fn-Lrnosul, dincolo

de art'5,

o realitate evidenti astizi ampla expanriune a fru'

,,Constituie viegii irmane Fretutindenl
mosului in aDroape trte sferele
se.cere instaurat"
;;;;;i;" ;ril"*i ,n' plus de fru-musete care capabile ca' dincolo
Pretutindeni intervine problerna formeior
;;;;;;;i" ior destinalie practicd' si incinte privirea' si-apartr
I",,rriirii'. Flumosul, cind"a exclusiv obiect de consideralii
;";;;;;;. orezinti, in ,ceste ultime decenii a'le secolului XX'
;l#il;; ii'iliiigii ii ii".,"t" economiel iecreative'
ei ale culturii'vizind'
Obiectele
i""".*i"a. productive 9i cele
;;i;;; ".ii"i.i,il.
J'ol*" l"?rtirial, care si irnpun ca luc-ruri frumoase'
t"" i.L.'l.ltintea,,Pr€t-i-Porter",
-'invocate conceputi in-consens cu
ir"i""t.a"i pot fl drept argumente in spriiinul
acestei afirmalii."
GHEORGHE ACHITEI

lei 27
PREl',IISE

lLiirnirre trit,ct.rthl,ir rierleslugil, atloviiratul sens al

urlolil t'lintre nlutaliile irnport,arrte oe all loc
asbdzi in viala esteticd. Cauzele acestui fapt
sinL proa nilineroase pentru a putea fi re!,inute
integral aici. ['{erit,{, totugi, miicar arrrintile, cele
prezontird o irnportan!{ deosel-rit{.
llitrnili plefacerilor pare a se fi accclorat
pirtri intr-atit, inoib grnul a ajuns s{ nu rnai
arbd decit relaLiv rar rS,gazul necesar observaliei
profunde gi reflec!,iei tenieinice. S-ar pdrea cI
e-rislenla noastrS, tinde a se irnpulre astfel i,ot
rnal rnult, prin trdire, in de|rimentul, biireinleies,
al rteclil"aliei. Platon, convirrs cinilva ci ,,o viald
necugebatd rru meritS, sti fie tr6it5.", s-i\r afla
desigur, prirrt,re rrrri, irr dificui late.
f)evin irrgrijordtoare qi proporliiic pe oare;l
irjuns si le eapete, in cliferibe rnedii, o anrimitd
,,f ug&" de refieclie - irrleleasrl ctr tenlativ{ de
a c5uta, r'eleva qi mdrturisi ader-drul in lumina
experienlei personal delinute ou mol,ivalii foarte
diverse. Ilnii invoci lipsa -prergiitririi crorespun-
zriloare, al{,ii se tem sd nu devin5. r'iclicoii; a}tii
considerI acei]sta desuet ; al!,ii apreciazl efortul
tlrept inutil, tlevreme ce nimic nu se dovecle$te
'qigur qi sl,abil.
Se cecleazd cu u;urin!d, in prirnul rintl din
4:onrotliLate, daci nu rnai lnult decit odinioar5,
utrl 1iul,il nra"i nurlt dcc,it s-ar cur,eni acunt, sr'iri-
tului rul,irricn qi telLal,ii|rr sirnplifical,orii. l{u rle
pu!,iire ori lrrezentrrl ersfe abord.at rloiry t.ra ]tre-
lungire a trecutului, intrucil, pernt,nl interprt:tr,irea
ace$tuia exist,S tehnici consacrafe si o terniinologi.
corrstituif[.
Addugincl la toale acestca si faptul c"{, prin
natura luorurilor, ftecarc i,int'le, de ohicei,- sii
pund clr- preciclere. pre! po aspcctele socttnle si
speclacrrloase a.tunci rind cairtd sr'i ilr!eleagii cevi,
vorn avea o explicalie aproxinrativ{ a confuziilor
ce se fac si a eroril<)r ce s0 rlrlrnit.
Cu experienf a zilai do azi incerc5rn, dupd
cunl esle si firesc, s{ anticipiirn viit,or,ul, formuiind
presupozilii, intocmind pruir.cte, f;irrrinrhr-ne idea-
luri. Este Iimpede c;i neinleleecrea corectd a
prezentului estetic va tf,rrcc la abordarea inadec-
vatti a viitorului, ideallrrile riscind si se trans-
forme in iluzii, prrtiecteie in utopii.
Arsaclar, inch.rsiv peni,ru inseiar,.la noastri
normaki in viil,or, sr: imlrrrrrtr o rnai alonl,ii des-
luqire a scltsuhri un()ra dinl,re irnpresionantcle
prefaceri lrr carc sintenr martori.
Pot fi detectate la or,izonf,urile viet,ii esteticer
contem-poranc, mai clar sau rnai puliri clar,
uneie fcnoliene in miisur{ sd ne ajute lur at,iL
a prer.edea viitonrl, r:it a-l inlinrpina iirrticl.
Studiul acesLor fenornene
estc inc[ timid qi praclicaL - nupreponder:cnt
nurnii Ia noi
-
r:rr
mij loacele poeziei sau ale eseisticii sentirnentalc.
Lipsesc incercdrile de sistcrnatizare a experien-
.telor deja de!,inul,e, la nivelul unor analiie mai
rrguroase qr rnai arnlrle._ Deslgur, cine se an14rr
Seazd pe o asemenea cale iqi asumd importanl,c
riscrrri. In primul rind, riscul de a fi conLrirzis
de o altd inberpretare a aceluiaqi material. ),rc
afl5m pe un teren unde opiniile pro si r:orrl,ra
pot !i deopotrivd argumentaie. In at rloilr:ir r.irrrl ,
riscul de a fi corect,at, de Lreea ce urmcrrz;r $d
se,,ir.rt,imJrle". 1n al treilea rinr-1, riscul rl. a fi
completab prin luarea in considerare si ;r lrll,or
resoituri al-e fenornenelor sNudiabe.
M5rturisim, astfel, cle la bun incoprrt. ci irr
sus,tinerea ideilor ce vor fi prezentatc in conl,i
r)ui:rru lto,alrr s;rr:ijirril, rio:rr llo crltr,rien!,elo tlin
lrerirne{rui r.-izullitirlii (iili'e n{'..a11 {'osi, rrrai farni-
liare. Luinriri-sc in coirsirlcrare 1i lrlle erperienle,
chiar dacI ideile sus!irru1,r: rru ai. fi infirnraie,
s-.ur imprrno. probabil, rec,unua$t,(rre,.r nll{)r
llr()-
hlemr,l aslll)r'a rriiror';r, rlt't,r,arlriiaiti, 1lr 1p-ar"lt
opri t,.
llrirrt,rc srllirrrlriii'il+r irrrlrorl;iirlr rr, irrl lort
lrsliizi irr lrtnte lii rii r,lrlor. scils lr-lrrrr ():lmirllm
ttt:'tllsert-ttl,. l,l'iriririr: r'trrlrnoucriic $i c+llc c0ro
ltr"itrisc ririlrclc irtl.li.c:r. pnr:u,rrr1,,u1,i.,,,1p,, prtrt,u-
linderri, Pclil,nl llu'rirr'lrr rltr.trni\trr sii lsiglrnri tixis-
ir,lrlci rll;rsl.l.i,,,,li,li,'rr,, r:tr nlrts ri,, l'rrrrr,lr*ntl,,
()bicrrLoLr rrliIil,;,rrc
J,r,',rltrso ilrlilst,rilr] co.j.(1 sr)
iinprrrr si rlr,,lrtcrrrrl frrrrnolisr.", iritliriictirnintcrt
rorrliilirl,ii ilr liciir.lt rrrariiot,scrii iit o()nscnri cir lini;r
rnodcl. rrlolriiirrul, !t.siiLrir,ile dccor;ri,i",.c, pol l'i
invocirt,e rlro1tl, argurrienl,o irr s1-rlijinrrl iir,r,st,oi
rrfirrlqlii... N{ajoril,al,ca oanrcniIrr,- trrr1i5i11*..i
irt corrrli!,iile dr-r confor,t, pt_rsibilo asliizi, iur, para-
11a,
llazind o expr';';rie-ponlif,,.rlretri,rri lll rnai rnrrlt,
frtlttttir". 5irrlr,rl r:onvirlci c;j iirnrrra t,reittlitr sii
t'lerinit nu dolir rnai lrrrn'l si rrl;r i rlr.,.:rllt,il. ci oi
tititi frittnoil:ri'. lryilr,'i1,alr,!,, sl,r.;rli'1,ii sirr,illr,,,,,
tirrrteazii l qi rltisi llgrlicar.e nt,1rrrl,i nrl irlrrur,.r nici
o .irsorn{}1cil llersirccl,i r.ii. lil rir 11,i,,.,r;;ru:i t.:i irr
anii cc vi n dezvoit,aren fcrtlrr;rrrrlrri ja c,ane rrc
referrinr vir. c:'i plil,;t noi ilnrrrrlsliri, iltfrircii, viii,onil
irtriieantlil, ltrinLrc lritr'lr, si {r<t1rt,a{,lr iz,, junir.,,
a utiLulrri din preajrne lrolsl,rii.
Probiema frrrmosulrri, cirrtlva exrjusiv cibieoL
de ortnsideratii nrotal'irr.ice, prrrzinli, astfel, irr
aceste ultirne clecenii ale secolului XX, rlumeroa$e
implica!,ii politice, vi;rintt, dr:Lrpotrir,'ri, cuo1,)ririir
ryi cultur,a, nrrtii'itililr' irrotlucl,i ve si ncl,i rilritrile
rilcreii t,i vo.
Obiqriui1,, la nivrlul t,ilrirlrri tlo ginilire ,,,,rno,li,
cazurile ilrrsl rincl ilc t,ttr lqlc 1,rt,r,,,u 1ujri t.o rr r.nr irestr
ilsigurir.l.{..r rrnui plrrs r.lt'i'nrrnrrsot,e habi'lf,Lului
urn&n ot'i ltri sirrt Irrat,ll in seilntii, ori sinh inte-
gral.e clomeniilor irri.isl,ice tra<.lilionaie. Ambele
aLitudirii vin in rtrruli.adiotie cu anumite cate-
gorii de.situalii Ientrrl o (-1ii!.(lr rlereilnare la
7
rrii"clrri r.orhii.ii rrrrrenl,r-. sc il,lilnesc tlr'.jll,lift,ri!i
l,crrlrclli, irrtlicirtrl !ru nurl)ai stitr.i tltt lLrtrrur.i
r.l.,'ir.Le,'rte, dar 1i rrrariifest,[ri deosohit,e de ceJo
di:r perinreirul artei: ar"tizanat,, ciesign, amenajat
est,cti{l
- interior si o:itcrior etc. r'\'{ai potite
t,.rrl;rj,nde atunci frrpi,ul cii srrierile afectirte clc
a+"ari inculi:rlturi tle crbiccri oonrplicii pr,oblenrelc
ir lr-ro .qti le rezolt'e !)
1)c, tle ait,ir parle, dost,rrio l)(:]lrsoillr(! iirkrl.rrll
fruinosrrl c,a l)e un lel do si rrorrim ll ilnrri ali,
qrur-ini,:,,cstet,icul", iderr!,ilica1,, la rindul lui, crr
rlonlorriul artei. ll Iinpecli: insii cii csteticrrl 1rri-
r,.-cste
- astiizi. ce1 puliri -, o realiiale mulL mai
r.ast,:'i si ritai rrorrrl,losii,ie,.it cea a frumosului
srrri l iirt,t,ri, iiil t,endjrtt.a de a lc privi ca sinonirne
sc Lr{il;ittt'tlirj inl,r-1 ltisI stri'sir t'l.e eruare. Diverse
slrrriii iruhiiclrle 'iir n]Lirnii ani au stiiruit. de pild5,
ilriirlli'ii aurplrriui llrooes de erxpansiune a esleti-
cul'.ri. cc poli!.r: li cu rrqirrirr[,d eonsl,afat rle ]a
o vronre; prohrtlrii, el sc rla{oreELc, iniiinte tle
1oale. rrpillil,ioi iroiLrr. ntijloitoc tle cornrrnica!ic
li pclfetl,ioriiril oolor \roohi, qra!is cuceririior
qiiiir-tei si t,chnicii r!1,){lprni'. \ int,elege acosl,
pr(){.re!l clour rlirr 1rcr.r1lecl,ir.a it ceea ce se intirnpid
iii ]ierirncl.r'ul arl,ci sau al llrrtrnosulrri devinr:
ricoolclut'Jrrnt. Lcirrt,tla,,rlj$care pent,ru frumos"
lle ofi:ril ;.rcrsibilii,atra rie a cuuoaste numai unele
ri il t,r,rr .:r ll o0 l€te sale sem nif icril t,iv e, ea ne pu tin (lu-1,
1
nici iro rlepart,e. epuiza.
I rql ;1qgo3. ni se pare nooesard, incir de la
iricr:iruL, ticlimitarea. rni"rr,,llr t,aborrantir, a cclrir
di:i t.r:rmrri'ri -- est.ctir:Tifru,mos - in hrrnina aclcel)-
tiuiiilor ro 1i iie acoldri ii.r Le,rbeJe recente tle
speciali t,a [,e
llirrti. irr .*or,rihrl t,rocut,,,,fnrlltos" crr,l ul,iliz;rl,
rrr un*:1e airtrelri,irrni calc ii porrniteilrt sit at:ttlrtrltr
irar'!ial si ttx'rt,l 0c e tles"inttuL uuutrt pri it,,eslll'ic".
I-,4 rriveJul vorbirij curento, o part,e din llrr se
nlai plstreazi".\ inoii. l,{ull,ii vreme, gt'al,ir''rrtl si
subf intul aLr fc,si, cortsitleral,e simple ,,morlil'itlittii"
rulc {l'ilntrtsriiui. Lor [i se put,oa a(iitugi'\, r'r'rrrlLlta],
aglerllrilrrl. Di'sprrt tr',ri{i,, si t',rtrritl :r' riisr-rttllr
trurir;ri irr lrunirrir ft'trrrrrtsr,l ii operei ,1,' ;rlt ti.
I,lsteticra tradiliLrrrtlii disLirrgerr rl_irri iratc ,,,rii
.
1ln f,,r.t11ijr,.-,t,rbile rr,,irrspir.rri, rrentirneul,lrl i_ler
l'r'urrros'in dilerr.itele sale vlir.iarrt,e: lirr.rrrtle irr.lis_
t,irre . si folntele din rru l,ur ii. pr:rrt,i,u frurrrr sLil
,s1rr:ci lir-. lormelor cu sLal,ut, de r_ipori, post,er,ittrtea
lrarr t,ilnii iir consai.rat exprtlsia runios rrtislic,
f
i;rr l,r'rrl,r'rr lr.rrrn,,sul sJrr,r-ifi,.li,rn,,,l,,r.rliu rr;rLrrr.;i
ir ..<rrirrsitcra[,- expresia. frttnvts rLnl.ttrnl,. Disltutele
t',-l't.r'i L,';rr.o la sltcci{icui cclor rlori,i t,ipru,i
tle
Ir,rrrrrr,s uri oonLinrrat,, dupi cjur]l se sl,ie, pinii in
vren)ea ciin urrni.
, I deea Lr.1 opera cle art,ilt so dor.erlest,er irrl,ot,-
r krt\urtit
_f'untoasii, i nd if'ereri {, tl e ohittc t.ul rellr,ez.ri_
Lrilii sale. care poabe inspila si urr all, sciiLilroril
,
lrarca-. ini{,ial unanirn ;r,:1.rr,y1-g.,. l,Lr.r.urift: s-tp
ccirnplictrL insi iitunci cintl s-a ajuus la reuultoas_
terea atleviirului cri si o
irnirune, in anrrnrit,e i,,r.ri,li!ii, -folrnti-.,uril,i,, se ironl,o
cil oper:-i do'artrj.
lilr: s,au ctimpiicai ;i rnili nnrli cintl rerii,rrl
ir inceltuL sir preootrpo filosolii iu ci_rlii,air: ilc
,,cr,rt,r:Eor,ie esbeLicI". Pe la nri.iirrr ul $ec()lllllri
t,recut, un elev al lrri ileg,'1, I(ftr,1 Il ,rscnl,ilanz
(JQti;, 11179), puJ:li,.ii isi-hrtt lt r1r..y tIijssl,ichrtt
(18S5;'t'. Devenirerr ar[ei rnor]erne --- iii condi-
1,iile rriireia rrrit,ul a fost, nu o rlnl,ij rtfirrnal, pl.iii
irrl,trrtnotlirrl lorrnelor lricl,rrrilje, scLilpLr.rralri gi
gr,aIir;e ca ,,vi.rioiir.r: crprciiivil,.
, -, a irliligilt lir
rerronsitlerurea irlt:ilitr irlrrnt,iliciriri ;il,Lir r:r-clrrsiv
crr rlomenirrl l'rrtrnosirlrri.'r,'k
[)e l'rtrrrlrrl trnor rrt,iLri r:orrt,r.ariitl.ii,,:irrt,Ji,i sI
lrreocupiiri a fo-qt, olrlirrrrL .-- y,r.irr ,in,,.i r.,,"*, ,lc ]ii
tlenuruirea ;Liirrlei inicnrcirrte rler cIl,r.qr,,\le:lanrier
Brtrrrrrqrrr,Ir,rl -- li lir nsat cslet.ir:tt,l,, terrr]er], tlt,trsi,
:trrtlrigrtu, rlt'sprrtnintl, apro,ximaiiv, realit,;rtea 1.9r,_
melor I'izuale capabilr: sir ,,irr! lvo:1i.rr'( riilrtrite
senlirnenl,o, la nivelui sintplci irir ttoirt,t,nrpiiir,i.
* Iiari llosenkranz, Esteticq ut.,i,ttilrti, Ilut,irregti,
l.ld. lferidiane, ig8S.
** 0 prezentare detaii;rti a rnonrentelor si etaoelor
pa.rc.urse. precum qi a problenielor ,,s 5_au ivit'lir aeeasti
pnvrnti,- ne .oferl_r Lydie Krestol,ski ln irrteresanLul silu
sturirLl: La lattleur dans l,ort t\ tr.nQers k:s dge:;, Irlrr.is, Ii_ldi_
l,iorrs du Scuil, 194i.

Pe linia vechii convingeri ci estetica are ca oJriect
de studiu frumosul si arta, nu a fost greu sd se
ajungi la in{.erprelarea noului lelmen ca si-
nonim al acestora. lar cltrcl lrumosul poate fi
interprotat irr calitate de categorie cstet,icS,
rneritii, oi-lr.e sii iir.,ern relirrcri irr a aborrla si ter-
rnenul nou tlpiinrt, ast,iol I Rispunsui negativ la
aceasti irrt,robale vu sfida prrt,in ltigica; eviderrt,
esteticul nrr poaLe conslil,rii proplia sa cat,egorie.
De aceea, rrlii arr il!,eles esteticul inl,r-un setrs
mai larg, ca pe o categorie gcrieral5 a cunoaqterii.
Color care ari optat, penLru o asemenea intelegere
a esteticului li s-a replicat ci nici Aristotel -
,,pdrintele" trlrmenului de categorie *-, nic,i
l(ant,
- filosuful care a sis{,ernalizat prohlemu
categoliilor in spirit nor-ler,rt *- rlu au trvul in
vedere cazul frLrlrtosulrri sru ai attei. f)e asemenea
lemeiuri, s-a irj urrs la inteltrgerea esLeticului ctt
modaiitaLe rle rapoi'Lare a ornului la lumea tlirr
jur. In auesL sens, Vietor Basr:lr (1863-1944)*,
unui clint,re ginditorii fralicer:i, ciudva in vogJ,
procedeaz[ 1a crutvelt,irea ploirlernei estebicului
in problemil a crli,ttulirtii, estetice- trntr-un studirr
celebru, iribitulat Le ma:ilre prrtblime de l,'estlrc-
tirltzexx, el rlistince r:inci atltudini urnane lrosibile
fa!5 de lunrea iriconjuliitoalc: atit,udinea iiractic-
sensibild, {rilr'(} colsfiLnie rii.spurrsul rrosLru la
cerinlele 1rr'inrorriialt: lle viet,ii ; rititutiinea intelec-
tuai[, din 1rr:r'speci,iva ciireiit se jtrstifici irrtreagar
activitate leoretit;ti ; atilr-rdinea rnoralii ; atitudinera
religioasri ;i rrLiLtrclirrea estetici. Spre deosebire
cle ceieiaiLr: t,ipuri de alitutlirre um.qn[, erxpli-
cabile in lurnina rlilerit,elol noitstre trelruirrl"e,
inter,ose, dorirt!e sau irt Iuntina sisternelor tle
exigenle irrstilulte, illit,utlinea ersteticii nu ar i\veir
o rnol,ivai,ir prct:isit. Iia ar presrFlunc r.i rultorbare
,,dezinteleslLlir" la lrirnea tlin jLrr, simpla rrderall,
la furrne irr rnrrrrele r,rnei simlialii liirai terriei.
JP*nt.o inlilrmarea si orientarea cititorului, irt cazul
autorilor striini clespre care nu pot Ii gflsite ugor inl'olrnatii,
afost trecut5, ln paranLez[, gi perioada in craro irrr triit.
** Inclus in voluurul: Victt-rr l3ast.rh, -F].i-sar t!'r'sll*itiqu.e,
de pltilasophie et de lilt#alure, Ptttis, Alcan, 19:J4.
10
(jririverLilea pr,r,blernei estc,ticr_rlui in
lrrublerna
a atitudinii estetice a i" i'i p'r-itr_rt deterniiria irr.ti
rlei;li:r'Leri" Ltat' t,uatttutlui 1::l i:ar.e iii-J r.iiirt,iill in.
l,r'usn rlejit irr tril.rulatiq. irr rrliiizar,e,r ltii, t,r"it.rrr1r_,
:rt' l'i l,'sl. rrpl1li1 f ilos,rfilor,. llq tlili ;l1L(,jr l'i ,'1,r.i Lti,
(iu Lol\Le c5., dal,orii,ii impreciziunii sale, cont ijtLlii
sii genereze ctiirfuzii..'\hia dupl rrii,iirrril iizboi
nronrlii,rl, partizarrii filrrsoliei l,rtt,aliliitilor,, iti toi)-
liei atrsanrhlurilor. iar nuri nou, iri st,rtr,tLiLr,uiis-
inrrirri si tooriei sisten're1or r"or, ciiuta sI-1 e,rplilt:
irrt,r-un rlo{1 co{.espunzirtor pi,oprirrhii sJu trecut,
eviLind sul:ter,fugiile. Esteiicri.l o ,,yilzut,,, de
astii dai,ti, nu ca problenir tle al,itrrrline, t;i i.;.tr
.,iirrsilr'nblLt" coerent structrrrat, ca sisl,cin in
inteiiolul crii uitr se col.rl localizati o_xist,en[,a unor
srrltsist,orne lroseriild fietrtrr.c o ielat,ivii arrt,onrtrrii,.,"
.\sl,fe l inteles, el ar cuPrinile toi,r.rjitai.eri fcroonttr-
llelor_ln condiliile cirora irrt,errvine pnoblcraa rinor
complexe de trdil'i, desemna'r,e gertcric 1tr.in cu-
virrtuI sentittcnl,, trdiri incercate exclusiv la
nivelul contompliilii fori-nelor, dincolo de orict:
int,ores, cloci, rle prrrpr,ietatca rLispec,
tiveiol forme ^indiferent,,
tlo a riispunde rlifttr.iteliir tr,cbuiir!r:
untan0. Sfertr estebicujrii ar inclucle
acosLui rnod de iir$elegere I)0 clare il crrnsidenlnt - pol,rir.ii
ua fiind sins_lunrl accoptabil cliferile gmpur.i tlt,
sitrralii cornpor[ind un grird- rniri prrrriun_taL srrr
rnti. pu!in pronrintat tie iirrutiir,o. "Rertinci:r, rnri
1n1,ii, situabiile all,istice, aiciituinti domeniril go-
noral . al arIei. Iictinen'r, apoi. sifua!ii|r oxtra-
lriislice, uicirtriirri'l rionrcnii estcLice ilistiircie si
incloperir.lonlo, sintiltllo tteiui pe rrilt,e il rlosenn[rit
pr,in. concep.l,Lrl tlo artii: trrt,iziulrl,ul, desigrr,iri*,
vestirnonl,atia ei,tt.
* llliidinlre termenii_specilici diferitelor capit,ole alc
at'estei r:i'ir!idesign, desigirer, Iiitsch ttc. in
- r.orrlirrm - se scriu
lintba rorndrrl uzut!ei Iinrl,ii de oligirr,,, (.ooa i:e
dovede;le un proces de asimilare lrrci rr*inci]eiaf. ]] lirn-
pede ci articularea lor dupii reguiile lirnbii ronrAne com-
portf, un oarecare coeficient de-arbitrar; ahe posiliilitri{,i
insil nu existrl. Pentru a marca, totusi. acest' coeficieiit
de arbitrar', in cazul cuvintelor rjspeclive, ar[iur.rlul rr,.m[-
resc apare precedat de crat.imi. De asemelea. a losI fo]o-
siti t:riLtinra in consirui.lia er|rt,siei,,situajiiic estt:Litrtr
11
 N rl l1c-urrt I)l,ol)rts irici ,r anajizd nriri anrpiii
il rtonleptul rii r:r.rrrt,errnnor'air rlo I rt r'i. ()yter.atiuriea
so t.trrli-,iltrst,l {iritlLg ilirlisllil. Iil rllr.11iq- drr rirtrll,;i
aLt,rrf io si ltnr,i',rlr!ii Ircrt1,r'll it cviill fljrrrrger,t:rr
.
ln inrpas. Au apIr,Lrt gi in perrirnetrul artei deitulo
situa,tii noi, pe cirr,e Lr;r.miiolugiir tlatlitir.lnalti nu
le rriai pLrtlt,o ilcoirer.i ,',inrpiet, iirr,rrrt!iuniltr puse
in cirt:rrlat,ie, ltorrlnr i, lt,,lr,:ii.rnn;1, nu si-arr fisit
inlii cousacrilrea. .\Lrrrrerorl;n ntul,rritile recertt
descopcril,e, ua gi ,,trlilajul" riloder,n foioriit, pontru
ploiticrarca nral,or.iirlclol. braditionale, i,e pun, ltr
tot pasul, in t,lificultrrte. ],'ornrelr: int,ilhit,e 1rr
sililt _tle expozilii, irr ntuzeolo, de tirl,il rnotlerrrir,
in sr:rlilc tie al,t,i corrtt:rnporarri ale muzeekti
cllusice. sc_ sruljt,ri:lg, irrt,ot,rleiunl\, rnicar pari,ial,
trcccpliulilc)r llo cilr"i,\ telinenul rlo artii lo *"*,a
nu pinri rlo rnirl L.'['i.,t,u;i. otriar !irrintl $earna d0
iteditul. sii,rrat,iilor si tie fairlul cI'vochiul concopb
flu rnill porll,r: tct);rtrr,i rlriurl mul Libudirrerr ilt,:
rnarrifes{"{ri lie cilre lo inglolieuzl rkrnteniul cont,cm-
pclran al arLti, cind vorbosc tlesprc ar:tii, oarnenii
au coltvingerr)a oil sirrt in ,,cufio:st,;rIfi de cauzX,,.
Ei nu 1rut, sptune cti gl,iu o_xacb ce ristet arla, r_lar,
o simt,, poi,r.ivit, erlLlratio.i pi'irniLe $i culturii po
oare si-au forir-iat-o.Airoi rnai cxistri si rrnnrniie
repere irr Lrecrib rlupti rtare so pot orientir.
Dificull,d_t,ilr: inuorn prir,ahil ntai rnari irrcop
atunci cirrcl irrcerciim sil prccizLrn specilicril
fiecrl rui d rri e ni u es t,et l,it; cx t,ril- a r Li ii Lic. i'ii ritl vorba
t-r
dr: tlclniernii trsl,et;ict: ilul,unrlrne const,ibuil,e relaLir"
recent, det-'i, rnai litrl,irr sbrirliate, rIegi iurnea le
tlt'sumrre,\r,t prirt t'rrr"irrl.,' rrllatr,,lo.ia in cirr,rr.
lalio, incercarea rle a le prezonta sisl,onrtrt,ic so
dovederst,e irrtot,tlearruit unor'oio&sii.
Si totugi, lt ne inrrlt,rrrrri ,.u pozifia conlorlili
ce i)resLrpune incitrtlcrea in p.r.iinetrui ar.lei a
tut,ut'or sit,uqtiilor esteLice notr apErule llsiglllrtni
extra artistir:e" perr.tl,u a sublinia faptul ci artizanatul,
rlesrgn-ul, vesIinrenlr[ia eic. trt,buie lnlelcsc r.a dumenii
csletr{ e autonomo, doac difcr.itc de ccl- al artei, ier nrr
superioare artei, r:um s-ar putea insinua st:riindu,se sirnplu
,,ex traartistice".
12
i .ignrirr turilitrri.,rri,i. (liteoc{at,J, tautoiogiiie, lrr
spirituI c[ror,it se oper.eazd ast,fel, slnt m*ai mrrlt
rlocit l.rrjt,lil,i)iirit li1 richi. A srntirre cti art,izanat.rrl
ost,e art,ri eorrs[,ii,rrio o 0roaru eIr.rtrtelrtarir ne 0arf)
or,icile o poaLe usor sesizir. itr de la sine inteles
cf, urr terrnon il exclude pe ceitilali,, mai piecis
ar.la exclrrdo din sfereie sale artizarralul (,rsit cnnt
il inLeli:gerri noi irsLtizi;i a9a olln) rre iirtilrrirrr
cu el in viuttr ile fiec,rre zi. A lratrr design-ul
crr ilrLi Irure, curn\"n, rqili accepLabil, deo,ir,lce
lumea nu ql,ie birte c.,e e tlosign-trl, ial uneori
insusi concepLul rle rlrt,E ftJarte dilatat in
vrenlcil din urnri -- se aplicd - la atitea marri-
fesl,iri, incit stai si i,e int,rebi t.hcii un automobil,
un avion, un obiocL der lrz casnirt pr,tirlus inclirstrial,
aviritl o infl!igar,o piiicrrbri, ilu i{r br.ebui inclus
fot in sfora acestuio. ;\sl,ferl cleyirre oarccun expli-
cabild corrfuzla riirrtr,e trrtri qi clesign, crjr,eia ii
pldtesc Lribrrb rru 1-'u!,ine persoallo. Iltrebarea
ce lio rl.1si,e in ascrnenea irrriirejuriiri, comportind
tun r{spuns gi nrai dificii clecit cci r,eclainat ds
irtlcr.ogu!,iiie anbcrior\re, suni{ carn alit: tlaod un
autornobil, u{t i1\rion sau un frigirler, --
tip dosign -- sinb acceptate ,:a formu cel.,rotluse tirr tlo
dornerriul ar'tei, nai poaLe oare sd rru
-ce !inii
de rospecl,i vul rlonteniu ? Dupi cunr r.etlem, s,:
ajunge lir ilizolr.art:a conr:up+,ului gent:rai ,le altit.
De acoeu, lterrtru int,eleqerea tcntqtivei int,re-
ptirlst: pe Ilartrurslrl t.lpit,olelor (.o rlpneazd, consi-
clerirrr ne(jesilre arirrrrriLc erpJlr:irl,li 1i preciziiri
r.u ciir,r(r:1,,1, lllrl,i,.iP;rt,iv.
lis.LcLir.ra, ilsii (rum est,c prtrctitrirli de rtbicei,
se_res.irnLo,. poale pr,ea mult,, de pe urma propriei
sale istorii. Despririsii, la jumttatcra secoiului
al .XVItrl-lea, din corpul tle preocup{ri al l'ilo-
sofiei. cra nrr a reusit in[ottleairna sd depriseascti
tipul tie c,trneqtariu speculativ pn temele
frumosului ,si ale arLei,--cornentar.iu"og ci: nu necesitl
neapirat o cunoasterc concr.etd a realitrjtilor la
car€r $e referit.
Nepui,incl sesizil niui diversilalea situatiilor
act,uille, nici sensul rnrrialiikir co survin neirr-
cetirt, nnele st,rrciii de spr:cialillLe continuri sd
t3
 se mentind de aceea le nir-elul utui fixisnr
strdirr gindirii . modenie. Erplir:atiile care se
propLirr) ipotezelri lgi,e sLr errir[, liiliL] i:are sint
rtust,i rtute Jac &bslps11i,i.'.-. clr o rrirrr it.tirrr,tr degitjare,
de modul cum, lrrcrirrrilo apnr irr ltrrnina r:xpe-
rienlelor la craro oaltrerri j air ciirecl acces. ln hre
serrsur.ile pe care un cnncept ost,etic le ayoa crr
sute tle ani in rrrrnii qi cele, de acltm nri sill re-
!inrite decil rar. rleosebir.i sernnificative. AceasLa
determinS, prirr ftrr!a imprejurdrilor, o atil,u-
(hnc corespunziit,orrer fatti de fenontsnele studiate.
Itrlenentele noi, sitirqliile ineclite ajung sI fit:
privi t,e ca neprezeritind iniportan,tii.
Do. buni searnt-"t, tributul pe care noi sinl,ern
ner.oi!i si-l pliLinr, neincetat, prejudccu [,ilor. nu
treLiuie.ig.norat.'lennenii lolosilj, i:ntregdl utiiaj
nl. gindirji. rioasLr.e lor.jaL in t.onrii{iiln .rperi,,rtl'e
lelor anl,erioare faciliLeazi si irrtreiiir prejutiecnta.
llevine tj*pq{.u.cti accesui la acievfu.ul pe Liare
s.5 te po[,i sprijini cii, de oit se dor.cdeste imposibii
tlo conceput in absen!,a efort,Lrlui de a li'lrrcitj .
oonsliolt, de limitele $i posibilii,tri,ile [,r,uL.rI r t.'
intreprins.e. Arn putea spuno cii, prin cornpari.rlit
cu alte gl,iin!,e, estel.iciL e pindrtit, intr-,i ,ri,ii ,,r,i,,,,
rrtirsurl, din acesb puncL de r.cdere, cle spt_-irtnrl
elo1il1rl', .inLrucit ferrortrenele
ile oare io sburliazi
st' legil,inreazl dooliot,rir.ii otiicciiv st subiecLlr...
iru' ,liferiLole resnrLui,i alr: subi,., iir iliLlii lrrrr:rrr,,
nti pot fi controiate nicioclat,ir pc tlt irtin.
'frrcrnai pc al,ari temeiuri, sLitr.uinci. in cont,i-
tlllllt'". {lsUpra I'r,oi_.rlilrtraiicii rr:),rr. d,rrnr-rrii eitt,_
tir'e constituite alrituri rle cel al lrt,ei. pe fonrltrl
transformirilor sociale proprii secoluini XX, si irr
conditiile marii diversit,ai;i llc eripcricnte cultLirale
cilracterisLice lumii conl,crnDrtrair,,, nnt r:iruLal sii
nu ne per:rnilern all,e gentrr,aliztir.i decil, celo rrr
zrilhiritl cu strict,e!e itin ilnillizrl nrti,eriirltrlrri
controt avul it iiispozilir,.
'l'inind -connla de dilicultd!ile gre t:aro lr prc_
stlpuns lntelegerea tlomerlilor cont,enipor.:.rrro ale
art,izanalLrliri, injocrritorilor tehnjci si intlrrsir,iali
tle lrt,ir. i\nrr\rlajnr,ii r:stot.ico il sllirl,iilol, rirlriLrrt;-
14
turale - interioare ;i exterioare
- vestimenta-
tioi, design-ului, s-a impus qi necositatea anu-
nribor clai'ificXri de ordin teoretic mai larg. Unele
iiintro ele privesc inteiegerea staLutului actual
ai esbeticii, altelo privesc terminologia acesteia,
irr rrtrisur[ sir jusLifirrt: pozit,ia rrtloptat,ti ;i car.ac-
Lorul ilvosi,igaLiei irrl,repr,irrstr. S-a impus, dc
li$errlcneil, nrozenl,irltl& dificilti irroblenriiLici u
trr"iirilor si co11111|i.1,1[or. de l,r[iri
- obignui[, dar
irictiree i,, tlonuruilu serrl,irrltrrtte -- irtcercal,e i11 citn-
ditiile corrtentplirii esteLice a forrnelor, cu atil
rnai rnrrlt cu cit opiniile exprinral,e cle la o vrrlrne,
chiur cu privile la tlal ele ei f unrlernentalo, str
contrazicl cu vehemerrl,ir. Fie si la nivelul unor
tlisociahii mui putin rigrlroiuie, in condi!iilo unoi
nnalize ce nu prebintle a eprriza suliiectul, arn
rronsiclrat cii tnebrritt insil;t,at,, 0a punct, de poruire
lrrrrrtlrr rlelirnit,tir,il,r crr','or, fi olrerdle rrlterior,
ilsuPr.a rolatiei tl.irrl.r,o rrIt,i si ilon.trlti, il$i\ ourl)
rrpirre in prezont,.
I)esigtrr', pe lingri dcrrrolsrrl nstet,ic,ianului,
ln legtituri cu lerrornertrtle ce itirnteaz,ii obiecttrl
lrlezent,ulrri stnrliu, *t posibilti si erisl,enta celui
praol,icaL r-lti oiit,re alt,i spt-'ciiilist,i : ecrtnontisLrrl,
inginelul eLc.:\pare lirnperle cij iu itsctnelija
oazrrri opLicil se schimbti. Pentnr economist, sau
ingirter, fer)orrtenele rle care l)e ocup[n r'or
rlevt:ni zone ale econonlicuiui sarr nle t,ehnicrrlrri
situilLo irt pro-tirrril,rlt,tit e$l,et,icrrlrri.,tst,fel ele vor
lrrrl,ea fi t,rirl,irt,o (iil lirnorncno ytu,rut:sfeti,ce. Pe
econornisl,, pe spcr,iitlisl,irl in probir.tnre rle nrarra-
gumertt sarr ntarkel,irrg ii r.il interesa cu prit-r-
rilaLe rrresajul reciamei vizuale perrbru un anumit
produs siur servici, forrntr fiind tr.atatri doar ca
,,su1)orl,". (lu aserneneit in!,eiesuri),,pirraesLet,ic"
poate fi irrt,ilnit ast,i"rzi ca ternren de iucru in
nn,lli roilso stuclii occirleuLale tle econornie il
piclii, rle managernent qi rnarkel,ing. PenLlu esLe-
ticianul care aborrleazd arl,izanatul, inlocrritorii
tehnici ;i ind ustrirrli tle artd, irnbrdcdmintea
pr,orl risi l:r scara rnarilclr ser,ii indust,riale in
Lronsons ctr tliferit.iie linii ale modeii sau rlesign-ul
nu r,ja zone ale Lolrnicului ori ecorrornicului
't5
 situate ln vecirritiltea estct,iculr-ri, ci ca extelsiuni
I
conlernpolaoe ale acestuia, tertnenul ir,,liscrrqie
sc rlor.edefl;o inrpropriu,lerner,suliri i,it,.r.,1,,,irrs. PROBTEMH NE METCIBgLCIGIE
itc
lloi ll v0in eviLa.
Arrr:tril
Ifai .poaLe ti intilnib, chiar la cljvorsi estet.i_
cierri, ;i rir) alt, termen : y,araartisti;.-'N;"";,;;,
lecrlrs la el dirr niqte rnotire care v(ir t; ,rr1,iir"
abiu.spr.o sfirsitrrl cdr!,ii cinrl va fi nrilLrtiris
exarntnat.
_ Ilefirrut,e de cdtre estelician, iar nu do cirtr.e
alt sp.cialist, fenomenele ce constitiiie obie.ful
priizenl,uJ tri stur.lirr se pr,eLeazi in egaltl
miisrrrij
tl.n,'i.it.rrrrlizn prl,.l.i,,nlI crr mij loa,,cI t.lrrsi,,o
irltr
sLlnt.cl cr, ii artr Cir l'ontlirlor pe AIexnn,icr. lilrrrrr-
gart,en sau unei analize
_.prtrcticat,ri cil nrijloa- . Proeesul unei gtiinfe
:l:]o..Si irr siririt,ul unora tlintr.e stiintele rnotlelne.
'1

l;,,;rri. ir1'1,,1,1 1,1, corrcluz.iile lu cai,o se ,,j,,,,g. ,rnr.

rlll"t't r1,. Iir'rr;r;.c rlaLti ilrlr.o rnusurti
i;irri Jnitrl.
satr mai.rnicii, irr functio.de ilrgrrrnen[c.rie invocattr,
cornpiel,indu-se in acel;r;li t,imp" ln ce nt: p";uu,qio,
am pornil, de Ja prcni;sa c,i astr'rzi esteti.ra'se
lmpllne tot rnai rnult (ja sl,iinfr.l ou eviclent,ii
1rol,ulirru.. Printro acl,iuniie pe care estrl_
l.oca!t5
LtcU Ie p(,irt. trrltt;t r-n folns, ll,.huio
noscut,[ aceeu de r.r consl,ient,iza lurneu cu pr,ivire
la specificrri fenornenelor pe c;are le cer,cettlazii,
cu_pivire la pref'acerile co au loc in carlrrrl cjn]
pului siu de sbur.liu, rit_riirnil,inrl, precizinrl siiri
actualizincl rlin aceastl persilecti'r,ii terinerrii 11e
lucnr pe car.e omrrl si-i poat,ii uriliza efioienl
cinrl .este ne(,es;rr1 {iirr-r nici o pregirtire sayarrlI
>tir t)rllrFa ttc ns1111s si. prr:sOrier.ea de re!,ete in
cirrlnrl preocrrlrtirilor' 'de eslel,icti se drwedesc
sort,rte eser:trlrri. _\ici, olice ufirmalie f,icrrtti esLo
acceptatd nurnai dacI se justific[ in luntirra
erl.rerienlei tle via,Lri si rle cult,urii a fiec{ruia.
Ne-trm strlduit astfel s[ oferim o analiz[ il fer]o_
irr cauzi, invoclnd, oa argulterite, fapte
T.n:J.1.
sr de Iuetur.i cc pot fi les"ne constat,iite,
-sthr,i
jrrr.iecate surr verifilntt,.'
( )pinii dinlre celo rnai t-lilerit,c, adeseori aflat,e
irr l,otalii opozi!ie, au fosl, erpriruilt,e in uii,imele
decenii cu prir"ire la statutul de qt'iinld al esteticrii.
l,l atlei'{rat ci arnploarea ;i tliversitatea studiilor
tle esteticd pubiicate nu pot deciL s5. impresioncze.
Nu sint, insl pulini cei care se incloiesc de ulili-
por:g_
taLea acestor studii.
Art,iqtii $i scriitorii nu creeazS. niciodatd
potrivit, e\.cnhualelor sugesLii int,ilnile in cdr{ile
dc estebicf,. Publicul, tle asemenca, nu se orien-
teazir in opliunile sale rlupd principiile vagi si
ambigui alc unei sLiinte oarc nu a reuqil decil,
arai'eori si\ scapo tlo srrb t,ulela filosofiei specu-
lat,ive. (lcle rrriri rle scarnii scr:ieri tlr: esteticd sint
olo inselo niiil,c o'eat,ii, ciu'o pol, {i acceptate sau
rrr-i, pot,rivi t, corrvingerilor fieclruia, iar ca s{ fie
arrrrept,ate nrr esle neoesar s5.-qi dovedeascl aplica-
bilita[ea, sd porii[ fi fo]osit,e in vreun fel. E
srificieirt, doal ca itlcile afirmabc sri lie pkiuzibilc,
trr.iicl rk:rnnc tle creziLro.
Procesul inl,entab csLel.ici.i int,r-tt seramd de
Iui,ri'Jli reluLiv reoenLe exirloat,eazd tocmai aceste
..sldLricitr ni". Un atrt,or ifalian, ;\rrlando Plebe
('r. I92ii, li-a l)rol)us sti nj-l prezinle intr-o
I'oilrlc iritoi'cscilrrt,ii t-rart,e, apiinrLii i:Lr pcste trrl
sfr:rl tlc: r'oirc iri rtrrl);.i : Pntcr-tso u,l,l,'csteticu, (b'i-
17
 relt/,o, J1l5f;l). (loricluzia llI t:irre ttr.intlrrce ;tsadar, o ,,,sIiip [,;i a sitrrlirii,,,
oarl,eil
lui ,,\rrnalrrto l)lcJto r)st,e t;., ,,,.,i ,rrul L ,ltri,it r_,,.icar. lrirr colipalrrl,ie
r,rr logica, rlc ia currosuut,i\ t.tr ,stiirL!a a gindir:ii.
:lllll llirrlr.r',51iirrtol,, rrp;rr.irtl i,, z,,,,ii,.1;;,.'i'i',;;;: Nlr rezul t,d lnea. clnr,. trrl,Lr"i, .:c ini,elegr:'Baunr_
(!(\t'no, r'5l,el,1rr;1 ;r ttr.ttl.,lir,l,r.ir ilrr,,1ritli1l.i, gart,en lrrin .sirnlire. (lirre r.itellc itsldzi iele
nn cloud
sLal,rrl, t,ont,rariic[,oriu- Nir,ind;,i.,,,,r' o_0, t,onrirri prrhiiritbe sub f.itlul de Acslhericrr. anevoie
r,ltiul,
1yarlt rJaca ea t,rebrri* irrtr,leirsI iit calit,at,ti reu;e;tc sii;i dea soailln rler in1.,r1ij1e filosofuhri
rlisriplirril fii,s,[i'ii l.r;rrr rl. si iiitl,ri. Ni,,i,dr,rti.j tlo gernlitn.'I-o-tllrl cste.s!,rrfos obscur, obligindu_t,e
rrtr ;i
1a llirrt r:\acl, rrare esl,e r,itiecfirl ei tlo slrrrlirr. rrrai rlrrit, sii dedusi itloile, fiintlrrti rkr ntr sint
N icirl{g1'; csl,r:l ica rr u il iiv rr l,,r rrir,l l116l, rglig ii.r1l1,1,,, o)ipllse inLol,rkriiurra explieil,.
siur {',;1,,qry11il,'rrr -- lri
1

n:. . strrrrlrl ,i, risl.lai',. o gi,iirr[,,i a ginrlir.ii, Logicrr,

rlllirte.' lllosofqt'r,iirr,,l
:lll:;ll:;],.,. itltr 51ii111,,1,,r
.,r,,t,-
sr ol\t.1i\llf
lallr'
nitt,rrrii siru itl+r t,irlrlr._
1l rrirl.rr s,rr.irrlr,. irilol,l,,;trrri;r rslcl ir,ir s ir
.a sirrrtirii, a rnrit{ului tir: ir per.cclre
Iurler, tstr,!irtr. Fcnoirrenul percelielii lurnii clirr
vnrl, illtcevrr rlcci{, ir reulil, sir l,ic. (iuru poirt,c jur tie ciitre (till rlu e insri'at,il io simplu
irrt,eleasii a!,urrci rsl,cl,ictr i Ori,,,, ,*i-l,i;;r, fi curn
uuplin_ pare Ia prinra vedere" I.ercelreroa lurnii i,rc,rri_
zd.t,or ner olrli$:i irr{i,-rrri
lrriln ,,,,,,,,.',,,'i, llr (_).\a_
ltllrllrn:t srr'sol,,r,. iirt, irrlr..,,1
jur.dtoarc cu.ajutrirrrl simlurilor. -_ tarrtologia.
ne_
rl,ilr,;r t:t,rnonl liL pul,ind fli evitat,[ -- tltl,ermind, l:1 pp1., tipii.i ,f"
at,*rt1,{ scrtrl,ar. a'ri:z,lt[,trr.ilor, attnL..)l)or.aii(rr
' reac,l ii.conrplcxe, e tr orouri, la rirrrlu I l,,ri. plarrql
l,..srrb aspec[,rrl nL,,rlultri
at,i pr.acticatir gindirii,. d.ar: ;i pe planul af'cctivittitii, ,,u planul
eslct,ica, cit,. gi suh aspcr.t,rrl",,,rr ",_*le
rliL.r,t,liil,,,.'in 1ic,
rnocluiui de manifeiLaro al fiecdruia. ilst,r:tiira lui
s,r,,s,,l
cdrora ca lirrtlc a so afirrrrir. Ilaurngarl,en se vroiir., cliu ar;esl punct, rle vederrrt,
o s.iiittlit a sittt.1i.ri.i, tleci, o qtiin![ a fe]ulrri crrrrr
noi per.cepcrn lrillreir dirr jui, dir si ,, st,iinld a
2. Ce vroia de fap{: Baumgarten I lunora dinLre reactiilp spe"i{i, ,,,,r.,,,,, l,r inforrla-
(luvint,rrI c.ttr,t,ito.
!iile pr:oveirite ,,pir cirlca sim!rr;ii;;.:; J,,ru,,,, *,,.u_
irrtt,111,. s.,1 rrt,ilizrit, l){} la. nr;.i zenlele cle care lLriirn asl,fel act,. Pe tiiirprrl'lui
Lrcul secululiri al \\illl,l.r.f.il I'ai,,rlit,atcrr iui B.atrmgartcn sc avoil in vedere doar senzalia cle
o;lr,,,,rrlIillrilii pliicere incelca {,ri irr corrdiliile corrlerrr plrilii for_
.girrrlilrr1,11l1,1 {{,r.rrri1r) rli, l.ornlirt.i,,
\v(rnt-raltii ((.hr.rsli;rtr \\-n[|l'. ttj]lr _ l7.ri1 melor perfect,e. Ult,et'i,rr, a fr)sb prpferrrL ter.rne'ul de
,\ lextr rrder Got,tliob, lt a rr rn Po 11Lln1r:
11ar Le i t':i i A'-. n l;ej,. ,,sentiiltenttt, rn.:li colirple.t decit,,senza.t,io,,, Asl,fel
I,dsind deoparte celelalte t,,-rr,c .
"tui Ii.iu,r,gu.t.,t eslel,ica a fosl, corrcoputri r-la qtiinli a unui tilr
in c-are aparc ternrertul atc ignorat, si dislrrr,luit, pinii at,rrrici ile crrnosfintn
o oarierd atit de strdlucil,ri,.,om ",, ur.",i'sd"
st,,:i,,,i",,n"au"a
orup,"* dospre lurrrea din -i ur.- runollintnle oblirLrrie
rrlonrrmenlalei scrieri iritiLulabe Acsthcdi,ca, numai cu. a.jutorul iim{rrrilor ,lor" ll"a qt;inI,d
"iar apdru f i
j. ,]::,:l !'olrrrrre: primul in i750, al cloilea a modulrri spocific rrman. de a-,rea,.tiorra la'infor_
lt' .t
i bts. lJar.r mq1p1,,;1 irri
llt.r,l)trno;r irr{,crrroiprr,a maliilo_ despre lumtra din jrrr, pri mite pe calea
llrtnl. IIol rltsrll,llitr' Iil,'sol'i,,r.. ,i .,sl iirr!a., r.irrC simlurilor. Clrrm acest mocl tle a reacliona aparc
Sti
['ri,r.rt'ilriilc rlrr.p;l r.;r1.c,,lii,,"'r.ir''pli111 exclusiv la nivoluI tliirjl,rr n.,,,,no,pl"xelor cle
i.l,,,1::.:i
iir tunteit rlln Jrrr ltrirr irii,orntr,rrlirrl sint tri"iil'i pe care ornrri lr incealci in ratrort crr rlife_
irsil (runI .lugirit slrlrliaz;i rti,,rlrrl ,,,t,,t ,,,,i lurilor ritele fornre, est,ebioa iui Baumgar,t,en' so vr.,ria _
porLdrn ltr lumea din jur prin inl.ermeAiut
i," ,,a_
ghairii. aDa cum el de altfel rre mdrl,ur.isogte, cle data
Grecescul
.aist_hesis, ci.r ln cur, Bo""ic""t"rl to"- asta..explicil ,* o ,,91,iinld a vietii senzitive,,.
meaz{ .prin derivare zr.sllr,r/icn, poar,"'-i; tradus F'ilosoful
prin,,simtire". NoLra cliscil,lina iirSrJila'a"r""r"l "
prtveste ,lTcnrarl ne avorl,izeazd, insii, cd degi
modul de irercepere qi judeca.re a lumii
19
18
 diu jur prirr int,ernrediul tr:Iiril.lr pe cere aceasta
lo pror.oac.l, estetica se cere cleosebiid de psihologie
care sLudiazd nu modul cum noi judecdm iu_
crurile jn lunrirra Lr[irilor sau complexe]or de
trliri incercate, ci r:oncliliiie in care acestea all
loc, coraportanentul general al ornului in con_
tactul s5.u inerent cu p_rezenlele lumii tlin jur.
l)e aceea, estetica ar trelui sd. surpr.indd _ dirpe
gintlitorul german
- principiile
se realizeazd cunoaql,erea
cbnform cdrtxa
prin inl,errnecliul sim!rr_
rilor qi sd stabileasc{ valoirea informatiilor obti-
nr:te pe aceastij cale. Stiinta pe caro "el o inte_
meiazd nutreqte, asl,fel, ambi-tia secretd de a fi
sau de a deveni, normal,jrrd, elementul ei de
tontrol fiind * dupl Baurrrgarten prfecliunca
(parfcctio eognitionis sen*itivur, qua - tuLii.s)'.
Ideea cd estetica trebuie inteieasd, inainte de
loale., ca stiin!i atiL a lipului de cunoaslel,s
noara" *- cunoaslerea prin simturi _ r:iL gi ca
,,in[p_
-
qtiinld a cornpleiclor rle trdiri iirlercate in concli-
tiile respectivului tip de cuuoastere, asadar. stiintd
a senzaliilor, impresiilor, a eniotiilor'si seniimen-
telor, revine frecvetnt in tertul baumgartian. De-
oarece cunoaqterea prin intermediul sim{,urilor nu
se poate realizil decit la nivelul contactului cu
fornele inerente diverselor lucruri, rezultd cd
estetica trebuie inteleas.j si ca gtiin!E, a
lnsl curn nu toate formele se dovedesc'capabileformelor.
sti provoace diverse complexe tle tr,diri si'senti_
menbe la nivelul sirnplei lor conternpldri, ci numai
formele p.erfecte, esbetica devine astfel' o ,stiinld
a perfectiunii. Tobuqi, existd lucruri perfecte "si
lucruri mai .pulin perfecte. Lrrcrul perfect,
crbrl pnn simj,uri, constituie, orice s-ar spune, "oguoi-o
raritate, identificindu-se cu forma c[reia nu i'se
poate r.eproga nimic, care nu mai necesitd nici
un adaos. f,ycrul perfect va comporta, deci, apre-
cierea pozitivd maxinid din par:[ea celui care il
contempid. Prin comparalie -cu lucrurile ce nu
pot fi apreciate astfel, el se defineqte ca valoare
supelioard. Ilsiel,ica urma sd devind, in consecin!d,
$i o qtiint5 a valorilcir - iclee subinteleasd 'iri
textul baunlgartian.
[)e de altri parte, Raumgarterr te fac,e sd crezi
li rlollLruzico aproape la Iiecnre pas. !ll
r.tc-
llr,rce-
tluuzrl, Ltrt 11,t,pul, disct,inrinaLoriu. Degi esteLicu
e conceputd clrept sliin!d. a cunoasterii'prin sim-
!uli, .se are in vedere numai cunoasterea prin
v.iiz gi auz. Dqr nici m{car tob ce priveqte vlzul
qi auzul nu e luat in considerare. pe Baumgarben
nu-l irrlereseazd decib.complexele de trdiri ii sen-
tirnentele in nemijlocitd legdturd cu frumosul si
ar,ta. Tocmai atari inconsecven-te il indreptd.tea'u
pe tr(nnt, sd observe intr-o noiri la Crittcn ri,t/u-
nii pure (L7BL) * - -qd,. . .,,germanii sinL singirrii
oare se serrresc ast,dzi de cuvintul estel,ica pentru
a clesemna priri el ceea ce allii nunres" u
gusLrrlui. .\ceaslu derrumire ie bazeazi".iti"d pe sJ)e-
ranla deqartii pe care-o nutrise exceienl,ui-anaiisl
Ilaumgarten de a supune judecata criticd a fm_
mosulli unor principii rtLlionale gi cle_a iniilla
reguiile ei la rangul tle sliintd. Dar aceastir slri-
ciuin,td e zadarnicl. Cici aceite reguli sau cril,erii
sint dupl izvoarele 1,._'r- principtle iumai empirice
qi nu pol ser,vi,deci niciodalu de legi a priori dupd
care ar trebui sd se oljsnteze judecaia noaslrd
esteticd ; mai curind ju,.lecala eitetir.u constibuie
adevriral,a_-piatrd de incercare pentru exact,ilat,ea
regulilor. I)e aceea ar fi oporLr.rn, fie si renuntiirn
la aceashi denurnire, rezJrvind-o acelei cloct,i.ine
cqre e qtiin.{ adevdlrrtJ (prin care de fapt ne_am
ryi apropiat rnai rnulL rle'esplesia vclbald si t.le
intelesul ceior vechi; la care dlviziunea cunoasterii
1.n ttistheto lta.i, notttL era foarbe renumilii), fie sn
impS.rt{qirn nurnirea ou filosofia speculaiivI si
si ddm esteticii, in parte, un sens trnnscendentai,
In part,e, un sens psihologic" **.
De. aici, inlelesul diferit pe care cuvintul
,,esfefica" ii are it Crilica ritilr.nii pttre a lvi
Iiant. Estet,ica se defineste, peni"., gintlitorul clin
-c,rnoagil,,ii
Konigsberl3, tlrept gtiinlh a sensibile.
.* Titlurile operelor clasice, cunoscute publicului de la
not mar mult in traducere romdneasci, au Tost redate doar
ln aceastd versiune, indiferent de editia consultatd.
.^a .* Kant-d,espre bine pi frumos, Bucuregti, l,)d. I,iinerva,
1981, vol. I, pag. 20.
21
 Estetica trarusccnden&.lld colrstituie astfel, studiul
formelor a priori ale oricdrei cunoasberi sensibile.
Se.pare cri ulterior Kant qi-a clat searna ae impo_
sibilitatea. re.nun!drii la iermenul de ,,estelica,,
cu acceptirrnile pe care i le conferise Baurngarl,en.
ln mod rnilaculos, . termenul clpitase dr6pt dc
cetate in r.ocahularrrl filosofi,r, i,iiii-iiriilrrrp exrrerrr
de scurb.
Daborit,I rnodului ambiguu gi apareut irrcon-
secvent in care llaurngarben concepe esteLica, du
mulLe ori i-a fost negat ginclitorului german orice
alt merit in afara aceluia de a fi proprfs un terrnen
sub semuul ctlruia ayeau sd se ifirme atibea idei
gi ipoteze spectaculoase. Ni se par astfel semnifi_
calive cuvintele lui tlegel tlin-,,{niroducerre,, la
PreLegeri,l,e de esteticii..' 1,.\,rlgls priluqeri sint, rledi-
cat"e esteticil,. obiectul ei este intinsi impirh[ie a
frumosului; nrai exact; domenirrl ei es1,e arla st
anume. artele frumoase. I3ineinleiei.r, rrunreJe de
< osteLica r', lu drelr1. \'rrrIi,,,1, lrlt se potrir.est,r
inl,ocmai a(resLui olricr'1. f,)rr1rrr,r,r:rr ,, r-*letic11 ,, ilt-
searnnii rnai pr,ecis,stiinla sirntlrrilor, a pt,rr,t,prii
;
cu acest inleles a, luat nasler,€ ea ca qtiinlii'noui
- llu: nrni curintl, ca cevairr{r{)qcoala
o. disciplinrr filo,sofio[
Llrma abia s[ cJer.inI
- obiectelehri lVolff, pe
timpul cind in (ierrnaniu c{r: arLti er,au
privite finirrdu-se seama de seni,inrent,i:le pe r:are
ele trebuiau sii le tr.ezeascjr, ca tlr: ttrt:nlp,lJ, senti-
me_ntul agreabilului,. al trtlrnir.atiei, al' fricii, al
milei etc. DatJ l'iintl nepr,trir.'rroa srru, rnai pro-
priu, caracteru^i super.ficiaj el tlr.estui ,turne, unii
au incercat sir fdureascd ali,e nume, ca t1e exenrplu
calisticd. Dar si termenul acesta se dovedeste
nesatisf{critor, c,ici qtiinla
el nrr Lrat,euzi despr.e frurnus";.;
.; i,,l-i"g"" pii"
in gorrerai, cinurnai
desplc frunrrrsul arti,-lic. Din acesL rn,)tiv. noi voim
srj rdminem la numele tlr. ( estpiir)a ,r, cleoareco
ca simplu nume ne este indiferenL, si irr afard de
aceasta-el a pltrtrns intre timp atii tlc, mult in
limbajul curent, incit ca nume el^poqte li p6strat,,.x
* (l.W.F. Hesel. de estetit J, Bur:uregti,
Fld. Ar.adr:mici lt.s.ti., !191^egeri.
l,.r60jvul. f , p,,g.';.
22
i\ici
f:lonedeLLr-r Cror:e, nult rnai tlrziu, iri
par'tea a drrulr a tratatrrlui sau Estr.tictr taute.t.ritn;:s,
r/i,11' espr.,.ssi,t rL t t: L ir tg,tlis t i. au g t: n e r ali: ( lVt)Z), iiturriri
-* tlupLi ctr lret'e irr revist,i Irr,ilrcifrirlelo nrrr-
trintl
rnen[e din trecutul rliscipiinei irr "uarrzi -- ajunge
sa se lefere ia meriteie de fondalor ale lui Albxan-
tler 13aunrgarten, mr giise;te cur"into prerr rnigrrli-
Loare: .,Nu existti Ia el nici o constiintri de revo-
lulionar, iar rlacii, desigur, su intiinpla uneori sil
albl ]ou o levolui,ie iura sI ne dunr sparng, iiltlu-
bil,abil nn acesia esbe cazul lui. Opera lui Btrum-
garten esie inca o erpresie a problemei estetice
care iqi cautf, rezolvaroa; o expresie cu atil miri
pubernicd cu cit ale urr cuvirrt, de ordine; el ves-
teqte o noui gt,iintrd, cAre se prezinti intr-o ordine
cornplel, scoiirstici; .boteazi, cu anticipalie, f{tul
gi-l nunregte < Ifstelica D, un nume care ...ri r.iimine.
Dar-.nunrele nou e goi de un continut cu atlevlral,
inedit; armdtura filosofi4 e tipsit{ de corpul
viguros celre s-o-imirrace. Exceleniul Baumgarten,
om plin de cdldurd si convingeri, atlesea itlt, cte
sincer qi de viu in iatina sa scolaslicX, esl,e ir
figurl siurpatir.d si remarcabili in isLorir,. esteLicii.
dirr Lot al stiintci irr Ior.rirare, nu I crlci [or.inatc;
a esl,elicii concJ'encla nu a celei condita* *.
fi iirteresant, cle re!,inut ;i rnodul cum il privesir
pe Baumgarben doi dintre cei mai c.,r-rosc.,ii ist,o-
rici ai esteLicii: I(abharire EvereLl, Cilbert si
Helmut Kuhn (-4 History of Aestlrctics, 1g3gj:
,,Ono&r'ea acorclabit lui Alexander Gottlieb Bitirn-
garten..., intemeietorul esteLicii germane, a fosb
incieobgl,e supusd cont,eslatiilor.. Iil a tlat, rruruele
est,eticii si, de la Atlarn incc,,lc,r,, aLlibuitorii do
nurle_ sinl, considc,rlti ca un Iel de irrtclep!i. L)t1r
nurnele nu sirtl Iulr,rii,i. i{er.Cor, e dlcpt,, a ridicat
in sl5v.i rlefinil,ia rlat,ii tie JsiiiimgillLei poemului,
ca fiind cea ntai i-,iinii forntrrlai-ti r.reoiiatti. Dari
majoritatea aul,ut,i.lor,-au aprcciat con{,ributia lui
Brrirmgarten ct ntrri deerabd rurmintli.r decii sub-
* Benedetto Crote, Estetica pri+'itt"t r:tt sttinjd a. eiprc-
siei fi lingt,is:tir.ti rlerttralii, llucurelti, l,lrl. I irrivers, {g7'l,
pag.28.t.
23
 stan!iald. Dupfi pdrercra lor, in rjjscursuriie saie
ralional!ste qi seci s-a irosit si s-a incheiat un
efort reflexil", flrd ca RaunrgrlrLen sti fi clat la
ivealr{ obiecLul propriu-zis al'esteticii. . . Contri_
bulia lui la esteLicd e vdzuLd azi nu ca o celemonie
de botez, nici ca o definire inspirati, ci ca identi_
ficai.ea. problematicii intelectuale irr-rplicate intr_r.r
sferri disLirictir a esteticii. . . ijnii filrxo{i din cele,
lalt,o !iri, de la inceputul veacului ai XVIII_lea,
Vjco si -Burke, Dubos qi Flutcheson obser.vau si
afirmau irnagina{.ia qi sirnlul fr,umosului. Dar i_i
reventL.llnur genman sd intreprincld opera specific
germand; Raumgarben a organizat acele conitab6r,i
nedezvoltate intr-un sistein elaborat cu rnuitd
grijd, oare a putut susline intelectualiceste obser-
v.a!,iile. filosofilor mai pulin exhaustivi si'ale crii;i_
cilor qi_ a putut indica de-a lLrngul intr.e.gulLri veat:
drumul ciire Criticu puterii tte .juctciatii, a tai
Kartt, care avea si^ reprezintd incununarea
firrald." *
,_, Arnintirn, in acest contert, gi opiniile juj ],,{ircea
Florian_, exprirnate in studiui Aria 6i
din volumul Mctafi:ica ;i arta; ,,Diiciplina itlosofii
'ilo
car€_ ne ocupirn a luat fiinli srrb semnul ( este-
ticului D, turrnen, s-ar spune, croit anurne mai mult
oa sd ascunclri decit sd dezviluie nerniilocit felul
de a fi al e.r.perietrt,ei qi obie,;Lului cerceLat. [Jn
docbrinar al r.atiunii, wolff-ianul Aloxanrler Baum-
garten, a.glsit in ecoriomia qtiinteior fiiosofice o
lq.ytq; lipsea corespondentul Logtcii, sau stiintei
gindirii, linsea stiin!a sensibiiuhii (rrisrhesis) sau
estetica. 'Iermenrrl era i.nsd sau firea larg sau pr,ea
strirnt. Bra prea larg fiindca inlbrd_tiru"tot sensi-
biltrl.. Kant, \n Critiia ra[iunii parc '(priora parte)
so..folosegte de. < este-tici l tntr-un i?:,rs larg, de
;tiinld a selsibilului. ln intenlia lui Barrngarten,
opera ,4estftetica (vo|. I, t75t)) trebuin sf ia in
_rrumai perfeclia ln ordinea sansibild,
cercebare
<, frumosul r, ins[ aceasld acceplie era pre.a
nrdr_
giniti, pentm motivul cd <.r frumosul u'cuprinde
* Ii. E. Gilbert ;i Helmut liuhn, lstoria e"-teticii,
Bucuregti, I4d. X{eridiane, 1972, p1r. 2t;l*262.
24
;i rr lt i t|:t:it cei sensibili : Lactoli errrc_rtivi
itrcl,,rr.i
si <:lria,r iiluali. I\unele daruit disciplirrei a fost
1i l r,iinras dirr cerle nrai putin lsricitr:.;\legorea
l'jirii nor,rrc a el,icirrnLei ar,e ubirsia adelvdrai-a in
irrr'llr.t,ilrrtlinoa obiecIuiui sau a cinpului de trdiri
itijupru crinriu so indrepta nciua clisciprlini. De aici
se nrrs'io l,oit1,ir irtr:ulciilura" 8.
.I)e urrdo a plrr,rril, rle fapt,, L3aunillari,crr peniru
ir ir.i urtrle la corrcluzia cd e rrecesarij f urrdanerttarea
rrrioi noi ql,iinle, o ;t,iirr!r:r a sim{ilii *- Aestheticu --
ilgiir_rjrlnl lr:rnea tlispurreit deja de o qtiinlI a gindir,ii
.ttl,vist,a un yasl corp dei.observalii,
- Logir:a?de-a
corrstituiL, lungril tirnpurilor;, privind rratrir,nr
frunrosul ui si a artei, pr,ivind spot;ifi.rul emoliilor
iegot,o tle cont,enrplarea forrneior, 1te care noi astdzi
L: tieriumiut estel,ice, priviud esentra rnuncii cle
l'riulire a obioci,elot caiiabiie sd producti acel tip
tle satisfacLie parbicular.i\ clre nu-nocesitii, pentri
a se rmpuno, riici oonsumul, nici utilizarea aces-
t,trn, privirrd t,ehnicile cu ajutorul cdrora poate fli
liturit,i o optx,r\ arhitecturajd, pictural{i sculp-
Lulali:i, nruzicali, ltoeticti etc. De,si alcirIuiau nn
0nr:lemhlu cooreil[ rle reprezent,ari, idei, concopLe
si teorii foiirtg seducitr-rartr, i'ufolitoare ltr domenir;rl
I'rumosuhii qi al artei, roliecliile izvorind din aceste
experien.te nu inirau irr sfera preocr-tpt"lrilor nici
rrnei qLiin{,e r:ecunoscute. Pe unr:le si le levendica
fiiosofia, cu o crtr-isecinlii a faptrrlui cd alt,ildati,
cind diferitele ;tiinte nu se irnpuseserii ca doncnii
de acl,ivibate tooreticI indeporrtlerrlit, Lot ce t t_lnsti-
buia cugetare sislematir:tl intrrl 1l sfera sa de
activitabe. BaurngarLerr urniiroqt,o si punf,, prin
Aestlr.ctictt, lrazrrle rirrei gt,iin!e a simlirii, arlucind
irt discuiie rloar lrurnosul, trr:ta sau iliv.:rstlle lor
srrl-rs.bii,uto, si penl,ru faptLil cii, iii ircoastir priviirld
exisla, realizat pe parctrrsul secolelnr si rnile-
niilor, un irnens volum de refleclii, nesisternat,izat
incti. Vorn recurroasto, arstfel, exist,enj,a unei et,ape
prernergltoaro nrorrtentului de consbituire a oste-
* l\lircea FIorian. Jlletu[i:it:u fi arIa, Ilucuregti,
Ild. Casa $coalelor, 1945, pag. 91.
ticii, inr;rrrlincl, e drepl, fragrrlerrtal', o seamir de
exper'ienle, idei, teorii ;i coriccpto pe care Eaum-
gar,ten nu ntrnlai r:5 le va preluil, dar le va Ei
clezvolt,a descoperi ndrr le serrsuli nehanuite pinfi
atunci.
Sir incercHm a reJ,ine sistematic principalele
concluzii ce se clesprind din analiztt pozitiilor
exprimate tle ci:rtro ISaurnrlarten in cele doui
tornuri iirtitulat,e Aestlzetf,ca.
l,{oua ;tiin![ e conceputir ca flcintl parte din
sfera preocupirilor fiiosofice. tria constituie, deci,
o ,,drsciplin5" filosoficS. N-ar trehui sI uitdm
ercest, lucru, pentru cil adeseori esi,etica, in dezvol-
tdrile sale ulterioal'e, s-a vroit ceva rnai mult,
aspirind cHbre sbatutul ass-ziselor stiinle eracte.
T'otugi, intrucib Baumgarten folosr:qte atit ber-
menul de ,stiin!5, clt gi ce1 de iiisciptrind, statutul
ontologic ai estel,icii se prezintd, incl de la lnceput,
sub sernnul ambiguitti!ri. ,Asupra accsiui aspect
vonl reYent.
Dup.{ cuni veclern, }3aurngarten inlolege esLe-
tica drept, sl,iin!d a cunoaqterii prin simluri.
Aceasti cunoastere, indicatd prin lermenul derivtrt
do la grecescul alsllresls - serrsibilitate, siin!,ire -*
nu poate fi conceputX insl cloar intr-un serrs uni-
laterai, obiectul dei:viiuindu-gi proprietSlile cie
cale dispune, iar subiectul insuqindu-si, prin in-
termediul simlurilcr, informahia la care a avut
accos. ,,Sensibilibate" posedd atit, sernnificalie de
cunoaqtere prin intermerdiul simluriior, cit gi sem-
nifica{,ie de insuqire afi:ctivd a informaliei astfel
oblinute, ie.r asta presupune irnposibilitatea unei
e.xplica-tii e\acte qi unanim acceplate a coea ce a
fost relinut,, insr.rqit din contachul cu prezenla
fizicd respectivd" Nu intirnpidtor Marx
denla sa recunoscul.{
- cu pru-
vorhegte in ,,Introducere"
Ia Conlribuyii La uitica - ecanamr'ci politice desple
diferite mcdaiiti.ti d.o 'i,nst4ire (nu de cunoaqtere)
a lunrii cle citre orn, printre cals trebuie, }:inein-
leler, renrarcaiS ,si cea artisl,icd.
Statutul relativ arnbiguu al esteticii, aqa cum
este ,,fixat" do crit,re Baumgarten) se va rdsfringe
asnpra ?ntrergii salo dozvol t,iiri, pinir in zilele
26
nuastre. Insd, tocmai acost fapt pare sh fi fost
col care i-a asigurat uirnitoarea sa fon!5 de seduclie.
(brl
egt,ocir, rlircii la inceptrt au;.rutut exista
spiribe carc si se indoiascl de viitonrl noii qtiinle,
iu mai prrtirr tle o sutir de ani estobica se putoa
rnindri cu irnprosirlnantelo contr,ibui,ii itle tui,uror
g'intlitorilor ir.r lrrintti rnlr.irne dirr itcesL rlstirnp.
5e vede treuba ci rrinric nn nrai put,oa fi ,,indrep-
taL". Dar, poal,e, nici nu ora rl0cesar, prohleuru
care se punea fiincl cea a claril'icijriior, si nu a
,,lndrepldrilor". hr acesI sens Lrebuie pr,ivitl qi
intorpretarea pe car,{r o cla .[Jaurngalten esbeticii
trind ca sl,iin!d, cind rta disciplint-i filosofir:I.
3. Estetica-
diseiplinE filosoflcd satr gtilnfdl
Termenii ,,sliin!ii" si ,,disciplin5" pot fi lntele;i
oare, frir,I nicli o retinrrr,e, clrept, sinoninii I l)acd nu,
ci1, din construclie inve:rtigatiei esteticianului tre-
buie sd se supuna r,igolilor, pe caro le ;rresupurro
orice gtiin!5: rlemonslratii pe bazd de argunlente,
ttniversal ver,ifit:airile, corlrjluuii r"alabile pen[rLr
toat,e fenonrenoie do ui-:eoagi sl.rocie silu clasd, o
r,igur.oasfi rlotodologie rle invtrstigirlie, o atitudine
rrl.rlectivH fa!6 tle ,-'azurile stutliai,e ? Adevrir.irl este
cd niciodatir nu s;-a sliut bine oe reprst;,ania esto-
tica: un Erup ifu proucr,tpdri gtiinlifice tr.ddincl
inbotcleauna o anuruo nrtstalgic a filosofiei sau
un corp de preocupiri filosofice tridind oarecaro
ambitii gtiin!ifice I 'fermeriii tlo ,,clisciplind" iri
de ,,gtiinti" tloqornrlee,zI situttlii diferite, iar trolr-
furidarea lor, i,lhiar rie crit,re Baunrgar,l,en, subli-
niazd, incl o dai,[, statutui apurent, coritradic
1or,i u al
osteticii.
(lrrnfuzia dirrhr,ei disciplinele filt,sofici, qi qtiin!e
se datorr'.te fu1:Luiui ci, piui in pelioada pre-
rlodernii, fiIosofia lngloba toat,e r,c.nor.l,rrrilo crlnoas-
terii sistemalice, r"ronsti tuite liincl in doua rnar,i
categorii: t'ilonofii,r naiurii si lilusofia spir,itului.
Odata {JU {}r,i),gre$r.rl i:;t,lr,ir: s-rr intDrrs insI tc-rt rnai
27
 m.ult .disi,inc!ia clintre disciplirole filosofice ci
q[iinlele care s-uu tlesp.rjns din corpui fiiosofiei,
tliseiplinele presupunlnd e.xlrerien!0, itfel qi coni
ciuzn prezeqta be intr-o formd sistematich spre
a fi insugibe ca bagaj de informalii pentru or.ice
om instruit,_ iar qtiil!ele p,,sedirid Lu ,,statut,,
cu tobul difer,it. Ilin perJpu:otiva cunoslintulo"
sisterriatice deja lnsugite si isimiiate de cltr; ;ei
cdrora le-au fost
.,,preda:lt_.',, gtiin,tele presupun
-
lntot,deauna investigaroa uilor resorturi aje i.oa-
lului neabordate anterior. ;\stfel, vortiim aespre
diversele discipline cale se predau in cadrul p'ro-
cesului cle invd,tdmilt. In aceast,i privinld, ciriar
matenialica se jusiificri in calitate de disciplind.
Cind e vorlta insri de invesl,igarea sistornaticd a
unor fenomerre distincl,e incd nerrl:ordate, in lumina
experionlelor sau curro;tirrlelor de,tinute pind
-
atunci gi pornindu-se de la el-e, e utiHdat termlnul
de gtiin!,i. litiil!a presupune, deci fa1,a tle djsci-
pltnu mai"intii un plus de rigoqrs. Ea
irresupirne
apor cereetare el't'cLuatd.pc hrze unei m-eUodolc,gii
riguroase, concluziiie r,etiiute putind fi verificafe,
oricind, oriunde qi de cirl,re oricine este pregitit
pentru aceas|a.
De burld seam5, estei,ica ni se prezintl frec-
vent asbdzi ca t{iseiirlinir, aclicd incercare tle siste_
nrabizare a cunoslirr Lelor despr"e art,ii, despre frumos,
despre celelalte' cdmpo,runi* ale vie{,i'i estetice,
necesard forrndrii viiton:lui om de culiurd fdrl
-
altd pretenlie ttecit simpla inlelegere a respecti-
velor dornenii. Dar esteiica ni se"prezint[ istdzi
;i ca gtiinld, atunci cincl - dincoio de sistema-
tizarea cunogtinlelor noastre
desprt: artd, design,
vestimentalie etc.
- se profil.ard o poiib;tititu
de investigaro a realuiui, riin perspe'ctiva unui
grup de. fenomcne specii'iue. ln absenla congtiinlei
fuptuiui cll cei doi terrneni nu sint sinonirni, inter-
vine problerna consideraliilor de ordin eclectic,
care pot fi intilnite gi astdzi chiar la auLori cdrora
nu li se poate imputa lipsa rie informare ori
lipsa de familiar.izaro cu fenornenele clin sfera
esleticuiui.
lirrr t,i rr d, asiitlar, sri inlologcrn st,a I rr t,ul orr t,tlt,irii,
(
v ir
t,rel-rui .qh firn con5tienfi cd artuntiLe cazuri o
urluc in discu{,ie ca tlisciplinii, iar allcle, ca qtiin!,d.
4. Esteticil qi estetlci
Chiar studiilo despre artl\, t{e's1tre fi'utrtos, tlesJrre
rlomeniul complex al afechivihilii, publicate inainte
de 1750, l[sarr sd se inbrevat']ii posihilitatea unei
ahotddri mai restrlnse, pe secliuni, a realibirfii,
relativ coerente, cunoscutd tLstdzi in caiitate de
domeniu general al esbeticului. Illulte din preo-
cupdrile astfel profilate au continuat, !:inein-teles
9i.dupd BaumgarLen, estel,ica putirrd. fi practicatd
ori aqa cum a conceput-o inl,erneieNorul ei in
varianta cind a ajuns sd itihd un nitme: ',qtiinld
a ,,cuno&sterii inferioare" - crtnoasterea prin sim-
luii - cu reducliile qi inconsecven!,ele ce s-arl
trddat,. precum arn v5.zut, dinbru incel.ruturi, ori
ca tip de investigalie a unei protrler.;latici mai
resirinse, specializate, privind una sau alta dintre
componenbele respeclivuhri inlreE.
ln aceste condltii, asistdm rnai Lirziu la diver-
sificarea rnodalibdlilor cle afirmare a estel,icii, fie
prin restringerea preocupdrilor aoesteia la gru-
puri cle cazuri de mrri nricX extindere, dar mai uni-
iare, fie prin orientalea pe o anumitd direclie
a fenomenelor sLudiate, fie prin absolutizarea unei
anurne metocle de lucm.
Aqa s-a ajuns de la esteticd. kt esleti,ci. $tiinla
intemeiatd de cltre Baumgarten cuprincle astdzi
o multitudine de direclii Ei modalitlli de abordare
a realitdlii ce gi-o reventlicd in calitnte de obiect
de studiu.
Distinger"n, inainLe de toate, incerc5.rile de abor-
dare global5. a acesl,ei realit5li, a$a cum a pro-
cedat insuqi Alexander Baumgarten; ele ilus-
treazd esteti,ca genera,l,d - termen frecvent, utilizat
in vocabultrrul cull,ural contenlporan - ce st5-
ruie la nivelul consitleraliilor globale despre fru-
mos, gralios, subtrim si tcrntenii lor cle opozifie,
despre art[ ;i celclalte dor.lteirii apropiaLe. E'qtetica
79
 geler';ilii upr,tr.el Tii i rr spirit,n l .r,rrlaliile
l,rilrc,ii iilgr
r

alib lrr,u{l'{r i. ,.il *i Jr{,nirrt,.,,l,,l,rlL" sistenr,: tlc

Ilirorrl r,tuil, arteL: vizuaie: arhitectu.ra, sculptura,
,:ri..i
r()rrne caIRlrrll srt t,rLrzeailcli r.1elgi 1;_rre le ttOrl- lritr[,rr1.i1, desenul,si gravura, dansul,'fotog.afia,
t,emplir.ft.un).il,o r:rtrn1llqap rlo l;r,iiiri, arrur'ite (lu numcroasele lor coresponden le in ciomeniui
sliiri forinelor decoralive din rnateriale cerarnice, de
de striril *- incirriaro, sat,isfacl,ie tri,r,.
-

sLicld, clin metal, in donreniul graficii puj:liciiare.

... l]n lirr,:i. j'i,irrr,i piile cl 1r,ri, ii r.criurc.rliclrt,c c;a
Itlttr^l itrlirllli'r. 1rorlIr.r.t Irrr.irlii;,i.i,jt {:\ilr,1,i1r6t.plq11. pq_ Ayem, in al doilea rincl, artelc a cJtror percepere
l,nlri.r, irrl.r,r.i.iir si altt,[,.. r.rl;ritilr_ gx,rrlr,rr grulrrrr.i solicilil exclusiv airzul, cum ar ti rn,,ribu, d"pa
mai resblinse rlri srir 11" 11j. ,l,.i,,, ,rJr;;;lrele inrlus_ cum e-rist,;i arte a ciir,or percepere soliciie aiii
tr"iale pose dirrcl nlil, o ,ii'r,,,rsirr'u ,,i,il.i, cit, si vdzu), cit Ei arrzui, oum ar fi ieatrul sau cine_
irrr. rnat,ograful. Din al{,_unghi de .redere, artele pot li
eri[,et,ic5, inrbriutiirrrirrl,oa, arrrerra.l ;r t,,t,,oint,i"
terior ri st' irnlrrrn ca sil,ur{,ii rLtatir. autonorne
l"l sbudiate recunoscindu-se ca,:iemeni definitoriu
t'ilrr' al( t!!rrrcsc r-d$1,1.ri tlrfrnonirr dr,r rlritrtifeltLllr.e
_r
rnotlul cum formele se irrtegleazii in spaliu gi in
a timp. Ilecunoastem astizi e_-ristenla a quple i"te,
1,lll,rlrr,rl. f'orurnrelrti'rl ilc ordin ost,lf,ic siltr,
allfel in consens cu tradi[,ia unej cltrsifi,r,i.ri, ioLal dife_
sprrs; drr,'il. ;t.i rtl X, tr,'rdl ,rt. t,.x!,lir4ltti.
St,rrrliril il irnr rrsl,,fel d1 sitrrar;,ii rgla1iy ilul,o'orr)., ritX de cele actualc) care se opera la sfirsitul
sul:oltlon;rl,,lr donrclniritui gener,al al estr;ticului, anl,ichiti{ii greco-ronale qi in eviil metliu, ;;ii:
coirsacr[ cliibrii,o]e ..t,.tir".i tectura, arlcie plrrsLice, filmul, t,eatrul, iitera,r,ura,
!t,ot-t i,,ttlnrt : 1^tii,r4a ,iir:l muzica gi dansul. Iriecare dintr:e acestea conlport,d
raki o, urtr:i,, r,.:;t.l.i,r,rt itrt,t,ttrial.d,, e'l.,:llic:rt. i,n*triicd_
m..i.ttttti,, cslr,:l,ir:u lpcrr,rilol insd numeroase sultcliviziuni, specii qi uotiopu..ii
,d.t:-aglant,tttt,l
est.r,ti.trt lout.inlri,. . . l',,,lorlirjitrit,ile
,',le
estclica, s/rl.i):i,,
s.a.m.d., in misur.d sd constil,uie ohiecb ,1"
aslt'eJ osf,elica siril,, rlrrsigun, irr:lirriinte.
a prat,t,ica ggpirri estetice de sine stdtdloare. \rorii avea asl-
f.eo_
lel o e.stetic[_a pictrrrii. o esteticd a sculpl,urii,
. . I)in1,l'c lril,rr;rfiilt re [al,jv' orr[,or1,11i1s co alcd_
l,uiesc tlontrtrrirrl lrlj:ln(,rill ai estcl,i,,l;lLri, art,a pri_ o esteticd a clesenului, o estoticri a arhitecturii,
\r(l$l,i) () foi{lLr rrr;rr.,, rlir.n1.si1,111c tlc rrritrtifout;rri, o esteticir a fotoqrafiei, o esteticr-r a cirrematografiei,
it ctir'or.- irrl,rrlcgrrlr, rJi,i rrr,. ;rrrnr-,,ioasi, ilacl o estetic[ a teatrului, o estetici a literaiurii _
nu putind_ fi si mai -pulin: estet,icri a pcieziei sau
iin;Ntsibil{ atu nc! ri r rrl riir r l iLirr ri.rlirl,t.:,r", tit,rrnripiuf
pe farlilii srlrr glrrpuri rnari rjo cirzuri. oaureriilor estelicri a romanulur.
1c placc,- nlai irles asi,iizi, sri vorbeascri mult irr . Grupul de forrne tridimensionale realizate clupd
general desp-rc ar,t,ii. Arl,;r insd e_xisl,ii nurnai ca principiul edifica{,iei constituie obiect de studiu
univers de formc con-rpori,inr.l anumite grade de pentru estetica arhitecl,urald. Existd o esleticd
innrdit'e, cort ln l.errriii sd glcrit,riiascij o realibahe muzica^ld. Exist[, bineinteles, o estebic{ a clan_
cSbelt{-ra rtrstrnclil. sului. In funclie de principiul tle realizare a for_
Arlo,.rrrral,r' fli inl,eleasii. der,i, nr;lnl.ri clacd ludm melor, pictura, sculptura, grafica, inlelese ca arte
.
ll) p',astice, formeazd obiectul irnnr preocrtrpari aparte.
.r.o11s16lgpre e_rperienla rliferilelor arte: a.rhi_ Raportate-la formele picturii, sculpturii si glaficii,
tttrt,rrra, scrrlpl,trr.a, picl,rrra, -graficn, lilmu!, teatrul,
IrteraLura, ntrrzica, tlilnsrrl. Sirn!rrl care posedd o mai mare ,,libertaie,,, formLle de-
ciruia sirtt, perceput,e iltrrlele, lrrin
irrt,enl corative din ceramicd, slicld, metal, tesdburile
1n,.,1i1fl riln t,urialele
gl inrtlr'r'ri.cle,le ex.presie utiliza{,e, concliiia in impr:imate, broderiile, tapiseriile si cor.oarele se
spall.u si irr timp a for,melor sinl,' elcmente ce constituie in domeniu al artelor d,ecoratie,e. yom
conclti inneazti vedea *- spec.ificpI rli.r"erse]or recunoa$te deci o e"st.eticd o artelor plastice qi o
- "on,pinii
arte, dovedindu-se la urmd mai apropiate e"steticd. a artelor rlecorat,ite. In ansamblul lor,
"qau mai in<leipdrtal,e rrtrplr: rle altrle. Avem, in toate artele formeazd un sistem"
;l0 i1
 In cazul nost,ru, conceplul rle sist,enr i,rcbuie
in.teles cn ansarnirlu coereirt in cadml cdruia orice
element se definegl,e atit autonom, cit si in ne-
mijlocitd relalie cu intregul din care face parte.
AlSturi de estel,icile privind diversele situalii
artistice intervine problema estel,icilor. privind si-
tualiile e-xtra-ar1,istice. De hunii seamii, ele nu
pot fi limitaLe la un anumit ntrmiiir.
Dintre situa!,iitrr: extra-arLisLice. rirr irnpor,tarrl.
grup de cazuri forrneazI obiectul cle sLucliu al
esteticii industriatre. Inilial, termenrii de esleticd
indusLrialH a fost utilizab de citre rinii aut,ori ca
sinonim pentru ceea ce ast,dzi inlcles4eni prin
design. Mai ales francezii au sLiruit, un timp
lntr-o ntare convingere. Odat,d insS cu dezvol-
tarea fcnomenelor de civilizalie - mai ales dupd
ultinul rdzboi nronclia] - care au impus pre-
tutindeni produsul industrial, cheynai a sal,isfact-.
nu numai o anumitd tlebuin!,X, clar qi Lrn anumit,
gus[, terme^nul de design incepe si fie pretutindeni
acceptat. In aceste condilii. estetiffi industriald.
s-a consacrat ca clorneniu cle activilate teoreticd
independentd
- o estetic5
sului industrial" studiind
particulard a,,frumo-
problematioa frurnu-
-
selii produselor indust,riaie, indiferent de efectul
exploatat, cr:l al formei ce comportd qi dir,'erse
decoraliuni sarr cel al formei impresionind doar
prin simpla sa geomet,rie, problernatica amena-
jdrii locului de nruncd (tot in sensul frumuse!,ii).
Estetica tmbrd.cd,nzintel constituie un alt dorneniu
de manifestale a studiilor int,reprinse din per-
spectiva qtiinlei de care ne o.,,pX*. In contextul
preocupdrilor contemporane de esteticd pot fi
intilnite texte analizind problematica amenajdrii
locuinlelor, a spaliilor de odihnd qi agrement, dirr
perspectiva aceiui plus cle frumusele care ar putea
fi intotdeauna insl,aura1,. Noi le desemndm, sutr
rezerva argumentaliilor ce vor interveni la mo-
mentul potrivit, prin forrnula estetica amenajdrii di-
f er it elo r s p a.lii a r liit a cl t t, r al, c
- int
Chiar raporturile interurnane cornportd qi o
dimensiune est,eticd. Pot fi intilnile astfel studii
ocrrpindu-se de aspectul estetic al cornportamen-
[,rrlrri riman, in general sau in anumite condilii.
. l)e asemelea, uilole manifestiiri ce se atageazd
rrlt,rir, domenii de activitate umand. cum ar fi
sprrrtul, jocurile, posecld qi o componenLd esteticd,
irnposibii de neglijat, r'aai ales in contextul vietii
(ionternpor.ane,
I'i limpetle c[ estel.icile particuiare pot fi foarte
rlii-erse. Importantti pentru noi devinJ inlelegerea
Ii.lr prin raporLare la esLetica general5.
Scrutate astfel, preocupdrile de estetic[ se
preleazd ia noi disfinclii. Iribervin, rnai intii, dis-
i,incliile in ler4dturi cu specificul deurer,sului estetic.
5. Modalitdti ale dernensu!ui estetic
Von'r tleseinna prin ternlenul de dcyners rnodali-
latea de a.hordare, inlelegere qi erplicare a feno-
rncnelor ce constiluie obiectul de studiu al unei
discipiine sau ai unei stiinlo" Din acest punct de
veclere, pot, fi r,e[,iritit,e trei marr niodalitdli de
tbordare a fenomenelor {}e care le stutliazd
esbetica.
a) l)emersul rle tip filosofic tn esteticd. Nleto-
dologia la care se al,releaz5, in acesb caz, este
cea prcsupunind refleci,ia celui ce cautii sd in-
{,eleagH realit5lile estcl,ice, in lLrmina propriei sale
ex.perien{e do viatii, de culturri si de arti. Lipsesc
mijioacele rigurorrsc ponLru a i-elifica ui-liv-ersa-
litatea concluziilor: la care se ajunge. Se porneqte
exclusiv Ce la premisa c[ adevdrul ce se justificd
in iumina esperientei mele urrneazd a se-verifica
ryi-n rnulte alte cazuri - dacri nu ln tobalitatea
cazuriior posibilo.
Cel care procedeazd asbfel ac!,ioneazii ca si cum
ar fi convins cle valoarea universald a opiniei co
o forrnuleazd $i a concluziilor la care subscrie.
e r ia ar e ; i e rt er to ar e. El speculeazrl valoarea argunrentelor detinut,e, im-
portan!a situaliilor concrete la care se referd.
Aqadar, prin forta irnprejurdrilor, demersul de
tip filosofic in esteticd este speculativ. Chiar dacl
33
 nu permite o cunoastere foarte precisd, speculalia
se cere. totusi respectatd. F dr6 a suplini investi-
galia riguroasi, uLilizind rnijloacele d*o cunoaqtere
po care se spr,ijirra gtiinia, activitatea speculativl
se dovedeslc de neinlocuit atunci cind este vorba
_dglpr" fenomene ce se sustrag principiului repeta-
bilitdtii -- cum sint atitudiuea, iniliativa qi iapta
uman5. Cind nu sbdpinesti rnetodele de inveiti-
galie aie gtiintei sau cirid fenomcnele abordate
nu_ perrnit o astfel de investigare, cind nu ai ja
indernind decit propria-li experienl5. de viald gi
de cuiturd, incerci si te sprijini pe accasf_a diir
urrnd, cdutind o cale de acces spr,e ader.dr. Din
acest punci de vedere trebuie lnteles specificul
demersului fiiosofic in esieticd. Ideile reg,inute in
condi!iiie demer.sutrui de tip filosofic in esteticd
nu poi fi niciodati obligatorii pentru cel eare
ia cunoqtinlri de ele. liiecare e lihcr sii le irnpdrtd-
qeqsc{ sau,nu. Pentrri a fi insa irnparldqiie, ele
treJ:uie sd fie plauzibiie, adi,-'ii sd sel;rezinte aga
incit, chiar in absen,ia unor 1_rosibii;iriti de verificare
concretd sd nu contrar-inj Jogicii, sl'it.itujrd general
al devenirii lucrnrilor, principiilor t:i: trguverneazd
de obicei adevdrui. De trceea, refler!i-r specula-
tiv5, inclusiv cea ite marginea lcnorrrclreloi este-
tice, conslituie .,terenul'; LlnrJ I sirtt, afirrnute i..lt,iie
la care oanrenii, in ftrncLio dl glill;,iir.iis soii'lall
din care fac parte, poL srrbscr'i" *-. irii,r,,o rndl;ut,il
rrai mare sau rnai rnicii -- orieirlinilu-si in llrnrinir
lor acliunrle, faptele. e:iisten!,a. Fdr;a a fi in
mdsurS. s[ in]ocuiascd alte tinuri de riemers, cie-
mersuJ filosofic esle cel nrai rnrilt, intilnit in ca-
drul preooupirihrr de esleticii, tjcfirrintl r-rna rlirr
principalelo subdiviziuni alo estet,it-,ii int,r:leasa srrb
acest aspec 1, : e"t tr-:licu f'ilosofici.
Se desprinui de obieoi mai inuii,e rlir,ec!ii in
sensul cdrora se structrireazI est,elica filoroiirrri:
ontologicd, gncseoiosici iri axiologicl.
- Desigiur, es'uetica filosolicrl nu poale f i prac-
ticatd decit in lumina unei anuilile platfbrme
de convingeri. Dacii ;e porne;le" rie esemirli-1, cle
la convingerea cI principiul uit,irn al uniriersr,rlui
oste mat+lria, c[ lumea in care tririnr iioule fi
currosuut.I ryi t-1c 1:tl tl atarc piatfr-rrrtrri iuceaciiii
cl.aci
s[ inte]euern fertolnene]e de rlrdin estetic) atunci
,,{nrturile" ini,reprinso Yol sta su}i sernn ul orientdrii
rnaterialiste in estetic[. Dac5. se porneqte de la
convingerea c[ principiul ultim al universului esNe
spiritul-, sau dacd se pornegte de la conving-e1ea
in care noi tr6im este incognoscibild;
"i l.rtn*anoastrd neputtnd-o cuprinde, aiunci efor'
raliunea
tulile intreprinse vor sta sub semnul ori'ert'Iit'rii
itlealiste. $i^una qi alta dintre cele dou5. expr.esii
not fi iniiinite curent in cadrul con{runtdrilor
it.,nbenrponane tle iilei.
ALit in interioml orient5rii esteLice rtaterialiste
cit si al cetrei idealiste, in funclie de direcliile,
gcolile sau sistenlele filosofice consti-
".rru'nluln,
tuibe, intervine probiema unor noi deterrninalii,
definitorii pentr:u estetica de aceastd facturS.
Istoria esieiicii consenlneazd astfel pozi!,ii este-
tice abaqabile pozil,lvisrnului sau neo-pozitivismu-
Iui, fenomenologiei, existenlialisrnului etc., pentru
orientarea idealistd. Iivident, esteiica marxistS. se
cere inleleasd din perspectiva orientdrii filosofice
materiaiiste.
Citeodat[ esl,etica filosoiicd se defineqte qi lrr
lumina acoentuiui pus pe unul sau altul dintre
resor l,urile f enon:ronelor i nv est'iga be, in spiritul qtiin-
,telor - desprinte, de asemenea, din corpul
filo-
iofiei - cu iare se inruc'leste mai mult.
Se rrtilizeazd denumirea esteticd, psihologicd'
pentru studiilc ce iqi propuil in!,elegerea a ceea
.* a,. specific sen'.inrentele pe care le provoacS,
diferitele cat,egcirii cle forn-re conteml-rlate.
S e foloseEte d enun irea esteti cit s o ciola gi cd' penfuu
incercdrile de inlelegere a fenornenelor de ordin
estetic in lumina mirtlului cum ele se raporteaz{
la via!a diferilclor grtrpari sociale - slabilc sau
-, ln irspiriliile, idealurile si
insLabite speranlele
oarnenilor. Studiiie privind raportul dintre artl
si pubtric. clintre arLi si diferi te rulturi nalrionalc
doiistiLuiLe, rlintre artl';i un irnumib tip dc civili-
zalie, dintre artd qi societate siau sub semnul
unor atari preocupdri. O dat5 ou importanla cres-
 clndl ce i-a fosL r.uuurusi.uIi[ sucicrlugier irr set.uiul
nostru, diversitatea lor a cit,venii lo*ri" t.ttutLquc (Par.is, ig;t r; 9i prirtt,tprs d,esthetique
.u,,.u.
.
(Paris, t935) *. Le reyine astfei la cloi clinlre
Constituirea antrop.oJogiei filosofice ca reprezentanlii gindirii rornfrneqti rneritul de a fi
autono_md a sugerat. intr'epr,inclerea "un"or qtiinla
stuclii pus bazele studiului rrodern ai fenomenelor ester_
privind frumusul, privind ;;i;-;;i-_lJe',:lourerrii tice cu mijloacele matematicii. Odatd cu aparilia
inrudite, ,lin perspecti"* ciborneticii qi. dezr"oltarea tehnicii calculatolrelor,
be;be citeorlaLa,lnr1,.o ".*ili":'lilf"i, se vor_
antropologicd.
1,."o*i,init.'"tle cstrticu car.e au permis reducerea tirnpului necesar pentlu
efectuarea difer.ilelor operaliuni rnatematicL, ase_
,
Mai recenl, t,onstiLuirca urrei sLiirrle a i.iiLo- menea preocupdli s au extins. Max Bense in Ger_
:rlli - {uturolngia,-,a
preocupdri
detc,n,i,,"i""pr,igia rrrror
de esbetica _concepute
mania, Abraham Moles in Franla, Solomon Mar,cus
,ti,ii._u, ato", la nai sint doar citeva dintr.e numele ds refe_
unghi de veclere. In dive"se -;;di;" giiu chiar rinld ce se pot reline in acest sens. lnr,egistrdm
c.drli apirute intllnim astfel rvrvlrrrY'l?
referi"i" ru strLlii_re insd Ei numeroase tentative de in[,olep.eru'a f"no-
d,e estttic{L futurologicd menelor estetico din perspeciiva ;i cu- mijloacele
Statutul anrbiquu al estet,ir:ii, altor gtiinle, cum ar fi lingvistica."
filosoiici gi. sLiin!a' nuf onorn,.,.'o-'j"f ca discii:iini
,,r*,;nat, mrri c) Derncrsul de fip scientizant f,n steticd. esNe
ales ln ultirnul secol, pe linia u,.loi-'i.arU1li caracteristic incelclrilor de investigare a unora
nu va fi prea qreu si ^o .urur,ouqt"^, "* dintre aspi:ctele esteticului tn spiriiuL qtiinleJo;
unui impresiona't nurndr tt. ;;;;;i';rnrdrind aparilia exact,o, trpelind doar ln,lr-o oarecare m{surd la
ln_
lelegerea fenomenelo.
mosului qi al arlei din "u
.tu""ii* lu_rr.,t tru_ nrotoi,-ricrgiile alestora.
perspectiu*, Drrr inultitudinea teorii.lor care ar,rnerita amin_
gi in spiritul cliferiteior'stiiriie.-Eil "r.,'rni;loacele tite iri acest sens men!,iondm:
se
d9.fapt,..in dorrii mari ."tog,,ri;,'."f""",r:onstituie, Tertriu .sextnelor, ce propune intelegerea for.
caracter
strict gtii,rlific gi cele *r" ,"i.irlL;runt. melor estet,ice oa s€Jru)e putind avea diverse sern_
"i"o"i,Lo
l:) Detnu.st,tL cle iip;tii.;tiilt,L: nificalii portru.fiocare intlivici. Accesul ta
caractelist,ir: irrcercrir.i.lor i" invest,igarc
ln esttticd
esLe tiva semnificnrtio sensul sau sensurite respec_"urpoi,-
ti cliferitelor
resorturi alo rcaliLrl!ii esLetice .firi poo.pu"tive -
tivului ,.rrlr I carititatea a" irri""^u!ie trans-
cu -nrijioacctc sp,,cificc stiinrpt,,r" si misd printr-un senlrl oarecare sinb elemente ce
lr,i;i;:'C;i';,;i
mult a leirL;rl nrrLernaLicu. tl',.o,f;ii;i^ sinl foarl"e trebuie luate in considerare, pentru cine vrea sd
vechi, mersind nind, la in!eleagS natura fenonreneior cle ordin estetic.
.;.".r- p;i,,fJr"i"it"", po_ Teoria.generald a sernnelor, consacrati in ultirnele
trivit cirtia, la biza a Lo|'ce erisi;r ai rto'n,r_a.ut.
Strrcliul f' rp6 1;,;,,r ist iuo .,,,.,-r; ; to."I,.",rla t ern,r
decenii ca disciplind inclependentE semiotica j
ar{
gtpdtat un nraro avinI in u.-u
ficc - mari
poate fi inle.leasd. pe linia celor tr.ei compo_
9 nente ale saie: slnlactica, co studiazd raporturile
lui Marita C. rihyira (trr8t_*jcrci3j-i'i.itiettqu,
"J,or;lieilucrdrilor
proportions dans'Lu na_ture et tl.arti lr" ars dintre semnificarrte, fdcind abstraclie cle semni_
1927) Ei Lc nontbre ./'r" (i;*;l;:" irir'i1'1.'.r,,,,.n.no
".r"'fp*"", ficate gi de cei care utilizeaz5 respectivele sornriifi_
concomit,eriL. pirrs Serr i.ri (1g03 _ cante.pentru a se exprima ; semintica, ce studiazi
Les rythrncs comtn( inrrn,i,t)lirit"
ig5lj ;,,blliJ semnificantele in rapbrturile cu semniiicatele, fdrd
1,l,l1iiq,',,, a 1. ,.r_ a lrne seanra de cino le foloseste , pragma,tica, ce
,,*,1 E*tr*re
Irmba
ample din aceste lucrAri au fost traduse
romeni si inchrss tn ygtgrlui;- U"ti""C.-Cfryf.a, tn *Din-opera lui piusScrvicn a apirut tn traducere
Esteticd gi teoria'arrei. Rt:curegti' Ed' rornarreasce: Estetica {Bucuregti. Ed.
pedicd, r981. $tiinlifica 9i nncicro- $tiinlificl gi Enci-
Iucraie scrisi mai tiiziu inspirirulace-
,:t:L:{:l: 1?75),
rorapr preocup{ri,

17
studiaz[ lirnbajul ttu tiurnai itt slrltr'rLu.iie sale
";i iri
sintactice, rlar rapc-.rrturile sale ctt r:ei c;e-l
folosesc. Din perspectiva teoriei seflineJr'r, tot ce
tine de trniversttl u-at semnificd; pe plan cstelic
un luc"u despre care spunem cJ este frumos sau
uriL oosedd b anumitd scmnifica!iu' diterili dc
sa scmrlificalio utila, morala etc' &lodul
cum so strtictureazd scmnele in cadrrrl difleritelor
"uontuulu
forme de lirnbaj, gradul lor de inrudit'e, in funclie
de tipurilo do s-emnificalii ce le. posedd,.formeazI
oli""l de stiidiu pentrl partizanii estebicii se-
miotice.
Teoriu ennmnicalir:i pornegte de ia premisa
cd tot ce existd irl juml nostt'u comunicd' Existl
c,-'infot,nalie primi, po caro 'r comunici orice
lucru ilesptu'pfin "l
insu;i qi o I tluuit ilformalie,
ut"iboite conaenlte 1ce se poalo stabili intre
minimum doud persoane), pe care o (lolnunlca
do"r t"*ntie, despre ,,altceYa". Orice sernn vehi-
crrleaz5, aqa..ia., qi o altd inforirra!'ie.deciL cea
*n poaie det.tllui la pnima vedere, din anaiiza
"u""
r,.no.iui sale materialiidli. Lesdtura dintre diverse
;;;;;, iar mai depart'e iaporturile dintre oameni
si sernne lqpun aienliei noast're procesole de co-
inunicalie. Semn..le se pot, grupa in lhnclie tle
cateso.ia tl,: iltfornta!ier pe care o cornunic[' Astfel
'r-oro"uo*,, semno al,'s[racl,e -- crlvinbele, de exem-
fi imagi nile urror
ulrr
- si semrte c{!ilcl'ot(!' Lrtlnl ar
iuct'oti, r'ealizaLe cu niijloacelP dL'scnului, nle pio-
turii, sculpturii, fotografiei. l'etspeotiva din care
on'.u^n estetic estc privii', distanla-dintre el si
sau ascutlJ.bor' elernenl'ele rle,,bruiaj",
".iuitot
de inchidere sau cle anrtlare a perspeoi'ivei, obstnco-
iele in calea informaliei, ca gi o searnd tle elernente
,ri.'in.I contiitia ceiui care privelte sau asculLl
ionAltlo"tuzd I'ealizarea procesului de comunicalie
estetici. T)e la o anumiti distanli, o forml perrnite
aprecierea de f rumos; de la o tiis-uan{'5 tnai mare ,
*.; permite nici in fel de apreciere persoane esbetici;
"li
nu poli te--ti aui -qealna de frumuselea unei
o" i,u"* abia o zdreqti. Nu po!i, de asemenea, s{-!i
i"i ..""*" de frrrmtiselea-unui monument arhi-
;;t;,;i; ciacd vederea sa esle impietlicati rle
38
arbolii din jur, dup5. cum orice sursd. de zgomot
nu rro mai permite decit parlial perceperea unei
melodii frumoase. Intr-un spaliu determinat, sem-
nele pot fi dis[ribuite intimpl[tor sau organizat.
In anumite puncte ele pol ap{r'ea intirnpl[tor
sau intenlionat concentra.t,e. Avem de-a face, irl
cazul acesta, cu diverse puncte ;i cenbre de co-
municalie. Leg[turile intemmane ce se stabilesc
prin faptul cd mai muite persoqne au acces
la acelagi semn estetic, realizind astfel o experien!d
oomund, formeazS. deopot'rivd obiect de studiu
pentru cei ce practici est'etica din perspectiva
teoriei comunicaliei.
T' eoriu info rmayi e i, inru ditd gi supr ap unindu- se
pind intr-un anurni[ punct celol'precedente, por-
neqte de la prernisa Cd existd un anume grad -de
noutate pe cire orice semn o introduce qi menline
circutragie. Poate fi determinatd astfel, pe cale
iir
maternaticS, cu probabilitE-tile de rigoare, rezisten!a
pe care o va intimpina, intr-un context determinat,
un anumit semn, neasimilat incd de cdtre limbajul
specific curent, avind in vedere cantitatea de
informalie nou[ pe care el o .rehiculeaz5. Rezis-
ten!,a fald de noile semne' in con|exLul diferiteior
'sernantice
cimpuri specifice, ca qi in qondi!'iile
orizontului informalional al fiec{mi individ, re-
prezintf, nunai unul dinbre aspectele asupra chrora
insistd sLudiile co urmdresc in-telegerea fenome-
nelor esletioe din pcrspectiva teoriei informa,tiei.
lleoriu sisl.enteLor s-a impus rnai ales in ultimul
timp. Ila porneste de la premisa cd fenomertele
de ordin eitetic pot fi inlelese ca un complex de
structuri aflate in relalii relativ stabile. Se opereazi
clistinofia intre sisteme naturale - culn sint sis-
l,ernele biologice
- qi sistemele creabe de orn -
cum sint cele tehnice, concepbuale, economice' so-
ciale elc. Sd ne amintim cd incd Hegel vorbea
despre ,,sistemt.l artelor frumoase", ldsind sd se
inleleagd prin aceasfa c5. artele se rap-orteazd
unele la altele, pe linia unor legdturi stabile, ce
pot, fi sesizate dincolo de aparent,a lor diversitate
ile maniies*,dri. l{oliunea de sistein ne obligd sii
avem in veilere inl,otdeauna iimiteie grupului de
3?
 elemente ce forrneazri acel tol cale consLituio
obiectul nostru de sludiu sau de il!,elegere.
Dincolo de r.espectiveie lirnile, rr,gulilc s;stenir,lLri
nu mai sint vaiahile. ln ini,r,rir.lrrl riri,.nirrltii prlt
fi lnsd sesizate diferibe ansarnhlur,i iii,,,ers struc_
turate, legate intre ele prin relalii rr,:liliir. sbabile.
Acestea sint desemnate (le obicei1.,r.ir, Lernrenul de
subsistem. ln condiliiic in c&r,e otrl.rul,rrl nostru rlt:
studiu il formeazd un asemrnea suLsislorn* fifu,ir
nici o referire la celalalte eleinenLe ale sistemului
din care face parte, respecti.,.ul ;lrLhsistom se t,rans_
forml ln sistem sau poal,e fi hi;ii, ca sistem. AsLici,
ln contextul sistemuhii gencral al r,slei.itujui, uireie
studii au in vedero doar sisl,oriri.rl ftr,i,rior.
Jivident, nu ne-am propus ilici o tlecere ilr
revist,i a. lrrturor posibilii;f:ilor do a irrirct,ica es[e-
lica*pe linia tipului de cXerncr,,i ",scieiri,izarrt,,,.
T'ot din perspeol,ir.a plat,l,ornrr:i rle lircru ul,lli-
zate, a rlet,odologiei folosilc, u it 1;lili.r t,ului con_
ceptuai .lrL care se reourgcr ca iii tlj rr lrcrspeotiva
atitudinii arrt,oruhii faLtj rle f*:ncrnr.nclc slirriial,o,
lrot fi inlilnilp si rnunril,, l',rr.mitl;lr.i ,rl ,.iror scns
se ccre clai,ifical. In crrdl.ul rlrrn,biitlriLtr de spit_
cialitate se r-rtilizoaz,I tr;<1rr.e,.iik: r:t^tclicii sr.thtcc!,',ivti
;i esteticd. obicct,i,r,i. ili.i ii-iirtir tiesernta lipul rie
esteticd pr:rr-rtictl, irr irirlirra coni.irr:.,.crii cij csr:lta
esteticului !ine exclusiv tle ecoiu.ile i,,, ,,,uru, lo,.,,r.je
contempiat0 lr; gs pe 1rlilrrul t:r-,r::rltorl,ernen[,rrlui,
reactiilor ryi complexeiof noa-oire t1e't,rJiri, in limp
ce a doua ar desernna i,ipul rie estclill t;racl,icirt
in lumina_ conr ingerii r :i asr'nirt r.;Ir,Li, irlrri liru
exclusiv tle fol.inele corrl,c;li:-;leile. ;\lLe crpresii
utilizate sint, cele de ,,esteLicd normaj,ir,.ir,, si ,,esLe-
ticd desci ip Liv d" . E s te tict no r, nat,i Qr! se in ienieiazii
! dilii tle viald socialii. r'S.spindii'ea inslitutriilor cul-
pe convingerea cd existii anrunil,e prinoilrii, anu-
mite ,,logi" care stau la baza inlr,cgii vie]i-esieiice,
iar acestea, odatd ,,descoperiti,", rionnit nu rrunlrri
o. inlelegere coreotd a fenomenelor studiaLe, c.i qi
dirijarea ,,sLiin!ificI" a dezvolidrii lor. Estetiia
descriptivd, dimpotrivd, are la bazii convingeree
cd fenomenele de ordin estetic se sustrag oricdror
reguli, iar singllrul lncm ce il putem face onest
este sil le detscriem a$a ouilr se prezintd.
6. Estetica 9i gtiinfele innudite
Numeroase sint confuziile dintre esteticd gi unele
discipline sau ;tiinle lnrudite. Nu numai pentru
neiniliali, dar chiar ;i pentru specialiqti, granila
dinire esteticd qi teoria literaturii, teoria rnuzicii
sau teoria artei este foarbe greu de stabilit, mai
ales dacd ar"ern in vedere existen!,a unor termeni
ca,,esLel,icd muzicaldtt,,,estelica literar.l",,,este-
tica artelor pla-stice". Pind la un anumit ptrnct,
desigur, dorneniul esterl,icii se interfereaz,l cu atar:i
domenii. Siiib necesare, tcltodatd, gi anumite di-
socialii.'.1'eoriile diferitelor arte veprezint,d tenba-
tive de aprofundare a ceea ce are specific experien!a
unui anume grup de fenomene, constituite lntr-un
domeniu cstetic relativ autonom. Etre cautd sd
explice nabula aotuhii artistic practicat in limiLele
domeniului respectiv, rnaterialele, tehnicile .si posi-
biliti!,ile de eni-;r'esie artisticd ale diferitelor familii
qi suhfamilii de forme, rnoclul de structurare a
domeniului estetic respectiv. Estel,icile,,speciale"
se menlin mai mult' la nivelul reflec,tiei pe marginea
experien{,elor unei arte sau alteia, fdrd a intra
in r.letalii privind tehnicile folosite, posibiliti!ile
de expresie la cartl se recurge etc.
Psihalogia arlei sbudiazd atil, condi,tiile pro-
cesului de elaborare a forn-rclor specifice unui do-
meniu ari,istic autonom (procesul de crealie), cit
qi conclitiile in care re$pectivcle forme permit
celor care le cont'ernplir anurnil,e complexe de
trEiri, stiri de spirit,, sat,isfa,r!'ii, senLirnente, pl[cere.
Sociologia alta studiazir aria gi condiliile de
rdspindire ale formelor esletice in anumite con-
turale speciaiizate intr-un anumil spa!,iu, politica
artelor inlr-un con[exl, social sau alt,ul.
7. Noua deschf;dere
Marele interes aclr.lal pcntru st,utliile de est,el,icii
ni se pare sirnirto*rat,ic. Ce v:l fi intuit Barinrgar-
ten - fiird a o fi nrdrturisit totursi * in mdsurd
4'!
 sd asigure" qtiin!,ei pe care a interneiat_o o
lrer_
.manentd for,bd de.a1,ractie, desi contratlic!,iill qi
rnconsecvenlele sale sint pretutindeni usor oon_
statabile? Probabil secretul nevoii specific umane
de a_ medita asupra sensurilon existenlei noastre.
lar lumea fnrmelor capabile si provoace senti-
pe1.t9 la_ simpla ior corrlemplare pare cea care
i ncitd cel mai rnult la o ,iromer,.a meditatie.
Chiar cind se sibucazd ja mare distanli ,1. ,*.ii'""
a donreniului estel,ic studiat, in cadrul urrei ase-
nlenea cercebdri, r'a li t,r:t,tirlrurra greu de indicat.
l).rrsigur, cinrl estr:liciairrl se vede obligat de
insiigi natura rnaterialiiliri iapl,ic ahortlai sd-gi
ct;nr.rrapd astfel cerceiilre;r, ri,, r-iiie alrsoiut no"ar,*.d
profunda culoaqt,ere_ u [,irLir, ,r rrte]or., u experien-
l,elor ilroprii r:s[s11,r1 1," ckruL:tnii esbetice -- oe nu
prrt fi confrurcla,te cu ai'tir - -. a pr.oblornirbicii spe-
oi lice nr.iilor, fenoLnene rkr li"" iliiu lio.

_poate sd insemne cazul concret, stdruind exclusiv

Iu asenrcnoa conr{i{,ii, e rio la'sirre iirleies c{
la niveiul generalitd!,ilor, te-xtele cle estebicd posedri st,iinla interneiat,i:r tle 13arrngart,en gr.eu mai poate
totuqi o ,,functier" pozitivd. Ele sint menite sd I'i.sluji{,d folositor rlo cIt,ro ,,r,i reianriliarizaii cu
incite la reflectie in ieg.{turd cu ceea ce se diferitoie resorburi ale,,Ir.lrct!cii,,. Deirltminteri,
itetrece
in.iurul t,[y li te. implicfi afeo-Lii.. Ele se ;irsUfica tlnsrtori, esl.eticiarrul de asl5zi airarc tol mai pulin
astfel in caliiate de indemn la a medita in iegdturd r:a filosof ce i,si pernril,e consitlcrat,ii ,ie orriin
cu ceca ce simli. Ele realizoazd astfel mdcar acea gnneral cu privir"r:-.la o ,,realit,irt,e,, ile cirrei re-
trezire a constiinlei din penspectiva ci.reia nu poli sorl,uri iirtirne nu le currtxlqte clecit, apro-xirlativ;
rgno.ra ceea ce ajungi sd trtiiesti , considerindl cE de preferinld el .,clubleazdr' spociaiisirrl -- Leore-
rrroritd sd fie inLeles. tician al arLei, islor,ic, sr,,'i,rlogl, psi lrr,lo- sap teo-
listetica nolri caut,ir s{ asocieze accsil,or temeiuri retioian al dorrreniilor erst,r:tirb er.t,ri,i-artisl,ico
tradi!,ionale altele care sd-i permit,[ afirmarea ce-gi permiLe nurnai cuitsirloi'a!ii ,,lil obieol,,,. -
in calitale de qtiin{i mai riqriloasd, cu un Orioe s-ar snune, o:\l,in(lor{)il slerci or}n-
c,imp. de cer.cetare deschis ryi metodic accesibil. ternporane.a esteLir,:trlrri rt rlol,errnirrat, r-r oar.ecare
Analizele concrete sinb tot 'mai muli preferate porlmare sl r:ornpromil,ore, ua crfort, inutil, a ti_
consideraliilor speculative de cxtractie pului de stucliu cer st,ijnrio cu pr:eci:iderc la nivelul
Sbudiile de estetic[ din aceast{ categorie^utofiri"d. gelreralitri!,ilr.ir pe iinia amhi{irji de a rerlucer totul
se
impun ca necesare indeosebi abunci oincl esie r"or.ba la ace.laqi nunitor'. Vii t,,rruj ])arrl it a.l.rirrl,itrr:, mai
de. situalii_r'ec€nte, pentru a cdror intelegere dr'glubri. esl',l,lril6'. .,pirrtit.rriarr,".
criteriile valabile in cazul erperienleior anierioare
se dovedesc total inadeovate. Informafia de!,inutd
trebuie, atunci, sistematizatd structuial si "ordo-
natd istoric fdrd sd existc vreun punct de sprijin
solid; aspectele considerate clrept semnificative
nece,sit5, i*i _e]e, a fi scrutate din unghiuri divorse,
aqa incit idoile suslinute sd posede sificientd forld
de convingere; lntregul material concret avut ia
dispozilie se cere, astfel, atent si complex analizat.
Estct,icianrrl e obligat, in couseoinld, sd preia o
parte din atnibuliile istoricului, teoreticianului,
sociologului qi psihologului de specialitate, ln yecle-
rea investigdrii situaliilor respective. Cit e este-
ticd propriu-zis, cil e sociokigie sau simpld teorio

4)
il
PROBLEME DH TERMINOTEGIE
Sple dcoscbire de conceplelc aitor gliin!e, cele
la care apeleazd csLeLioa prezint,ir, 1-rarci, un grad
sporit, de nesiguran!d clatoritX, in primul rind,
fapl,ului c[ ele comport,[ intotdeauna interpretdri
pronunlat subiective; daloritri, in al doilea rind,
proceselor de uzurd suferite, pe parcursul cdrora
;i-au pierdut o parte din accepliunile ini,tiale, iar
in ai treilea rind, datolitd imposibilitrilii de a
acoperi integral cazurile noi. De aceea, intelegerea
corectd a problemelor ce urmeazd a fi dezbd-
tul,e mai departe necesiti, aga cum am ar5lat,
prezentarea principalilor termeni la care se va
recurge,
Ca ;tiin!,r1, estetica studiazd o tolalitate de
fenomcne
- cindva BaumEarten era de prirere cii
ele privesc doar dorneniile frurnosrriui qi aie arl,ei
- conrportind alit un aspect obiectiv: farm.ele,
cit pi rrn aspecf subiectiv: trd.iril,e sau com,pl.ercLe
de trdiri (obirynuit li se spune se,n"tim,cnte), ce pot
fi incercate in conditiile perceperii corripie-sei rtra-
litdli a forrnelor.
1. Conceptul de formi
Ar trebui poate pornit de la recunoaslcrea ade-
vdnrlui elernentar c{ cxist,enfa noast,rd se insr.rie
int,r-un rtrrir.ers tlc prerztrnl,e fizice disl,inct,o, r'n*
riirrd nelirriitat, pe care le percepem cu ajutorul
silrt.ur.ilor. Toate prezenlele fizice distinctl, per-
ceptibile prin.vdz sau auz, ni se impun ca forme;
rniro.sul, pipriitul, gusbul par a fi sirnluri umane
specrahz,ate in perceperea altor realitdli decit cea
a forrnelor. Cum noi sintem inter,esati acum de
lnlelegerea formelor perceptibile vizual, in con-
tinuare ne rrom referi doar la acestea.
Prin termenul de form5 vom lnlelege, cleci,
acel ansamblu de elemente capabile" a "deli-ita
qi semnaliza vizual orice prezenld in spa,tiu. Din
acest punct de vedere cuvintul fonnd' posedd
mai multe accepliuni: el desemneazd, m.{i tntii,
exterior, neprecizabil, al unei prezenle
"qspectul
fizice del,er,rninai,e. El desernneazd apoi 'r:onturul
sau profilul acesl,eia. F nrmd clcvine, in asemenea
imprejurdri, sinonim c:!lfigurd. Atunci cind respec-
tivul contur sau profil se apropie de niqte lirnite
considerate, in virlutea expeiienlei, ca fiind proprii
unui anume tip de prez.ent,e iizice perceptibile
plin virz. cuvintul foima posodA acce:pliunea de
fipar. Veclrii greci aveau pentru formd itit rnorp]rc,
insenmind invel[;, cit ;i eldos, insemnind fdea,
principiu vcgnic. Pentru a se preciza moclelul in
raporL cu formele ce pol fi iritilnite curent, se
igtrejluplgazd
- obtinuts cu ajuLon.tl prefixelor
;r ladlcinilor. grecegLi -* arhetip adicd forma iileall
inilialI,la care trebuie rapbrtate cele care se
prezintd ca ,,abaLeri" de grade diverse, qi prototip,
adicii forma ini!ial5 mulLiplicabili intr-un- at,ur,.iit
num[r.de e-xernplare, folosindu-se acelagi material,
acelea;i tehnici gi aceia;i para metri.
P.-e linia experientelor umane curente, se ope-
reazii qi in esbeticd distinclia dintre formd' ti
con,tinut, citeodatd aceasta fiind re-tinut[ ca foarfe
importantd, prin form5 inlelegtndu-se astfel ceea
ce delimiteaz5, iar prin conlinut ceea ce este
delimitat in spaliu ;i poate li perceput, vizual.
De la aceastd distinclie elementard au devenit
posibile, J:r,in cleril'are, qi alLele, irr crtnLliliile
cdrora ccinlinrrt,irl ajunge sri fie indentificahilcu ma-
teriadin care e corlsbruili satr modelatri orice pre-
 zenld fizic{ perceptibil5 vizual, cu funclia aces-
teia, cu semnificalia acesteia.
Hvident, relalia tlinl,re conbinut gi forrnl pre,
supune o complibat[ clialecticii asupra clreia' nu
ne rrom opri in acesl contexb.
C{utilrd sri inl,elel:;enr lumea forrnelor cireiir
i-au fost ititea seducitoar,e sbudii -
clrial claci"onuao,ral"
n-ar fi sI amintim ilecit clrtile iui
Ilenri Focillon (1881-1943): La vie tles formes *
(publicatti in 1936) 9i Rel6 Iluvghe 1n. tt)Oe;:
Formes et fbrces (publicatd in 1970) qi inci ar i'i
suficienl
- rrom re!,ine cd ea cuprinde atit fttrmel.t'
natu,rale, cit qi /ornzele urtificiale. l)acir folmele
naturale ne apar fie ca forme neirrsufletite, fie crl
fornie vii, formele ar,l,ificiale prosupr-rn, cu anumite
exceplii, prelucralea rmui rnal,erial inert,. Sub altt:
aspecte, rnai restrinse, cuil ar {i cele referiboule
la condilia spati:il[ a forrneior, fiecar.e dintre co.-
tggoriile. menlionate anlcriol coniport,ti noi si noi
diviziuni: f'orrne sta.ti,cc ,si forme tl,inamice i fornu:
tridinen,si.otmk: si fornte bidirnr:n.sional,e. poiiniti-
ti,tile de clagil'icare a frirrnclor nu se opresc aici.
f)esbine!,ia, slaLutul lcx, J'nncLional der-in elenrente
c-e permit noi si noi cdasificdri. lior.rnele artificiak:,
de pild5, se clasrificir obisnuil, in farme utilitart:
qi fi.trmt: rultttli/itttrc, rrccsl,eil ltutind li {orrne arlis-
tice, formi.r artizariale si ltirme industriale. ln aite
cazur i, se r or.l,r,slc. rle.1,r r' l'(trttt, l'u ncliun61, -'
lorntP non-l tttltuttult .
u
Aparent, in,t,elegerea lurnii fortnelor clin 1l0r-
spectir.a positrilit5tiior de clasificarr: ce se irit,re-
vdd, a iliviziunilor si subdiviziuriilor cr,: pot fi
stabiiite pare f[rd imporiurrta, iar cel rnai aclesea
oamenii o qi ignor[. Irr realitate, lucrurile nri stau
aqa. Ilormele se clasifici in lumina parbir:ularibdlillr
de care dispun, a princ;ipiilor care stau la Jraza
1or. Clasificdrile nc l.or ejuta, deci, sil int,eleqenr
mai l:ine apropierile qi deosei:irile dintre dife-
riteLe ,.sperii", ,,categorii" qi familii" de for,me"
* llenr.i FociJlon, I'iala f orrrulor" Eucuregti, Etl"
Meridiane 19?7.
46
Uacd forrnele naburale, a[urrci cirrd se prreLeazd
u.preoierii noa$tre e$teticel nu pun problemc deo-
:ebite celui care incearcd sb le inleleagA sensr"ii
si semnificalia, formele artificiale ne apar irrtot-
tleauna ca rezultaLe ale unei activit[li constient,e,
implicind deopotrivi gindirea si acliunea umi{n5..
llle ne apar prin urmare ca material prelucrat
lntr-un anrrmi fel, in conformitirte cu
-anumite
inLenli'i. {s pe pla'lfornra unei anume concep!,ii
despre rosLul lucliirilor
- trebuiLoare sau ne-
trebuitoare
- lrr viata omtilui. Se impune din
acest punct de yeclel'c sri relinem c[ atit forrne]e
uLilitare, cit si cele non-utilitare pot fi oblinule
pe douii cii: plinra, desigur, cea mai veche, preslr-
pune prerlucrurfeir rlirccl{ a rnal,erialului ; noi o
nurnirrr urti.zana.!d, inLr-un sens care depisesl,e
trinril,eriie la realil.at,ea st,rictri a art,izanatului
contemportrn; a cloutr, cumva mai noud, presupune
prelucrarea inclirecti cu ajulorul masinilor -
a materialulrri; noi o-nurnirr industriald..
1n concli!iile prelucrXrii directe a materialului
din care urmeazil a rezulLa forma, int,err.ine pro-
blerrra unei anumile simpa{,ii creal,e inl,re ortr si
rnatelial, int,ervirie problema pasiunii clepuse in
prelucraretr nralerialuhri, pasiune care va llisa,
tot,uryi, .,r.lrllre". Forma respectivd poate fi inspi-
ratd cle o alLa, preexisLentii; aLunci ea va posecla
alt sl,at,ut, rlcoit, oriqin:rlul, dovedindrr-se coirie sau
replic[.
I! grerr sI irrlriegi bine ce se petrece asl,iizi
ln sfercje art,ei, ale tlesign-ului, ale vcstimentaliei,
ale inlocuitorilor de art,d, firir a t,ine serma tle
at,ari ader'[ruri elemenLare.
Ignorincl dislinc,tia dinLre oriqiual, cripie si
replic[ noi nu vorn putea inleiego nimic din
esenta rnull,ora clinfre fenomenele carirc'teris lit t-.
vremur"ilor in care triim, curn ar fi, bun[oarl,
int,eresul tleosebit, prczentat de forrna rezuitintl
dintr-un proce-s de prelucrare clirecti a merteriahilui,
prin comiiara!ie cu forrna rezull,intl dinh'-un proces
de prelucrare indirectri, indusLriali, a acestuia
47
 2. Original gi stanclard
l'ermeni-cheie irr aceast,ti 1;r.ivin![ clevin originuL
qi standurd.,,Original" se ieferd iu urrtrlra
formei acea pronunlati inconfundahilitat" """a ""
va pelrniLe sd ni so ciozvfluie ca un adeyXral "ur.,_l
speotacol, ca, pr.ezerrlti ce nu puate li suplinitii
prin_ alta, echivalatri cu alt,a. ,,Starrdarcl,,, air"-
potrivd, se reler{ la crea ce f.ict, for:rner privitir
confundallilii cu alt,e ftirrne. No1,a princiiral{ a
oricdrui stcrntlal,d se cere ln{,eletrsd ca fiinci .up"il1iur,
eventual in iirnitele iinor foarte mici abatei,i. Sub
aspectele galer ce ne in{,eresii:azd, ,,standarcl,, pre-
supxne inLobdeauna st,aren rle ,,conconil,enbri,,': el
exclude attt, i nterprrrierile, cil ;i intrerilperile.
Practic, .orig.inali,to.tel,
de ,,original" esle oea- cu al,r,r-. cuvirrtu
c{lro "or,ii1i,r
arilgurd incorrfuncjrr_
-
bilitatea formelor. (lincl forna r,ontempiatti s0
dovedeste pronunlat dil'crita rlo celelalt,e. ea r.a
goca privirea. $ocul relimlit la cont,iiol-rrl cir forrna
pare a fi cel care st,{
rrrdcal int,r-un pr,irn rnorneril
la baza Lriirilor -esteLirre. litilnrit
'Drivibli
- ni sie
va. dezvdllri ca privelilte ut,asenruitd, obligind la
,,dialog", incitilrd ia reflec!,ie. pe acest foicl are
loc . acea rupere ternporari c{e or,ice alle preo-
cupiri a r:cuterrrplat,orului qi aderarea sa exclrr_
siv la for.nii.
3. Formele estetice vizuale
-
prez€nte generatoare de spectacol.
Expresiv 9i inexpresiv
Astfel, orice forml originatrd ni se dezvdluie ca
rrn adevdrat spect,acol. Cuvintul strlectacol are aici
sensul enun!at mai inainte, ace.lu de priveliql,e
namaiintilnitri. Folmele care se preleazir iprecierii
noastre estetir:e no apar in fehil accsba dreirt
prezente generatoare d,e specxarnl. Ai in fald nu
doar o prezen!5. rriateriald perceplibiid vizual, t.ri
o plezenld care, r,e.[,inindu,-li atenlia, obliglndu-te
la ,,dialog", br;crnai in virluLea notelor sale r.le
originalitate, de ceva ,,diferit" cle ceea ce ai rnai
intilnit, pare a repr'ezenta mai mult decit atit.
De aici, efortul adeseori insesizahil de a-i des-
luqi sernnifioaliile, de a-i descoperi serisul, iar, in
mdsura in care acest lucru devine posibil, forma
privitd capdt5 o altd inrportan!fi decit aceea a
unei prezen{e vizuale obisnuite, care nu ,,spune'u
nimic. In ea lom recurioaste sugestia unui posibil
rdspuns la intrebdrile noastre fuirdarnenbale cu
privirc la sensurile eristcnbei pe care o ducem,
ale vielii pe care o tr'5im. In {c,r.ma pr.ivitd ne rrom
afla deci implica!,i afectiv.
Unele studii din uitina jum[tate de vcac au
insistat asupra distinotiei dintre forrncle crprcsive
;i fbrnrcle inerprcsite . ,,)ixpresiv" vrea s5. nnsemne
ceea ce i;i dezvdhiie lesne, la nivelul lnfdliqdrii
sale inconfundaLrile, inforrna'gia de care dispune,
niesaj ul pe care ii vehiculeaz{, sernnificalia pe
care o poate avea.
l-ornele esletice ne alJar prin ercelenld tn
aceastd caliLate, de forrne expresive.
Inexpresir.il,atea se cere inleleas5 abit in lumina
corrdiliei de standard a formelor,, clt qi in lumina
neputinlei lor, de er se detaqa de celelaite
abunci cind nu sinl, standard - chiar
ir incapacit5lii
- de
a se impune vizual intr-un conLoxt determinant.
ImporLanbS. lucrare de referin!d pentru inlelegerea
forrnelor estetice ca forme expresive rdnine, fdrd
lndoiald, cartea aptirutd sub semnXtura Susannei
K. Langer: Feel.in,g arud Form. A Th,eory of Art
(Nen York, tll53), la ctrre vom rnai avea ocazia
sd ne referim.
l)acd incercrtirn s[ realiz[m prin ce se carac-
terizeazd formele estetice, trebuie sd ludm mai
intii act de faptul cd eie apar ca forme iegite clin
conzun. Prezentele ieqite din conrun nu pot fi
definite decit prin raportare la opusul lor: pre-
zen!,ele comune. Comuru vrea s5. insemrre oeea ce
este al tuturor. ln cazul proprietdlilor unei forme
concrete, aceasta presupune cd respectivele pro-
prietdli pot fi intilnite in egald m5surd qi la alte
forme concreJ,e.
49

F'orrnele explesi"'e sint iritotdeauna forrno ie-
qite din cornun. Tocmai prin aceersta ele devin
de fapt, geileratoarc de spetttacol, reuginc{ a ne
reline atenlia, a rre obliga la dialog aturtci cind
ajungem sir ie aborddm ca sugestii in leglturi
cu o posibilitale sau alta de realizare umanii in
lurne.
Nlobilurile implicdrii noastre afective in for-
mele conternplate slnt subtile. Cert este c[ for-
mele generatoare tle spectacol permit intoideaurra
redescoperirea untanului in ipostaze inedite. Aici
trebuie clubate acea incintare, acea bucurie, acea
satisfaclie intilnite in faJ,a formelor ce comport{
aprecierea de frumos, ce comportd, in general,
o apreciere estelicd pozitivd. ;\i impresia cd ele
fac parte din propria-li fiin,ti, aqa cum nu ai
cunoscul-o pina atunci. De aici, acea necesitat,e,
in fala unci prezenle generaloaro cle spectacol,
de a te reconsidera irr raportrrriie cu lurnea din
care faci parte gi nevoia de a reconsi.dera lumea.
.FarLizanii teoriei,,Einfiihlung-ului" sesizau un
profund adevtir atunci cind afirmau c[ specific
formeler estetice esLe capacitaLea acestora de a
ne face si. ,,sirn patizitrn" ctt ele, s5. ,,fuziondm"
cu eie inl,r'-o ersemenea m5,suri, incit, sH se integreze
complel, aspilu[,iilor, clcilinlelor, idealurilor noastre.
Impinsl mai tlepalLe, analizit noasLrt-i ne va cies-
tdinui c;i, in condiliile conLempliirii unei astfel
de prezenle, ,,dialogul" vizual stabilit cu ea se
realizeazl atit de intens, incit se obline o total5
izolare a formei contemplate ,si a celui care o
contemplir, de tot ce-i inconjoar[. Se face absllaclie
de restul prezenlelor din jur ; se face abstrac,tie
de alte atitudini pe care ie-am putea manifesbtl
futir de aceeagi formi. Prin acel coeficient de ,,per'-
ft-,imant,a'' inerent, forrnelor estetice, sugerind-po-
sibile ipostaze ale raporturilor noasbre i:u lumea,
forma conbemplat,i aslfel determinS. un anumil
transfer al suhiecbului de pe planui realului, ptl
pianul imaginarului. Afirmind cI arta rie inalld
ii" 1,u plarrul cotidianului pe planul -sdrbdLores-
cui,.ri, fe piunul absoiuLuiui' Schopenhauer avea
probabil in ved,ere ac'easlii particuiaritate a for-
'51
melor est,etice, de a ne sugera, prin insuqi caracterul
lor de perfo;.rnanld, iposbaze posibile ale lumii
in care trdim, de a ne transporba de pe planul
a ceea ce erisi:i pe planul a ceea ce ar putea sd
fie, am dori, sa fie, ar merita si fier. ;\ici trebuie
cdulate explicaj,iile sl5rii de incinLar.e in fala pre-
zen!,elor esl,ebice pozitive, ca si explicalia st[rilor
cle repulsie in fala pro;renteioi. esietice negative.
Irornra c.onternplalii nu ne poaLe ldsa indiferen!,i.
Irl o n- ind if er t: t
r
la d e vtn e as f el p ri nr: i p al u l, r:l nzent d, e
t
. e
controL in tn,ccrr:areu. noustrd tl, o ,listinge esteticwl
tle non-estetir:.
In condi!iiie r.aporbririlor. cu forinele esfet,ice,
indiferentn ripar.e oa inrposibill.
4. Forma ca produs; forrna ca obiect;
forma ca openX. Productie, faFrnicatie,
execufie artizanali, crea$ie
Pe iinia ciislincl,iilor operatc int,re {'ormele originale
si formele stanclal.d, inlre lorrnele expresive qi
fornrele inexpresive trebuie in!elegi unii dintre
terrnenii specifici problematicii pe ca.re lucrarea
rroastri o aboreclazii.
.Llnul este protlus; se vorbest,e asLfel d,e produse
artizanaLe si prod,tLsa. irLtlusl.rio.le . Numai econo-
rnistii, juriqtii iar,, cil,eorlati, socitrlogii {'olosesc si
exprosia ,,produse art,isLice". l! rnai greu dacd
n,-r chirlr imposibil r.le in[,elcs art,a ca -univers
de produse. 'f'errnenul - are o semnificatie foarte
vagd, desemnind, pracl,ic, i,ol, ce se prezintd ca
rezuilat ai activitrilii unrane. in aceJt sens pot
{i legitimate expresiile : ,,produse agricole,',
gi ,,produse inclustriale" care sint folosite jn mod
curent. Ctnd e vorba ilrill't de via!,a spirituald,
lucruriie se cornplicd. Stiinla, filosofia, morala nu
se mai concretizeazd, pind ia urrn5, in produse.
Expresia ,,pr.oCuse spirituale" pare a avea mai
mull crt'tcier. nrntu[c,r.ic.
Tot in acest conLett e necesu.r sd fie prezentali
qi terunenii desemnind prooeseie de ohlinere h

formelor. Pe lirria unor clistinctii consacrale de
mult la nivelui vorbirii curente, oblinerea unei
forme origiriale - in rn{surl sd socheze vizual
atunci cintl venim in contact cu ea) s5 trezeascd
anurnite compiere cle trdiri
disparnind de ialeni qi sbXpinind - de cltre cj.neva
me;tequgul
necesar, conqtient de fapl,ul cii aceasta nu tlebuie
sI lepete nimic din ceea ce existd cleja ci, dimpo-
t,rivd, sti constituie o adev[ratd descoperire -
este consideratd, mai mult ori mai pulin concesiv,
drept, ct'ealie. Opusd crea,tiei esLe procluclia: ob\i-
nerea do ]runuri trell,.liloare, prin prelucrarea
- identic sau asemdnltor celui din care au fost
direct,I sau indirectd
- a unui nrirterial deterrninat.
Aveiii produclia art,izanali, procluc,Lia industriald,
tiar avern qi produc!,ia agricol{.
Cind se subliniazd faptul cd forma este oblinuti
prin plocese de prelucrare indirect5, pornindu-se
de la un prciLotip sau model, ayenr, pe lingi formula
produtti.t: ir'dws[.r'iald qi pe aceea de fabricayie.
Opera tle artd estc inL,otdeauna rezujtat ;ri unui
proces rtrc crea!,ie" Ilrodusul de seric e prin exce-
len,Lii, rezull,al al unui proces de l'abricalie.
Dupir ce proLoi,il;ul r. fost, preluaL pentru pro-
duc,tie, urineit:ri a se realiza seria care, ,tinind
seanla dr: et,apele deziotrtilii indust,riei, presuilune
execri!l,r de odLro rnnnrlt,ori, cu aj ulorui masinilor
sau erecurt,iir riurnai iJe cl-rLre rnasini, sub supra-
vegherea rrllrncit,orilor Ei a specir-iliqLilor, a obiec-
tului sau, avind in veclere ,rornplexitatea acestuia,
a pfuliltir componerrte din care el urmeaz[ sii
fie ob,Linut, prin acetrr:asi procedee cle irreiucrare
inilirecl[.
Considerrim cd nu po:r Le r'5mine neprecizat
nici termpnul dc ohiccl.
Circul[ asl[zi, cu tieslu]d frecven.td, expresii
r"le Lipul:,,obicct, ari,is.Lit-r",,,obiect ar[izanal",
,,obiecl, industriai",,,obiecL utilit,ar",,,obiectludic",
qi, binein!eies, ,,obiect, estetic". Nu existd insd
decib {oarte rar congtiinta ciar[ a ceea ce desern-
neazd fiecare. Gradul de ambiguitate acceptat
astfel, le face permanent genel'atoare de confuzii.
Cel pulin pentru inleiegerea problemeior care ur-
meazi a fi dezbitute siilL Iteces€rre, i n aceasNd
prir.in![, anumite preciziri. La prima r.cdere,
s-ar pdrea cii orice formd vizualti poate fi in-
!,eleas5 gi ca obiect. $i totugi, nu e chiar aga.
ln lumea formelor obiectele conshitr.rie o clasd
aparte. Piscul pe care il privim de la poatrele
muntelui ni se impune ca form,{; nlr vom spune
insd cd el este rrn obiect. Soareie, luna, arhorii
nu sint obiecte.
Termenul de obiect cle.qemneazi formele putind
fi cuprinse global cu privirea ,si pret'indu-se fie la
o posibil5 recompunere, reproducere, multiplicare
prin intervenJ,ia ornului asupra unui material
ob!,inute, fie la o posibild niscare, nr.anevrare, diri-
jare in conformitate clr o anumitd inLenlie. Se-
condat de unele adjecli',.e in mdsura a face expresia
aptX s[ desemneze clase mai restrinse de forme,
fdcind parte din categoria celor la care ne referim,
cuvlntul obiecb intrd in constrtrc!,ia diferitelor
expresii intilnite adeseori ast{zi in textele de este-
tic[: ,,obiect artistic", ,,obiect artizanal", ,,obiect
industrial". O legitimare mai atentS. a lor relevd
oumeroase dificult[li. Probabil cel mai dificil este
s{ legitimiezi formula ,,obieci artistic". Aparent,
expresia se dovedeqte sinonimd cu,.operd de
artd" qi nu o datd este folosil5 cu un atare sens.
Poate fi arta conceputd ca sistenl de ohiecte I
E greu, tobuqi, sd te impaci cu gindul c5. fres-
cele lui Michelangelo din Capela Sixtini sint
obiecte, cd statuia l-,ibertH_tii, care intimpind siryr-
bolic strdinii ajunqi la Ner.v York, constituie un
obiecl. Oarecare jen[ sim.ti numai ]a gindrrl cd
vizitind un muzeu de artd ai avut ocazia sd pri-
'r'eqti niqte obiecte interesante.
Noi nu ne raportdm la forinele din domeniul
artei ca la nigte obiecte. Ele reprezinLd ceva mai
mult decit abit, in ciuda faptului c[ posed{ qi
notele definitorii pentru orice obiect. Expresia
,,obiect, artistic" isi gdseqte o intrehuin!are ne-
for.tatd numai in textele operind la nivelul ab-
stract,izirilor maxirne: statistici, ac1,e contabile,
acte juridice, anumite consideratii de ordin fi-
53
 losofic seu sociologio q.a.nr^d.,,\ vorbi rlesl-rre
arLa unei epoci ist,uricr: Lra sisl prn de obiecte
der-ine o aheratio. -iculpt,il.ikt lui l"itlias nu sinl,
obiecte. Cal,edralelc golice nu sinl obiecte. [4os-
tenirea artisticii a lLri T,elnrlrrlo tla \Iinoi gair
Miohelangehl- nu Flc coml)lino clin obiecte, ci din
mari operc. in parcul clo la Tirgu Jiu nu se afld
ampla.sat un ohietcl denuinii, Poarict, siirutu.lni, t:i
opera sculplu-rsl5 a lui BrAncusi. cu aoeastd de-
nurTllre.
Dificult,[tile spr.e caro cr.rnduce expresia ,.obiect
artisLic", chiar daci. nu au fost i,ooretizalc, sint
int,uite tol,usi in mod curent si de aceea oamenii
o evit.i. De ce r-ru resimt,im acerleasi dificultrili
utilizlnd forntulclo,,ohiect, ari,izanal" sarr,,obiect
industrial" I
Probabil insdsi relat,ivitatea grani[,ei dintre
artd qi alte clomcnii tljn sfera eslet,icului condi-
lioneaz5. graclul de ambiguitale al termenilor
folosi,ti. Granilele din tro alti si arr.izarrat, clintre
artd qi inlocuit,orii tehnici si industi.iali de artir,
dinlr,,arlri si desiqn sinl. rlrrr'l s(,poalr,snlrno
ala, difuze. Grani!ele dinlre arLizanert, si inlo-
cuitorii tehrrici si indrrsl,'riaii tle art[, ciinire tr-
tizanat si rlesign sint, rnai prrtin rlifuze. St,abi-
lirea ]or irn plicii rozolviire:l unor probleme de
complc-tit,al,e mai rcrlrrsii. lixpr.csiile frlrrnate prin
difcriLe <lerivafi un"r cle la cuvint,ril obiecl, nu mai
apllr in at,ari ciizuri ca nefirest,i, arLi[icioase. Do-
sigur, formele clin sistemul artei, chiar cind posedtl
notele specifice ,,obiectuhri", impun si cer,a impo-
sibil de ob,tinut oricinil qi cle citre or.ir'rne. l'trunai
arbislul. iritr-un anumib ,,morrrent(c al aotjvitdlii
sale, a fosl, cepabil s[ realizene opera in fa,ba
c[reia ne afldm. L)eci, arLa poabe fi in,t,eleasri
numai oa sisten de opere, iar nu tle obiecte. De
aceea, apar drept nefiresli forrnuliiri de tipu)
,)opelle artirzanale" silu r)oi)ere intlusbriale".
Ne referim la acetsl,e problene inLrLrcil, din-
colo de clarific[rilo cc se iinprrn, lterit,m ca dez-
baterea ini,t,iat,i sir. se d"sfdsc?rc,.ore.lt,, q:isim
in ele si oarecari temeirrri irentrLr rlriimildrile ce
le vom inlreprinde, rlintre arL,l gi inlocuitcrii
54
t,ohnici qi indusl,riali clr: art5, dint,rc arlrl Ei dersitrJn,
dint,re arl,ii qi ves1,i1ncnLa1ie, dinl.'re art,ri si arne-
rrajat,ul est,ot,ic.
lid ne oprirn auuill asuprrt untti llt, lcrrnen
cal'e ne intereseazi in cadrul preze;rtr.rlui subca-
pi\ol opera dc artd.. Forma obtinrrtri prin prch-r-
crarea clirect,ir - in cazul rt()slrLl Inanllal{i *- a
unui antrmil, mutei.iai, giirc rougilgttt sti se irnpunii
prin noLele salo de originalit,at,t)) aPiirind {la o
adevdral,d derittoperire in rnitt,erirl tltl corelarei a
pdr{ilor ce alcihriesc aoelaEi lttt,, irt materie de
cont,.rr,lre a unei prczerr!,e fizice porceptihile vi-
zual ce nrr-si gdsesl,o oorespontlerll, prirrt,re oxern-
plarele tlin aceeaqi spccie. posecla ul 51'at,ut, deo-
sebit de cr:l iii prod tlserior sall (llli(r{ilclor. Opera
de art[ corrstiluie inl"ot,tleautrtr o prrlzen!i'i vizualI
originalti in cel rnai inalt, gratl . lia nu poaLe fi
oblinut,5 dr:cit, dc cill,rc cineva inzcs[,rrti, ou l,arlcnt
gi iiispunind do rr culhtri in misurir a'l face per-
itlanent conql.iertl, od ocea ce el rirme:t25. sii rea-
iizeze irrin prr.iucrarea materialrrliri ilvut la dis-
pozilie se t;a supurto exigent,t'llr rleilitrgirrd _.din
irpe,ricrtla fttrnrelor Lrll slal,tl L sirnil;rr, Jre linia
c[iora oar.trc;'iii sinb obisntrifi sii airrcLriczri {]eva
oa frurnos s:itt itril, $ti t'eoutlotlsr:il valr-rrilc" 1n
oazul operei ric arid, prezint,;i irrlJrorl.'rrn!,d rleter-
minant,i fapl,ul cir fornta e rllrtrlt,alul unei pr"e-
lucrriri directe a Iilateliilluiui qi, deoi, rezulttrt' ai
unei erperien'9e irepr:iabilc. ir+:prod ucl,ibile in-
tocmai . lnsdqi plinlxIirrlilr t'tlvirrttrlui l in rndsrrrir
sd ne at,ragi atentirr asrrl)t'i-r acpsttti 1'wru. Opc-
rare insemna, l;r origillrr, prelitlllilre. It'orrna cu
sl;atuL de operti noLrcsiLti t,i ilui orcal,tlrului cuttos-
cinrl, pe de o pal'Le, mot'lul ci.tm rralerialttl avut
la disiozi!ie tiebuio prc'lucrat', slS.plnin<I a$llal
meqte$ugui neoesar, iar pe rle alt,ti parl,e, fii nd
in stare"s5. descoporc forrnlr pe parcrlrsul Tirolu-
crirrii rnaLerialulrri. Ciriar: d.icti dispunc rle un
anume proieoL, dr: tt-rt onLrilc plair, nicicidal,ii ar-
tistul nir poate qli cuin \ra lezult'a erar-tt' - dacd
reuseste -l fo.tt.,,. irt il circi cl'ealitl s-il angajat.
Domdniul artelor vizuale ne ai)irr(l oa domeniu al
formelor oblinrite prilr preitrcrP,rea {iireoLd a ma-
55
terirlului, in,,ortrliliil€) cdreia eloinent,ul cle ori-
slirrllilalc, Lru t.oeLc tr"imit.,r'ile pe uarc aL.esta
poale s{ lc faci urai.tiepurte, esie eel i:are pre-
zintd cea mai mare irnportan!,d. Arta ne apare
intotdeauna ca unir-ers cle fornie u,nicat, cle forme
inconrpatibile cu condilia cle slantiarcl, in miisuri,
t,ocm_ai priir aceastii, sI socheze vizual pr.ur.ocind
-sii'relini
rrsLfel divn'se_.csrnplsae de trdiri a-
tenlia, sri ohlige, pe de o par,te, -la dialog, iar,
pe de la reflectiai. Dupii cum .-1 -oi
^altd parle,
spus,_irtrmole din sistemul artei ni se tlezvilLrie,
int,otdeauna, ca forme generatoare rie speclacol,
al,it prin caracLenrl lor de descoperire bbq,inutir
p.e parcursul prolucr[rii direci,e a rnaterialuliri, cit
$ prin carirct,r:rul lor de perforrnan!d. prelueiarea
dirt:clri a, rnateriql,uJ*i so cere inteleasii in limitele
uneri oarecari lelat,ivitriti. Ea nu e_\clude folosirea
aparat,urii mciclerne, folcrsirea masinilor, dar pre_
suplure o e-reoritie ln conditijle cdreia creatirrul
e.in pernanen!,ti prerzei-r1" intlrl.orrincl snu tlirijirrtl
-di_re9i
intreg prtroesril clo prelucrane a rnal,eria-
lului respecLir-.
O asen:renea prezen!5 disliircbH cloar anevoie
poabe fi asimilatl ului ol:iecb. Este limpede ci,
ln fala.unei.forme ce dispune, in grade'diferite,
de atari calit.[!i, nu poti- r{mine indiferent,, in-
cerci o anumitd dispoziyi,e., o anurnitd starle cJe
spir.it truductibili p;.'in in.i ntare, satisfartir. bu-
crtric..cmotie qi sant in,'nt. $i do asLd riaLd s-ar
cuveni precizat fiecare t,ermen; la nivelul vorbirii
curente ei sint adeseori confunda!,i. lnLre r:truotie
4i sentiment pob fi cu usurinti sesizate nu nunrai
d.eosebiri in ce priveEte intensitalea trdirilor, dar
si in ce.priveqte natrira acestora. f,a fel se poato
s_pune si despre deosebirile dintre tnt:intare,'satis_
facyie ;i bucuric. Asuprtr lor vom reveni insd.
[}rad.ul de originalil,ate, expresivitate, perfor_
rnan!6 $j capacilate do a impresiona, pe care opera
il dovedeqte din perslter;bir-a experientei ce o ir1-
r'ercJnt f ie,,rrre in ialu ei. defineste val,,aroa ol,erei
de art5.
Prin^ calitd!ile la cilro lte arrt referil,? opera de
artd ,qe irnpune r:a prezen!5 ce nu rnai are jlevoie
s6
sg-;i justifice si pr.in altceva eri.qtena; ea con_
stituie o prezentiL suficientir siegi. Astfel, arta ire
apar,e ca sislem de crea!ii urnanc eapabile sd
provclaoe diferite complexe de trdiri, emolii sau
scntirrrcrrle, la simpla lol t.t,riLtrnrlrlal,e, intliferenb
rlr or"cirlrrirla lor rleslinal ie pracLie u siru rle alt
orrliri.
5. Forrnele artistice
Pe o asemenea inlelegere se bazeazd. folosirea
conceptului general de-ar,td. lll desemneaz5 insI
o realitate foarte divr:r,sf, si cornplex{, care ne-
cesiL[, pentru clesenrrrar.cil 'nrai precisd a diferi_
telor grupuri de cazrrr.i, l'oiosirei unor concepte
subordonate. E ader,.dr.ab ci abit conceptul ge-
neral de artd, cit qi i,ernienii subortlonati acestuia
se resinib permanent de pe ,r.-u u",i"pliunilor
avul,e anl,erior, intr-o epoc;i sau alt,a. Se ^mai uti_
lizeaz5,,_de.exemplu, qi
_astrlzi exprtrsia arte fru_
moas(. -ltra desemneazi, cle reguid, cazurile in care
formele contemplate compo.id un asemcnea grad
cle expr.esrvrtate incit nu nurnai cI fac lipsitX cie
scns orjno aiLI justiticare. dar irn!,1i,-,a,,ri.luderea
oricurei :r ll e posibi.lital i ri,, j usiificirrc a formei
conlempla.ttr, in afara celei estetice../trl,ele fru_
Igasq.p,rivosc, asadar, intotdeauna frxrnele capa-
b.ile' sa incinte, sd emotioneze, sd. trezeasci dife_
rite complexe de tr[iri' excluzind orice utilitate,
orice ,,finnlitate praclicl',. llincl sin{, aclmise totusi
oarecrrri abateri de la o atirrc, irrtelegere a artelor
frum,,nle, devine obligatorie preporiclerenla este-
ticului.asupra utilitarului. Nu ne vom putea ima-
cina niciodatd o compozilie picturala^figurativi
ca avlnd cetracter utilitar; prin forla lm"prejurd-
rilor, in:ri.xtiunea utilil,aruliri in sfera artisiicului
ar tr:arisforma respectiva conrpozilie in proriuc-
,tiune kitsch, in lucru de prosb gust. Chiar o re-
plic{ a Gtocondei, execrltatfi cr-r mijloace indus-
triale, pe un suport tertil conceput ca j)rosop
de baie, 1l deranjeazt) pe oniul de gust.
57
 ln contextul general al artelor frumoase in-
telvine problema distingerii anurnitor grupuri de
cazuri avincl caract,er nrai restrins, prin folosirea
altor concepte, suborcir-inrite, in funclie de pr.in-
cipiilo dupd care se cirliuzeryle artistul in obJ,i-
nerea forrnelor, in iunc{,ie de tchnicile folosite, in
func!,ie tle inconipatihilitatea .'- tol,aiir sau rela-
tiv[ - cu ul,i]ibalul.
Artele plustice ingloberazir, irrLr''o prirtrI trcloep-
!,iune a ternrenului, for,rrrele capabile sii imltre-
sioneze la sinrpla lor cortt,ernlrlalr:, creirte lrrin rno-
delarea muLoriahrlui ; in crrzui artelor plasLice, nra-
terialul din caro ulmetLzii a rezulba frirma esLe
modeJat.
l)acI artele plasLice ingdobeazI formele este-
tice vizuale ob!inute prin ini.ervenlia untanii
asupla unui anumil, nraterial, potrivil principiului
modeliirii, urltiLi't:lura. irlglobeazii lorrnele esbelice
vizuale oblinuLe tlttlrl lirincilritrl erlificlrii, al cld-
dirii. Bloculile cltt rrtittet'itrl so stllrral)tlIl, ob!i-
nindu-se ast,fel ftirrnit prin ridicilre, irllllare, cdifi-
care. De unde qi tlent.rtnirea cle oliidiri strtr de
edificii pent,rll lorinc.le car'o se incath'eazi in do-
meniul aririt,ect.urii. Dar at,it, aceastir accepliune
a arlelor i,rlastice, cit qi accepliunea traclitional[
a arhitecturii -- la care ne referim - se doyedesc
doar parlial valabilc. l"ormeie arhitecturale din
beton arnrat, -se ob1,in asL[zi si potliyiL Prirtci-
piului rnotleliir'ii, plin ftilosirea llrlor tehnicri tlstr-
indn[toare celor specifice alt,eiur plast,ice' res-
pectiv
- din caclrul acest,ora - aie sculpturii. Pe
de altii parte, atit grafica, pictura, cit si sculplura
apeicazS, irstrizi, in caclrul cxperirnentelor avttu-
girdiste, la principii diferite tle cel al mocleliirii
tradi!ionale sait clasict'. Inlervin, de aceea, rtu-
neroase silua,tii arnbigur.l, penlru care folr,lsirea
termenilor cortsacra!,i se dovecleste' cel pulin
parlial, inadecvatir. Alii terrneni, unaniia sau
iarg accep[a!,i, nu exist'I, totusi. iie incearcd irn-
punelea rirtoi'a, firi-i a exist'a insi toai,e g4ararrliile
de sricces. I)e untle, neintelegerile la care asist,im
prelutirtdeni, de rrnde caracterul ttre dialog inlre
nurzi pe cale 1l our Itll t-r rlatd, dezllaterile t.rontern-
58
in leglLuri cu
liot'irrre ceea ce treltuie ti intelegent
prin arLti.
S;h rre inli.rarrenl insi-1 ln problenia filn{jellLelor
sr.r]rolilorrair: trelui de ai.i,ih. A tioua ar:cr_,ptiune a
ortelot' pi._a,stici prir-este uit g{,up n.rai resLr,ins de
I,rnrr.."
"..i:rtinr.rfu:
tlupli .printipiril nrodetdrii si a_
tluil)e ir)r,it1eie care se intputi llliir e.,:presil,it'rrtea
Icri' vi zuirtrri, as t,fel irr,.i t e-r,ilrr,l tiri.t,,li t u clesti'at,ie
de n J'i pr.ivite. ]i ttaztrl ic,.^r,,lor, ,,ar,*
tleci'1, irrrr,rerl
s.e ataqeazI dorleniilor gerronrL,rlt, piciilr.ii, ale
desonulLii si gravurii, oto sculi,hrl.ii lorrne ce
lonlpor't:r tit';r[i11li autonomie est,rilicir, neilepinzinti
rlor,il rt'laliv r{e spnl.iul in care ne iipar e,\pllsLl
ni eyr'1112i1l11 oric,. utilitaLo, t_.rice finaiilate
ticri. l)rin opr.rzi!ie crr aci,sI Ijrui.r tlp for,rnl fr.ac_
ntr
apnre.un tr) Lui, irnpjicirrii rlr. J,r,trlucrareil
rnaLeriaiului dupir prirrt,i piul".enrene,, rnn,leliiriii care .lnsit
airlorrlrrrjo esLr,ti,,;l fiu lrr.irr
1tr ,posetli
ral)rui ,.rirpIi11i1
cii 1r)t,tria corrlport,ir si o tiestina.tie utili-
tarrit, fie. prin faptul ci flrrmr,r, i,r.onfigr,r*iia
care ne trezesie incinlalc, depinde de alt{'fornii,
alo cdrei_ calitirli sari ,,virtuti,; r,rt.ii"u.-est,e che-
rlalti sti le evidentieze. Se iri't,rebuintcilzir ex1_,r,esia
urtt: dt:coralri,e pi:n1,r.u n ,tr,u.orr,,, g.i,,;;; {ri}or il-
t,rtri fonlc.
Artele decol'ar-ive -- sl)i,e t,leoseltire der ariele
plaslice, in cea de-a rlouil ac,ccpti urre a termernliui,
aqa cllm a.nr. ilrezont,iit,_o initi sus _ ingiobeazi
frirr'ele a'i isl,i.. vizr c;r i,,, rlr Lirrrr t,{. (1,.r pi( ;r"inclpliri
rnodeldrii, care itol, ;ti.,,:r li o,r,,r,,rritjt ilestir.iatie
utilitarti, pe ling5 cctr ostiticir, sau s;int,
s1i punii r'n valoare, s[ evirl:ntieze cali;;gile "h;;i;i;
e^sie-
tice ale alt,ol forme, rle obicei ou destinatie ilti-
litari, pr.in aplicarea lor pe pdr.!ile i-ifjll"'"j-
l,'estcra. ,\ga se explicii, pinI la uri anumiL p,,,,"t,
rripnLrtaieit [nrrnrrlelor. ..irrl,n rlncor.rrlir.e,. si .,rtrte
itlrlirra Io".
_ lJefirritoliu ltenIru alLele dtr,::orr,lLive se tlore_
rleEbr'f11p[1;l uiL elo inglobeaz.]i lorne oblintrle
tlyira. prineipiul nroCelirii oarel ori conrportii
olre{'t_-st inl anlrt,,tp cilracler uLiiil,ar, ori nr: apar
ca.^aplicale unol, fornrc r.rlilibli.tr, ltenLlu a 1e am-
plificir posibilit,rilile tle ipp1,.,ri,,,r,ir,e estel,irrti vi_
59
zual[. Si int,r-un caz, gi in celilait,.este vclrba
despre trort-t't" care uu cotnportl deplin5 autonomie
estetice. Ele nu pob ,,rezisba" in sine, ci depind,
chiar in confip;uralia lor, de fr"rncJ'ia pe care sint
chemate s[ o indePlineascii.
Insuficienta trui,onomie csteticti r-izuali a fol'-
melor artistice decorative a deLetrninat lngloliarea
in categiiria aceslora si a unor forme ce nu se
prezinlii neilp{raL cir aplicat'e, riar care, prin di-
mensiunile k,r rc.luse, i n raport cu prezenlele
vizurle in,'olr jtrritt,,are. ili pierd capir''iIittr'a proprie
de irnpresionare esLeticti, pr.rnirrtl-o in- valciartl
doar pe cea a prezenlelor dominante' al[t'uri clc:
upat antlllasat.e, expuse' prezent'at'e' E cazul
"a.u
sculpturii dei,rratile' printre allele. lJneori se
intimpll ca fonntl scrrlpluralii privitri s5. posede
suficient[ intiellendenld fa!i de prezerrle]e incon-
jurdtoare, clar ilimensiunile ei si nu permitd con-
iemplarea la scara uman5. {ireascii. Numai la o
pril-ire abenLii, cle aproape, prin del,aEarea de
iocul de expunore siu llrin apropicrea noastrl
lntr-o anurnitI pozitie faiir de piesI, rre putem
da seanta tlo acieviilutt'le ci t'alittl1i estet'ice'
6. Decorafiuni, ornarnente, podoabe
Avem, prin urmare' arlele plastice-qi.art'ele deco-
rative, oqa am incercat sd le delimitirm pind
".,- artele decorative sint necesare
acum. Pent,ru
unele tlisocialii suplimentare. Ille se referS', de
dattr aceast'a,- nuniai ia statutui lor de forme
apJicate.
' Se cer precizat,e, niai intii, lx-r!,iunile tle decor',
cu derivatirl silt decoraliune, atunci cind este
vorba de obt,inerea unei forme ce urmeazii a
constitui decorul alteia; orn&ment, cu derivatul
sralc- ornanlenta{ie, alunci cind este vorba rlespre
obtinerea unei forrne ce urmeazd a conslitui orna-
menttrl alteia, qi ltodoabd', cu derivatul i'rnpodct-
bire, legitimat din-aceiaEi unghi de vedere.
Decoru| tlesemneazd fie ansanrblul formelor
dispuse intr-un spaliu arhitectural pent'ru a-i
arnplilica virtutile expresive, fie ansamblul for-
melor aplicate unei alle forme, pentru a-i sublinia
sau amplifica forla de impresionare esteticS. vi-
zuald. tr)ecorul poate fi cor)stituit din elemente
diverse, cel mni aclesea ob!,inute dintr-un material
diferit cle cel al formei pe care urmeazS. s[ fie
aplicate, fiecare posedlnd qi o relatir-d autonomie
esLeticd f alri de forma de bazl sau spaliul in
care siuL amplasato. De aceea, forrnele ce alcd-
tuiesc un decol oal'Lrcare posedd qi o valoare irl
sine. Dac5. forma-suporL s-a distrus, unele ele-
mente de decor pot suprar.ielui, sub aspect estetic,
la nivelul p5rlilor acesLeia, c& elemenl,e intrucitva
autonome. Trebuie rolirrut cu aten!ie cuvintul
intruci,tvu. Bste vorba de conrpozilii care nu pot
poseda niciodat,li autonornie comprlotS. Ele sint
gindite in materi:ll gi conceput,e tocmai pornin-
du-se de ia premisa ci vor fi chernaLe sd pund
ln valoare, sd sublinieze, sX amplifice calitdlile
estetice ale urrei alte forme, cel mai aclesea avind
o funclie utilitard. Comirozilia dercorativd se su-
pune, de aceea! unor cxigenle speoifice. Compo-
irentelc decoruiui nu trebuie sd,,sparg5.", sd
,,distrug[", s5. anuleze vizual forma de baz5, ci
s-o punl in valoare, s-o t'tliiefeze. Itrlernentele ce
alcS.tuiesc decorul nu trebuie concepute inde-
pendent de forma de bazit, de forma-suport' pe
care urmeazd a fi aplicate. Decoraliunea urmeazd
a fi subordonaLd nevoii de a pune in valoare
calitdtile sau posibilitdlile de expresie esteticd ale
formei-suport, ale formei de bazd' Orice element
care ar putea contraveni unei asemenea exigenle
se cere eliminat sau, in cel mai bun caz, estompat,
redus la esenlial, sLilizat, cum se spune in lim-
ba jul tle specialitate. Pri,ncipiul stilizitrii con-
stiiuie, cle trltminteri, unul clirrtre principiile de
bazd ale compoziliei decorative, inleleas5. tocmai
ln lumina genului de exigerrle la care ne referim'
Spre deosebire de ceea ce reprezintd decorul,
ornamentul comportl un statut aparte. La nivelul
vorbirii curente, intre decor qi ornament nu se
retine o plea mare deosebire. Frecvent, termenii
si,it folcsigi ca sinonimi. Chiar de c5.tre specialiqti,
61

p."[.i?.timpurile din urmi, ei erau inteleqi asi,fe].
Disciplina traditic,nall, predtrti in tr,,aie gcolile rle
arte si meser,ii, de ai'te rleiroralir.e _, mai tirairr
- rlertumitd,,bazr'ltt ornamenlioii,, tr i i,iiLat intot_
dearrna problemele plii,intl stat,ut,ul estetic nrr
numai al ornamentrilui. clar si al decoratiunii.
L)r'namentul era intelps, in acesle couditii, ilrelit,
trn elemenL al <le,L,i,r,nlrri sau ,l"noruti ;i. Cit,eo-
dat[, ornamentrrl rnili est,e inteles ci decoratiirnrr
realizatd cu elenrcul,e sau ftxrne opfic"t."-libii_
nuLe din acelasi ril;rlcli;rl rlirr cnle a fosL'.r.,,,1,,
sl torma-suport.
'Iotugi, nici rrr'r.ast,a nu deosejleste ornamenl.ril
- rk:cor.
rle
Ilsenlial pentru ornament apare fapl,uj c[ r,1
reprezintd nu rrn'trirjrr,AL un elerrient, cle'clecor ob_
tinul din acelagi rnal,erial cu fornta-supori si
aplical acesteia, ci un element iin,, .,r", ansanrLrlu
de elemente care fac corp comun cu fornra-su1iort.
nemaiposedind asll'el nici rtrr fel de autonomre"
Odat.{ dislrusd forrna, orniirnentul isi piertle oricc
importanld esteLicli, trvirrt.l cel r-,r"ll, sur,*a .,,,*
pentrl fragmentele cle f'orrrti rnai irnportante, s,i
constituie un rnart,or il 0cel1 ce ei.ent,ual insernnir
cindya intregul. Tn r,azul ornarnentuiui, st,ilizrr,eti
este impinsd la rnarinr, pin;'i strrr Eranitele ;rh-
sl,r'aclizdr.ii. Efer:tele folosite slrrf ,lc .,tri".l acr:1en
tle linie, culoare si lelief, firri arnbitii figuratir.e
a00entuale.
Decoratiunile si ornam.entele se rlnLilneso crr
rare eyceplii ca forme aplicate altor forme. - ci1
-
mai adesea ar.ind caracter utilitar. Caracterul rrti_
litar nu trebuie relinut toL,uqi ca obliqatoriu perrLlri
toal,e formele arListice decorative.'-
Spre deosebire de formele consbibuincl domeriiul
strict al artelor plastice formele scuipturale,
piulurale, grafice care -erclud orice finalitaLe
-
practicd, cele clecorative pot avea si o anrimitti
finalitate-practicd. Trebuie subliniat cuvintul pot.
Vorn intilni ;i destule forme arlistice clecorai,ive
slstrdgindu-se in intregirne oricdror cerint,e uLi_
litare. Cind intervine totuqi problema dimensiunii
tililitare, altituri de cea-esteticii, ltenlru acest
grup de forrne trebuie remarcat faptul ci aceasta
apare ca- ,,dimensiune secundard,,; accentul cade
pe capacitatea formei de a impresiona vizual. Con-
turul formei, strtrcturile ei, -intreaga cornpozitie
slnt subordonate nevoii de spectacol. Astiel, 'in
cazul clrtelor dccorative, principiul lim4ionaliidyii
ntt np apara anroaDe nit'io,!alti stttisl'arul la notlul
itlea L.
Decor,a!iurrilo si ornarrlerrtele irnpiediod, frec-
venl, utiliitar,ea forritei cu r.anclanlerit maxim, ele
c:oristituirrd elemenle addugate, aplir ate ftird nici
u j us Lil'icu ne f u nclio na li.
u nile ;i ornarnen l,ele, ca si profilul
Decora.t.i
general al forrrrei inpunirrtlu-se prirr originalilate,
.-
inrpiedicd buna intrelinere a fbrmei.
Prin decorare qi or,riarnentar,e orice form{ uti-
lilard, devenincl mai aptl .e in pri.uiuneze din
pr-rncb de vedere eiiletic, devine si rnai costisitoare.
ll bins sd nu fie uitabe aceste adevdruri. pornind
cle. la_recunoagterea lor, ne vorn put,ea permite
ci. inlelegere c,onplexri a tlomeliului cont,ernpor.an
ai design-ului.
si ornamentele privesc, a$adar,
-. I).ecoraliunile
fie elernenle singulare, aplicaLe in conformitate
cu principiile ritmului qi sirnetriei, pe o for,md-
suport, fie ansambluri tle elemente dir.erse apli-
cate, in conforrnitirte cu principiile armoniei ;i
echilibrului, pe o formd a.e rier.oie sd-i fie
subliniate valen!ele esLeLice, "e prin interventii su-
plimentare.
I)ecoratiunile si or,nantentele se aplicd in erclu-
sivitat,e i,re' forme'ce const,iLuie
unlane.
".uu!ii a formelclr
Capacitatea de impresionare esteticd
naturale poate fi pusd in valoare printr-un alt gen
de interverrLie: tntpodobirea. Ifa presupune ori pu-
nerea optimi in valoare vizuald a unor detalii,
zone, piirli inererrte respectivei forme, ori aclaosul
de elemente strdine forrrr€i, crcatii pat,liale sau
integrale ale omuiui. Aceslea sinL'podoabele. Cind
se intervine asuprq unor {.letalii, asirpra unor zone
sau asupra unor pdr!,i ale formei, pentru a le pune in
valgare vizuali optinrd, fdrd nici un fel de adaos strd-
in, respectir.ele deLalii, pdrli, zone sint tlenumite irr
63
mod curent podoabe naturale. Cind se intervine
asupra formei natllrale cu elemente strdine, prin
aplicare, atirnare sau alte operaliuni sinrilare, r'es-
pecrl,ivelc elemenLe striine, create tocmai int,r'-un
atare scop, poartd denumirea de podoabr: artis-
ticr:. \', oazrrl bijuteriilor qi giuvaerurilol sau, nlai
recc.nt, al produselor care le imitd.
Decoraliunile si ornarnenbele de cea mai mare
imporlan!5 estetici reprezintd intotdeauna com-
pozi!ii-unicat, executate de artist fdrd nici urt
fel de inLermediari ; ele slnt astfel rezultatul rtnei
int,ervenl,ii direcle asupra unui material deber-
minat, nsupra unei forme determinate, asupril
unui spaJ,iu del,erminat.
I)ezvollarea industriald dirr ullimelo secoie a
trezit, printre altele, qi ambi!ia ob,Linelii unor
obiecLe uLilitare mai ieftine, comportlnd diferite
decoraliuni gi ornamente executate cu mijloace
tehnice perieclionate, in cadrul proceselor de pro-
duclie in serie, in confolmitate cu o compozilic
mulbiplicabild industrial, inlr-un num[r oricit de
mare. Aqa s-au impus qi dezvoltal apoi i;r'oclusele
alcdtuind doneniul * desemnat poate cu un ter-
men impropr'iu, elar de muJt consacra| - a.t'tei
industri.ale; el irrllobeaz[ aLit produseie rrtilit'are
comportind diferite decoratiuni ,si ornamerrl,o exe-
cutate industrial, ci t, si rtnele produse nr:rr"utili-
tare, cel mai adesea repiici ale unor forrne artis-
tice decoratir''e de slrcces, ohtinute de asemenea
pe cale industrialf,. Intervine, deci, in cazul la
care ne roferim atit problema unor ,,replici", exe-
cutate industrial, in raport, cu unele forme artis-
tice decorative, cit qi problema unor produse de
serie concepute, fird nici o trirnitere direcL[ la
o formd artistiod del,ertninat6, in spirittrl efectelor
artistice decorative.
7. Arhetip, prototip,
exemplar de serie trnare, model, macheti
Nu so poate trece nici peste al!,i terrneni, senni-
ficativi in contextul discu{,iei ce o purtiim, fdri
n
-li se preciza conota{,iilo pr,iircipulc
odat,ii, tolusi, sint ig'norate.
care, cite-
desemneazd cadrele ideale, tiparul
. _y'rhetipul
in limitele c5ruia e posibild crealia de forme cu
staiut de prezen{,e originale, cu statut de unicat,
prin relative abateri care nu sint niciodatd
stabilite cu precizie. 'f ernenul e folosit mai
ales in stucliile cle etnologie qi antropologie. tn
cadrul invesl,igaliei noastie prezintd -mai*
pulin
interes. L,-am arnintit deoarece el poate fi- con-
fundat, uneori, cu prototipul.
. Proloti,pul-.este un termen specific proiiuctiei
tle forrne realizate i,n, serie, dupd tehnologii rnai
rnult sau mai pulin avansate. El desemneazd,
fornra deja creal,d, consl,ituind, intr-rin fel, exem-
plarul unicat, inaint,c cle a se trece Ia procluctia
Iui in serie. Specific prototipului este iaptul cd
el constil,uie rezultalul unei activitit\i nu-de pro-
duelir, ci de arratie. Execu!,ia lui s-a flcul^ fie
prin interven!ie directd, fie sub supravegherea
directd a ceJui care l-a conceput si proiectat. ln
cazul formr:lor. func[ionale, pr,otoLipul reprezintd
exemplarul prim, cel cle la care pornesie seria.
Prin procedee de fabricare, respeciindu-ie intru-
lobul parametrii protol,ipului, se va executa nu-
m5.rui dorib de exemplare, ce nu vor trebui sd
difere in limitele in care perceptia vizuald
fireascii- permibe acesb lucru.
. Prin conrparatie cu proLobipul, nLodelu,l repre-
zinld formil ce este luatir. in condiliile unor procese
de creaLie foarle diverse, ca clernLnt de reierin.td.
trn raporl, cu nrotlelul trles in veclerea ob!,inerii
ulei aite forme, sinL permise diverse abateri.
lilement,ele ce trebuie respectate privesc doar prin-
,,ipalii parametri si raportrrrile dintre pdrlile Lom-
prinenf,e. In cc privesLe bexl,ura mattrrialului, cro-
rnilt,ica, accesoriile formei, ele pol, varia. Formele
realizate pe bazti cle model stau, intr-o mdsurd
importanfi, sub semnul t:rea1iei,, pe cind formele
rlbtinut,e po baz5 dr: protoliir sLau erclusiv sub
senrirul fahri,t:u{i.ei. Comun modelului ;i rrrototi-
pului se dovcdeste faptul cd ele trebrrie sd cores-
65
pundri tttt,uron cril,eriilor, l,ut,trror cerin!,elor pro-
dusului (.1e va aiurtgo la cuntplrdlor.
Prin opozii,ie cn rnoclehrl qi prol,ot,iprrl '-- sub
aoest aspeot, - ne aytat'e rnachcla, constituind qi
ea l,ot un elerrren| der referin!it, in veclerea obli-
nerii unei formo def inilive, prin prelttcrare'
directd sau indirttltilt, a. untti materirrl dat, in
condiliiie in care sint perrlisr: redric{,iile dc para-
- nr.r insd ;i tie propor!,ii. E
n-retri posibil5 igno-
rarea func{iiior pe care forrntr va fi chemat,.i stl
le indeplineascir in celcr clin urrnti; e posibilir igno-
rarea oaracterului u1,ilil.rlr al forrnt i'
8. Formi 9i innagine
Ijormele ni so pot, prozenlit r,a srrplafet,e satl vo-
lume, irt ambele cazuri condiiia lor spa{,ial5 fiind
definitorie. Distingernr asbfel formelc bidimensio-
nale si formele tridimenriionale. Cind forma bitli-
mensionalii ni se imytunc cA re1ll'ozettt,are tl oevit
perceptibil vizual irrcsrrprrnind, firei;le , atttrtrtii" re'
duclii sau anrlrlifirrt"tri t'lc liitraittetri, operat,e din-
t,r-urr singrrr unghi rltr vetlcrer, ea so lrrcteazir in-
!,elegerii nrtilst,rc in truiit,aLtl de iln,agi'ne. I)c la
aceastd rcgrtlti t,rcbrric atlrnisii o ttxcel'r!,ie: holo*
lirarna; de fapl, c vorba tlesllrc o ilur.ie.
Disocia!,iile pe marginoa cotttteltt,ttlui de ima-
gine se dovedesc intotdeauna dificile. Cuvintul
posed.i mai mulLe accepf,iuni. lfna ar fi cea ol"riq-
nuit,5, prin imagine in!eleglndtt-se reirrezent,area
concretd a unei itlei absbrao|e. Figurile de stil
sint considerate, sub aoesL aspect, clrepl, imagini.
A. doua ar fi cea ..savanLi."l", cu un ln,t,eles inai
lestrins, prin imaqine in!'elegindu-sr:, a$a Lrum
arat5. Abrtrhirrn Moles (n" 1920) in{,r-rtn studiu
intitnlat, Vers u,ne ecol,agi.c dc l''i'mrt'le : ,). .utl
suport, al cornrtnica!iei vizualo i)arc rnateriali-
zeazd un fragmen*" tle ut-livc:r,; perceptiv
Moies es[e tle pdrei'e c[ orioe intngirte sc rjilrRc-
* Image et comrnu.nication (vo|um oolectiv), Paris,
Iidil.ions Universitaires, lW'!., pag. 49.
66
terizcazi-r prinl,r'-rrn anuruit grad, variabil, dc fi-
gural,iv, plinlr'-un trnumit rnod de iconicitatr:
rrapacitat,ea de a reprocluce comprimat ;i selectiv
-
aspecLele universuhii perceptiv la care face tri-
mitere si urr anumit coeficient de utntpl,eritu,l.c.
Ar rnai- putea fi luate in discu!,ie, desigur, qi alte
accep!,iuni ale cuvintului ,,irnagine", dar aoestea
r-nl ne ini,ereseaz5 neapdrat acum. Ce trebuie
nelinut, 1,ot,uEi ? ,\Iai in1,ii, faptul cd imaginea se
identificd intotcleauna cu tipul de formd repro-
ducind selecliv si comprimat un aspect al uni-
versului perceptibil vizual. Apoi, faptul cti ea
relirie doar unul din aspectele sub care ceea ce
este reprezent,al pciate fi pelcreput vizual. Aslfel,
rlacd o judecim in limitele propriilor sale posi-
hilil,ir\,i de exirrcsic, imaginea se legitimcazd in-
totdeauna ca formd suficientd siesi. Dac5. o ju-
rlecdnr insd prin raport,are la ceea ce reprezinbi,
e lesne de observal, ci ea nu poate niciodatd
sii ,,redea" totul inbocrnai. Prin inl,errnedirrl ima-
ginii, ceea ce ost,e reprezentat va fi doar parlial
r ecLat,.
Teza pot,rir.it ciireia arta trebuic inte'leasi nrr
t.,a univers cle forme, ci tle imagini se irtt,erneiazd
pe convingcrea cri ilrt,a nu poate fi decib figura-
tivd, iar in aceast,ir cali[aLe poale s[ ,,redea" mai
nrrrli, ori mai pu{,in mullumitor realitatea. Deoa-
rece sfera concepl,ului de imagine apare foarte
mull rlilatatri din perspect,iva unr:i asemenea in-
tei.pret,5ri, considerindu-se ci loate arbele au Ia
bazi ,,imagine;i art,isticii", pentru gmpul de ca-
zuri ce ne inLertlseazI s-a irnpus expresia, usor
tautologicd : i.magin,r: v i.ztLuld.
trst,oricept,e, dintre forrnele estet,ice artificiale,
inilial nurnai cele alcdtuind domeniile picturii ;i
graficii se legit,imeaz{ f{rd nici o lezervd ,si ca
,,imagini vizuale". Il de la sine inleles c{ un mo-
nurnent arhil,ect,ural, bunSoarir, tloar fortintl rnult
nota il putern aborda, alunci cind ne afldm in
fala lui. r:n imugirre, iar nu ca form[. Odatd insd
cu descopcrirea principiului gi tehnicilor fobogra-
fiei, lucmrile arr inceput sd se schimbe. i)evenirea
lumii moderne 0 determinat afirmarea imaginii
67
qi in lurnina altor clescoperiri qt,iin!,ifico-tehnice.
Cinematograful presupune proiecl,area de imagini
in suiti ; pe micul ecran ne sint transmise ima-
gini; albumul de artd conJ,ine imagini. Sd relinem:
proiectare de imagini, nu de obiecte. Definitorie
pentru imagine se dovedeqte materialitatea ei
ignorabild.
9. Multiplicare 9i reprezentare.
Copie, replici, exemplar de tiraj sau de serie
mic5, reproducere
Doud probleme le!,in alen!,ia noasbrS. in lumina
tleosebirilor dinli:e forrnti qi imagine. Mai intii
problema multiplicdrii formelor qi imaginilor. Res-
pectiva multiplicare poate fi artizanald sau indus-
triald, manual[ sau mecanicd, simpld sau com-
plex5, folosind mijloace tehnice perfeclionate. Ar-
tizanatul, vestimentalia, tlesign-ul se definesc din
perspecLiva unor prooese de multiplicare specifice,
in care sint sau nu sint, permise abaterile de la
forma de referin!,5. Intervine apoi problema re-
lat{rii formei prin imagine, aceasta putind fi
{ravur[, fotografie, reproducere, diapozitiv, film.
ln toate cazurile est,e vorba despre o relatare
incompletd ce nu epuizeazd intreaga inforrnaj,ie
de care dispune forma, chiar dacd vom lecunoaqte
existenla unor mebode qi tehnici de punere o1:rtinrd
in valoare a informaliei vehiculate prin imagine.
Inlocuitorii tehnici si industriali de art[ trebuie
in[,eleqi in lumina acestor adevdruri.
Formele artificiale perceptibile vizual, capa-
bile s{ impresioneze estetic, indeosebi cele din
perimetrul artei, se preteaz{ la un proces cle
multiplicare, in sensul urrndtorilor termeni: cople,
replicd,, ercrnplar d,e li,raj sau dc scri.e ntied, repro-
d,ucere . Ce desemneaz[ fiecare i'
Copia artisticd, esl,e forma realizat[ prin pre-
lucrarea direct5 a rnaterialului - de cdtre cineva
inzest,rat cu talent qi st[pinind bine tehnicile ne-
cesare, cel rnai aclesea el lnsu;i artist - oe re-
pet5 o altd formH, respectinclu-i intocmai parti-
oularit[1ile.
Replica ar constitui forma realizatr:r, rle ase-
menea prin preiucrarea clirecbd a materialului de
cdtre artisi, in spiriLul unei fonne anterioare,
aceasta devenind mai clegrabi pretext pentru
noua form{, nefiind necesar sd i se respecte toli
parametrii qi toate datele.
Eremplarttl deti,raj saude seric micd, - termen
specific mai inulL gravurii qi sculpturii - se le-
gitimeazd, de asemenea, potriviL principiului mul-
tiplicirii, opera fiind obtinutd, de data aceasta,
dupti un anumib ,,tipar", in mai mull"e eremplare.
Iiiecare fiind identic cu celelalLe qi posedind
aceeagi valoale; nu pubem rrorbi, cleci, tlespre un
exernplar original dupI care s-ar fi executat
celelalte.
Reltroduccrr:n se ider-rtifioii inLotdeauna cu ima-
girrea oblinut{ in concliJii de prelucrare indirect,[
a materialului, lolosindu-se procedee induslriale
ce reconstiLuie, mai rnult, sau mai pu!,in fidel,
cu posibile modificiri qi reduclii de paramelri,
fcrrna unei oper'e existente, la nivelul tlatelor
vizuale principale ale acesteia.
Copia, replica, reproducerea nu sirit in r-n[surd
s[ retrarrsmitd cornplet, mesajul originalului. ;\t'unci
insii cincl nrr exist,f, alt[ posihilitate de acce:s ltl
acesti\, chiiir si atit' cit ele tte ofel'[ t]evine irn-
portanL.
10. Experienfa estetici
Aiit formele bitlimensionale, cit si cele l,riclimen-
sionale
- atunci cintl apar ca rezultat al unei
actirril,[li conqtienLe - presuplrn intervenlia uma-
n5. asupra nraterialului din care sinl, oblinute, in
urm5toarele sensuri: in sensul cleiimitdrii formei
in spaliu, prin restrr.rcturarea acestuia' in sensul
individualiidrii formei prin intermediul efectelor
simple de culoare, in sensul impunerii formei ca
preien!d expresir'[, generatoare de spectacolr
cind existd rin aserltenea program. Principalele
69
 efecte e-xploatate slnt cele de culoare, lumind qi um-
brd,.,,plin" qi ,,gol", ,,inchis" si ,,tleschis,,, ,,dat,, si
,,luc.ios'1 armonie si contrast. texLurJ, s(ructurd,
modril. Procesul de per,cepere a forrneior vizuale
apare- del,erminant de modul cum sint exploatate
la care ne-anl referit. In cadrui proce-
efectele
sului de percepere a formelor vizuale au r,ol
obiectiv deter,rninant luniiuir., puziJ,ia formel, dis-
tan!a dinLre for.mu si cel care u prir egto.
Nu trebuie ignoral nioi aspeciul iubiectiv al
aceluiaqi proces. El se r,eferu-la disporribilitatea
plivitorului fa![ de calit{tile forrnei. in ce m[-
sur[ cel ce o priveste este sensibi_l la aceasta,
ln ce mlsurd forma il poate impresiona impli-
cindu-l afectir., deci i) Orice rhspuns posibil' ia
asemenea intrebdri pernrite r.euunoasterea ade-
v[rului od, in con.fiiii]e actului ,le. peroepere
vizuald a formelor, oarnenii nu incearci aceieasi
trdiri, nu resimL cu aceeasi iulensilate ..c,onLacLuli,
cu prezenlele generrrloare tle speclut.ol. Erpe-
rienlele lclr anteriotrr,e dc lip aserrriindLor le vor
condiLiona r.eactiile.
l'orrnelor corrlenrillat,e pe pianul
_ .R.r,.olun!l
subiect,ivitdtii noastre va clet,ermina. aEaclai., va-
loarea pe care o vom recunoast,e fornrei.
EsLeticienii de formalie pragmatistir -- scoa-
li exclusiv arnericand - si uriii dintre
formalie husserliand - fenomenoiogica, cleoi "ei l,de
cdutind s[ evite capcanele pe care le pob con-
tine termenii de sentirnerrL, satisfartie,' pl[cere
etc., au recurs la forrnula erperi,enyei esteti.ce.
Diclionarelc filosofice definesc, aproape fdrl
exceplie, experien,ta ca act de cunoastere in a
cirui _realizare apar direct qi acliv . irnplicate
simturile noastre, fie pe linia unui contacl tre-
cdtor, fie pe linia unui contact coulinuu cu cerra
existenb obiecbiv, pr,in trlirea rle entot,ii diferite,
prin_ incercarea cle- sentimente diferit,r:.' I-.)xperienl
!a devine astlel o rnodalitate de integraie ple-
nard a omului in lume, orice cont,atl- cu reali-
tatea concretd - in multiplele ei for;ne de ma-
nifestare implinind individul, imbos rfinclu-l nu
numai cu- noi inforrnalii, dar, ;i cu Loate acele
70
senzalii, emo.tii, sentimente ce asigurI farrneuui
vielii. Cu asernerlea sensuri va fi folosit cuvintul
in caclr'ul prezerrt,ei lucrar'i.
John l)ervey (1859- L95'2), clr a sa '|rt as
Erperienct:, apdrut[ in 1934, este primul dintre
ginditorii moderni care au incercat s5. explice
esteticul in caiitatea str cle experien,tS. umani.
Pol.rivit concep!,iei lui John Dervey, ,,separatia"
clasicii intre onl ;i traLuri., materie;i spirit,
practici qi teorie, muncI si conternpla!,ie, nu
face decit sX reflecle pe planul speculaliei o
nedreptate, existentX inc[ din societatea anlicX:
imp5r!,irea oamenilor in sclavi -- priva!,i de drep-
tul la orice activitate creatoare - qi stdpini *
creaLoli de valori spirituale, consaclali contem-
pla!,iei. Lumii rnoclerne nu i se mai potrivegle
ins5. rnodul clasic de imp[rlire a activitdJ,ilor
umane in praclice si spirituale. El consideri cir
e-ncperienla uman5. este indivizibil[. Via!a noas-
trd nu ar fi altceva, in consecinld, decit experien-
!5. umand, in care ecourile pe ltlanul subiecti-
vit{!ii, ale gindirii ;i acliunii alc[tuiesc un sin-
gur tot,.
ln estelic[, conceplia clasicir ducea la in!e-
legetea frumosului in sine, care cobora in lumea
experien!ei din regiuni imateriale. ConsecinleJe
unei atari concep!,ii nu pubeau fi altele decit
ruperea crea!,iei arlistice de celelalte forme alc
aciivit[1ii umane, izolarea operei de artI de
existenla comund. Dewey concepe csteticul cn
fiintt o calibate a experienj,ei umane generale
qi anurne acea calitate care o diferent,iazti tltr
activittilite mecanice, de activit[lile reflexe. Sa-
vanlul Ei ariisttrl opereazX astfel in imediatii
vecin[taLe, dcosr,hirea dintre ei consiintl in tran-
scrierea tltrteior esircrienlei, in,,tttenii)ral'ea" lor,
primul lriosincl u sc de anumite -qimboluri ab-
stracte deja cre:rLe, celllalt realizind din ,,mate-
ria sensibili.i" ilrLolttrenuna ttn rlou sirnbol. La
Dervey irliicerea estetici se t,raciuce prin pl[-
cerea untri e:tperienle implinite. I-Lefrrzul coutem-
pial,ivititii coincide, obligatoriu, confolm gin-
clirii ceirri ('r' a s0ris ,4rls os Erpr:rience , cu apa-
71
rilia ;tiinlelor utnarre ntoderne, toate avind cs.-
racler experimental. Dovedindu-se imposibil de
izolat din contextul social dat, esteticul soliciti
o cercetare combinatd, la dimendiunile tribregu-
lui. Cu o accepliune intrucitva apropiatd de cea
pe care i-o confer[ Dewey, folosegte termenul
de experien!,5 qi N4ikel Dufrenne (n. t9t0), in
cunoscutul sdu sLutliu din tll53 Pltdnomdnologie
de l' erpdrienct: t:sthdtiqtte*
a formelor vizuale.
11. Perceperea estetici
Deformiri optice gi deformiri afective
Din aceast[ perspectiv[ s-a ivit la olizont o nou[
problernaticl, cea airnplicdrii noastre afective-o
implicare de grade diferite -in f ormele contemplate.
Dirr moment ce forma privitd ni se oferd ca su-
gestie referitoare la o posibilti irnplinire a rioast,r5
in lume, ea devine mai mult decit o plczen!,5.
fizicd ce provoacS. diverse triiri sau oomplt,xe de
trdiri. Ea constituie, peirtru noi o prezen!5 sirn bolicd,
atribuindu-i-se o cu totul alt5. imporbanta decit
cea recunoscutd simplelor lucruli. Sub acest as-
pect s-a insistaL in ultimul secol asupra celor
dou[ tipuri de deformare, inerente procesului de
percepere a formelor estetice. Psihologii de scoa-
le gestaltistd au st,druit asupra proceselor defor-
matorii intervenincl in perceperea formeior, in
funclie de distan!,a dintre plivitor qi form[, in
func,tie de corrdiliile cle luminl, in f unc{,ie de. P9l-
speciivi, in funclie de linie .si ouloare_ (liniile
orizontale lind sd creeze iluzia de condensare,
iar cele verticale, de alungire; culorile de ase-
rnenea: cele calde creeazS. iluzia de apropiere,
cele reci cle deplrtare). Dar, indeosebi filosofii,
sociologii si esteticienii din ultirnul veac au st,X-
ruit qi-asupra proceselor cle defonn.are cu moti-
va,tie-afectiv5.
.Edgar De la Ernst, Cassirer (I874-1945)
la Morin (n. t92t) qi Gillo Dorflds (n.
* Mikel
Dufrenne, Ir'enomenologia erperiertlei esletice,
vol. I ti II, Bucure;ti, Ed. Meridiane, 1976.
'19'llt) ar putea fi lrrsirate foarte multe nurrr€.
Ideea este aceea cd, in func!,ie de experienta
istoriciL a comunibS,lilor din care facem parLe,
ln func!,ie de cull,ura acestora, dar gi in functie
de aspira!,iiie ;i dorin!,ele nutrile individual, noi
nu ne raportXm obiectiv la prezenlele lumii in-
conjurr).toare. Cazul cel rnai frecvenL invocat
pentru exemplificare este cel al falsurilor artis-
tice. O pirrzd, consideratri ini,tial ca oper[ a unui
mare pictor, se descoperd cd e falsd. Pini la
descoperirea falsului, (imporlan,ta ce i se atri-
buia, condi!,ionind, intr-o anumitd mi.surd, in-
seqi tr[irile qi complexele de LrJ.iri incercate),
respectivul tablou - in,teles ca simpld prezen![
fizic[ perceptibil[ vizual - se bucura de o apre-
ciere favorabil[. Din rnomentul descoperirii lui
ca fals, insd, valoarea care i se abribuie devine
insignifiant[. S-a flcut mulb caz in legdturS. cu
istoria unor falsuri artistice efectuate de c5.tre
olanclezul Van Meegeren qi descoperite la sfir-
qitul celui de-ai doilea rdzboi mondial. Van Mee-
gererr reursise s[ vindd unor coiec,tionari ce]ebri
qi chiar la citeva muzee o serie de falsuri alri-
buite unor pictori rermmiJ,i. Printre acestea, ci-
teva lucriiri considerate ca apar',tinincl lui Vermeer
au slirrlil,, inainte de sbabilirea lor ca falsuri,
entuziasmul experf,i[or, admiralia criticilor si un
inLcres public deosebit. S-a ajuns pind acolo
lncit, chiar cind Van N{eegeren, constrins de si-
tua!,ia creatS. dup[ rdzboi in Olanda, hot5rS.qtt:
s5.-gi recuuoascd paternitatea unui fals ajurrs in
coieclia hii Hermann G0ring, cipitenie nazist[,
devenit crirninal de rlzLroi, nu este crezut, in-
truoit expertizele ;tiin,tifice pdreau a confirma
convingerea c5. este vorba despre o oper5. a lui
Vermeer. A trebuit ca judecdtorul ce instruia
cazul lui Van Meegeren sd oblind de la acesta
un fals, executat in inchisoare, sub strict[ su-
praveghere
- pe care de asemenea expertizele
stiinlifice qi criticii l-au primit favorabil, consi-
derind c[ este vorba, fdrd dubii, de un Vermeer
7?
 rI{)ourloscuL -- i.'eiih,u c 11d pUi,ea rioveL.{i Cfr t,rr-
tul nu a {osl tiecli, o lnislificirre.
Cum verlern nr;i for.rrreie, privite i-, ?llre a
Ttrit,i
si ct t'etlt'u se oitr.{l locatiz;,rlI at,it i.rroi:lt_.mu ,l"fo._
mirrilor, inierneiate pre r:iemenl,e ile or,iin fiziolo-
gic, perspectival, co;rrunicatiunal, ci.,, si cea a cle_
formililor intelneiatc pe eiernente de'ordin afec_
tiv. lioi nu vederl tlri. fapt formele aqa curn e1e
se
,prezinlii privirii, ci- eqa cum sinlerri disprisi
sii le r.edeur._.Dilpd ce laisurile lni Van kieegeren
au fosL sLabilite in lrod defirritiv, enluziirsmiil pe
care ele il riLirnirer',i
iurnc,t sc c'r:n['nt t,u lrLj^irin,i irLrrirci dispalc; an,,,'n,
dc ele cr ri crrrn rrr [j
nisLe..l rrcrr.rr i o.bi,tnuiLe. i\imi,. din rr'rirec{rrl, ir,r_
dr:clil,il !r rrivelrri i lnr,)orLtii:rr1,1,,i11i pri ntr. r,
at,itud jne dlferitH tle cea pe car,e o pr.es.,rllune
lu.crul coirru0) la carn ohligdrrisrcit oper'ii de lrt,I,
nir rnai poate fi sesizal,. ::iociologii sla,r interesilt
cu rnull zel rie asr)meneA fenomene.
.- 1!t'lgat' Ili.orin l.-. prrlenLal, ltrobicina deforr.nd_
lilor alrilrut,r:. tiiir cons!dercnt,o tle orrlin afer,.Lir,,
in procosul (lrr l){rrl)er)!'i.r,il ftl^1tr,[or.si cle lntre]
linere I r,e1;nrzentiil-iJor. rlr,s;;i'c i:r.estei. sbudiintl
fenoinenui ,,$t,0101or" si ver_llbelor din lumea fil-
mului. Desi iidqar ft{oriir anatrizeazd in lc.r; slnrs,
(apirul,i-"r in tr957)'r un fenornen specifir: istcnei
cinemalogr,a f it iui, ne pcrin i iin cl rr-
cluziilor sale diircoio cte lunrea acesbuia. caI.t0a
jliloti rn,iti, n,uoui rlll (.lorino, f g6b),
sa
- ca si
publical,i t.le Gilio Dor{les, penLnr a ne refeli
numai ia rlouei lucrlri importanle, tlezbdtin..i
aspcctele oarle ne pr.eocr:cd Rtra,;c iientia ctr
- fennrneur_rhii
argurilent.e sedrcill,ci,re asupra per_
ceperii deft r,riiate cil motiyatii afccl,iive, a tutu-
ror prezenteior generatoare de st_recjtacol" Irit.ri
vedem for.meie ilr funoLic de nrociul curn ele ni
se o.f.erti ca srrgesl,ii la o polibiti iniplinire a as_
piraliilor, riii,ruirrbelor, ili;rintelor gi iclealuritror
Eclgar Morin ,Srararjle Bucu.reqti,
..___+
tg't 7 .
pe care le nutrim, in funclie de mediul ln care
ne-am for.mat, de experienlele culturale la care
am avut acces s.a.m.d. Un simplu apus de soare
cap5"td, ,tinind seama de structura afectivd a fie-
c[ruia, valoare diversd.
-_
Lumea.formekl., cle care ne ooup[nr in pagi-
nile acestei cEr,!i, riu se poate sustrage, niCi ea,
fenomenelor de deformare intemeiate pe conside-
lente de oriXil afectiv. Concluclenl ne apare in
aceastd privinli cazul rnodei vestimentare. An-
samblul pieselor cle imbrdcdminbe nlenite sd im-
pun5, prin purtare, pe cineva in ochii celorlalti,
ca prezentS. generatoare de specLacol, stirnind
astfel admiratie, incintar,e, ,,pldcere" posedd. sta-
tut estetic diferit, in functie de succesiunile li-
niilor modei. Piesele de imbricdrninte care ieri
reuseau s5. impunl o silueti ferninin[ ca pre-
zenld gateratoare de spectacol, stirnind incintare
qi admiratie, astdzi, cind moda s-a schimbat,
nu mai prezintd nici o imporban,t6. Aceleasi ves-
min'r,e vor impune o l)rezenlI veLust[. Nu s-a
schirnbat aparent nimic, gi totugi, la distan,td de
citeva sezoane -- sau de citiva ani forma con-
- opus. Civi-
ternplati ne apare in chip diametral
Iiza,tia inodernd a impus situa,tii rroi, cunt sint
cele privincl stalutul <tbiectului utilitar produs
qi e,-ltinr_terea co ri _ indusbrial ce intel.eseazd;i sub aspecb estetic.
Automobilele a ciror forrnd fasoina cu treizeci
de ani in urrn[ ne apar astdzi cu t,otul tipsite de
elegan,tS, neprezentincl nici un fel de ,jnteres,,
estetic.
12. l4itizare gi demitizare
In r.ocabularuJ estetic actual figureazi unii Ler-
meni indicinci atit fenomenele de percepere de-
formatd cu terneiuri pe planui afectivitdlii, cit
qi procesele in contextul cdrora ace$tea apar.
Ed. il{ei,it1iane, IIit, de exernplu, uoirstituie urr t,ermen utili-
zat asidzi cu duhld accep{,iune; cea tradi},ionald
74
75

pr;ri egte o ill,irnplare sernnificai,ivi peatru exis-
ten!a urrran6, petr,ecutd in tirnpuri irrdei.ldrtate,
despre care ne liL.sosc principatrele date; citeo-
dtrl[ nici micar faptul cd a avut loc nu poate fi
pr(rl.rt,. {ntruciI noud ne-rlr place ca ea si fi
avub krc inir-rin anunrit fol, o vorn interpreta
confe|irilrr-i atrihrite despr',,{}are nu ar.err nici
o sarani,ie c[ le-a posedat. Generalii]e Lin]ane,
in func.Lie de aspirafiiie pe i'ere io nutrese, inter-
prei;eazI ast,fei diferit erce.,:'rli presuprrsd inl,irn-
plarr-r, clcscoperindu-i ssitsilri l.)e care in tlecut
nu le poseda.
A. dlrirr accep'9iune a l,errnenutrui de mib se
referi irri nurnri la anurnite intimpldri revela-
toare penlru conclif,ia umanti, ci la toate acele
forme 0iire ne ir.rplicri afect,iv in exisLenla lor.
l\oi lc ,,veitren" tlefr:nnat. [n func-ie de aspira-
-tiile, n[zuinleie qi dorin!ele nubrite, li se con-
{'elir altd qi alt,ir irnport,an[,5. Piesole tlin sisternu]
vestirnentalici, ciire se srr[]urr prinoipiilor rnociei,
seriitre de produse indus*,I'iaie diverse, ccllsirie-
late o vreme c&,,fr,-unoase", comportincl riin
part,oa noilsirS, ilEaclar, maxirnum cLe impiicare
qfectir"S, care cad apoi in desuetudine, fiiad in-
locuiLo de ailele, ce yor avea aoelersi deslin, am-
balajele, stolele Ei r.edetelc din lumea filmului,
teatrului, sport,ulni se proteazS a fi inleieso ca
mituri. Mitu'i de azi. Dar mituri.
Crea[,ia de mit,uri ire impune al,err,l,ieiproce-
sele de rni,tizut"e.
Destru.clia de mit,nri -- prin uzurd, ceea ce
<ler,ine sinonim cu clderoa in desuetudine, sau
prirr dozvE.luirea conEtleirtl a clel<"rrrniinlor o re-
rate intr-uil sooil sau atrtul, prin ,,demolarea"
mitutrili l,especi,iv - ne inrp,lno alen!,iei procesele
de dcmitiz$.rc. in loirle cazurile av*nr de-a face cu
modificdri de comportarnent mai m-trit sau mai
pul;in evidente. l)e pinza care era aLril:uitd lui
Verrneer te apropiai cu sfialS, lntr-o atitudlne
de recuiegere. De aceeaqi pinzd, cotati ca fa.ls
practicat de citl'e r-in escroc cu nurnele rle Van
76
l,Tee1;eren, te af i'opii iiir'i lrici rl sfl.lii, itt&ttiirrs-
t,irtiu-!i disi.psi,.r1. {Jir ciri,iirci celelllu r:{e riruzicd
[]oF,,,;rrocluciildtt-se" ln,,:aCr".rl ultri a.i:uniit
suetrtacol. va al,rage srl.e lit, lrii de /rm-1. Aplau-
zelc frenetir:e qi sttig5ioic lor deiiri-.rrle sint in-
compalibile ilrsii cu srlualiik: oinci utolotfiilo in-
t,erprchate de acelaqi cintitrlt, dar lltreqistrilt,o pc
cij.sc sa.u le band5, magnel-icti ajung it"i fir: ast:itj-
t;11,r: ,,la rlcmiciliu", irtl'e cei pat,r'r.r i.rere!,i ai unei
siirple carners. E ciar c,i rtti ileroct)ilnt tiiferit
mu:rica in lunc!,i,: r'[e prezri^i!a sau ahseilf a in-
terpleililui, ln funclie cle acel oadru ce se tiove-
dergte inerent unui r,;irnplir s1;ecttlcill.
Tennc.itul de rr.tr Cesqrnng;1sfl {,lpul rie ttonlpol'-
tanrent ciiferit de col coticlinrt inlp irt; s;ront,art
cont,elnplat,oruh-ii de cIt,re ltle;r,eri!r:1e e:it''tr.ico l i-
zrrele cu :ri.atui, le truit.
Spr:e decse,bire ile rituri, rit,u,alwriie ar i'i ex-
presia oonipor'l,arlrent,ului rlefol'mat llilpus con'
iemp).att'tnilui de c51,r'e prezertfelo esielice vizuale
crr staLut de nlit,, potrivit irnor rliaCuleli, erigen{e
slt norme , stabilite ptrn obicc.i st'.ti precanizate er-
p16r.s, irt condii,iile unui alumil' ltrol.ocol"
13. "tlr"npuI de inc'rg:li*are afeefivH.
Moc{ermfitate Ei desuletue{irre
Cel pulin fercinelrtele tlclilaie c].e r:ivillzat,ie ne
obligX a relino orr Lrliili,ir ai,enlie 1;enechtla- de ter:-
nreni rn.odcr'n, qi dcsuci. Termenul tle i,nadern, tleseln-
:reazl perioade irr ctrre pl'ezerl!ole perceptibile
vizrial re dovedes,c in rn[srlr5. a ni se il'llpune ca
rnituri, determiniiid astfoi a.cele abuteri cle la
comport,ament,ui obiqnuii care stau sub sernnul
ril.ului. Termenul r.\e cJe::ttct iir {tre.qelittla timpu}
specific stirrii de clcciidere o. unei prezenle vi-
ztrale clin {unc!,ia tlo mil,, cind nu mai este capa-
hild si tioLern:rire cic{orlrriiri tle compclrternent.
Toatc fornlelc csitl,ic,e se sllL)un' in grade cliverse,
proc,eseior lir (,i)r"tt ttl t'cf. erirrl .
77
14. Cotidian gi s6rbdteirese .
,,Sacru" gi ,rprofant'
Sooiologii au ilt,nas at,ent,ia $i asupra unci alt,e
perechi de termeili cu implicalii er.idente in viata
esteticii i so,cru,;i 7rolrrn.-$i dc rlirta aceasta, fit_
care dintre cele doud cul-inte posecld mai multe
accep!,iuni. (lele care ne inlercscazi
aici privesc
respectul sau lipsa do reslcct fa{i de niiturile
in vigoare la anumitr. comuniliti,i, Ia nnumite
genern{.ii, la diferit,e t,ipuri de grulidri nmane.
E admisibil gestul d-e-rtiiplcj in fata'unei pioturi
recunoscut,c clrepl fais..ll jiqniior acerlasi gest,
do dispre,[,, in fa{a rrnei l,inze a lrri Verrn'eer,
pentru toli cei car.e admird opera marolui maestr.u
olantlez. .\chul in sine capiitI semnificalia unei
adevirate profandri, adicil a sfirlirii respeotului,
dragostei 1i, pinii la urmf,, a implicdrii'afective
a tuturor celor t:are il consirlerir lre \rermeer un
mare art,isl,. Cit,eodutri sficlurca nici nu poate fi
toleratd" Al,urrci, intre adrrriral,orii oporei iui \.er-
meer sr cel care o sfideazd $e cr::eazd o aclevd_
ratd tensiune. Irenlru fun,-ii lvi lil...is presley a_l
huidui pe ointlre.t atunci cind !e ,,producea,,
pe scen[ ar fi insemnaf $uprema-de sfidare. pentnr
dragostea si r:espoctlll ia!,d ,,itlol,, ar fi fost in
sbare sd infrunbe pe olicinc, ca qi curn sficlarea
i-ar fi vizal irr nrod per.sonftl. liilc;r rl,,rosper.L
cHpirtind ast,fel Iropor!,iile unei adevdrat,e pro-
fan [ri.
.Sacrzz desernneazS slarea formelor oslebice irr
condiJ,iile c5reia devirrr posibild o irnplic.-rre afectivd
pronun!,ald, inregistrindu-se astfel fatri de ele maxi_
de respect chiar venci.atie tlin par-
Itom .
tea majoritd{ii
lau
rnembrilor unei onnrriniidt,i lr*o,r".
Prin opozir.ie, profan ricsem noazi sLiirea for-
lrplor est,elir:e in condil,iile ciireia venrtral,ia dc_
vine irnposibiki. Ca rlerivat, al lr.ri -neimplicarea
irrofun ar-"n.r
profana.rc, indicind sfirlrrcr, prin
afectivS, a respeotului silu \-elleratiei manifes-
taLe dc cirlro m:l,jrrrilat,r,a ntn,mbrilr,r ulrei comu-
nit{fi urrane fald de o for,m[ esteticd sirnpld ori
oomplexd.
78
Situaliiie gi procesele ilustrate aici pe baza
unor exenrple ce ni s-au pdrut mai concludente
pot fi inl,ilnite pretutindeni in via!,a esteticd, la
dimensiuni si in grade diferite. Cind e in vogd
o anumitH linie a modei, devine profanatoriu
s-o detesti. Dar linia modei care va urma celei
prezente se impune tocrnai ca incercare de a aten-
ta la prestigiul acesteia, de a submina acel ma-
ximum cle r:espect pe care ea il impune acum.
Viitoarea linie a modei constituie, intr-un fel, o
profanare a ceiei prezente. Seria nou5. de produse
utitritare realizate industrial, care inliturd de pe
piatd pe cele ce au avut trecere plnd acum, opereazd.
tot in sensul unei anumite profandri.
trlxperien{a esteticd Jlresupune astfel un sis-
t,em de relat,ii instituite intre forrna privit[ qi
prir.ilor c-.e necesit6, pentru foarte scurt timp,
o l,ot,ald rupore, o izolare de rest.
,dci,ul de percepere a I'ormelor estetice im-
plicd ast,fel transferul de pe planul tirnpului
obisnuit, ool,idian, pe planul unui alt timp, deose-
lii 1,. Prin diverse l,ehnici, impresia de timp deo-
sebit de col cotidian - obignuit poate fi in-
tensificatii, arnplificat,S, subliniat.l.-
15. Festivitate, ceremonie, solemnitate
Deliinitaroa spaliului in care are loc actul de
percepere, izolarea lui de rest, amenajarea lui
astfel inoit sI devinI posibil transferul de pe
planul realitdlii obignuite pe planul unei alto
realitS!,i, cu semnificalii superioare, care sd ne
implice afectiv, presullune un vast evantai de
interventii, cu toate tehnicile aferente, urmdrind
punerea in valoare vizuald a unei forrne, a unui
grup de forme sau a unui complex de forme. Su-
gestia oblinutd va trebui si fie aceea de cadru
spalio-temporal diferit de cel obiqnuit, comun,
cotidian, spaliu in care devine posibil5 impli-
carea noastrd afectivd la nivelul simplei con-
templSri.
79
 Termenii i'erstivitate, cerenonie, solemlilate
sugereazH etape, dar qi ciirecfii Cifelite, in selrsul
cdrora devine posibild implicarea ncasbri afecti'''5.
F e stia itd{ile const, it r-ri e rnanif es',iiri Llnral ne. sp e-
cifice timpuhii Iiber, in corcliliitrs ciircra deta-
garea cl.e coliclian e semnalabii a[,it priri n-lodul
deosebit de orgiruizare a spr{,irliui ir, ijill'o art
loc, cit qi prin iris5qi condilia parl,i,,ripanlilor.
lmbrricXminien'- intr'iLtlcaurta tlifeli:,'., lrnr[,ial
sau tote.l, de cea purial& ziinic'* at,il,udinea,
obiecbele folosite, gestica, intregul coinporLa-
ment, inglobind rtlemente rnai rrtult, ori mai pu-
!in pronunlate cle patetism, tiefinesc, i n riist,e
limite foari,e vagi, orico lestivitat,e.
Ceremaniile, r'eprezentlrid, fie cornponont,e ale
unor fesLivitd,Li, fie riianifegt,r-iri cle siiie siitli-
toare, speclfice timpuiui liher al oanienilt-'r", se
d.efinesc clin 1;erspectiva deDfJsurtirii 1or in Unri-
tele unui anurlib int,erval, ca succesiune rle ino-
mente, pn ii rriir, dat,clor ln oare r')e-0.IrI referit
anterior. I rt ,;a' lr,rl ceronioniilor atittrdiiie:l " ;4t:s-
tica, patei;ismLrI int,rogntrrri compontament sint,
firir exceplio, at,ent suhiinia.l,e.
Sol,ernn,it(ryile puncteazli, in cadrui festivitH-
lilor qi ceremoniilor, dacti nu se impun ca mani-
festeiri de sine st.it,Itoare, rnorncnlele gi actele de
cea mai mare importanld gi griivitaLo sociali pe
linia unui pal.elisrn evident atlt tra participan!i,
clt Ei la ,,asisten!5".
Alie completiri qi clarificdri cu privire la
sfera ,si con!iri utrrl derm eniXcr festivita le, core-
monie qi solemnitate vor fii aduse pe parcursul
capitolelor urmdtoare.
15. Stilurile
Din aceasLd perspect,ivS. trebuitl irr,teleasS. qi pro-
in clesign, in veslirnentalie, in arne-
blerna stilul''ri
najatul esietic al diforiteIor spa!,ii arhi1,ecl,ura]e.
Majoritatea acccptiunilor pe care cuvintul stll
le cornportd derivd, t{e obicei, t1e la sf3lftzs' vo-
cabuld ce desemna, in ialinS, un obiect cu virful
asculit folosil, trrent,ru a. scritl prin zg'rafitarei pe
80
o mio5 ptrac5 de csar5. Fiecar,e isi avea modtrl
sdu de a mlnui acesl obiect atunci cinti scria,
fapt ce pufea fi deslugiL din felul cum se infd-
-tiqa scrisul. Prin extindere, stil a ajuns sd aibd,
mai tirziu, sernnifical,ia de ,,amprentd" a perso-
nalitdlii cuiva, prezent;d la niveiul operei. Se vor-
ftregLe astfeX despre slilui rinui scriitor sau artist.
Sub alt aspeot, 'rot pe linia accep,biunilor deri-
vate de la vechiul sttllus, cuvintul are si semni-
fica,tia de ainprentI a vie!,ii r-rnei comunitd-ti
urnane, prezentd la nivelul sistemului de forme
create intr.-o anumitd perioacid istoricS. Citeo-
clat5, prin stil se in-telcge si ,,arnprenta" unui tip
de activitate unani sau a unei profesiuni, pre-
zentd, qi ea, la niveiul diloriteior tipuri de ,,dis-
curs". Expresii cle tipul ,,stil juridic", ,,stil ad-
ininislrativ",,,stil ]it,eral," se legiiirneazd pe a-
tari terneiuri. Cincl accentul cade pe eiernentele
care se definesc, in prirnul rintl, in lumina unui
timp istoric speciiic, apar aite posibiii{,5ti de a
reline rea.lil,r,rl,ea sLil'.rlui: stil arhaic, stil rnodern
otc. Alteori stilul se defineqte pe linia efectelor
ia care se recurge cel rnai fresvent in cazul anu-
mitor t,ipuri de ,,discu1's(( cum ne indicd, de
altrninteri, forrnLrie oa,,stil - poetic",,,sl,itr re-
toric" etc. i'{u ne-arn proilus aici, ins5, analiza
conceptuiui de st,il. Ceea ce credem cd trebuie
subiiniat este faptul c5, pe ling[ deterrrinaliile
obiective ale conceptului de sLil, inl,ervin gi cele
subieclive. Freoverr.ta anurnitor expr:esii in ca-
clrul,,cliscursului", frecvetrta anumitor structuri
forrnale slrrt ir-rtr-adevdr defini torii peni,ru con-
ceptul de stil. Nu e niai pul,in adevdrat, insd cd
rnodui cum sint percepute forrnele, ca qi gradul
de implicar.e afectir.d a oanrenilor in Irrocesul ds
l:)ercepere a diferil"elor sistreme de forme se dove-
clesc ile aser:rlenea definitorii. Intr-o epocd sau
alta, intr-o societate sau all,a, fr.ecventa anumitor
terne, a anurnitor motive, a anurnitor idei, a
anumitor solulii, a anurnitor tehnici, a anumitor
profiluri structureazd ln nrod inconfundabil pro-
cesele de perceplie. Totoclatd, respecl,ivele pro-
cese conrli{,ioneazd ,ri tntr,e!in, la rindul lor, sti-
8'!
lul inleles doar sub acest aspeot obiectiv' Nu
ar fi posibil[ expansiunea unui stil in condiliile
tn carb lurnea - in sens de public - i-ar fi in-
diferentd sau ostil{. Un stil se dezvolt5. liindcd
anumite forine ajung sd aib5 succes. Va apare
deci tenta!,ia de a crea in spiritul unor asemenea
forme.
Realtitatea esbelicd a si,ilului trebuie avubd
in vedere, aqadar, gi din perspecbiva dimensiunii
,,sentimentelor" ce ajung sd fie incercate in con-
ditiit* conternpldrii fonnelor in limitele unui timp
qi'ale unui .pn1,io social determinat, iar pornind
de aici, in lumina deformdrilor inerente procesu-
lui de percepere esteticS..
Obilnuib, e luatd in considerare doar problema
stilurilor arListice. Aqa dupd cum observa cindva
Lucian t3laga, intreaga existenld umand std sub
semnul stilului sau, mai bine spus, este esenlial-
mente stil. De aceea, cirrd e vorJra despre crea{,ii
umane, indiferenl, de natura lor, acesLea nu pot
sta decit sub semnul stilului. Desigur, apartenenla
la un stil sau altul se prezintd mai spectaculos
in cazul sistemului de foime specific artei. Consti-
tuirea noilor domenii estetice - exbra-arlistice -
ne obligd sd avem in vedere faptul cd nici ele
nu pot fi inlelese pierzind din vedere aspectul
stiliJtic. Design-ul, vestimentalia, amenajatul es-
tetic interior sau exterior se supun exigenlelor
stilului fiecdrui loc qi fiecdrei perioade caracteri-
zate pri n evenimente de o importanld deosebita.
In mdsura in care problema stilului apare in
contextul analizelor irttreprinse in acest volum
ea trebuie in!,eleasd astfel.
Am considerat necesar car prezentind unele
aspecte ale frumosului situat in sfera esteticului,
dincolo de artd, sd men{,iondm m5'car semnifica,tia
principalilor termeni de lucru. O atare incercare
nu poitt suplini, firegte, sLudiul amplu si temeinic
a1 terminolbgiei estetice contemporane' de care
insd cercetdt'orii de obicei se feresc, dat fiind
gradul mare de vulnerabilitate al oricdrei investi-
[a!ii intreprinse in acest sens gi dificuLtdlile pe
care le implic{.
tit
F0ffiMH $t SHrdTlMffias-fi€
f. Eefinigii discu{:ailrile
Sint folosili in mod curent. asbdzi, in studiile
cle este'iicl, . terrnenii {}reclrln enr,otie, satisfaclie,
pld,cere, sentiment. Desigur, senslrl lor variazd.'ln
funclie de opiniile autcrului. $i totugi, atunci
cind caufi sd afli ce vrea sd inseinne fieoare dintre
aceqti.lerrneni qi care-i locul sdu in cadrtil apa-
ratului concepluai de specialir.ate, rdinli descum-
pdnit. Aproape cd nu ai pe ce sd te sprijini in
interpretalea sernnificaliei ce li se atribuiel Ade-
vdrul este cil nu nur*ai esteticienii, dar nioi psi-
hologii
pin{ acum- fdrd a mai vorbi de filosofi
sd-i defineasci intrurr rnod - q-au reugib
cit de clt
mul{,unr.itor. Susanne K. Langer (n. t89b), in
Feelin,g and. Fonn. A T'lteory-of Art, una din
cdrlile de estetic{ importante apdrute in ultima
jumdtate de rreac. vorhe"ste numai despre forme,
sernnaiintl in treacEt fairtul cd. formeie estetice
sint cele in mS.surd sd trezeascl diferite senti-
mente" la nivelul simplei lor conbempldri. Ea pare
si-qi intemeieze aceasi.[ re{,inere pe faptul c{ trd-
irile estetice, tinlnd dc resorturiie subiectir,-itdtii
umane, difer5- de la individ la individ, astdel
inolt orice incercare de a ]e defini devine discu-
tabild. lnlelegindu-i prudenla, ne lntrebdm totusi
dacd nu oumva trebuia fie s5-si intituleze albcurn
cartea, fie sd-gi explioe mai iimpede pozilia. Pro-
83
babil, Susanne K. Langer a resimlit qi ea rnsu-
ficienla la care ne referim, pentr_u cd' intr-o lucrare
ulteriirard, Probiems of Ar1 (1957), prezentiridu-qi
la inceput termenii de lucru, face urntAloarea
nrecizare: ..Q 6perd de artd e o forrnS. expresivd
treatd p"ottu a fi p""c"putd de noi prin inter-
mediul sim-turilor Ei-imaginaliei, iar prin aceasta
ea exprimS,'un sentiment uman. Cuvinlul ( sen-
timeni u trebuie sd fie Iuat in sensul s5'u mai
larg, inlelegindu-se prin el orice sim!ire: dc la
senzalia fizicd - pllcere sau durt'rt'. cx{'llar(' sau
mai complexe, la tensi-
calm
- pind la emo,tiile
unile inielectuale sau la tendinlele senlimentale
nermanente ale vielii umane congliente'"* Preci-
?area astfel formulaid nu poate line nicicum insS'
locul unei defini,tii. A spune cI sentimentul include
orico simlire e poate adevirat, dar' .nu- folosegle
la nimic.' S-ar tere mers ceva nlai cleparte qi
ardtat ce se ascunde in spaLele unui aLare adevdr
banal.** Intl5nr in.tr-o zonii uttde se lloale greqt
foarte rrsor. dar, f irt'it u o l,i(l'{'uJ li'tr li;ti si Le
mentii la nivclul adevdrurilol irlutiie' Printre ma-
rile il{biciuni ale esteticii nLerit'5. semnalatd ;i cea
referitoare la ltrplul c5 qtiiniu intenrriaLii cle Baum-
qarten rt-a reutiL sir t'laril'it'.' nit'iotlulJ lertnentt
lpecifici resorLrri'ilur subior i rr il.lii 'litt c"tisLrut'Lia
f6nomenelor pe care ie sLutiiazii. lnsu9l cuvintul
sentiment poiedd numeroase conoba['ii, iili' niortrui
cum Susanne K' Langer rle propune si-l irtle-
legem devine semnificaliv in aceasl'd privin!a'
lncercdm noi oare, in la!a fol'rneior pi'i vite'
care se legitimeazd ca esLelice, cu adevlraL nigte
sentimente? ln cdutarea rlspunsului n-ar lrebui
uitat faptul cd, in antichilat'e, vechii greci folo-
* Trail. italiani-Susanne, I{. Langer, Problemid'ell'
arte. Ililano, ll Saggiatorc,4g6:l' p3g' 2b'
-"'i;"in{ui.iinte'"oisociaiii in dcerslJ privinIA .onlirre
studiul l;i-t: Cel16rier: ies elements de La viede -alfective,
l'etran'
iitnli."t it ,,Revue philosopltir;ue de Ia Fronce .et
o la zi -
;;;-tr..;i;A cu n'r. l-+. igzo. prezenlare
Totusi, pentru nespeciaJiqti, apartinind unul lrumeros grup
;;"E;fii d; ;tiirile contemforini. conline revista Sci-
;;r;-;;;i;, nr.'158' (I{ors serie, trimestriel), mars, 1e87'
seau, ln principal, tloi iermeni - cu Rumetoasele
io" a"rivate -'pentru a desemna stdrile de im-
oli.n.u afectiva, inclusiv cele pe c''are le st'udiazd
azi estetica; pathe si hrdone.
Primul viza mai curind trdirile speci{ice in-
tttnirii cu forma stind sub semnul perfec,t'iunii,
putindu-se ajunge pind la o vremelnicd rup.ere
iotuia au otice aite preocupdri' din partea subiec-
tului, prezen!'a contemplatE eclipsind practic totul'
iju"i"itii lui'pathe desemnau tocmai aceste grade
diverse'ale treirii incercate in condiliile contem-
nlSrii formelor.
' Hrdnn, desemna starea de complacere in re-
lalie cu forma, incluzind o serie de momente
o*ir" "o"", uiit in vechea greacd, cit gi m.ai
ii;iu, in limbile moderne, s-au impus termenii:
estetic5",,,bucurie",',p15'-
"incintare",,,satisfaolie
cere". Fiecare a constituit, de-a iungul veacurilor,
un obstacol, in fapt de nedepdqit printr-o abor-
dare frontaid, pentru cei care au incercat sd in-
telea:ru misLerul esLeticului.
' ItLcintar€e poaie fi interpretatd ca tr5ire es-
teticir nemijlocit determina-bd de spectacolul elevat
ne care il bferl {orrna prin notele sale pozitive'
itrezenla contemplatd !i se dezvdluie ca -adevdratd
,,perforinan!d" a naturii sau a omului' obligindu-te,
i,ocnai prin aceasta, sd insiqti cu privirea asupra
ui p"nti, a-i putea descoperi sensul, semnificalia
rostul printre celelalte lucruri. Intervine astfel,
cum s-a mai ard,tat - in cadrul stdrilor
-de dupi
incintare problema unei comunica!'ii intense
lnlre urezenta conlemplata qi contemplator' ln
limitel'e proc'esului la care ne referim devine po-
sibild acea uitare de grijile si preocupdrile m5-
runte, acea rupere de-',iotidia!", scea -plonjare
ln sistemul de- relalii specific formei, din pers-
pectiva cdreia nimic altceva nu mai prezintd in-
ieres. Evident, stdrile de incintare nu sint posibile
declt in lumina unui spectacol estetic pozitiv'
Satisfaclia esteticd se cere inleleasd ca trdire
esteticd nemijlocit determinatd de acole proprie-
tdli ale formei care' in condiliile actului ds con-
85
 i,enipiare, sa cousl,iNuie iu calilaie dr_, suggestii cu
privire la o posibild irnplirrire a orr.rulr_ri in jume"
llucur.itt -apar'e ,,hlr" de satisfur_Lie cu moLi_
r aIii lr,.ii ti,'graba"ade ur.din rnoruj.
T'ermsnul la care esleLica lrariiiionald a recurs
cel. mai muiL penLnti a intlica gcrnric brairile es_
teLrr:e cu rnoLir.afii ,,pozlLive',- u fosb acela cle
pld,cere. S-a evitat, toriigi, ;p"ggp; cu'oegula"ita;,
pr!.cjz.ire.a con!,inuLului^llu. Kant, itt Vrttica
culldfii da.judecare (.1?gg), ii fr;lo5gs1s, apr.eciind fal
cd lu mai aro nevoie sd iie cxplicat.'lli insistd
doar asupra deosehilii dintre piticerea care apare
ca rezultat al satisfacerii unei necesiblli **r,
unui interes determinat si plicer.ea esieticd, clez-"
inleresat,S- ?n sp_iritul lui,'inireagil ginclire esteticd
a secolului al XIX-iea ri,a mai considerat necesari.
aprofundarea .i,ermcinului. Cirrd ]a al Itr-lea Congres
inierna-tional de esi,eiici (,tinut lir paris lu tgBT),
portui.Pi,rul Vulcry gi-a perrnis sI vorbeascl despre
confuzii Ie pe care Je poal,e l-)ro\.o(ja inl,i.ebuin-taioa
abuzivd a cur.int,ului ,,piicorrr,,, cel pu-tin i; in_
teritreLarea artei, a fosL privit cu iroriicij ingdduillti
de citre unii diutre^.parli.cipanlii mai virstnici,
slu jitori ai os tet,icii filosufi,;e de lip tradilional.
'l'otusi, Vaiarl' avoa rl rel;bafr. Sir I ul;,nJrirn:
,,pld-
ce|ua. ca. si t'i ur,{',.oa (r,o car.u rru le lpr,upii'una
cie al ba decii pentru a rnd colfonma uzantei re_
torice, insi ale c5.ror rela,t,ij tl,e eristd _
trebuie sd fie rnull urai sill:l,ile - d,acti
clecib aceea de a
ftlce <r pandant, r) sint elernenl,e iniotdeauna foarte
;enante irbr,-o consl,ruclie intelectuali. Ele sint
indefinibile, incornparabile sub
orice formri. -incomensurairile,
Jfle ofer5 tipul insurei al ai:elei confuzii
sau ai.acelei dependenle recipioce dintro ohser_
vatorsi lucrul r-rbservat, care e pe cale de a provoca
lnLotdeauna desperar,ea fizicii ter_ireLice.
'fol,ugi, pldcerea de specie cornunii, filct,or pur
senzorial, a primit tlostul dc u,sor lil rol funclional
onorabil gi lirnitat. { s-a atiihuir, o furiciie in
general iltilfi in nlecanismr:X t]e conser.vare a in-
diviriului, $i qe.ndde;de in mecanismui r1o pro-
pagare^ a rasei, iar eu nu rn6 opun la asta. pe
scurt, ferromenul, pldcerii era salr.-at in fa,ta raliunii
prin argumente de firralitate, cindva destul de
solide.
Dar existd plS.cere qi pldcere. Nici o pldcere
nu se lasd prea usor condusd spre un loc bine
determinai in ordinea lucrurilor. Existd pldceri
care nu serrresc la nimic in economia vielii, dar
care nu pot, pe de altd parte, fi privite ca simple
aberalii ale unei facull,dJ,i de a le simli necesare
existenlei vii. Nici utilitatea, nici abuzul nu le
explicd. Asba nu e totul. Acest tip de pldcere
nu poate fi separat de dezvoltdrile care depdqesc
dorneniul sensibilitd,tii qi o leagd intotdeauna de
producerea modificirilor afective, de cele care se
prelungesc qi se imbogrilesc pe cdile intelectului
qi care conduc clteodatd la intreprinderea de ac-
liuni exterioare asupra rnaleriei, asupra sim,turilor
qi a spiritului altuia, solicitind exercitarea con-
binati a tuturor facultdlilor umane.
Acesta este punctul nevralgic. Pl[cerea, care
se adinceste citeodatd pind la comunicarea unei
iluzii de in!elegero intimd a obiectului care o
cauzeazd; o plS.cere care stirnegte inteligenla' o
desfide qi o face sd-;i indrdgeascd infringerea;
dimpotrivS., o pld.cere care poaLe stirni strania
nevoie de a produce sau a reproduce lucrul' eveni-
mentul sau obiectul sau starea la care el pare
a fi ata;at si care devine prin aceasta o sursd
de activitate fdrd termen cerl, capabild de a im-
pune o disciplinJ, un zel, chinuri pe toatd viala
ii de a o umple, dacd nu cumYa s-o facd sd se
rerrerse, propune gindirii o enigmd singular spe-
cioasd, ca.e nu poate scipa dorinlei qi constringerii
hidrei metafizice."*
In lipsa unei definilii general acceptabile am
putea spune, deci, cd pldcerea esteticd trebuie
fn!,eleasd in calitate de complex . de. trdiri con-
venabile incercate in condiliile instituirii unor
relatii <ie contempiare a formelor stind sub semnr.rl
armbniei, echilibrului, perfecliunii. E totuqi, foarte
* I)euriinte Congris International d"Esthitigue et de
Sciences de l'Art, Paris, 1937, pp XV-XVI.
87
 pii.in. FIu pc-rate propune trisii ciner"a o definilie
rlai accelltabilil i)
iie iingh dificultatea cih!inerii tutei ascrnenea
ciefinilii, pentru terlrrenul de pIiccli: r'ir,li int,erl,ine,
ins5, pi o ait,a: plilcerea nu acoperi-t tltrcii o par,l,e
din lrriirils ce pot fi ilicercate ln r:t;utiiiiile (,ron-
ternpldrii forrnelor estetice. {-tacd acccp!,iirn itleeir
cd uribul, de pilctd, apar!,ine, ca opi.is frrrmosuiui,
tob sferei esteticuiui, ll.ebuie sii [ri.,:,nt in vedere
un cu totul alt,,,tin" de tt,i'rile rir,r,ii,;:cela de
pldcere.
2. TrXire, ervlotie, gust, $erxt;emeftt
Ire at,ari temeiuri s-a inrogi:,t'lral, irr;rr.intele t{e-
cenii ale secoliiiui XX, 1rn pltrs tle rrref'erinii
ilent,ru ter,nrgnii tlr:,,t,I,i-rir.il", .,Cnlr1iu".,)[{ust,'r,
.,senllr'rr'li''. llo f,i,r;, ;r'i',1..,r ,.r ,, ,. ,*,,it,, ,,
lor
- ce1 ;rrtLirt penLru ,,otr;o{,iil;', .,i.'111,". si ilai,i,ial
,,sentim.r:ril,'' -- ittlit,l"lt r:ir ilrrt,i,rltlt). (rirl,.) i-a ut.,rt-
sacrat acopcl'ii situ ohii-lr rtr',tasi;sil,, lintli"olc seco-
.[e.[or iil XVI i-it,u si :ii \ \I t I i-lcir.
Coiil,ticLul s;ru l'tiliii,i:l r., r,t.trx.i.iiii tlr luntea r-1in
jur presuprrno, intOl,rl, .iliiirr illii.i itri,ii, nlOitrelrl,ril
,,luirii r-le itcbtt, ai -r,-..r,r,',ril.,r'" ,i ,i r.,i c:<isi,eri!,g
ohieci,ive conci.eLe. UltoL,ior. in i'rri,;Liit de pro-
Eiet,ei[,iie prer;e:rLei pei:ce;ruLr, i;rtel.r-in sitnza'rii]e.
Eie pot del.erinina, apoi, eLntliilo. 'i'oclLr: Inorr)ell-
tele la c&ro ne referirn intplicI ir{inni,irea fiintei
noasL{'e, la nir.elul siinlruilcr, ilt r.liroi.t, lti lunteii
din jur. trnforma{,ia capi,tri : (A i1".0r,4-,iri; riiferitelor
asocieril in funcLee de er:pcr"ietr!ekr i161,gr.ioare; ,qe
preteazrl unei nsirniiriri colnple,rc cr: 1;t:r;nil,e, pind
la urrn5., ,..lel'inirea a'r,itudilii nrr&s1re l'al,ii r.le ceea
ce ludm act. Fiinla urnanii. sc uiiii lsi.fei pi.oiuiid
implicat{ ln rela!,ia cu (ilr)il i:i-r:si,e rrgr,sspu1,.
Acea.sti implicare complex[ se cer,e iet,eleasii ca
trd.ire. Specil'ic triiilii aparc faplul c[ ea are pro-
funde ecouri in r.iala psihicii, irnbogd+rind lalot-
deauna
- chiar dacd nci nu sesizHrn pe plan - ln!,eiegorea lor diferen!,iert,i pc ,,tiptli'i". de trdiri,
inrlividual, es1-,er.ienla urnand.
8S
Gindirea esLeticd englezi a '.sccolelor al XlrIi-
lea gi atr XVtritr-]oa a st5ruit si asripra cuvini,uiui
ctnoii,e. El ar deseirina ecourile profund,e' pe pla.nril
psihisnruhri. ale contaclului cu unele ctrini,r'e pre-
ierilclo l,,rmii din iur, in rnlsurd sri anrplifice
importan!,a diverselor l,rriiri. inregisl,rindu-[e ca
morn.enl,e rieoseJrite. Se insisLa airrnci asupra icleii
cd in constmclia oricdrei r:motii intri clernente
care nu pot fi indjcate cu prcuizie, nioi er;rrlicale.
ln aieeagi perioad5, rnai ales prin {rilncezi
qi sparrioii, s-a imDus ternrenul de gast, desenlnittrl
ileschiclerea fiinlei tlm&ne, in lirnita experienfelor
trdite, $pre oali1,ii:iie estet,ice ohiective aJe for-
metror -- cr.rm al fi arritonii\, eohilibrul, exllresi-ri-
tatea. Gu.qterl ar corstitui, poi.ri.'rib concep!iilor
esl.et,ice dominante in perioacla la care ile refr:rim,
,,cel de-a} gilsel{l& sim!" u,nart. ll interes,an1,5. ideea
pe care o intilnim in accast,S perioadi referitoare
la faptui cd gustu}, chial cortceput ca ,,sim!"
urnari specific, si;ro deosobire de celelalt'e simluri,
inniscute, se forrneacd ryi se modeioazd pe patcurlutr
educa!,iei pe care fir:care pernotlnd o primeEte.
Prin cornpara!,ir: cu trdirea, emo-t'ia. si gustul,
serutimentttl, -- termenul pHtrunde in vocaJrularal
filosofic mai tirziu, inlocrtinclu-l la ginclit'orii engie-
zi, pe cel de passi,an - coilF,tituie o stare afectivd
complexS qi reiativ consti\n1,.1, iri iumina ctireia.
ceea ce este oontemillai, sq ,l-1r0r:.eattii unl:i ju.cleeliti
de valoare" Ca.,si,.i-iliicere",,,$0Tt1,jillelit(' e un
terrnen greu tlefinibil . Slirre dt,osebire de piiioere,
el desem'neazi tot:rlit'atc1a complLrxelor" cle trriiri --
nu doar cele convenabile -'cc poi, fi incercato
in condiliile contenrplitrii fr runelor expresiYe in
mdsurd a fi percepute vizual, da.ci avern irr vedere
numai cazurile ce Il0 intereseazX.
lntervine deci problerna du.rcrl'ei? arnploarei,
intensitSlii ,,iesite din cornun" peErt,rri complexele
de trdiri ce ni se inrplin ca sentimcute. Fibructilra
sentimentelor c.rst,+:l,icc. intotdeauna condi!,ionald
de statr:tr:l fttlmelor citn'rernplato, trebriie avril,ti
irl vedere ca pr"itlc,ipill p'.;ncl, ciil spliiili irenlr',t
fiecare,,ti1.r" irresrrpuriind, pracbic,' o situa{,ie in-
89
corrfundabild qi irepetabild. Astfel, devine posi-
bild,. de pildd, in.telegerea sentimentelor cle frurnos,
gralios, sublim etc.
S.tudiile contemporane de psihologie, ca qi cele
.
de filosofie eristentiald, au hai im-"pus at{i aoi
termeni: cel tle dispozigie qi a" ;i-,are afictivd.
Nu ne vom aventura in precizarea"u1 continutului
qi semnificatiei fiecdruia, dar vom reline faptul
cd aceste resorluri ale estebicului. prea nutin ciari-
ficate, ne pun in dificultate atunci cind incercdm
sH !,inem seama de rela!,ia dintre forme si sen-
timente.
3. Cel mai ugor e si demolezi totul;
dar ce vei pune in locl
Imposibilitalea u nor tlof initii preci.*e penl,ru ter-
menii,,emo!,ie",,,sabisfaclie",,,plriceru",,,sen-
timent", ca ;i non-concorditnt,a de sensuri oe li
se atribuie in practica vorbirii curent,e, au deter-
minat pe uirii specialigti sd se intloiasod de opor-
tunitatea lor ca termeni de lucru in estetici. S-a
mers, chiar, pind la a se susline c5 atit estetica,
cit qi psihologia artei ar fi fost, de la bun inceput,
orientate gresit. Dovada cea mai convingdtoare:
impasul in care au ajuns. Ele nu au putut nicio-
datd sd explice mul!,umitor ceea ce a fost recu-
noscut drept propriul lor obiect de studiu; mereu
a mai rdmas cite ceva neluat in considerare.
Aqadar, cele cloud gtiin!,e, precum gi intregul lor
cortegiu de preocupdri insotitoare, trebuie s{ reia
totul de la inceput. Aceasta e pozi!,ia radicald.
Existd insl qi o all,a, evident, moderatd. Se pre-
conizeazd de astd dat[ nu re]uarea investiga!,iilor
de 1a zero, ci convertirea termenilor ,,erno,tie",
,,satisfac-t,iett,,,pldcerettr,,sentimenttt si,,experien-
!d" in cel do ,,categoric esbel,ic5.", termen mult
mai r.ag. Desigur, fiecare dintre cele doud pozi!,ii
poate fi luatir in considerare numai dacd permite
s5. se intrer.add o posibilitate de rezolvare a pro-
blemelor in disculie. Cum ins[, in ambele cazuri
pot fi lntilnite qi anumite elemente de adevdr,
90
nrerlt,ii nredit,at asupra ior. Forifia radical5 ni se
pare oea mai lipsiti de fclspeot.ivH. Totusi, printro
part,izanii ei so nilrndrri si Ptudolf r\rnheim (n.
1901+), prohabil cel mai clo seamd psihotrog con-
ternl;orqn al artei, desprins ,lin scoala gestaltistd.
\n To*aril a Psrycitnlo;1A of .i r/ el pune l:r indoiald
nu doar legit,imitaiea terrneniJor ,,emotie" qi ,,sen-
liment", oi ins:i;i valabilital,ea oonvingerilor in
sensul cirora esteticq a sl.iniit din secoJul al
XVIitr-lea pind astlzi. Ilste vorjra
- afirmd Arn-
heirrr -- clespre o eroare circ,ia i-au plitit un anu-
mit tribut, mai rnult sau r.lai pulin irnportant,
aproape t,o!i glndiborii convinqi oH esLeticul poate
fi explicat pe linia ulor forrne care transmit sau
provoacd senbinenta la nivolul simplei lor con-
t,empldri. Arnheim se referi mai mult la autori
din cimpul culiurilor anglo-saxone? curl ar fi Clive
Bell, Roger Fry, D.\\i. Prali, George Santayana,
Suzanne K. Langer. tr)ar ili dai cu uEurin!.i seama,
pind la urnt5, cd cl il vizeazd, deopotrivd, pe
Irnmanuel l{ant, atunci cincl alirrnl cil este in-
reldtor sd plesuptii^nristent,ir unei faoultdli speciale
a sentimenbului. Tn ut,im,rl r:apitol al cdrlii la
care ne referim, inlil,uial, Enrction and Feel,ing
iru Psychology a,nd -4r1, Arnheim procedeazd la
o ampld examinare a ternrenilor in cauzd. El
este de pdrero cd relalia dintre operd qi cel care
o conternpl[ e prea complexd pentru a putea fi
tiefinitd numai prin una din ,,dimensiunile" sale,
cea erno,tionald. Pierzincl din vedere dimensiunea
cognitir.S, de pildri, sau cea motivalionald, la fel
rJe importanl,e, e 51reu sd ajunEi la concluzii corecto,
pe care sd te po!,i realmente sprijini. Premisele
de la cars Rudolf Arnheirn pornegte in dernolarea
intregului esafoclaj al esteticii emo!,iei, sorrtimen-
tului, pldcerii si erperientei estetico sint urmd-
toarele: ,,1. 'foal,e everiimcntele rnenLale sint, per-
uptrxe j fie in mod congtient, fie incorrltienl,. Aceste
er.eninente percepute alcil,uiesc r'lclr.td mari cate-
gorii pe oare eu le voi nurni exl,ra-cerebrale si
intra-cerebratre. Ferceplele (percepfsJ extra-cere-
brale sint stimulate direct de evenimentele din
91
afal.tr creierului. .{sertrcrnea eveninretLrr se pot pro-
duce in afara corpuh-ii roeu (V{d rrn soboiair
aleargd) sau inlduubrul hri (l,tti-e foanre). Ferceptele
intra-rtereJrr.ale sint sti;rnulate de e'..enimente iiini-
tate, la creier, cum ar fi gincturile, tlorinlele, ima-
ginile. ,A.ceste din tulnd ploce$e nrenlale nu sint
iii generaI considerate drenL lrercc1 ttii ( ;terception ) ;
cste es.^n[,ia1, toiuqi, ca aspectele lor'perc.egituale
r,I nu fie negiiiai,e. (]induriie si clorinlele sint
exact, i,oi atit, de djr.ect, pu:r"*p.rr.e ca gi sobolanii
illerginri sau foarnea.
2. Fiecare ei'enirnent nientatr se prezinl,X ca efort,
dirijat in dou;i privirite: spre cetr care observ5
$r strlre ceeil ce esl,e ohserr.al . Ferct.r;erea cle ctdtre
nrine a sobcianului. a foamei, a. gliirdillui n:eu esl,e
inten!ionill,5 si clirijati c.{tre -rri !el: fr.c cfor[ul
si der,'in cor-rstient de ccra c+l sc lrr'irecp. ln acelasi
timp, !,inla aceslei constienLizdiii este animatd si
tlc eforLul tlirijai. Sobolanul alearg[ crltre o linti,
{narnea trebrriu satisf;icut,ri, l4indurilc sint realil,iiti
psihologice dinamico cc, crinlricr',iazti in ciireclia
g.dsirii unor sclrrIii. !)sihologii vol,i:esc ciespre rno-
tiva,tii cirrd dcxesc sii tlescrie sbrddaniile celui ce
percepe solrohlrrul neriibtlItor,, stomacul i]ldrnind
sau gindul iscocliLor. liii vorberic de expresie cind
doresc sd dei:crie efort,rrl corprrlui sobolanrilui,
larea unui plop sau it unci arcade golice. I)ar
ei nu.reuses.c in g'enerai sii crhscrvo cii de fapt
qi conf iltrrf,rrrtrle gtn,1irii inlra-cer.i:ltrale i:lr exprerio_.
in concr:pt,e cl : pulere, pace siur liberLa te, sint
percepilt,e calitdlile etrjrrosi\'o de viqiarc, du r-lalm
sau expresivitatc. De asemeiteo, t,ri 1.:.i r-ire l:,1 si-
tua{,iatotal[. psiholcgii neg]ijeazi faptul cii nioti-
r.afia,.i e.\piusiir ircb.iie LraLai,e suh rrn sirr;rir
tiLlu, t,a dinaruicir a continut,uhri si evenilnentelor
rnentale.
3.Aspect-ul cognitiv al vie,tii rrreutalo reprr)zint:i
substlaLuI tutr.rror e-rpcrienlelor : toi,atri.labea a ceea
ce con.qtiLuie evenimt n t,.lc, rnpnlale si a e eeil ce
este
-perceput.
trrrlf,untrul acest,ei toiaiit5,ti, alrjlec-
tul cliiiamic se referi 1;r for'Ir.1c lietii rnen!.ale, ]a
(ioea ce se pel,rece in jrir. tn si'il.srl, emotifl. este
!cnsittnrq sau rirr,, !trl rlr r'.rtilert L.(, s(r t,t,{r{[ufc
prin int,erac,tiunea forlelor ruentaie. In rnecanica
care
miitlii, emo,tia este solicitarea canzatS. de trac-
liunile si presiunile ce constituie act,ivitatea men-
tald. Astfel, emotitr nu conLribuie cir impulsuri
proprii; ea este doar un efec{, al jocului forlelor
ce are loc ln in[eriorul rninilii."*
Concluzia la care ajunge Rudoif Arnheirn pcrate
fi rezumatd astfei: inc5. nu existS. o stiint5 se-
rioasd, trazalh pe noile ounopiinle cu privire la
func,tiurrile creierului urlran, o rytiin![ a tuturor
acelor resorturi intirne ce forrneazd sineie fiinlei
ulnane, dar ea ar trebui inl,emeiai,5. De bund
seam[, aceastd ;tiin!{ ar putea iniocui cu mai
mult folos pentru esteticd actuala psihologie a
artei a[unci clrrcl se au ln vedere trdirile incercate
de critre eei oare contempld opera.
llernoiarea e pracl,icatd foarte spectaculos si
cel pulin la prima ve{iere -- fririr dretrrL de re-
-
plicd. Pe terenul r5.mas insi viran nici triudolf
Arnheim nu e in m[surd s{ purr5 nimir:. f,i necesar,
totuqi, s5 fisr pmdenli. l{u nuryr:li pe cale silo-
gistici., ci "i r.xperirnentaid, se poal,e ajunge uneori
ia concli-izii erorlabe.
Va fi intotdeauna greu rle spus clac[ nurnai
oroarea cle vid -- sau poate qi in.uui{ia posibihrlui
inil- adevtir cti prohlema euroliiicr qi seni,imenbeior in
esl,etic[ nu e cu totr:i laisi
- a intlemniit pe nu-
merosi estet,icieni clin secoiul XX sd converl,easc[
; problerri*tica emotiilL,.r, sentinientelor, pldcerii si
experienlei esLetice in cea a categorilor specifice
gtiinj,ei inLerneiate cle c5,tre Alexander, IJarurigar-
ten.
4. Pnoblerna categoriilon estetice-
conversir.lne sar.r diversitrne ?
Aceastd conversiirne se bazeazi pe constatarea
simpl[ c6 trd,iril,e inl,eresind estetica sint posibiie
nurnai in condi!,iile conternpldrii anumitor forme.
* Rudoil ,\ruheirn, I.otva,rd a Psychologg of Art,
Los Ang-.les ari,j Tlerkeley, Universitl;o1i California Press,
19ti6, pp. 309'- :l i0.
92
93
Respectivele forme determind nu numai dimen-
siunea qi intensitatea trdirilor, dar qi esenla lor,
in funclie de gusturiie individului, de orizonburile
sale culturale etc. Totul pare limpede. In reaiitate,
lucrurile se dovedesc foarte complicate. E nece-
sard, mai intii, clarificarea termenului de categorie.
Trebuie apoi supusd unui e-ramen atent legitimi-
tatea termenului la care ne referiin, r,drnintrrd
de vdzub dacd se poate vorbi, cu deplin temei
qi in ce condilii anume, despre o realitate a ca-
tegoriilor estetioe. Cit e adevdrat, gi cib e fals
dintr-o problematic[ desi,ul de vastd, consliLuit[
mai ales in ultimul \reac, pe car,e o aduc in discu!,ie
categoriile es[etice ?
Mai intii, ceva despre categorii in general.
Nu o dat{ Lermenul de ,,oategor,ie" este folosib
ca echivalenb pentru ,,prohlerri5." sau ,,idee". Ca-
tegoria de frurnos clevine, bunloar[, in asemenea
cazuri, totur)a cu ,,ideea de fr,umos" sau cu ),pr,o-
blema fmrnosului", folosindu-se alt,ernietiv, cind o
formuld, cind cealall,d. L)e aici, o notd aparle de
eclectisrn, care vine sI se aclauge altora, proprie
multor studii, articoie ori intervenlii ale unor
esteticieni con[emporani. b-ie ;i din aceste motiye
credem c[ trebuie clari{icat mai intii terrnenul
general de ,,categorie". De ce spunern, hunloar5.,
cd sublimul reprezintd o categorie esteticl si nu
un concept fricind parte din t,erminologia specificd
gtiinlei de care ne ocup[rn i' Prin ce se deosebeste
o categorie de un concept l'} fixplicalia auzitd. cel
mai frecvenL sund, de obicei, cam a$a: categoriile
nu sint alLceva decit niste noliuni qi anume no-
liunile de bazd ale fiecdrei ;tiin!,e. -F-iregte, orice
gtiinld dispune de un nunrdr de notiuni specifice,
istoriceqte constituite, in limitele cijrora iqi cir-
cumscrie obiectul qi me'r,odele de studiu. Aceste
noliuni s-ar nurni, potrivit opiniilor la oare ne
referim, in sens filosofiu, caLegorii, iar liecare dis-
ciptrinrl sau gtiinld desprinsd tlin corpul mare al
filosofiei ar funclionA Lra un sislern inchegat de
principii gi legi funclarnentah', ernrimahile prin
intermediul caLegoriilur'.
. lltraloritatea clefini!iilor crlleril,e ale' lerirrorru.lui
de ciitegrrrie esLe'"icI glir l,itea:a irr ur.u.t uriei al.ar.i
.i
inlelcg,.r i. Dirr prr,ipt,,.tiva 1.r.. ,ipil,,,,
1,,. ,,r.if" rr,r_
!lUn\r ar.e pUsrL.rrltLalr:u. sd rlev-inI |atcgorie. l,rlrrl
rleprnzi:r,l dc rolul si irnpur l.:rirta co i s- ucei.du
in cadrul cercol,drilor iritrei,rinse.'ln realiLate lucm_
rile stau ah,fel. Si incerciur. a le da cie rost,.
- lLtt;r!J.
,itr li.ob.l:,t,r ,c,rt,pr6.1;1or, ai,il, in filosofie, cit gi
t,si.r' rr.lrtli y r li:ne. .\sit cunt rerrtarci-l
insl tlicolai llart,mlnrr ( tEd2_ iitSO) : ., t. .i"a*
locu-lui pe cai.e il ociririL in isiorje. probli,-rr"
goriilor,. sl.ucliui ei si:ilernaLi, ,, tefil incd la"u,,"_
in_
cepritul'i1o sale."'k
. 1I-rltrelilr a lol[, fo]r;si{,i inai intii rle crji,itr ,,\risto_
tel, in i-r'a1 siuicii:i*rlasi tii,lil: Colcgor.file. frr-con-
cep !ia ii i n g'i ri L iilir i. cr i r,,i,;cri il o t au preclica-
"opre"en
t*J urx,,'i proiicr',iiii si.ru ii'i1 <ii* ciciern-rinuiiltL ultime
aic e:is',r,;rirri, t aie pui scryi rlrept, preciic al.:swbstar,-
lel ct!!ttti,tit,(i .,crt.! rlo!,a,,reieliQ,,iocu.!, i.irit1ttil.,situ,o.tia.,
vwdLrl rie o. i'|,
.aciir,titao, si.pasirtnca. Catulroriil*
ar rel)leze n i,a cleci aspecLeJe sub care erislenL.r
poaie. {i il(rc^prrtrr si r:;indit,il. Ter.Lelo
iae nrt'r.., iljltzi,. i'r ;rr.,rr i;,iul dupl c,rre"rrti.',iti cele ze,.n
Cillr.{i,r,r' ;,i,' l,rr .\l.,.,lolei uy fi IOSl ,_nnrrcnlllc*>:..
Singrrra clelirril,ie a cul,egoriil"r, itu"tl-'o pritern
nunii asti'erl" est,l atcetr ,1i ,.e_rpr.;s!.i car.e riu sint,
in nici un frri ironritrr.qc". (jr.ipto:nt_irrtl ir.atiltul desp.rrle
categorii al irii .'\rlisir,iel, Beriranj i{;;;;
19J!1: l:
, tti.siitriy of _il-c::trln i'ttit,,scpi.r,i egl2_- (1946).
TlilL,,t,,s.".",. rl {} :;:.r'1s.;i :lrrrl:, iln iroriic.'ca',llrl.1.it,L
{
olnculirtli{}1, r;,liln1.1nq1,a in ilttelelXer,ea te:rtulr.li
veclii, pr,e(,uril_rii ir il{,clegrr",i
recent,c, din iiant, r;ru lleilel, ei "i-.nil;rieri,e mai
frrsi, iir
stare niciodati s5-ili rlt r se.r,'a ce sitrL clrbegloriiir.:.
Lucian l3laga insisi*, ,j" aru,,r*";;,-;;;il. tjitictil_
* Nictilai i{artmann, G,rundzige
,.,,i: (13:t), rrad.. Iranccz,i: eiizer ,\4etapltysiA,
lrl:.,:f
ntetupttJstqrtc de lo eonnoissance, par.is. e,i
I)i p',',:nlip"s tL.uttd.ere
pag.347. ,tufiie., il+r;,
** A
-- . la volumul in acestlsens fntroducerealui Conslantin
Noica
se vedea
Cameittbrii*n 9ia"i:;ii"'iroi erirtot"t,
BucurcsIi. Ed. {rrrj"miri n.S.fl..''j'g;'s',':,x
Iui .\nion Drrrnitriu elril)*p"ila' $r ererJ
Ild. Iinciclopcdi,.l romririt: 1fi 4. ,rf ,rn"iti, Rucuregti,
95
ta{,ilor nuflle{'oase de care s-au izbit filosofii aLunci
cind qi-au propus sd deterrnine locul exacL si
imporbanla categoriilor in procesul curioaqLerii.
,,Filosofii s-au ardtat, intol,cleauna inciina!,i s[ con-
fere categoriilor o funclie special{ inbre no{,iunile
cu care opereazd inteligenla umand. l)in nefericire,
ins5, ei nu au prea putut, sd cadd de acord nici
asupra criteriilor eiecti"'e, nici asupra nlturii ins[gi
a demniti!,ii cu cale urrnau s[ fie unse caLegoriile.
Opiniile asupra acestei demnitdli diferd a;a de
izbitor de la ginditor ia gindilor, incit dac{ ar
fi sd ne irchipuinr rezull,ania, n-arn riimine decil
poate cu pirelea cam pulinticd gi firavd, c[ dem-
nitatea categoriald corrsistd chiar in inberesul sacral
cu care fiiosofii iau in dezbatere uneie concepte"*.
Dealtminl,trli, ins{rsi inlerpretarea categoriilor a
devenit incti din antichiLirler, ilupd Arislotel, o
problenrl filosoficli incil,inti lelei rnai indrdznete
minli.
Prima antlizir sist,crnrr I.icil rrtrttlcruii a problemei
categoliilor se datororlzir lui Irnrnarruel l(ant. !-i-
losoful din l((inig'sbelg consitleril cd Iunrea din jur
produce in oonstiin,ta urnttrrS. un adev[rab haos
de senza,tii. Cu ajutorul reflec!,iei si gindirii, ornul
cautii si se orieiiteze ,si sd domine acesb haos
prin ordonarea experien!,ei saie in anuniite tipare
categoriale. Sinl deosebiLe cle cdtrc Kan{,, irt Criticct
rayiuniipare, douXsprezeoe categorii, intelese drept
acele forme sau priircipii ale inteleciului lepre-
zentind corrclii,iile primordiale ale oric[rei expe-
rien,te, acele expresii desernnind atit, iposlazele in
care obiectul se poate prezent"a subiectului, cit
qi aspectele sub care subiectui se poate apropia
de obiecb, ca gi felul in care pot fi formttlate re-
zuitatele cunoa;terii. f)eosebirea dintre concept
qi categorie ar consta) potrivit concepliei karrLiene,
in aceea ci prirnul telmen poate tlesemna orice
aspect al realitdlii fenomenalizaLe, al congtiinlei
noastre, pe cind al doilea iiidicl doar aspeciele
* Lucian Btraga Geneza tnetaforei ;i sensul culturii,
ln Trilogia culturii, Bucuregti, I,)d. Irundaliilor, :1944,
pag. 425.
fundamentaie. Coni,ribr:,tijle filosofice ulierioare,
inciusiv cea a lui lleg,,J, nu iru pu1 uL ,lcnlsi
niciodald cadrul gon.rui ai interprol;riil;,r"t:i;;:
i\umarul categoriilor a fcst, rndr,it sau redus in
rapor| cu schema stabilil,d de i(arl (inudsprezece
cal"egnrii. impdrl ile in putru gnrlle ,je cfte trai
frecarc: de calitale, canliiale. rcJutie si mnCalitate).
Ueneza lor a fost explicata in lilmin,.r noilor rlaie
ale gtiin,tei.
I,'rf:tiu lor
ramuri ale activi,,ilii
a fosr diferenliat{'pe
tooreticc.,\u prrtrii fi iit_
treprinse cliverse clasificdri, clcosebi:idu-se cate_
existen,iei ii atr. cunoaslerii: principa)e
$::j-r_it"
Becundare, superioare si irrJ'erioarc, orizoniale ii 1i
verl rcale. Dar Ia ideea cd ele elprinrd aspecLele
fundementale sub care se prezenl,q tot, rteea ce
poate constitui ohiect rie reflectie filosoficii, nu
pulut renun!.i Emil Dirrl<heim (tS.,5B__
9^a.3,rnai
1917) a incercat, in' Les forrn,cs eL{rnei*a.ires d,e
ln pie .religicuse (1.9J2), o abordare sociotogic"{
a problemei categoriilor specifice dileriteior foime
de via"ti spirituald, care ilu este lipsitd cie interes.
Drrrkheirn, catcgol"ii_le fil,,sui'ice, i,lr po utr
_Dupd
ptan mal l.esLrinrs celc spec!fire riifel,itelor t.lo,nenii
de
.viald sp.iriiuald, s-hu forrnat si au apdrut,
pe baza unei indelungi-experienle sirciale, ca
p_rezentdri colective" 'serie ,,re_
.despre o de aspecte
ale realitS!,ii, ale experien,tei noastre, ale atitudini_
lor noastre. Pulern spune rrobeazd llurkheiin
-tn cd intr-o oarecare rr dsur5- categoriilc preexistd
congl,iin[,a. individului, care ie nrirn'ps!.e <_]in
atmosfera spirituald a rnecliului ln' care acesta
se afirmd,.cd ele se oh,tin de-a gata din fondul
erperienlei unlane comune qi o"rice ins trebuie
sd le accepte pentru a putea tridi in ca.drul coriurni_
tatu ce le-a gcnerat si pcntru a ac{iorra in con_
cordantd cu modul de conlportrrrc' pel,rnis.
Nicolai Hartmann s-a strEduii sH ftindamen_
o ,,invi!,ituri"*
arrt,onomd tlcspnc ,:aLcgorii:
1.t*,.
annl.rzS catcgoriai5. Inacest scop, el Cisiingi trei
marl domcnu: etisl.enla, canstiin,trt si cunoailerea,
fiecare prezentinttru-se' independeirt,'ca o lumc de
stne stdLdtoare, ce re.,imLo tloar ccorrl orezcntoi
celorlalLe, debernrinatd, in cele clin urnrii cle con_
w
 !intrt,rti 1rnirl;'ef ii[1ri' t,e i sirtl spet,rifir:,tr. cie rcla[,iile
dinl,rit cle, tle r.iinitrni,';lt riez,r'oltdrilor', rle ltosibili-
tii!ilc lieriii'ei cal,ogrtrii dll rr lrece irr opusul ei.
b) necesar', polrivii, olliniilor lui Ilartmann, ltcn|rrr
a. evita e';enbualele incuroiil,uri, sd tinem F,oanla
de univerg'.rl la care cat,ogpria tle fmntos se at,a-
seazii cind lormea:,.ir obiccrLrrI sl.utiiului nosl,t'u. Nu
pulel)t Jrunc, tlri pihlii, i;r: lcelilsi 1-1lan. f.irh riscrrl
tic a &j unr^e la concrlu;lii yli"eriibe, rlorrii cat,egorii,
apar!ininii unor lunri conrplet, diferit,e, curn sinl,
cele cle str.bsto.n.iti st arn,oni r', ntu--.i t:ir si .slr.l, adcvdr
si.snnlr'a.
' tn' r'r,rrl'llttl girr,!ilii fi[,,snl'ili rrrrr.tisl,o,
\,'.i. T,enirr a filsl!, lryl r,are s-a ocupat lrlai lnulr"
de prolrlenr& cral,e:{oriilol in filrisofie si ntiinfii.
I n l,cr'pr"eLarea lcni nis i,ir rl a Lir problorn ei trat eljor.ii [o r
in Cai,r:te /'i,lozof'i.ct: isi pisl,r'eazJ. rlereu o vie ac-
tualit,at,e. Lenin consirleia cii problema oal,egoriikrr
nu poat,c fi lnteler.rsil abst,r.acL, inclelrenclenb tle
progresul crrnoalIerii.
Dosi caLogoriilt: sint, in ulliurii inst;rn!,1i, e.i-
presia reaiitd!,ii obiective, ele reflect[ deopot,riv?i
gi subiectivitatea llmand. Categoriile, sirbliniazti
Ler-rin, s-au fornat, troptat ln procesul cur)oait,erii
ca no!,iuni cle maximI generalittrte, desernnind
sensurile cele mai largi ale realitilii, alc atit"udinii
noastre fa.t[ de rea]itute si ale culoaqterii. ,,ln
fala omului se afkl releaua fenomenelor naturii.
Omul insLinctelor, sdlbaticul, nu se desprinde pe
sine din naturI. Omul constient se clesprindo pe
sine, cat,egoriile sint i,repteie acest,ei desprinderi,
adicd ale cunoastcrii lumii, puncte nodale in re-
!,eaua care-l ajut5 s-o cunoasc{ si s-o cucerca.qcd"*.
Problema categoriiior sc cere pusd, de accea, obli-
gatoriu in relatie cu experienla cigtigatd de orn
pe parcurslil profiriei saie islorii ; in ca.drul prac-
ticii sociale, lumea inconjuritoare, a l,rebuit sd
apard de nriliartle de ori in mereu aceleasi situatii,
posedinrl t.rccleaEi calitIl,i, pentru tr se aj rrngo
treplat, la conqtiin,La anumilor similarit,dli int,elese
* V. L l'enin Caiete filozofiee, Bucure;;ti, E.S.P.L.A.,
1956, pag. 65.
oa asllecte fundarnentale, ca ipostaze ale exisienlei.
Asbfel, 'interpretarea lui Lenin, sintetizeazii, in
sens superior, cele mai importanto idei care au
fost exprimate in girrdirea filosoficd modernd des-
pre categorii"
Nu ne-am propus ins5 un inventar al poziliilor
exprimate de gindirea fiiosoficd a di{eritelor epoci
in legdturd cu problema cafegoriiior, ci precizarea
termenului, ln limitele preocupdriior noastre.
Se cere, mai lntii, delintita[ termenul de ,,ca-
tegorie" de acela de ,,idee" in sensul la care ne-am
referit"
,,Idee" a r5.mas intr.uciiva un concepb tributar
convingerii cd la baza tuturor lucrurilor ce pot fi
percepute stau anumite tipare idealo, fa!,d de care
orice prezenld rnateriald, ne apare doar ca o va.gd'
aluzie. Aceastd conceplie, devenii,d cetrebrii prin
doctrina lui Platon, pare a fi contribuib cel mai
mult la confuzia dintre ,,categc'rrie" si ,,idee". ,,Aqa
se explicd - dupd opinia lui Raymond Bayer
ce un oareoare platonisar a
(tB9B-1959)
- de metodd
dominat intreaga rnetafizici; chirir la
Schopenhauer sau Vischen, discipolul cel mai pd-
trunzdtor al lui Flegel. Desigur, in fiecare doctrind
influenla teoriei ideilor se va manifesta ln chip
deosebit: Schiller va idenl,ifica frumosul cu idee,a
de libertate, Schelling va yedg:l in acesta sinteza
armonioasd dintre eu si non*eu, dintre nature ryi
gindire ; Hegel: naqterea, sensi];ii{ 1nc5, a spiri-
tului a]:sohet ; Schopenha,uer: voinla eliberaloare,
prezentatd de-a lungui divcrselor grade ale ar-
telor. Metoda, insd, est,e &ceeasi".*
Urmdtoarea delimitare care so cere operat5.
vizeazS, termenii de ,,categorie" si ,,prob1em5.".
Problema tragicului e substituitd, citeoda1,5, in
chip paradoxal, categoriei de tragic, iar unele
articole dezbdtind,,problema frurnosului" Lratetr.zd
de fapt categoria de frurnos. Toiugi, expresiiie
au un conlinut mai diferit. Pe cilnd ,,categoria"
desemneaz5, confr:rra int,erpretiirilor sale clasice,
{. Raymond Bayer, Essais sur la nzdtkocle en esth6-
tique, Paris, Flammarion, 1953, pag, {11.
99