a fost fäcut
voevod.

(e) Pnn urmare, de &Sue invidios'i a trebuit sA fie stfirnit5 indoiala despre o atat de ilustrã
obarsie a lui Olahus; pentru noi fidelitatea Preainaltului bfirbat trage in cumpãnä mai mult
deck defaimarea rivahlor sai.

66) Matei Corvin, care era var pnmar, dupa mama, cu stefan Olahus si unchi al lui filicolaus
Olahus .

137
www.dacoromanica.ro
 ca annum Domini millefimum quinpn
tefimum decimum, emu vxore, & Aiirtzt
filio ac filia, poll:ea per Vaiuodarn Mol-
dauienfem ( vt accepi, ) duéta vxore , a
Bojaronibus perfid!s, coniundis Turco,
eiret regno pulfus; data ei per regent
Wiadislawn, Ludouici patrem, publica
fide, ad Cibinium Tranfyluanim ciuita
tern confugit. In qua, non multo poft
tempore, dum quodam die ex templo , a
Patre meo, & Joanne Horuith a Win-
garth , honoris cauffa ad holpitium dedu--
ceretur, quidam Demetrius laxith, natio-
ne Raicianus, ex infidiis fubito erumpens,
eurn incautum, nihilque mali, fub fide
publica, metuentem, tribus aut quatuor
vulneribus , inter fere manus -deducen-
tium,& magnum numerum iuffu eiusdem, *kr,
Myhne, ne videretur publicm fidei diffide- myhne
re, inermium aulicorum, confodit. Hic vaiuoth
quoque perpetrato facinore, ad hofpi- Vidalta
til1171 propinguum
, magno tumultu fu-
gatus eft, & plebe, propter regiam & pub-
licam fidemviolatam, in furorem concita-
ta , a quodam plebeo e Multitudine, gum
ades oppugnabat, bombarda petitus, mi-
ferabiliter interiit.
S. V. HT dum fami1i,in hunc diem
mutuo conflidantur. Quxlibet, omni-
bus curans viribus,. e fua familia creari
Vaiuodam, nunc Turcarum, nunc Hun-
garorum auxilio. Qui potentior eft,
alium non modo aduerfm faaionis; fed
etiain ex fua familia hominem, de impe.
D5 rio

138
www.dacoromanica.ro
Fiindca acesta impreuna cu sotia si cu fiul Mircea si cu fiica
- dupa aceea luatä in casatorie de voevodul moldovean,
dupa cum am aflat - cam prin anul Domnului 1510 a fost
alungat de la domnie de boierii perfizi, uniti cu Turcul, si fiin-
du-i data lui incredintarea publicä din partea regelui
Vladislav, tatal lui Ludovic, Mihnea s-a refugiat impreuna cu
ai sai la Sibiu, cetate a Transilvaniei. In aceasta cetate, nu
dupa mult timp, intr-o zi, pe cand era condus de la biserica
spre casa de oaspeti de care tatäl meu si de loan Horvath
din Wingarth, spre a-I onora, un oarecare Demetrius
laxith67), de neam slay, zbucnind pe neasteptate din ascun-
zatoare l-a rapus cu trei sau patru lovituri - pe cel care nu se
astepta la nimic rau si nu se temea de nici un atac find sub
protectia publica - aproape printre mainile celor care-I con-
duceau impreuna cu un mare num& de curteni, neinarmati
din porunca aceluiasi domn Mihnea, care se temea sa nu
lase impresia Ca dispretuieste ocrotirea publicä. Acest
criminal, savarsind isprava, a fost fugarit cu agitatie mare
pana la adäpostul apropiat si, fiindca gloata era cuprinsä de
furie din cauza juramântului de credinta - regal si public -
violat si era atatata pana la nebunie de un poporan din
multimea care asedia cladirea, luand o bombarda a pierit in
mod mizerabil.
5. Aceste doua familii pana in ziva de astazi se ataca
reciproc, straduindu-se fiecare din toate puterile ca din
familia lui sä fie numit voevodul, cand cu ajutorul turcilor,
cand cu al ungurilor. Care este mai puternicilucide pe altul,
suspectat ca da târcoale puterii, - si nu numai din gruparea
adversa, ci chiar din familia sa si, fiind prins, adeseori ii taie
aceluia nasul sau alte mádulare.

67) Demetrius laxith - Dimarie Iacid, anarhist sarb, plbtit ca ucigas.

139
www.dacoromanica.ro
 rio ambiendo fufpedum, interficit, cap-
tumque, fxpe naribus, aut aliis membris,
truncat. Quod cum fa2pe alias , turn nu-
Petrus, per contigit. Petrus rib Argyes, Stantzulis
Stanqulis filius, de quo mentionem feci, Patruelis
Pius. meus, fcripfit ad me (f) his diebus, ex
Hungaria, fe creatum fuiffe in Transal-
pina Vayuodam, per Mahumetum Impe-
ratoris Turcarum Baffam: & quum re-
gno prmeffet, miffum effe , aliquo poit
tempore, a Turca alium, aduerim fadi o-
nis, cum exercitu, qui fe expulfo, re-
gnum occuparet: fe vero inter duos ex-
ercitus , cum hofte, finguiari congreffum
certamine, illumque a fe vulneratum
ecluo deieciffe: quern, durn interficere
vellet, Barones Tranfalpinx, qui fua lin-
gua adieetis duabus litteris Boiarones (g)
vocantur, perfidia vfi, vidum liberafte,
fe cepifie , parteque narium truncata,
expuliffe: fperare tamen fe in DEI de-
mentia, quod expulfo hofte, ignominiam
acceptam , armis vindicaturus, regno ,
virtute potiatur. Ita fpes hominem tra-
hit, rerumque humanarum conditiones,
Mutari confueuere. Sed, vix alicubi tu-
ft effe poteft regni focietas, multo minus
in Tratfalpina, noftra atate , iam pro ma-
iori parte, Turcarum tyrannidi fubied.a.
Va-
(f) Bruxellis, apud Batauos , agebat, dunt 1krc fcri-
beret, OLA1-111S.
(g) Sartnatica vox 4 Boiar,, a Boi, quod pugnam ft-
gnifcat, duaa, EY his, cum nob:I:tau prd:rogativa,
arkributa, qui fe tiros in bdlo pr4lter:01v .qurt
apud eas,gentes, vnicafere nobilitatis origo fiat.

140
www.dacoromanica.ro
Petru, fiul Stanciului. Fapt este ca ceea ce s-a intamplat
altädata adeseori, s-a intamplat si acum. Petru de la Arges,
fiul lui Stanciu despre care am amintit, varul meu bun dupa
tata, mi-a scris (f) zilele astea din Ungaria ca el a fost numit
voevod in Tara Româneasca de care Mahomed Bassa, sul-
tanul turcilor, si Ca dupa putin timp a fost trimis de Turc un
altul, din tabara adversa, ca sa ia puterea si sa ocupe
scaunul domnesc cu armata, dui:A ce-I va fi alungat pe el;
cã el, intre doua armate, s-a infruntat cu dusmanul intr-o
singura ciocnire i ca acela a ckut de pe cal ranit de el; ca
pe acela, pe cand Petru voia sad ucida, baronii Valahiei
care in limba lor, adaugandu-se daub' litere, se numesc
boiaroni (g) folosindu-se de perfidie, l-au eliberat pe cel
invins si l-au prins pe el si, taindu-i o parte din nas, l-au
alungat; Ca el nadájduieste, totusi, in indurarea lui
Dumnezeu si Ca, alungandu-I pe dusman i suportand
dezonoarea, are de gand sa se rkbune cu armele i sä punä
mana pe domnie, prin vitejie. Asa II momeste speranta pe
om i in asemenea masura s-au obisnuit ei sa schimbe
imprejurarile destinelor omenesti! Dar cu greu poate fi in
siguranta institutia domniei undeva i cu atat mai putin in
Valahia care in vremea noastra in cea mai mare parte este
subjugata de turci.

(0 La batavi, in Buxelles, traia Olahus pe and safe acestea.

(g) Boier este cuvânt sarmatic denvat de la .bor care inseamn5 luptà i titlul, impreuna cu pre-
rogaliva nobuliarS, este atnbuit celor care s-au arbtat viteji conducSton in rãzbou; aceasta a fost
aproape unica ongne a innobil5m la acele populatn.

www.dacoromanica.ro 141
 Valacld , Chriftiani funt; praterquam,
quud Gracos fequuti , in Spiritus Sandi
procellione , dr qui busdam
bus articulis, ab Ecclefia noftra diffen-
tiant. Ha c obiter volui inferere, vt mo-
res Tranialpinorum effcnt cognitiores.

CAP V T XIII.
De Moldauia.
Moldauia regio , ab oriente coniungi- Moldaui
tur Trantalpinm; ad Septentrio- regnum.
nem, occidentem verfus Polonis ; ad.
Boream, interpofita Podolia, non longe
ablunt a Tartaris, qui vicini funt Pond.
( h) Meotidos. .Eius etiam regionis
Princeps vocatur Vaiuoda, non tantis mu-
tationibus periculofis, quam Tranfalpini,
obnoxius. Haud aliter tamen hic quo-
que, quam ille, iuramentam prxftat Regi
Hungarim, fidelitatis exhibendm. Qui,
vt in fide permaneant, liberalitate Re-
gum Hungarim, in Tranfyluania aliquot
arces poilident. Noftra hac tempeftate
.

huic prouincim prmeft Petrus Vaiuoda.

Lingua, rim, religione, eadem Moldaui
vtuntur, qua Tranfalpini; veftitu, aliqua
faltem ex parte differunt. Iudicant fe,
Tranfalpinis effe, & generofiores, & ma-
nna-
(h) Malin: hoe : Paludi Ma.otidis.

142
www.dacoromanica.ro
Valahii sunt crestini: afarà de faptul ca, urrnându-i pe
greci68), se deosebesc de biserica noastra cu privire la pre-
mergerea Sfântului Spirit si In cateva puncte dintre cele mai
tolerabile.
Acestea am vrut sä le adaug In treacät, ca sä fie mai
bine cunoscute obiceiurile celor de dincolo de munti.

Capitolul XIII.
Despre Moldova.

Moldova, tara de la rasárit, este legatä Impreunä cu

Valahia; la nord-vest ea se Invecineala cu polonii; la nord,
ind interpus5 Podolia, moldovenii nu sunt departe de tatari
care traiesc in apropierea Warii Meotide (h).
Conducätorul acestei t5ri se numeste de asemenea
voevod si nu este expus unor primejdii atat de mari precum
voevozii valahi. Totusi, nu altfel deck cel din Tara
Româneascä, i voevodul moldovean depune jurämânt de
credinta regelui Ungariei. Prin bunàvointa regilor Ungariei
voevozii moldoveni posedä cAteva cetati fortificate in
Transilvania69), ca sá rámânä credinciosi. In vremea aceasta
a noastra in fruntea acestei provincii este voevod Petru.
Moldovenii se folosesc de aceeasi limbä, ritualuri si
religie ca si cei din Valahia; prin felul de a se imbräca, cel
putin intr-o oarecare zoná, ei se deosebesc. Moldovenii con-
sider6 cä ei sunt valahi, dar mai generosi si mai harnici; le
sunt superiori acelora prin cai.

(h) A prefera sd se citeasc5: WON! Meotide.

68) Valahui / românii sunt cresturu ortodocsi.

69) Dommtorului moldovean stefan cel Mare, spre exemplu, i-au fost date fortaretele Cuceu
Cetatea de Balt&

143
www.dacoromanica.ro
 gis itrenuos; eguis prmitant. Skpius a
Rege Hungarik defeceruut; fkpius cum
Rege Polonke bellum geffere. Ad qua-
draginta, & vltra, millia hominum anna-
torumdicunturcogere poire. Serrno eo-
rum, & aliorum (i) Valachorum, fuit
can Romanus, vt gui fint colonik Ro-
inanorunv nofira tempaate, maxime ab
eo differt; prmterguam quod multa eo-
rum vocabula, latinis fint intelligibilia.

CAPVT XIV.
De Tranfyluania.
Tranfyl- Prranfyluania, vndequaque cin6ta eft
uanuiregto I altiffimisalpibus,ex ea maxime par-
te, qua a Tranfalpinis fecernitur: vno
faltem ex latere, quo Septentrionem, &
Moldauos refpicit, patentiorem habet
aditum. Ex Hungaria, tres ad earn pa-
tent via, halue difficiles & falebrofk.
Vna appellatur via Mezes , ex ea parte,
quaSiimos ; alia Keres dicitur, qua Kefires ;
tertia Porta Ferrea dicitur, qua Maros, la-
buntur flumina. Ex Tranfalpina, angu.
ftus & arduus eft ingraus. Hanc ob
rem,
(i) De Valackorunt Lingua, ride , LAURENTII
TOPPELTINI, Ongines 8 Occafus Tranfylu.
Cap. VIII. Et, de Valachonun Origine, Cap: VI.
Lugduid, 4 1667.,fornta duod.

144
www.dacoromanica.ro
De mai multe ori ei s-au despktit de regele Ungariei; de mai
multe ori au purtat rázboi cu regele Poloniei. Se spune cä
pot chema la oaste ca la patruzeci de mii de oameni inar-
mati, ba chiar mai multi.
Limba moldovenilor, si a celorlalti (i) români, a fost
odinioar5 cea romaná, dat fiind c'à sunt urmasi ai romanilor;
in epoca noastr5 vorbirea lor se deosebeste foarte mult de
aceea, cu toate cä multe cuvinte ale moldovenilor pot fi inte-
lese de alti latini.

Capitolul XIV.
Despre Transilvania.

Tara Transilvaniei. Transilvania este inconjuratä din

orice parte de munti foarte inalti, mai ales din acea parte
prin care este separatä de valahi: cel putin prin una din
laturi, pe unde priveste nordul si pe moldoveni, are o cale de
acces mai larga. Din Ungaria pârfa in Transilvania se deschid
trei drumuri, dar i acestea sunt greu de strabAtut i pline de
hârtoape. Unul se numeste drumul Mezes, din acea parte pe
unde curge Somesul; ceralalt drum se numeste Keres, pe
unde curge Crisul; al treilea se numeste Poarta de Fier prin
care îi coboar5 talazurile Muresul.
Din Tara Româneasc5 existä o intrare ingust5 i cu
pereti abrupti7o).

(i) In Iegatur5 cu limbo valahilor vezi opera Iui Laurentius Toppeltinus inceputurile i apusul
Transilvanier Cap. VIII. si Despre originea valahiror Cap. VI, ed. Lyon, 1667.

70) Valea Oltului

145
www.dacoromanica.ro
 rem, Turcw, qui hinc inuaferunt Tram.
fyluaniam, magnam fTpe a parua manu,
accepere cladem. Facilius ex Tranfyl-
uania, qua triginta vel circiter, milliaria
Hungarica longa eft, &lata fere totidem,
aut paullo minus, totarn Hungariam fubi-
gere poflIs, quam ex Hungaria Tranfyl-
uaniam. Nam, itinera eius, roboribus
fuccifis, facile coardari poffunt.
S. II. Gens adhvc, membris bene Genus ha-
compaaa , bellicofa, armata, & equis DO- bitus.
buftis bonisque prouifa. Regio tota, Regionis
nunc planitiem, nunc fyluas, alternatim iqcnium,
habet : aquazum diuortiis, flexionibus-
que, vt paullo poft dicemus , interfeda,
aoTi fertilis vini ferax, auri, argenti,
ferri, aliorumque metallorum, pr.?terea
falis plena; bourn, ferarum, vrforum,
pifcium abundantiftima; vt naturam ac-
cufare non poilis, quin omnia vita com-
moda, in eam contulerit regionem. In Q not nor ii
hac funt, quatuor diuerfo genere natio- Tra41-
nes: Flangari Skull, Saxones, (k) Valachi: uanra na-
tiones.
inter quos ineptiores bello putantur (1)
Saxones. HUNGARI, & SICULI, eadem
lingua vtuntur; nifi quod Siculi qua-
dam peculiaria gentis fw habeant vo-
cabula: de quibus, in fine operis latius
di-
(k) Non funt inter nationes Tranfluarthe cenfendi
Valachi, ex hodierno.prouinche habitu: quod no-
runt luris Publici perm.
(1) Aliter legas, apud BONFINIUM, Deem!. IV.
Lib. VI. p. 614. 29. vbi, Saxones, loco difficilli-
mo, primas, in pugna panes, ,fibi viriliter depo-
fcunt.

146
www.dacoromanica.ro
De acea turcii care au invadat Transilvania din aceastä
directie au suportat adesea un mare dezastru provocat de o
mânä de oameni. Mai usor poti subjuga intreaga Ungarie
inaintând din Transilvania care este lunga de treizeci de
mile unguresti, sau aproape, iar lata cam tot ata, sau cu
ceva mai putin - deck ai putea cuceri Transilvania venind
din Ungaria. Caci drumurile acestei provincii pot fi cu
usurint5 barate cu goruni retezati.
2. Aspectul populatiei. La acestea se adaug6 faptul
ca populatia este alcátuitä din oameni bine proportionati si
bine legati, este razboinic5, inarmatá i creste cu pricepere
cai robusti si buni.
Natura tinutului. intreaga Ora" este când ses când
päduri, alternând; faiatà in douä pe la mijloc de ape care o
apucä fiecare in altà directie si au curgere intortocheata,
dui:A cum vom spune ceva mai tArziu, tinutul acesta este un
pãmânt roditor: bogat in vin, aur, argint, fier si alte metale,
si, pe IMO" toate acestea, este plin de sare; e foarte bogat
in vite, sãlbäticiuni, ursi i peste, asa Inca n-ai putea invinui
natura cä n-a ingramádit in acel tinut toate inlesnirile vietii.
Transilvania celor patru natiuni. In acest Principat
existá patru natiuni, de etnie deosebitä: unguri, secui, sasi,
români (k); intre acestia sasii sunt considerati mai nepri-
ceputi (I) intr-ale rkboiului. Ungurii i secuii se folosesc de
aceeasi limbä, dacä nu punem la socoteara faptul cá secuii
au anumite cuvinte proprii neamului lor; despre acestea vom
face aratare mai pe larg la sfârsitul lucr5rii.

(k) Nu trebuie numârati intre nabunile Transilvaniel valahii, pomind de la configuratia etnic5 a
provinciei din zilele noastre: acest lucru l-au examinat specialisto in drept public.
(I) Altfel poy citi la Bonfinius, in Decad. IV, C. VI p. 614.29, unde saxonii, intr-o situaye foarte
dificil6, cer bdrbäteste pentru ei primele atacuri in balfilie.

147
www.dacoromanica.ro
 Saxonwn dicemus. SAXONES, (m) dicuntur Sa-
Traq;.3,1-
uarioram
xonum Germani.,t effe coloniw , per Ciro-
origo. him Magnum eo traduetw: quod verum
ciTe arguit, linguz vtriusque populi con-
fonantia. 171da1h1 , Romanorum colonim
eWe traduntur. Eiusrei argumentum eft,
quod multa habeant communia cum idio-
mate Romano, cuius populi , pleraque
numismata, eo loci reperiuntur ; haul
dubie,mapa,vetuftatis imperiique ifthic
Romani indicia.
Fl S. 111. In hac Tranfyluania, Saki,
'1'ranfyl- Bifiricia, duo &mos, magnus & paruus,
uanix. qui MN:a Foici hoc eft, aduerfir _Pens vul-
go appellatur, ac duo KeUres, olim Cufus
diotus, velox & albus : Marus, qui ohm
Amorriis Marifus, vel Moroffus vocabatur :
Amps, Ompay flumina, oriuntur.
Qum poftea dinerfts auda fluuiis, tam in-
tra , quam extra Tranfyluaniam, maiori
Said. eorum parte fiunt nawgabhia. &hi, in
finibus Sicu1i, Septentrionem verfus,
ortum habet; qui, mixtus primum Bflri-
cia amne, ciuttatem, & opibus & ciuium
multitudine, fans potentem alluente, fu-
pra oppidum Dees ; in cuius montibus fal
Sdmos.
foditur, in Samofium magnum, ex radicibus
alpium Moldauiw emerfum, ingreditur;
circa quod. oppidum, Samofium etiam par-
num, ex radice alpis Kalata ad meridiem
fits, fupra oppidum 174p-hely ortum, ad.
mit-
(n) Eieganti compendio exhibet TOPPELTIMIS,
dollorum, cI4 Saxonum originibus, controuerjas,
loco cit. Cy. L1L
148
www.dacoromanica.ro
Onginea caiIor transilvani. Sasi sunt numiti cei care sustin Ca ei
sunt colonii ale saxonilor din Germania, stramutate acolo de
Carol cel Mare; ca acesta este adevärul ne-o arata potrivirea (m)
sonora a limbii si a uneia si a celeilalte dintre cele doua populatii.
Românii sunt incredintati ca ei sunt colonii ale romanilor. Dovada
acestei origini este faptul ca limba lor are multe elemente
comune cu idiornul romanilorn) i cä in acest loc se gasesc
foarte multe monede ale acelui popor - fara indoiala indicii impor-
tante ale vechimii i stapanini romane acolo.
3. Fluviile Transilvaniei. In aceasta Transilvanie TO au
obarsia fluviile: Sieul72), Bistrita73), doua Somesuri, Mare si Mic
(cel care in limba poporului este numit Viszsza Folyo, adica raul
inclaratnic)74) si douà Crisuri (apa numita in vechime Cusus)
Crisul Repede si Crisul Alb, Muresul (care in vechime se numea
Amorrois, Marisus sau Morossus), Ariesul, Ciceul75) si Ampoiul.
Cele mai multe dintre aceste ape dupa izvorare, sporind cu
diferite rani, devin navigabile atat inauntrul Transilvaniei cat si in
afara ei.
Sieul i Somesul. Sieul are izvorul la hotarele tàrii
secuilor, catre nord; acesta unindu-se mai int& cu raul Bistrita si,
scaldând cetatea cu acelasi nume76), destul de puternica i prin
bogatii i prin multimea de cetateni, dincolo de targul Dej, din ai
carui munti se scoate sare, el intra in Somesul Mare, ivit de la
poalele muntilor Moldovei77); in preajma aceluiasi targ, Somesul
Mare primeste la sanu-i i apele Somesului Mic78), cel näscut din
muntele Kalata, situat la miazazi, dincolo de targul Dumbrava.
(m) Toppe (anus, in remarcabilui compendia despre origin)le saxonilor, prezinta controversele invdtaglor in cap.

71) A se consulta I. Fischer, Latina dundreard, Editura stinpfica i Enciclopedica, Bucure0, 1985.
72) $seul - in onginalul latin Salo, - onis: rau in nordul Transilvaniei (68 Km.), afiuent al Someaului Mare, avand
avorul in Muntn Ca Imam i afiuent principal Bistrita transilvana; nu trebuie confundat cu Sajo, - onis, eau in
Ungana de Sus, azi Sir Nacia, char daca grafia olabana este inconsecventa (vezi cap. X. 7; XI, 1 gi 2)
73) Bistro transilvana. nu cea moldava. Onginea numelui se alla in slaw! bistro = repede, rapid, navalnic
4, pnn urmare, raul Bistri(a, ca pi Bistra nu inseamna decal Raul repede. A se vedea i Cnsul repede, etc; de
altfel in Europa sunt multe &strife.
74) in onginal adversus fluens - care curge inapol; intr-adevar, de la Dej pana la libou, alunecand de la rasant
spre apus, Somesul ne lasa impresia ca se intoarce spre avor.
75) Nkelô - Oceu se nurnea, pe atunci, amontele raului Tamava Mare, de la izvor pana la Odorhei sau bird
la Sighwara. Nicolaus Olahus numeite Kike lb / Oceu intregul parcurs al Tfimavei Man (222,9Km.) care, pri-
mind langa Blaj p1 apele Tamavei Mici (183 Km.) se varsa apoi in Murei, langa localitatea %halt.
76) Bistro - Nasaud.
77) Somesul Mare (116,9Krn.), unul dintre afiuentii flusiului Some*, are izvorul in masivul suck al Muntilor
Rodnei, sub varful Inau.
78) Somesul Mic (153 Krn.) ia nastere pnn unirea Someiului Ca Id cu Somesul Rece care-ii are izvorul in nor-
dul Muntelui Mare.

149
www.dacoromanica.ro
 mittit. Hinc inter duos montes arduos
decurrens, Tibfto, fupra vicum Naddi (n)
fub oppido Namen mifcetur. Inter fontes
Samofi Parui & Velocis Kewres ac alpes Va
lachorum vsque ad flumen magnum Sa-
mollum, funt Gyalu, Alms , Hunyad arces ;
V4firlicy, Seek, Iklod, Nea thi, Alpreth, Ke-
rep:bur, Miluily, Ciobor. Non longe a Gya-
lu, Kewres ipfe Velox oritur, cui loco Ke- dib, Ao
wresfew, hoc eft Caput Kewres, eft nomen :
qui in meridiem excurrens ac in angu-
ibis montium, crebris reflexionibus gy-
risque, vt non fecus, quam fmpius reuer-
fus, vno die vigefies circiter transmeetur,
cum magno inter filices ftrepitu, primum
pagurn Feketeteii, tum extra Tranfylua-
niam, Retiv & Thelegd arces, deinde Va-
radinum ciuitatem prxterlabens, reaa
meridiem verfus decurrit, idrnifibque
vtriusque Kewres , Nigi & Anti fiuuio in 1,:r"-
Ttbifcurn fupra Cfongrad exoneratur. Fons pus. Fora.
nigri Kewres oritur in alpibus Belenes,
prope arcem Fekete-Bdtkor. Albi vero Ke-
wres in montibus Tratluanie meridiona-
libus circa oppidum Abrwgh-Baryam, qui
penes Keres-Baryam ac Feltluit ad arcem
Gyulam & Bekes in meridiem decurrit, at-
que cum aliis duobus Kewres in loco
iam dido mifcetur. Fons vero fluuii
Marus fiue Marifi, in Siculia ortum ha-
bet, qui admiffis. gergyn, & aliis riuulis,
eodem fere traétu ortis, ad vifcera pene-
trat Tranlyluanie ; qui tandem non longe
a
(n) Rdlias, ad Szimosfzeg, vnde 8 vici nomen.

150
www.dacoromanica.ro
Apoi, coborând repede la vale intre dou6 masive abrupte,
Somesul Ii amestec6 undele cu Tisa dincolo de satul Naddi (n),
mai jos de thrgul Namen.
Intre izvoarele Somesului Mic, ale Crisului Repede pi
Muntii valahilorn) !Ana* la fluviul Somesul Mare se af16 fortaretele
Gil 6u, Almas si Hunyad80), precum i asezkile Vásárhely, , Seck,
Iklod, Némethi, Alpreth, Kereszthur, Mit-161y, Ciobor.
Crisurile. Crisul Repede izvor6ste nu departe de Giläu din
locul care are numele Kewresfew, adic6 inceputul Crisului / Capul
Cripului. Acesta, alergând de acolo spre miazäzi, apoi intorandu-
se in strâmtorile muntilor si schimbAnd directia, face numeroase
intoarceri inapoi i incolkituri astfel Inca, intorandu-se nu
odat6 ci de mai multe ori, sä fie trecut de circa doukeci de ori
intr-o singur5 zi; curgand dup6 aceea cu mare zgomot printre
blocuri de piatrà el int61neste mai intai atunul Feketete081),
apoi, in afara Transilvaniei, fortáretele Vad i Tileagd si in cele din
urmä cetatea Varadinum82) si se indepärteal6 in grab6, in linie
dreapt6, spre miazázi i, dup6 ce primeste la sine celelalte dou6
Crisuri, Negru si Alb, se usureaz5 de povara apelor in fluviul Tisa,
dincolo de Csongrád. lzvorul Crisului Negru se af16 in muntii
Belenes83), 161-10 fort6reata Batár, iar izvorul Crisului Alb se af16
in muntii de miazki ai Transilvaniei84) pe Iânga tArgul Abrud-
Min6. Crisul Alb curge repede spre sud prin Baia-Cris si Felthoth
p8n6 la fortäreata Gyula si Bekes si se uneste cu celelalte dou6
Crisuri in locul deja pomenit.
Muresul si Ariesul. lar izvorul fluviului Marus, sau Maris
are obârsia in tinutul secuilor; aceastä ap6 dup6 ce a primit aflu-
entul Geryn85) i alte rklete, n6scute aproape pe aceeasi intin-
dere, parunde in m6runtaiele Transilvaniei.
(n) Mal corect la Szamoslzeg de unde vine i numele satului.

79) Munhi Apuseni.

80) Hunyad / Hwnyad - nume pe care intre anil 1356 - 1.733, I-au purtat atat fortareata, castrul ;I cetatea,
cat pi satele comitatului. Atestat documentar din 1265 ca .artudiaconat de Hungnod" oraul contemporan
Hunedoara s-a mai numit, cronologic. astfel: Hunod (1276), Hunad (1331), Honod (1333), Hunada (1334),
Vayda - Huniad (1733), Eisenmarkt, Eisenstadt, Hunyadiopolis, Hinpdare, Hinyedora, Inidoara, Hunidara.
81) Feketeted - catunul contemporan Fecheteu, sau Balta neagra.
82) Varadinum - numele medieval al oraului contemporan Oradea: pu Magnum Varadinum - Oradea Mare.
83) Belenes / Belényes -
84) Munhi Metah(en.
85) Getyn - Gurghiu (55 Krn.), afluent al Murepului; are izvorul in Munhi Gurgtuului, strabate piernontul cu
acelav nume pi se varsa in Mure, la Reghin.

151
www.dacoromanica.ro
 dranyas a Gherend oppido, fluuium Aralyas ad me-
/tuuius. ridiem in alpibus Septentrionalibus ,
circa oppidum zilral:-Banyarn fitis, Ori-
entem & Septentricnem verfus , penes
vicos Lwpfa, 71:ormko, ac oppidum Thor.
da in cuius montibus fal eft, defluentem
admittit. ldeo nomine Amps appella-
tum ; quia non fecus, quam de Tago Hi-
fpanix , ac Paaolo Lydice fiuminibus me-
morim proditum eft, aureas vehat arenas:
Aragas enim Hungaris fonat auratus (o).
1ZU7
"
Albalulia,
Hinc Marijus ipfe, adrniffis fupra Alban;
frdes Epi- G los gum fedes ei E pi "f-o p i Tranr 1
fcopi. uanenfis, ( Eccielia Catbedrall multisque
opulentis Sacerdotiis & fepultura Jowniis
I-funyddis indyta) liyke!cw, Ornpay, & aliis
fluuiolis, penes eandern Albam Gyultan, &
oppida gyiwz & Borberek dirimens, meri-
diem verfus inter oppidum Zuiros &
Rapolt-h, (a quibus fpatio duorurn
riurn, Huga(i arx fortiffi.ma , fub radice
c,Dania, montis meridionalis fita cliftat,) haud.
!fries.
procul a Deniia, arce in altiffimo monte
condita, penes Kaprona:am, & Varalyam,
inter montes vtrinque eminentes, qui ri-
uulos liii infundunt plerosque, labitfir,
deind9 praeterarediens Lippam arcem ,
Orndium Przporituram & Ecclefiam col-
Zegedinum legiatam,_ Naplak arcem, ad Zegedinurn op-
oppidum. pidum, Tibifto mifcetur.
S. IV. Inter fontem Aragas & emus
cilia, a Septentrione incipiendodimemeri-
diem
(o) Igitur, concordat, cum veterum Chryfio, rocalnei
lumi quod itidem au auro petitum511,

152
www.dacoromanica.ro
In cele din urmä, nu departe de thrgul Gerend86), Muresul
primeste la sine râul Aries, care coborând spre miazä-zi, in
munVi de nord asezati in jurul cetãii Abrud, curge la vale
prin satele Lupsa, Thorozko87) i prin targul Turda in ai cárui
munti se aflä sare. Râul acesta de aceea a fost numit Aries,
fiindc5 el cará nisipuri de aur intocmai asa cum ne-a trans-
mis traditia despre fluviile Tag al Spaniei i Pactol al Lydiei;
cad in ungureste Aranyas inseamnä aunt (o).
Ceta tea Alba-lulia, scaunul episcopului. Forta'retele
Hunedoara i Deva. Apoi Muresul insusi, dupä ce dincolo de
Alba-lulia, care este scaunul episcopului de Transilvania
(vestitä prin biserica ei catedralá, multe i bogate sacerdotii
si mormântul lui lancu de Hunedoara) a primit la sine
TArnava, Ampoiul i alte rksoare inlauntrul aceleiasi cethti
Alba-lulia si, impártind in douä thrgurile Vint si Vurpár88),
alunecä spre miazäzi intre thrgul Orastie i Rapolt (separatä
de acestea cu o distantà de dou'a mile si asezatá la poalele
muntilor de miazäzi se aflà fortkeata Hunedoara, nu
departe de Deva, cetatea intemeiat5 pe un vârf de
munte);apoi Muresul curge la Cápruta si Tärnásesti printre
munti care ameninta din amândou'a pärtile si care varsä in
el mai multe pâraie; in cele din urmä inaintând pânä la
fort5reata Lipova, la Prepozitura i Ecclesia corporatist5 Arad
si la fortareata NM lac, Muresul Ii amestecä apele cu Tisa
la thrgul Seghedin.

(o) Prin urmare cuvântul concorda cu vechiul Chrysium care tot asa s-a derivat de la aur.

86) Gerend - numele actualei localitki Grind, in jud. Alba.

87) Thorozko / Toroczkd numele actualei localitati Col(esti Turda.
88) Borberek - VurpSr, comun5 in judetul Alba, contopita cu Vintul de Jos; atestatà documen-
tar din anul 1248, and s-au asezat acolo si in Vint teutonn, localitatea s-a numit Burgberg,
apoi Burperg (1320), Borperg (1312), Borberek (1421), Vurpad (1636), Vurper (1733).
153
www.dacoromanica.ro
 diem verfus, funt oppida, & vi11, San-
vbi naues fale onerantur,
Eius Rex, Detze
My oslo, Thorozko, Ennyed, Dyad, arx Szent-
Mihaly-Kew, Lumfit, Polfaga, Zalothna,Bakqy :
item Kebelkwth Somkerek , Bontzida , Ludas,
Kolos, vbi fal e monte extrahitur, & alia
nonnulla. Kolosaiir,, Teutonice Claufen- &And,.
burg, gum olim Zeugma fuifre traditur.duitas.
Ciuitas, & fitu, & opibus, & rerum om-
nium copia , mercatoribusque inclyta.
Abbatia Colosmonejlor,, Thorda oppidum; nordi
penes quod fimiliter fal fcinditur ; & oppidunt.
multa alia. Vitra, fub Siculia, intra al.-
pes, gum orientem verfus Transalpince im-
minent, & quibus ad meridiem Tranfyl-
uania, ab Hungaria difiungitur, funt op-
pida: Regen, YaPrhely, Zakad, Terem, Na-
ulak, Saaros,Vduarhely,Rehalom, arx Kikeleii,
non minus munita, quam amcena. Ciui-
tates Megyes , & fitu & arte munita, ac
vfui hominum. commodiffima; altera ci-
uitas, Bralfouia , flue Corona, antea Zemige- B.r,l'outa
thia (p) appellata, ad fines Tranfylua- au""
nix, orientem verfus fita efittum munita,
tum ciuium, & mercatorurn frequentia,
celebris, viétu vero commoda. Adhmc,
Tranfalpinorum, & aliorum externorum
hominum emporium. Huic vicina eft
arx Thertz, fortiffima, clauftrum vetuti,& neat
porta Tranfyluamm , qua Tranfalpinis ar.r.
eft introitus, in afperrimo loco fita.
CA.
(p) Videndus de hac vrbe eft, ne antiguiores follicite-
mus, STEPHANUS ZAMOSIU.S., Analeilorum
Lapidum DaciA Cap. V. p. 33. Prodiit libellus
PATAVII, 4 is93. forma duodec. mai.

154
www.dacoromanica.ro
 4. intre izvorul Ariesului i varsarea lui in Mures,
Incepand de la nord catre sud, se aflä targurile si satele: Sfântul
rege, Decea, unde se Incarca navele cu sare, Miras lau, Co !testi,
Aiud, Stremt, fortareata Sanmihai-Cris, Lupsa, Posaga, Zlatna,
Bacainti; de asemenea Chibulcut, intereag, Bontida, Ludus,
Cojocna unde se extrage sare din munte i multe altele.
Cetatea Cluj. Thrgul Turda. Kólosvár, pe nemteste
Clausenburg, care odinioara se zice ca s-a numit Zeugma.
Cetatea e deosebita prin asezare, si prin resurse,
i phn i

bogatia märfurilor de tot felul si a negutátorilor.

Cluj-Mânastur este abatie, Turda este targ, langa care,
de asemenea, se taie blocuri de sare; i multe altele. Dincolo89),
mai jos de tara secuilor, Intre muntii care se Malta care
rásaritul Tarii Românesti i phn care se desparte, la miazazi,
Transilvania de Ungaria, se afla targurile Reghin, Targu-Mures,
Zakad90), Tarnaveni, Nos lac, Saaros91), Odorhei, Récalom92)
fortareata Ciceu - nu mai putin Intaritä pe cat este de placutä
vederii.
Cetatea Brawv. Apoi sunt cetatile: Medias, - Si prin
asezare, i prin mestesugul fortificatiilor foarte avantajoasä pen-
tru traiul oamenilor; celalalt ores, Brasovul sau Corona mai
Inainte numit Zémigeth(isa (p), este situat spre räsarit , la
granitele Transilvaniei; orasul acesta este pe de o parte bine
Intarit, iar pe de alta vestit pentru multimea locuitorilor si a
negustorilor, iar in privinta alimentelor este cu adevarat conven-
abil. Pe langa acestea Brasovul este antrepozitul celor din Tara
Româneasca si al celorlalti oameni straini de zona.
Fort5reata Bran. Fortareata93) Bran, extraordinar de bine
Intaritä, se aflä in apropierea Brasovului, asezata Intr-un loc
foarte präpastios si este intocmai ca o Incuietoare si poarta a
Transilvaniei pe unde este intrarea la românii de peste munti.
(p) Trebuie vdzut in legiturd cu acest ora, ca sá nu-1 solicitarn pe antialteran Zarnoslu Tutegere de
inscriptli din Dacia" cap. V. p. 33. A editat opusculul la Padova, in anul 1593.

89) La nord-est.
90) Zakad - cAtunul Sbadat. on SAcadat - Coher, arnbele inglobate mai tarziu in ()raw! contemporan Sovata.
91) Saaros - este Saroul pe TArnave, sau altfel numit Sarowl s.isesc ( germ. Scharesch).
92) Récalom - probabd Recea, atun al satului Tulghe* - Gheorghieni (cf. Indicator alfabebc a) localit4lor din
R.P.R , Bucure$tr, ed. 1956).
93) Bran / Bran Poarti, ung. Torcsvar, germ. Tarzburg. Atestata documnetar din 1367 ca Terch, apoi Turcz
(1373), Lapis Tydnci (1377), Castrum Torcz (1412), Bran (1421), Tursch (1427), Therch (1428). etc. Forma
Therlz, utidzata de Olahus, nu apare in alte documente, dar ea indicS, neindoielnic, numele fortarelei Bran.

155
www.dacoromanica.ro
 CAPVT XV.
Continuatio Defiriptionis Tranfyl-
nanice.

Septem ci- inc funt feptem Ciuitates, quas Sedes

Uit.2tc'S, fat' vocant Saxmicas: Cibinium, Sizie-
Sales Sa- bes, flue Millernback,olim Sabefis, Segesuar,
xonicx. Sasaciros, flue Brofz, 17yrIte,4 Bertakny& Hol.
tzouia.Harum q uaruml i bet pmfeeturam,
qum Iwlicarus Regius vulgo vocatur, Rex
confert Subfunt his lingulis, multa op.
pida & vici.
Cltinium
S. It. MINIUM, (q) caput feptem
riuita;. Sedium Saxonicalium , qua orientem &
meridiem refpicit, in colle; qua vere
alias plagas, in iplius collis lateribus ex
ftruda eft. Fons eft in loco vrbis edi-
tiore,ex quo aqua, per canales eo duela,
in labrum decidit: hoc magna incola.
rum pars vtitur. Qua ab occidente in-
tratur, in loco vrbis humiliore, admifrum
eft brachium abini amnis,qui pleno alueo
extra mcenia delabens , n fluuium Akron,
comulures riuulos, ex Septentrionalibus
Sicullfm plagis ortos, prius admittentem,
non procul a turri rubra exoneratur.
Hoc
t.
(q) Fil e in Ifungaria, CIBINIUM, feu SibinIum,
Comitatus Stirofiazfis , Libera Regiaque Quitas,
cum hac Saxonurn Tranfyluanite Maropoli, hod
confundenda: de quafupra, p. 42.

156

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XV.
Continuarea descrierii Transilvaniei

Cele sapte cetati sau scaune sásesti. Apoi sunt

sapte cetáti pe care oamenii le numesc scaune säsesti:
Sibiu, Sebesul s'asesc sau Millembach, mai demult numit
Sabesus, Sighisoara, Orästie sau Brosz, Vint, Biertan si
Holtzonia94). Oricáreia dintre acestea regele Ii atribuie o pre-
fectur5 care popular se numeste judecãtoria regalà. Numai
acestora le sunt subordonate mai multe thrguri si sate.
2. Cetatea Sibiu. Sibiul (q), capitala celor sapte
scaune säsesti, se aflã pe o colinä, orientatä spre rásárit ci
miazazi, dar, desigur, orasul a fost construit si pe marginile
aceleiasi coline si pe câmpiile din jurul ei. In locul cel mai
'Malt al orasului existá un izvor de unde apa, adusä acolo prin
canale, cade Intr-un bazin: de aceasta ap6 se foloseste o
mare parte dintre locuitori. In acest oras, dinspre apus, In
locul mai jos al orasului a fost adus un brat al rklui Cibin;
care, alunecând dincolo de ziduri cu albia din nou plin6,
coboarä spre fluviul Olt, dupä ce mai inainte a primit la sine
un mare numär de rksoare, riàscute pe intinderile din
muntii de miaz6noapte ai tärii secuilor, si se eliberealä de
povar5 nu departe de Turnul Rosu.

(q) Este in Ungada o localitate Cibinum, sau Sibinium in comitatul Sdros, cetate libeM si
regala, cam nu trebuie confundata" cu aceastã capitala a saxonilor din Transilvania; despre
aceasta vezi in urmã pg. 49

94) Holtzonia Hosman / Hozman, germ. Holtmengen, comun5 In judetul Sibiu, atestath doc-
umentar din 1317 (ecclesia de Holzmenia).

157
www.dacoromanica.ro
 Hoc brachio , molm frumentariw, & ah
intra mcenia, ad ciuium vfum fabricatm,
aguntur. :Magna eft hc vrbs, atque po-
tens , & non iolum adiflciis magnificis
decora, fed omnibus negotiationibus ,
aliisque rebus florens. Adhwc, muni
ma prmter mcenia , gum & lata funt, &
turribus crebris robufta, Iola ex omni
parte , prmterquam ab oriente,laquatica,
& lata, & profunda, circumduth eft.
Quam extrinfecus, in omnem vrbis par-
tern latiflima & altiffima vivaria, in tri-
plicem & quadruplicem ordinem , alicu-
bi ad rnum fere Italicum milliarium,
circurncingunt: ob quaa, non patet ad
mania aliunde hoftibus accelfus, quam
per vias, gum ducunt diuerfis e regioni-
bus ad vrbis portas. H quoque vallo,
claltris & aliis munimentis fatis firma-
twfunt , vt vix alia ratione vrbs expu-
gnari poffit, prxterquarn inedia , aut ci-
uium negligentia , vel difcordia: quibus
potentes fxpe vrbes periclitatm Were.
Non procul hinc ad radicem alpium, gum
funt Tranfalpinam verfus , eft turris for-
tiffima, fub ditione Cibinienfiumexiftens,
qua? Rubra vocatur. Hac Turcw, per ar-
dua alpium itinera feepe inuafere Tran-
fyluaniarn,-cum maxima fui dlade.
S. III. A Cibinio , non longe diffi-
tum eft oppidum Vizakaa, prope quod fal
efroditur. Ciuitati ZAZVAROS, cuius
prtefeetura, nobis hmreditaria, Matthaus
014hus, frater fungitur, in loco amceno
Ez

158
www.dacoromanica.ro
Cu bratul interior al Cibinului, in5untrul zidurilor, se pun in
miscare morile de grâu alte mijloace tehnice95) fabricate
i

ca sä fie folosite de cetáteni.

Mare este orasul acesta, dar mai ales puternic si nu
numai datoritä edificiilor sale, magnifice in privinta podoabe-
lor, ci i fiindc6 este el insusi in situatie infloritoare datoritä
negustoriilor de tot felul si a afacerilor bancare. In plus, in
afara de zidurile foarte bine intárite, care sunt groase pi
solide, cu turnuri dese, cetatea este inconjuratà din fiecare
parte, mai putin cea rãsäriteanà, cu un sant plin cu apá pi
lat i adânc. Santul acesta, pe dinafarã, II inconjur5 pe toatä
intinderea orasului helestee foarte lungi i foarte adânci, pe
trei sau patru iruri, undeva ca la o mil5 romanä: din cauza
acestor helestee accesul dusmanilor la ziduri nu se mai
deschide din alt5 parte deca pe ale de la ràsärit care,
venind din diversele tinuturi, duc la portile orasului. Chiar
portile sunt destul de bine asigurate cu un parapet, cu
incuietori i alte mijloace de apkare, asa incAt cu greu s-ar
putea cuceri orasul prin alt mijloc in afarä de infometare,-
sau prin dezbinare, cad adesea orase puternice au fost
primejduite cu astfel de mijloace. Nu departe de aici, la
poalele muntilor care se intind cátre Tara Româneascä,
existá un turn foarte bine intärit care se cheamä Turnul Rosu
si este sub autoritatea sibienilor. Prin acest loc, din cauza
treckorilor pr5p6stioase ale muntilor, turcii au atacat adese-
ori Transilvania cu cel mai mare dezastru pentru ei.
3. De la Sibiu, nu la mare distant5 se afia thrgul Apa
Skat596) , IMO" care se scoate sare. Apartine cet5tii
Orástie, a cárei prefecturá, acordatä din tatä-n fiu nou'a, o
indeplineste acum fratele meu, Matei Olahus;

95) Conservate si expuse in Muzeul tehnicii populare din Dumbravi, in orasul Sibiu se pot vedea
exemplare variate: moar9, pia*, darac, valturi, etc.
96) Vizakna - rom. Apa Sirati este orasul Ocna / Ocna Sibiului, satiune baineoclimateria
159
www.dacoromanica.ro
 & fertili fita, & propter propinquum illi
flamen,ad.incolendum commoda; fubeft
at vnum millieirium, feptentrionem vett-
Campusice- Ins, vicus quidam, cui nomen eft Keyer,
tyer. latine Pajs. Huic adiacet campus eius-
dem nominis, (r) planus longeque dif-
fulus: qui memorabilis eft,Turcarum &
klungarorirn quoque, magna internecio-
ne. MAT flitiE regis tempeftate, dim
.titeplzauus Botlioreus Tranfyluaniae prweffet,
TUIT1, duce Bali.e6o , alpibus fuperatis,
numero, vt traditur, fexaginta milliuin
equitum, inualere Tranfyluaniam. His
Stephtinus, coadis fubito omnibus, quea
potuere, Tranfyluanix copiis, accerhto
etiam in auxilium, Paulo Kyniçy, Comite
Temefienfi, prwter Turcarum fpem, itt
eo campo occurrit: vbi tanta vtrinque
con3ini114 eft cades, vt riuulum, qui in
campi medio labitur,, fanguine mixtuin
fuifle, ab his, qui prmlio interfueriint,
audiuerim. Balibegus, cum paucis, per
alpes difficuher reuafit: noftrorum ma-
xima pars interiit. Stephzum Botkoreum
Vaiuodam, equus ab hoftibus vulneratus
delecerat, qui tamen adiutus a fuis, inco-
lumis euafit: in eo, quo deciderat loco,
facellum poftea adificauit, huius rei, per-
petuum monumentum. Epifcopi Tran-
lyluani eius temporis, ducenti equites
cataphradi , in ea pugna defiderati funt.
Ad
(r) gungaris, Kenyir Pfiezb. Pugnd hloriarn
legere 41 alma BONFINIUM, Decad..11/. Lib.
J. p. 614. feq.
160
www.dacoromanica.ro
cetatea Orastie este asezata intr-un loc placut si fertil, este
potrivitä pentru toate culturile din cauza apropierii de fluviu
si mai cuprinde, la aproximativ o mila spre nord, un sat al
carui nume este Kenyér, pe latineste Paine. La marginea
acestui sat se asterne câmpia cu acelasi nume, planä si
intinsa 'Dana departe: ceasta este aducatoare aminte a unui
cumplit masacru, al turcilor i chiar si al ungurilor (r). In vre-
mea regelui Matei, pe cand Stefan Báthory conducea
Transilvania, Turcii, sub conducerea lui Balibeg, dupa ce
au trecut muntii, au invadat Transilvania cu un numar de
sase sute de calareti, dupà cum se spune. Stefan Báthory,
dupa ce a strans in graba toate trupele pe care le-a putut
aduna din Transilvania i dupa ce l-a chemat in ajutor chiar
pe Paul Kynisy, comite de Timisoara, pe neasteptate le-a
iesit turcilor inainte in acea campie: iar acolo cu atata for-0
s-a comis macelul, i dintr-o parte si din cealalta, incat am
auzit ca rauletul care curge domol prin mijlocul câmpiei a
fost amestecat cu sange de la cei care luasera parte la
bätälie. Balibeg, cu putini dintre ai sai, a scapat cu greu
fugind printre munti, iar dintr-ai nostri o foarte mare parte a
pierit.
Pe voevodul Stefan Báthory care cazuse, fiindca-i
fusese ränit calul de catre dusmani, ai sai l-au ajutat si a
iesit teafar din batalie; iar dupa aceea, in locul in care
cazuse de pe cal, el a ridicat un mic sanctuar, semn vesnic
amintitor al acelui moment de cumpana. Douä sute de
cavaleri, in armura carnasä de zale, ai Episcopului de
i

Transilvania din timpul acela au fost räpusi in acea luptä.

(r) in ungureqte Kenyer-Mezei. Trebuie data' istoria todt5liei la Bonfinius, Decad. IV, C. VI, p.
614 seq.

161
www.dacoromanica.ro
 Ad horum corpora conluirencla ipfe-
met. profedus, ea, A/ira fuliam tiu:e tri-
bus cireiter milliaribus oh eo Siftat cam-
po, cum pompa funebri reduxit. Tanta
Jwt boni hulus vri, erga fuos, in defen-
fione ab hoftibus patme, trucidatos pie-
tas.
S. IV. CenE's habent S.;xones, 'btu- caxmin
toss quos Regi conferunt. Sxpe tamen, indoles.
maior legitimo ab eis exigitur. Agri-
culturm, & aliis laboribus iunt minim in
modum dediti: fceminm perinde opus fa-
ciunt, ac mares, gum patiennflurn funt
laboruin. His ex cauffis Samies opu-
lenii funt, hofpites honorifice excipiunt,
& lautillime tradant.
S. V. FOGARAS, arx munitiflima, Fegaras
ad radices alpium, gum Trantyluaniam, arx,
a Tranfalpinis diuidunt, condita: rinu-
1 s, qui ex alpibus delabuntur; in queis
truttw funt, & alii pifces delicatiores;
aliisque rebus amcena. H.vc arx eft, ye-
luti quidam paruus (s) Ducatus. Subie-
ti cairn funt ei Bojarones Valachi, qui
arcis dominum obferuant , vt Princi-
pem.

E3 CA-
(s) Terra Arras, in diplosnat.ints audit; in titulls,
inclutge gentis CMITT'UNI NADASDr; rela-
ea: gala izgribus, alibi difpiciernus.

162
www.dacoromanica.ro
Plecând el insusi, ca s5 caute corpurile cavalerilor, le-a
adunat de peste tot si, cu ceremonialul funerar cuvenit,
le-a readus in Alba-lulia, care se aflà la o depärtare de
aproape trei mile de aceastä câmpie. Atk de mare a fost
piosenia acestui bárbat cucernic fatä de slujitorii sái cäsãpiV
de dusmani pe când ii apärau patria.
4.Firea sasilor. Sasii au in sarcinä recenzarea
averilor i calcularea impozitelor pe care, colectate de peste
tot, le aduc regelui. Totusi adeseori de la ei se pretinde mai
mult deck este legiuit. Sasii sunt pasionaV de agricultur5 si
de alte indeletniciri intr-un chip minunat: femeile, care sunt
foarte rezistente la muncä, lucrealä la fel ca lArbatii. Din
aceste cauze sasii sunt foarte bogati, primesc oaspetii
arkându-le multä cinstire si ii trateazá cu foarte mult5 dis-
tinctie.
5. Cetatea Fa-g5ra. Fágárasul, o fortkeatä minunat
intärith, a fost intemeiath la poalele muntilor care despart
Transilvania de munteni; e sadat5 de pâraie care coboarà
din munti; in acestea sunt p6strãvi si alti pest dintre cei mai
delicioai, iar locul este pläcut i pentru alte motive. Aceastä
fortäreatà este ca un mic ducat (s), c5ci ei ii sunt
subordonati boieri din tam Rornâneasc5, iar acestia II cin-
stesc pe stäpAnul fortketei ca pe Principe.

(s) Tara Fagarasuka sn actele oficiale; in titlufi a fost atribuita distinsului neam al condlor
Nadasdy, despre ale carp," drepturi vom lua cunostinra altundeva.

163
www.dacoromanica.ro
 CAPVT XVI.
De Reliqua, vitra, & infra Tibi-
fium, Hungaria.
Qupra Stimos fluuium, qui, vt ante me.
morauimus, inter duos montes in
Occidentem primum labitur,* ad montes
RiuulusSeptentrionales eft oppidum Riau lus Do-
Dm o p "arum, (t) &Felfew-Banya, circa qum au-
dum. ri, argenti, & aliorum metallorum funt
fodinm. Hinc meridiem verfus occur.
nit regio Scitrwskewz , ea ex re ita nomina-
ta, quia fit inter Sdnws & 7ibi cum fluuios;
in qua funt oppicla, Velete, Varalya, Me-
dyes, Dalkitz, Zathar, Wilak, Egri, Paled,
Forgola, & rriulta alia prater ea. Huius
Mamma- Septemtrio & Occidens eft MaromarVium
rutium a- Comitatus; in quo citra Tibifcum prope
mitatus. oppidum Rona funt falls fodinm, ex qui-
bus fal perinde , atque faxa in lapicidi.
nis ferro excinduntur gum cum arce
iiwztlz, in monte alto fupra ripam Tibfci
fita, tum Vysk, ac aliis oppidis his fub-
ieetis pertinent ad reginas Ijungarim,
lure donationis propter nuptias. Arx
&.
(t) Argmen latinum, inde traxit originem, quod Do-
ininarum , fru Reginarum olinz fueri t , vna cum
madlorum reditibus. ilungari, a fodinarum
ue amplitudine,fue prouentu diuite, Nagy Banya,
vocauerunt. Gnfetur in Liberis Regiisque ciuz-
tatibus.

164

www.dacoromanica.ro
 Capitolul XVI.
Despre Ungaria de dincolo si de mai jos de Tisa.

PastAul doamnelor i targul Läpus. Dincolo de flu-

viul Somes - care, dupä cum am amintit mai inainte , curge
mai int& spre apus printre dou6 culmi - Iângá muntii de
miazänoapte se af15 thrgul L'apus (t) i Felsew-Banya97) in
preajma c6rora se g6sesc mine de aur, de argint si de alte
metale. Apoi c6tre miazázi te infampin5 Tara Somesului,
tinut numit astfel pentru cä se intinde intre fluviile Somes si
Tisa; in acest tinut se afia thrgurile Velete98), Váralyag9),
Medyesloo), Dabotzlol), Zatharlo2), Wilaklo3), Egri 104),
Pa1ed105), Forgolalo6) si multe altele pe Iâng5 acestea.
Comitatul Maramures. La nord-vestul Tarii
Somesului se af15 comitatul Maramures in care, dincoace de
Tisa, Iâng5 tArgul Rona, sunt mine de sare din care se
scoate sarea la fel cum in carierele de piatr5 se fac buc5ti
stâncile cu o unealtä de fier. Aceste mine, impreun6 cu
fortäreata Hust, situatä pe un munte inalt dincolo de tärmul
Tisei, apoi Vysk si alte thrguri subordonate acestora, apartin
reginelor Ungariei cu titlul de cloth' pentru cásätorie.

(t) De unde are originea si numele latin, fiinda odinioad a fost al Doamnelor sau Reginelor finpreuni
cv veniturile provenite din extragorea metalelor. Ungurii, fie dupi amploarea minelor, fie duo:4 venit-
ul mare l-au numit Baia-Mare. Este numáratintre cetätile regale 0 libere.

97) Baia de Sus / Mina de Sus.

98) Velete - nu figureazb intre localitásile, existente sau disptrute, mentionate in fondurile arhivale.
99) Localitate dispiruti; sat românesc asezat la poalele cetkii de WO Oncesti-Sighet
100) Medyes Mediesul Aunt / Medies.
101)Dobolt, Molt in judetul Satu-Mare.
104 Zatha r - localitate neidentificati.
1031 Wilak - Somes-Uilac / Uilacul Hododului, judetul Maramures.
104)Agris, comuni in judetul Mai pe riul Agris.
105) Paled - nu este consemnatt in fondurile arhivale, de stat ori particulare, pânà acum.
106) Forgola - localitate neatestati documentar.

165
www.dacoromanica.ro
 & oppidum Zewlews , parochiali templo,
reditibus opulento, memorabile, DoMa,
Salak, Van, & oppida pleraque flint fit a.
S. It. Ea vero regio, qua vitra flu-
mum pradifturn Samos , & citra montem &imps-
Syluofum, intra quern villa funt plurima fceilz re-
Valachorum , continetur, vocatur Sylag-
Ityfigh ; vbi inter alia oppida, Zehota, ad
ripam S(itndii Orientalern ZatInndr, ad Oc-
cidentalem vero Nernetly,vifuntur Tum
meridiem verfus occurrit inter Tibipuns
& Samffium fluuios ac montes Varadien-
fes, ad Orientem exiftentes, vsyue ad
oppidum Debretzen , regio Nye)kew7,, in
qua funt oppida Daroc7, Dornanhyda, Kdrol,
Ztintho, Bathe, Kano, Sanaa Margarita, Bel.
thewk , Zckelliida, Markosfalua, Bez-rme4,
Guta,Zalird, Ifiarl ; infra qua, Orientem
verfus, eft ciuitas VARAD1NUNI, fedes Gitas
Epifcopi , Ecclefia Cathedrali, lepultura radienjis.
Diui LADISLAI Regis miracubs clari,
& SIGISMUNDI Imperatoris indyta:
in qua , die noetuque, ex eiusdem Cara-
ris fundatione, Pialmi Dauidici, ad eius
tumbam, mutatis per vices perfonis, con-
cinuntur. Arx huius confpicua eft, tuna
Itatua equeftri, Thai Ladisltd area, ingentis
molis , tum adium magnificentia, quas
Sigionundus Turzo Epifcopu s , meus ohm nu-
triCius,adificauerat. Ciuitatem eiusdem
nominis, a .feptentrione Keiires flunius,
qui in .Tranfyluania fupra oppidum Hu-
wad, & arcern Sebes exiguo fonte ortus,
rapidus, fiue velox, ob rapid= vt Irby,
E4 tror,

166
www.dacoromanica.ro
Fortareata §i targul Seleu§ sunt demne de amintit pentru
templul parohial bogat In venituri; Dolheni, Salacea, Vari §i
mai multe targuri sunt tot in acest comitat.
2. Tinutul Salaj. Aceastä regiune, desigur, care se
intinde dincolo de fluviul mai Inainte pomenit, Some§, §i din-
coace de muntele Padurosul, pe vàile caruia sunt foarte
multe gospodarii ale românilor, se nume§te Sylaghysaghlo7);
acolo Intre alte cetati se aflä Zehota §i pe tarmul de rasarit
al Some§ului se vede Satu-Mare, iar pe cel de apus
Nemethylo8). Apoi, spre miazazi, intre fluviile Tisa §i Some§
§i muntii Oradiei, care se arata la rasarit, §i [Ana la Debretin
iti iese In cale tinutul Nyer-Kewz in care se afla targurile:
Darolt, Domane§ti, Carei, antau, Bathe loo), Ka Iloilo),
Sfânta Margareta, Beltiug, Sacueni, Marcu§a,
Bezermenylli), Gutall2), Sä lard, War.
Cetatea Oradea. Mai jos de acestea , spre rasarit, se
aflä cetatea Oradea, scaunul episcopului, vestitä pentru
biserica ei catedrala, pentru moastele Sfântului Ladislau,
regele renumit prin minuni §i pentru osemintele Impäratului
Sigismund; In aceastä catedralà, dupa randuiala aceluia§i
impärat, la mormântul sail se canta necontenit, zi §i noapte,
psalmii lui David, schimbandu-se persoanele pe rand.
Fortareata acestei cetati atrage privirile cand prin statuia
ecvestra a Sfantului Ladislau, constructie enorma din
al-ma, cand prin splendoarea edificiilor pe care le constru-
ise episcopul Sigismund Turzo, parintele meu spiritual de
odinioara. Curgand de la nord cu albia plina acum, dupa ce
a sporit cu multe rani, taie pe la mijloc aceea§i cetate flu-
viul Cri§ care, izvorand din Transilvania, dincolo de cetatea
Hunedoara §i de fortareata Sebe§, dintr-o sursa modesta de
apà, este numit Repede sau Rapid din cauza cursului säu
precipitat - dupa cum socotesc eu.

107) Salaj.
108) Nemethy - targ dispãrut..
109), 110) 111), 112) - numele acestor localitati nu figureaa in fondurde arhivale publicate.
167
www.dacoromanica.ro
 tror, , fluxum vocatur, pleno alueo, muI.
tis aliis fluuiis audus, interfecat. A me.
ridie, fupra arcem, exoneratur ad flu-
uiolum Petze, brachium exile ipilus
KeUres.
S. III. Hinc funt vicina: Pofpeky,
Bihoriurn, Kerefztes, & pleraque oppi-
da. Occidentem verfus, latifruni funt
cam pi, alendis pecoribus commodiffirni.
Debreczen In queis eft oppidum DEBRECZEN, (u)
oppidum. ciuium opulentia, fex nundinis annuis,
pecorum mercatura, & aliis rebus, infi-
gne. Inferi us funt: Age1luia, Nadudvar,
Ofhipal, alum & lignorum indiga. Vtun.
tur accohe in fomentum ignis, arundini.
bus, cefpitibus, & lignis, procul eo ad-
uedis. Inter hos fuit mihi cognitus, qui.
dam ciuis, cuius nomen erat, Gilhar Biró,
qui decor; circiter miilia (xi bourn fzepe
alebat venalia. Hinc verfus meridiem
in ripa orientali Tibifci, Bala, Sandus Ni.
colaus, Warfiin ; in aduerfa vero ripa ye.
Thiir op- locis Kewrefii, Sanaus Andreas, Alba Eccle-
pidum. fia, Bekyn, inter vtramque Thur oppidum.
S. IV- Inter tres Kewres, velocem, ni-
gram, & album, qui traetus Kewreskewz vo.
catur, verfus radices montis, eft arx Fe-
kete-Batkor, lreg ; infra qux ad meridiem
ver-
(u) Anno MDCCXV. Artie. CVIII. in Liberis Re-
giisque vrbibus rdatwn.
(x) 4V011,z fummo viro fidem derogari ; numerus ta-
men hic, maior videtur, quam pro hominis privati
opibus. Ergo, copiofum adeo arrnentum, inte-
gre foctetatis fuit, ad Bird, mile, qua dityrimus,
forte prrefuerat.

168
www.dacoromanica.ro
Venind de la sud, mai sus de fortareata se varsä In rksorul
Petea un brat firav al aceluiasi Cris.
3. Din acest loc se aflä In apropiere: Pospeky,
Bihoriumll3), Keresztes114) si mai multe targuri.
Targul Debretin. Spre apus sunt câmpii foarte intinse
si foarte potrivite pentru hranirea cirezilor. In aceste câmpii
se aflä cetatea Debretin (u) renumitä pentru boatia locuito-
rilor ei, pentru comercializarea vitelor in sase targuri anuale
si pentru alte lucruri. Mai jos se afra localitätile: Angelhaza,
Nadudvár si Ostupal, toate trei lipsite si de al:A si de lemne.
Cei care le locuiesc se folosesc pentru hränirea focului de
trestie, de p5puris si de lemne transportate acolo de
departe. Intre acesti locuitori am cunoscut un cetatean pe
care-I chema Caspar Bin:), care adesea hränea In tarcurile
sale pentru vânzare circa zece mii (x) de boi.
De aici, cätre miazàzi, pe tarmul räsãritean al Tisei
se aflä: Bala, Sânnicolau si Warsán, iar pe t'armul dimpotrivä
al Crisului repede sunt S8nandrei, Biserica Albä, Bekyn si
Intre una si cealaltä e targul Thur.
4. Pe teritoriul cuprins Trite cele trei Crisuri Repede,
Negru si Alb - care se numeste Tara Crisurilor sau Crisana -
cätre poalele muntelui keg se aflä fortareata Batär. Mai jos
de aceasta se intind la sud târgurile Cefa, Cornesti, Ceanul
Mare, Kelesérllo, Mescreac, Zarkallo.
(u) Raportat in listele oraselor libere si regale pentru anul 1715, art. 108.
(x) N-as vrea sa fie micsoratd exactatea relatárii distinsului bfirbat; totusi acest numdr imi pare
prea mare rap de puterea economica a unui particular.
Prin urmare , o cireada atat de numeroasa a fost a intregi comunitati careia Biro 5sta, oricat
ar fi fost el de bogat, ii era din intamplare conducator.

113) Bihorium - Biharea / Biharia, atestata documentar din anul 1075 in calitate de civitas
Bichor", Byhor (1093); in 1198 exista acolo un xastrum Bychor" pe langa care s-a dezvoltat
mai thaw viIIa Bichor", adica .satul Bihor" (1220).
114) Keresztes - Oprisani / Cnstis, sat inglobat ora§ului Turda; in documentele de arhiva apare
cu denuminle Villa Cmciferrorum de Torda (1288), Keresztes (1762), Krisztis (1850), Cns4
(1854).
115) . Keleser- localitate disparuta; in prezent numele este pastrat de pusta Coleer, la sud-
vest de Salonta.
116) Zarka - localitate disparuta; mentionata documentar din 1312 ea ocupa teritoriul dintre
Petretil de Jos, Agnq, Surduc, jud. Cluj Napoca.

169
www.dacoromanica.ro
 vergunt, aefa, Zadan, Mrerittuan, Kelejer,
Gyurmad , Sarkdd oppida.. Hine inagis ad
Orientem arx munita Gyzula, Bezeiy, The- Gyalaarx.
leky, AllsAe,Talpas, Felthoth, oppida. Qum
autem inter 'nun! Kewres & Maros fluuios
in meridiem porrigitur regio, Mdroskewz
vocatur. In ea , verfus promontorium
Makra, in quo optima nafcuatur vina,
cunt arces SoNnios, Lyppa, Vildgosmir ; turn Solym6s
ad Keretv/ii ripam Paukotha, Zardd, Kerek. Lippa-
Dehinc magis ad meridiem fira funt op-
pida Simand , Paly, Prapofitura Crodienfis
non parui nominis, arx Naghlak, oppida,
Bozgas, Rawazhriza; Kvothas , Perek, Hethes,
SanEras Ladislaus, Czougrad, 6r. 1 i a plu-
rima.

C AP VT XVII.
De Prouincia Tbeinefienfi,& buius
vicinia.

Ex rupe, aut monte, qui oppido Ka-

i ranfebes imminet, oritur amnis The. Themes
mes, qui illud ac caftellum & oppidum amnis.
Lagas,cuius incolee funt fere omnes eqUi-
tes, militia dediti, ac Polfam alluens,
meridiem verius defluit, ac arcem The_ Themes-
messvár fortiflimam, ab ipfo amne ita de- var arx.
nominatam, attingit. Hmc arx obftat
Turcis , ne a Satnandria, pertranfito pa-
E5 AU-

170
www.dacoromanica.ro
 Fortáreata Gyula. Apoi, mai la räs'arit se aflä
fort5reata bine Intäritä Gyula si targurile Bezelyll7), Telchiu,
Misca, Talpos, Felthothll8). lar tinutul care se Intinde spre
miazäzi, intre fluviile Crisul Alb si Mures, se numeste Tara
Muresului.
Soimu i Lipova. In aceastä regiune cätre promon-
toriul Mocrea, pe care se produc vinuri foarte bune sunt
fort6retele Soimus, Lipova, Siria, apoi pe malul Crisului sunt
râncota, S5rand , Caporal Alexa. De aici incolo, mult mai la
sud, se aflä thrgurile Simand i Paleu, Prepozitura de
renume a Aradului, fort5reata 1\15d lac, thrgurile Bozzás11-9),
Rawazházal20), Kwthas1213, Perek122), Hethes123), Sfântul
Ladislau, Czongrad si altele, foarte numeroase.

Capitolul XVII.
Despre Timisoara si vecinaTatile acesteia.

Din stânca, sau muntele, care domin5 cetatea

Caransebes, se iveste rail Timis care curge la vale spre
miazázi i, scãld8nd apoi i Caransebesul si castelul pi

cetatea Lugoj - ai cárei locuitori sunt aproape toti cavaleri,

dedicati artei militare - si P5usa, ajunge aproape de
forfareata Timisoara, foarte puternic6 si numitä astfel de la
numele râului. Aceastä fortareat5 a fost stavilä impotriva tur-
cilor ca nu cumva din Samandria, dup5 ce au trecut
Dunärea dincolo, ei sä poat5 trece Timiul i sà invadeze
teritoriile Ungariei.
117) Bezely - Beez, atestat5 documentar din 1247 si distrusi de turd dup5 cucenrea zonei.
118) Localitate neatestat5 documentar.
119) Bozzás - Dicbonarul ustonc al localitablor din Transilvania, intocmit de Conolan Suciu, ed.
Academiel R.S.R., Bucuresb, 1967, Mena ateva localitati cu acest nume, dar nuci una nu core-
spunde zonei descnse de Olahus. Este, probabil, orasul contemporan Btala sau o localitate Ms-
trus5 de turd ca multe altele din zona descnsa.
120) Rawazháza - localutate disparuta; ultima atestare in 1489 (Csinle I, 743) o plaseazá pe
malul Muresului in rata satului Fântanele - Arad.
121) Kwthas - localitate dispärut5; ii pästreaza numele pusta Cutas, la vest de Macea, larva
grant&
122) Perek - localutate neindentificatA.
123) Hethes - localitate dispäruta; probed! Hethe pentru care Pesty - Krass45 (II, 211 - 212)
propune imprejunmile localit5trlor Socolari i Ilidia, de IMO' Oravita.

171
www.dacoromanica.ro
 nubio Temefium , traiicere, ac Hunga-
rim fines irmadere poffint. Locus hic
populofus, & omni genere comeatuum
maxime pifcium, copiofus. Arnnis The-
merturn per latiffimos primum defluens
campos, partim in Danubium fere euo-
mit, media inter Samandriam, & Tauru-
num , flue Belogradum , a Septentrionali
fluminis ripa, interftitio; partim, non
nihil ad occidentem, fthis aliquot mufti-
lis , (quarum aliquot arundmibus & ar-
boribus frequentes ob vehementiam yen-
thrum huc illuc moueri natareque vi-
dentur) conuerfus, prope Ti tuli um orien-
tali Tibifci ripm fe infundit ; ficque, fui
partem in Danubium quoque per ucit.
Inter hunc Temefium , & Marrs fluuium,
Themes- quw fita eft regio , Therneskaz (y) v 0-
keuz rcgio. catur.
S. II. In ripa occidentali Themefy
funt: Sarad ( cui in ripa ulteriore IElar
& Rekas ) Tzona ,Berepa , Czokoan, dracha ;
arces, Beche , & Bechkerek, : & multa alia
oppida. Eregioneautem in ripa Marofii,
.

orientali , incipiendo a Borea theridiern

verfus, runt ex ordine : Bizere , Zen'y,
Csanatban Zevoldin, Egres , &Au Michael , CSANA-
4fropa" MUM Epifcopatus , Ecclefia vetufta , &
tur. loci commoditate ipeCtabilis ; Zombi!. ,
Deesk , Zeiiurek , mechterranea yen):
Zet-
(y) Ito Hungari adpellant , regimes antnilni; luta.*
tas , flue infulx gut, flue peniqfuLe. Tale fuit no-
nfat: Sintos - f(zz; Karo5- Kitz ; E3 citeriore
vItsioreque HuTaria, GAO-Kali Rdba-KrZ7
Mura-iizz, reliqua.

172
www.dacoromanica.ro
 Tinutul acesta este foarte populat i bogat in tot felul
de produse alimentare de tranzit, mai ales de peste. Râul
Timis, curgând la vale mai int& prin câmpii foarte intinse, in
parte se varsä in Dun'are, la mijlocul intervalului de la tarmul
de miaz5noapte al fluviului, intre Samandria i Taurunum,
sau Belgrad; in parte, intors mult spre apus, (dupä ce a dat
nastere mai multor insule pline cu trestii si cu arbusti ce par
a se misca si a inota and aici, când dincolo, din cauza vio-
lentei vânturilor), se räspAndeste pe Ormul rãsáritean al
Tisei Iângä Titu liu; si astfel o parte a sa va ajunge chiar in
Dun 'are. Regiunea care este situatä intre acest Timis si fluvi-
ul Mures se numeste Tara Timisului (y).
2. Pe Ormul de apus al Timisului se aflä localitätile:
Sä lard (cäruia pe malul de dincolo Ii stau in faI5 Ictar si
Recas), Tona, Beregs5u, Czokoan124), Aracha125) si
fortãretele Bece, Becicherek si multe alte thrguri.
Episcopatul Cenad. lar din zona rásáriteaná, de pe
tärmul Muresului, incepAnd de la nord c5tre sud, asezate in
ordine se succed: Bizere126), zeudy127), Zevold i n128),
Egres1-29), Sânmihai , Episcopatul Cenad, care se poate
vedea pentru biserica veche i pentru armonia locului;

(y) Asa numesc ungurii pámânturile dintre ape fie ca sunt insule, fie peninsule. Astfel s-au for-
mat numele Samos-Koez, Koeros-Koez si in Ungaria de dincoace si in cea de dincolo: Csalló -
Koez, Rába-Koez, Mura-Koez i altele.

124) Czokoan - localitate neidentificat5.

125) Aracha / Arach - localitate disp5rut5, cu localizare incertA: pe harta lui I. Sambucus
figureaza aproape de izvoarele râului Bega; Pesty-Krassó (11,1) o plaseaz5 pe Berzava (B6r7ava),
in apropiere de Deta.
126)Bissere, Biszere, Bizere, Byzere - localitate dispArutS; in dictionarele specializate poart5
numele de mai sus dou5 sate din fostul comitat Timisoara , asezate lang5 Vârciorova, in Caras-
Sevenn i o manastire care se afla intre rabrani i Lipova (cf. Csanki, 1, 767).
127) Frumuseni, Iânga Arad.
128) Zevoldin - nu figureaza in fondurile arhivale pubhcate: probabil a disp5rut in timpul
luptelor cu tura.
129) Egres - localitatea contemporana Igris din jud.

173
www.dacoromanica.ro
 Zetzen , Zakan , Kenetz , Hcrogfezek ,
Zenthel , Drozlan , Galad , Monoftor ,
Czóka. Magna eft in hoc tradu pifcium
copi a , quam facit trium fluminum pifco-
forum propinquitas. Drnelius Duplicius
Scepperus , eques auratus,C.Tfaris CARO-
LI a fecretis, & confiliis , quocum mihi eft,
ob eius virtutes , areliffima familiaritas ,
dum anno exaéto , apud Turcarurn Impe-
ratorem legatione fundus, per Hungari-
am , hoc itinere huc ad Belgas rediiffet ,
inter, alia nara amica colloquia , inter-
rogatus a me; ecquid de Hungaria ei vide-
retur dixit : fe reuertiffe per hunc tra-
z

aum Temefienfem , defertum quidem, &

nunc vaftatum a Turcis , fed pifcibus a-
bundantem. Temefium fluuium fe vidif-
fe , prm multitudine pifcium , veluti ni-
gricantem & turbidum. Quendam etiam
molitorem, rete fuum immerfiffe flumi-
ni, & veluti e vivario quopiam , tantam
exhaufiffe pifcium (z) multitudinem , ut
rete vix eos continere potuerit. Qui ex
omni eo numero, non plures, quam unum
delegiffet pifcem , aliis maiorem , cxteros
proieciffet, in continentem : quo faEto ,
fe molitori non parum fuccenfuiffe , pro-
pter tot optimorum pifciutn iaeturam.
S. III.

(2) Ilaud vero perpetua eft &cc , feu in Tibifco , feu

in n.liquis fiungarix fiuuiis , pifcium copia. Pe-
regrznaruur non raro, Ey nunc in bac , nunc in
alium amnem fe Wundunt : quod nos rerun: ifliup
modi cwioJi, docuerunt.

174
www.dacoromanica.ro
apoi Zombar130), Deesklu, ZeOurekl3z si de bun5 seamd
mediteraneenele Zethen, Zakan, Keneth, Horogsezek133),
Zenthel, Drozlan, Ga1ad134), Mânástur, Czoka15).
Mare este bogatia de peste in acest veritabil traseu
al pestilor pe care-I alcauieste apropierea celor trei rani
pline de peste. Corneluis Duplicius Scepperus, cavaler de
rangul int& de la biroul pentru chestiuni secrete si consiliere
al imp6ratului Carol Quintul - cu care eu, pentru virtutile lui,
am cea mai strânsä prietenie indeplinind misiunea de
ambasador la sultanul turcilor, cand s-a intors la sfarsitul
anului aici, in Belgia, fäcând acest drum prin Ungaria, intre
alte conversatii amicale ale noastre, find intrebat de mine
cum i s-a pärut, oare, Ungaria, el a ráspuns cã s-a Intors pe
acest traseu timisan, pustiu intr-adevàr si acum pi-Mat de
turci, dar misunând de pesti; ca, din cauza mulimii pestilor,
el a väzut fluviul Timis ca si cum ar fi negru si tulbure. Ba
chiar a v5zut cum un morar si-a afundat mreaja in fluviu si,
intocmai ca dintr-un helesteu, a scos afará o asemenea
multime de pesti (z) incât abia putuse sa-i cuprindà plasa.
Acest morar din toatä acea cantitate n-a ales mai multi, ci
un singur peste, pe unul mai mare deca ceilalti, iar pe cei
ràrnasi i-a aruncat pe uscat; fâcând acest lucru, prietenul
Scepperus spune c'a el s-a supärat foarte rau pe morar pen-
tru aruncarea unei eta de mad cantitäti de pesti foarte buni.
(z) Cu siguranta aceast5 bogatie de peste nu este pennanenta" nici in Tisa, old in celelalte flu-
vii ale Ungariei. Deseori pestir se deplaseaz5 si se afund5 cánd in raul 5sta , bind in cel5lalt:
pe noi ne.-au obisnuit cu acest mod ciudat de comportare.

130) Zombar - localitate disp5rutd; se afla intre Becicherecul Mic i Sbnandrei, jud. rm..
131) Desk - probabil Deszk I Dezk, la nord-est de Arad.
132) Zeirurek - localutate disp5ruta; probabil pe langa Caul Barzava, in vechiul comitat Caras-
Severin.
133) Horogsezek / Horogzegh - localitate dispãruta; se afla pe Iangà Comlosul Mare sau
Sannicolau , jud.
134) Gated / Galadna - Gladna români, atestath din 1454; numele Gladna atestat din 1464;
in 1516 este Oppidum (Virg) ; Gladna roman5 din 1784, iar din 1828 se adauga i o Gladna
germana (cf. Nag/. I. 180) .
135) Czóka - localitate disp5ruta. Atestata documentar din 1333 cu numele ChUka; padurea
din vestul Timisoarei ii poarta numele: Cioca (rom.), Csóka (ung.).

175
www.dacoromanica.ro
 S. ITT. Inter hunc Temefium Rumen , &
Campus Daisubhuu, eft campus , qui Marius appel-
itaxons. Jatur, in cuius medic fylucto arx eft, Er-
. -
farn!yo , alia item Temefviir verfus , cam-
peftris arx , So,* cernitur. In hoc va-
fto campo , a Temefvir arce , &title
ad ripam Danubii , e regione cuius Sa-
tnandria, arx Turcarum ad meridiem Iita
eft, in lathudinem duodecim & amplius
milliariurn Hungaricorum protenfo, fee-
pe vitus elk dicitur grex ceruorum , cer.
Cerrcorum uarum & clarnarum , trium quatuor &
mdtindo. plurium milIium. Quarum venatio ,
nec noftris tuta eft a Turcis , nec il-
lis a noftris , prxterquam cum trecenti
plurefue egrefli fuennt equites. Ere-
gione Samandrim,in ripa Danubii fepten-
trionali , funt ex ordine ad Boream:Ke-
wy, Dombó , Haram , Buthotzin , San-
ktus Ladislaus ,Peth, iam a multis annis
per Turcas occupatx.
Seueriman S. IV. Hine SEUERINUM, arx in-
arx. fra Traiani pontem . cum tribus aliis Or.
foua, Peth , Mihild, illis fubditis Ha.
rum pnefedus vo:Abatur BANUS, magi-
Itratus inter noftros magni nominis. Se-
decim, vel circiter nunc aguntur anni ,
Et Rana- quod hunc Balatum incuria noftrorum
rms. amiferimus. Non procul a Seuerino ,
fons dicitur featuriens , qUem accolm
Font San' Sanate Guth nominant : cuius aquam g
11 CniCiS multis accepi conferre .corporis languo.
ribus; nihil immundi intra fe consinere,
moituorum auimalium cadauera, expe-
ries.
176
www.dacoromanica.ro
 3. Câmpia Maxons si multimea cerbilor. Intre acest
Cal Timis si Dunäre este o câmpie care se numeste Maxons,
iar in mijlocul impädurit al acesteia se aft' o fort5reatä,
Ersomlyo, si cätre Timisoara se vede o altä fortäreatà, de
câmpie, Somlyo. Pe aceast5 vast5 câmpie de la fortäreata
Timisoara pânä la malul Dun'arii, intins5 pe o suprafatà de
dou5sprezece mile unguresti in l'atime, ba chiar mai mult, de
la regiunea in care se af15, c5tre sud, fort5reata turcilor
Samandria, se spune cä adeseori s-a Vazut o turmä de trei-
patru mii, si chiar mai multe mii de cerbi, cerboaice si
c5prioare. Vânarea acestora nu este in siguranta nici pentru
ai nostri, din cauza turcilor, nici pentru turci, din cauza
oamenilor nostri, mai ales dupä ce au plecat acolo trei sute
de Ca läreti, sau mai multi.
Din zona Samandriei, pe malul nordic al Dunärii se
aflä, in ordine, cätre miazänoapte: Kewy, Dombó, Haram,
Buthotzin, Sfântul Ladislau si Peth, de mai multi ani ocupate
de turci.
4. Fort :keep si Banatul Severinului. De aici in colo
este Severinul: o fortáreatä, mai jos de Podul lui Traian si
alte trei bastioane Orsova, Peth136), Mehadia si supusii
acelora. Prefectul acestor teritorii era numit de ei Ban si era
un magistrat de renume printre ai nostri. Saisprezece ani,
sau aproape, se implinesc acum, de când am pierdut acest
Banat din nepásarea conducätorilor nostri.
lzvorul Sfintei Crud. Nu departe de Severin se spune
cä tAsneste un izvor pe care localnicii II numesc al Sfintei
Cruci; de la multi am auzit ca" apa acestui izvor thmäduieste
multe boli ale trupului; c'à el nu retine nimic murdar in
undele sale si chiar cadavrele animalelor moarte, aruncate
acolo pentru a-I pune la incercare, putin dupà aceea le-a
aruncat afarà; CA in timpul noptii se väd acolo arzAnd nu stiu
ce fel de radii;
136) Peth I Peeth - localdate disparutS; mentionat5 in documnete din 1439 când era castrum,
mai târziu oppidum (1521); pe harta lui Ortehus figureaza cu numele de Pethu (1532), or in
vremea noastr5 mai exist5 din ea note wine O Dubova, lang,a Orsova.

177
www.dacoromanica.ro
 riensli gratia eo proie_la , paulo poa eie-
cliTe: faces , nefcio (pas , ardentes , no.
au itthic videri. H ts ob res etiam Cur-
cis , fontem in magna etre veneratione.
1-1xc ego o!iin audiui, a fervis Barnabx
Bday, Bani eius 1oci, penes quos fides
rerum habeatur.
S. V. Pons TRATANI , (a ) cuIus
mentionem fecirnus , magnificis exaru.
aus
(a) De PONTE hoc TRALLW non , eadan ell
doclorum omniunt fententicu , Dionis
CCM fidern fequutus , ext ra modum =fern dilau-
dat , in, de Magnitudine Romano. Libra III.
Cap. XIII. p. itrs. edit. Autuerp. Plantinian.t. A.
16os. forma quadrip. Eon facit, in An.derlis
Dacit Lapidibus SAM9SI1J quoque , Crip.111;
p. 11. feqq. ut alios taceamuc Verogat fidetn
ontdbus , tomes MARSIGLIUS , cum pecuiari
ad MONTFALICONEM epiflola, qu.e emilar,
apud SALLENGRE , Thefauro Antiquitatum
Rom. Tomo II nwn. IX. p. psp. turn Operis
panubialis, Tomo H. p. 2 s. feqq. Kg. XXX II!.
e rdiguis: ubi locum Dionis prtclare excuffitm
legas. Hee BELIUS. Infcriptionem ponds, qua
vulgamu israone di Tlinflam, ex.LAZIO-, LEON-
CLIUIO, & CLUSII fchedis edidit GRU-
TERUS nod operis Tont. 1. Par. L1. CLXI!.
p. in vocula tauten ultbna LEUNCLAVIUM
pain alias audire maluimus. Locum DIONIS
fidelius Latine redditunt legeth in pulcerrimic eius
ac nitidijirnis Hilloriarum libris, ingmio e di-
ligentia donillirni RI1M4R1 in lucem prolatis
Eamburgi a:c totoccr.rt. in fol. vol. II. p. zr.r9.
ad quern prtter alia eximia luec edam notat: ve-
rioran defcriptionem cum Dionia conferendam ,
ex laudati MARSILII Danubio excerplimus
hanc: Locus fexto millhri Italico infra Cata-
radtam Daaubii nuac Demyrcapi feu Porta fir-
rea

178
www.dacoromanica.ro
 ea din cauza acestor lucruri izvorul este In mare veneratie
chiar i la turci. Acestea eu le-am auzit mai demult de la slu-
jitorii lui Barnaba Belay, Banul acelui teritoriu, in casa cäruia
acei slujitori sunt considerati intruchiparea bunei-credinte.
5. Podul Imparatului Traian. Podul lui Traian (a),
despre a cárui existentá am fácut merVune, a fost ridicat
prin lucrAri grandioase.

(a) In privinta acestui pod al lui Traian nu toti Invàtatii sunt de aceeasi pirere. Upsius, urmind cu
credinti relatarea lui Dio Casius, laudá peste misuri constructia enormi in Despre märetia
romanr C. III, cap. XIII, p. 163, ed. Planitiani de la Anvers, 1605. La fel procedeazi Si Samosius in
Colectia de inscriptii din Dacia_ in cap. IV, p. 22, seqq, ca sa nu mai vorbesc de a.
Micsoreazi creditul tuturor contele Marsiglius cu epistola exceptionali citre Monfaucon, care se
giseste la Sallengre in Tezaurul antichitätilor romanr, vol. 11, nr. IX, p. 989, apoi in Lucriri pe
Dunire" vol. II, p. 25 seqq. Fig. 33 si urmitoarele, unde poti citi pasajul din Dio Casius foarte bine scu-
tura. Acestea le noteazi Bel. Inscriptia podului, motiv pentru care o prezentim separat a publicat-
o Gruterus, dupg desenele lui Laziu si Clusiu, in cunoscuta-i opera', vol. I, partea I, p. 162.9; in ultimul
canticel,totusi , am preferat si-I ascultim mai degrabi pe Leunclavius decit pe agit Pasajul lui Dio,
mai fidel redat in latineste, 11 vei fi citit in preafrumoasele i foarte ingnjdele cirh ale Istoriilor aces-
tuia tipiirite la Hamburg datoritä talentului si sarguintei preainviltatului Reimar, in anul 1752, in folio,
vol. II, p. 1129; la aceastà editie, pe ling5 alte admirabile note editorul o insemnneazii Si pe aceasta:
<Din opera Dunirea" a läudatului Marsilius am extras aceastil descriere mai adevirati ce ar trebui
comparati cu cuvintele lui Dio: Jocul este cu sase mile italice mai jos de cascada Dunärii numità
acum Demircap sau Poarta de Fier,

179
www.dacoromanica.ro
 &us fuit operibus. Quod licet , ex his,
MONIS CASS11 , gum- fubieci , verbis
cognofcere Per ea , inquit , tempora
Pons Tra- Traianus lapideum pontem in ijiro fecit , opusfit-
lani Impe_ ne wirandum, & maxime memorabile , cui ctete-
ratoris. ra illius .opera vix adtequare polu. Vigintifiant
ex quadrato lapide pile, quarum altitudo centum
E3 quinquaginta pedum, preer findamenta ha-
betur : latitudo fexaginta pedes continet : diflant
inter fe ,centum bi) feptuaginta pedibus, fornicif
bus vero coniunguntur. Impenfa profeEloingift;
& vbc credibilis. Sed illud niirari conuenit, qua-
yam ratione , & quibus viribus, quove artficio in
Ella gurgitum altitudine , tongue prtecipiti fink, ,
tum
rea diftam, ubi cis Danubium in Servia eft Te-
rifiam, trans Danubium in Walachia Severinum
& Cernez; T. I. tab. 16. & T. II p. 25. req. St
Tab. To. feqq. non ubi flurnen antvitiilirnum ra-
pidiffimum , altiffimum , gurgitibus plenum ,
alueo limofo, ut LJio, fed infra gurptes ubi
flumen lentum , Lititudo fere miliaris Italici ,
fundus arenofus & folidus . ad fummum tit.
orgyas altus. ibid. Ex pilis duabus utrinque
in continente refiduis , & veftigiis reliquarum
colligitur pilas fuifie latitudinis III. orgya-
rum , longitudinis VI. org. numero XXIII.
fornices XXII. diftantia orgyarum XVII. cunt
dimidia, ut totus pons ad ..43. orgyas porri-
geretur. ibid p. 27. eft autem orgya VI. re-
ctum ant VII. Romanorum. p. as. Altitudo
pontis conlicitur pedum XLVIII- p. 28. feq.
Solm pil lapidew ; fornices ex ligno,ut col.
Traiana docct , altitudine fere VI. pedum de-
trahendotum de didis XLVIII. Pilarum me-
dium confiat ex lapidibus heterogeneis, qui
veftiti funt lateribus carts. p.29. fuperfunt
fortalitiorum utrinque rudera ad tuendum.
pontem. p. 3 r. req.

180
www.dacoromanica.ro
Ceea ce se poate cunoaste si din aceste cuvinte ale lui Dio
Cassius pe care le-am adaugat mai jos: In timpul acela,
zice istoricul, Traian a facut peste lstrul37), un pod de piatra,
lucrare uimitoare si cu totul remarcabilä, careia celelalte
constructii ale acelui Imparat cu greu i s-ar putea asemui.
Stau Infipti douazeci de piloni de piatra *rata a caror
Inältime este de o suta cincizeci de picioare, farä a pune la
socoteala fundatia; latimea lor masoara saizeci de picioare;
distanta dintre doi piloni este de o suta saptezeci de picioare
si sunt uniV Intre ei cu bolte. Cheltuiala uriasa, desigur, si
abia daca poate fi crezutä! Dar toata lumea este de acord
ca lucrul acesta starneste admirarea: prin ce extraordinara
gandire i phn cate eforturi, sau prin ce mestesug au avut
soldatii atunci for-0 ca &á fie construiti pilonii, unul cate
unul, si sa fie fixate In parnant temeliile unor constructii
imense In acea adâncime a valtorilor si intr-un fluviu atat de
rapid; In plus, vadurile erau noroioase i nici puhoiul de ape
nu putea fi abatut in altä partel38). Cat de mare sä fie cu
adevarat adâncimea apei si cat de lat se intinde raul,

unde dincoace de Dunáre, in Serbia, se afla Tetista, iar dincolo de Durfare, in Valahia, Severinul
si Cema; vol.!, planp 16 0 vol. 11, p. 25 0 urrnãtoarele u plana 10 0 urmatoarele, nu unde
flumul este foarte ingust j foarte repede u foarte adânc j plin de %/Mori, cu albia noroloasa
, cum arata D,o, ci mai jos de valton unde flumul e l,nitjt, cu o latime de aproape o milá Ital-
ica, fundul albjei nisipos 0 solid, adânc de cel mult trei org (unitate de m5sur5 pentru lungime,
n.n.),Ibid. Dintre cei dot piloni care au rfirnas 0 din fragmentele celorlalh se trage concluzia cã
pilorm au avut lahmea de 3 drg, lungimea de 6 Orgi, a au fost 23 de piloni, 22 de bolte,
distanta brgilor 17, cu jum5tate, ca intregul pod sS ajunga la 443 de Org. Ibid. p. 27. lar o
bra are 6 sau 7 picioare romane. p.28. inaltimea podului insumeafa 48 de picioare. p.28 0
urmatoarele. Numai pilonii sunt din piatra; boltile sunt din lemn, dup5 cum ne arata Columna
Tratana, cu o inAltime de aprommativ 6 picioare, sckute din numitele 48. Mijlocul pilonflor este
din pietre eterogene, care au fost imbrficate cu cârâmin arse. p.29 . Exista pe deasupra i res-
turtle contrafiselor folosite pentru a sustine podul dun amandouâ pfirtile. p.31. sq.">

137) Istros (gr.) sau Danubius (lat.) este numele vechi al Dunfini.
138) In realitate, dup5 cum au dovedit cerceta'n mai noi, cursul Dunäni a fost abatut partial pe
un brat mort, ale c5rui urme se pot vedea 0 in prezent.

181
www.dacoromanica.ro
 turn fnpulte columme exfirui valuerint , tantarum
moliam findamenta flabiliri : vada prxterea
fa craw, neqns awns alio auerti poterat. Quan-
ta vero fit altitudo aque C.1° quarn latus patent
ands, hand equidem enarrauerim difpinditur,,
per ea loca, rpaciofis atque interim mole concita.
tus, ripas longius fubmnuet. Alibi vero duplo.
atque interim triplo , priori rui parte maior ant
reliagnat aut defluit. Qua vero arElatur, , vorti-
cofiis firox iedificia & pontes non patitur,
& rurfum libetatus anpfliis , in pelagi formam
totus exfpaciatur,, iterumque coit, quafi reten-
tus profimdior, , & rapidus fertur. Arduum
igitur a° maxime laboriofum fiat , in ea fiuminis
parte , pontein edificare. Hunc pontem po- R,sphedisr,r
flea , Adrianus (b ) demolitus eft , aha, ab Hadaz.
quarn qua Traianus wdificaverat , duaus no.
ratione Hic , ut omnibus anni tempori-
bus Romano exercitui effet contra Barba-
ros , fecurus per Danubium tranfitus ;
ille , ne Barbari pertranfito , commodi-
tate pontis, Danubio , Romanam ditio-
new incurfare poffent. Exflant etiam
nunc aliquot pax, pontis iglus reli!
quiw. Huic ponti , hmc erant infcn-
pea
PROVIDENTIA.
AUG.
VERE. PONTIFICIS
VTR-
(b) Videndi funt in hanc rem , Hiftori Auguila
Scriptores, quos iam non moramur.

182
www.dacoromanica.ro
n-as putea, de fapt, sä arät arn5nunIit, cäci el uneori curge
imprästiat i prin acele locuri este lat, iar alteori, izbit de o
masä imensä de granit, Ii alungä farmurii mai departe. Intr-
alt loc este, cu adevkat, dublu, ba uneori e triplu si acum
se opreste din nou, mai lat deck albia sa de mai inainte,
acum curge la vale repede. lar pe unde curge strâmtorat,
este involburat si abatic si nu suportä nici aselki nici
poduri, pentru ca apoi, eliberat iaräsi din strâmtori, sä se
rãsfire tot ca o mare; si din nou Ii adunä apele ca si cum
s-ar fi odihnit mai adânc i curge repede. Prin urmare a fost
o lucrare grea §i foarte laborioasä construirea unui pod in
acea parte a fluviului."
Podul este tàiat la porunca Imparatului Hadrian.
Hadrian (b) a demolat dup5 aceea acest pod si l-a deplasat
dintr-o alt5 raliune deck cea pentru care II construise
Traian: acesta tinea ca trecerea peste Dunke, impotriva
barbarilor, sä fie lipsitä de primejdie pentru armata roman5
in toate anotimpurile, iar acela urmärea ca barbarii, s'a nu
poatä ataca puterea romanä, dup5 ce au trecut Dunärea,
folosind avantajul podului. Sunt si acum in picioare ckiva
piloni, chiar r6m5site ale aceluiasi pod. Acestui pod ii
fuseser5 inscriptionate pe frontispiciu urmkoarele cuvinte:

PROVIDENTIA
AUG.
VERE. PONTIFICIS

(b) Pentru acest subiect trebuie consultata' cartea Scnitorii istoriei augustane", asupra cáreia
nu intâtziem acum.

183
www.dacoromanica.ro
 VIRTUS. ROMANA
QUID. NON. DOMET
SUB. IUGUM. ECCE
RAPITVR. ET
DAN UVIUS

CAPUT XVIII.
De Hangarice Opportunitatibus
yarfis.
NUnc tempus admonet , ut gum in hac
defcriptione a me fuperius prm-
termiffa funt , in vnam veluti omnia lum-
main , contraham , & ob oculos ponam.
Vungarix. HUNGARIAM igitur ipfam , rerum o-
vbcilas- mnium gum tum ad. vfum mortalium ,
tum ad opes comparandas,necetrarim elk
putantur non exiguam gignere copiam ,
iatis conflat. Terrain habere nigrain ,
pinguem , vliginofam : gum fcilicet non
magno cultorum labore, vberes produ-
cat fratus, ftercorationis, nec ad arua,
nec ad montes confitos vitibus, inflau-
randos, nullus admodum , t exceptis pan-
culis montofis qui b ufdam locis ,) eft vfus.
Defrumen- Arua , femel vel bis Ieuiter arata, femi.
en. E3 le- nataque, copiofum ferunt tritici frumen-
guminibus- tiue , & alioruin leguminum, fruotum.
Sunt certa, vt. accepi loca, in quibus, Ii
fe.
184
www.dacoromanica.ro
 VIRTUS. ROMANA.
QUID. NON. DOMET
SUB. IUGUM. ECCE
RAPITUR. ET
DANUVIUS

Capitolul XVIII.
Despre variatele bogatii ale Ungariei.

Rodnicia Ungariei. Acum timpul ma indeamnä sä

strang la un loc, intocmai ca intr-o concluzie finala, toate
aspectele care in aceasta descriere au fost trecute cu
vederea de mine mai inainte si sa le astern privirilor.
Prin urmare e lucru bine cunoscut ca Ungaria pro-
duce ea insasi o mare cantitate din toate cele ce sunt con-
siderate necesare pentru folosinta zilnica a muritorilor cat si
in privinta bogatiilor ce trebuie prelucrate. Este nevoie sa ai
parnant negru, gras, plin de umezealà: acesta desigur poate
sa produca roade bogate fara un mare efort din partea cul-
tivatorilor si fára ingrasarea terenului cu bälegar absolut
deloc, pentru a pregati iarási ogoarele si viile plantate la deal
(daca exceptam unele mici zone muntoase).
Despre grâne si legume. Ogoarele arate usor, o data
sau de doua ori si sernanate, poarta rod bogat de grau sau
cereale si de alte legume. Exista locuri sigure , dupà cum am
aflat, in care, daca ai sernanat alac, in al treilea an dupà
aceea, datoritä calitatii bune a unei tarini suculente, alacul
se transforma in graunte de grau ales.

185
www.dacoromanica.ro
 fementem farris feceris, ad tertium dein
annum , ob terre fucculentm bonitatem,
vertatur in eleai tritici granum.
§. II. Vini copia tanta, vt omnes fe. De rids.
re Hun garim regiones , ( exceptis cam pis.
qui citra & vltra Tibifcum, Varadinum
verfus funt , atque tradu Bicfienfi,& paw
culis aliis locis),vina generofa, dulcia ,
ftyptica , media inter vtraque , fortia ,
leuia, temperata ferant, multo maiorenl
tamen albi , quam rubri copiam. Winn De Cerevi-
cereuilim , ob vini abunclantiam, minima fa.
regni pars nouit. In campis Cumanicis,
prxter vina adueditia, vfum habent Cu-
mani, cuiufdam liquoris , ex milio , &
aqua, fuo more expreffi , quern Boom De Bon
vocant. Contingit plerumque , vt aeris liquore.
temperies, & bona anni tempeftas, tan-
tam. vini vim fuppeditet , vt vix re-
perantur dolia , vino condendo neccf-
faria ; quod ego in Comitatu de Baratya
dum diem chtinque Eccieftis I hike vidi ocu-
lis; fed cogantur vafa, ad alios yfus do-
mefticos prwparata , in vfum , vinorum
infundendorum, conuertere , & pro vafe
vacuo, alterum vas , vino repletum , re-
pendere. Vinorum melius eft & nobi- vb..=
lius, primum quod in Sir!,nio, tum Simi- fpecies
gio , Baronya , Pofonienh., Sopronienfi,
Agrienci , Borfodienfi, Vjuarienfi , Are-
fprimienfi , Szaladienfi Comitatibus ; po-
aremo, in Tranfyluania , (SE Sclauonia,
(c)

186
www.dacoromanica.ro
 Despre vinuri. Atat de mare este bogatia de yin,
incat aproape toate tinuturile Ungariei (läsand la o parte
câmpiile de dincoace i dincolo de Tisa, catre Oradea, 0
intinderea bachiana i putine alte locuri) produc vinuri de soi
bun, dulci, astringente, mijlocii intre unele i altele, apoi tad,
slabe, potrivite i in cu mult mai mare cantitate vinuri albe
deck ro0i.
Despre bere. Din cauza abundentei de vinuri doar o
foarte mica parte a regatului intrebuinteaza berea.
Despre /Altura boza. In câmpiile cumane, in afara
de vinurile aduse din altà parte,cumanii obi§nuiesc sä
foloseasca o licoare preparata din mei §i apa, obtinuta prin
presare dupà un procedeu al lor, pe care o numesc boza. De
multe oil se intampla ca temperatura potrivita i vremea
prielnica in &ate un an sä faca sä existe un asemenea bel§ug
de vin, Inca cu greu sä se gaseasca butile necesare ca vinul
sa fie pus la pastrare. 0 astfel de situatie am vazut cu ochii
mei in comitatul Baronya, pe and vietuiam la Pécs, dar se
adunä vasele pregatite din vreme pentru alte nevoi in
gospodarie §i li se schimba folosirea, varsandu-se in ele
vinul, iar pentru un vas gol se prime§te, la schimb, un alt vas
egal, plin cu yin.
Soiurile de vinuri. Dintre vinuri este mai bun i mai
nobil in primul rand cel care se aface in Sirmiu, apoi cel din
comitatele Simigiu, Baronya, Pojoni, Sopron, Agra, Barsod,
Ujvár, Vesprimiu, Salad; in fine cel din Transilvania i Serbia
(c).

(c) Te vei mira ca nu s-a facut nici o menhionare despre cele de Tokay. Cu sigurantal Inca nu
sponse nici cultivarea nici faima tor. De altminteri, mai deweme, In cap. )0, autorul aminteste
beisugul de vin foarte bun din orasele Szánto i Lyska. Apdar, mai tarziu, dupa ce a fost pier-
dut Onutul Sirrnian, a inceput sa fie apreciat vinul de Tokay.

187
www.dacoromanica.ro
 (c) nafcitur. Vites filueftres maiores
& botros , & acinos , in plerisque locis ,
Vinurn Su- maxime in Sirmio producunt, gum non
vejire. paucis in locis domefticm cultmue; ne-
que , quod ex iis vinum exprimitur, mi-
nus fapidum eft , quam quod apud Belga-
rum quofdam, natiuo in iblo produalum,
habitumque ab incolis, pretio expolitum
vidi argue expertus fum.
Defiturli- §. III. ru6tuum omnis generis infini-
bus variis ta copia. Peponum & meionum , varia
genera , vt frunientum , in campis femi-
nantur Italicis , flue magnitudinem,fiue
faporem dulcem confideres , non infe-
riora: Ad vina , aquas & fruftus , fub
diebus caniculm refrigerandos , vbi de-
funt cellm vinarim frigidae , vtuntur no-
ftri glacie, in cauernas ab hyeme conic.
De auz
ingen ere.
a..a conferuacaque. Phafianorum , per-
di curn & Sylveftrium & campeftrium ,
gallinarum iilueftrium ,turdorum ,& alia-
rum quoque nobilium diuerfarumque a.
uium , ea abundantia : vt in his Hunga.
rim nihil omnino deefte videatur. Non-
nullm aues , gum in Belgio , Gallia, &
aliis.regnis in pretio atque deliciis ha-
bentur,, ut ardem., & roftratm, quas Gal.
li, Becaffes , Germani vero Schneppas vo-
cant ,

(c) Mireris, nullamferiTokaienfis mentionem. Ni-

minim , nondunt eius , feu cultura inualuerat ,feu
fama. 4lioquin , meminit fupra, Car . X 1.p. so.
oppidorum Szauto, E.6 Lyska, wnt optinu (era-
num. Ergo ,tardius, poll anzijian Sirmium, ce-
kire Øè capit Vinum Tokaienfe.

188
www.dacoromanica.ro
 Vinul páduret sau sélbatic. in foarte multe locuri, mai
ales in comitatul Sirmiu, oamenii continua sa ingrijeasca vite
sälbatice care au 0 ciorchinii §i boabele mai mad deck cele
domestice sau cultivate; 0 nici vinul care se stoarce din
aceste vite nu este mai putin gustos deck cel pe care l-am
vazut expus la pret bun §i l-am incercat eu la anumiti bel-
gieni, produs in solul preparat.
3. Despre diferitele fructe. Bogatia oricarui neam de
fructe este infinità. Diferitele specii de pepeni verzi 0 galbeni
se seam:aria in campuri, precum graul, 0 n-ai sa-i gasWi
inferiori celor din Italia nici ca marime nici ca dulceata a gus-
tului. Pentru vinuri, apa i fructe - care trebuie bine (kite in
zilele de canicula - cand lipsesc pivnitele de vinuri red, ai
no§tri se folosesc de ghiata stransä in timpul iemii §i pusä la
pastrare in hrube.
Despre p6s6ri la modul general. Este o abundenta
de fazani, de prepelite-0 de padure i de campie-de gaini
sälbatice, de sturzi §i de alte pasari, chiar nobile §i variate,
incat s-ar parea ca Ungariei nu-i lipse§te absolut nimic in
aceastä privintä. Unele pasari care in Belgia, Franta §i in alte
regate sunt considerate pretioase §i delicii, cum ar fi bâtlanii
0 ratele cu cioc lung pe care francezii le numesc becasses,
iar germanii, desigur, Schneppas §i altele de felul acestora,
in Ungaria nu sunt apreciate deloc (d) 0 nici nu se folosesc,
atat de mare este bogatia altora mai delicioase.

(d) Acum sunt apreciate chiar de cel cu caul guru mai &gas.
189
www.dacoromanica.ro
 cant , alixque id generis, nihili (d) in
Hungaria penduntur,, neque earurn eft
vfus: tanta eft aliarum delicatiorum CO.
pia.
g. IV. Amplitudo-, & fatietas tan- Depends
ta eft pafcuorum, vt multa millia equo-
rum , bourn , ()Mum , caprarum , & alio-
rum id genus pecorum , alat. Fcenitanta De fat&
vis , vt campis primd vere , ob negledurn
in eis , non recifum fcenum , ignis iniici
foleat, quo herbzb nouellm repullulare
poffint. Vifum eft , vehementia ignis ,
campis fmpe iniedi, temeritate, feu in-
curia bubulcorum & pecuariorum , ma-
gnam filuarum quantitatem aliquando
confumtam. Silum tot & tantm, vt & De Sduis.
coloni , (e) null() impenfo pretio , ad
quotidianos vfus , lignorum abunde fat
habeant ; lucri etiam caufra, quotiefcun-
que illis virum fuerit, ad vicina deue-
hant op pida,ibique vili pretio venalia ex-
ponant. Apum & mellis magna copia.
Equi optimi , celeres , decori, & pulcri- De equis.
tudine infignes, inter quos meliores mfti-
mantur, quos Tranfyluania , Siculia, &
Valachia educat. Horum multi , etiarn
Turcrcis, qui & perniciflimi funt, & pul-
cri, prwft ant.
F 2 S. V.

(d) .Nunc magni Ant , air Ids edam , qui funt palati
delications.
(e) Addalior iarn lignafio ejJ e incipd , vtdi nimirum
prouidentia , populo, im per Hungariam , au.
gefcente.

190
www.dacoromanica.ro
4. Despre pawni. intinderea i satietatea pãsunilor este atAt
de mare, kat pot sä hr5neascä multe mii de cai, boi, oi,
capre i alte cirezi de felul acestora.
Despre fan. Asa de mare este forta fânului, Inc&
primbara, In acele câmpii unde din neluare in searn5 nu s-
a cosit fanul, se obisnuieste sä i se dea foc pentru ca ier-
burile tinerele s'à poata IncolV din nou. S-au Azut adese-
ori situaVi and, din cauza vehementei focului aprins In cam-
puri, a nechibzuintei sau a nepAsärii Acarilor si a arendasilor
de p5suni publice, a fost distrus6 ateodatä o mare parte
dintre pAduri.
Despre paduri. 135durile sunt asa de multe i atSt de
mari Incat i äranii sä aibä destul de multe lemne (e) pen-
tru nevoile lor zilnice fàrä sä pläteascä nimic; ba chiar a fost
Azut ate unul dintre ei cä, pentru castig, transport5 lemne
in thrgurile invecinate i acolo le expune la vânzare pentru
un pre; neinsemnat.
De albine i miere este belsug.
Despre cai. In Ungaria sunt cai foarte buni, rapizi,
potriviV ca staturä i remarcabili ca frumusele; intre acestia
cei mai buni sunt socotili cei pe care-i cresc provinciile
Transilvania, Tara Secuilor si Tara Româneascä. Multi dintre
acesti cai ii intrec chiar i pe cei turcesti care sunt l foarte
iuti i frumosi.

(e) Aprovizionarea cu lemne a inceput sá fie mai grea desigur din prevedere pentru
nevoia poporului care, pretutindeni in Ungaria, sporeste.
191
www.dacoromanica.ro
 §. V. Nec minus,tot greges bourn,
e caprarum, ouium., tantaque copra fera;.
De bu obs,
ouibus,
pis. rum omnis generrs , vt non modo Hun-
garia, earum fentiat commodum; vertun
vicin quoque prouincim harum fint par-
ticipes. Boues , partirn omnem illarn ,
Italiam, gum eft circum Venetos,partin2
Auftriam , Morauiam , Bauariam , Sue-
uiam ,& populos Germanix , gram lata
eft , ad Rhenum vfque , alunt. Audiui
ego pluries a publicanis , quos vulgus
Tricefimatores vocat , in fingulis nundinis
boariis , gum, circum loca Viennm ciui-
tatis Auftrim , bis quotannis aut pluries
celebrari confueuere , fefe a bourn tri-
ginta & amplius millibus ve&igalia, flue
tricefimas , Regi exegiffe. Taceo hic e o-
rum numerum , qui alio , per Styriam,&
Carinthiam , itinere , anno quolibet , in
Italiam aguntur; quem non minorem eo
die conftat; magna iplius parte, vt fupra
diduna eft , horum vfum habente. Eo-
rum quoque bourn numerum, qui in Mo.
rauiam quotannis agitur,, prmtereo, In
locis fere fingulis Hungaria3, ea eft fera-
rum , tam maiorum , quam minorum, o-
mnis generis copia,vt,ficuti aues qualef.
cunque; ita feras, tam nobilitas quam
plebes xque paffim venentur,, ( aucu-
penturue , quisque in fuum , tum vfum
tum voluptatem.
S VI.
(f) Veaandi ea 0aucupandi licentia , publicis legibus
coercita jam eji. Yide , Jinni MDOOXXIX. Ar-
ticulum X XII

192
www.dacoromanica.ro
 5. Despre boi i vaci, oi i animale abatice. Nu este
mai mic nici numärul atator cirezi de boi i vaci, al turmelor
de capre, de oi qi exista o atat de mare bogaVe de salbati-
ciuni de tot felul, Inc& nu numai Ungaria sä fie lndestulatä,
ci chiar i provinciile invecinate sä aiba parte de ele. Boii qi
vacile hranesc pe de o parte toata acea zona a Italiei care
se afia In preajma VeneVei, iar pe de altä parte Austria,
Moravia, Bavaria, Serbia §i popoarele Germaniei, cat de
intinsä este, !Ana la Rin. Eu am auzit de mai multe ori de la
publicani139), pe care poporul Ii numWe trizeciuitori140), cã
ei au incasat pentru rege de la fiecare tang de vite - care in
imprejurimile Vienei, ora§ al Austriei, se sine de obicei de
douà sau de mai multe ori pe an - treizeci de mii de galbeni,
ba chiar mai mult, ca impozit pe venit sau tricesimä.
Nu vorbesc aici de numärul vitelor care pe alt
itinerar, prin Stiria §i Carinthia, sunt manate spre Italia unde
vrei In timpul anului, cad se tie bine ca nu este mai mic
deck al celor care vin in targuri qi ca o mare parte din aces-
te vite, dupa cum s-a spus mai inainte, hränesc Italia. Las la
o parte qi numärul acelor cirezi de boi care sunt duse In
fiecare an in Moravia.
In locuri aproape izolate, In Ungaria, este o atat de
mare bogatie de tot felul de salbkiciuni, qi mai mari qi mai
mici, Trick la fel cu mice päski tot a§a i animalele salbat-
ice pot fi vanate (f) sau prinse In capcane pretutindeni, In
conditii egale, atat de Cate nobilime cat §i de omul de rand,
fiecare pentru sine, atat pentru utilitate cat §i pentru
placere.

(f) Libertatea de a Ana si a prinde päsari a fost restrânsii deja prin leg publice.
Vezi colectia de leg pentru anul 1729, articolul 22.

139) publicani - persoane care iau in arendä impozitele ate stat (dijma, taxele
vamale, därile, etc.): in text incasatori de impozite pe venit.
140) tricesimatores - trizeciuitori; cuvântul arata chiar procentul de 30% pe care
incasatorii de impozite pe venit il luau din preLul vânzarii.

193
www.dacoromanica.ro
 5. VL Pilcium praterei, Antacao- DepUdbus
rum, non offibus, fed cartilaginibus corn- varus-
paziorum, quos Hungari lingua patria
Kranz, Germani Hnzones (Houten) vocant,
Srturionum; Tok, Keckege , quos PLINIUS
(g) Pelamides forte appellat ; item Si-
.lururn , quern nos Harcfarn vocamus ;
Syllen. Trutarum & aliorum omnis ge-
freris flauiatilium, quos etiam alia ferunt
regna, quanta fit abundantia, vicini po-
puli, pro comperto habent. Srpius hoc
vifurn eft, & nunc videri poteft , Danu-
bii, Tibifci, Themefii, Draui, & aliorum
aliquot inundationibus, tantam vim pi-
fcium, aqua tandem refluente, in alueis
riparum hafiffe, vt negligentia colono-
rum, & mortuis porci pafti fuerint, &
ex reliEtis, aer caloribus infedus, non-
nunquam luem accolis inuexerit. Si
quispiarn retia habuerit, non deerunt ei
pifces, Absque pretio, modo abltineat a
paucis locis prohibitis. Cancrorum
etiam, in omnibus fere Hungaria locis,
competens eft fufficientia. Verum in
pagis, prafertim MARI& Regina, Do-
mina mea, ad arcem Altenburg= perti-
nentibus, tanta eorum prehenditur (h)
copia, vt coloni foleant, multis plau-
ftri ; Viennam , vicinam eis ciuitatem ,
venundandos inuehere.
F3 S. VII.
(g) Libro IX, Cap. XV.
(11) In mine Leytha, qui ex *Pile few' acila-
Pius, Comitatunt Mofonienfem, vbi eji Altenbur- .
g um, jue Ovar, interluit.

194

www.dacoromanica.ro
 6. Despre diferitele feluri de peqti. Pe langä acestea
existä un mare numär de pWi: antacei, Intocmiti nu pe oase
ci pe cartilagii, pe care ungurii In limba patriei lor 1i numesc
Vyzam, iar germanii Huzones (Hausen); sturioni, nisetru, ori
ceg5 pe care Pliniu (g) li numWe la Intamplare toni; de
asemenea este prezent siluru1141) pe care noi 11 numim
Harcsa; ce extraordinarà este abundenta syllenilor, a
pästrävilor i a tot felul de alti pWi de apä dulce, pe care
undele ii poartä i in alte regate, tiu bine i popoarele
vecine. Mai des s-a Vazut urmätoarea situate, i poate fi
väzutä *i acum, in timpul unor inundatii ale Dunärii, Tisei,
Timiwlui, Dravei i ale altor fluvii, i anume cä forta pWilor
este atAt de mare ea, apa reträgându-se In cele din urrná,
ei rärnan Infipti in grotele rapelor astfel Trick din nepäsarea
skenilor i porcii s-au hränit cu pWi morti, iar din r5m4ite
infectându-se aerul, din cauza adurilor,uneori el a adus
locuitorilor molimä. Dacä un om a avut o plasá, lui nu-i vor
lipsi pWii, far5 bani, numai sä se abtinä de la cateva locuri
interzise.
Chiar i indestularea cu raci,seste corespunzätoare
aproape In toate comitatele Ungariei. intr-adev5r In sate, dar
mai ales In cele care se Intind pânä la fortareata Altenburg,
a stäpânei mele, regina Maria, se prinde o asemenea
bogatie de raci (h), Inca locuitorii satelor obipuiesc sä-i
transporte, cu multe càrute, la Viena, cetate Invecinata lor,
spre vanzare.

(g) in Cartea a IX-a, cap. XV.

(h) in eau! Leytha, care, coborand din teritoriile Austriei, scald5 comitatul Mosoniu,
unde se ea Altenburgul, sau Ovir.

141) Silunts &Ws -somnul.

195
www.dacoromanica.ro
 De pifra S. VII. Antamorum pifcium, quo-
none Hu- rum fupra ineminimus, hoc modo fieri
fonuni. confueuit pifcatio. Inter Taururnon, &
PolOnium ciuitatem, funt pleraque loca in
Danubii alueo, 'vbi aqua eit & altior &
vorticofior. In his Antacmi habent
fuum veluti diuerforium. In menfe No-
uembri, (i) antequam glacies appareat,
trabibus, tota Danubii latitudo, paribus
interuallis compingitur, reliao in me-
dio ipfius aluei loco vacuo, qui naira
vel reti, ad id parato, communitur. In-
fra trabes , pifeatores ex nauiculis fua
tendunt retia. In ripis interim Danu-
bii, iaculationibus machinarum, veluti
totiitrua emittuntur, quibus Antami ex
fuis latebris exciti, & vi quodammodo
expulfi, Danubium circumnatant, quos
polka pifcatores, in retia delapfos, tam
facile ad ripas trahunt, vt nihil oneris
fibi addle fentiant. Nonnunquam, in
loco & pifcatione vna, Antaczei , dem-
ptis aliis minoribus pifcibus, prehen-
duntur, ad numerum mille, & vltra.
Ex quibus reperiuntur nonnulli, duode-
cim & vltra pecium longi.
S. VIII.
(i) Compendioflor Aodie Antacreorum efl captura.
.Nequ.e num, vel depallis trabibus, vel machina-
rum tonitru, opus h.abau, ad proliciendos eos,
pifcatores. Sans eji, defignatam Danubii oram,
quam Hungarice Tanya meant, a flipitibus Ye-
purgalarn habere, vt t:1 iac4 e fubduci fme op
fop, rctia pojJirt. Qua de re alibi prolixe
egimus.

196
www.dacoromanica.ro
 7. Despre pescuirea antaceilor. Pescuirea anta-
ceilor, a cäror menVonare am fäcut-o mai inainte,
obi§nuiWe sa se facä dupä cum urmeaz5. Intre Belgrad ei
cetatea Pójoni existà foarte rnulte locuri in albia Dundrii,
unde apa este §i mai adânc5 §i mai plinä de vârtejuri. In
aceste bulboane antaceii au locul lor de popas intocmai ca
un han. In luna noiembrie (i), inainte s5 dea inghetul, toatà
laVmea Dunärii se tese cu bâme, la intervale egale, &An-
du-se un loc neacoperit chiar in mijlocul albiei, ca sä fie
intärit odatà in plus cu o var§6 sau cu o plas5 din vreme
preg5tit5 in acest scop. Mai jos de !Dame, din bärci, pescarii
Ii intind plasele.
In vremea asta pe malurile Dunärii, prin aruncarea unor
mecanisme sunt produse bubuituri intocmai ca tunetele; din
cauza acestora antaceii, treziti din ascunzätorile lor §i alun-
gati in felul acesta cu forta, dau ocol Dun'arii inotand; dupà
aceea pescarii Ii prind, alunecati in plask §i atAt de uv:or Ii
trag la mal, incAt ei au impresia c5 pWii nu au nici o greu-
tate. Uneori intr-o singurà pescuire §i intr-un singur loc sunt
prin0 ca la o mie de antacei, §i chiar mai multi, dup5 ce au
fost indep5rtati ceilalti pWi mai mici. Dintre cei p5strati se
descoperà unii lungi de douäsprezece picioare, si chiar
mai mult.

(i) Prinderea antaceilor astki este mai lesnicioasi. Cki pescadi n-au nevoie nici de
grinzi, nici de tunetul masinädilor, ca sã.i ademeneascá. E suficient ca malul marcat al
Dun5rii, pe care in ungureste ei ii numesc Tanya, a-I aibh curkat de pad, pentru ca
plasele sã poata fi i aruncate l scoase de sub apà ffirà poticnire. Despre acest lucru
am spus mai pe larg altundeva.
197
www.dacoromanica.ro
 S VIII Thermm quoque quam plu- De Ther-
rirnm (k) funt diuerfis in loos , tanta uzis-
vehementia alicubi erumpentes, vt mo-
las circumagant frutnentarias. H, ad
mune fere genus morborum curandorum
fuaulffimm, ex experientia habentur; ma-
xime, ju funt ButIt, Varadini, Trenchi-
nfi, & in Sclauonia.

CAPVT XIX.
De Refiduis Hingarix Commodita-
tibus.

Auni, argenti, ferri, cupri, 1anni, (1) Pe Auro,

vitrioli, marrnoris, & rubri, & al- E.9, alas me
bi, maxima ibi copia: Alabaftrum quo-. rerue
que eftHungaris patrium. Qui aliquan- "7's.
tum etiam plumbi habent, non tamen
ad neceffitatem regni ex omni parte
fufficiens, quod hac de re ex Polonia
aduehitur. Montes minerarum, metallo-
rum , & ferri per Hungariam plurimi ,
qui non coluntur. At fodinm aurarim,
& argentarim, quarum nunc eft vfus,
primum funt , vt memoraui, prope Our-
rata, quas Montanus vocant, nempe: Crent-
F4 ni-
(k) Plerasque omnes recenruit GEORG IUS WERY-
HERUS, de Admirandis Hung. Aquis, quern
vide, dum nofira de iis commentaria pop It-
gere.
(1) De Stanno ambigo.

198
www.dacoromanica.ro
 8. Despre apele termale. Chiar i ape termale existä
din belwg (k) in diferite locuri, Orind in unele parti cu atâta
vehementä incAt invartesc morile de macinat grâu. Aceste
ape termale sunt considerate, din experienta, foarte folosi-
toare pentru aproape toate felurile de boli care trebuie ingri-
jite; foarte eficiente sunt mai ales cele care se afiä la Buda,
la Oradea, la Trencin 0 in Serbia.

Capitolul XIX.
Despre bogatiile Ungariei cele care n-au fost
Inca prezentate.

Despre aur i alte metale i despre pietre. In Ungaria

se aflä cea mai mare bogatie de aur, argint, fier, cupru, sta-
niu (I), vitriol, marmor5 ro0e i alb5.
Ungurii au chiar i alabastru din sara lor. Au chiar pi
ceva plumb, totu0 nu suficient pentru toate nevoile regatu-
lui §i din aceasta cauz5 el se aduce din Po Ionia.
Pe intinderea Ungariei existä foarte multi munli de
minereuri de metale i fier, care nu sunt exploatate. Dar
minele de aur i argint care sunt in atentie acum, dupà cum
am amintit deja, sunt, mai int8i desigur, cele de IMO"
cetaIile pe care ei le numesc montane:

(k) Mai multe l chiar pe toate le-a recenzat Georgius Wemherus in tratatul
.Despre apele de admirat ale Ungadei", pe care consultandu-I intre timp poti citi comentariile
noastre despre aceste ape.
(I) Cu privire la staniu ma indolesc.

199
www.dacoromanica.ro
 Mcfrna, Schemniciam, Bifiriciam , & loca eis
vicina: tutn Ryhnou, Rqfnauia & Smel-
;gad : dein in Riwilo Dominarum ; poftre-
:no in Tranfyluania. Cibinii, Cremni-
& Canuim, Hungarim Ciuitatibus,
cuduntur aurei, _quos Ducdos vocant;
monetzu autem argentex purm , turn in
his eisdern femper, turn vbicunque, &
in quot Regi, pro tempore com:nodurn
Triplex elle videtur, locis. Aururn eft triplex,
auri genus. vnum reperitur inter lapides folidum ,
in maffm formam, natura fatis defeca-
tum, & pururn. Quod alii quidem di-
uerla in magnitudine; ego vero ad quan-
titatem babui oui gallinacei, pontteris
fupra centum ducatorum. Nuper fcri-
pfit ad me Nicolaus Cherendinus, Epikopus
Tranfyluanus , fruftum talis auri in
pondere trecentorum & quinquaginta du-
catorum fe habuiffe; fcriplit item colo-
num quendam circa Abrugh-Bava, quod
oppidum eft in limitibus Tranlyluanim,
ea ex parte, ubi Albus 1Cewres in Hun-
gariam inter montes elabitur, nuper re-
periffe aurum huius generis, in magni-
tudine panis rufticani, ponderis fupra
mule fexingentorum ducatorum. Re-
peritur idem etiam magnitudine nucis
& lapillorum. Alteruns extrahitur ar-
tificio ex mineris, aurum, argentum, &
-cuprum fimul compleaentibus. Quod
vero eft tertium, ex fiuuiolorum (qui
przter Araiyas fluuium, de quo fupra
meminimus, funt plures) alueis arenofis
ex-

200
www.dacoromanica.ro
Cremnicia, Schemnicia, Bistricia i locurile invecinate aces-
tora; apoi sunt cele din Ryhnou, Rosnauia i Smelnicia,
dupa aceea cele din Rauletul Doamnelor §i, in fine, cele din
Transilvania.
Banii de aur, pe care ii numesc ducati, se fauresc in
Cetatile ungare, la Sibinium, Cremnicia §i Cassovia, iar
monedele de argint pur le toarna cand in acelea0 cetati,
cand aiurea §i in eke locuri i se pare regelui ca este avan-
tajos pentru momentul acela.
Intreita Infa-Oare a aurului. Aurul se prezinta sub trei
forme: unul se descopera solid, intre stânci, sub.forma de
bolovan, prin natura lui destul de curat §i pur. In privinta
acestui fel de aur altii vorbesc de marimi diferite; in fapt si
eu am avut un bulgare cat un ou de Oink in greutate de o
suta i ceva de ducati.
De curand mi-a scris Nicolae Gerendi, episcopul
transilvan, ca §i el a avut o bucata dintr-un astfel de aur in
greutate de trei sute §i cincizeci de ducati; mi-a scris, de
asemenea, ca un sätean de pe Iângä Abrud, targ care se
afla in granitele Transilvaniei din acea parte pe unde Criwl
Alb coboara printre munfi spre Ungaria, a gasit de curand
un bolovan de aur, de acest fel , de marimea unei paini
taräne§ti, in greutate de peste o mie i §aizeci de ducatii42).
Aur de aceasta calitate §i forma se gase§te adesea de
marimea unei nuci §i a pietricelelor.
Celälalt fel de aur se extrage, cu me§tewg, din
minereuri care contin concomitent aur, argint i cupru.
De buna seama este al treilea, ca valoare, cel care
se scoate prin spalarel43) din albiile nisipoase ale raurilor
mici (care, in afara de fluviul Aries despre care am vorbit
mai inainte, sunt mai multe) §i pe care chiar din cauza asta
oamenii fl numesc nisipos" sau spalat".

142) Acest pasaj a fost exclus de M. Bell din editia princeps.

143) Procedeul s-a folosit pani bine de curand in Baia de Aries. Brad i alte centre miniere,
find numit fiotaije sau flotare.
201
www.dacoromanica.ro
 expurgatur, quod arenofum, flue lanatile ,
ex ipla re vocant. Prinium, & vltimum
genus , gignit Tranfyluania; medium, Ante Cy-
atm Hungarim, (m) vt fupra relatum Prix.
eft, panes. Qui viderunt, certo dicunt,
in Scebufio, (n) in quo etiam vitriolum
deftillat, effe fluuiolum, qui ferrum in-
ieaum, in fpeciem & materiam cupri
transmutat. Nec hoc taceo, effe inHun-
garia terram vifcofam, in modum cerx,
ex qua luminaria, facesque & lucernx
fiant, infuauiter tamen olentes.
S. II. Montes funt falis foffilis iVicat,32::
rimi: inter quos, qui nunc coluntur in
Tranfyluania, funt quinque, prope op-
pida : ViYakna, norda, Dees, Set-k, Kolas:
in Maromarufio vero vnus & alter pro-
pe Rona oppidum. Loca haze vocantur
Camerx , prmfeCti vero Camerarii. Alte-
rm, qu funt in Tranfyluania, fpeetant
ad Fz.rann Regis: alterx in Maromarulio
funt, Regina Hungarix, ex donatione pro-
pter nuptias. .Cxteri falis montes, qui
plurimi cunt, vt lucrum Regi, & Regi-
n ex iam didis accrefcat, vetiti funt
F5 fub
(in) Sunt 8 Danubii, at que Grani, 8 aliorum flu.
uiorum araue , auri feraces, fed fere needle.
Vt taceantus Germinans illud Aurum, quod
in rinds Tokaienfibus, viti; in agro Vetufo-
lienfi, culmis bereft* quandoque.
(n) Ague nimirum Cyprix Sinelnitzenfes; eximii
reditus. Quibus merito accenjueris, eas, qux in
Valle Dominorum, ad Neofoliumfcatenr. A-
quas autem Cyprias, ab ere Cyprio dicimus,
quo funt faturx.. Metallici, Czimment Waffer
Wean:,

202
www.dacoromanica.ro
Primul i ultimul fel de aur il produce Transilvania; pe cel de
la mijloc, alte finuturi ale Ungariei (m), dupä cum s-a relatat
mai inainte.
Ape le de arama.. Cei care au vazut spun cu certitu-
dine cä in Scepusiu (n), unde se distileaz5 chiar vitriolul144),
existä un râusor care preschimb5 fierul aruncat in el Intr-un
metal de aspectul si consistenta aramei.
Nu las la o parte faptul c5 in Ungaria existä un
pärnânt vascos, ca ceara, din care se fac lumânäri, faclii si
opaite, dar care dau un miros neplkut.
2. Muntii de sare. Existá foarte multi munti de sare
fosilä: Intre cei care sunt protejati acum In Transilvania se
aflä cinci, IMO targurile: Ocna Sibiului, Turda, Dej, Seica
Mare, Cojocna, iar, In Maramures sunt doi munti desigur,
Iângä tArgul Rona. Aceste locuri sunt numite Bolte sau
C5m5ri, iar prefectii lor Boltasi sau Cárn5rasi. Celelalte care
se mai aflà in Transilvania se raporteaza la fiscul regelui, iar
cele care se aflä in Maramures se raporteazä la fiscul reginei
Ungariei, provenind ele din donatiunea pentru c5s5torie. Ca
sa creascä profitul regelui si al reginei din ocnele mai Inainte
numite, ceilalti munti de sare - care sunt foarte numerosi -
sunt opriti de la exploatare färä acordul si hotár8rea regelui,
sub greaua pedeapsä a thierii gatului.

(m) Exista 0 in Dunare 0 in Gran 0 in alte iluvii nisipuri bogate in aurm dar aproape de nelu-
at in seama. Ca sa nu mai maim de nestiutul aur care da via te al vitei, care se afla in viile
celor din Toka; uneori i ogorul Vetusolian se leaga cu spice.
(n) Ape, desigur, de aroma ale celor din Smelnicia, de o valoare foarte mica. Pe merit le vel fi
pus in randul acestora pe cele care tasnesc in Valea Domnlior, la Neosolium. lar noi le numim
ape de arama de la arama cu care sunt saturate. Cei care scot metale pe acestea le numesc
ape de cimenr.

144) Vitriol - numele popular al acidului sulfuric; nume dat i unor sulfati obtinut) din prelu-
crarea unei roci de culoare galbena, bogata in suit
203
www.dacoromanica.ro
 fub graui pcena coli, prxter Reg;s con-
fenfurn, atque arbitrium. Idem fit etiarn
in montibus, aurum , argenturn, & mi-
neras producentibus, qui vltra prdi-
&os funt plurimi. Sal, qui in Traqfyl-
uauia effoditur difcinditurque, per duo
flumina Maros & Stimos nauigio vsque
Tibifcum =nem enehi, hinc ad vartas
Cnneras Regias per totani Hungariam di-
ftribui, venundarique folet. M iromaru-
fius vero, partim curribus, quorum quem-
libet boues in fedecimum, & vltra iun-
at ordinem, partim naui, ad fuperiores
Hungarim partes, gum funt citra Tibi-
fcum fuperiorem, ad Cameras Regivales ,
in._ vfum earurn, & illis vicinarurn re-
gionum, aduehitur. Hoc fale Hungari-
co, non tnodo Hungari , fed & Seruia-
ni, Bofnenfes, & Turcx vtuntur. Sunt
& in Tranfyluania prope Kola , rise-
ii (o) falfi, ex montibus decurrentes,
quorum aqua vtuntur ruftici, in condi-
mento ciborum, martifefto argumento,
optimum exinde fal , fi paulum adniti
velint, coqui polfe, quod ne tentare qui-
dem cogitant, alterius fatis magna co-
pia exuberante.
Quot lin- S. III. Totius huius Hungariaa Re-
ex)E9 na- plum, continet in fe , noftro hoc tem-
float's, fint pore diuerfas nationes Hungaros, Ale.
in Maga- mannos , Bohemos, Sclauos, Croacos
ria tota. ,
Sa-
(o) Riusdent nature, tametfi orighth forte diuerfe
fal ell, qui in Só.Vir,apud Sdrofieges, exco-
quitur.

204
www.dacoromanica.ro
 La fel se intknplä §i in muntii care produc aur, argint
0 minereuri, care §i ei sunt foarte numero0, dincolo de cei
numiti mai inainte.
Sarea care se scoate §i se taie in Transilvania este
transportata 'Arid la Tisa pe douä fluvii, Mum§ §i Some§, cu
corabia §i de aici este distribuitä la diversele Bolte regale §i
pusä in vânzare pe intreg teritoriul Ungariei. Sarea din
Maramure§, desigur, este transportata la Bolti le regale, fiind
la dispozip acestora §i a celor din regiunile invecinate §i
este dusä in parte cu carele - ai caror boi injugati, §ais-
prezece §i mai multi, sunt legati in §ir - in parte cu corabia
0115 in tinuturile de sus ale Ungariei care se af15 dincoace
de Tisa superioart. De aceasta sare ungureased se folosesc
nu numai ungurii, ci 0 skbii, bosniacii §i turcii. Sunt i in
Transilvania, aproape de Cojocna, raulete skate (o) care
coboar5 din munt'i §i de a ckor ap5 se folosesc taranii drept
condiment pentru mâncáruri ca dovadá clara cä sarea de
acolo este foarte bunä §i cä poate fi uscatä, dac5 ei ar voi
s'a se opinteasa putin, lucru la care aceia nici macar nu
incearcä s5 gandeasc5, de vreme ce au o destul de mare
cantitate din cealaltä, care chiar prisose§te.
3. Câte limbi V nap exista" in toatà Ungaria. Tot
acest regat al Ungariei tine laolaltà, in vremea asta a noas-
trà, diverse natii: unguri, alemani, boemi, sârbi, croati,

(o) De acelasi fel, chiar dacii satea este, Infâmplator, de alte origine, In comparatie cu cea
care In Só-Var, la cel din San 3s, se obOne pdn uscare.

205
www.dacoromanica.ro
 Saxones, Siculos , Valachos, Rafcianos,
Cumanos , jazyges , Ruthenos , & iam
poitremo Turcas: gum omnes. differen-
ti inter fe vtuntur lingua, nifi quod all-
qua vocabula , propter diuturnam con-
fuetudinem, atque mutuum commercium,
aliquam habere videantur fimilitudinem
& tyrt,phoniam (p). In valle Agrienfi,
ili-
(p) De populis, qui memoria nofira Hungariam in-
colunt , Ji idiomata Lnguarum, quibus vtuntur, ,
intdligas , certiora lac fere funt. Vrbes prx-
cipuas , 8 frequentiora oppida, Hungari ,
Germani, 8 Slaui fere incohatt, in quos etiam
popdos Jimul 0 Valachos regnum omne dirpe.
fader. Sed gentes Slauic,e, in Slauos, Polonos,
:kenos, Bohemos, Morauos,Croatas,Dabnatas,Scla-
uones. Serilyos fids Rakios diuI, partem regni
maximam complMuntur: vt adeo pars ifia Eu-
rope ram rurfus faciem refunwre videatur, qux
ill; ante aduentum Hungarorum frit. Nam a
Septemtrione & meridie gentes Nairn Slaricx
in spfa iterum regni vircera reuertuntur, per
omnes regni proutncias latiffinte fefe dib-undiutt.
Germanire populi ab occidente fole; Valachi ab
oriente Acts ad nor colonias minute. Minima
Hungari,te portio efl, quer Hungaros, fue popu-
lum,Hungartco folum idiomate vtentem, liabet ;
verendumque profeflo efi, ne fermo ipfe exole-
feat , ad eum prorfus modum, quo Cwnanorum
euanuit. Dr zd;omatum difcrimzne, quo pop&
nofiri indcem fecerruntur, non refle hic quidem
oLAHus. Enimuero idioma Hungarorum, vt
ab omnibus Europe reiguis diuerfwn efi, ita cum
linguis Orientis affinitatem maximam habet, cum
Turcica vero in primis ; P ingenium vtriusque
lingut F.4 firwriuramorationis fpelles nam ety-
mologia, .nue ratione originis vocablrum nu-
rum quantum mutuo digident; demptis vocibus
per-

206
www.dacoromanica.ro
sasi, secui, români, rui, cumani, iazigi, ruteni i acum mai
in urm5 §i turci. Mate aceste natii, in interiorul lor, folosesc
o limbä deosebità, dacä nu au impresia c5 unele cuvinte au
o oarecare asemänare i sonoritate, din cauza obiruinlei
zilnice §i a schimbului reciproc (p).

(p) In legaturd cu popoarele care dupd amintirea noestrd locuiesc in lingerie, dad] pop
intelege dialectele limbilor de care se folosesc , mai sigure sunt cam acestea: oracele mai de
seamd i cetfitile mai populate le locuiesc de obicei, ungurii, germanii J slavii; intre aceste
populapi traiesc simultan l valahii, fiind imprdctiati in intregul regat. Inca neamurile crevice,
divizate in slater, poloni, ruteni,boemi, moray!, croap, dalmati, sclavoni J arid, rasdani / rucl
dua cum kr spun ei tror , au imbraticat cea mai mare parte a regatului astfel incdt partea
asta a Europe! lea acum impresia cá restabilecte imaginea pe care a avut-o continentul
inainte de sosirea ungurilor. Cid de la miaanoapte cr de la miazdzi, populatirle crevice
rdspandite pretutindeni s-au intors iaraci in chiar mdruntaiele regatului ci se rasfird in prezent
pant foarte departe, prin toate provinciile lui. Neamurile Germaniei trimit la noi colonirle lor de
la apus, iar valahil de la rasarit. Erica o foarte mica portiune din Lingerie in care sti fie numai
unguri , sau populape care sa foloseasa numai limba ungureasa i, cu sigurantd, este de
temut ca limba Inas' ad nu se vesteJeasca I ad nu dispara intrutotul, cum a pierit cl limba
cumanilor. Cu privire la deosebirea idiomurilor win care popoarele noastre se disting la randul
lor, aid Olahus nu are, de fapt, o parere corectd. Dar este adevdrat cã idiomul ungurilor, dupd
cum se deosebecte de toate celelalte ale Europei, tot astfel are foarte mare afinitate cu
limbile orientale, cu limba tura inainte de toate; acest lucru devine evident,
207
www.dacoromanica.ro
 aliquot pagi incoluntur, habiti pro co-
loniis Eintronum, qui nunc Leodicfrs di-
cun-
perpaucis, guarum communem \Turn vicinia ills
fecide videtur. Sbuicx gewes macs vna ea-
den:que vturiturlingua,nonmagna admodwn pro-
nur_mationis diTerentia, 8 minutis guibustlam
(ails, oux dialEff folent vcrdre nomine. diuerra.
Si ques, vti ego, gente Mauus .fit , & leuem ,
exemolo meo, temporis exigui operam cogno-
fcendis lingua noffra diaidlis religuis impende-
rit, non agre gem-ern nofiram omenz loguentem
fimul 8 fcrThentern intellexerit; 8, fi res for-
tu-aque pofhilct, ab Adr;atico marl per plagas
orbis Septentrioni fubierla; ad conlnua Sinen-
firm Imperii fe ipfe duce 8 interprete perue-
nerit : ne commemorem facultalem prodits exi-
m;am, quam fdiciter imitandis peregrmorum idio-
tatum foni, pod hew ipre expertus fum, .fer-
mo noller procurat. Rae adnotare Iibztit
meorum gauorum gratia, ne linguanz genum-
que fit= minus, quam folazt, unquam diligant
propter cauillaiones quorundam , qui itt-
dein Hungarian! incohmt : nam 8 aqua v-
fus , guod vm;craris 41, 8 latigime pater ,
raro ab allis, nifi ab Itelluonibus contemnitur ;
qui vt rei vtiles Ant , ita rei opti-
ma prayantiam, oculis ebrietate grauatis, per-
fpicere non poffunt. Valachi =nes fibi ipli
itumunyi Jim. Romani Jim., & Rumunye-
fchtye id eft, Romano idiomate vti fe arbi-
trantur. Sermo hcrum purior maximam affini-
tatem habet cum lingua hala ; fed quo in facris,
Biharienfes inprimis, rtuntur, Slauicis vocibus
auclus eji; ob reigionem, guam a Slauicis, 111'-
1 populis, ex dogmate 8 rim Gram .

4itutis, acceptam,tenaczgime retinent. Exper-

tus hoc ipfe fum, dual anno 173-4. Magnovara-
dini, publici negotii caufa, cum Us 8 loqui
agere cogerer. Germania idiomata 8populi
dariores fruit, gram indicio vt illis meo opus
it.

208
www.dacoromanica.ro
Urmaii eburonilor. In valea Agriei cateva sate sunt locuite
de oameni considerati a fi urmasi ai colonilor eburoni, care
acum se numesc leodieni si sunt adusi acolo mai de mult.

dacii obsetvi nature fiecarela dintre cele doufi limbi ai structura hazel, cad in privinfa etimologiel
sau a cercetärii originii cuvintelor - dup6 ce au lost inláturate foarte putinele cuvinte a caror folos-
lnta comun6 pare ca a facut posibil6 invecinama celor dou6 limb! - este de mirare cat de mutt se
distanfeaza reciproc.
Neamurile slavice folosesc toate una l aceeasi Umbel, deosebita prin nelnsemnate
diferente de pronunpe l niste alte maruntisuri, care de obicei se numesc aspecte dialectale. Daca
cineva , care este de ofigine slay, cum sunt eu, ar consacra o mica parte , dupa exemplul meu, din
pufinatatea timpului, ca sã cunoasa celelalte dialecte ale limb!! noastre, ar intelege cu usurinta
intreaga noastra nape slava, si and vorbeste i cand sale. lar, dac6 indeletnicima sau destinul 1-0
va cem, acel om va fi ajuns el ins* comandant i tálmaci de la Mama Adriatipi, peste intinderile
supuse Nordului, pane la granitele lmperiului chinez; ca sä nu mai vorbesc despre usurinta, cu ade-
varat admirabila ,de a imita sunetele limbii strtinilor, usurinta pe care limba noastra p-o formeazá
in chip fericit i pe care, bucuros, am practicat-o eu insumi. Mi-a Facut placere sa remarc acestea,
ca sã4 fac atenp pe slay!! mei sa nu iubeascd vreodata limba i neamul lor mai pupn, deolt obisnui-
esc, din cauza imnillor unora care, ca l el, populeaz6 Ungaria: cad i bautul ape!, care este un lucru
obisnuit gi foarte raspandit, rareori este disprefuit de alp oameni afar6 de cheflii, care, intrucAt ei
insisi nu sunt buni de nimic, cu ochii impaienjenip de betie, tot ap ei nu pot vedea clar superiori-
tatea unel sltuarll tie exceptie.
Valahil top considerii Ca ei insisi sunt rumunyi, sau romani, l vorbesc rumunyieste,
adia se folosesc de idiomul roman. Vorbirea mai ingnjita a acestora are o foarte mare asemánare
cu limba italianfi; dar limba de care se folosesc in ceremoniile sacre, mai ales bihorenii, s-a
imbogapt cu cuvinte slavone din cauza religiel pe care au primit-o de la popoparele slave, deal nu
ma inset ca unii format! dupi dogma si ritul ortodox pe care le sipastreaza cu mate indadire. Am
descoperit aceasta eu insumi in anul 1754 la Oradea Mare pe cand, purtat de interese publice,
eram silit l sã orbesc s I sa negociez cu ei.
Dialectele l populapile Germaniei sunt mai limpezi decht ar avea ele nevoie de evil-
capa mea.
Acestea le-am insemnat despre limbile populapilor din Regatul Ungarie.( Kol.).

209
www.dacoromanica.ro
 cuntur, olim ea traduais. Horum in-
cola. in hodiernum diem Gallic.= fo- Ehurorion
nant linguam Quo autem tempore, aut colonix.
eo tradudi fint, aut fponte migrarint,
haud fatis (q) comperturn habeo.
S. IV. AI;us eft etiam pagus, inter
'Warns & 411'wnKeiires fluuios, extra Tran-
fyivaniam, cui ab huius nominis , & C2ci,
ctudi,spi
vicino ei oppido nomen eft Simand, qui
accolas (r) fere omnes habet claudos,
CWCOS, homines, 'ye! cruribu3, vel bra- priamL
chiis contortis, vel alia corporis feedi- lug 1,,t-
tate infignes. Eo fanum neminern ad- gum.
mittunt: qua re, & quad fint corporis
deformitate confpicui, maxime gloriari
videntur. Non id quidem, ferente na .
tura, fed quad fama eft, infantes (s) re-
cen-

fit. Hee de idiomatibus poputorum Regni Hun-

garb:. KOL.
(q'. Ecquidem, relignias fuige credid-rim, Vallo-
nurn, qui FIRDISANDO 1. aduerfus Regent
IOHANNFM, militabant : aliud nos, di-
ploniata, out eius deans lchethe, docuerint.
(r) Accolarum uzomine, Incolas mit dicere autior;
ficuti habuinius fuperius. Simindi locus, fupe-
rat hodieque; non item monlira. Rec a. BE-
Lin ad Nein exempli fui ; at vero noftrain,
OLAHI mann hoc enam loco correttura non
de Simandenlbus, fed de accolis eoriun, loqui
videtur.
(s) Crederes, imitaticne Hannorum, id fallitaffe Si-
mindienfes; de quibus "INIMLINLIS MAR-
CELLIMIS Lib. XXXI. Cap. II. P. 473
edit. lac. Gronouli, Lugduni Ea-tar. il-ten.
fol. fic fcribit: Quoniam, ab ipfis nafcendi
PrL-

210
www.dacoromanica.ro
Locuitorii acestor sate vorbesc p8n6 In ziva de azi o limbä
care sunä ca franceza. Insä Tri ce timp au fost ei strãmutati
acolo, sau daca au migrat de buna" voie, n-am aflat destul
de sigur (q).
4. Orbi i Fhiopi In inutul Simand, care au limba lor
proprie. Existä Inca un alt tinut Intre fluviile Mure i Criwl
Alb, in afara Transilvaniei, al earui nume este Simánd,
Imprumutat de la cetatea vecinä lui; acest tinut are aproape
toti locuitorii (r) chiopi, orbi, oameni on cu gambele sau cu
bratele rasucite, oh insemnati cu alte urâtiri dezgustätoare
ale corpului. Ei nu admit pe nimeni sãnätos In acel loc: din
aceastä caul& chiar fiinded atrag privirile datoritä sluteniei
corpului, ei fac impresia ca se fälesc foarte tare cu urâtenia
lor. i nici macar nu fac asta suportând o zestre naturalä, ci
fiindc5 aa este traditia, i astfel copiilor (s) de curând

(q) A fi crezut, lard indoiala, Ca ramaskele au fost ale valonilor care luptau cu Ferdinanad I
contra regelui loan, dacd nu ne-ar fi inva fat altfel actele oficiale sau pergamentele epocii.
(r) Prin cuventul vecinilor" autorul vrea sa-i numeasca pe locuitori: tot asa un exemplu am
avut I mai inainte. Locul Simand s-a pastrat, nu si monstrii.. Acestea le noteaza vestitul Bel
pentru increderea in exemplarul saw cad manuscrisul nostru , desigur, nu pare a vorbi de
locuitoril Sirnandului, cl de vecinii tor, corectura find facuta, chiar in acest loc, de mane lui
Olahus.
(s) Ai crede Ca cei din Simand aveau obiceiul sä faca acest lucru prin imitarea hunilor, despre
care Ammianus Marcellinus in C.)000, cap. 11,pg. 473, ed. lacobus Gronot4us, Liege, 1693,
scrie asa: _Fiindca chlar de catre ei ini indata dup.& nasterea copiilor li se cresteazd umerii
obrajilor mai sus, pentru ca puterea genelor ajunse la maturitate cand se ridica sa se intunece
din cauza cicatricelor zbarrite etc. dar lucrurile stau altfel, cad hunk de bund seama, sfasiau
umeril obrajilor copiilor, ca sa fie fiorosi ca infatisare, pe and cei din Simand ii schilodeau pe
al lor si 11 urafeau, ca sa fedi ceretofie.

211
www.dacoromanica.ro
 center natos, a parentibus, aut excmca-
ri (0 aut ipforum offa , compaginesque
membrorurn, quo_ fint ipfis, deformitate
corporis, non inxquales, interuerti. Hi
ab initio, vt quemadmodum corporis ha-
bitu, ita etiam idiomate, ab aliis differ-
rent, propriam fibi linguam, qua inter
fe loquerentur, a nemine externo , niffi
fuo ciue intelligibilem, quam noftri, ar-
comum Li;Iguatn vocant, confinxerunt. Hac-
que vtuntur prxrogativa, vt fint ab aliis
oneribus cateroruin Hungarorum per-
ferendis, liberi,- atque per omnes regni
partes , cancionibus mendicalibus , vi-
dum, quxftumque fibi, & fuis faciant.
Hoininum genus, turpe, infame, Sr om-
nibus cruciatibus dignum : qui natura3
humanm decorem , fatio fuo fcelefto ,
dedecorant. A quo a Principibus no-
ftris, fine aliis, maioribus rebus dedi-
tie, fine in amplo regno, id non aduer-
tentibus, haftenus prohibiti non fuere;
alio-

primitiis, infanturn altius fulcantur genx, vt

pilorurn vigor tempeiliuus emergens, cor-
rugatis cicatricibus hebetetur, arc. Sed con-
tra fe res ithet. Nam, Hunui quidem, lace-
rabant inrantum gams, vt truci client adfpeau:
Simindienfes, corrumpebant fuos, deturpabam-
que, vt mendicabula fncerent.
(t) Arc verba Cerareo in codice funt vhima. L
codex ohm SiIMBUCI nnfiri fitit,ex quo ATI-
LAM OLAHI in libris BONFbVII an
CI31 a L XVI r r. editum ab eo 4e arbitror
quart: etiam ob rem paucula ilia, cum altera il-
ia opticuli parte auulfa, deiderari videntur. K.,.

212
www.dacoromanica.ro
nascuti, schilodiV pentru c4tig de care OH* le sunt sco0
ochii (t) sau le sunt räsucite oasele i incheieturile mem-
brelor, ca sa nu semene cu ei 11100 prin slutirea corpului.
AcWia, de la Inceput, spre a "inela si ca sa fie diferiti de
ceilalV nu numai prin infalOrea corpului ci chiar i prin grai,
si-au inventat o limba proprie In care sä vorbeasca Intre ei si
sa nu poata fi Intele0 de nimeni din afara comunitatii lor,
daca acela nu se face Inte les de ate unul dintre ai lor,
acest grai ai nostri lb numesc limba orbilor. i se folosesc de
aceasta prerogativä ca sa fie scutiV de celelalte poveri pe
care trebuie sa le suporte restul ungurilor, ba chiar ca sa-si
procure hrana i ca0igul, - pentru sine i pentru ai sai, - in
toate Vnuturile regatului prin cantari mincinoase de cerwtor.
Este un neam de oameni dezgustator, ticalos i vrednic de
toate instrumentele de tortura care, prin lucrarea sa crimi-
nalä, pangarwe frumusetea naturii umane. [Dana acum ei
n-au fost opriti de la aceastä crima de care principii nostri
preocupati fie de alte lucruri mai importante, fie ca sa nu
Intoarca aceasta nelegiuire Impotriva Intregului regat;

t) Acestea sunt ultimele cuvinte in codicele imparatesc. Acest codex a fost cfindva al lui
Sambucus al nostru , din care socot a a fost editat Atila, opusculul lui Olahus, In volumele lui
Bonfinius in anul 1568; din acest motiv articica asta, impreuna cu cealaita parte a opusulu-
lui, cea smulsã, lasã impresia Ca sunt asteptate impreuna (K).
213
www.dacoromanica.ro
 alioqui generi humano, non tantam in.
famim, deforinitatisque notam, inufturi.
His a nobis, breuius modeftiusque,quam
Hungarim eft fertilitas, expofitis, rem
iam (u) inftitutam adgrediamur.

/21'`''6'a
2
cs
**is 4 A
d ,D
Pco.:9

NI-
(u) ATTILAill intelligit: qui, quod in omnium eft
manibus, editione sera, iam quidem non eget,
Rec a. BELK'S; at vero nobis aliter vifum:
neque ingratam tum OLAIII manibus rein, fi
tamen exiguum grati animi officium fenferint,tum
leaoribus miliris faauros nos fperauimus, Ji di-
ultras eruditi opufculi ab tmucem panes coniun-
aim ederemus ad fidem exempli, ex codice Ca-
fareo, vt fupra diximus, a SAMBUO3 vulga-
ti, infertique libro fexto Hifloriarum BONN-
NIL anno c1axamcvx1 T. Balilex, ex dia-
na Oporiniaria in lucem prolati, pag. r7o. K.

214
www.dacoromanica.ro
altminteri ei vor stigmatiza neamul omenesc nu numai din
cauza nemäsuratei lor ticãboii ci si a sluteniei cunoscute.
Dupä ce au fost infatisate de mine acestea, mai pe
scurt si mai moderat decAt este rodnicia Ungariei, sã ne
apropiem de subiectul mai Inainte stabilit (u).

(u) La Atila gande§te autorul: care, devreme ce este In mainile tuturor, prin editia noastra, nu
mai lipseate, desigur. Acestea le noteaza vestitul Be1;, dar, de fapt, noua altfel ne par lucrurile:
pe de o parte noi am sperat ca nu va ramane lipsit de recuno§tinta nici lucrul facut de mainile
lul Olahus, dach vor fi simtit un cat de neinsemnat act de bunavointa al unul spirit recunosca-
tor, iar pe de alta parte am nadajduit ca vom face un luau folositor cititorilor notri, daca
partile separate ale eruditului opuscul le vom edita, la randul nostru, unite, pantry a pastra
autenticitatea exemplarului din Codex Caesareus, dupfi cum am spus mai inainte; opusculul a
fost larg raspandit de Sambucus In anul 1568, editat la Basel In atelienil Oporinian, pag. 170,
inserat apoi in cartea a VI-a a Istodilor lui Bonfinius 09.

215
www.dacoromanica.ro
 NICOLA! OLAHI
Compendiarium su Aetatis

Chronicon

Ex manuscripto nunc primum editum

217
www.dacoromanica.ro
 NICOLAI OLAHI,
Compendiarium fuse Aetatis

CHRONICON,
Ex manuscripto, nunc primum editum

Sorte noua redit Hunnorum clarissima quondam,

Tempore gum fuit At Is victoria Regis

II li clarissimo Regum sideri, MA1THI/E de Hunyad,

JOANNIS quondam, inclyti regni Hungaris Gubematoris filio,
per Dionssium Cardinalem, Archi -Episcopum Strigoniensem,
regalis corona imponitur, Anno CHRISTI MCCCCLXIV. Die 29
mensis Martii.
ANNO CHIRS11 MCCCCDN. Die I Februarii, DIONY-
SIVS de Zeech, Archi-Episcopus alms Ecclesis
Strigoniensis, obiit.
Anno Domini MCCCCDNII. die I Julii, Venerabilis
Magister D.D. Cantor & Vicarius Strigoniensis, obiit: qui alias
fuit auditor caussarum Socii Concilii Basiliensis.
Anno Domini MCCCCDOKII. IX. die mensis Augusti,
JOANNES Archi-Episcopus Strigoniensis, obiit.
Anno Domini MCCCCLXXIII. die XVIII, Julii, Martinus
de Pesth, Canonicus Quinque Ecclesiarum, spiritum exha-
!suit.
MATTHIAS Rex, mortuus Vienna, Anno MCCCCXC &
sepultus in Alba Regali.
NICOLAVS OLAHVS, Archi-Episcopus Strigoniensis,
natus est Cibinii, ciuitate principali Saxonum Transyluanis,
in mense Januario, Anno Domini MCCCCXCIII.
LVDOVICVS, Vladislai Regis filius, natus Buds, ex
ANNA Regina, Anno MDVI.
MARIA Regina sponsa eius, nata fuit Anno MDV.
Dictus NICOLAVS OLAHVS, Anno MDX, in mense
Maio, venit ad aulam Vladislai Regis.
218
www.dacoromanica.ro
 NICOLAUS OLAHUS
rezumat al epocii sale

CHRONICON
editat acum pentru intaia oarä din manuscris

Strälucita victorie a hunilor odinioara,

Rege Atila find, soarta spre bine le-ntoarse.

Acelui preastrálucitor astru al regilor, lui Matei de

Hunedoara, fiului inaltului Guvernator de odinioarà al regat-
ului Ungariei, i s-a asezat pe crestet coroana regalà de c5tre
Cardinalul Dionisius, Arhiepiscop de Strigoniu, in anul lui
Christos 1464, in ziva a doukeci si noua a lunii martie.
In anul lui Christos 1465, in prima zi a lui februarie, a murit
Dionisius de Zeech, Arhiepiscopul binecuvântatei eclesii de
Strigoniu.
In anul Domnului 1467, in prima zi a lunii iulie, a
murit Venerabilul Magistru si Vicar de Strigoniu D. D. Cantor,
care a fost mai de mult judeator de instructie in procesele
celor care au luat parte la Conciliul de la Basileea.
In anul Domnului 1472, in ziva a noua a lunii august, s-a
stins loan, Arhiepiscopul de Strigoniu.
In anul Domnului 1473, in 18 ale lui iulie, si-a dat duhul
Martinus de Pesth, Canonicul de Cincibiserici.
Regele Matei a murit la Viena in anul 1490 si a fost inmor-
mântat in Alba Raga A
Nicolaus Olahus, Arhiepiscopul de Strgoniu, s-a nãs-
cut la Sibiu, in principala cetate a sasilor din Transilvania, in
luna ianuarie, in anul Domnului 1493.
Ludovic, fiul regelui Vladislav, s-a näscut la Buda, din regina
Anna, in anul 1506.
Regina Maria, logodnica acestuia s-a n'ascut in anul 1505.
Numitul Nicolaus Olahus, in anul 1510, in luna mai, a venit
la curtea regelui Vladislav.
219
www.dacoromanica.ro
 Anno MDXIV, Bellum cruciatum, siue rusticum,
ortum fuit.
VLADISLAVS, Rex Hungaria, mortuus est Buda,
Anno MDXVI & sepultus in Alba Regali. Quo anno NICOLAVS
OLAHVS, factus est Secretarius Georgii Zathmár, Episcopi
Quinque Ecclesiensis.
Idem NICOLAVS OLAHVS, Anno MDXVIII, creatus in
Canonicum Quinque Ecclesiensem, in mense Julio.
THOMAS BAKOCZ de Erdeiidi, Cardinalis Strigoniensis, mor-
tuus in mense lunio, An. MDXXI cui successit GEORGIUS
Zathmár, eodem anno.
Eodem anno, MARIA Regina, deducta in Hungariam,
excepta fuit Buda, a Rege LVDOVICO, in mense Junio.
SOLYMANNUS Imperator Turcarum, primo in
Hungariam, eodem anno venit, & Nándoralba, siue
Belgrádium, ab eo obsessum, a Blasio Oláh, & Joanne
Morgay, propter victualium inopiam, Vigesima nona Augusti,
ei deditum est. Qui tamen detruncati fuere, contra fidem eis
a Turca datam.
NICOLAVS OLAHVS, An. MDXXII. creatus est in
Ecclesia Strigoniensi, Archi-Diaconus Comaromiensis, &
Canonicus Strigoniensis.
Anno MDXXIV Georgius Zathmár, Archi-Episcopus
Strigoniensis, Buda, septima die Aprilis mortuus, cui suc-
cessit LADISLAVS Zalkanus, VI. Maii.
Dictus NICOLAVS OLAHVS, d. XVI. Martii An. MDXXVI. crea-
tus est in Secretarium, & Consiliarium LVDOVICI Regis; &
postea eiusdem Regis voluntate, similiter Maria Regina XXI.
Mardi.
LVDOVICVS Rex, in conflictu ad Mohách, cum Solymanno
Turca habito, periit anno eodem MDXXVI. Die XXIX. Augusti;
vbi simul perierunt: Ladislaus Zalkanus, Strigoniensis;
Paullus Tomory, Colocensis Archi-Episcopi; Franciscus
Bereni, Waradiensis; Philippus Mora, Quinque Ecclesiensis;

220
www.dacoromanica.ro
 In anul 1514 s-a iscat Räzboiul chinuit, sau lärä-
nesc.
Vladislav, regele Ungariei, a murit la Buda in anul
1516 si a fost ingropat in Alba Regard; in acest an Nicolaus
Olahus a devenit secretarul lui Georgius Zathmár, Episcop
de Cincibiserici.
Ace Iasi Nicolaus Olahus, in anul 1518, a fost numit
Canonic de Cincibiserici in luna iulie.
Tomas Bakocz de Erde6di, Cardinal de Strigoniu, a murit in
luna iunie, in anul 1521; acestuia i-a urmat Georgius
Zathmár in acelasi an. Tot in acelasi an regina Maria, con-
dus5 pânä in Ungaria, a fost primitä la Buda de cátre regele
Ludovic in luna iunie.
Soliman, sultanul turcilor, a venit prima data in Ungaria in
acelasi an si, asediat de el, orasul Nandor Alba, sau Belgrad,
i-a fost inchinat aceluia de ate Blasius Oláh si loannes
Morgay, in 29 august, din cauza lipsei de alimente. Totusi
acestia au fost descápaTânati, in ciuda juramântului dat lor
de Turc.
Nicolaus Olahus, in anul 1522, a fost numit, in eclesia din
Strigoniu, Arhidiacon de Comarom si Canonic de Strigoniu.
In anul 1524, Georgius Zathmár, Arhiepiscopul de Strigoniu,
a murit la Buda in ziva a saptea a lui aprilie; acestuia i-a
urmat Ladislaus Zalkanus, in 6 mai.
Numitul Nicolaus Olahus, in 16 ale lui mate, in anul 1526
a fost numit Secretar si Consilier al regelui Ludovic; si dupä
aceea, prin vointa aceluiasi rege, cu aceleasi insárcinàri a
fost destinat reginei Maria, in a douäzeci si una zi a lui mar-
tie.
Regele Ludovic a murit in acelasi an 1526, in a
douSzeci si noua zi a lui august, in ciocnirea de la Mohács
cu Soliman Turcul; acolo au pierit odatä cu regele: Ladislaus
Zalkanus, Arhiepiscop de Strigoniu; Paullus Tomory,
Arhiepiscop de Colocea; Franciscus Beréni, din Oradea;
Filipus More din Cincibiserici; Blasius Paxy din laurinum;
221
www.dacoromanica.ro
Georgius de Zápolya, Comes Scepusiensis, Frater Joannis
Regis; Joannes Drágfy; Thomas Zeechy, & Matthias Zluny,
Comes de Zlun: ac infiniti nobiles potiores in Hungaria.
Eodem anno, Solymannus victor, post conflictum ascen-
dens, ciuitatem Budensem, cepit, combussit, & arcem, inte-
gram quidem, sed vacuam reliquit, in mense Octobri.
Eodem anno, Serenissimus FERDINANDVS, Archidux
Austria, electus & coronatus est in regem Bohemia: & in
Hungaria quoque Posonii electus in regem Hungaria.
Eodem similiter anno, JOANNES Rex, in Tokay, per alteram
factionem, praelectus est in regem, qui antequam
coronaretur, corpus Regis LVDOVICI, quod regina MARIA
Albam Regalem deduci fecerat, in mense Nouembri, ibidem
fecit sepeliri.
ANNO MDXXVII. prafatus Serenissimus Rex FERDINANDVS,
in mense Julio ingressus Hungariam, cum exercitu exceptus
est in Ovár, prima die mensis Augusti, quo die natus filius
suus Vienna, Serenissimus Maximilianus, nunc Rex
Bohemia; & postea Buda ei tradita, vigesima Augusti, & in
Alba Regina li, die Dominico, ante Festum S. Martini, in
mense Nouembri, coronatus est.
Eodem anno, NICOLAVS OLAHVS, factus est Custos &
Canonicus Ecclesim Alba Regalis.
Anno MDXXIX, reuersus Solymannus secundo, Buda, rursus
capta, Viennam frustra obsedit.
Anno MDXXXI, Serenissima regina MARIA, voluntate CAROL!
V. Imperatoris, fratris sui, ex Lincio fuit profecta, in mense
Martio, ad gubernationem Flandria suscipiendam. Cum qua
etiam NICOLAVS OLAHVS simul profectus fuit.
Anno MDXXXII, Solymannus, tertio in Hungariam reuersus,
Crisium ciuitatem, Hungarice Keuszegb vocatam, frustra
obfedit, discessitque vigesima quinta die Septembris, non
expectato aduentu Caro li V.
Anno MDXXXVIII Solymannus cum exercitu contra Vayuodam
Moldauiensem, quarto venit, in mense Augusto.
222

www.dacoromanica.ro
Georgius de Zapolya, conte de Scepusium, fratele regelui
loan; loannes Drágfy; Thomas Zeechy i Matthias Zluny, conte
de Zlun, §i multime de nobili din cei mai puternici in Ungaria.
In acela§i an Soliman find invingátor dup5 bät5lia amintit5
mai sus, a cucerit ora§ul Buda, I-a pârjolit §i in luna octombrie
a p5r5sit fortãreala, oarecum intreagä, dar pustie.
In acela§i an Prealuminatul Ferdinand, Arhiduce de Austria, a
fost ales §i incoronat rege al Boemiei; iar in Ungaria, la Pojoni,
a fost ales rege al Ungariei. Tot astfel, §i in acela§i an, Regele
loan a fost dinainte ales ca rege, de cealaltà partidä, la Tokay;
acesta, mai inainte de a fi incoronat in luna noiembrie, a dis-
pus ca trupul regelui Ludovic s5 fie ingropat la Alba Regalä,
fiindc5 regina Maria se ingrijise ca el sä fie condus acolo.
In anul 1527 mai inainte pomenitul, Prealuminatul rege
Ferdinand, intrand in Ungaria in luna iulie, a fost intâmpinat
cu o§tirea la Ovár in prima zi a lunii august, zi in care s-a n5s-
cut, la Viena, fiul säu, Prealuminatul Maximilian, acum rege al
Boemiei; §i dupä aceasta, incredintându-i-se lui ora§ul Buda,
in a dou5zecea zi a lui august, a §i fost incoronat in Alba
Regal& intr-o zi de duminick inaintea sàrbätorii Sfântului
Martin, in luna noiembrie.
In acela§i an Nicolaus Olahus a fost numit Canonic al
eclesiei Alba Regal5.
In anul 1529, intorandu-se pentru a doua oarà Soliman §i
ocupand iar4 Buda, el Vnu zadarnic sub asediu Viena.
In anul 1531, dui:A vrerea imp5ratului Carol Quintul, fratele ei,
Prealuminata regina Maria a plecat din Linz, in luna mate, ca
sa ia asupra sa guvernarea Flandrei. Impreun5 cu aceasta a
plecat, tot atunci, i Nicolaus Olahus.
In anul 1532 Soliman, revenind a treia oar5 in
Ungaria, asedie Mt succes cetatea Crisium, numitä in
ungurWe Keuszegb, §i se retrase in a doukeci §i cincia zi a
lui septembrie, ne mai find a§teptatá sosirea lui Carol
Quintul.,
In anul 1538, in luna august, Soliman a venit a patra
oarà cu armata sa impotriva Voevodului Moldovei.
223
www.dacoromanica.ro
Anno MDXXXIX. NICOLAVS OLAHVS, rediit ex Flandria
Viennam, & Hungariam.
Anno MDXL, Caro lus, Filius Caesaris nostri FERDINAND!
natus est: quo anno, etiam Joannes Sigismundus filius,
JOANNIS Regis natus est.
JOANNES Rex, eodem anno mortuus in Szászsebes,
vigesima prima Julii. cuius corpus, Frater Georgius Episcopus
Varadiensis, XV.die Septembris, Budam adducens, postea
sepeliuit in Alba Regali.
Anno MDXLI. Solymannus, Turcarum Imperator, quinto in
Hungariam reuersus, Budam, e manibus Regina Isabella,
pro se occupauit, vigesima sexta Augusti.
Idem Solymannus, An. MDXLIII reuersus sexto in Hungariam,
arce Walps, XXIII. Junii, occupata, ingressus Budam, MI.
Julii; Strigoniensi arce, nostrorum turpi deditione, potitur, IX.
die Augusti.
Serenissimus Rex FERDINANDVS, nunc Imperator, eodem
anno, & mense Augusti, creauit NICOLAVM OLAHVM, Praga
in Episcopum Zágrábiensem, & Cancellarium Hungaria.
Eodem anno, die IV. Septembris, Alba Regalis capta per
Turcam.
Anno MDXLVII Serenissima Regina ANNA ex partu Joanna
filia sue, moritur Praga, die XXV, mensis Januarii, & ibidem
sepulta, trigesima eiusdem mensis.
Serenissimus Rex FERDINANDVS, profectus Praga, tertia die
Februarii eiusdem anni, ad expeditionem Saxonicam,
conueniensque Fratrem suum Carolum V. Imperatorem, in
oppido Hirsbam, intrauit in ciuitatem Egram, & illinc XIII. die
Aprilis discedentes, auxilio mille equitum Hungarorum, profli-
gauimus & cepimus, vulneratum in facie, Joannem
Fridericum Ducem Saxonia, vItra oppidum Mylpergh, XXIV
die mensis Aprilis, qua fuit dies S. Georgii. Ac deinde
IV. die sequentis mensis Maii, Vittembergam ciuitatem
obsedimus, ac XXIX. eiusdem mensis cepimus;

224
www.dacoromanica.ro
in anul 1539 Nicolaus Olahus a revenit, din Flandra, la Viena
p in Ungaria.
In anul 1540 s-a näscut Carol, ful impäratului nostru
Ferdinand; in acest an s-a näscut §i loan Sigismund, fiul
regelui loan.
Regele loan a murit in acela§i an la Szászsebes in 21 ale lunii
iulie; corpul acestuia find adus la Buda, in 15 septembrie, de
Fratele Gheorghe, episcopul de Oradea, loan a fost dupS
aceea inmormântat in Alba Regard.
In anul 1541 Soliman, sultanul turcilor, intorcându-se in
Ungaria a cincea oar* a luat in stäpânire pentru sine cetatea
Buda, din mainile reginei Izabela, in 26 ale lunii august.
De asemenea Soliman, in anul 1543, intorcându-se a §asea
oarà in Ungaria, dupà ce a cucerit fortareata Walpó, la 23
iunie, a intrat in Buda la 21 iulie; in a noua zi a lui august el
pune stapânire pe fortäreata Strigoniu prin ru§inoasa capit-
ulare a oamenilor no§tri.
In acela0 an §i in aceea0 lunä august Prealuminatul Rege
Ferdinand, acum impärat, I-a inâltat pe Nicolaus Olahus, la
Praga, la rangul de Episcop de Zagreb i Cancelar al Ungariei.
In acela§i an, in cea de a patra zi a lui septembrie, Alba
Regalä a fost cuceritä de Turc.
In anul 1547 Prealuminata regina Anna moare la Praga, din
cauza na§terii fiicei sale loana, in 25 ianuarie; a fost ingropatà
tot acolo in 30 ale aceleiasi luni. Prealuminatul rege
Ferdinand, plecând din Praga la expeditia saxonica in a treia
zi a lunii februarie al aceluia§i an §i int8lnindu-I pe fratele s'au,
imparatul Carol Quintul, in cetatea Hirsbam, a intrat in ora§ul
Egra; §i cobor8nd noi de acolo in 13 aprilie, cu ajutorul unui
escadron de o mie de cäläreti unguri, i-am venit de hac §i l-
am prins, &lit in fatà, pe loannes Fridericus, Duce le Saxoniei;
acestea s-au petrecut dincolo de cetatea Mylpergh, in ziva a
doukeci §i patra a lunii aprilie, care a fost ziva Sfântului
Gheorghe.
Apoi, in ziva a patra a lunii urmatoare, luna mai, am asediat
cetatea Vittemberg §i in 29 ale aceleia0 luni am cucerit-o.
225
www.dacoromanica.ro
ac reuersi Pragam, II. die Julii, Pragenses, vt alim ciuitates
Bohemia rebelles, cum Baronibus aliquot, & Nobilibus,
octaua die eiusdem mensis Julii, iuridico processu, per
Maiestatem regiam, bene fuerunt castigati, decollatione non
nullorum, & privatione omnium bombardarum, & rerum bel-
licarum, ac confiscatione bonorum suorum.
Anno MDXLVIII prima Aprilis, mortuus est Sigismundus Rex
Polonim, Frater Vladislai Regis dim Hungariw, patris
Ludouici Regis.
Eodem anno MDXLVIII. creauit Serenissimus Rex
FERDINANDVS Posonii, NICOLAVM OLAHVM in Episcopum
Agriensem, XXVIII Nouembris; & postea ibidem publicauit, XII
Decembris.
Anno MDXLIX Serenissimus MAXIMILIANVS Archidux
Austri, electus est Prag in Regem Bohemi, XIX. die
Februarii.
Eodem anno D. PAVLLVS de Varda, Archi-Episcopus,
Strigoniensis XII die Octobris, annum agens Sexagesimum
sextum, Posonii mortuus est, & ibidem sepultus.
Anno MDLII. Vesprimium, prima die Junii Turcis proditum; &
Dreghel, IX. Julii, per Turcas expugnata; Themesvár quoque
XXVII eiusdem mensis, decollato ibidem Stephano
Lossónczi, Comite & Capitaneo eiusdem arcis.
Eodem anno, capto fortalitio Zolnok, arx Agriensis, per
Amhath Passam, & Beglerbegum obsesa est, & oppugnata,
quadraginta duobus diebus, virtute tamen & fortitudine
Stephani Dobó de Ruszka ac Stephani de Mechke,
Capitaneorum, ac aliorum seruitorum NICOLAI OLAHI
Episcopi Agriensis, cwterorumque militum regiorum, viriliter
defensa.

226
www.dacoromanica.ro
 i intorvi la Praga in a doua zi a lunii iulie, pragnezii, precum
vi alte cet5V räsculate ale Boemiei, impreun5 cu câtiva
baroni vi nobili au fost bine mustrati de Maiestatea Sa
Regard in ziva a opta a aceleiavi luni iulie, intr-o anchet5
juridicä, vi nu putini dintre ei au fost pedepsiti cu decap-
itarea vi confiscarea tuturor bombardelor vi armelor vi chiar
cu pierderea bunurilor lor.
In anul 1548, la intAi aprilie, a murit Sigismund, Regele
Poloniei, fratele lui Vladislav, odinioarä rege al Ungariei vi
tatä al regelui Ludovic. In acelavi an 1548 Prealuminatul
Rege Ferdinand I-a facut pe Nicolaus Olahus Episcop de
Agria, la Pojoni, in ziva de 28 noiembrie; vi dupá aceea a
fäcut public5 decizia, in acelavi loc, la 12 decembrie.
In anul 1549, in a nou5sprezecea zi a lui februarie,
Prealuminatul Maximilian, Arhiducele Austriei, a fost ales, la
Praga, rege al Boemie. In acelavi an, in ziva a dou6spreze-
cea a lunii octombrie, Seniorul Paul de Varda, Arhiepiscopul
de Strigoniu, a murit la Pojoni, in vArstà de vaizeci vi vase de
ani vi tot acolo a vi fost ingropat.
In anul 1552, in prima zi a lunii iunie, Vesprimiu a fost pre-
dat turcilor, iar Dreghel a fost cucerita de turci in nou5 iulie;
chiar vi Timivoara a fost cuceritä in 27 ale aceleiavi luni,
find decapitat acolo Btefan Lossemczi, Conte vi C5pitan al
aceleiavi fort5rete. In acelavi an, find cucerith localitatea
intáritä Zolnok, a fost asediata vi fortareata Agria de Catre
Ambath-Pava vi Beglerbeg; vi find cetatea supusä asaltului
duvman timp de patruzeci vi dou5 de zile, ea a fost cu toate
acestea ap5ratà bärbätevte prin vitejia vi forta c5pitanilor
Dobo de Rusca vi Btefan de Mechke precum vi a altor sluji-
tori ai episcopului de Agria, Nicolaus Olahus, ca vi de ceilalti
soldaV din trupele regale.

227
www.dacoromanica.ro
Anno MDLIII. die VII. Maii, Sacra Maiestas Romanorum &
Hungaria Rex, Sopronii, in publica dieta, creauit & publicauit
NICOLAVM OLAHVM, Archi-Episcopum Strigoniensem: quo
anno XXV Junii, Serenissimam etiam Dominam Catharinam
filiam suam, viduam Ducis Mantua Serenissimo Regi
Poloniarum, Sigismundo Augusto, desponsauit, Vienna,
ministerio ipsius Archi-Episcopi, in Monasterio Fratrum B.
Augustini.
Dominus Thomas Nádasdy, Posonii creatus in Palatinum, &
nomine regio publicatus, per NICOLAVM OLAHVM, Archi-
Episcopum Strigoniensem, VX. die mensis Aprilis, An.
MDLIV.
FRANCISCVS WYLAKY, Episcopus Agriensis, mortuus
Posonii, prima Februarii, Anno MDLV.
Caposvjvár periit, die XIV. Septembris, Anno Domini MDLV.
Anno Domini MDLVI die XIII. Junii, obsessa Szygeth frustra,
& vigesima septima Julii, fuit obfidio soluta.
Eodem anno, MATTHIAS ZABERDINVS Episcopus
Varadiensis, vir bonus, & militaris , mortuus est XII. die
mensis Augusti, Varadini.
Eodem anno, Casar CAROLVS V, quinquagesimum agens
annum, ex Hollandia discessit in Hispaniam XVII die mensis
Septembris, quieturus in monasterio.
MATTHIAS filius Maximiliani Regis Bohemia, natus Vienna
XIV Februarii anno MDLVII.
Diuus FERDINANDVS, Caro lo Quinto, fratre eius cedente
Imperio Romano, Franckfordia, electus Imperator est in
locum fratris, XIV Mardi anno MDLVIII

Decad. I, Monument I

FINIS

228
www.dacoromanica.ro
In anul 1553, in ziva a aptea a lunii mai, Sacra Sa
Maiestate impäratul romanilor 0 rege al Ungariei l-a fäcut pe
Nicolaus Olahus Arhiepiscop de Strigoniu 0 a fäcut public5
numirea, la Sopron, in dietä. In acest an, la 27 ale lunii
iunie, aceea0 Sacra Maiestate a promis-o in cäsätorie
Prealuminatului rege al polonilor, Sigismund August, pe
Prealuminata doamnä Catharina, fiica sa i Aduvä a Ducelui
de Mantua i a logodit-o, la Viena, prin oficierea ceremoniei
de c5tre Arhiepiscop insu0 in mân 6stirea Fralilor
Preafericitului Augustin.
In ziva a cincisprezecea a lunii aprilie, in anul 1554, la
Pojoni, seniorul Thomas Nádasdy a fost Tata la rangul de
Palatin i anunIarea publia a fost facutä, in numele regelui,
de cätre Nicolaus Olahus, Arhiepiscopul de Strigoniu.
La intai februarie, in anul 1555 a murit, la Pojoni,
Franciscus Wylaky, Episcopul de Agria. Caposvyvár a pierit in
ziva de 14 septembrie, in anul Domnului 1555.
In anul Domnului 1556, la 13 iunie, a fost impresuratä, f5r6
rezultat, cetatea Szygeth, iar in ziva a douäzeci i aptea a
lunii iulie s-a pus capát asediului.
acela0 an Matthias Zaberdinus, Episcop de
In
Oradea, bárbat intelept i bun militar, a murit in ziva a
douäsprezecea a lunii august, la Oradea.
In acela0 an impáratul Carol Quintul, având
cincizeci de ani, a plecat din Olanda spre Spania in a
§aptesprezecea zi a lunii septembrie, cu gândul sà-0
gäseasc5 lini§tea in mânàstire.
Matei, fiul lui Maximilian, regele Boemiei, s-a näscut la
Viena, la 14 februarie, in anul 1557.
Carol Quintul &And Imperiul Roman fratelui säu, Divinul
Ferdinand a fost ales imp5rat in locul fratelui, la Frankfurt, in
14 martie 1558.
SFARBIT

229
www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

Argument 5

Prefa0 Kollarius 12

Ad lectorem - 22

Hungaria - 26

Chronicon - 217

231
www.dacoromanica.ro
Redactor: DANIELA TOMESCU
Productie: EUGEN PRISLOPAN
Tipar: S.C. GRAFICA XX S.R.L.
Co li tipo: 14,5 B.T.: 22.XI. 2002

www.dacoromanica.ro
 MIC'L Rs-) k- )i, TTIP STRTGON f P
IT T
1

IN -.1 4- 19 i A A l'
El

r-2.)

Cy( I I L 0
I

7--
IIIIIl Millioimw,
1611i:1, ,1111

V4.

,e

F-
J

ria
Concordia. parvae res crescunt,
Discordid maximae dilabuntur.

rr I
Lt

www.dacoromanica.ro
1 -