Adresa di pi Internet:

www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia: banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607
Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi
Anlu VII, nr. 4 (30) 2002,
Bucureshti-România
32 di padzinji - 35.000 lei

BANA
ARMÂNEASCÂ
REVISTÂ INDEPENDENTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Cadhurù:D.Piceava/1996

Delegatsia a Armânjlorù tsi avea loatâ parti la IV-lu Congresù di Freiburg ditù anlu 1996, tu oara anda s-afla-n
vizitâ la Pãlatea a Consiliului ali Europâ di Strasbourg. Tu cadhurù s-veadi cumù elji, pritù unâ pancartâ purtatâ di
ficuritslji di la pareia “Lilici ditù Maiù" ali Zoe Gica, câfta ca "EVROPA S-NÂ PRICUNOASCÂ CA POPULÙ!"
Idyiulù lucru s-câfta sh-tu Proiectulù di Raportu alù Luis Maria de Puig ditù anlu 1996. Aestâ câftari ama nu mata
s-ma veadi tu Comunicatlu a IV-lui Congres di Freiburg ditù atselù anù sh-nitsi tu Dimândarea 1333/'97 (!?!)

CU APUHIA A NÃULUI ANÙ REDACTSIA A REVISTÂLJEI

“BANA ARMÂNEASC” V OARÂ

TRÃ MULTSÂ ANJI!

Editorù: Dumitru PICEAVA
 2 Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
USIA icâ NCURPILJEATLU
alushtui numiru: 4 (30) 2002
Revista A rmânjlji, populu
Redactsia, Etnia a Armânjloru sh- “Bana Armâneascâ” autohtonù a Machi-
Dimândarea 1333 (D.Piceava):.. 2, 3, 4,5 Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di duniiljei, di daima s-
Di zboru cu Ahile Lazaru, “Blâstemu i Dumitru PICEAVA hârsirâ di tuti hãrli sh-
taxirati” (M.Caciandoni-Budesh........6,7 Editatâ di Fundatsia di tuti ndrepturli tsi li
Lifteri Naum (AL. Gica)........................8 “Bana Armâneascâ” avea itsi altu populù
Fugu Armânjlji tu arniu..........................9 di pisti locù a câ pisti
H ã rg iu i r l i ti tipusearea alush- elji sh-pisti locurli a lorù, dealungului a
Armânlu sh-Chinezlu (Petru Duvãi-
tui numir, 4 (30), 2002 (1.000 chirolui, vinirâ milets nãvãlitoari cari
Maci)..............................................10/11
Matilda Caragiu-Mariotseanu ........12/13 cumãts), furâ fapti di tinjisitslji shidzurâ unù chiro shi alâsarâ icâ nu
Forumlu a Armânjloru dit Vâryârii Armânji:Ionel Beli, Steryiu Samara alâsarâ toruri sh-fudzirâ icâ vinirâ shi
(Aurica Piha, Nicu Chiurci) .........14/15 (1oo $) shi Justin Tambozi (1 mili- armasirâ aclotsi pânâ adzâ.
Pânâyirlu di Hagilari (M. Budesh, Chira unâ) lei. Ashi fu sumù Amirãriljea Romanâ
Iorgoveanu-Mantsu)........................16/17 Redactsia efhãristiseashti a tutu- cumù shi sumù Amirãriljea Bizantinâ.
Vanghiu Dzega.....................................18 lorù atsilorù tsi nâ agiutarâ pânâ Dupâ acâtsarea a Machiduniiljei di
Sutir Bletsa (M. Caciandoni, A. Piha)..19 tora ta s-putemù sâ scutemù tru cãtrã Amirãriljea Otomanâ, Armânjlji,
Muscopole (Jane Gusho)......................20 migdani aestâ revistâ sh-yini cu tu harea di populù autohtonù, sh-pã-
Poezii (G. Tudor Gârtsu, M. Pulio)......21 pârâcâlseara cãtrã tuts Armânjlji strarâ ma largu aesti hãri di populù a-
Caciandoni (H.Cândroveanu).........22/23 cu vreari ti fara sh-cultura armâ- horyea cumù sh-nai ma multili di
Nãietea (Mariana Bara)........................24 neascâ s-nâ agiutâ sh-di aoa shi ndrepturli tsi li avea pânâ atumtsea.
Mituluyia armâneascâ (I. Cardula), Th. nclo. Mash ashi va s-putemu sh-noi, Pritù Tratatului di irini di Berlin ditù
Bileca, Dumitru Andreea.....................25 tu aradha a noastâ, s-lji-agiutãmù anlu 1878 s-pricunushtea câ Armânjlji
Armânjlji di Veryea.........................26/27 Armânjlji. suntu unâ natsiuni ahoryea shi eara
Bini alu Jimbu.....................................28 bâgats pi idyea scarâ cu alanti natsio-
Festivalu di Scopia (A. Pasha)........ .....29 PAREIA REDACTSIONALA: nalitãts ditù Amirãriljea Otomanâ.
Marilena BARA, Mariana Caciandoni Tu anlu 1888, unù firmanù amirãre-
Prezidentului Ion Iliescu Scopia (D.
-BUDESH, Alexandru GICA, Jane scu datù di Sultanù lâ dâdea ndreptulù
Goga, Sashu Yeranda)...............30
GUSHO (Tirana), Sashu YERÂNDÃ a Armânjlorù ta s-aibâ biseritsâli a lorù
Urminii sh-Pârâcâlseri.........................31 (Lozovo-Machidunii), Kira natsionali iara tu anlu 1905, pritù
Iorgoveanu-Mantsu, Aura PASHA, Iradeaua a amirãlui Abdul Hamid II-lu,
Aurica PIHA, Willy Wisoshenschi. Armânjlji furâ pricunuscuts ca unâ na-
Abonatslji la revista “Bana tsiuni ahoryea cu ndreptulù ta s-dish-
Armâneascâ” - 2002 - cljidâ sculiili a lorù shi s-aibâ repre-
Revista poati s-hibâ yivâsitâ zenâtantsâ tu consiliili administrativi.
1.Barba Vasile, 24.Marva Andon, shi pi Internet la adresa:
Tuti aesti ndrepturi shi aesti hãri a
2.Barda Vasile 25.Nacea D-tru, www.banaarmaneasca.tk popului armânescu s-chirurâ dicuto-
Posta electronicâ:
3.Beli Ionel, 26.Naum Lifteri, E-mail: piceavad@cmb.ro talui dupâ Tratatlu di irini di Bucureshti
4.Blacioti Fl-ica, 27.Nicolae Oani, Pareia di muabeti: ditù 10-li di Agustu 1913, cându elù,
banaarmaneasca@yahoogroups.com populu armânescu, vecljiu di njilji di
5.Bucuvalâ Ion, 28.Papari Costel, anji, fu âmpârtsâtù, deadunù cu loclu a
6.Carabashi Zoe, 29.Papuli Mita C.,
ISSN - 1582 - 7607
lui di daima, a vâsiliilorù vitsini.
7.Canacheu C., 30.Ploscaru Mita, Adresa a redactsiiljei: Fu nai ma marea cheameti sh-nai ma
8.Caracostea Gh. 31.Paris Adrian S, Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. lâhtâroasa agudeari a popului armâne-
47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559, scu ditù tutâ istoria a lui di njilji di anji.
9.Cardula Iancu, 32.Paris Steryiu, Fu ananghi ta s-treacâ unù chiro 78 di
10.Carniciu C.tin, 33.Perifan Iancu, Bucuresti. Telefon: 021/6282786
anji pânâ cându mizi unâ parti a popu-
11.Carniciu S., 34.Presha Nacu, shi 0723/609266. lui armânescu s-hibâ pricunuscutù ca
12.Costea Vasile, 35.Pulio Mihail, populù ahoryea. Easti zborlu di
13.Dauti Ghe., Abonamentili Armânjlji ditù Rep. Machidunia cari
36.Samara Steryiu s-facù la adresa a Redactsi- furâ pricunuscuts ca etnii ahoryea pritù
14.Dima Grasu, 37.Shtefanovski B iljei. Pâhãlu a unui abonamentu Constitutsia ditù anlu 1991.
15.Gagu Aura, 38.Tapangea Dec. ti unù anù easti: Ti yivâsitorlji di Ama ti Armânjlji tsi bâneadzâ tu alan-
16.Gheorghe I., România: 170.000 di lei. Ti yivâsi- ti vâsilii balcanitsi, chiola sh-dupâ
39.Todi Santa,
17.Gheorghe Chir., torlji di tu xeani: 20 $ SUA. câdearea a comunismolui, di anda tri-
40.Tugearu Mihai, Contulù curâ 13 di anji, ndrepturli a lorù suntu
18.Gigica Apostol 41.M.Stavrositu, a Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ”: nica ca unâ fantazmâ. Aproapea tsiva
19.Gogu Stere, 42.Stere Nicolae, 2511.1 - 7280.1/ROL - BCR, nu s-minã ti elji.
20.Hagivreta Y, 43.Varghida Hris., Sucursala Stefan cel Mare, 32, Di la pricunushtearea a Armânjlorù
21.Hertu Nicolae, Bucureshti. ditù Republica Machidunia ca etnii
44.Zisu Iancu, ahoryea nu tricurâ dicâtù 6 anji shi
22.Iorgoveanu K. 45.Zelca Vasile. ISSN: 1582 - 7593 Dumnidzã nâ durusi a tutulorù alantsâ
23.Levensi Nicu, Armânji unâ aleaptâ sh-thâmâsitâ
 BANA ARMÂNEASCÂ
apuhii ta s-himù pricu-
nuscuts ca etnii ahor-
yea tu vâsiliili tu cari
ETNIA A ARMÂNJLORÙ
bânãmù. Tu atsea oarâ
ditù dzua di 24-li di
SHI DIMÂNDAREA 1333/’97
Cirisharù 1997, tu câsâbãlu Strasbourg
ditù Frântsii, Adunarea Parlamentarâ a
Consiliului ali Europâ (C.E.) votã
Dimândarea 1333, mutrinda limba
shi cultura a Armânjloru.
Pritù Dimândarea 1333 Adunarea Par-
lamentarâ a C. E. dimânda a Consiliu-
lui di Minishtsrâ ma multi lucri ditù cari
adutsemù aminti prota parti a punctului 8:
I - s-inimuseascâ statili ditù Balcanji
iu baneadzâ Armânjlji ta sâ-nsimnea-
dzâ shi s-bagâ tu practichii "Carta
europeanâ a limbilor regionali ica mi-
noritari" shi s-li câliseascâ tra s-andru-
pascâ Armânjlji, primansus tu domeni-
ili spusi ma nghiosù: a. ânvitsâmintu tu
limba a lorù maternâ; b.lituryisirea pri
armâneashti tu biseritsâli a lorù; c. jur-
nali, revisti, emisiuni di radio shi tele-
vizii pri armâneashti; d. ndruparea a
sutsatilorù a lorù culturali shi altili.
Ntribãri shi apandisi ligati di
Dimândarea 1333
Tuti aesti câftãri s-facu ti furnjia câ
Adunarea Parlamentarâ a C.E. easti "cu
mari angâtanù tu tsi mâtreashti catan-
disea criticâ a limbâljei shi a culturâ-
ljei armâneascâ cari suntu tu veti di ma
multu di doauâ njlji di anji tu Balcanji."
Ea, ama, Adunarea Parlamentarâ, nu u
vidzu sh-etnia a Armânjlorù tu tsi
greauâ sh-lai catandisi easti sh-nu ari
nitsi unù gaile ti ashi tsiva. Lucru tsi
easti ti nipistipseari! Aoatsi potù s-hibâ
bâgati ma multi ntribãri: Maca fu pri-
cunuscutù grailu armânescu ca limbâ a
Armânjlorù sh-câ easti ahoryea di tuti
alanti limbi câtse nu furâ pricunuscuts
atumtsea shi Armânjlji ca populù aho-
ryea, ca etnii ahoryea di tuti alanti milets?
Tsi easti atsea ca a unui populù sâ-lji
hibâ pricunuscutâ mash limba iara elù
s-nu hibâ pricunuscutù ca populù aho-
ryea di alanti milets? Unâ apandisi
poati s-hibâ atsea câ Raportulù adratù
di L. M. de Puig, nu câftã aestu lucru.
Aoatsi s-amintâ unâ altâ ntribari: Ti
cari furnjii Raportulù (icâ Dimândarea
1333) nu câftã tu idyiulù chiro cu câfta-
rea di pricunushteari a limbâljei armâ-
neascâ shi pricunushtearea a Armânj-
lorù ca populù ahoryea di tuti alanti mi-
lets, ashi cumù suntu pricunuscuts Ar-
mânjlji ditù Rep. Machidunia shi ashi
cumù furâ elji alâsats di Dumnidzã?
Easti tsiva nilimpidù aoatsi!
Punctulu 5 = unu implantu tu
Dimândarea 1333
Ditù tuti atseali tsi sâ spunù tu Dimân-
darea 1333, cari suntu lucri pozitivi,
easi tru migdani unù punctu cari nu sh-
aflâ loclu aclo shi pari câ easti ca unù
implantu tu truplu a ljei. Easti zborlu di
punctulù 5 cari aspuni câ "Armânjli nu
au câftãri cu scupo politicù shi cafta
mash s-hibâ agiutats sâ-shi ascapâ
limba shi cultura a lorù, câ chirearea
pari sigurâ maca institutsiili europeani
shi primansus Consiliulu a Europaljei nu
lâ adutsi aestu agiutorù". Di aoatsi s-achi-
câseashti limbidù câ Armânjlji, ma nu
au ahtãri câftãri polititsi nitsi nu va s-
aibâ izini di aoa shi-nclo ta s-caftâ ashi
tsiva.(!?!).S-bagâ ntribarea: Ti cari furnjii?
S-nu shtea Luis Maria de Puig icâ tuts
alantsâ membri a Adunariljei Parla-
mentarâ a C.E. ditù atsea oarâ (vârâ
300) - membri cari tuts, pân di unù, eara
politicieanji -, câ unâ parti di populu ar-
mânescu, atselù ditù Rep. Machidunia,
eara pricunuscutù ca populù ahoryea
sh-cari avea shi ari tuti ndrepturli cari li
au miletsli a lorù? Chiola s-adarâ sh-
partii polititsi - ca cumù adrarâ elji doa-
uâ -, cari s-aibâ, fârâ di alta, sh-câftãri
polititsi? Tsi easti atsea ca unù populù
cari easti tu veti, tu banâ va dzâcâ, s-nu
aibâ izini s-aibâ sh-câftãri polititsi?
Nitsi unù populù sh-nitsi unù insu tsi
fatsi parti ditù atselù populù, nafoarâ di
atselji cari-lji vorù chirearea a lui - sh-
di aeshtsa suntu ca baea la noi Armânj-
lji -, nu va s-caftâ vârâoarâ ta sâ-lji hibâ
pricunuscutâ mash limba ama elù s-nu
hibâ pricunuscutù ca hiindalui unù pop-
ulù ahoryea di alanti milets.
Atsea limbâ cari agiumsi tu catandisea
di chireari nu poati ta s-hibâ ascâpatâ
dicâtù mash di atselù populù cari u avea
zburâtâ shi u avea tsânutâ tu banâ pânâ
atumtsea. Sh-ca s-poatâ atselù populù s-
u ascapâ atsea limbâ lipseashti ca ma
nâinti di tuti s-hibâ ascâpatù elù di la
chireari. Sh-cumu s-hibâ ascâpatu di la
chireari unu populu - ca cumù easti
populu armânescu - maca elu nu easti
loatu ici tu ihtibari?
Dimândarea 1333 u ângrupã pro-
blema armâneascâ
Ti nitihea a noastâ Dimândarea 1333
nu avu tu videari ta s-caftâ ca Armânjlji
di pisti tutù s-hibâ pricunuscuts ca etnii
ahoryea, ashi cumù eara pricunuscuts
Armânjlji ditù Rep. Machidunia.
Easti unù lucru bunù câ barimù nâ fu
pricunuscutâ limba ca hiinda ahoryea di
Nr. 4 (30), 2002 3
alanti limbi ama, tut-
nâoarâ, Dimândarea 1333
featsi shi unù mari arãu a
Armânamiljei ti furnjia câ
u ângrupã problema
armâneascâ, iavea, ti 6 anji pânâ tora sh-ti
cari shtii ti câtù chiro di aoa shi nclo. Easti
ndreptu câ tuti cilâstâsirli tsi s-featsirâ
atumtsea ti amintarea a Dimândariljei
1333 dusirâ la pricunushtearea a limbâ-
ljei armâneascâ shi scoasirâ tru migdani
sh-li featsirâ cunuscuti a Europâljei
plângulu shi suschirlu a Armânamiljei
ama tutu ashi di dealihea easti shi atsea
câ eali furâ fapti geaba sh-ti znjia a
Armânjlorù.
Tuti câftãrli a Dimândariljei 1333,
dupâ aproapea 6 (shasi) anji di anda fu
votatâ di cãtrã Adunarea Parlamentarâ a
C. E., nu furâ bâgatâ tu practichii ici sh-iuva.
Sh-ma nu fu bâgatâ tu practichii s-tra-
dzi concluzia câ apruchearea a Dimân-
dariljei 1333, di cãtrã atselji cari avea
borgea s-u aproachi, tu vidzuta aesta,
nâinti ta s-treacâ pritù votlu a Aduna-
riljei Parlamentarâ, fu unâ alatusi.
S-bagâ unâ altâ ntribari:
Cari ari câbatea ti aestâ alatusi?
S-aibâ câbati membrilji a
Adunariljei Parlamentarâ a C. E.?
Noi nu pistipsimu. Elji votarâ atsea tsi
lâ si deadirâ ta s-voteadzâ.
Atumtsea cându Raportulù alù de Puig
fu bâgatù ta s-hibâ votatù di cãtrã Adu-
narea Parlamentarâ, nafoarâ di unù par-
lamentarù vâryarù (unâ doamnâ) cari
votã contra tuts alantsâ membri (vârâ
300) lu-apruchearâ Raportulù.
Cara s-eara ca Raportulù alù de Puig
vrea s-câfta, pri ningâ pricunushtearea a
limbâljei armâneascâ shi pricunu-
shtearea a popului armânescu ca etnii
ahoryea atumtsea numirlu a atsilorù
membri a Adunariljei Parlamentarâ cari
vrea s-eara contra vrea s-eara ma mari
ama nu ca baea ca elù s-nu hibâ votatù.
Iara di vrea s-eara ca atselù Raportu,
tu noaua vidzutâ, atsea cari u spusimù
ma nsusù, nu vrea s-eara aprucheatâ di
Adunarea Parlamentarâ atumtsea a
Armânamiljei nu vrea-lji eara ma arãu
dicâtu-lji easti tora.
Problema armâneascâ vrea s-armânea
dishcljisâ unù chiro shi pânâ tu soni
tutù vrea s-eara ncljisâ, ama vrea s-eara
ncljisâ pritù pricunushtearea shi a
poului armânescu. Shi atumtsea alta
vrea s-eara catandisea a Armânamiljei.
Maca nu easti câbatea a Adunuariljei
parlamentarâ atumtsea a curi easti?
S-hibâ câbatea alù L. M. de Puig?
Tamam L. M. de Puig s-aibâ câbati,
atselù cari alâgã pritù locurli iu bânea-
 4 Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
dzâ Armânjlji vârâ 3 anji ta s-adarâ
Raportulù mutrindalui catandisea a Ar-
mânjlorù, câ Dimândarea 1333 s-amin-
tã tu aestâ vidzutâ? Poati s-aibâ unâ
câbati sh-nâs ama nu atsea nai ma marea.
Dumniljea a lui avea unâ avutâ expe-
rientsâ cu miletea a lui catalanâ cari
trapsi multi cripãri pânâ s-hibâ pri-
cunuscutâ ca etnii ahoryea. Cara s-nu
eara pricunuscuts Catalanjlji ca etnii
ahoryea atumtsea nitsi grailu a loru nu
vrea s-ma eara pricunuscutu ca limbâ
shi nu vrea s-ma eara tora ânvitsatù
pritù sculii sh-pritù universitãts.
Proiectulu di raportu ditu anlu
1994, unâ mari ciudii
Iavea cumù asuna Proiectulù di rapor-
tu pisupra a comunitatiljei armâneascâ,
adratù de Comisia ti culturã shi educa-
tsii a Adunariljei parlamentarâ shi
prezentatù di L.M. de Puig Strasbourg
tu meslu Shcurtu a anlui 1996 ("Românii
de la sud de Dunãre", Documente, S. Brezeanu
shi Gh. Zbuchea, Bucureshti 1997, pag. 375):
“Tu aestu chiro (1994), “Armânjlji nu
caftâ dicâtù pricunushtearea a ndreptu-
rlorù a lorù culturali, ashi cumù suntu
arâdâpsiti tu rezolutsia apufâsitâ di
Armânj la congresili internatsionali
tsânuti la Universitatea din Manheim
(Yizmâciunu 1985) shi la Universitatea
din Freiburg (Alunaru 1993), cumù shi
la atseali 5 congresi tsânuti la Univer-
sitatea di Bridgeport, S.U.A.” Aesti
câftãri, s-aspuni ma largu, furâ pitricu-
ti tu unù Apelù la Conferintsa a mini-
shtsrâlorù di externi ditù statili balcan-
itsi adunats Belgrad tu Shcurtu 1988.
Tu bitisitâ ama a alushtui proiectu di
raportu alù L.M. de Puig, la concluzii,
s-aspuni ashi: "Armânjlji nu caftâ
dicâtù ta s-hibâ pricunuscuts ofitsialù
ca minoritati natsionalâ ...”
Ditù aesti s-veadi câ di la anlu 1994,
cându fu adratù proiectulù di raportu
alù L.M. de Puig shi Raportulù tsi fu
votatù tu anlu 1997, s-chiru câftarea nai
ma importantâ ti Armânji sh-maxus
câftarea ti pricunushteari a lorù ca
minoritati natsionalâ. S-bagâ ntribarea:
Cari u scoasi aestâ câftari di thimeljiu ti
Armânji sh-ti cari furnjii?
Tsi nâ ciuduseashti ama, nu easti mash
chirearea alishtei câftari di mari simasii
ditù Dimândarea 1333 sh-nitsi câftãrli a
atsilorù 5 congresi tsânuti Bridgeport,
S.U.A di cãtrã A. Ciufecu - cari-lù shtii
lumea tsi hromâ purta sh-poartâ -, mea
câftãrli a congresilorù organizati Frei-
burg di cãtrã prof. Vasile Barba.
La doauâ di congresili organizati
Freiburg (1993 shi 1996), la cari loai
sh-mini parti, nu avdzâi vârâoarâ sâ s-
aspunâ câ Stasbourg va s-facâ câftari
mash ti pricunushtearea a limbâljei shi
nu sh-ti pricunushtearea a miletiljei
armâneascâ ca etnii ahoryea.
Di cafi oarâ, nji-aducù aminti, tinji-
sitlu prof. Vasile Barba câfta izini a par-
titsipantsâlorù la Congresù ta s-lu
deleagâ nâslu s-adarâ Rezolutsia. Nitsi
unâoarâ nu avdzâmù cumù asuna sh-tsi
câfta atsea Rezolutsii apufâsitâ, taha, di
cãtrã Congresù ta s-hibâ pitricutâ
Strasbourg. Tâsh tora videmù tu cartea
di isturii alù Gh. Zbuchea câ tu atsea
Rezolutsii nu eara loats tu luyurseari
shi Armânjlji di România. (!?!)
Nji-aducu aminti, sh-pistipsescu câ
tutù ashi di ghini sh-aducù aminti shi
atselji tsi loarâ parti la Congreslu ditù
anlu 1996, câ, atumtsea anda fumù ân
vizitâ la pãlatea a Adunariljei parla-
mentarâ a C.E. di Strasbourg, delega-
tsia a noastâ purta unâ pancartâ pi cari
eara nyrâpsiti aesti: “Evropa s-nâ pri-
cunoascâ ca populù! (vedz cuverta 1)
S-nu avea vidzutâ domnjilj Luis
Maria de Puig, Vasile Barba shi altsâ
aestâ câftari a delegatsiiljei a noastâ,
câftari tsi u avea vidzutâ sh-multsâ di
membrilji a Adunariljei Parlamentarâ
tsi mâtrea ciudisits la noi ditù balcoani
sh-cari nu achicâsea tsi s-hibâ cu atselji
ficiurits (pareia "Lilici ditù Maiù" a
cântâtoarâljei Zoe Gica) ânviscuts tu
stranji ciudisiti sh-tsi giuca n corù cu
hlambura dinâintea a lorù?
Nitsi aesta nu u pistipsimù. Atumtsea
s-bagâ ântribarea: Cumù putu sâ s-
aspunâ câ membrilji a Congresilorù di
Freiburg câftarâ mash pricunushtearea
a limbâljei shi nu sh-pricunushtearea a
popului armânescu ca populù ahoryea?
Minduearea alu L. M de Puig shi
alu Jao Ary tu anlu 1998 shi 2002
Tu ahurhita a anlui 1998 L. M. de
Puig shi Jao Ary featsirâ unâ vizitâ
Bucureshti. Ditù atseali tsi nâ li spusirâ
doilji atumtsea s-achicâsea câ nâshlji
avea duchitâ ditù ahurhitâ di alatusurli
shi slãbintsa a Dimândariljei 1333 shi
s-featsirâ pishmanji câ-lji deadirâ cali a
atsilui Raportu pritù cari s-câfta mash
pricunushtearea a grailui armânescu ca
limbâ sh-nu câftarâ sh-pricunushtearea
a Armânjlorù ca etnii ahoryea. Duchirâ
câ maca nu suntu pricunuscuts Armânj-
lji ca etnii ahoryea atumtsea nitsi
câftãrli a lorù di pricunushteari shi
apârari a limbâljei armâneascâ nu va s-
poatâ ta s-hibâ bâgatâ tu practichii. Shi
ashi s-tihisi sh-dupâ tsi tricu unù chiro
di 5 anji. Di tsi lâ fu fricâ (pistipsescu
câ nâshlji avurâ unâ ahtari arauâ duc-
heari) nu ascâparâ.
Minishtsrâlji shi organili executivi a
BANA ARMÂNEASCÂ
statilorù balcanitsi tu cari bâneadzâ
Armânjlji, la vrearea sh-chefea a curi
nâ alâsarâ domnulù Luis Maria de Puig
shi-ntreaga Adunari Parlamentarâ a
Consiliului ali Europâ, nu loarâ nitsi
unâ apofasi tru tsi mâtreashti idheia tra
s-hibâ bâgati tru practichii atseali
urminii a Dimândariljei 1333 tsi vrea-
lji agiutâ Armânjlji.
Ea, Dimândarea 1333, ti cari nâslu,
L.M. de Puig, cilâstâsi ashi di multu shi
âshi bâgã ashi di mari nãdii câ adrã unù
lucru thâmâsitù ti miletea armânmeascâ
nu s-bâgã tu practichii sh-nu putu sâ s-
axeascâ.
Tu unù interviu datù ali Aurica Piha
shi publicatù tu revista a noastâ tu anlu
1998, Jao Ary, secretarlu a Comisiiljei
ti Culturâ shi Ânvitsâmintu la Consi-
liulù ali Europâ, tsi lu-agiutã L. M. de
Puig s-andreagâ Raportulù cu catandis-
ea a Armânjlorù, aspunea: "yinitorlu a
Armânjlorù tsânj sh-di turlia tru cari
va sâ shtibâ elji sâ-sh caftâ ndrepturli
culturali tru statili iu bâneadzâ, avân-
dalui ca thimeljiu aesti urminii di la
Consiliul a Europâljei, cari caftâ a sta-
tilorù balcanitsi sâ-lji agiutâ Armânj-
lji". "Shi, aspuni nâs ma largu, easti tru
putearea sh-vrearea a minishtsrâlorù, a
organilorù executivi, s-ljea apofasi tru
idheia tra s-hibâ bâgati tru practichii
aesti urminii". Aproapea idyili lucri li
spusi atumtsea shi Luis Maria de Puig.
Estanù ama, cu apuhia a vizitâljei tsi u
featsi Bucureshti, L.M. de Puig nâ spu-
si sh-turlia di cumù lipseashti s-li fât-
semù aesti câftãri cãtrã Chivernisea
româneascâ ta s-nâ pricunoascâ grailu a
nostu armânescu ca hiinda limbâ ahor-
yea sh-nu dialectu shi s-nâ pricunoascâ
sh-noi Armânjlji ca etnii ahoryea.
Dicara s-bitisi andamusea cu L.M. de
Puig, tsi fu tu unù restaurantu ditù
chentrulù a Bucureshtiului, aveamù s-
avdu niscânti lucri di la unù tinjisitù
Armânù cari mi ciudusirâ.
Easti zborlu di d-lù Mihai Barba, vit-
seprezidentu la Sutsata "Comunitatea
aromânã", cari, di cara fudzi analtulù
oaspi catalanù, nâ spusi ashi: "mini nu
potù ta s-caftu tu tsara a mea România
ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca
etnii ahoryea di Românji (!?!?).
Mini atumtsea lji-apândâsii: "Ma s-nu-
lù câftats voi aestu lucru atumtsea va-lù
câftãmù noi, atselji di la Sutsata Culturalâ
Armâneascâ”!
Audientsa la Ministrulù a
Informatsiilorù
Nalili lucri tsi li aveamù aflatâ la
andamusea cu Luis Maria de Puig li
zburâmù deapoia la Sutsatâ Culturalâ
 BANA ARMÂNEASCÂ
Armâneascâ shi aclotsi lomù apofasea ta
s-nidzemù shi s-nâ câftãmù ndrepturli la
Chivernisi. Dupâ ma multu di unù mesù
di dzâli di alâgari aflãmù usha tsi lipsea
s-u dishcljidemù ta s-putemù s-nâ
câftãmù ndreptulù a noasti ca Armânji.
Lipsea s-nidzemù ân audientsâ la Vasile
Dâncu, Ministrulù a Informatsi-ilorù.
Shi ashi featsimù. Neasimù trei inshi (io,
Oani Nicolae shi Santa alu Todi) ân audi-
entsâ la Ministru shi aclo-tsi nâ apruche
unù consilierù di alù nâs.
Dupâ tsi lji-aspusimù a consilierlui
(prof. Coruz) tsi easti cu noi sh-ca tsi
vremù di la Chivernisi, nâs, di cara s-
limbidzâ cu noi sh-cu câftãrli a noasti,
multu tinjisitù, nâ spusi tsi avemù ti
adrari sh-iu lipseashti s-nidzemù ta s-
putemù s-câftãmù ndrepturli a noasti tu
tsi mâtreashti bisearica shi sculia armâ-
neascâ cumù shi pricunushtearea a Ar-
mânjlorù ditù România ca etnii ahoryea.
Andamusea di la Giunamea
Dupâ ndauâ dzâli di la aestâ andamusi
mini shi Oani Nicolae neasimù
Constantsa. Tu atsea searâ ditu bitisita a
meslui Agustu, lomù parti la unâ
andamusi, ndreaptâ di ficiorlji di la
Giunamea, cu ma multi personalitãts
armâni namisa di cari s-afla sh-domnulù
Iancu Perifanù, ca oaspi di tinjii.
Ca tu soni câftaiù sh-mini zborlu shi
aspushù di initsiativa tsi u lomù noi,
atselji di la Sutsata Culturalâ Armânea-
scâ, ta s-nâ câftãmù ndrepturli a noasti la
chivernisi. Nitsi nu bitisii zborlu ghini câ
unu tinjisitu domnu, multu cârtitu, lo
zborlu sh-nâ câtiyursi ti furnjia câ
putumù s-lomù unâ ahtari initsiativâ, cu
cari nâs nu easti sinfunu, sh-unâ sh-unâ
inshi ditù salâ ca semnu di prutestu.
Ciudisiri mari fu sh-cu domnulù Iancu
Perifan cari, nu câ nu andrupã initsiativa
a noastâ, cumù nâ ashtiptamù noi, mea
ahurhi sh-nâslu s-nâ câtiyurseascâ !?!
Câlisirea shi apandisea
dinâintea a "inchizitsiiljei"
Alantâ dzuâ, ca pi la sâhatea 11 noa-
ptea, fui câlisitù di cãtrã d-lù. Samara la
unù restaurantu tsi s-aflâ dipù tu mardzi-
nea di amari, ta s-ljeau parti la unâ anda-
musi cu ma multsâ Armânji. Aclotsi, la
unâ mari measâ arucutoasâ, eara arâdâp-
sits vârâ 10 inshi ditù cari, aveamù s-aflu
ma amânatù, unlu singur, preftulù, eara
Român.
Di cara shidzui pi scamnu aveamù s-
aflu sh-furnjia ti cari fui câlisitù aclotsi
la njedzù di noapti. Unâ sh-unâ domnjilji
Vasile Barba shi Iancu Perifan ahurhirâ
s-mi câtiyurseascâ ti furnjia câ noi,
atselji di la Sutsata Culturalâ
Armâneascâ, neasimù di caplu a nostu la
chivernisi ta s-câftãmù ca Armânjlji di
România s-hibâ pricunuscuts ca etnii
ahoryea fârâ s-lji ntribãmu sh-elji icâ
vârâ altu. Taha noi, dupâ nâshlji, nu
aveamu ndreptu sh-izini ta s-nidzemù la
chivernisi shi s-câftãmù ashi tsiva.
Nâsh aspunea câ tuti ndrepturli a noasti
furâ amintati pritu Dimândarea 1333 shi
cara va s-cutidzãmù s-nidzemù la chi-
vernisi s-câftãmù shi altu tsiva atumtsea
Românjlji sigura va s-cârteascâ shi nu va
s-hibâ ufilisitorù ti noi.(!?!) Ti atsea li-
pseashti, ânji si spunea cu nãireatsâ, ta s-
nidzemù shi s-nâ trâdzemù aesti
câftãri!?! Geaba apândâseamù câ noi
nitsi nu acâtsãmu ta s-dipunemu la
chivernisi ahtãri câftãri mea mash
antribãmù cumù sh-iu s-facù eali câ nu
earamù ici achicâsitù.
Ânji si arcarâ zboarâ greali. Fârshirotlu
mi featsi nafimatù. Unù altu Armânù, di
cara-nji arcâ niscânti zboarâ nitinjisiti
ligati di revistâ, multu nâiritù, sâ sculã
sh-fudzi di la measâ. Câlivyeanlu nji-
arcã zboarâ greali sh-prusvulisitoari iara
preftulù românù câfta s-mi cândâseascâ
câ nu easti ananghi ca noi Armânjlji s-
câftãmù di la Patriarhia românâ s-avemù
bisearicâ ahoryea câtse, ma s-avemù pâ-
radz, putemù s-adrãmù câti biseritsâ vremù.
Atumtsea anda agiumsi zborlu la Di-
mândarea 1333 dl. Samara intrã tu mua-
beti shi, ti a doaua oarâ, s-fâtsea pish-
manù câ tu anlu 1997 nu s-câftã ca sh-
populu armânescu s-hibâ pricunuscutù
ca etnii ahoryea.
Domnjilj Iancu Perifan shi Vasile Barba
ama, nu câ nu s-fâtsea sh-nâshlji pish-
manji di alatusea tsi u featsirâ cu
Dimândarea 1333 ama eara sh-suntu
contra a tutulorù atsilorù cari caftâ ca shi
Armânjlji di România s-hibâ pricunus-
cuts ca etnii ahoryea.
Nâshlji apruchearâ shi aproachi mash
câftãrili ti amintarea di ndrepturi ti
Armânjlji autohtonji nu sh-ti Armânjlji
ditu diaspora, ashi cumu suntu clirunom-
lji a atsiloru 32.000 di sufliti, câts vinirâ
România dupâ anlu 1913. Ti nipistipseari!
Tutâ aestâ andamusi, cari tsânu vârâ
trei sâhãts sh-giumitati, fu ca unâ giudi-
catâ faptâ di unù tribunalù tsi s-uidisea
cu tribunalu a inchizitsiiljei di vârâ chiro,
ti furnjia câ noi, trei inshi di la unâ sut-
satâ armâneascâ, featsimù ântribari la
Chivernisi di cumù putemù sh-noi Ar-
mânjlji di România s-nâ amintâmu ndre-
ptulù ta s-himù pricunuscuts ca etnnii.
Dimândarea 1333 s-amintã moartâ
Pritù scutearea ditù Raportu a câftari-
ljei ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca
Nr. 3 (29), 2002 5
etnii ahoryea icâ ca natsionalitati mi-
noritarâ, cumu s-aspunea tu Proiectulù
di raportu dit anlu 1994, Dimândarea
1333 s-amintã moartâ. Sh-câ fu ashi s-
veadi ditù atsea câ nitsi dupâ 6 anji di la
amintarea a ljei, cumù aspusimù ma
nsusù, ea nu fu bâgatâ tu practichii iuva.
Câbatea ti aestu lucru, dupâ cunushter-
li sh-minduearea a noastâ, lu ari prota sh-
prota Luis Maria de Puig ti furnjia câ lji-
ascultã niscântsâ politicieanji ditu nis-
cânti craturi balcanitsi, tsi au sinferù ca
Armânjlji s-nu-sh amintâ ndrepturli a
lorù tsi lâ si cadù, cumù sh-ti furnjia câ
lji-ascultã domnjilji Vasile Barba shi
Iancu Perifan, cari domnji Armânji,
luyursits di noi ca eroi a Amânamiljei, s-
afirescu sh-tora di câftarea ca Armânjlji
s-hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea ca,
cu ljirtari, draclu di fimnjeamâ.
Nâshlji, domnjilji Iancu Perifan shi
Vasile Barba, au marea câbati ti aestu lu-
cru, ti furnjia câ sâ ncljinarâ a sinferu-
rlorù a niscântorù natsionalishtsâ ro-
mânji (Josif C. Drãgan), cumù shi a ni-
scântorù parlamentari românji, ashi cumu
furâ Adrian Pãunescu shi Adrian Severin
sh-lù bâgarâ Luis Maria de Puig sâ scoatâ
ditù Raportu câftarea di pricunushteari a
tutulorù Armânjlorù ca etnii ahoryea.
Nãdia a noastâ
Nãdia a noastâ easti ca d-lù Luis Maria
de Puig, ca unù dealihea chibarù cata-
lanu tsi easti, sâ-sh tsânâ zborlu datù tu
anlu 1998, cumù câ “mi ligai cu suflitlu
di Armânj shi luyursescu câ lucurlu a
meu anamisa di elji mizi ânchisi” shi s-lu
ducâ ma largu lucrulu ca tuts Armânjlji s-
hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea.
Avemù ma largu nãdii sh-tu cunuscu-
tslji domnji Vasile Barba shi Iancu
Perifanu câ va s-treacâ pisti vecljili shi
znjisearitsli a lorù videri mutrindalui
Armânjlji di România shi va s-da semnu
di mari curbani ta s-agiutâ ca tuts Ar-
mânjlji s-hibâ pricunuscuts ca etnii ahryea.
Shi atumtsea, atsea dzuâ, cându a
Armânjlorù di pisti tutu va lâ hibâ pri-
cunuscutâ nu mash limba mea va lâ hibâ
pricunuscutâ shi etnia a lorù ca hiindalui
ahoryea di tuti alanti etnii, ca cumù
suntu alâsats di Dumnidzã, va s-hibâ
luyursitâ shi yiurtusitâ ca “Dzua
Natsionalâ a Armânjlorù”.
Cu tuti aesti cheaditsi cari u tsânù Ar-
mânamea tu greaua catandisi alumta a
noastâ di pãstrari sh-dutseari nâinti a
limbâljei shi a etniiljei a noastâ armâ-
neascâ, nu va s-aibâ acumtinari mea va
s-ducâ nâinti sh-cu ma mari vârtushami.
Dumnidzã s-u vluiseascâ Armânamea!
Dimitri PICEAVA
 6 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
ghi nitsi di vârâ Rezolutsii nitsi di vârâ
Di zborù cu Recomandari. T u noptsâli di nisomnu, cându mi-
Armânjlji ditù Elada tsânù nai ma acatsâ sicletea sh-cându caftu isihia,
prof. Ahile Lazaru ghini adetsli fatsâ di tuts Armânjlji ditù ntribarea tsi-nji arâsunâ tu minti, ca
Românii, Vâryârii shi Machidunii. tsiva chicuti arãts di ploai tsi cadù anar-
- Mariana Caciandoni-Budesh:Cumù ga, anarga shi tsi ts-angljeatsâ prosuplu
tricutù la andamusea ndreaptâ di Armânjlji ditù Elada nu vorù sâ s-meas- shi adiljeatlu, easti: tsi s-fatsi cu Armâ-
Fundatsia Andrei Shaguna? ticâ tu unâ chestiuni tsi nu easti ti noi.
-M.C-B.:Câtse? Cumù ashi? namea? A curi blâstemù âlù poartâ,
- Ahile Lazaru: Easti unâ mari harauâ
- A.L. Cumù câtse? Noi nâ câtse aestâ taxirati multu greauâ? Icâ
ti mini câ cunuscui Armânjlji dit tutù
vremù aclo, nu nâ poati Armânjlji ashi vorù s-bâneadzâ,
Balcanlu ti-atsea câ tutâ bana a mea u
ambudghiseashti vârâ. chiruts di soea a lorù, fârâ taifâ sh-fârâ
ncljinai, lucrai ti chestiunea a noastâ
Mutrea aoatsi: Armânlu limbâ, fârâ tinjii, cu ficiurits sh-cu
armâneascâ. Amù anyrâpsitâ pânâ tora
ditù Elada easti nai ma nipots xenji; icâ poati s-hibâ niputeari,
ma multu di 500 di cãrtsâ ti-atsea câ
bunlu Grecù iara Armânlù unâ lângoari tsi furâ cu inati sh-cu
inima mi doari ti Armânlu di Belgrad shi
di România easti Român câ elù vini ca anâpudzâlji nãmuzea a dzuâljei di mâni,
di atselu di Bucureshti sh-ashi potù s-
Românù tu cratlu românescu. unâ Dzuâ fârâ Armâniu shi Armânjlji.
dzâcù unù zborù: câtù putemù, ma multu Tsi easti ma greu s-aravdzâ? - sâ shtii
s-nâ aflãmù shi cafi unù sh-tsânâ mintea a - M. C-B.: Ama paplu a meu nu s-min-
duea vârâ oarâ câ va-lji dzâcâ vârâ câ câ dupâ anj sh-anji Armânjlji va s-hibâ
lui shi s-nu agârshimù câ himù frats. mash tu cãrtsâ icâ s-ducheshtsâ cumù
- M.C-B: Tsi va s-pâtsâmù cu adetsli easti român.
aeshtsâ Armânji "aravdâ" tuchearea,
sh-limba? - A. L.: Paplu a tãu nu shtea. Lu-adusirâ shedù cu bratsâli pi cheptu sh-mutrescu
- A.L.: Prindi s-li aoa sh-lji-aspusirâ câ va s-bâneadzâ cu alâsari mari la unù spectaculù tragic
tsânemù. Adetsli a noasti mult ma ghini dicâtù tu Gârtsii. iu elji gioacâ unù rolù ahoryea, nai ma im-
sâ s-tsânâ…fârâ sâ-sh - M.C-B: Tsi sâ ftsemù cu aestâ politicâ portantu, sh-aestu rolù tsi sh-lu aleapsirâ
bagâ vârâ mâna ta s-li tsi nu easti bunâ ti noi, Armânjlji? adutsi mash jali, plângu shi lãcrânji
bagâ pi altâ cali. Shi - A. L.: Cari vâ spusi, cari dzâsi câ nu arãts; atseali lãcrânji tsi tsâ udâ sh-tsi tsâ
aseara la spectaculù easti bunâ. Ashi u ducheshtsâ? Ntribats, talji prosuplu cându avdzâ di unù gioni
nvitsats cari politichii easti bunâ shi cari tinir, livendu, pirifanù tsi chiru, lu-
vidzui coruri tsi eara armâneshtsâ shi angljitsâ loclu sh-armasi di elù…
coruri tsi nu eara armâneshtsâ…Ti politichii nu easti bunâ ti noi,
Armânamea. Nu vâ loats dupâ atselji 2- tsiva…mash adutseri aminti…
atselji tsi potù s-tsânâ ashi cumù eara Mi-ntrebù: Blâstemù icâ taxirati?
unù chiro, tutâ tinjia a noastâ. 3 cari s-aflâ Paris icâ Freiburg.
Lipseashti s-avets mintea a voastâ. Voi Nvirnari icâ niputeari? Shi-nji yinù tu
- M.C-B: Cumù s- minti stihurli ali Kira Iorgoveanu-
adrãmù s-tsânemù tru Mãryãritari tu România nu putets s-
aduchits cumù v-aflats. Mantsu: "Cându pâpânjlji mina câr-
banâ limba a noastâ? ditù “Stohos” vãnjlji tu Balcanji/Zboarâli tuti eara ca
- A. L.: Atsea limbâ u Jurnalu “Stohos” di Atena, Cumù putets s-vâ min- aslani/Vâzea tu Pindu Zborlu Armâne-
azburâmù noi ama nu sumù titlulù "Va s-tâ-ljemù duits s-adrats unâ minori- scu/Adzâ ciuciuratù, ascumtu, furescu!"
putemù s-bâgãmù vârâ cicioarli a atsilorù cari cul- tati tu România?
Ashi easti Armânamea adzâ! Cu zborù
nomù icâ s-adrãmù vârâ tivâ cutsovlaha”, scria aesti: Incredibil. (sic!)
ciuciuratù, ascumtu, furescu - cu unù
carti ti-atsea câ nu va u Tuts alumtâtorlji cu suflitù - M.C-B: Va s-hibâ zborù tsi pari câ nu-i a nostu, tsi pâpân-
ghivâseascâ can, mash grecù alù Stohos lipseashti Armânjlji declarats
jlji a noshtsâ nu-lù cunuscurâ. Elji avea
vârâ sutâ. Tini tsi bânedz s-lji-azdruminâ atselji cari minoritati tu România?
nai ma chischinlu zborù: cându lu-
tu Românii tsâni limba au tu videari unâ natsionali- - A. L.: Canâoarâ nu va aspunea adutsea mash tinjii; atselù
câtù pots, ama s-nu ts- tati vlahâ ahoryea shi s-talji s-facâ lucrulù aestu. zborù azbura di unâ mileti tsi bâna tu
alashi limba românâ… - M.C-B: Sh-ma s-hibâ
ditù zârtsinji limba a tutu- declarats? Balcanji sh-eara multu chischinâ shi pir-
- M.C-B: A njiclui ficiu- lorù atsilorù cari zburãscu ifanâ, giuneascâ sh-alumtâtoari tsi nu s-
ricù armânù tsi creashti armâna. Nu dats cali - pi -A. L.: Ma s-hibâ, greanji alâsa câlcatâ icâ apitrusitâ. Apala a lorù
tora tsi urminii va-lji geadei, la cafine, la loclu di tu telefon shi-aspuni-nji eara achicâsearea, tinjia ti elji, ti farâ, ti
dãmù? sh-mini va vâ dzâcù:
lucru, ningâ noi, iutsido - sâ "Ghini adratù" ama io vâ limbâ sh-ti fumealjea lorù.
-A. L.: Tini lipseashti s- si zburascâ vlahika. Aspâr- Adzâ, aestu zborù easti furescu. Adzâ
ti minduieshtsâ la aestu dzets tutù tsi ari ligâturâ cu dzâcù nica nâ oarâ "nu va Armânjlji suntu chiruts tu negura a
lucru. Easti mash proble- aestâ limbâ cându dats di ea. s-adarâ" (!?!?). toamnâljei. Adzâ nu mata shtimù s-
ma a ta. Pârintili tsi va ta Fâtsets tutù tsi vâ sta tu - M. C-B: Tora tu soni himù tinjisits; nâ chirumù tinjia a
sh-anveatsâ ficiuriclu puteari ta s-achicâseascâ ae- nâ urari ti Armânjlji! pâpânjlorù. Adzâ, tsi shtimù s-adrãmù
armâneashti va lu-anvea- shtsâ xenji, cu limbili a lorù - A. L.: Cu mari harauâ: nai ma ghini easti s-plândzemù
tsâ; nu-lù ncheadicâ vârâ; sufsiti, câ aoa easti Gârtsia s-aibâ sânâtati shi
Blâstemlu icâ Taxiratea lai tsi u aflã
elù va-lji da aestâ doarâ, shi nu easti locù dicâtù ti Dumnidzã s-lji-aibâ ghini.
Armânamea. Plândzemù ca tsiva ficiu-
nu va lji-u da altsâ. limba greaca"! (sic!) rits, fârâ puteari shi fârâ minti, ama
Alâgãmù sh-nâ ntri- Mariana Caciandoni-
Budesh duchescu câ vremù aestu plângu, aestu
bãmù tsi va s-adarâ guvernulù gârtsescu plângu tsi nu nâ tinjiseashti, tsi easti a
icâ atselù românescu ama ntribarea easti oaminjlorù pseftsâ, cu suflitli mâryiti di
altâ: Tsi adrãmù noi? P.s.: Interviulu ânji fu datù pi mari
ayunjiseari dupâ multi pâlâcârii shi lãschea a toamnâljei.
M.CB:Cumù videts Dimândarea 1333? Easti BLÂSTEMÙ, TAXIRATI icâ
- A. L.: Vâ spushù câ tu Elada easti avândalui ningâ noi consulu ali Gârtsii.
NIVREARI? Aproapea tuti andâmuserli
vatra. Armânjlji ditù Elada nu au anan-
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 3 (29), 2002 7
aestu Simpozion. S-mutã di dealihea s-cilâstâ-
BLÂSTEMÙ I TAXIRATI? pi stolù prof. Universitar simù, s-nâ mutrimù
dr…(multili titluri tsi canâ- sinferlu idyea cumù
NVIRNARI I NIPUTEARI? oarâ nu potù s-li tasânù minti sh-lu mutreashti
Unù punctu di videari mutrindalui
) ditù România shi azburâ cu Ahile Lazaru, s-
catandisea a Armânjlorù tu anlu 2002
pseftâ alâvdari tu boatsi di avemù boatsea fu-
tsi s-featsirâ tu anlu 2002 ânji deadirâ câtù di Românji suntu aeshtsâ viroasâ tsi s-cadâ ca
apandisea câ easti Nivreari! Câtse aestâ Armânji: nai ma bunjlji Românji. Shi unù gâgoshù tu
nivreari? Ti atsea câ n-avemù zori i câ noi, Armânjlji din salâ bâteamù pãlnjili, mintea a atsilorù tsi
nu shtimù s-nâ strâximù unù cu alantu; ditù pulitichii icâ, poati, ditù fricâ. nâ ascultâ. Tutù la atsea andamusi dupâ
ti atsea câ nu achicâsimù câ chiremù Pânâ tu soni unù Armânù cunuscutù tu Ahile Lazaru azburâ consulu ali Gârtsii
doarâli tsi nâ li-alâsarâ pâpânjlji a no- Armânami ca alumtâtorù s-mutã sh- ditù câsâbãlu Constantsa cari spusi câ
sh-tsâ shi câ adzâ himù ma oarfânji ca dzâsi câ vini oara s-bitisimù cu zboarâli tu Gârtsii nu suntu Armânji, câ tu
aseara sh-mâni ma oarfânji ca adzâ. N- psefti; s-nâ acâtsãmù salami di lucru; s- Gârtsii bâneadzâ mash Grets.
ari simasii ma s-nâ ariseascâ câ himù bitiseascâ alantsâ "tsi nâ vorù ghinea" Iara politichii ama unâ politicâ tsi nâ
Armânji. N-aleapsimù noi! Ashi nâ s-n-aspunâ tsi himù; câ statlu grecù shi agudeashti noi, Armânjlji. Nu putemù
alâsã Dumnidzã pisti locù. Vremù nu român pi timeljlu a Rezolutsiiljei 1333 sâ-lji giudicãmù. Elji eara reprezen-
vremù lipseashti s-tinjisimù lucurlu a lipseashti s-pricunoascâ Armânjlji shi tantsâlji a cratlui gârtsescu shi apârâ cu
Domnului shi s-nu nâ ma ascundemù s-lji-agiutâ. puteari shi cândâseari sinferlu a lorù.
dupâ zboarâ fureshtsâ, ciuciurati cari Zborlu alù Iancu Perifan âlù cârti Ama putemù sâ-lji giudicãmù reprezen-
cherù tu oarâ, multu profesorlu Ahile Lazaru, prezen- tantsâlji a statlui român. Cu tuti câ pânâ
Anlu 2002 easti unù anù tsi ânji si tu sh-nâslu la Simpozion deadunù cu atumtsea azburâ di Românjlji ditù Ma-
pâru ca unù chiro di toamnâ cu ploai consulu ali Gârstii di Constantsa. chidunii, Vâryârii, Arbinishii, di câtù di
aratsi, cu lãschi multi, fârâ cânticù di Putemù s-aspunemù câ Ahile Lazaru fu multu vorù s-lji agiutâ, elji nu adusirâ
birbiljiù cu vimtu mutatù tsi li arnea- aumbra alushtui Simpozion, ama nu aminti sh-nu aspusirâ unù zborù di
shti tuti sh-nâ alasâ tsiva niaguditù... unâ aumbrâ di cari ai ananghi tu unâ Armânjlji ditù Gârtsii. Ma multu s-fea-
Andamâsi multi ama fârâ toarâ, fârâ dzuâ di veara tsi unâ aumbrâ tsi adutsi tsirâ câ nu avdzârâ zborlu a consului(!?!
ca boatsea a lorù s-agiungâ tu Armâniu sh-ma multâ chisâ tu unâ dzuâ antuni- Aestu s-hibâ agiutorlu tsi-lù da statlu
i Armânami. La adunãrli tsi li andregù catâ shi aratsi…"Truplu ali Armânami român a Armânjlorù ditù Gârtsii?
sutsatili s-adunâ aproapea cafi oarâ id- easti Elada shi Thesalia…" furâ zboa- Shi alanti andamusi (fârâ atseali
yilji oaminji shi aspunù totna idyili râli cu cari sh-ahurhi Ahile Lazaru andreapti di Armânjlji di Bucureshti)
muabets fârâ s-alâxeascâ ici tsiva; mash cuvenda sh-ma largu dzâsi, cându cu furâ aproapea idyea cu Simpozionlu
zboarâ…pânâ s-apirâ diznou agârshimù boatsi mutatâ shi fuviroasâ cându cu "Perenitatea Vlahilor tu Balcanji".
tutù tsi-aspusimù sh-tsi tâximù… boatsi caldâ shi ashtirnutâ ca unù deali- Unù lucru putemù s-lu duchimù shi s-
Ca s-nu nâ mâryimù di lãschea a toa- thea "politicieanù" tsi manipuleadzâ lu achicâsimù diznou: câ vini oara s-nâ
mnâljei lipseashti s-achicâsimù câ vini conshtiintsa a oaminjilorù, tsi va sâ-lji organizãmù idyea cumù suntu organi-
oara s-nâ organizãmù. Ma s-nu fâtsemù cândâseascâ atselji tsi lu-ascultâ, câ tsi zati alanti milets ditù România); - s-nâ
mutrimù dealihea sinferlu safi armânes-
lucrulu aestu câtù ma ayonjea, sigura va spuni nâslu easti dealithea, câ elù
cu; s-dishtiptãmù conshtiintsa natsion-
s-chiremù. Cu unâ lilici nu s-fatsi mutreashti mash ghinili a Armânami- alâ la Armânjlji; s-lâ spunemù a Ar-
primuvearâ, cu unâ andamusi musheatâ ljei: "Tutâ bana a mea lucrai ti Armâ- mânjlorù câ avem unâ culturâ shi unâ
iu virsãmù lãcrânji di harauâ sh-mirachi nami" dzâsi Ahile Lazaru, ama pitù istorii dealihea; câ lipseashti s-yivâ-
nu amintãmù tsiva. Ca s-amintãmù lucurlu a lui bâgã cheadits a Armâna- simù literatura armâneascâ shi s-nâ ti-
lipseashti ca TETA shi LALI s-bânea- miljei. Aspunea pitù cãrtsâli a lui câ njisimù personalitãtsli; shi nai ma
dzâ "ARMÂNEASHTI". Noi, atselji tsi Armânjlji suntu Grets, câ limba importantu easti s-nu chiremù limba
dzâtsemù câ nâ alumtãmù ta s-ascâ- armâneascâ easti pseftâ sh-câ nu va s- armâneascâ. Ama lipseashti ca aesti
pãmù miletea armâneascâ di la chireari, amintãmù tsiva cu aestâ limbâ". lucri s-li cunoascâ nu mash ndoi
mash dzâtsemù… Ahâtù… Duchescu Lipseashtsi s-pricunushtemù câ tinji- Armânji mea shi Armânjlji di mesi: teta
cu dureari aestu lucru tu chirolu ditù sitlu profesor Ahile Lazaru easti unù shi lali, atselji tsi suntu nai ma multsâlji
di Armânjlji.
soni. Âlù duchii nai ma ghini la Simpo- bunù politicieanù tsi s-ufilisi tutâ bana
Ma s-eara nâpoi cu unâ sutâ di anji va
zionlu "Perenitatea Vlahilor" tu Bal- di putearea tsi lji-u deadi titlulù di pro-
vâ urminipseamù s-bâgãmù tuts mâna
canji andreptu di Fundatsia "Andrei Shagu- fesor shi cratlu gârtsescu.
Ama lipseashti s-anvitsãmù unù lucru pi apalâ shi s-alumtãmù ti populu armâ-
na" tu bitisita a meslui Agustu, Constantsa.
nescu. Ama himù tu anlu 2002 shi apala
La aestu Simpozion vinirâ multsâ di la nâslu: s-nâ alumtãmù sh-noi ti tsâ-
a noastâ lipseashti s-hibâ unitatea, tin-
oaminji ânvitsats. Nai ma multsâ de elji nearea tru banâ a farâljei armâneascâ cu
jia, curajlu, apufâsirea, verticalitatea,
eara Românji. Elji azbura nai ma mu- idyea cândâseari cu cari nâslu s-alumtâ
zborlu limpidù, livindeatsa shi
sheatù di "dialectul aromân" sh-di câtù ti chirearea a ljei; s-nâ tsânemù idyea
chischineatsa.
di "Românji suntu Armânjlji". Eara unù cali tutâ bana fârâ s-nâ alâsãmù arâshi
Ma sâ shtimù s-alumtãmù cu aesti
simpozion ti Românjlji di pisti tutù iu di oaminji tsi s-ufilisescu di titlurli uni-
lucri atumtsea va s-amintãmù multu
Armânjlji-Românjlji ditù Gârtsii, versitari sh-tsi suntu vinduts.
Cu tuti câ Ahile Lazaru easti unâ ama ma s-nu shtimù atumtsea va s-hibâ
Vâryârii, Machidunii, Românii tsânurâ
paradiymâ negativâ, lipseashti s-lomù Nivreari shi va s-chiremù sigura.
cuvendzâ unâ ma musheatâ di alantâ.
Unù haos, unâ niachicâseari, unâ pli- urnechi di la nâslu shi atumtsea cându
Mariana Caciandoni-Budesh
scutâ - aestâ fu ti Armânamea di iutsido spunemù câ cilâstâsimù ti Armânami,
 8 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
Naum Lifteri
Amintatù tu 6-li di
Brumarù 1937, tu hoara
Camilaru (judetslu Cali-
acra). Bitisi Academia
di studii Economitsi
(1963-1968). Easti pre-
zidentu la NAUM CONSALT SOFT-
WARE (aestâ firmâ adarâ informatizari
ti firmili ditù constructsii; tu chirolu ditù
soni, adarâ aestu lucru sh-ti firmi ditù
industrii, comerts sh-ashi ma largu).
Vârâ 60 di oaminj lucreadzâ la sediulu
ditù Bucureshti (sucahea Esharfei nr.
87-91). Firma ari 14 di reprezentantsi tu
tutâ România.
Tu unâ isapi faptâ ti anlu 1999-2000,
firma alù Naum Lifteri easti luyursitâ a
7-a tu dumenea a ljei di lucru shi a 592-
a (adyeafurù di dumenea di lucru). Aestâ
isapi easti faptâ ti I.M.M.-uri (tsi va s-
dzâcâ ântreprinderi njits sh-di mesi).
Naum Lifteri easti vitseprezidentu la
Sutsata Culturalâ Macedo-Românâ shi
unlu di nai ma mãrlji everghets ditù
România.
Nu easti lishorù lucru s-anyrâpseshtsâ
ti unù omù tsi ti-ari agiutatâ.
Domnulù Naum fu unlu ditù atselj tsi
mi agiutã ta s-tipusescu cartea ali Irina
Nicolau "Aromânii. Credinte si obi-
ceiuri" cumù shi "Cartea di vreari trã
Matilda". Easti piricljulù ca tinjia s-mi
ancheadicâ s-anyâpsescu obiectivu
(aesta hiindalui borgea tsi u ari unù jur-
nalistu independentu). Amù umutea câ
va s-tsânù ghini ziga anamisa di tinjii
shi borgea ti averù.
Prota entipusi tsi nj-u featsi domnulù
Naum nu fu ici bunâ. Earamù la sim-
pozionlu Perenitatea vlahilor din
Balcani, Custantsa, Avgustu 1999.
George Vrana ghivâsea unù eseu ti
poezia ali Kira Iorgoveanu-Masntsu.
Domnulù Naum lu dânâsi George sh-lu
antriba: gione, tini vrei s-ghivâseshtsâ
tuti frândzâlj atsealj? Aestâ entipusi
criscu cu chirolu. Nu mi arisea ici câ
domnulù Naum s-dutsea s-tsânâ unâ
cuvendâ la itsi andamusi armâneascâ.
Ânj si pârea câ omlu aestu va s-easâ
câtu cama multu tu migdani. Irina
Nicolau, tsi videa mash bunlu tu oam-
inj, mi featsi s-duchescu câ alâthusescu.
Nâsâ ânj dzâsi: Alexandru, bagâ-lu
aestu omù s-tsâ pirmithuseascâ ti pap-
su, cumù fâtsea siryeani câtâ muntsâlji
di Babadag! Va s-aflji unâ yishteari aclo.
Arâdâtsinjili shi fumealjea
Afen-su, Iancu, s-amintã Cavala tu an-
lu 1912. Pap-su Hrista s-featsi Sârunâ.
Bana sh-u amintã cu oili sh-cârvanea.
Avea 3000 di oi, 500 di mulãri shi calj.
Avea Cavala casâ cu patomatù tu cari
shidea. Ma amânatù, cându ficiorlu
Lifteri lu ascultã pap' Hrista cumù zbura
ti chirolu di zâmani, âlj si pârea câ suntu
mash alâvdãri sh-pirifãnji. Mash cându
vidzu tu unâ carti alù Simion Mehe-
dintsi (ditu 1908?), cadurlu cu casili cu
patomati di Cavala (pritu 1977), mash
atumtsea duchi câ pap-su nu-lù arâdea.
Fratslji a afen-sui trapsirâ multi dupâ tsi
vinirâ Pondzâlji shi Mâgirlji tu Gârtsii.
Furâ ligats di cicioari shi bâtuts. Ti
aestu lucru, dupâ 1925, vindurâ pi tsiva
tutiputa sh-fudzirâ România. Mama alù
Naum Lifteri u ncljma Sultana
Gushitsa. Tu 1940, fudzirâ ditù Cadri-
laterù sh-vinirâ Sinoe (6 meshi) sh-
diapoa Bashchioi. Ficiorlu Lifteri avea
mash 7 anji, ama âlù thimiseashti paplu
cu shuba pi elu sh-cu cârlibana tu mânâ.
Shidea, mutrea câtâ muntsa (muntsâlj
Mãcin sh muntili di Babadag nu suntu
ma analtsâ di 500 di meatri) shi uhta.
- Câ tse uhtedz, lai papù?
- Uhtedzù câ tutâ bana bânaiù tu
munti. Paplu Hrista muri cu dorlu a
muntilui tu suflitu. Ditù soia a lui, dom-
nulù Naum easti multu pirifanù di strâ-
paplu a lui, Naum alù Brandi. Ari unù
cadurù cu elù. Omù analtu, livendu (cu
aruvelea tu mânâ), ânviscutù tu stranji
armâneshtsâ.
Tu anlu 1963, domnulù Naum s-ansurã
cu Fârshiroata Ana Batsu (pârintsâlj a
ljei eara Plisots). Avurâ doauâ feati:
Tana-Cristina shi Corina. Muljearea alù
Naum muri tu 1977 di carchinù la sinù.
Tutù agiutorlu tsi Naum Lifteri âlù da ti
Armânj, âlù fatsi pritù fundatsia "Sâmta
Ana". Ânji fu andirsi s-lu antrebù, ama
hiu sigura câ tuti aestea suntu fapti ti
timisearea a nicuchirâljei a lui: Ana
Batsu (deaoa, vahi, sh-numa di Sâmta
Ana datâ a fundatsiiljei). Adzâ, d-lù
Naum easti nsuratù cu unâ Mucanâ.
Zânatea
“Di 40 di anj hiu tu unâ thesi di
cumânduseari”.
Featsi shcoala Bashchioi shi Casim-
cea. Liceulu âlù featsi Custantsa
(Shcoala medie tehnicâ-financiarâ).
Dupâ tsi bitisi aestâ shcoalâ tu 1955, fu
contabilu Casimcea. Ditu 1960, lucrã ca
inspectoru di creditù shi venituri la
Banca Natsionalâ (prota Babadag sh-
deapoa Custantsa). Featsi ASE-ulu la
fârâ frecventsâ. Tu 1967-1969 fu con-
tabilu shefu la Integrata di Lana,
Custantsa. Fu ananghisitu s-easa ditù
aesta thesi câtse âlji si câfta s-adarâ unù
bilantsu pseftu. Ditu 1970 lucrã tu
Constructsii (tu 1970-1972 fu directorù
iconomicù di centralâ la adãrãmintili di
BANA ARMÂNEASCÂ
pi litoralù). Ditù 1972 vini Bucureshti iu
featsi unâ shcoalâ post-universitarâ di
informaticâ. Tu idyiulù chiro lucrã la
Centrala di constructsii. Borgea a lui
eara ta s-adarâ informatizarea a alu-
shtui trustu. Lucrã unù anù shi giumitati
Iraq. Tu Yismaciunù 1990 avu anacra
(curajù) ta s-fugâ di la statù. Ashi shi-
adrã firma a lui di informatizari: CON-
SALT. Numa fu alâxitâ ma amânatù tu
NAUM CONSALT SOFTWARE. Cifra
di afaceri: 800.000 $ tu anù.
Cari easti exiyisea ti unâ ahtari mutari
sociala? Exiyisea alù Naum easti atsea
câ featsi totna lucru chischinù, avu
curagilu sâ spunâ totna tsi mindueashti
sh-fu totna exigentu (cu elu sh-cu atselj
tsi lucra sumu cumanda a lui). Tu idyi-
ulù chiro easti zborlu sh-di instictu, di
ducheari. Dupâ tsi tu 1969 nu vru ta s-
adarâ unù bilantsu pseftu, fudzi ditù
thesi, ama duchindalui piriclju, s-featsi
membru PCR. Ducherea di dealihea
emburù âlù featsi s-ducheascâ tu 1990
câ yinitorlu easti lucurlu privatù. Ninga
aestu instinctu di emburù, mini bagu sh
thimisearea a atsilui chiro cându strâ-
aushlj a lui furâ oaminj avuts.
Lumea armâneascâ.
Ligâtura cu sutsatili armâneshtsâ s-
featsi amânatù: 1998. Naum Lifteri pri-
cunoashti câ zânatea niheamâ ti alâx-
eashti. Ocljulù a lui di finantsistu âlù
fatsi di multi ori sâ s-antreabâ di câts
pâradz easti ananghi ta s-adari unù
lucru. Ashi âlj featsi pripunerea alù
Papari ta s-andrupascâ cu pâradz sim-
pozionlu Perenitatea Vlahilor din
Balcani shi festivalul Dimandarea
Pârinteasca. Ditù 1999 âlu cânâscu
Hristu Cândroveanu shi ahurhi s-andru-
pascâ Societatea Culturalâ Macedo-
Românã (la cari easti vitse-prezidentu).
Naum luyurseashti câ aestâ sutsatâ va
andrupari ti atsea câ easti multu veaclj
(di la 1880). Domnulù Naum nu para va
ta s-azburascâ di agiutorlu datù ti du-
njeaua armâneascâ. Mini aducù aminti
aoa pâradzlj dats ti cãrtsâ sh revisti
armâneshtsâ, ti piesi di teatru, stranji
armâneshtsâ icâ piesi di teatru.
Nai ma multsâ oaminj luyursescu câ
"lefteru" va s-dzâcâ fârâ pâradz. Nu-i
ashi. Lefteru va s-dzâcâ liberu. Aoa s-
veadi noima nai ma ahândoasa a zborlui
lefteru: easti zborlu ti elefteria tsi u
amintsâ anda ti aruchi di pâradz (pâra-
dzlji ca simbolù ti lumea materialâ). Nu
easti unâ tihiseari câ Naum u poartâ
numa Lifteri, nai ma uidisitâ numâ ti unù
everghetù armanù.
Cum veadi yinitorlu tu dunjeaua
armaneasca.
1) Armanjlji ditu Romania lipseashti s-
 BANA ARMÂNEASCÂ
agiunga s-hiba organizats
mash tu una sutsata. 2)
Mash cultura poati s-
ashtearga dhyeafurãili
anamisa di Armânj. Ti
atsea Naum pistipseashti
ca actsiunea tu dunjeaua
armâneasca lipseashti s-
hibâ mash culturalâ, nu politicâ.
3) Tinirlji di la 20 la 40 di anj potu s-
hibâ atselj tsi s-adarâ unirea. 4) Lipsea-
shti s-hibâ adratù unù comitetù di
Armanji avuts tsi s-da pâradz ti actsiunji
culturali armâneshtsâ importanti. Ti aesta
easti ananghi sh-di unù comitetù di
Armânj anvitsats sh-cu anami cari s-apu-
fuseascâ tsi carti axizeashti s-hibâ tipusi-
ta (icâ tsi actsiuni culturalâ va andrupari).
Aesta ti furnjia câ unù omù avutù ari
ananghi s-aibâ pisti câ da pâradz ti unù
lucru di simasii. 5) Va adrari unù Centru
Culturalù Armanescu Bucureshti.
6) Va tsâneari ligâtura cu horli, aclo iu
bâneadzâ Armânlu di aradha. Aclo vorù
pitritseari revistili sh-cãrtsâlj armânesh-
tsâ, casetili cu muzicâ armâneascâ.
7) Luyurseashti câ Armânamea ari
ananghi di unâ cumânduseari colectivâ
(câtse Armânjlji au câsurea aesta: cathi
unù va s-hibâ gioni. Easti greu lucru
Armânjlji s-agiungâ sinfunji. Easti
ananghi di multi andâmuseri, di multi
muabets ta s-hibâ agiumtu aestu scupo.
Ti aesta easti ananghi s-ljei tsi easti ma
bunù tu alantu, s-mutreshtsâ s-nu-lù
cârteshtsâ tsi lishorù easti s-aruts zboarâ!
Zborlu talji ma multu ca câtsutlu.
9) Naum Lifteri pistipseashti câ himù
ligats di daco-românj. Ti aestu lucru, elù
luyurseashti câ problema armâneascâ nu
poati s-hibâ rezolvatâ farâ agiutorù di la
cratlu românù.
Cumù âlù vedù mini domnulù Naum?
Easti unâ tãbãbii di oaminj tsi luyur-
seashti câ itsi lucru poati s-hibâ andreptu
cu pâradz. Niscântiori, d.lù Naum easti
ditù aestâ tãbãbii. Easti cinicâ icâ realistâ
dzâca a lui câ fatsa tu lumi a omlui u da
pâradzlji? Multsâ oaminj tsi da pâradz,
vorù s-lâ hibâ datù tsiva nâpoi ti aeshtsâ
pâradz. Easti Naum Lifteri tu aesta
tãbãbii? Nu shtiu. Multsâ emburi armânj
tsi bâneadzâ tu Balcan, ta s-nu sh-aspargâ
emburlâchea a lorù, au tu problema
armâneascâ unâ mutritâ tsi s-uidiseashti
cu atsea oficialâ ditù vâsilia iu bâneadzâ.
Easti Naum tu aesta tãbãbii? Nu shtiu.
Omlu Naum easti ti mini unâ apurie
(paradox). N-amù andâmusitâ multsâ
oaminj cari agiutarâ ahâtu Armânamea.
Hiu ama ciudisitu di câti prosupuri ari
aestu omù. Canda nu shtii tsiva sigura ti
elu. Ama tsiva tutù shtiu: câ easti unù
Armânù durutù, câ u va multu cultura
armâneascâ sh-câ, cu tuti câ nu shtiu
sigura cari easti, tsânu la elù.
Alexandru Gica,
16-li di Brumaru, 2002.
“FUGU ARMÂNJLJI
TU ARNIU”
Bana a picurarlorù armânji s-dutsea
namisa di munti shi di câmpu. Veara, ditù
meslu Apriirù pânâ tu Sumedru elji inshea
tu munti iara iarna, ditù Sumedru pânâ tu
dzâlili di primuvearâ dipunea cu oili tu
arniu. Aproapea di Ayiù Dimitri elji
anchisea di dipunea ditù muntsâ cu oili.
Cafi unâ fâlcari loa calea câtâ iu avea
câshleaua i câtâ iu avea aflatâ atselù locù
bunù ti arniu. Armânjlji ditù Pindu
dipunea tu Thesalii iu iarna eara multu
imirâ. Ashi Armânjlji di Perivoli, Avdela,
Samarina dipunea tu Thesalii iu avea
multi hori armâneshtsâ. Armânjlji di
Gramos dipunea Hrupishti, Casturiyeaua
shi pânâ Yeanitsa i Vudena. Picurarlji ditù
muntsâlji Rodopi shi Balcanù dipunea tu
arniu câtâ Ghiumulugina, Drama, Seres.
Picurarlji ditù Arbinushii, Fârshirotslji di
Moscopole, Gabrova, Shipsca tritsea tu
arniu tu câmpulù di Muzachea, pânâ
aproapea di portulù Valona i altsâ dipunea
tu Thesalii. Minarea aesta eara multu mari
shi teasâ ashi cumù lâ si uidisea ma ghini
a Armânjlorù ta s-easâ ghini cu tutipâta
ditù iarnâ. Câlindarea ama ti banâ a picu-
rarlorù armânji eara namisa di atseali dauâ
mãri sãrbãtori crishtini ditù anù: Ayiu
Yioryi shi Ayiu Dimitri. Sutsata Culturalâ
Armânâ di Bucureshti aestu ritualù va s-lu
aducâ aminti ti anyearea a ritmului co-
smicù di banâ a Armânjlorù di vârâ chiro.
Dãmù ma nghiosù pãrãstisirea faptâ di
Sashu Yerândã a spectacolului organizatù
di Sutsata Culturaâ Armânâ cu apuhia a
sãrbãtoariljei alù Ayiu Dimitri.
Vinjiri tu 25-li di Sumedurù 2002,
Bucureshti tu sala Rapsodia românã, cu
ahurhita di la sâhatea 18,00, Societatea
de Culturâ Armânâ tsânu manifestatsia ti
Ayi-Dimitri cu numa "Fugù Armânjlji tu
arniu". Tu salâ s-avea adunatâ vârâ 300-
400 di Armânji di Bucureshti, cumù shi
reprezentantsâ ali Giunamea armâ-neas-
ca di Costantsa shi studentsâ ditù
Machedonii, Vâryârii shi Albanii.
Spectacolu, cari fu prezentatù di
Aurica Piha, ahurhi cu unâ exiyiseari
(explicari) alù papù Hrista Dauti ti atsea
cumù tu un chiro Armânjlji tu aestâ dzuâ
di Ayiu-Dimitri s-andridzea shi dipunea
tu arniu. Impresionanti furâ explicatsiili
a lui cari nâ si pârea câ atumtsea anda nâ
pirmitusea canda bâna momentili cându
eara tinirù, tsi va s-dzâcâ ca shi-adusi
aminti di anjlji di tinereatsa a-lui cari li
pitritsea pitù câmpurli shi muntsâlj ditù
Machidunii. Papù Hrista spusi shi câ pi
Nr. 3 (29), 2002 9
24-li di Andreu va s-axeascâ
100 di anji, shi noi âlji
urãmù s-bâneadzâ nica
multsâ anji ta s-poatâ s-nâ
pirmituseascâ di bana a
Armânjlorù di unù chiro.
Dupâ tsi s-bitisi muabetea
cu papù Hrista, parea Pilisterlu deadi
unù spectacol cu cântitsi shi giocuri ditù
avutlu repertoar a-lorù, cari li avea
ndreaptâ ti aestâ dzuâ. Regizorul Toma
Enache spusi unâ multu mushatâ
pârâvulii cu Ghiftul shi ayinjea anyrâ-
psitâ di Batsaria. Andrea Bishinicu
recitã unâ poezii di ali Matilda Caragiu-
Mariotseanu. Dupâ aesti prezentatoarea
spusi câ ari unâ surprizâ di aestâ searâ,
shi u cljimã pi scena pareia "Parahodot".
Tu aestâ parei intrâ tiniri studentsâ ditù
Machidunii cari facù facultati tu
Românii, shi elji s-prezentarâ cu cântitsi
armâneshtsâ ditù Machidunii, a tu soni
cântarâ shi unù multu mushatù cânticù
pi limba macedo-slavâ. Dupâ elji pi
scena s-alinarâ fratslji Neli shi Yioryi
Bracia cari cântarâ ndauâ cântitsi fâr-
shiruteshtsâ, a dupa elji cantarâ Mariana
shi hilji-sa Elena Gheorghe, a dupâ eali
cântã unù tinirù ficiuricù, Pishtereanu
Yioryi, cari ari 10 ani, spusi un multu
musheatù canticù, cu tsi amintã aplauzi
mari di la atselji prezentsâ tu salâ.
Oaspitli ditù Americhii, Gica Godi,
spusi poema "Sarpa mileti" shi cântã trei
cântitsi ditù C.D-lu cu cântitsi armâ-
neshtsâ cari lu scoasi tora ayonjea.
Tu soni cântarâ shi treili solisti di la
pareia "Pilisterlu": Flori Costea, Aurelia
Caranicu shi Yeanula Gheorghe cari
deadunù cu orchestra "Steaua di vreari"
adrarâ ca aestâ andamusi s-hibâ nica ma
mushatâ. Dipù tu soni cântã shi Gica
Coada, cari fatsi parti dit parea "Steaua
di vreari"shi cari cu a-lui boatsi cândâsi
unù grup di tiniri armânji s-acatsâ shi un
corù tu sala a tu soni s-alinarâ shi pi
scenâ, a tuts alantsa prezentsâ tu salâ nu
li jilea palmili shi li bâturâ multi minuti,
tsi da nica unù semnu câ aestâ andamusi
fu multu ghini organizatâ. Putemù s-
aspunemù câ aestâ andamusi fu una tu
cari nai ma multu locù avu gioclu shi
cânticlu armânescu. Dupâ bitisirea a
spectacolului tuts oaspitslji eara câlisits
la pitili cari li avea ndreaptâ organiza-
torlji. Aestâ mushatâ searâ dipisi cu un
balù tu discoteca Caliso tu cari s-avea
adunatâ vârâ 500 di tiniri armânji cari
featsirâ unâ giumbushi cu agiutorlu a
pareiljei "Steaua di vreari" shi Gica
Coada.
Sasho Yeranda
 10
ARMÂNLU SH-Chinezlu contaminatù cu atselù pondu di virusù
avinatù ditù China shi agiumtu tâshi
Pârâvulii publicati pi Internet
Prota parti
BARON SH-CHINEZLU
Pareia electronicâ "Machiduneasca
groups", cari axeashti tora unù anù sh-
tsiva di banâ, s-amintã ditù unâ
tihiseari. Ea s-amintã ti furnjia câ ni-
scântsâlji Armânji cari anyrâpsea pi
“machidunamea groups s-cârtirâ ditù
niscântii itii cari nu li adutsemù tora
aminti shi s-trapsirâ ditù aestâ parei.
Ti aestâ furnjii noi atumtsea nâ min-
duimù s-lji-agitãmù aeshtsâ talentats shi
ahoryea oaminji shi s-adrãmù unâ altâ
parei electronicâ armâneascâ iu s-poatâ
s-anyrâpseascâ elji tuti atseali tsi li min-
duiescu. Ashi s-amintã pareia electron-
icâ "machiduneasca groups".
Ghini ma, nu u acâtsmù ghini s-u
bâgãm "mproastâ" noaua parei electron-
icâ câ tinjisitlu, tinirlu sh-talentatlu jur-
nalistu Baron Fârticlu, unâ sh-unâ,
ahurhi s-lâ da cu vearga pisti mânji a
niscântorù scriitori tsi ahurhirâ s-
anyrâpseascâ aoatsi.
Prota oarâ aurhi cu Poeta Doamnâ di u
urminipsea, di cara u avea niheamâ câ-
tiyursitâ, s-anyrâpseascâ sh-pi “machi-
dunamea” nu mash pi “machiduneasca
groups”! Multu bunlu a meu oaspi
Baron Fârticlu, niheamù virusatù, nu-lù
agârsheashti ta s-lu câtiyurseascâ nitsi
poetlu Vanghiu Vanghilushu ti furnjia
câ nyrâpseashti mash la "machiduneas-
ca" sh-lu urminipseashti ashitsi: "ti
plâcârsescu s-u pitrets hâbarea pi
machidunamea, câ mizi ashteptu sa-
nvets…"!?! Tsi va dzâcâ…"Trets pi-
Machidunamea…!
Aestâ tihiseari cu Baronlu nji-adutsi
aminti di chirolu a comunismolui. Tu
atselù chiro, aoa România, aveamù la
telivizii mash doauâ programi: Progra-
mlu 1 sh-programlu 2. Cafi unù di eali
tsânea câti doauâ sâhãts tu dzuâ. Ta s-nu
s-nâ sâ parâ câ mash la noi easti ashi di
arãu, scoasirâ sh-unâ pârâvulii cu
Chinezlji. S-aspunea, tu atsea pârâvulii,
câ sh-Chinezlji, tutù ashi ca Românjlji,
au mash doauâ programi di televizii.
Dyeafuraua ama namisa di Chinezi shi
Românji eara atsea câ pi programlu 2 a
televiziiljei ditù China s-afla unù
Chinezù cu vearga tu mânâ cari u ascu-
tura niacumtinatù shi aspunea inãtusitù:
"Trets pi programlu unu…! Trets pi pro-
gramlu unu…! Aesta easti ca unâ lân-
goari, s-aspunea atumtsea, cari easti
datâ di unù virus shi easti, tsi va dzâcâ,
contagioasâ. Demec, s-ljea!
Vahi Baron Fârticlu fu sh-elù, mâratlu,
aoatsi, tu locurli balcanitsi, sh-ti atsea,
tora, dupâ cumù-lù vi-dzutù, "shadi pi
caplu ali "Machiduneasca" cu unâ câr-
libanâ tu mânâ tsi u-ascuturâ niacumti-
natù, ca cumù Chinezlu vearga, shi tu
locù di "Trets pi programlu unu!"
aspuni sertu sh-nicurmatù:"Trets pi
machidunamea! Trets pi machiduna-
mea! Cu tinjii sh-vreari armâneascâ,
!?!…Trets pi machiduneasca…! Trets
pi machiduneasca…!
Deftura parti
NUMA FILCÂ SH-CHINEZLU
Ânji pari ghini, tinjisitslji-a melji
Virusats, câ lu anyeatù niheamâ lucrulu
pi Internet. Ca di baia chiro bâgamù
oarâ câ voi, multu tinjisitslji sh-duru-
tslji Armânji di pisti tutù cu mari vreari
trâ Armânami sh-limba armâneascâ nu
mata aveats chefi s-anyrâpsits pi
Internet, adyeafur pi cari parei, shi s-nâ
spunets sh-a noauâ tsi mata easti nãu cu
bana a Armânamiljei ditù vâsâlia a
voastâ. Di multi ori mi mindueamù la
calea tsi lipseashti s-u acâtsãmù ca voi,
atselji cu ahtari mirachi sh-sivdai ti
limba a noastâ scumpâ, s-anyrâpsits
câtù ma multu pi Internet sh-nu mash...
sh-nu para u aflamù. Nu pistipseamù
vârâ oarâ câ unâ pârâvulii cu vârâ Bufâ
icâ cu vârâ Chinez va vâ dishteaptâ
dinâoarâ, ashi, ca ditù sirinù shi s-acât-
sats s-anyrâpsits cu ahtari silâ. Easti unù
lucru bunù shi vâ pârâcâlsescu s-u
tsânets sh-ma largu tutù ashi: cu giuneatsâ
sh-cu vârtushami. Calea mbarù!
***
Tora voiù s-vâ exiyisescu câti tsiva di
tsi fu cu pustulù atselù di Chinezù tsi vâ
virusã voi tuts ashi di vârtosù sh-di vâ
featsi s-vâ aprindets ashi di multu sh-tsi
ligâturâ ari elu cu Baronlu.
Ditù ahurhitâ voi s-vâ spunù câ conta-
gioslu Chinezù di virusù câvgâgescu sh-
pizuiaricù ari ligâturâ cu Baron Fârticlu
tutù ashi di multu câtù u ari sh-cu tin-
jisitili Sultana Bazargicu-Manda shi
Chiraua Pia. Pârâvulia cu Chinezlu vru
ta s-hibâ mash unâ turlii di pârâvulii la
pârâvulii. Ca doauâ paraleli, va dzâcâ,
sh-cari paraleli, dupâ cumù sâ shtii, nu
s-andâmusescu vârâ oarâ. Pârâvuliili a
meali ama, ca ditù tihiseari, ditù itia câ
eara virusati cu virus chinizescu pizu-
iaricù-câvgâgescu, s-andâmusirâ tamam
la noi, pi Internet shi inshi, ca cum dzât-
sea ljirtata baba a mea, “ca la Yeandoni”!
Iavea ti tsi lipseashti s-vâ spunù shi sâ
shtits sh-voi tuts câ tuti atseali
mushutets cu Chinezlu di la Pisu, matsa
a mea, ânji si pari câ vâ si tragù shi-nji
si tragù. Ti ahurheari ama, sigura,
mushutetsli tuti ahurhirâ, iara-nji si pari,
di la unù tinjisitù domnu, Numa Filcâ,
pri numâ, di cari, vahi, avdzâtu câti
tsiva pânâ tora sh-di cari, mini tora, va
s-ma spunu nica ndoauâ zboarâ.
Va vâ spunu câ dumniljea a lui easti
unù Armânù tinjisitù, pirifanù sh-ca
baea di avutù, dupâ spusili alù nâs, iara
noi mindueamùu atumtsea - la andamu-
sea armâneascâ la cari aveamu loatâ
parti ti prota oarâ deadunù - , va s-hibâ
unlu di atselji cari va u agiutâ niheamâ
sh-cultura armâneascâ. Nu bitisi ghini
thâmâsita-lji frazâ câ nâ plâscâni unâ cu
“dialectul aromân” di ahurhirâ s-nâ
ashuirâ urecljili sh-dinâoarâ nâ si arâ-
spândirâ tuti yisili. Sh-pânâ tora nâs
featsi ashi cumu aspusi atumtsea: u
agiutâ cultura armâneascâ ama mash
pritu prizma a jibâgoslui shi-nfârmâ-
coslui “dialect aromân”!?!
La itsi andamusi cu nâs, ca s-lu mâtre-
shtsâ tu prosupu, va s-vedz cumu lji-
arâdi tutâ fatsa atumtsea anda avdi câ s-
dzâtsi tsiva di nfârmâcoasâ sintgmâ di
canda dzâts câ ascultâ tsiva muzicâ di
Hrista Lupci. Ama atumtsea anda s-
dzâtsi tsiva di etnia a Armânjlor shi
ndrepturli a lorù fatsa-lji si fatsi prota
oarâ aroshi sh-deapoaia s-alâxeashti tu
unâ hromâ ma ncljisâ shi atumtsea, lji-
nvitsãmu tora huia, dinâoarâ sâ scoalâ
sh-fudzi ayonjea di la atsea andamusi.
Maca la Curtea a vâsiljelui soari a
Frântsilorù, Ludovis XIV-lu, nu s-adu-
tsea aminti canâoarâ zborlu “moarti”, la
andamusea a noastâ cu tinjisitlu Numâ
Filcâ, nu easti izini ta sâ si spunâ canâ-
oarâ sintagmili: “limba armâneascâ shi
Armânjli di România suntu unâ etnii sh-
unâ minoritati.”! Sh-ti nipstipseari, nis-
cântsâ tsi nâ sta deanvârliga aproachi
ashi tsiva!?! Ca la Yeandoni!
S-nâ turnâmù tora la pârâvulia cu
Chinezlu, câ di la nâs ânji si pari, cumu
dzâtsemù ma nsusù, ahurhi. Iavea
cumù: Ca ditù ahurhita a anlui nâs nji-
aspusi câ va mi agiutâ cu niscântsâ pâ-
radz ta s-potù s-ascotù barimù unù nu-
mirù di revista "Zuia Machiduneascâ".
Ânji tâxi atumtsea câ va-lù facâ aestu
lucru mash cu unâ singurâ cãuli (condi-
tsie): "s-nu-lji ma cârtescu ici domnjilj
Hristache Custicã shi Buflu Hashotea-
nu-ljipurarlu (autorlji a ma multorù ti-
arizili shi-mplini di lâvâshii articuli
publicati tu revista "Adurnjirea" a
Armânjlorù, editatâ di protlu insu
timisitù ma nsusù, cu pâradz di la
chivernisi sh-niscânti ori, di la Filca
Numâ). Sh-cu ahâtù ma psânù s-dzâcù
tsiva di arãu icâ di pizueari di pupila a
lui Coma Enãcheanu-dialecteanlu, tsi-lù
priimnâ cu Mercedeslu pritù tutâ
BANA ARMÂNEASCÂ
Rumânia sh-pritù tutù Balcanlu ca pri
lipsanlu (moashte) a Sâmtâljei
Ivlavioasa Parashchiva!?!
- Ghini bre, domnu Numa Filcâ, lu
ntribai mini atumtsea, di cari s-anyrâ-
psecu io maca di atselji tsi mi angiurâ
ahântù nu amù izini s-dzâcù tsiva? Naca
di Chinezi vrei s-anyrâpsescu?
- Câtse nu, nji-apândâseashti nâs
apufâsitù, tsi Chinezlji nu suntu sh-elji
oaminji? Unâ himù tuts…!?! Sh-di
atumtsea mash Chinezi amù n capù…
A treia parti
CHIRAUA PIA SH-CHINEZLU
- Bo, bo tsi oaminji irbãchi hits! Acshi
oamini, ma tsiva di Chinezlji hits voi
bre! dzâsi cu unâ boatsi di shicâgi
Alexandru Yioryi alù Todi.
- Haide bre, papù Santa, alasâ shicãili
sh-bagâ mâna pi meturâ! Dupâ tsi câ yinji
amânatù ti ma tsânji sh-di shicãi! gri cu
boatsi apufâsitâ Chiraua Pia, tsi stâtea pi
scarâ sumù dâvani sh-cu vurtsa tu mânâ.
Sh-papù Santa, di cara s-alâxi tu stran-
jili di "clasa lucrâtoari", ahuri s-anvâr-
teascâ metura pi stizmi di dzâtseai câ
picteadzâ. Ca unù dealihea icunarù eara.
Ma tsiva di Yioryi Platari anda picta sti-
zmili di bisearicâ eara. Nitsi unù hirù di
pulbiri nu ansârea. Dâdea prota oarâ pi
stizmi cu metura mplinâ cu apa sh-dea-
poia cu unâ hãlati, unâ turlii di lupatâ
njicâ, dâdea mpadi veacljea azvestri.
Lji-acâtsa mâna nu shicai!
Eara tru unâ dzuâ di Sâmbâtâ ditù
meslu Yizmâciunù sh-nâ aflamù ca vârâ
15 di inshi tu sediulù a Sutsatâljei
Culturalâ Machiduneascâ.
Aestu sediu fu amintatù di Sutsata a
noastâ di psânù chiro di la Primãria a
Capitalâljei cu agiutorlu a deputatlui
armânù Costa Câlivyeanlu. Easti ti
prota oarâ cându unâ Sutsatâ culturalâ
armâneascâ amintâ unù sediu di la statlu
românù tu tutù chirolu di vârâ 12 di anji
di anda câdzu comunismolu.
Ti atsea, cu mari mirachi shi sivdai,
unâ mari parti ditù membrilji a
Sutsatâljei a noastâ (cumù sh-Armânji
tsi nu suntu membri la Sutsatâ) s-
apufâsi ta s-lu ndreagâ sediulù.
Cari ma di cari câfta ta s-adarâ tsiva.
Unlù purta apâ cu gâleata, altu arnea,
unù altu dâdea cu metura cu apâ pi stiz-
mi iara dupâ elù yinea Chiraua Pia cu
ntreaga a ljei parei di tiniri pilisteri
"vurtsari" sh-miturari" di la Pilisterlu di
u cura stizma di veacljea azvestri.
Tuts featsimù unù "frontu comunù",
cumù s-dzâtsea tu vecljiulù chiro, sh-nâ
acâtsãmù s-li dizvupsimù stizmili, s-li
spilãmù, s-li spâstrimù, s-li nvupsimù.
Sâ fâtsemù unù lucru, cumù s-dzâtsi: di
Chinezù. Lomù agiutorù sh-di la nis-
cântsâ duruts armânji tsi nâ agiutarâ cu
"prizi", cu teli ta s-trâdzemù curentu
electricù ti lunjiâ, cu vupseauâ etc.
Nâ ayunjisimù s-lu bitisimù lucrulu tu
sediu câtù ma ayonjea shi s-nâ mutãmù
tu elù, câ nu sâ shtii di tsi mushutets
easti axi ta s-nâ facâ, ca s-aflâ câ amin-
tãmù ashi tsiva, alantu deputatu armânu,
Buflu Hashoteanu-ljipurarlu!?!
Aclo iu-nji fâtsemù lucrulu a meu - io
earamù masturlu cu miturarea sh-cu spi-
larea pri mpadi - u avdu Chiraua Pia câ-
nji greashti di sumù dâvani:
- Avdzâ lãi! Avdzâ tinjisite?
- Avdu bre, tinjisitâ Pie! Tsi pâtsâshi? -
U shtii pârâvulia cu Chinezlu sh-cu tele-
vizia? - Cari Chinezù bre? Câ mi vâtâ-
matù cu Chinezlji aeshtsâ!
- Tsâ aduts aminti lãi…sh-nu arucâ, ti
pârâcâlsescu, metura atsea ashi câ nâ
umplushi tuts di pulbiri. Dã sh-tini ma
ninti cu niheamâ apâ pri mpadi! Nu
vedz cumù fatsi afendicolu Santa?... câ
tu chirolu a comunismolui eara la noi
mash doauâ programi di televizii?
- Nji-aducu aminti! Cumu s-nu nji-
aducu aminti? lji-apândâsii mini.
- E, tora, ashi easti sh-la televizia
armâneascâ di Cunstantsa!
- Vrei ta s-dzâts câ Cunstantsa, u ntrib-
ai mini ca baea di curyiosù, s-dishcljisi
nica unâ televizii armâneascâ?
- Ashi easti, nji-apândâsi Chiraua Pia,
s-dishcljisi unâ nauâ televizii armânea-
scâ iara atsea emisii pri limba armânea-
scâ, tsi eara adratâ di Maria de Bush,
shtii ghini, si-ncljisi di multu chiro. Ca
di vârâ mesu, ca s-nu avdzâshi, si-ncljisi
shi atsea emisii adratâ di ficiorlji di la
Tiniramea Machiduneascâ. Ama, tora,
bircheavis alù Dumnidzã, avemù parti
di unâ dealihea televizii armâneascâ tsi
ari doauâ programii. Doauâ programi
ari! Ama easti ca atsea di China, di vârâ
chiro. Pi programlu unu easti unù insu
cu nâ pirifanâ cucuveauâ pi câciulâ sh-
tsi tsâni tu mânâ unâ pancartâ pi cari
easti nyrâpsitù ashitsi: "Învãtati diale-
ctul aromân cu profesorul Hristache
Costicã-Cucuveanu!", iara pi programlu
doi suntu doi inshi, Maria de Bush shi
Iani alù Magdoni, tsi tsânù unâ pancar-
tâ pi cari easti nyrâpsitù: "Ânvitsats
limba armâneascâ fârâ profesor!".
Ninga elji ama, shadi, ca unâ fantazmâ,
Buflu Hashoteanu-ljipurarlu cu unù
câmâshicù, ca unâ nipârticâ, tu mânâ sh-
cari aurlâ niacumtinatù: "Trets pi pro-
gramlu unu! trets pi programlu unu!...
Sh-Chiraua arâdea di câpâia sh-nica
niheamâ vrea s-câdea di pi scarâ.
Sala a sediului eara mplinâ di oaminji
irbãchi tsi s-mina pisti tutù, ca niscântsâ
safi Chinezi. La casetofonù s-avdza
cântitsi cântati di Yioryi Maneca, di
Yeanula shi Aurelia…Unâ harauâ!
-Avdzâ lãi, mãyistre..di meturâ tsi esht-
Nr. 3 (29), 2002 11
sâ, lo di-nji gri eara di analtu Chiraua
Pia, tsi pâreari ai tini di Baron Fârticlu?
- Tsi pâreari s-amu, bunâ!
- Cum bunâ lãi? tini nu vidzushi tsi
apandisi-nji deadi pi Internet? Io lu-
ntrebai tsi s-featsi cu alidzerli di la elji
sh-el s-ancheadicâ di poets! Tu loc s-
nji-apândâseascâ di tsi featsi la alidzeri
sh-desi intrã tu Parlamentu multu tin-
jisitlu sh-durutlu trâ Armânami sh-piri-
fanlu shi shicâgiulu di Alexandru Costa-
Pampuli, el s-leagâ di Vanghiu? Di
Vanghiu Anghilushu s-leagâ elu, lãi? Câ
avdzâi câ Vanghiu dealihea easti mushat ca
unu anghilushu...aclotsi tu Italii!
- Tsi, Baron Fârticlu easti pitricutlu a
vostu spetsail pi frontulu ditu Ascâpi-
tatâ? lji-apândâsii mini.
- Nu lãi! ama ashi, vreamu s-aflu sh-
mini di tsi adrarã Armânjlji di aclotsi la
alidzeri..shi ca s-hibâ di multu pihlivan-
lu a nostu, atselù cu percea ca-lù Ali
Pâshe di Tepelin sh-cu mustaca a la
Stalin intrã tu Parlamentu va s-cântãmù
shi va s-giucãmù aoatsi di s-cadâ tutâ
azvestrea aesta veaclji di pi stizmii...
-Ai angâtanu aclotsi, âlji grii mini, ala-
sâ-lji anghilushli arihati câ s-nu tsiva di
s-cadz di pi scarâ shi s-ti vedu deampla-
tea mpadi.
A patra parti
PISU (matsa a mea) SH-CHINEZLU
Di cara agiumshu acasâ bâldâsitù shi-
ncârfusitù di la andamusea di lucru vo-
luntarù, faptu cu mirachi sh-cu sivdai la
sediul a Sutsatâljei a noastâ, mi acâtsai
s-anyrâpsescu pârâvulia cu Chinezlu tsi
u aveamù avdzâtâ aclotsi di la Chiraua
Pia. Ti furnjia câ shi Armânjlji suntu, ca
cumù spunea Numa Filcâ, ca Chinezlji:
"ca s-lu cârteshtsâ unlù aurlâ trei", di
cara u nyrâpsii pârâvulia cu Chinezlu
sh-nâinti ta s-u pitrecu pi Internet mi
minduii câ nu easti arãu ta s-lâ alâxescu
numili atseali dealihrea a eroilorù a mei
ditù pârâvulii, ta s-nu tsiva di s-câr-
teascâ vârâ di elji. Iavea cumù u feciù:
Numa alù Goran Pushuticlu u alxii cu
pseudonuma di Baron di Scopia, ama ta
s-nu tsiva di s-hiu "achicâsitù" altâ turlii
u alâxii tu atsea di Baron di Lazovo. Shi
aestâ paranumâ nu-lji si uidisea ghini ti
furnjia câ ashi tsiva nu poati s-hibâ di-
câtù Sashu, Sasho Yerândã. Sh-ti aestâ
furnjii lji-u alâxii numa cu paranuma di
Baron Fârticlu. Numa ali Chira
Iorgoveanu-Mantsu u alâxii cu atsea di
Poeta Doamnâ iara numa alù Vanghiu
Dzega u alâxii cu atsea di Poetlu
Anghilushù. Cripãri avui cu numa a tin-
jisitâljei poetâ Vanghea Mihanji Steryiu
ti furnjia câ, fârâ s-duchescu, lji-u
aveamù alâxitâ cu pseudonuma di
Vanghea Anghilusha. Di cara lji-u alâxii
 12 Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
numa ashitsi deapoaia-nji ticni câ
numa a anghiljlorù easti mash la mas-
culin sh-nu sh-la feminin. S-cunoashti
câ vrutslji sh-durutslji sh-apârâtorlji
anghilji nu au sexu - ca cumù s-
aspunea tu andamusea a Bizantinjlorù
di Constantinopol ditù anlu 1453,
tamam tu oara anda-lji aputrusea sh-lji-
acâtsa armata a Otomanjlorù (tu cari s-
afla sh-multsâ suldats armânji).
Pânâ tu soni, ti furnjia câ nu lji-aflai
unâ pseudonumâ uidisitâ u scoshù
didipù doamna Vanghea.
Di cara-lù bitisii aestu lucru, nâinti ta doamnâljei Matilda Caragiu -
s-lu pitrecu Chinezlu pi Internetù, mi
minduii s-nji-adarù unù café. Aclo iu
hirbea cafelu s-tihisi di s-anvârtea matsa
deanvârliga a mea. Loatù cu Chinezlu
ali Chiraua Pia mi-avemù agârshitâ sâ-lji
dau a mâratâljei matsâ ta s-mâcâ.
Anda loai s-lu-acatsù givgiclu di café
di pi focù nji-archiushurâ niheamù
mâna pi mânarlu a lui, cafelu s-virsâ
sh-bileai mari: mini upâritù, matsa
upâritâ! Ca la Yeandoni. Bileaia sh-ma
mari s-featsi atumtsea di cara mini
ansârii ta s-mi afirescu di cafelu hertu.
Ansârearea a mea fu bunâ, câ nu mi
upârii ashi multu, ama aterizarea fu ca
la Yeandoni. S-tihisi di aterizaiù, ti nip- noascâ ca: Sherban Tanashoca,
istipseari, tamam pi coada ali Pisu.
Mea cara acâtsã matsa ta s-aurlâ…!
Ma laiù di shoariclu ditù gura a mat-
sâljei aurla. Ânji si-arupea suflitlu
anda u avdzamù cumù aurla! Bre, bre,
tsi bileai! Anda u acâtsaiù sh-u loai
mbratsâ vidzui câ coada a mâratâljei a
mea matsâ s-avea umflatâ câtù bushlu
a meu! Tsi s-ljeadarù, tsi s-lji-adarù?
Ta sâ-lji si di-zumflâ loaiù niscântu
gljetsù ditù frigiderù sh-lu bâgaiù tu
unâ peaticâ, iara tu aestâ peaticâ cu
gljetsù u tsâneamù pirifana sh-ca baea
di umflata coadâ ali Pisu. Dupâ
niheamù chiro matsa nu mata aurla.
Shidea fronimâ mbratsâ la mini.
E, tora, haidi s-bitsescu sh-mini
lucrulu cu vombirlu di Chinezù, câ di
la elù âlji si tradzi bileaea ali Pisu.
Giumitati di sâhati ashtiptai pânâ s-
intru pi Internet. Dinâoarâ tsi intrai unâ George Vrana shi Aurica Piha cari cu
sh-unâ dedù "copy" pi Chinezlu sh-
deapoia ayonjea "paste"… sh-chirutù-
lù feciù pi Internet. Bircheavis alù
Dumnidzã câ ascâpaiù di elù.
Alantâ dzuâ aveamù s-aflu câ alâtusii
Chinezlu. Tu locù s-lu pitrecù atselù cu
numili a eroilorù alâxiti lu pitricui
alantu…!?! Ca la Yeandoniu.
Zborlu alù Morphy: "Unù lucru
cându anchiseashti arãu s-bitiseashti…
ca la Yendoni!". Ghini câ-lji si dizum-
flã barimù coada ali Pisu!
Haidi, s-avdzâmù sh-di ghini!
Cu tinjii,
Petru Duvãi-Maci
Tsi, tu isihii voiù s-bânedzù
Sh-tu banâ s-n-avdu di Chinezù!
BANA ARMÂNEASCÂ
tsia shtiintsificâ
ANDAMUSI CU DOAMNA a doamnâljei
MATILDA CARAGIU-MARIOTSEANU Matilda, cum
Sâmbatâ, tu shi importantsa
dzua di 12-li di cari u deadi d-na Matilda ti evoluarea
Sumedurù, anlu shi ti pâstrarea a limbâljei armâ-
2002, tu una ditù neascâ, cum shi ti conshtiintsa natsio-
sãlili di la Radio nalâ. Fu câlisitâ shi d-na Matilda sâ
România Interna- spunâ andauâ zboarâ. Nâsâ hãristusi
tional di Bucu- multu a organizatorlorù câ âlji featsirâ
reshti, ti tinjia a unâ mari tinjii ta s-organizeazâ unâ
ahtari yiurtusiri a zburâ shi ti evolutsia
Mariotseanu, cari umplu 75 di anji, furâ
a limbâljei armâneascâ pitù aestu secol.
promovati dauâ cãrtsâ. Unâ eara
Unâ mari harauâ s-duchi tu oclji a
“Poezii” di Matilda Caragiu-
Armânjlorù ditù salâ, cându Toma
Mariotseanu anyrâpsitâ tu trei limbi
Enache, Flori Costea, Aurica Piha,
(armâneascâ, româneascâ shi
George Vrana, Elena Bishinicu,
frantsuzeascâ).
Yeanula Yioryi shi altsâ, dzâsirâ poezii
Alantâ carti eara "Carti di vreari ti
dit cartea di poezii cari fu promovatâ.
Matilda", editsii andreaptâ di
Alexandru Gica, cari anyrâpsi shi
protuzborlu. Tu carti aflãmù texti
anyrâpsiti ti atsea cumù eara d-na
Matilda ca persoanâ, soatsâ, cre-
atoari, scriitoari, academicianâ di
persoani cari avurâ tihi s-u cu-
Neagu Djuvara, Cornelia Bodea,
Alexandru Gica, George Vrana,
Hristu Cândroveanu, Kira
Iorgoveanu-Mantsu, Irina Matilda Caragiu-Mariotseanu namisa di tinirlji
Nicolau, Ion Caramitru, Nicolae di la Giunamea
Saramandu, George Carageani,
Tu a doaua parti ditù aestâ manifesta-
Aurica Piha, Irina Paris, Toma Enache,
tsii cu a-lorù cânticù sh-giocù nâ hâr-
etc. Ti scoatirea tu migdani a alishtei
sirâ tinjirlji ditù parea "Pilisterlu" di
carti lji-agiutarâ Fundatsia Culturalâ
Bucureshti shi solistili Flori Costea,
Aromânâ "Sfânta Ana" tsi ari ca funda-
Aurelia Caranica shi Yeanula Yioryi
tori Naum Lefterie, Naum Tana
cari nâ cântarâ pi musheata boatsi
Cristina, Malureanu Corina Elena,
armâneascâ cu tsi priadusirâ aestâ
Malureanu Florin; cu agiutorlu datù di
andamusi s-hibâ unâ di dealihealui sâr-
Fundatsia "Sammarina" pritù Stere
bâtoari. Tutù spectacolu fu prezentat di
Samara; shi cu agiutorlu di la
Aurica Piha, ti cari lipseashti sâ
Compania di tipuseari NEICO GRUP
spunemù câ eara alaxitâ tu musheatili
SA pitù d-l Costica Canacheu.
stranji armâneshtsâ cari li purta
Ti cartea zburârâ Alexandru Gica,
Armânjlji di un chiro.
Sasho Yeranda shi
zborlu-a lorù scoasirâ tu videalâ crea-
Nasi alù Partala
Matilda Caragiu-Mariotseanu namisa di ficiuritslji armânji di la sculia nr. 39 di Bucureshti
 BANA ARMÂNEASCÂ
Învitâminti ti Vrut
tinir-
il'i armâni (1)
armâni
tiniri
Ni si pari câ vini oara s-vâ dâcu ti
minduiescu mini ti scriarea s-ti zbu-
rarea a voastrâ pi limba a noastrâ
armâneascâ: voi ni spusitu multâ vreari
cu itia a 75-loru di ani a mei, u loatu ca
unâ borgi - asi ni spusi Alexandru Gica,
anda si-acâta di lucru - , tora si mini u
l'eau ca unâ sartinâ ti ni sta pi anumiri,
câ nu stiu câti dâli va-ni ma da
Dumnida pi aestu locu: s-vâ dau nis-
cânti învitâminti. Nu va dâcâ, aesti
suntu scriati masi ti cari va si-u tindâ
ureacl'ea, ti cari va s-mi-avdâ. Atel'i ti
nu voru va s-dâcâ lisoru câ niti nu
vidurâ niti nu avdârâ ti scriai mini si va
li-agrâseascâ trâoarâ. Mini vâ li scriu -
ca unâ turnatâ la vrearea a voastrâ -
tutu cu vreari, s-nu li loat altâ soe,
durut tiniri armâni, câ voi stit câ aclo iu
urnipseasti pârintili loclu creasti, nu
scadi, niti nu moari. Cu aestâ minti
trecu tora la lucru. Ma ninti di tuti
lipseasti s-himu pi unâ tu trei lucri:
-s-vremu si-u c r i s t e m u limba a
noastrâ, s-nu armânâ aclo iu u alâsarâ
pâpânil'i a nostri, câ niti societatea nu
sidu pi locu, niti bana a noastrâ nu-i unâ
cu a ausiloru a nostri. Lipseasti si-adu-
temu zboarâ nali, loati cu-mprumutu di-
tu fondulu latino-romanicu i creati di
noi, dupâ cumu avemu ananghi, dupâ
regulili fonetici si gramaticali a limbil'ei
a noastri; - s-câftamu sâ scriemu si sâ
azburâmu u n â soe, limba armâneascâ
di azâ nu poati s-hibâ ni a fârsirotlui, ni
a avdhil'eatlui, ni a yrâmusteanlui, a
vuryâreanlui, a sârbeanlui, ma unâ
limbâ ti si-u aducheascâ tut. Cându
scriemu literaturâ, putemu si scriemu
cumu vremu, pi limba a noastrâ di
acasâ, ma cându scriemu ti alantâ
Armâni, cându lipseasti s-nâ
aducheascâ tut, va sâ scri-emu si sâ
zburâmu unâ limbâ c o m u n â, câ nu va
sâ sta omlu cu dictionarlu tu mânâ, ta si-
aducheascâ ti scrie/ti dâti alantu. Ti atea
lipseasti si-avemu n o r m i, reguli ti s c r i
a r i si reguli l i n g v i s t i c i.
-si-u zburâmu musatu limba, s-li alide-
mu zboarâli ti li ufilisimu, s-nâ min-
duim ghini c u m u dâtemu/scriemu, ti
dâtemu/scriemu, si-avemu unâ limbâ
aleaptâ, musatâ. Aesti trei lucri suntu
unâ problemâ di v r e a r i cu tutâ
mintea, nisti conditii ti unâ creastiri
avutâ, corectâ si musatâ a limbil'ei.
Maca u vret aestâ, maca minduit ca
mini, atumtea trecu ma diparti la apo-
fasea ti u loai astâd.
Va sâ scriu ti ma multi problemi (astâd
si altâ oarâ/ alti ori).
I. Alfabetu si scriari. Aesti suntu doauâ
lucri ahoryea. Lipseasti si-aduchit unâ
oarâ ti totâna câ noi, Armânil'i di astâd,
bitisimu cu problemili ligati di alfabetu.
Noi nu armasimu tora, tu XXI-ul secolu
si tu ahurhita a treilui mileniu… tutu la
alfabetu! Alfabetlu a nostru nu easti niti
grâtescu, niti chirilicu (ti lu au limbili
slave), niti atelu a chineziloru icâ a
japoneziloru, easti latinescu. Tu XVIII-
lu secolu învitatl'i a nostri scriarâ cu
alfabetlu grâtescu (Cavalioti, Daniil,
Ucuta). Di la Roja (1809) si Boïagi
încoa (1813), noi lu avemu alfabetlu
latinescu. Ghini ma Gramatica alu
Boïagi nu fu cunuscutâ tu chirolu a lui,
Armânil'i niti nu avea hâbari câ unu di a
loru acâta sâ scrie cu yrami latinesti.
Noi acâtamu sâ scriemu cu aesti yrami
tu doaua giumitati a XIX-lui secolu.
Latina nu avea idhyili sonuri ca limbili
romanici, ti atea aesti si-adrarâ si-eali
seamni ti poati si-acoapirâ tuti sonurili
la cari agiumsi cathiunâ.
Niscânti seamni diacritici (asi s-
cl'eamâ) agiutâ si si-adarâ, tu multi
limbi romanici, vocali ti nu eara tu lat-
inâ: a, a, â, î, è, é, ê, ä, ë etc. Si alfabetlu
a nostru di astâd, ti easti latinescu, ari
seamnili a lui, cu cari adramu yramili
vocali si consoani a, â, î, t, s, n, l', d.
Ari si-ndoauâ yrami/literi ti nu li avea
latina: y easti grâteascâ si u ufilisescu
multi limbi occidentali: engl. yard,
enjoy, fr. yeux, pays, royal. Noi u bâga-
mu tu locu di ? (gama): yermu, yrambo,
ayru: j eara tu latinâ „iotu": jocum
[iocum] > arm. giocu > rom. lit. joc, ma
alti limbi u-au ti [j]: fr. jour [jur], jeter
[jete] icâ u-au ti [h]: sp. joven [hoven],
viaje [viahe]; noi sonlu [j] îlu lomu di la
slavi, ma yrama easti latineascâ: jali,
coaji, coji. Easti multu limpidi ti dâcu
mini aoa. Si, cu tuti aesti, nu-ari frândâ
i revistâ armâneascâ ti s-nu aibâ unâ
rubricâ Alfabetlu a nostru! Mari alathu!
Va s-dâcâ, di-aoa s-ninti nu ma zburâmu
ti alfabetu, lipseasti si zburâmu di s c r
i a r i si z b u r a r i.
II. Scriari si zburari. Si aesti suntu
doauâ categorii ti s-mintescu di multi
ori, cu tuti câ suntu ahoryea. Aestu lucru
lipseasti s-lu aduchit multu ghini. Ari
alti reguli ti scriari si alti ti zburari. Nu
va dâcâ, unâ cu alantâ si-adunâ, si-andâ-
musescu si nu poati s-nu s-mintea-scâ
unâ cu alantâ, s-nu s-influenteadâ unâ
alantâ. Tora va sâ zburâmu ti s c r i a r i.
Cându dâtemu s c r i a r i, nâ minduim
cumu s-li ufilisimu yramili ti li avemu
ta s-hibâ dati cumu lipseasti sonurili a
limbil'ei a noastri. Câ yramili suntu
multu cama putâni di sonuri. Si atumtea
Nr. 4 (30), 2002 13
ti adramu? Ia ti adramu:
-bâgamu doauâ yrami ti unu sonu: th,
dh=[?], [d] grâtesti. Icâ, cumu scriat
voi: sh [s], ts [t], dz [d];
-scriemu cu unâ yramâ doauâ sonuri: x[cs];
-lomu di la alti alfabeti yrama ti nâ
lipseasti: y, di-tu atelu grâtesculu:
yermu, yilie, yramâ, cumbuloyi;
-aclo iu nu avemu altâ cali, bâgamu
seamni (diacritici). La vocali: accenti,
tremâ, câciulâ; la consoani: semnulu
"prim" di la matematicâ (l', n), "tilda"(ñ),
sedila (l, asi u scria Murnu l' a noastrâ).
Scriarea ti u ufilisit voi la "Bana
Armâneascâ" li bagâ diacriticili masi la
vocali, la consoani nu li bagâ, si scriat
cu doauâ yrami unu sonu: la consoanili
palatali l', n voi bâgat tu locu di "prim",
yrama j: njelu, njicu, ponj, Armânj
[nelu, nicu, poni, armâni]; ljepuru, ljau,
calj [l'epuru, l'eau, cal'i]. Multu ghini,
cathiunu ari-ndreptulu sâ scrie cumu va.
Masi câ lipseasti sâ scrie cumu lipseasti,
s-nu patâ limba tiva di aestâ turlie di
scriari. Asi cum scriat voi, limba pati
multu. Si ia câ te: voi lipseasti sâ stit câ
atea j ti u scriat dupâ l si dupâ n easti
idhyiulu semnu ca "prim" di-tu scriarea
a mea (ti nu easti masi a mea, easti tra-
ditionalâ, tut învitatl'i a nostri scriarâ
asi: Pericle Papahagi, Th. Capidan,
Tache Papahagi, George Murnu, Nusi
Tulliu s.a.). Aestâ va s-dâcâ unu lucru
multu importantu: j tâni masi locu ti
semnulu "primu", cari easti ti consoani
palatali, ma nu tâni si loclu a vocaliloru
i, e, ti yinu dupâ ea, dupâ j, cumu scriat
voi: Armânjloru (asi scrie tu caseta di-tu
revista "Bana…"), tu locu di
Armânjiloru, ponj tu locu di ponji,
njauâ tu locu di njeauâ (la masculinu
easti nelu, cu e, ti s-fati ea, la femininu,
lipseasti si s-veadâ aestu lucru!), calj tu
locu di calji, ljau tu locu di ljeau, pulj tu
locu di pulji. Ti pati limba di scriarea a
voastrâ? Pati ti atea câ voi nu-lu bâgat -
i (finalu), i easti marcâ di pluralu la sub-
stantivi si la adjectivi marcâ di doaua
persoanâ la verbi (asi cumu dâtemu si
scriemu: ficiori, terghi, arosi; tini mori,
tini adari, idhyiulu lucru easti: avemu -
i, lipseasti si-u scriemu sonu cu aestâ
yramâ -i!). A voauâ vâ si pari câ agiun-
di sâ scriat -nj, -lj ti [ni, l'i]. Nu-i asi.
Lipseasti s-vâ minduit ghini si si-u
avigl'eat aestâ scriari. Ari si alti stepsuri
scriarea, macâ nu bad oara.
(tu alantu numir va si-avemu altâ muabeti)
Tu 26 di brumaru 2002.
Matilda Caragiu-Marioteanu.
 14 Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
FORUMULÙ A ARMÂNJLORÙ
DITÙ VÂRYÂRII
Tu chirolu 7-8-li di Yizmâciunù, s-
tsânu tu câsâbãlu Velingrad manife-
starea cultural-artisticâ "Forumlu a Ar-
mânjlor dit Vâryârii". Aestu forumù lu
ndreapsirâ Sutsatili armâneshtsâ di
Sofia, Velingrad, Peshtera, Dupnitsa
tsi-lj ashtiptarâ multu musheatù oaspi-
tslji vinits dit Vâryârii shi ditù xeani:
România, Gârtsia, Machidunia shi
Frântsia.
Prota dzuâ tu sala di conferintsi a
hotelui Camena ahurhi Simpozionlu
internatsional ti problemili a Armânj-
lorù dit Varyarie sh-dit Balcanji.
Comunicãrli avurâ ca temi istoria a
Armânjlorù, a sutsatilorù armâneshtsâ
dit Vâryarii, structura a limbâljei armâ-
neascâ shi anvitsarea a ljei tu sculii,
cãrtsâ ti shcoalâ sh-dictsionari armâne-
shtsâ ti tsânearea a identitatiljei etnicâ.
Prezidentul a Sutsatâljei di Velingrad,
Vasili Ianev, câlisi prota sâ zburascâ
reprezentantul a guvernului vâryârescu
ti problemili a etniilor, Mihail
Ivanov, cumù shi primarlu a câsâbãlui
Velingrad, Tsevan Dafov. Cljmatù la
aestu simpozion, dit partea a guvernului
român lo zborlu dl. Doru Vasile Ionescu
shi consulu ali Românii di Sofia, Victor
Bojin. Oaspi di tinjii fu dl. Iancu Perifan
di Paris. Tu idyea dzuâ ansamblul a Ar-
mânjlor di Rachitovo deadunù cu ficiu-
ritslji tsi urdinâ la sculia pi armâneashti
di Velingrad spusirâ un momentu muzi-
cal ti ghinueari a oaspitslorù.
Dit Romanii eara vinits shi deputatlu
Costica Canacheu, iara di la fundatsia
Sf. Ana eara vinit dl. Lifteri Naum,
sponsorlu a pareljei di teatru di
Bucureshti. Fu pãrãstisitù shi un standu
di cãrtsâ armâneshtsâ tipusiti tu
Vâryârii. Adutsem aminti mash andauâ
Armânjlji di Velingrad
Caduri di Lifteri Naum
BANA ARMÂNEASCÂ
t i t l u r i :
Antologhii di
p o e z i i
armâneascâ
( N i k o
Chiurci),
Moscopolea,
stridusâ pi
vâryâreashti
tut di Niko
Chiurci, Isto-
regizorlu armân Costa Bicov di Sofia)
ria a coloniljei romanâ di Sofia (Toma
cum shi la Radio Romania Internatsional.
Chiurci), 1001 cântitsi armâneshtsâ
Dupu prândzu, tu idyea dzuâ, oaspitslji
(Nikola Ianev) shi altili. Dupâ sesiunea
furâ câlisits tu hoara Peshtera. Sutsata di
shtiintsificâ, oaspitslji furâ dushi s-vea-
aoa ari unâ musheatâ casa cu doi udadz,
dâ loclu dit munti iu eara vârnâ oarâ mu-
cu un hrisusit muzeu di stranji shi lucri
sheata hoarâ armâneascâ Bachita (iu
armâneshtsâ andreptu di prezidentul
easti faptu shi Iancu Perifan). Ti adut-
Yioryi Ticov. Aoa fumù ashtiptats cu
searea aminti a adetslor tsi s-fâtsea tu
buni mâcãri iara pareia di folclor cântã
aestâ hoarâ, di cari armasirâ mash adu-
andauâ cântitsi ti tinjia a oaspitslor.
tserli aminti, oaspitslji anvârtirâ un mari
Dicseara, la hotelu "Caterina" di
corù shi vuisirâ padea cu cânticlu ali
Velingrad, s-deadi unâ tsinâ festivâ,
"Bachitsa".
dupu cari fu prezentatâ piesa di teatru
Alantâ dzuâ, 8 di Yizmâciunù,
Forumlu a Armânjlor dit Vâryârii s-dusi "Lali Nida s-ampuliseashti cu
ninti cu festivalu internatsional armâ- strânghilj" cu redactorilji di la RRI.
nescu, tsi s-tsânu tu statsiunea di munti Seara s-bitisi sum mayia a poeziiljei,
Tsigov Cearc. Ditù Varyârii participarâ cu un retsital datù di Vanghea Mihani
trei parei di folclor: "Cânticlu a Steryiu, Toma Enache, Niko Chiurciev,
nostu" di Rachitovo, cumândusitâ di Vanghel Dunovski shi dauâ poetesi tiniri
Nicola Ianev sh-cu solistulù Ghiorghi di Skopia. Hãristuseri nica unâ oarâ a
Hulianov, pareia "Steaua" di Peshtera, prezidentului a sutsatâljei di Velin-
cumândusitâ di Kiratsa Timova, grad,Vasili Ianev ti buna ashtiptari a
pareia "Fântâna" di Dorkova, cumân- oaspitslor cum shi-atsilor doi duruts
dusitâ di Gherghi Gushev tsi pârâstâsi
adetsli di numtâ. Di Skopia cântã Maria anvitsats armânj di Sofia tsi andreapsirâ
Zicova iara dit Gârtsii spusi musheati aestâ manifestari culturalâ ti anami.
giocuri shi cântitsi pareia di Seres. Easti zborlu ti Toma shi Nikola
Multu nâ arisi câ la aestu festival furâ Chiurci, protslji tsi apreasirâ unâ scân-
multsâ Armânji di Sofia, Velingrad sh- teauâ armâneascâ Sofia, shi tsi ia tora s-
ditù horli di-anvârliga, vinits maxus ti teasi shi la alanti sutsati armâneshtsâ dit
aestu hrisusitù festival armânescu, ti cari Vâryârii.
s-deadirâ rapoarti la radio shi la tele- Cu tinjii shi vreari armâneascâ,
vizia natsionalâ, (lu adutsem aminti shi Aurica Piha
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 3 (29), 2002
15
Parlamentul ali 2. Litseulu Român di Sofia shi Bituli
SIMPOZIONLU TI PROBLEMA A ARMÂNJLORU Romania. Di s-toarnâ la loclu a lor iu eara pânâ la
DI BULGARIA SHI BALCANLU partea ali 1948 shi 1941, ta s-hibâ tsentruri ti
Tu Bulgaria Armânjlji Ambasada limba shi cultura Armânâ shi Românâ.
suntu ma multu di 5000 Românâ partitsiparâ Domnul Victor 3. S-nãinteadzâ tipusirea a cãrtsâlor -
shi bâneadzâ tu Sofia shi Bojin - Consulu a Ambasadâljei tu manuali, dictsionari, shi literaturâ
tu muntsâlj Rodopi shi Bulgaria. armâneascâ shi limba a cratlui di Balcan
Rila, Bulgaria de Sud, iu La aestu Sympozion eara discutati shi iu suntu bânâtori Armânj.
suntu grupa compactâ ca mutriti problemili ti anvitsarea a limbâ- 4. S-leagâ tu unâ axâ Balcanica treili
popul liber shi vecljiu di ljei Armânâ shi sculiili tu zona a tsentruri ti coordinatsie - Constantsa,
un chiro, di eta tutâ. muntsâlor Rodopi, iu ari posibilitãts s-
Sofia shi Scopija ta s-facâ unificatsie ti
Sutsatili armâneshtsâ suntu shapti: anveatsâ limba shi literatura a-noastrâ. metodica, cãrtsâ, programi ti anvitsarea
1.Tsentrul ti Limba shi Cultura Armâ- Pânâ tora noi Armânjlji di Bulgaria a limbâljei Armânâ. Aistâ Rezolutsii va-
neascâ, 2. Sutsata a Armânjlor avem tipusiti dzatsi cãrtsâ ti limba shi s hibâ sum mutriri ninti tu altu
"UNIREA" - fundatâ tu anlu 1894 literatura Armânâ. Aisti suntu:
Sofia, 3. Sutsata a Armânjlor - Dictsionar Armân -
Velingrad, 4. Sutsata a tinirlor Armânj Bulgar, Dictsionar Român
tu Bulgaria cu shedintsa Velingrad, 5. - Bulgar cu varianti pi
Sutsata Armâneascâ di Peshtera, 6. Armânâ, Italianâ,
Sutsata a Armânjlor - Dorcova, 7. Francezâ shi Spaniolâ,
Sutsata a Armânjlor - Dupnitsa. Gramatica ali Limba a
Protlu Sympozion ti problemili a Armânjlor, cari easte
Armânjlor tu Bulgaria shi Balcanlu eara aprucheatâ shi recoman-
tu 06-08 Ysmânciun 2002, Velingrad datâ di Consiliul ti ono-
shi Festivalu ti folclor armânescu eara mastica shi etnolingvi-
tu idyiul chiro la loclu "Tsigov cearc" stica la Academia Bulgarâ
aproapea di câsâbãlu Velingrad. a Shtiintsilor la sesia tu 21
Scupolu shi thema a Simpozionlui Martsu anlu 1996 shi easti
eara “Metodica shi anvitsarea a limbâ- metodica ti anvitsarea a li-
ljei armânâ, sculii armâneshtsâ, normi mbâljei Armânâ la sculiili
di carti ortografitsi, manuali shi dictsi- armâneshtsâ tu Velingrad,
onari shi congresuri ti limba shi cultura Peshtera shi Dupnitsa. Sympozion tu Bulgaria anlu 2003.
armâneascâ”. Dictsionar Roman - Bulgar - Aroman,
Festivalu folcloric armânescu
Aestu Simpozion shi Festival furâ Ghid de conversatsie pi limba Românâ La Festivalu ti folclor armânescu par-
organizati sum cumândusirea a Tsen- shi Armânâ, Istoria a Armânjlor - dao titsipari: Ansamblu ti cântitsi armâne-
trului ti Limba shi Cultura Armâneascâ pãrtsâ Saga "MOSCOPOLE" di Nida shtsa di Velingrad shi Rachitova “Cânti-
cu Prezidentul Prof. Dr. Mihai Vasile Boga - transpuneri pi bulgarâ, clu a nostru”, cumândusit di marli artis-
Hristu, Sutsata a Armânjlor "UNIREA" Antologhia Armâneascâ - dao pãrtsâ. tu shi muzicantu Arman - Nicola Cioli,
cu Prezidentu Toma Chiurkci shi Sutsa- Tipusim shi Frândza ti Limba shi Ansamblu ti folclor di Peshtera -
ta Armânjlor - Velingrad, cumândusitâ Cultura Armâneascâ ARMÂNLU di STEAOA, Ansamblu di Seres GHEOR-
di nicuchirlu a-nostru Vasil Ianachi. optu anj, cathi 3 meshi.
GAKIS OLYMPIOS, marea cântâtoarâ
Loarâ parti tuti Sutsatili armâneshtsâ Scupolu a nostru easti s-afirisim shi s- Armâna - Maria Zicova di Machedonia,
di Bulgaria shi di partea a oaspitslor aoa popularizãm limba a noastra ta s-poatâ Ansamblu FÂNTÂNA ditu hoara
eara celnitsli a Sutsatilor a Armânjlor di fumeljli shi gheneratsia cai va s-yinâ
Dorcova, cumândusit di Iorghi al Gushi
Machedonia, Gârtsia, România shi dupâ noi s-li ghiuvâseascâ shi s-li
Frantsa cari suntu: Doamna Vanghea hâriseascâ cu tinjia tsi u ahârdzescu. di Bulgaria. Tu soni, dicseara, era tsânut
Steryiu - Prezidenta a Sutsatâljei a scri- Prezidentul a Sutsatâljei UNIREA Spectacolu al I.L.Caragiale - "Lali Nida
itorlor shi a artishtsâlor Armânj di Toma Chiurkci deadi ti discutsie ti par- s-ampuliseashti cu strânghilj" a rejiser-
Scopje, Machedonia, Sutsata MBELA titsipantsâli aestâ lui armân Toma Enache shi tu rolji Kira
di Struga cu Prezidentul Vanghel - Aurica Piha shi Huzmicheara - Irina
REZOLUTSIE
Dunovschi, Sutsata armâneascâ GHEO- Paris. Deapoia eara un njic retsital di
RGAKIS OLYMPIOS di Seres, Gârtsia Adzâ, 7-li Ysmanciun 2002, Velingrad,
poezii armâneascâ la cari loarâ partitsi-
sum cumândusirea a Prezidentului noi Armânjlji reperezentantsâ a etniilor
pari cu sticurlji a lor Vanghea Steryu,
Mihali Nisios, Irina Paris - shef redactor armâneshtsâ di Bulgaria, Machedonia, Toma Enache, Vanghel Dunovschi,
a Sectsiiljei Armâneascâ - Radio România, Gârtsia shi Frantsa dupa di- Gordana Gotsevscha, Toma shi Nico
România Internatsional, Prezidentul a scutsiile la Sympozionlu cu problemili a
Chiurkci.
Sutsatâljei a Armânjlor di Frantsa, Armânjlor tu Balcan shi ligati di dimân-
Ianco Perifan. Di partea a guvernului darea 1333 a Parlamentului European Vruts Armanj,
Bulgar lo parti Dr. Mihail Ivanov - Noi, Armânjlji ditu Bulgaria nâ tuchim
LOM DETSIZIA:
Secretar a Consiliului ti Problemili a 1. Limba Armâneasca cai s-anveatsâ niheam cathi niheam, ama ma va s-
Etniilor, Consiliul di Ministri ali di fumelji tu clasile 2 - 8 s-intrâ tu pro- adutsemu cu giunamea shi cu gium-
Republica Bulgaria, shi di partea a bushi, ma nu ca tseara tu tâtseari!
gramlu di sculiile ashi cum suntu
guvernului Român - Secretarlu di stat Cu tinjie,
Domnu Doru Vasile Ionescu shi nomurli dati di Ministerli di anvit- Dumnidzã s-aveaglje armânamea,
Domnul Costica Canacheu - deputat tu sâmântu shi chivernisea di cari tsân. Nico Chiurkci
 16 Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
Cu apuhia a Pânâyirlui a hoarâljei
Hagilari diximù doauâ articoli ânyrâpsiti
di Mariana Caciandoni-Budesh shi Chira
Iorgoveanu-Mantsu. Ti mushuteatsa di
cumu furâ ânyrâpsiti li publicãmu doauli.
Veara tsi tricu,
Armânjlji ditù
judetslu Tulcea
s-hârsirâ di unù
bairù di yiurtii
tsi tinjisirâ horli
iu bâneadzâ Ar-
m â n j l j i :
Camina, Tisti-
melu, Eschi-
baba, Ceamurlia
di Nsusù.
Vinjiri, 16-li di
Agustu, vini
Caduri fapti di Paul arada a hoarâljei
Agarici tu anlu 1987
Hagilarea ta sâ
s-adunâ hiljlji a ljei. Cu mirachi s-turna-
râ Armânjlji tsi fudzirâ ditù aestâ hoarâ
ta sâ-sh aflâ isihia tsi u chirurâ di multu,
atsea isihii tsi u avea tu suflitù atumtsea
cându bâna tu hoara a lorù, alãturea unù
di alantu. Hrista Lupci, unù di hiljlji a
hoarâljei, deadunù cu pareia "Iholu",
vru, ca pritù cânticù, s-anyeadzâ chirolu
chirutù, bana chirutâ. Tserlu mplinù di
steali, liva tsi-adutsea chicuti di ploai,
chirolu niheamâ arcurosù ti pitritsea cu
mintea tu muntsâlji a Pindului. Corlu s-
tindea pi 3-4 dipli iara tiniramea giuca
cu sãltãneatsâ fârâ s-mindueascâ la
altutsiva tuts deadunù bânãmù armânea-
shti, bânamù atsea banâ tsi u chiremù.
Yiurtia a hoarâljei Hagilarea fu unâ
yiurtii ti tuts Armânjlji ti atsea câ la
aestu pânâyirù vinirâ Armânjlji di iutsi-
do. Fu unâ andamusi multu musheatâ, iu
Armânjlji tsi tricurâ unâ banâ mplinâ di
harauâ sh-tora suntu tu aushaticù
Hagilarea sh-adusirâ aminti di tutù tsi
bânarâ: sh-buni shi arali.
Hoara Hagilarea
Cându nedz câtâ câsâbãlu Tulcea, ninti
di intrata tu hoara Mihail Kogãlniceanu,
pi partea di nastânga s-fatsi unâ cali, ca
di vârâ 4 Km, pi cari s-agiundzâ tu
hoara Hagilari.
Di alargu s-veadi unâ bisearicâ albâ,
multu mari, tsi pari câ va s-agiungâ
muntili Denistepe. Sh-ma s-hibâ ninga
tini unù omù ditù atseali locuri sh-va-lù
ântreghi tsiva di aestâ bisearicâ va tsâ
zburascâ cu pirifanji di ea. Tu hoara
Hagilari avemù bisearicâ noauâ.
Dumnidzã sh-turnã fatsa câtâ noi sh-noi
putem tora s-nidzemù totna la bisearicâ
ta s-nâ ncljinãmù a Lui.
Tu intrata a hoarâljei s-vedù casi ma
psefti sh-mi ntrebù: Cumù, Armânjlji nu
suntu atselji oaminji lucrâtori tsi prota
BANA ARMÂNEASCÂ
PÂNÂYIRLU A HOARÂLJEI Sâmbâta sh-Dumânica vârâ 500. Cafi
unù yini la pârintsâ shi ashi n-adunãmù
HAGILARI 3-4 bârni. Easti multu musheatù
di Mariana Caciandoni-Budesh Sâmbâta sh-Dumânica; easti ti-anami
sh-di tora shi-nclo va s-hibâ sh-ma
sh-prota au angâtanù di casili a lorù?
musheatù ti itia câ avemù Bisearicâ shi
Ama unù omù din hoarâ ânji dzâsi câ nu
avemù nãdia câ aestu locù sâmtu va nâ
hiu tu mâhâlãlu armânescu. Cumù nâ
aproachi ma multu unù di alantu.
apruchemù di mesea a hoarâljei lucârli
Tutâ tinjia a mea ti bânâtorlji armânji
s-alâxea: casi mushati, cu uboruri chis-
di Hagilari tsi mi arisi multu di multu,
chini. Sh-tu mesi di hoarâ bisearica, tsi
aeshtsâ Armânji tsi s-minduirâ câ au unâ
pari câ ti cljeamâ sh-va ta s-tsâ spunâ câ
borgi ti hoara a lorù sh-ti pâpânjlji a lorù
oaminjlji ditù aestâ hoarâ suntu bunjlji
tsi nâpoi cu 60 di anji lji-adusirâ tu aesti
crishtinji, cu frixi di Dumnidzã sh-cu
locuri. Putumù s-videmù multâ isihii pi
pisti tu suflitù. Bisearica poartâ hramlu
prosuplu a oaminjlorù. Tsi hârsits eara
ali Stâ-Marii sh-fu ayisitâ tu 29-li di
aushlji din hoarâ câ puturâ sâ sh-veadâ
Yizmâciunù.
nipotslji shi strinipotslji, câ puturâ s-lu
Tu eta XX Armânjlji avurâ unâ taxirati
avdâ Hrista Lupci tsi-lù criscurâ tu aestâ
multu greauâ. Sh-alâsarâ locurli di
hoarâ sh-tsi lâ spuni totna pritù cânticù
daima shi s-mnutarâ Cadrilaterù iara
câ nu lipseashti sâ-sh alasâ arãdzli sh-
dupâ Tratatlu di Craiova - Yizmâciunù
limba, câ nu lipseashti sâ-sh agâr-
1940 - sh-alâsarâ casili sh-fudzirâ
sheascâ soia sh-hoara di iu fudzirâ. Ama
România. Vârâ 300 di fumelji di
cumù nu s-poati s-hibâ tuti buni
Armânji agiumsirâ Hagilarea, unâ hoarâ
vidzumù shi ndoauâ lucri tsi nu para nâ
di Turtsâ, tsi avea casi di tuvli, apusi sh-
arisirâ. Suntu ndoi Armânji tsi nu-sh
cu preaspâ. Ahurhirâ Armânjlji diznou
azburãscu limba di dadâ; elji hârsinda-
ta sâ-sh adarâ casi. N-avea dip tsiva,
sh nipotslji pri limba româneascâ. Ma s-
mash ndauâ cãrutsi shi ndauâ oi. Eara
nu-lji nvitsats nipo-tslji a voshtsâ
multu oarfânji ama s-dânâsirâ Hagilari
armâneashti tu crehta ilichii elji nu mata
ditù itia câ vidzurâ câmpuri mushati, cu
va s-anveatsâ vârâoarâ limba
virdeatsâ shi s-minduirâ câ suntu multu
armâneascâ. Elji va s-agiungî oaminjlji
buni ti oili a lorù. Chirolu a comunis-
ti-anami ma s-creascâ tu spiritù armâ-
molui fu multu greu sh-ti Armânjlji di
nescu sh-limba armânea-scâ nu va-lji
Hagilarea ama elji arâvdarâ tuti lâetsli
ambudghiseascâ tu banâ.
cu caplu mutatù. Nu s-trapsirâ nâpoi di
Armânjlji di Hagilari s-hârsirâ diznou
iuva: s-amisticarâ sh-alumtarâ tu cunus-
tu 29-li di Yizmâciunù cându ma multsâ
cuta alumtâ "Rezistentsa nord-Dobro-
preftsâ ayisirâ bisearica Stâ-Maria,
geanâ". Aroaua tsi uda cafi tahinimâ pir-
bisearicâ tsi fu adratâ cu pâradzlji dats
pirunili suntu lãcrinjli a Armânjlorù, a
di unù hiljù a hoarâljei. Numa a lui easti
Turtsâlorù, a Vâryarlorù, a Lipoveanj-
Teyea Sponti. Sh-lipseashti s-lomù
lorù tsi sh-deadirâ mâna unù cu alantu ta
urnechi di la aestu Armânù tsi agiutã cu
s-amintâ libertatea. Nai ma cunuscutslji
pâradz ta s-mutâ unâ bisearicâ ahâtù di
Armânji di Hagilarea tsi alumtarâ tu
musheatâ. Cafi unù di noi lipseashti s-
"Rezistentsa" furâ: Spontea Gheorghe,
avemù tu suflitù atsea hoarâ armâneascâ
Mega Gheorghe, Masaca Gheorghe,
Uzum Tãnase.
tsi tsânù tru banâ miletea armâneascâ.
S-bâneadzâ Armânjlji di Hagilari!
Tu chirolu a comunismolui armasirâ
sh-fârâ bisearicâ. Tu aestâ hoarâ eara 2
biserits. Una câdzu tu anjlji 1945. PÂNÂYIRLU A HOARÂLJEI
Alantâ bisearicâ, pit anlu 1970 fu sur-
patâ di preftulù din hoarâ cari lâ tâxi a HAGILARI
Armânjlorù di Hagilari câ va s-adarâ di Chira Iorgoveanu-Mantsu
unâ bisearicâ mushatâ. Adunã pâradz,
surpã bisearica sh-deapoia fudzi cu tuts
Di-ndoi anj ahurhi România sâ s-facâ
pâradzlji…Armânjlji tricurâ anjlji
pânâyiri tu hoarili armâneshtsâ ditu
multu greu ama elji arâvdarâ cu tinjii
Dobrogea...Tu aesti hoari vinirâ
tuti cripãrli. Lucrarâ sh-adrarâ casi
Armânjlji aoa shi vârâ 60 di anj cându
musheati sh-pitricurâ ficiorlji la sculii
Cadrilaterlu s-turná la vâryari shi
sh-tsânurâ nai ma ghini adetsli. Tu chi-
Armânjlji agiumsirâ România. Shtimù
rolu ditù soni Armânjlji di Hagilari s-
ghini câ Armânjlji furâ arâshi shi mutats
mutarâ tu câsâbãlu Tulcea. Antribai unù
ditu cubairlu-a lorù ditù Balcanj tra s-
bânâtorù di Hagilari câts Armânji suntu
acatsâ locuri xeani, tsi nu furâ vârâoarâ
tora tu hoarâ sh-nji-apândâsi: "Tu mesi
a lorù, cumù fu shi Cadrilaterlu. Fu unâ
di stâmânâ, psânji, ma multu aushi, ama