Sunteți pe pagina 1din 14

PTîAE

ATANASOY

INT'INITIVUL MEGLENOROMÂN

Pe bazâ ùnor anchete personâle rccetrte, âutorul

ânâlizeazà cele douà

forme -

illJinitil.ul lung

bùitr!âre mult mai largà decit s-â crezut plnà acum.

lungà

çi

scurtà -

âle inJiEitivului

verbâlà

megletrolomân

9i aratà

cà

cù valoarc

cunoaçte in megteroromânà

o lntr-

De la, cercetarea qtiintiTicà a

sàtrâteze i! erclusiyitate

meglenoromânei

1a sÎîrqitul

secoluJui

sînt

trecutl qi de 1a descriereasa aprofilndâtà de càtre Th.

semnàlâte alte lucrà,ri impoftante

apârte care

de asemeneanu

cît s-a putut desprindedin

special, âle 1ui Capidân. lot ceea ce s-a,spus ulterior despre infinitiyul

meglenoromân nu este decît o conTirmarea celor constatate

ceeace priveqte inlinitiÏul

de Capidan. Totuçi, în

alùma cà nici Weigand qi nici

aceâstà problemà. I'ileqte cà solutionâreâ pârTiâlà â problemei infiniti-

Câpidan2nl

din domeniul meglenoromânei. Stutlii

problema idinitivului

megleloromân

rytie

âtît

gi, în

descrise

existà. Despre âceâstà categorie grâmâticâlà se

cercetàrile dialectologiceale lui Weigalrt

çi

meglenoromân,putem

Capidann-au reuqit sàrezolve,în întregime,

vulni în

verbalà ctnoa,qteo intrebuinlâre mult mai largà decit credeau aceqti doi

thgviçti qi cum se crede îrlcà astàzi) este, atup; pàrerea noastrà, rèzulta-

tul unei âncheteùrcomplete.Dealtfel,

ânchetà sà nu reuqeascàsà,descoperetoâtà

câ ei âu demonstm,t cà,

lingyiqtilor menlionali mâi

în afarà de valoarea sa nominalà,

o înfuebuinIâre yerbalà, si, ca âtâre, el eÂtemai fuecventîn meglenoromânà

decît în aromânàe-De

cà inliqitinrl cu yâloare

megleroromânà (în sensulcà in-finitiyul meglenoromâncu yâIoâre

seintimplà uneori ca qiceamai bunà

bogàliâ ùnui idiom. Meritul

sus constà in Îàptul

inlilitiyul

meglenoromân cunoàqte

_si

fapt Capidana,ulterior qi aryi lingy{tis,

yerbâlà

lipseqte din dialectul aromâr.

considerà,

în cele ce urmeazàne propunem, pe baza unor fâ,pte descoperitede noi in urma recentelor cercetà,riefectuâteâsuprâmeglenoromânei,sà dàm o imagine mai completà despre infidtiyrll meglenoromân din punctul

de vedere ai î:rtrebuinjàrii sale àtît câ substantiy, cît qi ca formà verbalà.

Se înlelege cà, in tuat

cercetâre anumite situa!ù analoge din limbile vecine cu megleaoromâna.

Aceastàcl âtît mâi mult cu cît problema infidtivului

ea,subiectului de 1a!à, nu vom puteâ etimina,din

în timbile bàlcâldce,

1892.

als im

1 G. Weigand, Wlacho-Meglên, eine etnogmphisch-phitologischeUntercu. hùng,Leipz\g,

2 Meglenonmânii, I-III,

3 Weigând, op. ,i1., 5 1.15: ,,Immerhin

Bucuretti, 1925-1935

(abrcviat, mai

departe, Megt.).

kann man ihn im Meglen noch hâùTigerfitrden

M

R".

a Meglenorcmânii, I, \

5 Matildâ

117.

CâÉgiu-Mariolearln,Fonamorlologiearomând. Slùdiû deilialectologiesùuctaralà,

I06.

Buc retU. r968. p.

138

PEI'AR

ATÀN:ASOV

mâi precis disparilia

obiectul ÙI&imultor stuc1ii6. În comparaliecuinfirritivul din dacoromânà,'àrouânàqiistroroTâ11

çi

înlocuireàsa prin Tormepersonàle,:r,constituit

,

â11à,într-o fa,zàarhaicàa evoluliei sa1e.Dl

lungàr

câre'in âIaràde Yàloârea qi cu valoareYerbâlâ, fi o

infinitivr-rlmiglerioromânse

posedàîn acelâqitimp o f ormà

substaltivalà,

lormà s cirtà,

dâr âre o intretruin!âre foarte redusà.

scurtln megleûoroûânàestelomte restrinsà'totuçl

merità sà fie sem:ralatà,cu atit mai

sè folosesteîn anumite cazuri

c&ieseloloseqtein

exclusidtatecu Yâ1oàreYerba,là,

Deqi ùiâ întrebuir:!àrii infidtivu-1ui

preze4â âcesteiforme

mu.lt cÛ cit toate lucràrile de pîlà,

âcum referitoârela

jl

meEle;oromàna,ci

cari vorbeçtc qi Leca Mora,riu?

scurt ù

in dacoromânà,istroromânà

de idocuire a

çi

ûdoialà, intàdtt limbile vecine:

care fufij]litivul

aceâstà problemà,lgnorà existenlainlinitiYtliili scuIrt

ne îndreptàleqtesà credemcà nu numàl

meglenoromànà,.Acest fàlt

gi aromànaa ctnoscutin trecut inlinitiYrl scu,rtrd$pre

Este clàr cà intrebnin-t&reâ,infinitiYdui

méglenoromânà qi âromânàn-â reuqit sà iâ âmp1oâreàcunoscutà

qi â1teidiomuri,

probàbildin câuzâtendinlei

perioad"àîn cale

.fàrà

în

din

ùr-Tinitiwului prin forme personale,intr-o

Aceastàtendiltà a fost,

aceagtà, lriYinlà,'

inlinitirrul lung incepusesà piardà teren.

!i

de oLimàiu1TavorabilexisieDt'in

néogreâcâ,bu-lg:ùrârmacedonear]âqi à]bànezâtoscà,

ca TormàYerbalà â dispàrut.

I. r\rrNtrrvût

LUNG

Aqa cum àm mentiona,tmâi sns,inliniti!-tl1 lung din meglenoromâna de âstàii seprezilrtà,srrbun dublu âspect din puactul de Yedereâ1va,lodi sale : pe cteo parte, i]l maiodtâteâ càzuri-1or,el âreYaloareâ,l1nuisnbstâûtlY' lrpt fiùr carè "1 seidentiTicà,deçimr in intregime, crrforma respectivà din

daicoiomânà

de verb intr-un

âromânà, iar, pe de

âltà pâ,rte' îfi pàstreàzà încà valoarea

çi

ànumit nùmàr de ca,zuri'Prin aceastael se deosebeltede

6 Kr. Sândfeld. Del Schtl :dnddesInlîniliDs im Ârl'iânisci?en ûnd BalkansPtdche,ln',Jù7'

Lln|uistiqde

resbedchf alesInstituis ftu rumânischeSpraehe",L6ipzig, IX (1902),p. 75-131,

balkanique. PrcblèmeseI risultûls, Paris, 1930; Th. Capidân, Piefiered inlinitiûalui'

vorbiri literâre", martie, 192.1,p.241-143; nichee nell'ItaLitl ûelidionale, in,,Omagiu

II. Pàvlovii ra, perle de I'inlînittl

,i

lr' "Coî-

G. Rohlis, la

lui

per"di/adeII'inlinûo nellelingae balca'

Bncureçti, "Zbomik 1958, p.733-744;

za Filologiiu

i

lin-

do'nsles1d1,9ùesbalkdniqu$,

D Copceâg,,espre

Iorgu lordan".

danslesletngaesbalkaniEles, in

H. B^tit, La pe edeI'inlinitil

gvistiku", Novi Sad,1960,

in,,GodiSnjak

intocùiqa iÀfiniri/ùItri

(1961),nr. 3, p. 361-3t3;

Philoiogy"XY (1962),nr. 3, p. 221-233 çi âilii

ia C. Frlncu,

p. 3à-45;

Bâ]kânoloskogInstitÙtâ", II,

Sârâjero,1961,p. 1-11;

lt mâneçli çl

BibliograJiadePlnàln

prin larme percanlle in g liulile

Kn. Togeby, L'inlinitif

s1)d'ildliene,ln SCL XII

d/J nsles langdesbdlkaniqaes,ln ,,Românce

1967ssg;seçtecomentatà

conslruclii

(1969),

XX

en loumain, in Actes

1968,

Cu pririre te,,llniunea lingùisticttb.1lcdnftd".lnlocairea inliniliDulut pri

de

istorie

s17tLt7pertlt de I'infinili!

lingvisticà

çi

eI

literarà"

personatein limia romiind ,ectre,il ,,Anuâr

Vezi

çi MâIiâ lti€scr, tnco.e

ShabsnDemiràj,

(19?0), p.

inloaùirii

125-130;

M.

p. 69-116-

àù premier Can$ès inlernalional desétùdes balltaniqùes

p. 1tS-rtg;

VII

in lunùa

gt)islicà ;i litologie rcmanicd II,

àinla

sLttl-esteLrrcpéemes'Sôtia,

De Ia petle de I'inliniLil e

A.

albdnais,ln,,Studiâ âlbântca"

Gabinski, Etialogia

piefietii

balëanic' 4

ifllinili'rtLlti

Xll-Iea

Con7rcs intùnalianal de lin'

Al. Rosett,

Cu plÎuùe Id ten- (19?2), nr. 3,

laptelal din limba sefaùâ,1lr Actelecellli de-al

inliniliDùIui

Bùcureçti, 1S71,p. 1281-1284;

cù canjlr'laliùul in limba romând,1n SCL XXIII

D. 307 - 308.

'

lnliniti7ul

aromà , în ,, Junimea iite.ârà"

XII

(1923), p. 397.

DI!'S.ÙXIEVIJ!i

$48G.1/ENOAOIjlrÂbI

139

i-ofiritiwulIuog din

yorûarù satp.nu r.unoaqle decil

dacoromàtràqi aromânà, care,io

fazeâclual:la

dez-

ltrfrebuintaregubsiàntiqâlà. Aceastà

meglenoiomai Ci p.i" ï-;

àu rrecut

aromaidr semal pàstreaaà

!i

de condilionalioptativ;

aflmLït,r.

Tazàarhaicà

çi

incà in dacoromânàin.formeleinverse

lnchinare-apgi,n,am cu't! ôncki,nare-oicoa";Zor(ioma

in care se a:ilàir:-finitivul .o

formelecorespunzàtoare din

dacorornâiàs çi

de-viitbr

A. InTinitir.rrl lung

eu valoare substantivalâ

În calilarede subilantirr verbal,i.oTi_nitivul lung din meglenoromân5,

rn calegoria lume-lor

clevedpreal formei

.râloa,re verbalà.

de'arlirr"

qi

coniribuie p?r-anent ta

cu valoâre ûomhâlà.

saie.ûu se d"os""Ueçte.,, oià:"

d; i.X;i:

În megienoromânâ nu

lipul

sint in egistrate cazuri

suËstanrive ase_

aré

: zd,co.rc,ndsc\,rp,t)ônzere, desDd,rtq,re.

ca orice atb substafiiv,

râlr1afe, inrinii,iv-lrj

care se încadreazàin ]ugg,

g"I.li

ciud&fâptrrlui

substanriy,e1nu

categoriâ substantiveloi. O

cà orice infir:jtiy

lulE din

_poare inrraîn relafie"gra-

in sp6si21cu cele de numà,r (yezi p. IfI).

"u.upour"

jimba

avea

be

rmDog&rr_reâctasersubstaolivale.T.ofiDiti.\.ullung

,include

din puncrul

tiv-ulIung cu

câ-in_dâcoromâ,nâ,.u.nde.pritr sufixttjeùepot obçineroi

manalo&rpru rû mlftyul.lung,de

p^i!!.:-tJl!:

ûerermtnanlu

preclzarp estetotugi necesarà: in

- \,^!î?sl"â

sar pnn

i:fl:^",i"^T1-1p"11"

?.

r::

ll

matrlc&lacu toâte modemete,

l,l-^ sra zrI îf

ra,.srrgular. cit

r,"dpospbpsiedeinfin:ili.vultungC,;nd2çefe6;ià,

$' tà ptuïâirr. $i )e âpropicde inlirit irut din

urlToârte,micnumàrdetuTinitivesubstârtiyatepot

!pl]Lg.f"i1ll_"1"

lrriSr;;S:"",0r

redâroretreprobabitcâracterutuisàudubturlesu-bstantiy

In combinafiecu

arbicolul.infiniti\rul lung meglenoromân esterntot-

dâcoromânâ gi

àro_

oeau[a op genut remu.tl]. tenomenu] esteidentic i!

,

"l:

i:*r

11_lia_?":3j-tr.

psfe

uDdpurlrnr{lrut

sedeosebescdelimbiteromanicÀ-cciatintare,

masculil.

dp geûul

Iniinitivll

meglenoromânpoâte Îi înBotritdeci c1earticolul

iàr in

und,-iÛ.pozi,T,ieprocliticà,

_ ^

nehotà,rît

_a :

pozitie encliticà de articolul Lotàrit

una, m.ti,eart,t:tnreac;_La, nuntd nd

d,ead,d,ràund,mdncari cafcu nu tseatn

putenx tari, totrstioptit,

;

Trea_

JurlinA; Spilaiea cu apu

Oeierminant ,

; J,o,-%nd,qlcd,lcgri nu-|,

-T!!,.cq.:û.?:rual!n!e.q,

ItTpa,prtslt t'ttt

ra!ldi sàtdtoasd.etc.El p_oal,efi.

ru murtù slr,xtL ot!,dùrùnx !,ed,std, cqsd, i

s-iid md,coaÂd,,iId,teetpa_i

^di,

deasem"nea,.insoiit,leuÉali

Lq, cd,td,si,rbdriunea,ci,! l,ld,ti,,ti Nu

s Pentrusitualiad;n dâcoromàna

xvuln t,*tl,

*.

Diâconescu'lnliniliDut luns in secotûI

1932, p. b48 si urm.

t""s

at xrlli.edddd,tn scl

t_Vezi

Tb.

olil"rJf'-lfor

Ca?jdan,nrcmànii.

Didtectul,7romLin, Bucureçti,

", ,",,*,",""ïlTr:'#1"î'l'ËfîiÏÏ1"'#;'lian" p"r"""r'q'lnï"â7'itt';i,i"riiti,"t

.". :i:;::

";t::;' Eiil,flfri"iii,l,lhJ,i*-i:,rî:T,!l18!,qi;lf!;^, ",,,o",,,,u,"

tomà

de inliririû tûng çi de;upin, rD SùIFC'tV

ttôÀÀ1,-p.'!zg t"t"*ur.

prtj1substanti?e.:a

!Ëliiii,,i,iiiiirl.ii3i,,tx#Ëiilis"ii,;;;",:"1t"".^tl:1".:'r.t"i*"

propriu-zisà. ci

p.

valo.i derivatedin aceastâ(maiâteiconcretizâLe

""î:1i;,_lj39l.d],"lîgp",t"s"iii',;s

"poa.- ter

13

Ausrsto E. da sitvâ "*".

ediçao,Lisanoua,1e70,

pfi_,rai,,I'

217:,,Umpegueno numerodeiotinil;vossubslântiv;dos

PEI]A]E

ATÀJ{ASOV

ieç tu la marQi,nd,cu treestd, d,noi,!,cori i aman bra ded'utsi-i,tsAstù fd'deri d'i,Ii'%t'

(Capidàn, Meql., II,

'

76iI+).

-

Mli rar, infiaitiwul

lung meglenoromân poàte sà fie folosit fi fàrà

determinant , ca

cla'iortl (Se aude

cie exemplu . Si, udi, c'd'ntari' niiJoarù i

sunetul toporului al dezagregi,rii

Bi ud'i' td"l"a'ri ù%

în pàdure) i 8i' udi' ld'ttari d'i' cùni etc-

continue a declinà,rii megleloromâne;

cu valoare substantivalà a pà,stràt o sing"rrIràformà, care

Cr, rezultàt

infinitiyu-l lung

'

poate sta 1anomirativ,

r.oluJgenitival d/14.

â) NomiD.aIiq :

1ààcuzatiy qi, foarte rar, 1agenitiY insolit de àrti-

lista

ciiro'r(Trindàvia

i-a aciusin aceâ,stàstâre) ;

ii merge, este târe la invà{àturà).

Ni,sirbi,read"l dusi d,n Ànai,laread,1,, !i, d,uti

(Învà!àtura

b)

'

Acuzariv:

Cd,,nuzdi

Ieasim

içii nùJoard'(Cîrtd am âuzit lilete

ld,pari,

wnd,il'ntribûri l,a.d'ascd'lu.

am ieçit af*rà);

c)

Genitir :

Vi.ni, araamead,l ldl area od'ri'nli'(A venit timpul

oi,û'lur (A

r

subiect, rume

loâte

cînd se taie vila

cu]esului

liniâc-

d.e l"ie); Vini, ueameû,d'[ dunEea

vlilor). InThitiwul lung meglenoromâncu valoa'resubst&ntiYàlà,se comportà

venit timpul

'

1ngeneral în propozilie c:! orice àlt

tice ale

acestor functii, et

ca substântiÏ çi

snbiect, predicat nominàl qi de cele mal multe ori in lunclià

substa,ntiY'hdeplidnd

funclli

predicatiT, atriblt,

complement. In

încleplinireà

sà fie insolit ateprepozitriesau 1egàturadintre el

elementul regent poa,tesà lie clirectà,.Astfelr i]l luncliâ de

de comple-

ment direct, iniinitil'ul

functii sint&ctice se realizeazà prin intelmetliul

lung

se foloseqte1àrà,

lrepozllie,

pe cind celelalte

prepoziliei.

â) SubiPcI i

Iù.tearea-i d,i

fuùi,nii

(Tàcereà este de aur) dà ochi oamenilor) ;

ta y,aml,k^ 1tiËetrXturà

bxltLd, l0eàrtù in casàrù este bunà).

-

Ant:i.1areal'ù'dt, ocl"i

;-

Àn!'irtarea d'n co,sd'nu'[

b) ' Nume rredicatiY :

Gki,itut d,i,ntd,nêi,ti,si,pid'i'ptiri

l&!

zina

!i,rct,

(Yiatâ

este chin

çi

muncà) ;

B-zitt

toûtit, ëuua, d,i peard,ir'i

veo'rni,

nu lace nimic toatà

este pierdere c1ewreme).

c) Atribut 1n funclia de atdbut, infinitivnl

'

:

lung cu valoare substantivalà este d'i i

întotdeaurâ insotit de prepozitiz,

As|d,trem z'uudd,i'i|i.ri

ii% cd'sd'bèr(Àstàzi avem zi liberà de ieçit în

oraE) ; Ireru i,l'ù

qi liu de insrrrat).

cli.mùritari' çi' i,l' rli d'nsurori (Avem fiicà de màritat,

d) Complement direct :

ÀEa cum

âiI1 menliona,'Lmâi sts, infinitivul

lûng substântiYât' în

func{ie de complemellt

zilie;

prepozilia de

direct poàte sà lie s&ù nu

insolit de prepo-

càre este însotit este întotdeàunâ di.

1a Ari.icolul genilivâl sau posesivâl din m8glenoromânàse deosobeçtede lolmele cor€s-

punzàtoâre din dacoromânàprin aceeacà nll cunoâçteIorm€ deosebitepentru mâs€ulin

minin, nici

fe-

pentru singular çi plurâl. El sefoloseçtein unica sa formà pentru ambele gonuri çi

çi

]:\F'IÀ]TTI1/UL

TdGLANO.FTOMÂN

147

",

j;;,,",,i;'

"J;,;f"iî",,

nil;

il"îi;i;,f: ;:',' o;:;

i:

i#i

o::,;1,

ài

1am;;;;;;;;;;;;;;;;ro!!ii) czut

(Cîrrrlnu sînt

; Cànnu sd,6 io caia*o*i

àà m Stîii at mancarl.

"o,on

eu a,câsà,mamàda

a" _i"*.""Ir"

P)f-omplement inoirect :

q9comlJg.nelti,idirect, infiniriyutlungsefotosegteintot-

iTptt:'T"ompuse.c:ùta.d"in,di

ll^ty-"fl

.f"î1Y^.ll-p]:f11it!:

ta,pdnà,ta.

ÀtL tta,paa,dIrpqmt

i:"iyi:_,il

noâs-brà yine dil

(De

st dildri lq

d,.nuitûîi.rIn ulrimul

j*r;1T:',t,:.ïri':::;ii:'li;,''l:;:ff

neîalelegere)

-bàtaie).

;

.D,i l.û jucari,junvira

timp ù_ar,pucâf

i:i;ï,1,"f"Jtr

itin'à m t,ù,tAmari,

la joacà ar âjuns-la

f) Complement cùcumstartiâ1 de timp :

{i"ïilil+,*i"ii"b"ii,'ïr"*",i"îîl:,ffi1",ïi,îïrwwui;

-

d,%pu,cd,tra,,d,ntrul

Lo, treatiii. gtristi uali

yeunrt ràu) i La tlunarea aîititrti

d,tr, ,ti.Jeasd lnd,ncos

(îrecilrd, peste rîu, mi_a

cd,tin (Lta,

si fdtreà, màr,i âd,rnbàs,in

lDe la

::l:::f-T,lg: 1"-LIganu.a,u mariperreceri in

tu

ourart .ptiitjoûtt

si

t1d im

târe&ro,liilorn-amstat

p,itûrea,,soart,i,

nici

tds!otul.osd,

-o

sail;D,i,'tasd,(trird r)d,nd

Sàdiler,pinâ la rcr.ol_

zi âcasà) ; Chivistrnal càiAaupusia_

pi"ù,àiaîi ffi

ju,ns,im d,tL.Burunùa"ii"

'{ir\iWfu i;;Jri{hiii:É:'l{:iâffr;;;w:,:

âcasàdupà apusul soarehi

qi am ajuns tâ

ptecatde

de a se

Satonic'iàalnte

riirii-iô'"u,iï.â'!rË-

io^:Â'','{"[Ti.'"0.!,",';*';:"ii'":'":a"t'tu,''

g) Complement cùcumstàniriâl de mod :

iilî":ffi l;îîIf*#fïliiii;îilî#",.:&'J,'{ffi He'iôïl,J:

mi,t,:unù,(-rà mrDfêdra p.\ i.re); Si d,si dn adsdbit,

rlcrgiod)t ljdù, sirblr;ru si

paatigh;;/i

',":"':!:r:r.::. ors ur orar

l!

,!rlrir:_*,

iiilTf#""jli:i! drii',;iiliifil1"ii;.,Tï:;,;,:t:!1,r;ti:'ît:

:Ëi?iiii,t*ffilllr3;o"

"u*"r,oris'iread,icd-i Juri,si,'(Dupà

privre

h) Complement circumstanlial

de loc :

Ttr aceâstàÎunctie

lai 11,"!i

rFou(.- Ln generàl

cù,n

sintâcticà.ùfinitir.,ul

lung se

{oloseqtetoâIte râr.

numàrulprepozrlutor cu cârese

ùê conùtruiplip nu

combinàel este{oæte

d,lrtr Si [a,.

pr"pozitiil" t

si,speatd,m&ôcas[.zd,nrilitetrçu .iam

aicreâçiiîià,ioî"u

iâtiîÂd;ncdtun

luoa uu

)xi'i; TH'Tiii"#iHïL'#;ffi#L:?ï):'"'i ;

i) Complement circumstantial (ie câuzà:

S. inrroduce cu prepoziria di:

Mi

doari

capu

d,i- ni di.rmdra (Mà

doare

capul

de nedormit) I

142

PETI'!'R ar-Ari\Asov

Ioo,ld zuua mi

ruptu

toatâ ziud prin oralj;

d'i là'|a'ri Al' d'oi ltt

prik

cd'sd'bà (Am

oboslt alergincl

ôoàrr.i'di imnari (11dor pioioarele de

mers ). j)Complement

ciroumstanriàl de scop ;

Se foloseqtecu prepozilià ,ri;

irn

narî, tri iurnari casd'

in

rud,ù irl, maiel,rî (Nô-am ràscut

calitate de element regert,

pentru

chinud) ; Àn

trubd'ies

(Am nevoie de bâni câ sà mà intorc acasà).

infinitivrl

lung meglenoromân cu

yâlo&re substartiYalà, poa,teâYe&determinànli câ :

â) Atribut

'

àdiectiTâl :

Ieastd,ia multd' tunari' (Acextea.âu lost tunete câre â11aturât mult)

bu adta neacd'mdnctli

mîncàle Du se Poàte reJàce),

poo't'i'si'-ndireagù (C11açâ de pulinà

iil'l' nu

;

b) Atribut

Cdtù

substari;iral :

pllteûnrmi du,team çi io I'adunari zgd

(Cî!d plteam, rnà'duceam

de'strug-uri) i Ld'trq'rettd'l oiinli d"i znac cd'oi'wi arin

si

iL,àtrâtùl cîinelui este semn cà Yine cineYà)'

eri 1a cules

c) Atdbut

'

pronomùral :

Birbi,iealtti nu-y

afl"i iaoa (Ilàrnicia lui nu o gà,seçti-ricâieri);

{Ce tipi aTità!):

tlpgl , fi.

amunbtatIçdu.

l6ll)\'

!'i-!

/ri-i /3fsld

tea,std,lape);dr'lir;:

'sodçri di

be âici sn poatô trage

/t'1i" (Câpid&n.

concluzia cà infin itiYul lung meglenoromânt

cà determinàat sâu cà elemeni regelt, se

ôomlortâ'ca

cahtàte esteTaptu1cà;el nu poàte rliciodatà sàfie lolosit 1àpluralt cll excep-

tia in{1initivului subsiantiYât

i)rin

mân5,,unde infinitivul esteîn

ndn lunctiile

sâù sintâctice,

orice all substùntiv. Ceeace nu-i conlerâ pe deplin âceàstà

md'tut:ûrLcare;re la plural forrnà mii'ncdrur'

lung din aroulnà

çi clacoro-

aceasta el se deosebeçtede infinitil-ul

intregime fuetus în câtegoriâ substantivelor'

Desi substântiïele verbale in

meglenoromànà au un caracter pre-

'oonderent sûbstântiYâl, ele au pàstrat,

ôile nrolrii verbului. T,egarealoi

à"";i "io din cr,râctelislicile

int,- o mare màsurà, carâcielisti-

dùectà de complemênt15nu este,de faptt

sintàctice ale verbului, câ de exemplu:

lrroao,i,lri sli dir; t)ot (qroâpàdê briû! var) ; Sd'n td'tulu

t,liÀin;(S11.'biinr de tiiat

di tàl'6r;

Iemne); i,

an

ttinpa,ti&.

11inf,;vi pittijati.

âsemeneà ii

(11 trimite sà vindà roçii) ; lrislu

ii, pri p'itl"ijo,it,(A:rul âcésta

Nâtufà

uaminil' si' rupsd'rtldi turi' pl'ri'

cu roçiiie)'

oameûii au ciqtigât mult

verbg,iàa

in care

acestot substàn1,iTese clesprindede

din enulturile

1n

lozitt

e1esînt folosite in locul formelor

verbale persolale'

exemplele pe care 1eclàm mai jos substântivnl Terbàl înlocuieqte pro-

temlorale :

Un.i

)

Und inlrari,' là' si

aid,eari.cd'tàsi

(De îndâtà ce intrà,

începu sà lipe) t Ûnd

gustat'

ce s-âuns [!i-à fàcut

trùpd'

Tàzut, incepu sà

ct)lcari, zùd,urmi'i (De indatà" ce m-am culcatr âm qi

pttiuuù, aDe indàtà ce m-à lne'al

!'i

rlinsi,):

gustari. àtr'

i-a venii

o frecliel, i-a qi trecut) etc.

àtto."-it

Teq'si. md'ncos (De indaf'â ce -a

;

ri"r) ; Und un4i'ri','d'l'''tricu (De irdâtà

Unà'

15 Pentru silLlâtii similâre diû clâcorcmânaveche 9i dln alte liûbi

Derio.dliê Çi. sinlûcd,

1n SCL I1 (1951), p. 127-.

romanic€vezr J

Byck,

F

t

F

i

!!Fû{mlvv{-

14EJC.TiEû.iO&OxdÂN

143

O întrebldn!:ùre ânalogà a substantivelor verbale lntîlnim

in aromânà,

a,lbà\r'ezâ çi macedoneanà i ^r . u,tLd,càd,qwe É-frîn e nd,rle ; wnd îrad,z,iri, ,

ù,td,lnd, Isinlsi, inii16

zd,raaje,od,mje o grad, i, nazad,nema d,a'se Drûl,a,nn(CepeLkor)!1 t àIb.

maced

ed,r,oùl,eguad,,rùje,sai,ka; ulre,

d,aj boëe

;

(me\ njt le shkumurt, Jillucn punët e miralq.

In meglenoromân* iïistA

a lormelor

verbale

çi

alte construclii în care vedem tot

substantivul

verbal.

o,

în-locdre

exemplu, infinitivul

urtui Eerunziu: -Cw

personale pdn

Spre

lung precedat de prepoziliâ c?, loa,te

sà a'ibà yàloa,reâ

ld,gari,(:

Cu gt\d,nl,i,ri (:

Cz sti

Iàgàndurlea)rud,d,usirnaasd,(am plecat acasàalergfnd.) ;

plàngtudurlea\

iri

(:

!i,ïo,

Stinindqrlea)

nu

si

/ûti

(Pllngînd

'rni, sc,ulqi d,i,n cïioel

{âci (M-2 m

nu

nimic) ;

sculât diï

pâ,t gemind).

Aceeâqi construclie poate exprima, un trecut

din regentà, inlocuild

;

apropiat în raport

ce â venit âcâsà,

cu yerbul

propozilii temporale :

ç,i si cul,cd(De îndatà

Cu u'iniri casd\ si d,i,scd,ltd,

s-â descà,I-tâtsi s-a culcat) ;

ce â inhat în sât, I-âu

çi

îndàtà ce m-am

(Numai ce am ieqit 1n macedoneanà gi

Cu i,ntrari d,nc(t:tun,dt cd,tara @e îIt&atù

Cu scul,ari,,d,i,lwarwmi, cd,!,o,i,(De

prins)

sculât, m-am âpucât

çi

a,mdât de el).

bulgarà, întilnim.

de luem) i Cu i,çiri,,d,ed,d,i id,tr

constructii

asemànàtoare:

maced- ol,,id,en6 pa,ào,rso trèanje (sau.:

uspek (sara:ucejki,); bltlg. s's ?|,q,èerue seorËèq,etc.

trëejki,\;

8o uèenje se postri,grtuoa,

lung BeTo1ô-

În

meglenoromânà,la,lel ca

çi

in àromânà, infinitifl

seçteîn locul supirului din dacoromânà.Prepozijiile cu care serealizeazà

aceâstà,constructie slnt lri $i di:

N-6àrn ni,1id,i,da,ri,,ni1,id,i,tari (N-an

nici de dât, nici rie luat);

,Di

junQiri d,k junQ,i, sùldlinu-n rdmd,ni,(De â,junsîmi a,junge,dar nu-mi

râmîne)

Nw ti rdd,i,cd nu-à d,i,ràd,i,r,i(Nn ride, cà nu este de rls)

rui,ri, \N1t este de clezut)

(Ca sà màninci eçti bun, dar clelucru nu elti brn) ; Iri, i,yiri,eçtucu

;

Ari, incd,d,oi fiôar d,id,nsurari (Are încà tloi bàieli de îlsurat)

;

Iri,

;

Nu-i

;

d,i,ai-

md,ncari,eç bun, tri, L cru nu ti la,ti

[pregàtit]).

dz(ir(De ieqit lca sàie$i]eçtimereu gâta

macedoneanà,in

h limba

aceste sitnâlù seloloseqtesnbstantiyul

dispàrut:

Nemltm ni,t'uaa d,anamje,

verbal

ni,tu za zerLanjetNe se smej, aoÉtone e za,smeenje,Ne e z.u,aeruaanje,Za izl,egurûnje si sehoglrëgolor.

care zi,tuat

1ocul ididtirrului

O âltà situàlie in

câre se dovedeçte Ëi mâi mult nâturâ yerbâ,là â,

se exprimà de cele mai multe ori o

in{initivului

pozi\ia, pr'i. Cu aceastà constructie

âcliune câre este pe punctul de a se realiza sau trebuie sà se realizezeîn Yiilorul àpropialre,de ex. :

în meglenoromânà este folosirea lui cu pre-

lung substântiTat

Si,l,dJ,imlant,ù,uard, ciç mo im pri,

dâtà pentfll

aki,ni,si,rô, Juzàri, (O sà,Torbim

a1tà

cà acun sintem pe punctul de a pleca) ; Noi rd,Tùpri

stnrcliâ

Câpidân.nromdn;i, p. 549.

B. Koneski, lslorija

Ibidem.

na makedonskio, J'dsik, Skopie, 1965, 5 187.

Cf. ln alâcoromânàCind eru pe adormire (Alecsârdri); dacoromânâ preierà însà colr-

cû ps +

supin (pe s/irçtte) sâu un substâEtiv c^ ducà,moa e; vezt DLR s,v. p€ III

5,

PIXIA,R ÀqAIIASOV

sc le'ri cdni,ntràra' 9'z eZ'(Eram pe punctul de a ne sculâ cînd âu inhât

qi ei) ; Nu im pri, d'u,t'i,r'i Ud',tiri) (N-avem c1egind'sà,mergem [sà îâcem] ).

îre6ûie

în trecut

ca qi dacoromâna,supinul. Nici astàzi el ru este cu totul àbseût din acest

diaiect,o, ceeace se p;ate uatulrtdunu snust Din

infinitiv jn ûrogienoromànâ 'r-âprodussub

in-tluenta graiurilor

inlocuir"dsupiouluide

sà menlionàm

megleloromâna â crnoscut'

.clmoa'Tt'i.17ù ,tel1

constatâ tlin

exemple cà | No, d"f

prispLts Stin cd.ùlullul noslrûû'u'i mullu uîl'u-

iatr"

Meglenului.

macedonene din regiureâ

B. Iniinitiml

lung eu valoare verbalà

În

eraminarea in-linitirului

,,1n

lung

cu valoare verbalà in meglenoro-

de plecare monografia lui Capidan' l,

mânà yom âveà dil]

câre spune -urmà :

nici o

meslenit continuà sà se mài întrebrlinteze, in ftnc{ie Yerbalà, deqi nu in lrei -are mi,surà, gi in privinta âceâstàel se apropie mâi mult clelimba

iextelor vechi dln'clialeciul dâcoromân. Astfel,

cedat sâu nu de o negaliune, urmeàzà aproâpe întotdeàuna, intinii'iYu1

lexb.o-l'pul'eari''pre-

nou câ punct

spre deosebired.eclialectul aromân, îl

caren-â mài ràmâs

întrebuin-tare verbalà a iniinitiYului,

in-linitiYul din dialectul

dupà

luns". "

în

continuare, vom incerca sà exâminàm çi

ce1e1a1tecazuri în care

inlinitiyul tung qi-a

lung meglenorîàân-este

pàstrat valoarea verbalà. Astfel, cred-emcà infititivul

foiosit

cu aceâstà valoare dupà rerhl\l irubù'i'ri'

in

dacllromânà qi

(,,a treb;i"). Acest

verb, de origine slâYà,seîttîlneqte qi

loc important

i"iîroromânâ. E1 oculà ln

idiômuri,,. În megldnoromânà,.Y-erbu1trubd'i'ri'

imnersonalâ. ln càUtate de r-erb cu valoare

nro-numelerersonâ1là datiY. Cind insà este lolosit câ Yerb impersotra,l'ei

ôste urmat ïe

cativ sa,ude un ifuinitiv.-Iatà citeva exemple pentru âceàstà,intrebuin-târe

a iifinitivuiui

sliir,si,ri,tot Lucruptd,iù âstiil(É)

bri,rna lrubdiaûi, ôumpd,rari'und'cûsù'à'n

ai,ni,md,i,nca?zz 1lntii trebuie sà sàne oprim cind venim dil] sat)

s il li tiarnù p4,(i)li (Nn trebuia sà,-1împrumùli pe

în sistemui Yerbà1al celor trei

e valoare personalà qi

personalà, el se îoloseçtecu

sâu indi-

ajutat acest om); trubdiù

terminâtà treaba pinà astàzi)

;

aàsd"bàeù si uem iu si ?ùstd,lrucd'n

o propozilie suborclonatàcu verbul la coriulctiY

| trr,bdià, jutar'i listu' om {?|rebtiù

(Trebuià

;

cumpàràm o casàîrr oraç ca s-avemurde

Nu' trubdià'it'%d'i't&ri' liit

om, ni.tricdnn'lari

àcestom pentuu cà

Ttubqlst;aidpari nori-i nai,bun din

ei doi) ;

Nu trwbdiù'ù'td'mari'

nu Li da nlciodatà jnapoi baIii)i

el,' àoil' (lretnie vàzut

un cà'bat(Nu

fiêont, cà nw fpasi nili'

iâcut nici un ràu)

cine estemài bun dh

trebuiâ bàtut copilul pentru cà n-a

Trubàlasti

ck'inisi'ri d'i'cqsd,dntru d'ncreaçti,reo'sod'rli,

;

(Trebuie sà,plecàm -verb

ite âcâsà înâinte rle â ràsàri soâre1e).

Un alt

dupà care crcdem cà infinitivul lrrDgare valoare verbalà

meElenoromânà,acest

Yerb' folosii perso-

c1àrâre qi sensul lui

este tirea'ri < laT,,oiaerere,ln

rral. ioate

sà aibà -sensul \:uj.a ceredin dacoromânà,

'o lmi âmintesccÉbunicul meu, decedat in 1962,14rllsta

d€86 de âl]i, povsstitrddespr

timpurile

27

- N, peritru

ale DerbuLuia t'ebût,

tinêrelei sale, spunoâI cdn rum tin:.Tmi duledû in càmpu di Surunri ld sili''Ir'

Meglenotumânii I, P.

169, ç 117.

dâcoromânà vezi ch.

in

LR

XlX

Cousiantinescu,PdrlicùIdrilù!|le semanlice çi sinlaêtice

(19?0),nr. 1, p. 15-24.

rNFn\rxlrvûil

1,@G&!No.Eof!IÂo{

145

quret

di ndneari {copilul vreade mi-or.arey Êi ti,sladoisi riruta tre;an

di1. span_iold 9i porrugbezâ. insemnind gi

s-âu iubit trei âd

.,a iubi,': fiîora

ii

1s61;

si

iqrd iu

Jrira (aceqtiadoi

mari insâ poate fi Tolosit

$i totuqi nu s-au càsàtodt). yerbul d-

în acest caz el are valoarea de-

çi impersonal, çi

p?."!i!à

t

inïinitivul

verb.:l.:.i lrubd,iri ;

prin urmare, qi dupà acest verb se foloseqte

lireà

aid,eari,la areami Lù\,luciu,

àaest 1.ncru,acum este tirziu);

-ly'a

lung cu v*loare verbalà:

vàzut 1a timp

lung)

.t/Lo-, md,,tù&I ,(Trebuia

tireà, t d,sa,ri,_fi,-êorusùng'u'rI,q,turi

là.un âstfel.de dryq

,ïùiturûri, &rgheq,(Trebuie màtùàté,

toa,liLucri,li,I'i-Fn:,ind.d,n%rd,in(Trebuie lnceput odat5, $i apoi toate lucruiile

se vor îndrelta).

Lungùcûld (Nu hebuia làsa,t copilul iingur

; liari

;;

leari, sdpari,tzirôzr(Trebuie sâpatâia)

ctûea) ; l<ari. zàcd,!.rri,und,yard, çi, na,?ta

Situatià din meglenoromârà

(Irrrg)

este Ïoarte âsemànàtoârecu cea din

cu yàloâre rerbalà

se foloseqte

,,dupà

ta scriare umd,

âromâ!à, unde fufinitilrul

't)û

carlea l)asil,'pluii l;ps$ite nutr;rc iline ,,as.nu s-Jaaùnc taiu23

l,ipsqq,Éte,ca unipersonale, cu intelesnl (tTebuie)":

çi

h sùbocroatâ stândârd, în

àceste cazuri

se foloseçte infinitiurl:

Treba pomoéi oaomèoteku 1 Trebatoje oideti,na

lrasrr.o.fn hmba

macedoneànà,în iocui infinitivului

construclii cù:

vertral (a,stJel,âici sint uzuale

jiîeq, a_id,eûri,la aream,i

sd,c,îita,td";l,rubiiitr\ti,d,%d,,itar,itistu

propozitii

areryùel% staar,sacla je

-[-ql

,t'ûbotenje, trebq,èeltq,nje ,iztsesno vrerne),dar nu se poâte folesl întoideauna

substântivu,l verbal acolo unde în meglenoromânàse folosefte i:rfinitivul,

ci

mrglenoromânà

in locul âcestuia àpàr Tormeverbale personale.De pitdà, exemplelediri

sefoloseçtesrlbstanti- ne trebû sed,enje,tîebû

sJd,rçi,ri, !,eq,

.j,i

1)ern

J,ù'1, Iucrw ; ,teari.

om setraduc in

macecloneanànumâi prin

d,use

o,uo3

suboralctTàteI Trebq,Éemo,l)remeil,q,seïid,; tti,ûro,bole:Irebq,

él,osu,ego aapoënale 1 trebad,afltu sed,ad,a,tpari, na zavrnna

saarÉi,loa

è.otek-Gteacaloloseqteîn acest caz de asemeneaforme verbale personale:

Âèv-ripûier,và vopr,i,(copev6tr crûcàeTvarëp^1oveûrzo).ov.Aèvrpércer,vàèrr',0upôpr,e,r rd. ê"1c0àcôv diÀ),.<,rv.

Pozi_tiadeosebitàpe càre o

are meglenoromâna ln problema fuThi-

in

contàct, este incà o

verbale.

lung megle-

tiyului,

clovadà cà in exemplele de mai sus avem de-:l lace cu forme

Convùrgereano-àstrà,este intàrità !i de faptul

in cadrul limbilor balcanice cu càre intri

câ inÏinitiïul

noromân gi-àpàstrât

qi verbalà, pe de o parte

parte

cuit cu totul iniinitiwul, recurg

meglenoromâna -rorbâ Toloseqteinflnitivul.

pinà în ziuà de âstàzi cele douà va,lori,substàntivalà

(ceeàce yom dovedi in continurr,re);iff pe de âltà

verbal a înlo-

substantiyul

limbi ca macedoneana çi bulgarà, în care

Cu-alte

de lorme substantivâ1eale infinitivuhi.

1aconstructii cu Jormepersolale a,colounde

cuvintl,

aici nu

poate fi

Este bine cunoscut cà, in mai multe iimbi,

inliÈitiml

este unnl

peri-

dintre elementeleconstitutiTe âle yiitoruhli

frazele cu valoare de viitor pe noi ne intereseâzàîn sleciâl pedfoàzà-Ter-

bal aol,o f fuTilitiv, proprie limbilor balcânlce gi meelenoromânei. Se

batcanice se dâtoreste

crede cà ràspîndirea a,cesteipedftâze in limbile

erêj noss[_reùe

lmstic formât

lntfl:leqle

periTrastic. Dintre toàte

iûIluêDteilimbii grccpsri,undeiocâin prû:nele secoleale

cors_trucTiaoeto f

diÙrQ)ol,o +

infinitiv.

În

peri-

in{inltiT âpâre 1ncàîn primele docnmente scnse:

dacoromi,nd,, viitorul

13 CÂpidan, Àromdnii, p. 548.

146

?ETIAJR ATA}IAsOV

ltoiu ïenri

r,B. 48,

âromânà, auxiliarul

generalizîndû-seIa toate persoanele,pe cind

(EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEps. +1, 3);

reg, Snceara,

159d,

ùrern trimi,te (C\rtpnTtttg,

9)'a, spà;i,a-mà-Deri, çi

mai, aôrtosde Zd,pad,iiilni,albi-md-t:oiuzu.Îi

din aceastàperilra,zàs-a,redus Ia o si:rgutà formà za,

inlinitiy[1 a cédat locu1con-

junctiyului

: nsas-ltîntu, tsas-kintamu, aa s-hîntd,26.

Irl

ceeâcepriyeqtemeglenoromâna,pttem spunecàviitorul in general

conjuneti\,'111prezent (cf. Câpidan, Megl., I, g

yeclem

115). 1n

lnsà o variantà redusàa perifuazelad,(Ireari)

|

unde-ds,

à$â cum a,

qi' Ca,pidan,nu

est-edecit o foimii

preluat functia de yiitor semânticea auxiliarului, ceea,

a

yâIorii

çi Ia disparilia

li

lui

din perifrazà. Dealtfel enunlului dil1

si, lq,,tim'! ii corespundein da,coromânàce sd, Jacemg,

asemeneao âcliune yùtoàre2?, Capiclan cà în meglenoromânà :ru s-a,

Alùmâ_tia

\

$

categoricà,a lui

yiitor

construit cù aolo + prezentul corjuirctivului

115) este râ1âbi1ànuma,i în cazul cî]1deste vorba de perifraza

prezent, pentru

cà

in

megleroromânà conthuâ

çi

lurg

ca al doilea element âl constuuctiei. lrebuie

sà,

totE,si cà aceâsià pedfrazà a cunoscut

ir

megleloromânà, o

vùtoare. Ceeace ne intereseazàlDsà

se exprimà prin

àcesttip de lriitor noi

€onjunctiy, din czùrea ctispà,rutauxiliarul. Aceasta se poa,te constâta din

folme ca ùs cg'ntsa,\7d,si cont, 'explicât" ds cd,ntoïù,d,si cd.nlonù(Capidan, Megl,,,I,

$115),

contrâctatà din orl + si (,,sà',). Conjunctivrl

în meglenoromânà,par:,Iel cu slàbireà

ce a contribuit meglenoromânà

în care conjunctiwuJ exprimà de

pàstrat rici o urmà de

(Megl,.

oolo + conjunctiTul

astàzi sàsefoloseascàTecheâperilrazà verbalà în cares-apàstrât nu numâi

aolo, ci çi iniinitiyul

precizàm

arumità deplasaresemàtrticà,în sensul cà pril

clegrabào supozilie clecit o âcliute

ea,se exprimà âstàzi mâi

pe noi este fâptnl cà in aceastà construclie infinitivul

Terbâlà. Iâtà citeva

lor Îi doi ani de cînd ru ne-am tâzut); ai,ni,ri,(O li âyind mult de lucru de nu poali s-i,id,(O fi el, cine altul poate sàlie)

lulg

are valoare

exemple:. Tà ueari d,oian

d,i,cd%nw nd. I)enxùizutd,

qnultu

; ltil

Tuarud,inu poo,tri.

tù iri,, cari lantu

basmd,ù, junQiri

ld,tr tù d,ra.ricl,o

Vù aeùri,

poa,teveni)

;

l[z

çtiu d.ii,iLDdiri, lislx, o??,(Nu

çtiu de unde o fi àcest om) ; Vii irt. iLipoara nea (O 11devtustâ mea) ildl,

ad,tii,l,'arileamni,cl,o(111o fi tàincl lemne acolo);

lri. u11, Justo,n (Aceastà basma o ajunge pertru

d,n cyd,Fdd,à,(El o fi arînd acolo vizâyi)

Gkil-

ghil,i.,iapù,nd,-n Urnd, ad,reari ari,nd,d,oud,ailt,d,i,ckilumetri. (De 1â Geygeliâ,

pinà 1â (II)Uma

leastd, o rochie) i

,

Cunxpdlo,i und, ui,kd,,ad,teayi rri,nèi

;Din

rni,l,id,d,iri! (Am cumpàrat o vie, o fi avind rrreomie de butuci)

or fi yreo douàzeci de kilometri).

în

meglenoromânà se foloseqte, de asemenea,periftàzâ ,d + inJi-

nitiwul trecut,

z|\ie:

sînt toli àtinçi

(Copilul âcestà s-o Îi dus din

prin

càre, Ia lel ca gi in càzul precedent, seexprimà

o supo-

p,ipercki,sd"totti

[ârç1],

arci, ud,aeari cd,zutùbrunzd (Àrc1eùacegtia,

leo,çti

o

Îi cà,zutbrumà) t Tistu Tiêor ûd,i,r,id,usiard, la jucarà

tou

la joxcâ\

i Cari,sti,iiraiL%ù, i,ri,rcul,ardi

çtie

cind s-o fi scnlàt de à âjuas primul la,

junsi primu d,npd,zd,ritl,;,(Cine

pia,tà) ; -4n rùarli

cd,sd,bdurduck'iaizl,i,1)ùi,ri d,i,çcl'isi, çi, d,umi,ni,ca(În marile

1968,

reltt,

,a Al. Rosetti, lsloria limbii tomAneile Ia orîgini pinà in secolulaI Xyll-lea,

p.548.

2i

1969, p. 131/9Y.

Bucure$ti,

Litutghierul lui

Cor€si,Text stâbilit,

cit., p.

ramAne, vol.

I,

$tudiu introductiv ti indice de A1. Mârcç, Bùcù-

109.

,6

M. Cqrâgiu-Mârioleanu, op.

limbii

27 C&malica

$ 231.

tt\LrN-rrnvllrl

ME,çq,r4.Ioiton\IÂr\

147

oraqemagazinele or fi deschise

rlild.bpa,fi rS-oii

çi

duminica) ; Vd, iri, pi,rd,ut û,eludi, uaia

pierdut mielul,dezbiàràoaiâatira);-!Le ad,ùeùridurmi"td,

l,'-ti-.ncl'idocl,',il,,d,i,so'tù(N-o Ti dormit toâtà noâptea,

pentru

â expdmâ o supozi_tie,

kaj tetii.i,eseirr i

Pa lie da iina

rcna. O gùsi el unùe id, se ascund,8,

ôntîrzi,trto z.i,d,oud, çi

ea Lamoçi.e,La

+?2)3o1'tu. Notre-amàn'est ?as renu:

A il,ha de Bakarem

il,aura d,utràt:âit,;

que esterdci.ncod,iasd,é

Comm., 26)

1

Apenas haaerd,

%@possû testemunho,rneua (6troposi,çd,o)bom,

-335)3, it. Non l'ho trotaio ia casa l

;

sarri

tga,t:ù,nyp!e!_ d,i mo

de i seiochidacumochiide somn;. Mâi multe limbi se folosescde viitor

de exa qaced. Ko'tku.god,i,nilie ima toj 2 -

scr. Dosl{t,ôe stayabiti, oaaposloaicazs 1

(_C.â,,-mil .P.g!res.g1,_ O. It ?99! O -ma,ili

Bd,lceçIi, _(1d j,!id:.,

sp. Tendld,

nauegagd,od,0,ilha, d,eOrrnuz (A11.de Albuq

nesteme.snloa,ud,i,tdri,o gy!ry

a

40 aûost1; ptg.

fyo41!a etpptiettria t\ ieira-I

proba,bîI

-

enIp pq,ûito slamatlin&x3.

Perifuxzâ ad, + infinitirr

C:Ùpidanâ

nu s,â menlinut

în megleroromânà numâi în

pàstrat, de asemenea,în

_câzurile pe care le-am examinât mai sus, Ea s-a

blesteme, adrld

p{n câre,_im€aiiâtdupà prolunlarea blestemului, se cere

lui.

XIegl.I, p.

lipseçtearrrfiarul

lnr-ie-ar. Leea (,eêstede

,,focu1

rolul de element finàI în âceastà constrûctie pietuffic;tà

çi

neîndeplinirea,

Dotat un blestem care se aude la megle'noromâfi (vezi

variant-àredusà, din care

Càpidâl

vorbeqtè

des jolosite blesteàe

vertail,:

pira

3p) : f-ocu s-ti,urdd,,d,a%i,-ti,s,rd,,iri,,o

ud, lweari\ qi tradusà greçiî prin

este evidentà;ici,

Iatà cele m;i

sà te aidà, arde_

maimare importa,ntàinsàesrelaptuJcà,,desi -nu

yâloârea rerbâlà a infinitiyului

dcàieri de aceastàintrebuinlare a lui.

din megtenoromânà, urde îitilnim inJiniti-!-u1lure cu valàare

U-ti nïdd, locrl d,i,nu ad,ti, ard,iri (Sâ te àrdà focul dà nu te-ar ardel

s-ti,{ndd,cl,i,nu

l.uptu

i

ûd,ti &rd,iri, (tr'lâcà,râsà,te ardà de nu te-ar afie) i S-iî,'nea,cd,

nice,ri, -(L\p:al

sà te

inece de nu te-ar irjec;)'i Lu?u s-ld

denl

te-ar'iirjmlhia)

iLui;

;

tâlù)

iriincâ1

;

S-'ti

;

;

c#à!a)

(-l.,upr!sà te lnjung]ie

[Sà te ia ciuma de nu te-ar lua)

cwete moârtea clenu te-ar

d,i,nw ad,î,i

j!L,nSl,'d ddnw.rd,_ti, jung'l'ari

Lu?u s-ti, tat)d,d,i,nu où,tà tdl,'ûri (Lnpù1 sà te tâie de rtl- te-ar

s-t'i nxûncd,d,i nu rd ti md,nca,ri,(T)rLptTI sà te mànînce cle nu te-ar

S-ti d,und,ôurnaili mu ud,tri dunari,

d,und"moartead,i,nu ù, td d,u,nari(Sà,te

Il-ti

cwrd,nlaa,rtea,d,inu od ld cu.a,ri,(Sà te ôurele moartea de au te-ar'cul

;

B-li bn,td,dd,la,c%d,i,nu aù ti, bûti,ri

te-â,r