- .*- -*reell". * 'I(. ut)..

**o
I cc \- 'rr ih

Tudor Vianu

ST'UD[{ Dffi
STXLTSTTCA

EDTTIE iNCRIJITA cu STUDIU rNTRooucTlv $l NOTE DE SORIl\I ALEXANDRESf;U

Eelituro didocticd 9i pedogogic6 Bucuregti' I ?dril

 DTJBLA INTEI{TIE A LIMBA"IULUI $I PROBI,EMA STILULUI ,.r,.':lll'imanifestSrideiimbdintrececumultintenliaell,t.lirrllil'i..t;i.
, , r rril ltirea.t"upi" felul cum izvorf,sc apele intcrgsgal[ in accr;l, r,,r't:.;.
Este o constatare plin, de consecinle, pentru ,,,,.,,1 ir!c1", aI ii.rcruiilor precipitat in i^i!nritirl.it
diilor estetice si literire, faptur -ri*uui"I intreg rlomeniul stu-
ome.resc L-ste i.sufrefit de
'N"
"-otlr-qi-*"rioul
,ri ,,,.' l ivii u po"t*tri. t"ti cil.itorii acestui vers vor quliii t'i"rlrza
dous intenlii cire deEi rimiri- "a
diferite in spiritut ;i direclia"*iioi'ii-d"i J,l""i,,t mai pufi. , t, r,liir lui reflexiva. tr*rrui,itatea lui va scddea prin insdqi dificuit,,t't:a
tor. Am aratat";ii;;;!]
Ei altddatar ci ciric vor- i, ir l)(,rcepe acea .L*"iii"u1ie muzicala a lucrr.rtiilor apa.uil.i:i lror-ri'rtlrli'
Etegte, o face pentru,a-,+j gin^durif", r,,,,,lrrl i;i va fi u;i;t;ercul a,tenticiior 1ui cititc'i prin insi:ri..',lirr-
ilnartaEi
tiriie, dorinfete sau hotdririft, dai ""ti_"riLJt, ryi lt,pr.t,zen_
i., u""iu;i iil;^.;rnurrit.;tr.irc r,r,':r lii aLdevirul subiectiv atr expresiei sale'
"?
atingd o sfer'i anumita alernenilor care ^intr:.bui,1t:azu ace-
sa.[e
1111"'^:::
,a$r ""
srstem de simboluri lingvistice. cine Ir.r[ ticsi cele douS amintite intenlii ale trimbajuh-ri sint deosel:i1'c Prin
comunicd"' o face,pent5u. a11i1 "oirr"!i" ,,cu-rr,,i,,,,., gi ,,se .,r.r,'1t'l'ullor,elesegbsescintr-unraportck:cooperarecarett:r:l-ttlic'
5i
t'eazd o stare sufleteascd inclividlald
o face pentru !r. i" r-.rraj sc ctibe- r r, ir,:.1.. Poai;e p.i"-tt" fapteie lingviitice, numai ec,aliile ,,,:-ri",r'.'lr1-
considerat in dubra sa inten{ie,.u p*t" li ," *s^iiiirA r,, ,.rpu'L sociar. "a
r , r, r.ri legile qtiinliiice si,t atelea in-carc transi'ritatea domini in cltip
-iapte
rp,ri" rupLri rirrgvistir.cste ,1,;,,lrrt. Numai l" ,""tt" iingvis.Lice urma oricSrui refiex a1 viclii
ll_1::rri,IuT".,,re-[exiv'.. qi',,traisiti;..-S"-r"i";i';,',
il" procluce si sint atinEi, prin ei, to{i oamenii
"a (,t ()r,ur (.are lr.ri.Are este etiminaid cu'ciesiivii.qire. /rm vizut cd cine ia cunoqlinlii
care it cui,,,r,.. Irr rnani_ ,t...rl clin forr:ruiarit* ""u"te a1e qtiinle1cr nu plimeqte nici o vcst't'
festArilc limbii radiazd" u, fo"a.'irr1".io, sr-rfletesc p:'r"ticular
Iumin5 o comunitate omeneas"a *r""1r".cte viatra-Ei frii,,;1,, t,rrlrlu', si lr.il)r.r, felul gener;i ;; t fi sau ciespre'momentul
rl 1i,,r.soanei care;";;"t;t*aj intiiicele formul5ri sau-.care le r1epcti
,r, l';r[a noastrS. n"if""i"itutea legilor.qi forrnulelor Etiin!i{i":::::,.:"Yt;
lrr r',l,ilul mani.[cstlliior Iingvisticc, interr{ia transtLivi-t,.st t"crlext\i-r 5t'
"cleqi una clin acesLe intenlii poate
,r:r(,sc cleopotr.ivii la lucru, .r:leveni
t,r ,,1)onclel:ent5. Astfet locurile
comune, e,'<presiile care se repe.lli", fol'-
1,,,,i,'1" cle intimpirrrt:" qi de politele etc' 'sint fapte de limbi in care
a ^crescut
prin insuqi iacrificiul virtulii lor
t,,l(,r.ea 6e a se transmite suflcteascd a celui
, lr' o eXprima dispozilia generate sari-actualitatca
,:rr.t, le intrebuinlEura. nltt"*ivitatea acestor formr-r15ri nu este nula'
,l;rr cste atenuatS. i" ai"".ti, atenuSrii reflexului sr'rbiectiv se dezl'olt5
scacLe valoa-
r limba practicd Ei comun6, in care.nevoia cle a 1'ransmite inseamnS a trans-
r,.:r limbii ca document interior. Desigur, a transrnite
-rrrit. trebtiie sd se gdse-asca.o realitate indi-
,,ceva". Sub ;;;;;i;;"iat "9a-
straturilor mai
r irlrtal5. Dar aceastd realitate p"ut" uputtine .ins5'9i poate apar-
tfii.tt"i individuale sau
, ,',,liuiirrt" qi mai imprlsionale aie
(irrc plturilor ei;;-ilfi-;
"ot
qi mai.iubiective. Astfel, in scrisorile de
1zuale, reflexul individual pro-
;r1rrceri sau de poiiffi;i"il;""";rsa{ii1e mai super-
"irrc din ceea ce sintem obilnuili a
-ctrr"""tionalismul considera drept z^onele
iir.iale a1e conqtiinlei. acestor manifestdri este r.oto-
rirr. In crealiiie d;;i"i';;ri;;iJ urcd din zonele ei mai adinci.
AmarStatc6existSfaptelingvisticeincarereflexivitateaes+"enul[
':'ril mult atenuatd. Existd oare fapte lingvistice i1 .care transivitatea
u"rcd pini
I.r. se gSseqte in aceeagi situalie qi ir,, "ur; reflexul interior in care
l;r ce1 mai inalt grad cu putinli ? Desigur, o expr-esie lingvisticd
poate fi-judecatl nici in vir-
lirri,crea de a se transmiti este anulata:nuvorbitorului. Delirtll unui ne-
lrrlea ei de a reflecta fondul suJ:iectiv al
CO.
_. 1urm. Arta gi Frumosul, 1931, p 20 9i urm.; apoi Eeteflca, l,un nu poate fi;ffi;;;-;i"i; fapt lingvil,tic-lrq1;it^iv' nici ca firpt
a II_a, p. in care transivi-
rr.flexiv. Oi., aceasta pricind, toate manifes"tlrile limbii
sr cr!., 2i

32 :rl. Studii de stilistice 33

 1,.1t'a sc apropie de punctul nul nu pot fi judecate decit in raport cu
irsliiratia, cu veieitatea 1or. $tim, cle pild5, cd. operele ,uprarebligtilor
Irtorlc'rni sint insuflelite de nizuinla de a transcrie iectr-rra cea mai adincl
<'ons1,iin{ei in sine insrEi. Pentru a oi:,[ine acest rezu]tat, suprarealistul
nu vrea sd relind nimic, in scrierile sa1e, din ceea ce se'orgbnizeazd, ir-t
r;lraturile conEtiente Ei lucide ale sufletului. El ref,uz=a chi-ar lucrarea
tliscriminativl a atenliei, adicd a atitr-rdinii negatirre al cdrei pripr rezul-
tat va fi eiiminarea din ccnEtiinld a destdinJirilor ei cele mai adinci. i

suprarealistu^I se va opri deci la ,,dictarea subconqtientului.(, Ia

tismul psihic" menit sd scoatd la iveald fondul lui ce1 mai intim,,automa*subiec_
tirr. Citeascii insi cineva oricare ciin lucrdrile suprarealigtitror Ei va col-
stata cltm slaba 1or transir,,itate creste din insisi veleitatea adincimir.
Jor. De atrtfel, in mod foarte general, se poate rp""" cd obscuritatea in
literaturb este un efect a1 desociarizrrii e,-xpresiei prin concentrarea ex-
clusivd a vorbitorului cdtre, pnocesul sdu subiectiv. llna clin cauzele obscu-
ritSlii in literaturr este coborlrea in adincimi care itr tipsegte pe vorbitor
de puterea de a trarnsmite. sint obscuri autorii care dorind'sd te exprime
:jl *ui .complct ;i mai profund nu mai aiung s.i comunice cu allii.
Dimpotriv5, preocuparea scriitorului de a se faie inteles, creqterea in-
tenliei sale de a transmite, iI impinge acleseori cdtre' superficialitate Ei
convcn{iona lism.
Expresia litcrar"rr c.ste pinditd astfel de doud primejdii, decurginci din
natura insdqi a liml:ajului. cu aceca;i dreptate se poate spune cd expre-
sia literard sc organizeazd. pe linia de demarcalie-a celor dour intenlii
aie limbii. opo'a lit,crari reprezintd o grupare de fapte lingvistice refle-
xive prinse in pasl,ir ;i ptirtate de valui expresiilor iransitive ale limbii"
Desprind la inl.irnplure, dintr-o povestire a lui Mihail sacloveanu, ur-
m5torul pasa,qirr : ,,vlemea era pe 1a toacd, dar cdrcrura era incd in toiu
qi juca rotirrrl ca rl'rs;fr:ingerile unei ape tainice pe deasupra caselor ac]or-
mite. ulila rirlit'ri, lrust,ic qi singuratic5, spre strdlucirea asfinlitu1ui. clo-
potele incepurir a l;;r1,c dulce Ei trist, de la bisericile tirgului. Fetila se
opri o vrcmc in lrr', ascnltind". Analiza poate distinge desiul dc limpcde,
in girul acc.stor rrolir{ii, cxp esiile care au o simplti valoirr.c tr.ansitivd
de cele care arlrttttlri rcfic;<ul viziunii qi sentimeniuhli in1im all scriito-
rului" ,,vremcil ('l'ir Jrc la toaci... cilclur.a era in toiu... ...u1ila r.idica...
clopotele incepul'ii ir Iral c... fcli[a sc opr.i...', sint comunictir.i a ciror putere ,rrr' ri cuprind.
de transmiterr: r'r.llo rrclimiLati"r, <lar.carc nu ne spun nirrric clcspri,. acel
care le face. Aprrxllx'l'i('(:arc dirr liccst,c notalii sint insofit6 i6si cle un
adaos de comrlrrit'rit i, llrin t:aro pi.ilrrrrr<lr-m in sl,ratgri nlai trrlipci ale ATITIJDINEA STILISTICA
conqtiinlei celui trltrt'rri lc LI'ansntitc. Pcstc;t.irca rrurlii so arlaulli-r aureola
unei ambianle srtlrit'r'livt'. ().l.t'l,rtrrr lilr.rrlir a plrsirgirrltri rlt,rnai sus ne (lrlr:cet5ril'edestilistici,intreprinseast5ziintr-unnumSrdinceince
face si simlim tlitt tttotttt'rtl, irr rrtonrt.rrl t'rrrn l.r'r.r.r'rrr rlc llr sinrllla intenlie sint condi!io13t9, de o anumitd
rrrrri tnare in miq"area-nolstra gtii"liti"a'
1a inten{ia reflcxi"';r. l'r'ivil;l irr lol:rlil;rlr,l t'i, irrrrirrt.ilir t'r1:r,risic literard comunicdrile vorbite sau
illilttrline a spirituhil,;; il iet a" a primi
34 3r-j'
 '-:

('r'. /
?)111,(Qnicd intocrnai ca riurile uulcanice d.e zgurd. cqre
:;c. t.ttsr,tr, !r,r ll l,imp ce se ,desfdEoari oraliunea pre'otului lSudind puritatea
It''st: / ce rauere de pucioasd-iorn ,n rostogolesc ra poa,rt:r.
i.rt,r'ocmo,i
\.trttt, llrrrr,irl Maica Zalina, care se trezise din 'rnoartea-i aparenta, iqi m5r-
h:tt,l,rLi, I hr, <:Li,totete o;1e pituiut bor.eal,-/ phcatuL vielii, in fa{a adundrii cuprinse de groazi:
t'tstrry.lesc r'a poare.re yanekutui, r in regiunile care gem in. tintTt ct, ,tr,
.ertremi
tlt"st'ttl (l('llreu de descris i, o" i;rirrl";' borco|,,. r,rrrr, ,,Intr-aceastd clipd, tdindu-Ei vorbirea,
ete"ctut *-Jtl, *petiri irr lr.r.rrrrr
"o.lrl.t,s()irr.
rlt'
variafii. L1 peguy, rcpeti{ia
"orrria producea ,"r-riJr",
ttt'i azvirlite unele pesie altlte.'ia-po6, repetilia r,it,r.rrr,r,rrrr,l
Un tipdt de sPaimS, groaznic, fioros,
Lung, fdrd de nume, zgudui zidirea,
l'lrri<litatt" poema lui peguy ;; -;;;;-ste 'prin Jelermi.rl I'ririrrr,,, Zgurdui "zidirea de sus Pind j'os.
lrl,ctr.ilc care o oompun iam,in oarecum,exterioare ,rorr,r,,erturirat,t,, rr.r
frarlrnente'le trec uneie intr-a1tere, punctele unete alto.a. r,rr |riiJ, Cdci maica Zalirra, dreaptS, -ntr-ale sale
.r'tlcazi"r, se topesc si conEtiin{u ir,"eari!-_o
de ,"ristenia crinl.r.r. r,lr, Vestminte de moarte, c-un aer nespus'
impresie a" irrrr.ilurrir Printr-un gest teribil, pe patu-i de jale,
l)ar Ia Hasdeu ? Efectul o"p"ia.itoo ta Hasaeu este "i"riru
poetul irr:ii,trr
retoric. Pe patu-i de jale se sculase-n sus.
1>t'ntru a intdri impresia $i probrema rui ..t"-.a;;;;;
imaginile rnai puternioe prin ere insere. Iz,buteqte cuvinrt,rr, ,,rrrr
siile rep,etate sint necontenit bine alese ? et iniotaeauna./ r,rxrrr ,, $i-ntinzind spre preot mina sa nervoasd,
Un imilator din ep,oci al trrrlor rr C-un glas de sepulcru, surd, nedefinit,
Itri baladei vornicut Mo{y p-i;j;i' j;-;;Jiffi- strig5, pirinte, sint o ticSloasd,
intreprinderi ca aceea a lui""_otura rlasdeu.
risc.r.irt, r,,,
Este vorba de uitatul vcr.sil'i.irt,r
r
-SintMinli,
o ticSloasd g-am P6cdtuit".
(liru Eoonomu' care in ,,Revista
is'crleEte o poezie intitulatd Maica, "onti-poranr(. din 1 octom'r.it, lll r,,r.
iittio,,"t i""."i..irrrilu i.r.rr.rrr,i tlc un efect comic irezistibil, iqi datoreqte acest nefericit efect'
l',,,;11;1
formalS a baladei lui Hasdeu : !,, nrnriri faburlaliei atit de m'elodramatice, dar qi faptului cE emis'tihul
1,, l,rl rrrr conline mai niciodatd expresii
cu adevdrai patetice,,uEu iTll
,,Zidtl tot e_n negru imbr5cat. E seard_ , r,rlrlrr';rrile fdclii d,e ceard [d'clif d,e ceard, cruci de panglicd' -
crucz
Clopotele_n aer se jelesc amar
; r. 'lurtr,llit'i-r,, ireizeci -treizeci d'e fecioare, €-apoi cuuinteazd
d,e Jeci,oare
Sfegnice de aur cu fdc:lii de cc.ari.
,,1,,,i <:tLuinteazd etc. fac -
impresia unui 'ac de gramafon care nemai
Cu fdclii de r:ear6 arcl iingd altar..
,,,,,,rrlrrl 1.rc pLacd, rnelodia rdmine pe loc gi_trilurile cintdre{ului se-pre-
In mi jIocuI tristei monastiri s_ard.ic,ii r,,,,' ',r' ,,iri hu,lt'decit se cuvine.^La Hasdeu este cel putrin evidentl
Catafalcul jalnic de postav cernit; i,r, rrtr;r (.lr repetarea emistihului s5 sugereze ceva din vehementa simti-
, ii
I)e cl std sicriul cu cruci de pang1i,,;.i.
Cu cruci de panglicd alb irnpodobit. I el oare totdeauna s-o faci ? La emuIul sdu, Ciru Ec'onomu'
t,rrlr,r.rtc
1,,.,1,1,,r ,,lr pare cd ni,ci nu se
pun-e Ei, lirpsit 'de oriice, saop qi semnlifi'ca{ie'
,, , ,,[,'rrl repetdrii omistihului fin;f af ullui verrs la
Si-mprejur suspind lumea grdmdclitd inceput'ul versului
printre stilpi, prin stane, pe piertrele ,,,,,, rlor ,lcvine ineviiabil ilariant. Dar parci ni,ci Hasdeu nu ne men-
reci,
Cdci maica Zalina, stari{a iubitn, ri[, lil;rl;t Vfelllea SefiOSi.
Starila iubitd doarme pentru veci.
Cu miinele_n cruce, albd de paloarc, PROBLEMELE METAFOREI
Zalina std_ntinsd intr_al ei linloi;
Lingd ea, _n genunche, treizeci cle fecioare, I. A. ORIGINE.A. METAFOREI
Treizeci de fecioare plingind fac ocol.
l,rrllrq diferitele figuri a e vorbirii distinse de vechea po'etice' meta-
Dar acum de_odatd sgomotu-nceteazh. 1,,, r ,,rll rlcsigur ,"".i a lrezit in mai mare mesur6 interesul cerce-
pe amvon un preot se urci usor, "ur"
r ,r,,lrl()r'. N{etafora este poezia insdEi. ,,Fdrd' apercep{i'e m'etafori'cd'' -?9c-
Iqi drege-ntii glasul, E_apoi cuvintear:ii, itt 1tt.t,1(,(LZ(L sd rnai fie-pbezie" Scrie un estetician moderpr E. Elster
(Prin-
$-apoi cuvinteazd astfel spre popor,.. it,tt,, (l(,r LlterakttritsisienschaJ't,II, 1911, p. 137)' Foarte de tirnpuriu s-a

:l(x) 301
 -00-{
&-ffe
irr(t'lt's r';i silirrclu-rae a afla originitre metaforei, funcliunile pe care le
rrrrlt'Plirrr';tr' ;i structura ei, putem spune c[ ne-am insugit cunogtinlele
t':;r'rr(i;rk'irr c't'r'a cc privqte izvoaretre poeziei, roLul ei in ansamblui spiri-
lrrlrri 1;i fot'rna ci caracteristicS. Metafora este rezultatul exprimat aI-unei
-leu
t rrrrrp;rl.ir{.ii surbrinlelese. Cind cine#a numegte in chip metaforic pe
,,r't'11t'lt' Ptrsli'ci'(, el ,exprimd rezultatu-l comparaliei dintre fiinla iegelui
r,ri
.rr l.rrlui: dupd cum regele ar fi cel mai de seamd orn printre s,emenii
:;;ri rrrlr'-o societate anumitS, to,t astfel 1eill printre cetrelaite animale ale
,lt';r'r'l.rrlui. In ce rnoment aI dezvoltdrii spirituale a omului este oare
.xt'r'rrtal acest trans-fej-de la o noliune 1a a1t4 care ne permite a exprima
l)(' rma clin ele piin cealaltr ? ce nevol spirituale au putut cletermina pe
0rrrrrt'rri si adopte acest mod impropriu aI exprimdrii? Termenul rneta_
: l.r'i. care se substituie celui propriu es,te in parte identic cu acesta din
rtt'mi"r si iin parte de'o'sebit de e1. Dacb ar fi identitate absolutir intr.e cei
c,loi lermeni, n-ar putea exista nici un motiv aparent care sd ne facd a
pre'fer"a pe unul din ei celuilalt. Dacd ar fi completd eterogenie intr,e
cei
doi. termeni, n-ar fi cu putin{d apropierea lor. DacE posibilitatea imbi-
r-rrrii acestor doi termeni deosebili existr totuEi, este aici un semn ci
al[i termeni,.rbmagi ncexprima!i, mijlocesc gi impun apropierea. Mcta-
lx
\
fora are deci o'sslructuri adincS, vrednici a fi ccrcetaii. Lit"ratura in
legrturi cu problemele metaf,orei este foarte abundentd. In mica cerce- IJ
tare de fa!5 ne-a,m pnopus a reda esen{ialul dezbaterilor purtate in
aceasti privinld, pe Qare dorim a-1 spori cu acele vederi indreptalite atit
de considerarea criticS a vechilor teorii cit gi c1e un nou eramen al fap_
telor de expresie core,spunzdtoar,e.
Aristoteles a descris metafora Ei spele1e ei, dar nu s-a intrebat in ce
moment qi din ce nevoi a apdrut ea ma.i intii. una rJin primeie pdreri
i.rntice in aceasta privinli apare Ia ciccro (De orarore. IIi, p.3B)i care
aratd cd metafora s-a ivit cu necesitate dintr-o anurniti indigenld a
limbii. Lipsind expresiile. proprii pentru notiunile pe care experlen{a in
creEtere a oarnenilor Ie fdcea necesare, aceqtia au trebuit sI denum,eascd
'.t'
,6*V,P
noile noliuni prin expresii vechi. Dar, adaugld cicero, dupd cum veqmin-
tele au apdrut din nevoia de a ocro,ti corpul impotriva irigului, dezvol-
tindu-se mai tirziu in pod,o,abe, t,ot astfel metafoia impus_a"L..inceput de
( lipsulile limbii a devenit mai _apoi un obicci- al desfalrrji retorice. Expli-
ca[ia lui cicero a rdmas multd vreme aceea ,a autorirlor de poetice qi
retorice. Amin-tirea nevoilor care au irnpus metafora altddatd pire totuEi
sr se fi atenuat cu timpul, incit in secolul al XVIII-lca, Gia.m,b,atista
Vico socotegte necesar sd rectifice cu energie in(elegerea metaforei ca
podoabd. -in marea trui construclie de filozofle a iitoriei (scienzi ni*i,
1725), vico distinge o f,azd. poeticd a spi.ritului ornenesc anterioard ace-
leia filozofice, cdreia ii aparlin mod,ernii : prefiguralie a vastelor scheme
in leglturd cu dezvoltarea spirituali a omenirli, stabilite de CondorceL
302
trr
-
r,i de Auguste Comte. In luza 1or poeticd, oamenii presupun Un Lttttvt't'r;
ipsuftre{itl in care fi,ecare lucru este posesorul unei vie{i trupclli .r;i
:lLrfteteEtl, deopotriv5 cu a noastrd. Singurul mijloc aI oamenilor" vct'lri
rlc a inleiege iu,mea Ei de a-Ei extinde eiperienla era de a asimila obit't:
t.t.le noi a1d acesteia cu acele date in propria experienld a corpului ;i. ir
sufletului nostru. Vico este primul tebreiician aI animismului primi'Liv'
I)otrirrit metafizicii primitive, oarnenii sint inclinali deci sd denumcascri
rrspectele universutrui vdzttt prin cuvinte intrebuinlate Ia origine petn[t't't
,.,,ulit5trilu corpului, vorbind, de pildd, despre cre;tetul sa:g piciorul unui
rnunte, despre gur:a unui riu, de^spre' o timUA de mare sau des'pre sirr.ti
t:i, despre bragit unui fluviu, a".it" o utnd.,de apd, despre mdruntaiele )
pimintului,.-dOspre cerul care ride q.a.m.d. .Orice metaford este in dlrilr
irsenlial o personificarei Pe toate treptele dezvoltirii lor, oamenii n-ittt
cunoscut cri adevdrat decit ceea ce au putut produce ei inEiqi. A cunoaltt'
un lucru ,inseamnS a-I pute6 produce din propria ta spontaneitzrt,t'r'
Aceastd doctrind il fdcea^pe Vico sd suslind ci singurele qtiinle valabilt'
sint istoria Ei matematica, adicd acelga in care spiritul cunoaEte obicctt'lt'
pe care Ie-a cr:eat el ins,uEi. Aceeaqi nazuin{a st6 la originea qtiin{clor' h
prirmitive, in care lucrurilor strdine li se atribuie o viala Ei pasiuni clt'o.
'poiri"e cu a1e omului. Aqa apar miturile qi, printre e1,e aoele r4lc-L.milut'i
care si,nt metaforele. Cine'compard vechea explicalie ciceronianlt relalivii l:r
originea metaforei cu accea a lui Vico nu poate q5 T, observe ,insemnatrL
imflogdlire
-era a ideilor oblinutd de acesta din urmd. P,entru Cicero, mt'[a
I fora prordusul unei op,eralii trogice, un simplu transfer de notiuni, itr
I
timp ce pentr"u Vic,o ea este r'ezultatul unei alte rnentalitSli decit acct'it
a noastr$, a unei mentarlit5{i prelogice. La temelia metaforei, ne invafrr
Vico, std o inleLegere deosebitl a lu,mii, o rnetafizicd propri,e primci frrz"
a civilizatiei omefteqti, care inrud,eEte poezia primitivf cu celelalte pt'<r
duse ale spiritului urnan pe aceeaEi tneaptd a dezvoltSrii 1ui.
In acelaEi fel, Karl Marx (Enteitung zur Kritik der politiscl'ten Oektt'
n,omie) v,a'ardta cE in!,elegelea mitolrogicfi a lumii, prezentd in toate pro-
dusele artei vechi, este produsul primei relalii a omului cu forlele natuttt,
stdpinite de e,1 in aceasid prin"nd iazd prin simpla lui fantezie ; un prortltt's
.ri" ,'u dispdrea indatd ce stdpfinirea for{el,or naturii va deveni rca,l:i.
Metafora fiind rezultatul unui transfer logic de no{iuni, spiritui otttt'
nesc nu inceteazd, pentru cicer',o, s5 produci m,etaf,ore noi, in timp t'r'
pentru Vico functiunea metaforicd sldibeEte o datl cu depdgirea faz<'i pt't'
iogice, metafordle poeziei mai nioi nefiind deoit exerci$ii retorice mai n-r'trll
siu mai pulin ing6nioase, cirora ],e va lipsi viala mai adincS a pt-inr<'lot'
forme. Cine dor.eigte sd afle poezia cea mai autenticd trebu^ie aEadar s o
caute ]a vechile pop,o,are, in eposurile hornerice de pild5. [n dezbatt'r't'rt
I A cunoas,te inseamni a te naqte impreunl cu obiectul cunoaEtcrii. vil_ sl)rrrrt'
PauI Clauidel, care desco'mpune in'chip semnirfi'cativ cuvintul' scriind ctt"tr'ttissrtrt't't''
;t0,t
 \ iV'^
c\ ^-t d^.
lclir,l.i'vi lra nrc'rrit.rrle anticilor Ei ale rnodernilor in iaptele culturii renu-
rrril;r Qrre'r'lLt: des anciens et des mod.ernes, pe care francezii o irnpun
sJrit'itrtl.r (\ut,opcrlc incd de la fi,nele ve,aoulili aI XVII_lea, Vi,co, ttd,
,r ('('('il r'" p|ivc;te _poez\a, de par:tea sus;findtorilor cetror vechi, iotrEi
Pt'nl.r'rr nrotivc deose,bite de cele ale clasicilor, un Boileau, un La Bru_
f i'r'r', trrr l,a l'ontaine. Froeminenla poeziei ceior vechi nu rezultd, pen_
Inr.1, rlirr faptul cd ace;tia au grsit mai intii acele mode1" rt" grrlt^riri,
l'rurrlut.r' pc rafiune, pe care modernilor nu Ie rdrnine decit sd t" i*itu.
l)tx'zitr rru cste pentru vico.o intreprinciere a raliunii, ca pentru Boileau,
:pi strl>crioritatea intreruperilor ei vechi std toomai in faptul cd e1e
rlt'zvolti din spiritul prera{ional gi prrelogic a1 primei f.aze a civilizaliei. se
Ilrrslurr-rarrea vechilor pozitii in mintea rui vioo este atit de radicaid, incit
trl anuntd cu aproape ,o suti de ani mai inainte ceoa ce va deveni gustul
romantic, amator de fo,Iclor qi de expresiile naive, dar cu atit mai iuten-
-ale mitologiilor nordice sau ale poelitror medievali, recitili ,acum cu
ticr',
tun deosebit entuziasm. TotuEi, in plil romantism german, descoperirea
epocalS a lui Vico primegte ,o micr modificare, de alti'el neafigatd ca atare.
Pcntru Jean PauI Richter (vorschute d.er Aesthetitt, l}lz), metafora este
produsul unei faze
tn prima etap6 a dezvoltdrii -mai vechi a spiritului, totuEi nu aI pri,mei lui faze.
1ui, omul tieia in strinsd comunitate cu
natura. A tr'ebuit ca aceastd co,munitate sr s,e ciesfacd Ei omul sd se
dezintegreze din naturS, a trebuit sd s,e producd o anumitd instrdinare
iritre naturr Ei om, pentru ca acesta, in dorinla de a o inle]ege, sd-i
imprumute propriul sdu eu Ei sd o,btini astfel primele'metafone. Meta-
fora este, agadar, Ei pentru Jean Paul personificare, dar nu ca un rezultat
al primului moment al spiri,tului, ci al unui moment urmdtor.
Toate aceste specula[ii asupra originii metaforei au avut incontestabi-
lul merit,de a fi pus problemele. vechile metocle insi au fost judecate
cu timpul insuficiente. Noil,e lumini in problemele semnalate mai sus
nu mai sfnt cerurte asldzi simplelor deduclii sau ipotezelor necontrolate
cu privire Ia ,rnentalitatea oamenilor de altdclatd, ci materialetror pe care
Ie pun la dispozilie gi le p,ot interpreta cu instrumentele lor moderne
de investigafie etnologii, IingviEtii ;i psihotogii. Metafora fiind un fapt
de lim,bd, energiile car,e au produs-o altddata trebuie sd fie active qi
astdzi. studiul limbii ar putea sd ne dea in aceastd privinli lrmuririle
necesare. Res,ortul expresiei fiind ,i,r-rsr de caracter psihologic, nu este
oare firesc sd ne adresim Etiinlrei sufletuluii pentru a obline- expli,ca{iile
crutate ? Dacd este vorba apoi sE investigdm originile, nu este natur,al
sd le ciutdm in ac,ele societSli moderne care menJin a,Idturi de n,oi for-
mele aetre mai v,echi ale civilizaliei omeneEti, adi,cd societdlile prirnitive ?
Etnologii au in aoeastd privintr sd-Ei spund cuvin,tul. cit despre afirma-
lia cd in eposurile homerice am afla formele metaforice cele mai apro-
piate de originile 1or, contrib,utii inter:esante vom gdsi, f5rd indoiald, in
304
b
,, r'r't'l.Irile filologilor ,c1asici. Si urmdrim deci solu{iile aduse dc act';ti
l,'lrrri{i spe,cialiqti in pr,oblemele pe care ni le-a lSsat moqtenirc veclrca
',1x'r:ulafie.
B. PROBLEMA LINGVISTICA A METAT'OREI
Nu o datl s-a produs ralionamentul potrivit cdruia vechimea originalir
,r rrretaforei ar rezulta din faptui cd li,mbajul omenesc este prin,escn[a I
lrri metaforic, cd toate cuvintele limibii sint metafore. Ap,ari{ia rnetaiolt'i
:rr'[i deci,conteLmporanl cu li,rn'b,a, radicd cu acea activitur", inte,ligenfci
plin oare umanitatea se dif,eren{iazd Ei iqi cucereqte treapta ei proprii'
rrr intreaga evoJ-ulie a vie{ii. ,,Limba este prin excelenfd, metaforicd, scria
r\lfred Biese (Philosophie des Metaphorischen, 1893), ea incorporeuzii
';tt,fletul gi sptritualizeazd. corporalul; ea este o imagine rezumntiud Si,
rrtd,ogicd. a tntregii uie{i, i.ntemeiatd pe ac{iunea reciprocd gi contopirco.
itr,timd a sufletului cu trupul; cutsintul este aiafa i,ntimd deuenitd sensi-
Itild. ;i percepti,bild ; exteriortil, s-a interiorizat in eL s,i interiorul s-a e:f,terio--
rizat". Cuvintul este produsul acelei lucrSri de proi,ec{ie simpateticii,
rrlcdtuind atit firea metaforei cit Ei aceea a tuturor fenomenelor estel.i<:r',
r;Ludiate din acest punct de vederre de teoreticienii epocii, un Lotze, trrr
Irriedrich ;i Robert Vischer, un Volkelt Ei atilia allii. Caracterul <lt'
rnetaf'ord simpatetici a tuturor "cuvintelor limbii ar rezulta destul dt'
limpede, dacd'observdm mai intii cd toate cuvintele ei mai abstracte s-att
l'ormat prin metaf orizarea unor cuvinte concrete mai vechi. Este foarl.t'
Lrgor de recunoscut observd Biese in toli termenii exprimind aclittrri
-
rnai i,nalte a1,e spiritului transferul -rnetaforic al un,or acliuni corr,ct'(.1,r..
Astfei cuvintele germane begreiJen (a inlelegJe) , urteilen (a judeca), slr'/r
uorstellen (a-gi rreprezenta), entscheiclen (a hotdri) etc" s-au format plirr
<leplasarea unor cuvinte concrete (greitfen:a apuca, teilery:a impiu'li,
stellen : a. &Ee,za, scheiden: a despdrli etc.) de la intelesurile 1or prirni
tive cdtr-e noi ,inletresuri, m,ai abstracte Ei mai iegate de viala interioarii.
Vrind dEci sd denurnsas,cl realitS[i spirituale pentru care termenii lip-.
seau, oamenii le-au asimilat cu anumite realitdli sensibile, denumin
du-le pe cele dintii prin expresia cel,or din urm5, adici printr-o opera{it.
d,e metaforizare. In acetragi fe,I, atribut,ele intrel:uinfate 1a inceput pentru
I aaracterizarea improesiilor sensibitre au fost aso,ciate apoi cu impr.csii
morale, pentru a vo,rbi despre ciildura sim{irii, tdria caracterului, dul,ccctlu.
senttmentului, aspr im ea moraD u,rilor, u,s cd.ciune a spiritul,tLi, amd.r dciur tt' u
unei decepfii E.a.m.d. Inci inainte de Biese, poetul Ei fil,ozoful Sully
Prudhomme, in lucrarea sa De L'erpression da"ns les Beau:r-Arts, 1Bt]2, rr
redactat un vast tabtrou aI acestor atribute s,ensibile intrebuinfate, pr.irr
transfer metaforic, la caracterizarea stlrilor lrlro1;11s, cu scopul de a clovt,rli
intinsa rmdsurd in care sint folosite expresiile provenite tocmai <lirr
experienla sensoriului inferior, tact, gust, miros, motricitate etc. Clar.actr. .
20. Studit de stilisticd lOlr
 :

rtrl rrrcl,irlorrit'al linr,bii mai rezulti din faptul adaugf, Biese cd fie- .li,rr.iiaceapat'Leaochiuluiincat'eserSs[r.ingcaintr'o-tlglitrd:ritrrlrgi
t'irlt. t'rrvirrrl r'slc o sintezl de inteles Ei sunet-. ca in germanla: - gelinde, ril(. extern". emindluJ "rui,'L"tu vin de Ia lai' pupitla'.diminuLivul lrri
propriu' celdlalt metafot'it:'
1nrya, feli\d. UnuI Ji" u""tt" cuvinte
Itrrrt, Ill.i.l;: sau in frrancezd . piquer, Jrapper etc., sau am putea adiuga este
- prin metaforA: fetita ocltiului' ceea ce pol'
crr irr rortrii nli: ascu,tit, aspru, zgonxot, tunet etc., unde sunetul cuvin- l,trpila oculara urt" J""l - do ollto. Exemplclt'
menina
lclor r;rrlrlirria;z;i inlelesul 1or. Este aici o dovadd cI toate riaddcinile vor' Itrghezii exprima ma]-Umurit, oind o numesc
l'i [or;l lrr intt'put simboluri sonore (lautsymbotisch) Ei cd toate cuvintele lttiGourmontsintincSmainumeloase'toatedovedind.acelai;ilut:t.tt,
rr ru l'orrrri.rt, prrin transferul meta oric al unei impresii acu.stice. Genul (.ltl'acterulmetaforicalcelormaimultedincuvintelelimbii,darinaccltrlr
t'rrvirrlt'lor nu,este apoi o dovadd cd ele s-au alcdtuit prin asimilarea i;;;;; ,""t-,i-"u opera{iilor ei de metaforizare' accentual, roiul mel,af.r't'i
rn(,r.lcsrrlrri lor cu ceea ce in aparenla sensibili a obiectelor repective S_ar putea upr,rr""ia*"i"ij^ fi"griltii "uru au de Vico. C,eLce[at.t.it
rrr formarea cuvintelor au mers pe caile indicate
lrtrlllr apiu'ca ca feminiil sau vir.ii ? ruai nou[ a pus intr-a""'i"a 1" t'mi"ti faptul cit
netaforele au 1" ]l:]11:li
('rrrat:[erul metafot'ic al limbii a fost observat ;i de criticul qi lingvis- in termeni proprrr'
trrl I'r'irrrccz Remy de GourmonL (L'Estltdtique de l,o, Langue Jranqaise, t,cndinla sd fie elimlnate din 1imbd, transiormindu-se ne aPal. utlilll: l:l
l{11)l)). ,,/z starea ac:tuald u Limbilor europene, scrie Gourtnont, aproape rlar ;i fapturl "ortruit, ci multe din cuvintele care adevarali
-rn"iuf
,:"fr""ii""i, ca niEtl^ oru, au f ost la o-rigine . terttt tct t
t

Iotltc cuuirttele sirtt metaJore. Multe din ocest(a r(tmin insd inuizibile fr' ptulne (pani)' E1 fat:e flt'rt
t'ltiur unor ochi pdtruttzdtori ; altele se lasd descoperite oJerind imaqi- proprii. Iat5, de piiaa,'*'rr.l;"t- in"ia' pulin a unei vechi metaftrt c
trca Lor acelora care uor s-o comternple('. Ceea ce adaugd Gourmont acestei indoialS impresls unei metaf'ore sau cet cum oP::lYe J' Vendr"vc;
con.statlri, care era a epocii, es,te cf,, printr-o necesitate psihologici destui cvoluate cdtre inlelestrl propriu'-Totugi' dupa 1931), ,,in limbtt'iul
tiitstoire,
(Le tangago. tnt oiifi,ii-fr.iguixiqui'a" singur infetes
rlc curioas5, iim,bile nalionale 'cele mai felurite executd acela;i transfer in acelasi Litrt'..t'
metaforic. I.at5, de pildh, mica pasdre cu o cot'oan;i de puf pe cap, cunos- rntrent, un cuuint *- io^tn aiea dicit urt,
instrument de sct'is,
cutS in fran[uzeqte sub numele de roitelet (adici un rege mic, re'giqor,1, triinct d,at o ponz x;"gtt;;"; iliiit oa"ta"drept pentru. a scrie) a intr-<:-
acela care "a a spus W";;""tntiia oard': (iau pana
grecii o nurneau ba.silicos, latinii regal'iolus, germanii Zaunkdn'ig, englezli ;i nu uoia sd tacd o fiLetu-
buinfat cutsintul pia tn sensul d,e instrument
Kinglet, ita,lienii rea,Ltino etc. in denumirea acestei pdslri, un mare altJet. MQafgra es!1 o compara[itt
nunrdr din popoarele veciri qi noi au executat aceeagi metafor5. Lezard [ord ; aud.itorii ,ai"*,r-Li" lii"9.tt efort ca-re-poate fi consacrul
prescurt'atd. Pentru air apricnta, ryt 2n'n un
este numele fiancez al qopirlei. 'I,erm,enul latin corespunzitor, lacertus, ai od,ihnd, pe caie n-ai .timp sd.-l f aci intr-ry
uruti auto,r cibi,t in crar
inseamlai $i un brat muscular. Muqchii unui bra! au fdcut de,ci latinilor liirii.il"". Cuvintul "Jrlr"r{
pand, penitd,.poate face deci impresia un'ei meLir
impresia unei Eopirle gi pri,n transfer metaforic "aceasta a ajuns 1-au intrebrrr n[al'
- cuvintul latin rnusculus,- cate a dat in fr:. fore mai degrabd ;;;:;;i;r'de'aii,- decit acelor'a care
sit*i d,enumeascii. Dar chiar
tnuscl,e ;i in rom. rrlu$chi, este ob{inut prln metaforlzarea termenului
propriu ntttscultts= -;oricel. Fr:. grue inseamni cocor qi rrtQcqra (maqina zentdri: 1)
rle riclicat greutdfi). inlr-una din accepfiunile lui, tc'rmenul esle
propriu ; in cealalth, eI este metaforic. Intet'esant este ci acelaqi transfer'
metaforic l-au executat ;i germanii, care nltmesc paslrea Kranich tri
maqina Kruhn. Cocqului pu;tii, care cste un cuvint metaforic, germanii
ii spun l{ah,tt,; francezii il numesc insi /e chien du fusil, ca ;i italienii
t:ane, in timp ce spaniolilor qi portughezilol erl le face impresia unei pisi-
c:al,e, galilo, gatilho. Berbecul nu este 1]umai anim,alul, dar, prin mc'taford.
si ma;ina de rizboi care izbea zidurile vechilor cetSfi. Acecaqi metafori
se gdseqte nu numai in fr. bdlier, dar Ei in engl. rann, in oI. stronlram,
in sp. ariete etc. Fr. railler (a batjocuri) s-a produs prin metaforizarea
Iat. rad.ere (a rade). Aoeea$i metaf'orizare s-a operat in cuvintul ger.man
scherzen (a glumi), ,de Ia scheren (a forfeca, a tunde). Coapsa, in fr. le
flanc, este metaforizarea lat. flaccus (moale), ca $i germ. Wieche de la nilor
o nut-uel:tc nu
\Yeihc. Pupila, fr. pupille, es,te fata,orfane pusd sub o,crotireaunui tutor'e, Cind un
307
306

I
 :

mt'[atori. Locomot.va poate fi realmente un balaur pentru primitiv. t.i,se dintre no(iunitle,,origine" gi,,clezv,o}tare('. O origine 'a'tlsolu'Li1 ntl t'trl t'
llalaur pcnlru lo,comotivd este o metaford numai pentru poetul rnodern ,;-p;ti"tt de'stabilii, dJoarece oricit de adinc am pdtruldc formo in cvolrt{irt
,rnterioar'd ,a formelor nu intimpin5m decit dezvoil'tarea unot' pt't'
<:arr', ,ckrnumind-o astfel, m,enline constiinta asemenarii dintre cele doud
ruspr\r[t', alirl,uri de aongtiinfa diierenlei lor. sa considerdm unul din cxistente. Dezvol.tarea este apoi punctat5 de ivirea unor fot'mc tloi,
t'xomplc'lc citate de Vico : cuvintul bra{ intr'ebuinlat in sens me'baforic aclevdrate onigini a1,e unor ulterioare. Astfel, in i6c de a votlri
in cxpricsia braful unui Jluuiu. primitivii, trdind in sfera metafizicii "rotrlii este mai potrivt a vorbi clcspt't'
,i.iapou ,,,origi-ne,, sau ,,d,ezvoltare",
rdmase apiu'cl)l
;rrrimislc, cind au vorbit rnai intii despre bra$ul Jluuiului, n-au executat ,,transformai-ea motivulit" lMotitswamdlung.) r1n9r {ormg
() rlt' lapt nici o metaford. Partea ,cursului sdu, prin carre fluviul atinge iientioe. O astfel de transiormare a motivului, in faptele de exprcsic' pt-
tru trecem sub cate,goria metaforei, va urm.dri-s,i }Ieinz Wernc|
itt
n)ilr'(]a, putem presgplrxe cd era p'entr,u primitiv un bra! adevdrat. Expre-
sia a d'evenit rnetaforicd mai tirziu, cind faza animistd fiind intrecut-E qi "ro"
cercetarea sa. PentrU buna orientare a cercetdrii, Werner simt'e ncvtlilt
inl.cligenfa crescind in puter,ea ei de abstraclie, o,amenii au fost in stare sd delimiteze mai intii noliunea metaforei. Din punct de vederc logir"
:irr elimirre deosebirile care ar fi putut impiedica apropierea celor doud ni se spune ,,,o metaf orA eite tnlocuirea erpresiei un.ei, reprezentdri' nu
crt' rt
iispecte, re{inind totuEi din asemdndrile lor numai atit cit e,ra necesar ulta d,e un ca3:acter ntni m,ult sau n'Lai pu[in sensibil'(' Totuqi, t'oitl't'
pentru a nu ascunde cu totul deosebirea. Intre br:a!u[ in sens propriu frpt"l" de substituire a unei expresri prin alta sint. metafore, ci nutrtiti
acelea care sint intovdiSgite de conqtiinla cd identificarea nu estc al;srr
;i bralul in sens metaforic existd mai multe deoseb,iri : unul este b pirte 'id.entificare este caractu-isl'i.it
o
a unui organism viu, oeldlalt ,este o parte a unui agregat inorganic ; Iutd: ,,con;tiin{a unei iicongruenf,e' i.n orelor in icl i orrt r t
unul are o mobilitate spontanS, cel5la1t o mobilitate mecanicd f unr.rl i""itiii- i' iniil oinl 1n sens psihologi9c( .. Aparilia fiind -rnetafc[ limbajul prinr.i
ar'e s,ensibilitate, cel5lalt este insensibil etc. prin op,eratia (fie ea qi rile primiii.re esie un fapt aeitul de"ciudat,-qtiut
subconEtientd) analizei, mintea tr,e,buie sd indepdrteze toate aceste ii"U6r se caracter'ri"uri mai mult prin diferen[ierea primitive expresiilor decil p.irr
deosebiri, mai inainte de a executa transferul metaforic. Intre cele d,ou6 ia"rrtiti.urua lor. Astfel, in timp ce multe triburi au cttvitrlt'
de papagali sau de nuci de cocos, t'l''
,,bta\ec( existd insd qi asemlndri : amindoud sint extremitdlile unui intreg, a;;;;;ii; pentru aiverslte specii
nuca de
prin care acesta stabilegte contactul cu exteriorul. Mintea trebuie sd n-au- nici un iermen g'en'ei'al pentiu- papagal sau^ (ro('ori.
t
relind aceste asemdndri, pentru a se indnuma cdtre oblinerea unei meta- il pri-a qi poovirori"" explicaiie- a aparitriei. metaforei 1a primiLivi
u, JC uqu,iur,^i. iupt"f cd prin'identificdrile ei inlocuiescaletr:rrnerrii
itlr
fore. Dar nici singure asemSndrile nu trebuie sd domine conqtiinla pen- intcligt'rr[r'i
J

tru a avea metaforS. Numai alternarea conEtiinlei diferen{elor cu aceea strac{i intr-un -ottt"'"t in caie s-au ivit primele.rudimente
,tii"I"t"rr", in forma sta6ilirii unor piporturi..sensibile intre apartrrft''
' a apropierilor, intemeiati pe opera{ia logicd a unei dubtre abstractizdri, ivirea unor expl€sii verbaie. metaforicc-' sittt
reailizeaz:a metafora in inlelesul ei deplin. Analiza dovedeqte, aEadar, cd ^p"ti"de a putea
Inalrrte semnala
pregi-rlirt' I
rnetafora nu este un pr.ocedeu originar al spiritului (oricit ,dc numeroase ,r"-d^dto"re cu acestea,'aest'e p*ib]l 1 se .i1d1ca o numai
".f
a metaforei pu t.L"pt-a motoricl, spiritului, de altfel nu lit
ar fi ouvintele limbii care ne fac azi impresia unor metaf.ore), ci un un ciine inclpe s5 sarS nu numai atunci cinrl
procedeu mai tardiv, contemporan cu aparilia puterilor mai inalte ale ou-."i, dar si ta antmale.
i se ,arat5 carnea, dar qi oala in care Dan carnea se gdsreqte. E'-xista deci un fol
inteligenlei. Cer,cetarea etnologicd a dovedit qi ea cd metafora, deqi apare rin o cunoqtea bine atuncri r:inrl
in stadii destul de primitive ale societSlilor o,menegti, nu poate fi totuEi de rnetafora a reaciiunilor, pe oare
semnalati in primele lor faze.. explica anumite expresii a.,le- emotiilor. werner ar fi putut aminti aici 5i
oai"-it"f" exp,er.ienle a1e lui Pavl,ov, in cursul cdr'ora ciinii saliveazlt trtt
nrl unui,aliment comestibil, dar qi 1a -sun'etul cloptlLtl-
'v numai Ia prezentarea
lui asociat cu acea prezentare : o primS formS a ceea ce werner numcqtt'
r_i)-
rD C. PROBLEMA IITNOLOGICA A METAFOREI
prlgdtituu metaforei pe treapta motoitce a spiiitulut'
Este o curriozitate a c,ercetdrii faptul c5, pen,tm a identifica originea
^ dincolo de aceasta existd apoi o prefigurare a m,etaforei pe l'.apl'rt
emot-ionale a spiritului. Atunci,cind m,elanezii din No,ua Guinee,
pctrtl't t
metaforei, s-a intirziat atit de mult cu folosiroa bogate,lor material,e sau cind negrii din Cong.,
adunate de etnologia modern6. Lucrar,ea aceasta a fost ficrrl.d in cele u ruqinea, spun ,,md muqcd frunteao'
din urmd de Heinz \Merner, in Wie Urspriinge der Meta1th.r,r, 1919, o "xiri-u
p*tit" a exprima cuiajul, lipsa de.fric6, afirml cI ,,inima li se {.inc birrt'
operd apdrutd in seria de cercetdri consacrate psihotrogiei evol,utive, i"-"outi"t', li nu fac incf, ni.lte metafore, cinumai.nigte existe
pseudomc'Lalot't'-
con;tiin[a rrn0i
publi,cate de Felix Kr,ueger (Arbeiten zur Entusirklungspsplchologie, LLeip- caci, pentru ca o metafor5 s5 se produca, trebuie sd
zig, 1919). H. Werner incepe prin a eviden{ia granilele dest.rrl de impre- difeienle dintre termen,ul exprimat qi ce1 subinle1'es, pe cind ait'i avt'ttr
:l( )1 )
308 I
 Iu
r
fl
!

rlr';q l'rr.r'('lr ('xl)l'r'siil proprje a Luror senzafii, in Iipsa expresiei senli- Iirbulifal,itclet'oateacesteaprimitiviiincearcirsentimelrrtc:implir.(itl'.
nu numai ob'iectelc pt'tr
rrrr,rrlrrlrri irrr';i nctliferenliat in mod complet cle conqitiin!h. Ruqinea este Mai mult decit atit, aceeaqi pnellma ptitrunde
fiinle sau'f""t"ii, dar si pe cele care au avut o
atinget'c t'tt
rrrr';r lrt,rrtrtr 1>r'inrit.ivi o senza{ie in frunte;i curajul o senza{,ie in inimir, pliu-zise, pn.tt'maLit'tr
irrci l r.xJrlirrrirrrlrr-lt' pe acestea primitivii nu construiesc de fapt o me- aceasta sau care ,"u*xra-",, eie. Pe baza qqestor rep'ezentdri
piin ac{iuni qi lttcrut'i,
l;tl'ot;i. rrpar primet" ,r,utrt"!"iniin,-iaiie .-"f"'oq!i4"te indigenii din Atts
rirocedee,e- uagise. Astfel, pentru a
provoci ploaie'-
l'r'o lrt'irpl.:i rnai inaltd a spiritului, pe treapta lui intuitiv-conceptua1I, cu o improgcd in juru-1e 5i
rrp:rr':rt't,lc t'xpresii cu aparenld de metaforS, pe care le produce lipsa de i,ralia centrald igi umptru gura apa Ei 'a9oi
vor determina pne'Lrma
l.r'rrrr,rri pro,prii ai limbii, adicd acea imprejurare pe care in,cep n'd cu pe ei inqiqi, inchipuindu-Ei cd pe-aceastd cale h y1"1.:,'terialului ori-
('icr,r'o, vcchii teoreticieni o puneau la origi'nea metaforei. TotuEi, nici ploii s[ execute ,"[l'i.Ii *t;d" t"- ""ti"a' posesoarea.unei pneume idet'r-
;rlrrrrt'i <'ind unii din indigenii Africii numesc locomotiva ,,hipopotam'( uinal apare copia aseminltoare 2 acestuia, executd operalia dc' mai
r;;rrr cincl desemneazd foarfeca cu nmmele pegtelui pl1rdn?)a, ale clrui oaser tice. Aqa, in eurt,'ii;';;-;"d, "ut".t'lit''"risfirqit cuvintul se asociazi
';irrl irrt,rebuinlate de ei pentru operafiile t5ierii, nu avem de-a face cu tl s'Lrs cu praf in loc s-o execute ctt
ap6' In 'operaliile magice lt'ali'
rrrolafort"r propriu-zisi, deoarece qi in aceste cazuri intimpinlm expresi:t acliunii, desigur p.rri., motivul "a ""*i" loate lucru sau printr-o acliunc'
rrrrci idenrtificSri a aparentelor, iipsit5 de conqtiin{a i'nrsotitoare a tatea,dorit5 poate ii";i"; imitatd printr-un
p"""*" identi"cg cu aceea a obier:-
rlt'osebirii lor. FdrI sE ia pozilie declarati fatn de vechile teorii, cuvitrtu) este de ,1;i";;;e';"91 ""5r ;;;;it pi'oprietate' unele cuvintt'
Wcrner recunoa$te totu;i cd speranla de a putea stab{li originea meta- telor pe car'e tre desemneazil ;i; prin
iEi ascunde pirul sau unghiilt'
lorei in sdrdcia idiomelor primitive rlmine de fapt neimplinitd. Dar crt devin qi ele tatru. D;;t, cum'pr-lmitivul in acliuni magice nefasle, Lttl
loate cd expresii ca acele semnalate i'n urmd nu sint metafore pro- tiiate pentru , ,-r, ii"i"i"rit.'a"" ,i"".rnri
'-i,.,'a"tt.ilia qi Melanezia tab.i
pliru-zise, ele sint totuqi ipreexercilii inconqtie-nte- ale metaforizirilor: astfel ei iqi ascund"'";^;rij; numag
mai rdspindite' De' ase'menea esl('
aul,entice. Forma exprimalrii este de pe acum gesite si va trebri,i-.numai zarea rlurnelui este u" oj'l"li clin cele a1 regilor,-.ca qi acel al obicrr
('a un nou m,otiv sI i se substituie pentru a intimpina metafora in adevii- tabu numete animatJi", pit-"iaiour",.a.i d"i.ta-qi o'tradilie a numelor tabrl
ratul ei inteles. Lucrul nu se produce ins5 nici pe treapta antropo- telor care au acelaqi nume cu regele.
morficl a dezvolt5rii spirituale. lntr-untribdei'ai"t'idinAmeiicadeNordunomsenumealsa:g'isci'
'riir"i^
Degi dupi cum am vdztL la Biese, acliunea proiecliei simpatetice ar Gisca a fost atunci
de tori membrii aceluiasi trib' Un me-
alcdtui firea i,ns5qi a metaforei, este limpede cd identificdrile antropo- ""-iti *"i.iri t*o (:casd). pentru cr at'castri
lancsian nu mai voia sd pronun(e.
morfice nu sint incd motivele hotdritoare ale metaforizdrii. Astfel, cind 'lautLrima. Pentru a evita pronun-
silaba se gdsea i" ;;i" ""-r*ii^r"i, fe uritejrooedee, c:a, dcr
primitivul antnopomorf\zant atribuie animalului intentii gi fapte ome- tarea cuvintelor tabu, primitivii intr"iu.ii"t"az5
neqti, e1 nu executi inci o metafor5, deoarece animalul nu este pentru
frffi,
'il;:;;;;;;;;' anumitor silaiae sarr
i"il1't"too prln adiugarea privegte
el o fiinld deosebitd esenlial de sine. Interpretarea antropomorficd a orin inlocuirea ;;r;"';i;.- "f".' f" - ce numeLe dc'
lumii nu este aqadar o operatie metaforizanLir decit pentru punctul Ce 'lr* cuvinrur
L".ro"r," tabuizaie, p.opri, ""uu" adeieorj inlocuit prirr
vedere aI omului de cultur5, nu Ei pentru acel al primitivului. Este totusi
-
pri"tr-"i.,"i' - rt*= "rt"
dup5 o lege a contt'as-
sigur cd in cursul evolu!,iei, prin dispari!ia factorilor care impiedicir ir_unu,r arbitrar Africii orientale indigenii numeri('
tului, ca atunci ;"d ie -coasta p;;p;i" (sau d'imprt-
conqtiinfa diferentelor, p-seudometaforele antropomorfice se vor putea pe rege prin cuvini'i-o'^'" in chip -se-aait
inseramnd scZou
dezvolta in metafore adevlrat e. M,etafora, in sensul ei depiin, apare abia urite' pentru ca demonir
pe treapta numitd de Wdri:er treapta pneuma ticd a dezvoitdrii spirituale trivd), sau atuncL'"i"a ""plilor ti "-"
aiard de ar:este substituiri in
infricoEali de slulenia lor s[-i evite' Dar
Noul nivel este atins atunci cind primitivul alunge a concepe existente propri.r-labu^.est..' intrebuihlat fi<' rrrr
unei substanle materiale, dar invizibile, care pdtrunde orice obiect ;i se a6ecvate, unae in'io"ui-curi.rtutui orez), fie unul ma.i special (ris-
poate transmite. Aceastd substan!5, analoagd cn pneunle, stoicilor, pri- cijvint mai ggpglai\yri"iit 1"rbif pbniiu uint' picior scurt pentt'li 7ro?'("
rneqte la melanezi numele de nzana, la polinezieni pe acela de atua, la cultdtoi pentru "rin'it'n, s-uJldtor .pentruunul analogic (ca' de piidh' ooi-
indigenii din Sumatra pe acela de uakanda sau orenda. Fiind transmi- picior rotund. p""t i" "i"iiiit "t"'i, fie il-.metaforei fiind t'tr
sibilS, atingerea pneumei este interzisl, tabu, qi atunci cind avem de-a ben pentr* aatorii de bani, termenul mijlocitor
face cu o pneumi rea, primitivii simt fald de ea teroare, gi atunci cind vintulaur).Abiain-ac",t"cazvr|dinurmd,identificareatermenilorr;t' adevirratc: ntr'
au de-a faee cr-r o pneumi bun5, ei res,imt respect gi veneralie. Mortul, ins'ofeqte .orrqtii,tla Jeosef i''ii lor' adici intimpinirm
bol.navul, duq'manul, dar ;i regele sint deopotrivir posesorii unor pneume tafore. ",
:i I I

310
 -
I
('t'r'r'r't,rr'r'u lui II. \Merner ne
dd astfel putinla de a aprecis vechile lr.t,buinleazd, in mod general, mai degrabi metafore dccit conrlrrrrrr(ii,
It'r.ii irr Irrnri,,a stiinlei mai noi a psihologiel pii,mitlvilor.
.t'lrr.t' .r' i.<l.r'pl.tcqte sd considerdm met6for, acea.td cer,_ .st,e un s,emn cd proceiele noastre mintale sint mai r,apide. Gustttl tlttr
pe-o apari{ie desrtul rlor.n simte comparalia ca pe o figurd cam fasti'dioasi qi pr'eferrr"r clc act'r'lt
rl. v.r'lrt'ir Iirrlrilor ornenegti, dar nu ca pe o aparilie
"u a primului'-o*u"i,
.i r':r p. p..rl,sul acelei trepte mai inilte i"tu11g""ili, rnetaforele. Existenla aproape exclusivir a comparalii1or in pocmclt' ltti
i" care pute_
rilr'.<'i sporit.r' ajung-sd cuprindd unitatea in"varietatea'fenomenelor [o,mer porate fi interprbtatS, fdrd inrd,oiald, c3 un semn al vechiunii ltri
r;ilrilr., lrrlicti pr.itna forml a conce,ptului abstract. sen_ intelectuale qi artistice, dar -- dupi cum vom vedea a primi
l ivrtalu sale.
Atn amintit cit de adinc s-a infipt in mintea modernilor pdrerea lrti
D. pROBLtrMA COMPAR,A.TIILOR HOMERTCE sturlirr
Viao despre primitivi,tatea -h-ri H'orrner. Iata, de pi!d5-, merirtuorsutl
Gleischnis tL,tl
a1 lui Hans Henniil;-ii;" ErtiUnls beim ctichtlerischen
I'r'nt.Lr a i,lustra chipul de a gindi al umanitd\ii in faza ei poeticd,
vico dessen tlrsprung (Z-eitschrift fiir Aesthe'tik un'd allgemeine Kunswis
cil.t'a;zi"rpe Flomer" Interp.rerarea viciand a eposuril,or hom,erice este una ,..rrcfrutt, Xttt, iOiOl, in care intimpindm o pdrere djntre cele mai isJri
rlirr r:ontribufiile cele ir,ai insemnate ale $tiinget
Vir:o $i chiar in vrernea- Iui, dupi cllm o dovedesc"ot.
oi unde pind 1a titoare asu,pra originii imagini,lor poetirce, qEa cum Lrrcrul,apare in ltt'rnirtir
studiile qi vensiu,nile
f.anceze ale doamnei Dacier, Horner trecea drept un auto,t policd, in ii"S"irti.iii Flenni"ng emite'ipotez^a ci multd vreme limbile omene;ti ctl
ittt
cuioscut numa,i atiibute cu o structuri obiectiv-stabild qi nu tltrir
care totul este confcrm cu rafiunea, vico esie cel dintii care d".,.op"r" olfactivt' tl''
un Homer al unor faze prera\ionale, rnai primitiv, dar posedind o forti 1abi15. Asldzi inc6 noi nu pute,m detaga anumite atrii:ut'e
care eIe sint asociate de obicei. In timp ce pu-tem v'olibi tlt's
poeticd cu atit mai mare (,scienza n?Lauq, IiI;. eererea ateasta s-a impus obiectele cu -cald..,
asprtL etc., nu putem voribi desprS-mi1;ul de trarulctl'i'ri'
de atunci ct-r o exclusivitate cat:e are, la rindul ei, nevoie de seri,oase cer_ ;;;-;;r,
'de arlir';r
cct,dri. Gdsim aceastS pdrere Ia cl,asicii ;i romanticii germani. o intim_ !ragi,' d.e terebentind elc. In primele caztTri, atqibutui e'Stij 1a611,
pindm Ei Ia unii filologi moderni. l\{ai inainte insd de X o analiza in con_ p"ri"' ii',abistras ain lco*pluxele'obie.ctive in care-s-a pre2enfiat o'cla't':i 5i
itaqat oricdror obiecte noi ; in celelalte cazuri, atributul obi.ct'iv
tribuliile unora din aceqtia, este n,ecesar si observdm, lmpreund cu Remy -este
de Gou.mont, cE Homer n-are metafore, ci comparatii, si anum,e unele .tulrit, adicd nu-l prt"- exprima decit asociat cu un obiect aminl'il'
ExistS, am mai priu, adSuga. intregind observalii1e lui Henning, ii
de r-tn tip special, asupra cdruia vom reveni. Desigtir,' metafora este o .a
comp-aralie pr:escurtati sau subfnteleasd. Totuqi, din punct de vedere i"go"iu intermediard a atribu,telor legate de un obiect care a atins fot'mrt
psihologic Ei aln ce1 aI originilor, metafora g";""uta lab1le, ca in cazul cuvintelor cdrdmiziu, trandaJi,itt',
mi1at5 cu comparalia. s-ar putea ctriar spune ""'poul" ii-nicidecum asi- 'iapto, a atributelor existenla acestei grup,e intermedi,are poate intiri
cd rolui metaforei este etc. Dar insaqi
sd-evite comparalia. Primitivul pneumatizanrt care spune fd.ctie in loc de pir"r"u potrivit cdreia forma obiectiv-stabild a fost aceea a tuturot' at'r'i
I -

fulger (exemp1u1 este spicuit in cercet,area lui H. v/trneri a instituit de- butelor in trecutul limbilor o'meneqti.
s_rgur o comparalie intre cele douS aspecte, d,arc p.o.rr.riot numele celei
comparaliil,e ,au aparut ca o expr,esie a acestei stSri d'e,lucruri ; o
pii
dintii, pentru a evita expresia tabuiiatd a oelui din ur,md. cind inter- punct vedere gra
d"icfiile taibuistice nu pa] funcfioneazd, metaforele nu dispar, d,ar e1e sint ,ur" oui" poate fi rp"ilirrita Ei de c-onstatare,a cd, din d'e
cultivate printre.altele pentru pldcerea surpr,izei p" t) matical, rnetaforele ;i comparaliile lin totdeauna locu1 unor adjective satt
o produc.
- o metaford intr-o adverbe. Intr-o vreme in care nu existau sisteme abstracte de mlsurii
I
A dezvolta - es,te ci qi oim "rr"
ai expiica un
cuvint de spirit; tot farmecul_comparalie toar.e, pentru a exprima depdrtarea, Homer spunea despre unul din
ct'oii
ei s-ar compiromjte. Metafora u*i" upoi puterni.c*. Dovacla
produsul unei operalii mai rapide a minlii decit comparalia. cind Emi- sdi ci a fugit ,,atii cit poati zuirli L.ancea un bd'rbat <'rr

nescu scrie: Homer ," ge.uu in faza lingvisticd a unei st'abititdfi relative a atribtrltt
.,Pdrea cd printre nouri s_a fost deschis o poartd
1ui o constituie im-prejurarda cd numele de culori nu desemneazil la t'l
Prin care trece albd regina nop{ii moartd,, decit un num6r marginit de obiec;te. Astfel argos nv este pentru c1 alllrl
oricdror obiqcte, ci iumai albul giqtelor sau al v,itelor de povard ; prtlitts
este numai cenuqiul btanii de Iup, al pSrului qi al fiepului ; erodro.s
t'st't'
infeleggrn_gq_-p9-eltr,1 a Stabil_it comparalia
intre lund. qi o regind moartd.,
lara- sa ne-o mai spunr anlrme, Ei noi refacem comparalia lui, fdrb sd 16- numai roqul 1lchidetror gi a1 arimii. Comparalii1e homerice sint totdeaun'rt
producem procesul logic al aldturd,rilor. Faptul ci poezia mai noud in- expresia apropi,erii intuitive dintre do;ud impresii, dintre care a doua csl'l'

312 li l:l
 T
llrr ltll'il)tlt, ilrio('iali stabil cu un obiect. Astfcl cind Homer clescriind moar* (.ltscopllldea'llumirraplinaiezarealuiintr'unSistemclt'r't'lir|iirrrtrl
l.rr irr lrrlrl.ii a lrri (lorgyllion (Iliada. VIII, p. iJ0r'r-7, tr'. Murnu) scrie: es'te practic qi obqtesc' ('ontl)il
tiple.-Dar, aqi p,o"uJo't-oircumto"uliunii
np"'u trnui autor prozaic -ti nici a unr'ri
pot'L 1>t t

r':rtia homerici nu rlezvolLitr<l satt

,.('rrrn irr griclinl o floare dc mac intr-o parte sc lasi. "li"
rrririv sau popular. Jiid#'ir-rrii,
pe Ilomer cir,
"iii"tri-r plii
salc' p-oelul c'ultivh
rrrultiplicind ,r aoi#u'T;;;;;';i ;n*p"*tiiilr
('irrrl t ticsitd de rod ;i ploile o bat prim;ivara,
temI. Este cu pu'tirr{ii <:it
Ast[t.], srrb coif apdsat, gi capul ucisului cacle,,. (.(]rea superior artist"ile-a variatiilor pe-aceeaEi
Ilomer s6 stea p" o'i?"Ipii"-"i i*Jne
a ctelvoltdrii lingvistice, firrir c'rt
Irrurrlirrt'a chclerii este un alribut pe care poetul il aduce in textul s5u care s-ar putea str-rdia
irrrPrcurxi cu obiectul cu care, pentru imaginatia sa, el constituie o uni- t,I si fie cu toate u."ttud-"" poet ingenittlui poetic in omenire'
lrrl. in<lislocabile. c-dderea este pentru Homer crderea unui mac cople- voia Vico -- pri*"iJ"i"lltipati ale poul pti*iti'' Tc'rtuqi el este un pot'l
:.ril rlt'r,od. Prrerea fo,arte interesantd gi vrednicd a fi relinutd a lui Fien- Fdrd indoiald, Homer nu es;te '^ a1 evolu[iei psihologice' l'tr-
mai vechi, ,"prur"r,rii; ;; ;;;"t'a"oai.it indioaie cle Henning' rl'ar'
.r'nl pare evidenb, '''- nt'*ai pentru *"Ji"uf"
rrinrl nr.r explicd 'insd caracterul complex al comparaliei homerice, aEa-
zisrrl caracter dezvolt.at al ei. Iat5, de pi1dd, chipul in care Homer evocr, d;e;imont le-a qusdebine in ltt
si oentru considera't''# il';;"il;t iitotoni"a a[it tenre'irri.ii'
Prin compara{ie, adunarea oqtilor greceEti dr-rpr discur.sul lui Agam,emnon
(lli,aila,II, p. 84 Ei urm.) : minl. Ii datorim aceslui critic, ", o p.*qaiir" nu lolose';te metafore' ('i
amintitd mai stls
observalia
- - i"."6-"H;;;
v;i;i';" inJicne inclics, dimpott'ivir,
,,Asta-a vorbit gi-ntiiul din sfat a gribit si se drrcd, comparatii. pr"r*r,iu'i;;;i";;i", l-ueinatici. ,'comparulitt'
Sfetnieii to{i, purtdtorii de schiptru, urmind pc pistorul in a-cesr text o fJ; ;it".t;;.i"in'a"r""riur"o au-ityle, tsoZS,,este ?L(tn(tt
Armiei. s-au ridicat, gi gloate veniau cu grdbire. scrje R. a" Corr-t1-,t i'i"'pritt[i*o ;;i;i';"' io:|i -forma
aiea compara{ic
tard. a imasina{iei";;;;'i'' Ea
preced';
Cum se pornesc citeodatS-mbulzindu-se roiuri dc-albine,
in-eare unul d,in i;"*";; f,i'iqtn' &"a arftbtt terlneni' nu' sitlt
Mi;une-ntr-una, iesind din laturca stincii scobite, "i'i"i in Homer' c?l: ce alcdLuit';Lt'
Zboar6" gi-n chip de ciorchine s-asazd pe flori primdvara, lopi[i inLr-unut sing"u'""ru' o'?'t d me-La!o'r:ePoemcla hont'er^i.ce aparfin urt't'i
Unele fluturE-aici cu .qrdmarda, iar altele-acolo ; un incontestaun slh',n'i" iiii'iri"itatii. oricare ar li datele pe carc
Astfel gi ostile-atunci roind din eordbii, din corturi ciuili,za[i.i. mat tfne'r'e'"ai"tt'-poii,el.e.ied,ice,
;;;;;:' operr" in' lorma lor ultimd''
Se imbulzeau qi in cete cu vuiet curgeau spre-aclunare istorice;te le-am putea cla unora $i ved'ele sint o expre.sie simbolic(t a
Pe-aqezdturd Ia mal". a unei caste d.e o:;';; i'{ g';itii' *oi Libere gi mai pufin pa'
noeziei. peste uechinrr.' fond"- ar compar.altitor, aL meto
Iatd qi chipul in care este evocatd respingerea tr.oienilor de cStre ahei ratere aici d.ecit tn"'ioli,n'i, i:ri;;";ai;stnai-to .cimpll..modern
pentru cd' norii nutrest:
(lliada XVI, p. 57Lg; forei. Faptul c(t un poet spune u^"' 'n .ii" ie nori' 'pe onx cu laptele' con-
'pdm1ntul hrdnesc
cu ploaia Lor, a;a cum uacile stnt capabit'e abi'a de un
.,Cit este locul ce bate o sulitd lun.gd, aruncati stituie o slor{are*ai"'"'oiillierattLrile---noastre
cle iir" i" io Cianson De
Roland'
De un bdrbat care cearci puterea la jocuri secol...Metaforele par a fi tot atit in faptul c5 in moment'rrl
Sau in rdzboi cu duqmanii cei net:ruldtori de vial6 Motivul absenlei *'Ltrtor"i nu poa.te.s*ta Jecit6in4 uiala este ui'otl'entd ,st
Tocmai atita napoi furd-mpinsi de ahei si troienii". 1or psihol,og i", ,,ti''ii,i"priin[-itieuiittit,
promTtia it ti*U"iul' Leneq' ctnd sirn[u-
cuoetarea culmd., cind mtna este jttst' tltr
In ambele cazriri, a1 doilea term,en aI compara{iei este mai dezvol* rilZ bine echilibrate $i inchise rrnan i:o:gi cl'e alLele"lunc{ioneazd' ciut
attord'tr;i- se' intimpt'd atunci
tat decit cel dintii, fie cd eI este mai am5nllnlit, oarecum analizat, fie ldrd sd. impieteze";;;;-;r;wa "i'* *t"
cI el cuprinde o pluralitate de imagini asemdndtoare. De unde a luat c1t gyet', *::.1f^1:^.ey
sensibi.li.tatuo gnnn'o"ia s-a d'ezuol'tat este succPst'D' #I;,'
Homer procedeul acesta al dezvoltlrii comparatiei ? Un cercet6tor, riajla. snrzag{ite Jiind' succesiue' limbaiul
si cete ttoud imnqini rdntitt
W. Moog, Die homertschen Gleischnisse (2. f. Aesth., VII, 1912) soco- l;pt"iiios-
un Japt; apoi iL l;;pr"r;';;".;"' sLLperpozabilel"'.A1tfel fac scriitorii mo-
teEte cI prrocedeul aoesta este al circumloculiunii, obignuit in vorbirea clisti,ncte, deqi tn clt'ip grosolan
curent5. Cdci, scrie Moog ,,.5i in uiafa practicd, impresia indiuiduald mL criticul spicuieSte aceasti desct'icrt'
derni, un Flaubert- ai inaa, in caie cle leur poitrail contnl'e des prort'r's
poate fi determiruatd. tn sine ; abta stabilirea de raporturi, analogiile, a unei lupte cu alrititit-ies d?'n'on'niint ref[uaient d'- oros houilkstts"
paraleli,zdrile, aduc claritatea qi, infelegerea". ComryrgtS,ile hqgreriee- sint de nauire fendaient les cohort<'* ' ;;'"*bi;n"- cile" d'oud imaqitti
forme a,le eireumlocuflr;p-ii, adicd ale dezvoltdrii in jurul unui subiect, (Satambo). rfaur:ert |',)*iigon.no;a'"iiti
lt l5
314
 T
(tlrJart(ii ;i ctiltortele_, ,d.uile ;i uarurile), diru pricind cd re-a adzut
t'tL
.o sirr't1tt.rd priuire(. Critic al simbolismu,lrri, Gourmont este teoreticia*
It.ttl ,,sir.stcziilor''u Ei al ,,corespondenlelor.. sub categ,el-is ;;;;r;;';;,;-
:1i psihologice,.in-care peroep{ia este maiTmpta qi mai rapidd.
.rrr.l.irli.r'r'l*,
'lr.alt' ;.lr:r'st*a ne ab,at de 1a preluirea viciand
a Iui Ho-"r. Dupr ob_
r;t'r'va(iik'acumulate in cursul cercetdrii mai noi este jus,t sd vedem in
I 1r,1111'1' r'.prezentantul unei etape poetice "mai vechi,
nu un poet pri,mitiv. Incontestabilul caracter Ei lingvistice totuqi
irhaic al crea{iei'lui nu
lr'.vi.rc insi din prezenla meta orelor care apar la niveluri mai recente
rrlt'r'r,caliei literare. Problema homerici s-u impu. altddati lui vico cu
scopul de a proba vechim,ea primitivi a stilului figurat. Iatd insd cd,
ircord de altfel cu 'ancheta etnotrogicd, metaforele iu sint identificate in
in
primelc monurnente ale literaturii qi iatd cd arhaismul lui Homer este
stabilit nu din pricina caracterului metaforic aI poernelor sale, ci toc-
mai din pricina lipsei metaiorei din cuprinsui 1or.
II. FUNCTIUNILE
METAFOTiEI
lntr,e probl,ernra origini.lor si a,ceea a funrcliunirlor exiisti o strinsd legir-
turd, de care este necesar sd ne ddm seama mai inainte de a trece 1I o
noud sferd de intrebdri, menite sd ne apropie cu incd un pas de cu-
noaEterea mai cornpletd a fenomenului metafbrei. cine se intieab5 in ce
moment aI timpului au apdrut primele metafore doreste sd afle si ne-
voile spirituale pe care ele 1e-au satisfdcu-t, adicd func{iunile impii"it"
de metafore iin mo,rnentul precis aI apari{iei 1or. pe de atir parte,
.u
intreabd care sint funcliunile metaforice poate spera sX otline un "ir"r5s_
puns in legdturi cu momentul apariliei 1or. cdci printre funcliunile pe
care le exercitd metafora astdzi, poate si se gdseisc[ si ace,lea p"
le-a indeplinit altddat5, cunoagterei acestora din urmr putincl aduce pre- "ri"
cizdri- Ei ..in tregdturd cu originea ci. Hotrr,ind,u-ne, in paginile .* 'rr-
me'azd, sd punem accentul Cercetdlii pe intrebarea' relativd la functiu-
nile metaforei, la rostul pe care ele sint chemate s5-l implineascd in viala
spirituald a omului, nu pdrdsim c,eci preocuparea reiativd Ia origini.
Aceast6_ preocupare este mai degral:r atit de intirn intrelesu,tr cu s(era
de problerne ,atre functionalitdlii, incit urm6rindu-le pe acestea din urmii
putem spera sd o,bfinem un adaos de h-rmini gi in chestiunile care rre-ail
relinut pind acum mai cu dinadinsul.
Cit de strins s,int legate problemele originii gi cele ale funcliunilor me_
taforei ne-o dovedeqte Vico insuEi, creatorul modern aI filozofiei meta*
forei. stabilind rnomentul apariliei acesteia in prima, fazd de dezvoitart:
a qpiritului omenesc,
relative la funcliuni. ldlca !n fazra lui p,o,eticd, vicro rds unde ;i in,trebarii
Meta,fora apdrea, pentru vico, in acel moment in
care, ca instrument adecvat al unei mentalitd{i animis,te, ea putea sI
316
qorocLeze relativa s5ricie a primelor idioimuri omeneiili. Arccsl ttotttt'ttl
o dat5 depSgit, rnetafora iEi pierdea ins5, pentru vico, vccltiul ci rosl ,
incit tot ce intlmpinlm ca metafore in operele poe{ilor mai noi cstc rlt''
parte sd posede substanla sufleteasci a primelor lor intruchipiri. Unii
dln continuatorii lui Vico Ei, in primul rind, Alfred Biese, despre ,a cirtri
cercetare am amintit Ei mai inainte, sint insf, departe de'a-'6'ocoti i:i-r
funcliunea metaforei este is;tovitd astdzi. Dupd pdrerea }ui Biese, mc[a-
fora esl,e. o categ'orie universalS a culturii om'eneqti, un instrument cart'
a c6,laborat nu numai la forrmarera limbilor qi a reprezentdrilor noasl.rt'
mitice Ei religioas,e ; ea este Ei forma generald a 'expresiei in arte, in toat,r'
arteLe, nu numai in poezie, d,eoarece, dr-rpi estetica simpatiei, care incc'
puse a se iru-pune in vremea lui Biese, chiar artele plastice deop'otrivit t:tt
betre muzical-e, manilestind in forrnele lor un conlinut de sentime'ntc
omeneqti, obline acea personificare care pentru acest cercetdtor alcitttt
ieqte fires inslqi a metaforei. Mai mult decitlatit, pentl'u Biese m,etaforit
esie qi un instrurnent al cunoaEterii filozoficej In acest puqct, vechile pa-
reri a1e lui Vico Sint depdEite in chipul ceL mai izbit'or. Cdci dacl pt'rr
tru filozoful italian vechea funcliune qi insemndtate a metaforei incr'-
tase o dati cu trecer.ea spiritului o,menesc din faza 1ui poetic5 in cca fi
lozoficd, pentru urmaEul lui modern, pentru Biese, rostul metaforei st'
menline in interiorul acestei din urmd faze. Alti teore'ticieni mai noi att
reprezentat de a1tfel aceeaqi pdrere, jntrcb,a.rea relativd tra rostul filozofit'
a1 metaforei alcltuind r.lna clin prohlemele cele mai de seamd ale mclo
dologiei filozo ice qi ttna din cele a1 cdror examen poate completa idcilr'
,o".[r" cu privine 1a rraliditatea teoriilor viciene. Sd ne intrebdm dt'r'i
care poate fi func{iunea fllozoficd a metaforei, inainte de a vedea t'at't'
sint funcliunile ei psihologice qi estetice'
A. FUNCI,'IUNEA FILOZOFICA A METAFOITEI
In oeroetarea sa asupra m,etaforei in filozofie, Biese incepe prin a aLat:tt
poziliite hegelianismrlui, soootea c5 gindirea p'oate cuprinde realul
"ar" Noliunea gindirii pure este insd o no-
prin'simpti dezvoltare dialecticS.
iir.r" "rotrrtd. ,,Cuge.tareo., o'bservi Biese, are neuoie dn. yry. con{inut (lin'-
dit, de un obiict, ii pe acesta nu-\. poate da dectt i,ntut{io6(. Aceastf, for'-
mulare a 1ui Biese ar pdrea ci lntdreqte pdrerea cd in operaliile minfii
se reflecti un aspect a,l realitalii. Totuqi, acesta din urrnd nu aparc ('tl-
getdtorului aminiit, foai:te pdtruns de- subiectivismul veacutrui, decit irr
ior-" pnelucrate, subiectivaie. Imaginile fanteziei asupra cdrora lucrc'azii
gin'direb filozoficd sint pentru Biese metafore, adicd rezultatele rcprc'
Tentdrii unei realitSli exterioare prin analogie cu propria noastri viatir
intern6. ,,L.u,nlea rtu ",,,,e deuine tn Adeudr Cunoscutd, ne spune Biese, d<r<:il.
in md;ura tn care o trdim, acli.cd i.ntruci,t o transformdm dupd Lcgilt: slti' s1ti
ri,tul,ui nostru ;i, tntrucit ii tmpruTr,utdm propriile noastre otribut<t
:lt7
 -=
tiltrttl -<'orprurrlrr". obiectul cel mai direct ;i singurul cert al intui{iei ar fi
tlot'i t'xpt'r'it'rrf rr irtletrnd, incit daci nr-r putem cunoaEte necunoscutr,rl de-
cit. r'rvlucinrlr,r-l la ceea ce am cun.oscut m,ai in,ain'te, ar fi limpede atunci
('ir ol)ol il r:rrtroa;terii nll se poate produce decil in formele meta-
I'ort'i, irrlicli prin analogie cu propria noastrd viaf5 int,erioarr. orice
I'ilozo[ic ar Ii deci in esenla ei antropomorficd. Rolul metaforei
rrr l'ilozofir', s;usline Biese, este cu atit mai mare, cu cit, s,ervindu-ne
rlr',1'1';11',1 r'orbit, nenumiiratele transferuli rnetaforice ale acr:stuia trec
rrr :;i';lt'rrrr.rl de nofiuni al gindirii, colorinciu-l in intregime. novada ace.s-
lor' :rst'r'fiuni cautd s-o ob!inii Biesc, r;tr-abiitrnd intlegul donreniu istoric
;rl I'ilozofiei, pentru a scoate in reiief, in succcsiunea"sistemelor, elemen-
lrrl nrctafolic pe care ficcare din acestea il cuprinde. Nu sint oare ideile
Irri i)lalon hipostazarea nofiunilor umane ;i oar.e conceptul substan[ei la
sPinoza nlr are ca atribute pe- acelea p'e care omul ca ti;ntra fizica
Ei spi-
ril.rralii le cuprincle iir sine, adici intinclerea gi cugetarea ? Eul Ia Fichie,
Absolulrrl la Hegel, voinla la schopenhauer gi Inconstientul la Hartmann
rru sint apoi deopotrivi personificali metafizice aie realitdfii ultime ?
lrergel socotea, in fine, ci legile de dezvoltare a1e lumii sint propriile legi
alc intcligenlei omene;ti, autolizind prin aceastd analogie - metaforiJl
meloda purei speculafii filozofice. Antropocentrismul ai fi deci Ia el
acasd in - intregtil domeniu ai filozofiei. Vico socotca cj spiritul ome-
nesc 51inde;te metaforic nr.rmai in plima lui fazd, in faza prefilozoficr.
Iati irxd cr Biese cred,ea cd nici filozofia nu se poate lipsi de meta,fore
si cd ana]-o-gti!"-- pqrc,qnificatg1ry sint un instrument de cunoaEtere chiar
in operafiitre ceie rnai inalte ale filozoflrii.
Pentru aprecierea contribufiei lui Biese trebuie spus mai intii cJ
no[iunea sa desprre metaforr cste destul de particulare. urmindu-l in
aceastr privinfd pe vico, Biesq.l pu distinge intre metaford Ei pers,onifi-
cat'c. Fiiri indoialir, pct'sonificalea estc ;i ea lczultaLul transferului cx-
preisiei a doui realitdli. Spiritul cunoagle insd gi cazul altor transferur.i
metaforice deciit acelea dintre expresia unei realitd{i externe gi aceea
a stSrilor qi evenimentelor propliului nostru eu. cincl vorbi,m, de pilcla,
despre lunii ca despre un scur tle aut', nu operirm nicidecum un tlans-.
fer personifioant, de;i. facem o metafortl. ]Jicsc par.e insf, a nu cunoa$tc
decit rneta,for,ele personificatoare. S-ar prrtca spune totqi cI in donre*
niul filozofiei, metaforele apar[in lotdeauna acestc.i categorii. Exemplele
pe cale le-am spicuit in partea istoricr a expunerii iui Biese Ei aitele
care 1i s-ar putes adluga ne-ar face fird indoialf, s-o credem.'Antro-
pocentrismui ocupd un 1oc dintre cele mai intinse in concepliile filozo-
fice mai. vechi $i ryai noi. 'rotugi, antropocentrismul,u o pozifie
olrligatorie a spiritului cunoscdtor. EI este apoi o pozilie pe "slecare^ spiri-
lul, jn etapele mai noi ale dezvoltirii lui, tinde mai clegrabe s-o elimine.
Evident, existi doud atitudini, doud gesturi ale cunoa;ierii. unul din elc
consistr in a modela realitdliIe externe dupd stdrile eului ; celdlalt, in a
3rB
rirodela st6rile eului dupA realitdlile exterioarc. Cel dintii csLe gcst,trl
t:ognitiv al antr-opocentris,mului gi este cu drept cuvint judecat in t'apot't'
,'ri'aspirafia sufleiului de a cunoaqte lumea, mai degrab5 ca o pricinh d.t'
t,r'oar6 deci,t ca o metodf, potrivitd de cunoagtere. A regdsi necontctrit'
t.ul in lume inseamnl a !i-o ascunde pe aceasta din urm[. Cunoa;tercil
ca stabilirea unui raport intre eu Ei lucruri presupune .realitatea autrt
rrgm[ a acestora. A tunoaEte inseamni a stabili o rela{ie cu ceva clctl-
sebit de tine. A cunoagte inseamni a ieEi din tine, a te depd;i. Antt'o-
pocentrismul este insd reintrare in tine insu{i Ei, in raport^cu scopuril(f
imanente ale cunoaqterii, o pozilie cognitivi i'nadecvatd. imprejut'art'ir
a fost de mai multd vreme recunoscutir q;i prezenta elementului antt'o''
po"""tti" in vechile sistematizdri a1e filozofiei a fost denunfatd ca o pt'i
d" eroare. Este adevdrat cd opera cognitivd a spiritului presupun('
"ira
r.edUcerea treptatf, a necLll-Ioscutului 1a cunoscut. Dar sfera cunoscultt
lui este aceea a experienlelor apr.o,piate ale omului, nu neapar.at alc -stir
rilor lui interioare. Astfel, fiziia hllozoistS, aplruti in cetS{ile ionicrrt'
cu cinci gi cu ;ase sute de ani inaintea erei noastre, reduce intreagit
lume la apa;i aer, la foc Ei pdmint, adicd la niEte eleme'nte pe.care otltttl
1e girse;te in'ccrcul limitat al primelor sale explordri ale lumii extet'rrc,
nu-in sine insu;i. De:;igur, un Empedocles socoteEte cd ceeasau ce purr('
elementele materiale in-miEcare, ceea ce Ie face s[ se atragfl sI st'
r:espinga sint niEte for{'e deopotrivd cu ale iubirii $i ale urii in suflclttl
o-Lrr"i". Anal,ogizarea personificantl a ,lucrat, in cadrul aces_ta' penlt'tt
a ob{ine nr:liunIa Jorfei-, ca ceva deosebit de materie. Dar o dati notitt
nea ior[ei ci;tigati, intregu] sens al dezvoltdrii spirituale ulterioart' :t
Iost s-o' puriiicu de amintirile antropocentrice ale inceputului' Astft'1,
cine compard conoeptul for[ei in fizica hilozoistd Ei in mecanica .Iui Ncw
io11 poate sL, ,"",rrouscf, pr-oglesul fdcut tocmai in direclia elimi
""
ndrii elementului metaforic i"i personificant' Analogi'a personificat'oart' ir
putut deci juoa un rol in forma|ea pr.imelor conceplii_ ale spirituiui oiltc'-
nesc, degi nu un rol exclusiv. Aceastii metoda a pierdut apoi-din vccltt'it
sa insemnatate, in mlisnla in care spilitul a cucerit domenii din ce in t:''
tnai intinse ale lumii exterio'are, incit reapalitia personificdrilor in gott
,mai no,i este sermnul unui arhairsrn spiritual, pe. care cr1lica fi
".ptili"
loiotice se cuvine sii-l cenzuleze, nu revelalia unor condi{ii permancttLt'
ale cunoagterii, aqa cum Biese ar fi dorit si'r ne fac6 s-o credem. Dar da|ir
metafora personificantd nu este indispensabilir, alte forme ale ei sint oat't'
mai consfi,ingitoare in lucrdrile cunoaEterii ?
Bergson a afirm,at-o odat5. In renumitul s5u articol asupra Intui[ici
filozofice, r'epr,eze,ntind ,corrnunicarea pe care a ficut-o Conrgresului fi
foroti" di,n B6,Iogna, in aprilie tgll (L; Pensde et le Mouuant, 1934), Ilerg
ron , suslinut Ja toate.iistemele filozofice originale se dezvoltd dintr-ttrr
I;i-d" p"iiot oondensatl care contine virtualmente toatd materia dezvol
tdri}or tror. Aceist puncf condenrsrat es'te in'tui{ia filozofi,cfl, viziu'nea nottrt
:il1)
 -

--ry-

a lug'irilor pe care fitrozoful o aduce omenirii Ei de car.e noi nu ne pu- rlin n^ou filozofia Ei poezia, cugetarea ralionald gi fantezia. Prinlle pt't-r"
Icrn apropia deoit prin intermediuJ unei imagini : ,,imagine intermediard ,ltrriele acestei incliniri este Si alirmarea rolului pe eare imaginea Inc-
httre sirruplita;tea intuigiei concrete ;i com"pteritatea -abstracfiunilor care lrrt,orici il joacd in opera gindirii .sau a c,omunicirii ei. Romantismul a
o LracLuc, imngine Jugitiud ;i euanescentd, care obsed,eazd, poate nebd- I'ost o piantl vigur.oas6. Seminlele ei au cirzut departe. Astdzi incd in.-
t1ul,(t i'n seamd, spiritul ttlozo ului, care i,L urmi.re;te ca o umbrd, d,e-a l.impindm mereu strldii care afirmd, cu vechea inclinare romanticd, in-
I.tLrtgul tuturor inconjururilor cugetd.rii sale gi care, d,acd nu este intui[ia :;r'rnndtatea fanteziei qi a irnaginilor ei metaforice i,n
irtsd;i, se apropie de ea mni mult dectt expresia conceptuald. ;i cu nec"- IJn astfel de studiu este ce1 a1 cugetdtorului sp,aniol J
sitateq simbolicd, la care intui{ia trebuie sd. recurgd, pentru a produ,ce
-L:xplicatiile,, Sale". Pentru a ne d,a un exemplu despr,e ce poate fi o
ilsemenea imagine mediato,are, gi, desigur, metaforicS, de vreme ce ea re-
prezintd, intr-un chip relativ inadecvat, intuilia propriu-zisd, Bergson
lrlocedeazr la amaliza,sistemulrui lui Berkeley. La o prirni vedere, diver-
sclc aspecte a1e filozofiei tui Berkeley erau ,cunos,cute cercetdrii filozo,fice
nrai vechi sau contemporane. Berkeley este un idealisL nominalist, un
.spiritualist voluntarist Ei un teist. Redusd Ia aceste teze gen,er,ale, nirneni
n-ar mai purtea recunoaqte specificul filozo,fiei lui Berkeley, 61 cdr,ei ,ori- lnaL un cu-
girralitate consistd tocmai in felul in care ea grupeazd amintitele teze gi, noa;terii". nu
mai cu seam5, in intuilia care le susline Ei in imaginea c,are o mijlooeqte aparlin altor categorii
pe aceasta. Potrivit acestei im,agini, ,Berkeley percepe materia ca pe o mai cauula
.sub[ire peliculd transparentd, situatd intre om qi divinltate. Aceastd cane se inlocuiesc
cul5 rdmine transparentd atita timp cit filozofii nu se ,ocupd de ea qi
]eh-
atLrnci divinitatea se aratd printr-ins,a. Dar indatr ce metafizicienii sau Am;bele spele
t:lriar numai simlul comun, intruoit este rnetafizictan, s.e ating d,e ea, pe-
lic'ula iEi pierde strilucirea Ei sublirimea, devine opac6 qi formoazd ecran,
pcnlru ca nigte cnvinte, precum substan{5, For!5, lntindere abstractl
t'Lt:., se as,cund dupS ,ea, se depun ca un strat de praf gi ne impiedicd a
lx:r'ccpe divinitatea prin transparen!5. hnaginea este abia indicatd de
llcrkeley insuEi, deEi intr-un loc eI spune in proprii termeni cd ,,noi ri-
rlil:d.m praful;i cd. tot noi ne plingem cd nu mai putem ued,ea.t.Iati deci
t'rrnr idealismul nominalist qi teist al filozofului er,glez, observd Bergson,
rrrdalS ce este cuprins prin intermediul unei imagini, capdti viali !i se
irl'irmir ca o conrcep{ie originald asupra lumii. Imaginea meta oricd ern, metafora
Jx'nh'u Biese, siimburele insuqi al concepliei folozofice ; ea este pentru Lope numeqte
Ilt'r'gson mijlocnl ei de a se oomunica. Cee,a ce unegte totuEi pe cei doi apd a rrnei fintini sdritoale o llnce de cristsl, in-. aginalia se c'om-
cr-r'cetltori este sentimentul c5 gindirea purS rlmine ins,uficientd falh p1,ace sd asimileze cetre doui obiecte mai mult decit realitatea o permite.
rl1' scopuritre filozofdrii, care trebriie-sd rEcurg[ Ia fantezie, pentru a se i'ncepe acolo adeudrul eiG. Cind
crlnslitui sau cel pu{in pentru a se com,unica. Apropierea aceasta prro- un bine cd
vinc din trunchiul comun pe care vederitre 1or au inftrorit, cu rezultate Ei sufletul nu este un vas care ar avea un dar aceasti"r metafori
t'rr nrcrite de altfe1 inegale, deoarece u,nul este un cercetdtor intr-o pro- e1 ajunge si pund in luminti un str'at de fenomene suflete'.1ti care ,,irt
lrlt'rnh speciralS, pe cind celSlalt este un ginditor cu intinse repercusluni struituia suJtetutui joacd. acela;i r"ol, ca fundul unui uss('. Cu conqtiin[a
rrr at.il,ca dom,enii ale culturii ,moderne. Spre deo,sebire de criticismul an- acestui minus intre identificarea obiectelor 'comparaliei subin{elese pro-
I.r'ior aI unui Kant, care tindea sd separe domeniile Ei si le afirme in cedeazd filozofii atunci cind -construiesc cele dor-i6 mari rnetafore tra carc
lrrrlonomia 1or, tru,nchiul comun de care am vorbit este r,omantismul, a revin necontenit teoriile cunoaqterji : rnetafora conEtiinlei ca a tabld., p,:
t';rnri tcndinld permanentd a fost sa reaso,cieze dom,eniile, sd infr5feasc.i care se inscriu impresiile, gi metafors ionqtlinlei ca 1)as, in care ideile

ll,() 21, Studii de stilistice :J2t

 :-

apard cu limpezime. Pe de ait6 parte, clacI, rnetafora poate ne-

ajul'a
alciiluie,,sc un c,onfinut. Multd vreme gnoseologia a folosit rnetafor'a oo,n- ,.;r si re.simt uneori
i,i.it"f i" opera tui ae cunoaEtere, p.ofiesele acesbui,a
;tiirr[ci-iabte. iina insd Descartes a stabilit cd ,,singura existen[d cert(t vria nu nrumai 0," d me6afor[ prin alta, dar gi.-pe aoeea de a
u ltr<rurilct cste aceea pe care le-o oJerd, Japtul de a ti cugetate . . . Lucru- "i1o""i
,:,,.*r1, a orice rnetaford, de a cunoaqte lucrurile prin.rnijloacele pur no-
rilc u.tt, rnurit ca realitdfi,.pentrtt!,,-e renaqte ca gi.nduri (cogitationes)((; trebule ami'nitit cd una din metaforel"e cele
l.r,r'r.cr'crr c:i"rlre rnetalglq" g_S-r-$.tiinlgi-]B a deschis calea idealismului rno- li,;;;i;:-In aceas,ta pii"lrrtra
(dar pe--g"a1gortega n-o aminteqte in oerce'tarea
i,,ri ae-fitrozstiei
<lcl rt.
Irrrlloltan 1,a contribuliilor analizate in urmA st5 in faptul 'de a fi at'a-
"".timetafora conqtiinlei-ogiinddi
,rr) csLc
'p"iri"ii-rceStaA,-tu*ea'ar ii ."ra deplin constituit, in rnornentul i,
l,irL t:irnu numai rnetaforele personifica toare pot avea un rol in filoz,ofie. cunosc cii-
l'qr clc alti parte, pdrerile amintite mai sus par a pune o noud probtrem5, ,,,r", foit simpla ,iglildii", conqtiinla i'a cunoqtinlh 'a-\i de ea' Se raporturilc
ri.riti'tii" fi,lozo,fice"iegate'de icesl mod de reptezenta
rrllsr:nti din discutia lui Biese : intrebarea dac[ tne taiora ,este mijloc aI atribui I'umii ceea ce
cunoaEterii sau numai al exprimlrii fitrozofice. Este 'drept insd cd deose- ,,-iiiiirt"i cu lumea. EIe consistS in faptul de..aau devenit sensibili Ia
birca i,ntre cunoaqtere qi exprimarea ei este destul de greu d'e fdcut. Cdci ;;;p;4ire deoit reprezentarii ei. cind vechea metaford
oamenii
a congtiinlei-
rrceste greutdli teoret'i"e, ei n-au inlocuit
cunoqtinta ,nu este un con(inut co'mplet mai inainte de a trec,e in ex- noue, ci au L,enu,nia't la orice transf,er m,eta-
plesie. Orte,ga pare totuqi sd nege ,acest adevdr, minat desigur de opi- oglindS" printr-o rnetafoid
loric in Iucrarea cunoa;terii. Lurnea se modificil necontenit prin munca
nia foarte veche cd exPresia ,ar fi copia gindirii, dupd cum gindirea ar absur,d a spurae cri
fi copia realitdli1,or . De fapt, expqesiA este o. rn gindiri.i, ,r-"""r1"a, prin acliunea omului asuplra ei, incit este. spiritul n-ar fi decit o
;;i;-;;;.;ii nu fa'cern decit s-o oglinciim. Dacf,
etapa trui cea mai inaintat6. Exprresia nu este copra organl- Iqmii ar fi fost gata
zat'ea ei ce,a rnai incit intrebarea q$Ie cu- e*ista o lstori,e a .ug-utarii. Imaginea "
;ii;;; ;"airnornent,-
1
desiivirEitd, dacf,
clin primul qi de -atun"i ,r, s-ai mai fi schimbat. Existit
noagtere sau nurnai expresie e pentru noi o falsd problemS. Cine expriml "u stau in cu fazele de
u,n conlinut mintal oar,ecare in f,orm,a unei irnagini metaforice il ginde,Ete insS o istorie , ale cSrei etape ,1eg5tur5
""gltiiii, modurile deosebite in
clezvoltare ale socie-ta1ii,-to care stdpirreEte reali-
in acelagi fe1. Continu-tuJ gindirii Ei lorma exprimerii ei sint inlim in- ;t"", ; rnodifica treptat pentnu a o adiuce in stSpinir,ea sa mereu mai
lrepdtrunse qi cu ncputin{5 de separat. Ce rost poate avea atunci si ne in mai bine. AceasLS imprejural'e esen-
oompletS qi o cuno,aEt" oiri ce ce
dntre,bdm dacd metafora este instrum,ent de cunoaEtere sau numai f,or,rnit care se cuvine a
t,raia es,te insd ascunsd de - imaginea .conqtiinlei-oglindS'
a exprimlrii aoesteia ? Mai potrivit este ,a ne intreba dacl imaglnile me-
taforice sint in adevdr rnijioace ale gindirii filozofice, dacd cu ajut'orul fi eliminati. eorgi"*I" *g"iatii impun- Ie
deci cerlzurarea
inlccuiascf, sau
concepliilor
chiar sd re-
;rgil;&" ate splritutui, caie trebuie sa
lor cugetarea izbuteqte a cipta fenomene noi, necunosoute mai inainte ? i" e1", atunci cnnA ij'"gu 5f, le inle'Ieage ca pe
.o
pricin[ de eroare'
Desig#, ro,lul metaforei in dezvoltar,e,a gindirii fiiozofice nu poate.-fi t5- """T"
pentru a iolosi lo nietatora, vom spune deci c6 gi,ndirea;i f1n-
g6duTt, dac6 ne refierim la mullimea Ei i,nse,mndtatea impr,ejurSril,or in "ol'iniine
adeseori para1e1, nu sint coe>rtensive pe toatS intinde*
Eur" .1, I'ecurs la serviciile ei. Istoris cugetdrii este solidari cu istoria t"ria, auqi ,clecurg
;;; i";; incit faitezia apar6 cind ca.o haind prea .iarga a cugetlrii, in- I

fanteziei. Eforturile omului de a cunoaqte s-au dezvoltat par,alel cu efor- toite ei, cind ca o hainl plea strimta, carc
turile lui de a vedea qi de a inchipui; aoeste doui ef'orturi atr colab'orat ;6;;i1'e .a *oa"rerE f,ormele
multd vreme qi este probabil cA i$i vor so icita recipnoc serviciile Ei in ceie cugetirii s-o sfiqie Ei s-o lepede'
.lezvolLarea viito,are a spiritului ,o,menesc. T,otuEi, este drept a spune - cf,,
daci imaginea metaforica a fost adeseori un mijloc d9 a oapta realitS- B. FUNCTIUNEA PsIHot'oGICA A lthl'r'Al,'Olilll
!ile, uneoii ea a fost tocmai un mijloc de a le ascunde sauOrtega, de a le in-
la exemplele,lui me-
S-a observat u'neori cd funcliun'ea me'taforei nu poate fi numai accca
ieiege greEit. Astfel, pentru,a ne restringe
iatoia Zc,ngtiinlei-tai:ta a fost nu num,ai una din varietSlile metafor'elor
gnoseologice, dar qi aceea care ne-a mascat atita timp anumite insutsiri de a aduse un rednediu lipsei termeni,lol' intr-un momentspiritul oarec'are al
."of"d"i lingvistice. Dacd ar fi aqa, nu s-ar explica de. ce ornc-
ale oonqtiinlei. Aga, in to,ati lunga epoci in care conqtiinla a fos't inchi- nesc continul sd producd rnetafore sau chiar -- ce1 pulin forme men-
puitf, ca o tab[5 curati (tabula roso.[ pe care vin de se graveazd impre- - afldm in ac-
siile lu,mii exterioare, filozofia n-a putr-lt sesiza caracterul aotiv aL con- tale asemdndtoare cu metaforele, chiar atu'nci fi"g lq. ne
ii"it"t" ";presivd. Acesta -este, de un pild6, cazul visuJ.i.li, ale cdrui irta'
gtiinlei, virtutea ei de a prelucra impre-siile, functiunile ei spontan'e. Ci'n,: intotdeauna ca fel de metafore, adicd drept ni;;tt:
itudiaza istoria filozo,fi,ei 'asistd tra indelungile lupte purtate irnpotriva sini au fost simtite
acesrtei m,ertafore, m,ai inainte c,a fel'ul lutcrurilor atrita vr'erne aooperit de
["p"ur"tta"i linind lo'cul 'altora, cu care in parte se acoperd' in parte sc
r)/,,
:i22
t
 i--

rk'or;t'Itc's<t. Accrastd inlelegere a visului este strSveche, dupS cum o do- inlre funcliuniie psihologice a1e visului 9i cele- ale metaforei, sii-cxanti-
vt,rlt'r;lt'arl.a ghi,cirii visu,Iui, pe care au practicat-o toate popoarele r*'im in ce mdsurd se pdate face o apropiere intre. aceste doud formafii
Urr [irlrrrac'i cle visuri insolea, de piidd, in antichitabe pe toti oonducS- "S.li.
,,.,".rtri", corrslder,ate in structura
-ea !i ietul alparitiei tror. Apropieretr
Iolri rlt'rryt.ili. Un astfel de tSlmaci ii lS,muri o datd lui Alexandru Ma- ;,;;;;;'p";;" "o"tril"i- Ei la o mai bun6 cun,oaqtere a fenomcnului
licrlorr, <,arlt, visas,e, in timpul as,edierii Tyrului, un Satir dansind, cd ce- rnetaforei.
lir.l,t,ir st'va preda qi cd impdratul macedonenitror va intra invingdrtor in p""*" r.6;d; viaul este produsuJ. refr_rlarii urror reprezentdrr subcon-
'l'),r.. l)lu:ir ai"l.a visurilor esle veche, qtiinla lor este cu rnult mai nou5. nu sint primite in conqtiinld decit
N4rrl{,ir vrrcme psihoiogia oficiald i-a acordat ins5 o ate'nlie cu totul d,ts- rtil"i"^.rr";-p"li"al-iiifn"ra'somnu1, proces de- condensare (verdic'htun91)'
rluoa ce au fost supuse unuii intleit
',i;:pi.;;r;ii;;;";;;;;;gi
lp1,L.ir, pinir cind cercetdrile psihanalitice a1e medicului Ei psihotrogului pt'asticizare' Ansamblul acestor pro-cese al-
Ei
vicncz Sigmund Freud Ei a1e discipolilor lui au creat o intreagd disci- *atirr1g1n.g, ri6"h distinge intr-un vis conlinutul lui latent li
lrlinii sistematicd, a1e cerei consecinle pentru Etiinla esteticl au fost Ia "ei,ri"qt"
;;;ti";1"1 i"1 *lnliiesi.
-onlinu,tuimanifest al visului- eite simbolul con-
i,r, ,rru-ett dat extrase. Cdci dacd apropierea intre artd qi uis descinde condensarea qi deplasare,a lui, adici
I,ri ca di.n cea mai adincf, vechime, a trebui,t sd se construiascd o doc- tinutului sdu tateni, oblinut prinpro'duce fie prin e-liminatea anumitor'
orin sublim"tu. Coria"n-"tu, =e
l.rini a visului mai inainte ca amintita apr,opiere sd inceroe a-gi da toate #;#'iut1"r.,-tiu*pri" patttrrl,aace1or citorva ,umai din elementele un,i
r.oad,ele ei, in ve'derea unei mai bune cunoaEteri a proceselor care stau Ia e1emente latente c'are au intrc
baza artei qi a funcliunilor pe cale acesta tre joacd in interiorul psiho-
;;;pG; tritent, it" pri" ,r,ifi.ur"u de frecventd in vis a imaginii unei p.r-
e1e ceva comun. astt'ei, aparilia atit
logiei
'ireud omeneqti. !
soane care are i" ;;6i iimp citeva din caracterele unei persoane deo-
n-a vorbit de melafore ; a vorbit de simboluri. Dar daci siri:- ;;;i;; *.t" p.oausu1 condensirii cu care lucreazd lantezia visului' De-
bolul nu este decit produsul inlocuirii unei realitSli sau a expresiei unei pru',,""consistdininlocuireaunuielementlatentprintr-unulmani-
realitSli printr-o realitate sau printr-o altd expresie a reahtelii, care aLl i;;;^;;";i,*- i"a"partat ca semnifica:lie de cel dinrii (un proces ase-
funciiunea cle a 1e reprezenta pe cele dintii, atunci simbolul poate fi mdnltor ctt a,Luzia'in .ro.Uit*a okriqnui'td), apoi prin mutarea accentl-
trecut Ei el in categoiia metaforetror. Este adevdrat cd, dupi gum qu 1ui psihologic care i"rot'", un element impoitant asupra unui ele'ment
arltat-o toate analiiele noasire precedente, pentru ca o metaford in iipri'[ a" insemndtat",- ,!, incit visul manifest dobinrdeEte un alt oenrlu
.- deplinul inteles a1 cuvintului si ia naqtere, este nevoie ca conEtiinla de grupare , "f"*Lrtuiioi l"i Ci un iz-bitor caracter straniu. In sfirqit,
\ aseminlrii dintle cei cloi termeni sd aLterneze cu con$tiinta 'deosebirii p""[""'", ,n ,ris ,a-.. pr'oducd, toate coniinuturile mentale latente tre-
Jcr. Conqtiinla ace,sbei cleoseibiri in asermdnare lipserqbe in ti'rnpul act'ivi- brrie s5 se transforme i" i-rgi"l vizuale. Visul proced,eazS, asadar,. ca
tdlii visului. Arn spune c5 visul e'ste un sirrnib'orI birne instalat Ei oar'e' ca -In la iiaau"e in imagini -conlinutul
un ilustrator care ;;; unui artiool
atare, acoperS pe care o inlocuieqte, incit
-se complet imaginea realit5lii ,a sesiza aceastS operalie de transformar:e sint rnenite si"r
gdsegtb in impo,sibilitatea de deos,ebirile, aldturi teoretic sau politic.
congtiin{a
rdmind nereprezentaie toate cuvintele absifracte, impreund cu toate pdr-
de asemSndril,e cel,or doi terrneni intre care se opereazS transferul sim-
bolic.tsimbolul .oniric este o sintezd totald. Simbo1ul metaforic este.o liledecuvintcarerlesemteaz|araporturilelogicedin.tlecuvinte,aqaCLlm
,-irrt coniunclille, prepoziliile etc. La fel lucreazd visul, care nu d5
din
sintezd l,acunar5. Operalia sinteticd a apropierilor s-a insotit aici cu ope- frii f,dt"^t'decit obiectele qi acliunile, adic.l. elementel'e capa-
ralia analiticd a separdrilor. Este drept cd atunci cind omul se trezeqte "".rtirutirt
bil,e'a fi reprezentate prin imagini. Impo-sibilit,atea .figur5rii elemente-
din vis Ei cincl, ciuiind s5 afle semnifioalia 1ui, gbseEte o realitate subia- in mai multe visuri par-
centd figurat;i prin imaginea visului, eI observd atunci cd intre cetre douE rt"- o" iegatilra loe-icd despicd visul manifest incoeren,t'
irn-agini existd qi apropieri qi deosebiri. Visul devine atunci pentru o eI ii"f", iarJ relaiii intr.e ele,- adicd dd visului caracterul tror ..
'- f ieua a suslinut cE procesului de sublimare, descris mai sus, i se da-
o metaforS. I)ar visul in interpretarea omului troaz nu mai este acelaqi tores,c nu nurnari visul, clar Ei nevrroza, de,o,po'triv5 cu mituri e
popoaretr"or
Iucru cu visul visat. Psihanaliza se ,ocupd numai ,de aceasta din urrn5, nu intrucit apropierc
qi de ce,l dintii. Sau atunci cind se ocupd qi de cel dintii, adicl de cre,a- ;i ; creatiile de artd.sau Pentru a ne da s,earna
urmdrim pe
acea,std
Fleud in ana-
i"tr" "i. qi irta este nu justifioatS, sd
liile artei qi de imaginile ei metaforice, clutind sI inleleagd func{iunile ii)" opere d,e ,ar,td, adic[ in lucrarea de identificare a conlinturilor
acestora din urmd prin analogie cu acelea pe care 1e ind,eplinesc inrtru- ""ui Alegem atrdgdtoarea- analizd pe care e1 a con'sacral-o Regelui'
chiplrile visului, psihanaliza opere,azd o generalizare pe care naportu- ei latente.
rile de fapt nu o ingdduie Ei a1e cSrei rezultate se cuvine a fi privite cu Lear a lui Shikesp"u.E, intercalatd in studiul despre Motiuttl, alegerti
rezervd. Mai inainte insd de a vedea dacS se poate stabili o analogie
iiietei @as Motiu cler Kcistchenroahl, in PsllchonaLv.scl,e' Stud.ien att'
Wnikun' d.er Dichtung und, Kunst, 1924, p. 15 qi urm.). Motivul alegerii

324 325
 -q
r [,rin ,rnulenia ei, adic5 prin pnopria e-i _moar,te, frafii.sint in oele
din urmri
('ir:i(\t.('i ('sL(, sr('mnalat in Negustorul, clin Vene{ia: Trei pelitori se inflti- prin-
';;r'rtzii pcn,l,rrr a obline mina frum,oasei qi in;{elerptei Porzira ,car,e, urmfind ;,1#iii.'i;iuitur x" 6;;;i telor 6intebede, lebede.
rnulenia surorii
Mo,artera
aduce
suroritror este itr
voin(.ir l.;rl,iltri si"u-r, trebuia sA se insoleascd cu acela dintre ei car,e va fi ir:"-ourii""i pe oei O-}r'aii sehimbdi
ii".;; ail aceste Uaume condilia compensatorie a vietii fratilor' Moar
llcsr irrt,r'c cclc'trei casete prezentate cu aceastd oca,zie pe aceea conti-
tr:a esfie inrs6 sirm,boilzatl pti"'^"t"nil. Fe,mei6 ,ale,as-d, loeaLear sa]u in
necruvin1'i"r-
rrirr<l rlocrrn-icntul atribuirii. UnuI dintre pe{itori alege case,ta de aur,
rrll,rrl 1rr.r'oa de argint, al treileia, Bassanio, pe cea de pi.umb. Cas'eta de i;il;;"E-ii iaia ;f[;,'A s1 nrurnuut, egite.dec-i
in Resele
Moartea.'vechea mitolo,gie elin5 cunogtea gi 9? glu-
plrrrrrb ii aduc,e lui Bass,anio pe Porzia. Documentul atribuirii se gdse,a basmlr cenu;d.reasei,'ai"{r"
ouri de tr:ei surori, care cea din urmi este si'mbolul mortii' Ap
irrr'lris in ca. Freud observd cE irnaginea casetei este rrn strdvechi si,mbol in epoca homerici'
lJr',"l, :; ;ifti;;b"1-"uroo tr:ei Moire' La inoeput,
psilranalitic al femeii. Asupra acestui punct eI a avut adeseori ooazia s[
grecii nu *prin ;-asimiiare
cunoEteautJi singurd MoirS' Cu timpul insd' Moira pri-
rcvir-ri in cursul cercetdrilor s,atre. Dar dacl este ,ag'a, dacd imaginea ca- -
cu cele trei Ore, zei66ti a1e ano-
scl.r'i cste un simbol a1 femeii, atunci Bassanio aleg'e de fapt intre trei ,iriti"a ,u ,"rliiptica de-a d'oua vara
ft'mei. I,mprejur:area aceasta [i dd lui Freud ptttinla sd se opneascd in ii"op"tifrt, dintie "uru'- rru simbolizeazd pri'mdvara' iul
cu.Orele a inmultit' in-
lafa noului motiv al alegerii ferneii, care alcdtuieqte pur"ctul de pleoare si cea de-a treia i"ri'-al oul" p""UuUil cd analogr,a-
devin qi elt'
ir;i# ;;i;;^;-*ito:r,ogiti greceqti, fiinta" Moirilor,.care
ri Reqelui, Lear. Bdtrinul reg,e alege qi e[ intre femei, care sint propriile tr,ei: Lachesis, 'sirnioiiri"a'in't'irn'p1'9rei, Klrrtho' cele simbolizind Soarta 1i
lrri fiiee, Goneril, Regan si Cordeli,a. Dorirrd sd-Ei impantd impdrSlia, ai"rprr, .i-b;1iziil-M-ou"t"u CoiaeUa,,printre 'Cenugdreasa .trei
surori ale ei'
T,car se las5 inq,elat de vorbe e linguEitoare ale fetel'or lui mai rnari, in, pur.o",j analog cu cu sora celor 12
1.imp oe exclu,de de la rnoEtenire qi'izgoneqte pe eea mai micd dintre ele.i
este nu numai -9i
"t
frati schimbati ln "litb;. e, ocupf, in qruprrl ei.un loc deopotrivi cu al
pe Cordelia, care nu gdsis,e nimic de spus bdtrinului, incredinlat cd iu- iVfUti dintil cititorii sau spe'ctaf'ofii Rege:l'ui
birea cea ,adevdratd este acee,a ce s'e pricepe sE vorbeascd fru,rnos. Nu- lui Atropo,s prir.-tre Moiro -i.,iatiqma
de Shakespeare un. sens moral mai
mai cind, alungat de Goneril Ei Reg'an, impnud,entul bdtrin regd,seqte pe Lear vdd in intirnplarea -nu
trebuie sd ,enunte din
l
mult sau mai putin inatt :-aaevaru:L cd nirneni
Cordelia, venitd cu armatele fnanceze pentm a repara ofensele aduse ta- oricine treibuie sd se
t61ui sdu, e1 in{etrege cd iubirea adevdratd fusese mutd. La un moment vlald la bunurile ouo"-lili,t date a le stdpini sau-cd
fer.eascd a cdd.a i" finguqirii. It irrtimplarea- Regelui. Lear'
dat, soarta bdtdliei pare a inclina in favoare,a fetel,or re1e. Lear s,i Corde- "rp"r"ufe alegorice literaturii, eare
Freu.d (urrrrlind rnetoda vechilor interpretSri
a1e
1ia cad prizonieri qi bdtrinul nu poate vorbi deeit ca'davmlui fetei mai gi mi'stic sau
mici, atunci oind coro'ana ii este pusi din nou pe capul inolinat pentru ;i;ft; dffito au sensul li.terar pe cel moiat pe
-cel Aquino'
din
anagogic, cf. D'a Il,-'1,3-5 i Toma
a muri. "'i",--diiiiuio,
summn Theologiae,"l.'p. q" 1, art. x'.gi Quodli.bet, YIl, 14-16) crede a
Motivul ale,gerii une,i fernei din trei este frecvent in legendd Si lite- putea l[rnuri rnai depirtJ a"Jfi semniilcalia ei morald, face -un inleles mai
raturd. 11 gdsiin in mitoloei,? greoc5, unde Paris alege pe Afrodita. 11 lui il s6 doreascir
aflXm, de asemenea, in basmel.e popo,arelor europene, unde fi;u1 de im- adinc. Laar este ,r-riioi" gata s5 moara. Nebunia Trage-
piu:at alege pe Cenu,qdreasa. printre surorile ei. Cine sint ins.1, de fie* ;;;iltrr"""i f] tr,ebuit si se pregsteascd de.moarte.
"n"a;l;
dia lui Le,ar este necunoaEte,ii deiitinutui sdu. Sfirqitul lui -Lerar
care dat5, cele trei femei Ei p,enitru eare motiv alep;erea cade pe cea de*a ";;-; hnsolirea bei1i"1li-cu.moarte'a' incu-
treia ? Punindu-se aceastd intrebare, observS"m ch exist5 un fe1 de arse- ;;-b" iu Cordetl","!"*"lii"i"a
"
nund drama cu acel accent de pacificare, in care -se. expriml dupa r5t5-
m[nare intre fem'eia aleasd qi ca,seta de plurrlb. Condelia ca $i Cenu.S5- destinului inelrrctaibil'
reasa sint firi tainice. mute : ele se aseund, nu s,tr51u,cesc, s'int deopo- ;i;;i; ;t;eq,ti de mai inainte'accept,areia Frer'rd
Nu vom aucrrau "a interpretanuu t"i dd adincime Ei Pa{.ca. o
trivd cu plumbul. X{utenia, ne asigurd Freud, este un vis, gi in basrne apoi un prilej .dintrcr
nn sirnbol aI mortii. Asa, in basmul celor 12 fra[i, din cutregerea lui frLrrmrsele no,ua trrageJiei tui'shakespeare. Ea este poetice ctt
Grimm, un impdrat are 12 bdieli qi aqteaptd pe ceL de-a1 treisprezecelea cele mai nime,rite'?;tr* ; studia raporturile mctaforelor
imaginile visului qi "p";t* ; ;;;td; aaca cete dintii indeplinesc acelea;i
copil. Impdratul $tie cd da,cd se va na.ste o fat5, cei 72 biie{i vor tr.ebui din urmd, a'a, cum Freud.Fi nurnerrorEii sii
sir rnoard gi pregdteqte 72 coqciuge. lmpdrdteasa aiutd celor 12 bdieti, funcliuni psihologice'"u ""ru poatc
ori' Desigur,
af""iir"fi iri ao-uiiri *t"ti"ii au afirrnat-o de atitea existd un c'on{inut
se
asclnzindr-r-i in p5,d,ure, unde ei iqi propun sI ueidd pe orice f,atd ar in-
tilni. Cind ins5. mai tirzilt. fat,a, care se ndscuse initre timp si descope- ,p""i .a i" aazul metaforei, ca qi in.acel alneexprimat,
visului,
aI cornparati.i
Litent gi unul ntaiile,st. Terrnenul, rdrnas
rise pe fralii ei, rupe cei 12 crini care creqteau in grddina impdratului continutul metaforic la-
b5ie{ii se transformd in cerbi. Pentru a-i mintui de aceasti soartd qi a-i ;;i;i"i;r;-;;;u alcatuieqte rne,tafora cons,tituie
curn ne--o tiil'
r,eda condiliei uma,ne, fata af15 cd trebuie s[ stea mutd timp de 7 ani. 5![;" b;;t n" oprim in iala metaforei Regelui Lear, 'aEa

't,)7
\)Ll
326
 T7
qi meta ord poe'lici ni sc palc rlirr
lr)ic('ll(' Irrcud, r'cgirsirea Cordeliei esLte con{inutul manifest, pe cind ac- ucrioari a vielii. Asimilarea.d-intrg.Yil S-a ;p"t-1"1"11 i' illl:- vis ;i <:t'calirt
t'r'pl.art'a mor[ii cste con{inutul laten,t. Imprejurarea aceasta o dati sta- iLoate aceste- "pricini nein'drept[!i't5'
'iuncliune'piit'toiogita-,:?In:nd' funcfiurtea
lrilit;i, lrcbrric sri obse,rvbm insd cd intre conlinutu] tratent Ei cel manifest poeticd ar exista ar elibcra a[t't'tC
r.xislrr irr cauul visului un raport cu to'tul deosebit de acela care poate fi
""i';i"it'-;
,rliberatoare sat cala-rticti. Visr-rl, ca
qi imaginile poeziei,
lrrrrsl,ill,ll, cu prirlejul rne aforei poeti,ce. Ann vdzuit, cd imaginile visu,lui iromprimare a" ooriiiinii. C;:;"b"i; ;t-3;;4"- d"tpt" ace'astt"i Lr)oric'/
:;irrl. lrrrrrlnrsuil, sublimdrii com\intstului s5u tratent, adic5 ai condensdr,ii Ei
rk.lrlasilii acestuia. Con{inutul l,atent al visulul treibuie acoperit cu totul, C. METAFORA $I EI-IBERARE
lx,rrlnr ca somni.rl sd nu fie tulburat. Acop'erirea aceasta se face pnin-
Lr o opcra{ie totalS. de transformare, oblinutd atit prin condensarea mai
rrrrrll<ll eleimente intr-unul *singur ci't qi prin mutarea accen:tului psiho- Frl,nclitrneacatarticesaueliberatoareaarteiaf'ost'pusdintiiaoar':r
trugsfligi'-,,Tragedia' s.r'it'
Iogic de la un eLement asupra altuia. Nimic din toate acestea nu putem in lumind de Aristoteles, cu p'ilejul.ditiiiti"i
im,itaiii"iiii i"ti"y,i gral:e Ei complt'tt"
obscrva, co'mparind conlinutul latent al rnetaforei cu conlinutul ei ma- Aristoreles (poetica,vI, 21), este [i*troi pld'cut si' in ustt
rrifcst. In locul condensdrii intirmpin5nr mai degrahS, in met,afora poe- auind, o anumitd i'ntiolaiii" "ii
prezentati'-i.nlr-un
nilttn sepa'at' Tragetlia tk':
t,icir, o amplificare a reprezentdril,or ei latente. Astfel, din atitudinea re- lel incit fiecare am""p,n ii.i' il*p.onnnt'n nu prin intermed'iul nara{iurtii'
gelui Lear fald de tnoarte, o datd relativ simpld qi indivizibilS- a psiho- rolLindu-se prin perionaic ]dpluiLoare-'si-
py'gy;o'"{o{niito'' an acelasi JcL:'' ()
logiei erouL"ii, poetul scoate materi,a unor peripelii complicate. Tot ast- prin raild pi spaimd'
fcl, nu se poate spune cd in metafora poe'tic5 asistdm la o deplasare P
tsrod,uce in jur'.ii inle1esului pe- care Arislott'lt''i
controversa milenard s-a incins tlagcji",-"orrrtitrt'ui lor' clasicii f[rtrt
accentului psihologic oare intovSrigea c'onlinutul ei latent. DacI in tra- iI va fi dai purgarii pasiunilo.r in qi let'oatt':t
gedia 1ui Shakespe,are, Cordelia este me,tafors morlii, atunci se poate cezi interpretuu "aiaisisul arisrotelic in sensul cd, prin mila
p"rril.J.qtt"t"t" spectatorilor de pasiuni ast'.
spune c[ acelaqi accent psihologic inso'b,eEte qi imaginea ei, Ei reprezen- De care o inspira,,'#;i; le observiim in ctrrtt
tarea pe care ea o inlocuieqte. DacE prin transparenla imaginii Cordeliei n"t*'^'t!
-indtorr" Tragedia "e'o' ']e"'ocii" "o''=""ittt* catarsisul ar fi eft'r'
n-am cuprinde glindul morlii, atunci eroin,a 1ui Shakespeare Ei-ar pierde tragediei. ", ,, ri"i""i o teclie-cle-rnor:al6. t'
al traqediei' Lessing u *'t prilcjtil s6' rectifice interpt
calitatea ei metaforic['r qi trag'edia regelui Lear Ei-ar pierde acea perspec- tul moralizator i"i*"ic'.Pentru t'e'oretici'a,ul
tivd in profunzim,e, pe care mi se p::re cd este meritul lui Freud de a o tarea rnoralist, a ;#;i;;'u{r'"-r":"t"r*'"i J*"u de echilibru gi senindtate str
fi pus in lumjni.. german, catarsisul;'"f;;i cregrqul ecL al
fleteascd pe care "";dill; tffit'r ffi;;'o;"lui tragic' ca utr ecla:rit'rr
Dar cu aceasta atingern o a1t5 deosebire intre simboiismul visului Ei Ei a =['i'""-i pt]l *i1a;Iilologia
ace{ metafo,ric, amintit5 de altfel qi mai inainte. Imaginile visului, ce1 neutralizlrii milei'p'i" 'pui*5 ob-u*"'uiiu cf, notiunea de catarsis a fosl
pulin pentru cel care viseazS, n-alr perspeotivl ; ele nu sint intovdrlEite rnai nouir a adus i"t;:';;;G; unde ea insemna propriu-zir;
de congtiinla acelei profunzimi, uneori numai bdnuite, care dd irnagini- imprumntati de atitttt"f"t m*dici'-'"i' a*ti ta uii""att'- *f," conceptia SLa-
lor metaforice valoarea Ei f,arrnecuL lor. Cine viseazl o face pentru a nu rtuiqa,tte.Analogia ;;;;;;;"ptatit curdiire a spaimei qi terorii irt
trelrui s5-Ei intrerupd somnul. Cine compune insd o m9t_4ford poeticd san giritulrri, tragedis ar produce-'''' ']'*ul o outu existd -in suftretul nost^t'
cine ia cunogtinlI de ea in operele lirice sau dra,matice simte ci se tre- noi, ci a tutu,or ;;ffiii;;"rJ"falffi" p".r:Je din scrierile lui Aris'tot'eJ'es' intc-
cat't'
ze5te Ia o luciditate mai inalti. cd e.junge sd st5pir.easci inl,elesuri igno- pe de altd parte, ajuns s5
"t6";ffi";"r'*
se referi 1a aceeagi chestiune,. ,u,u,,t.,l
filolog Eg.g:r.'a
rate de omul obiqnuit in imprejurlrile comune a1e vielii. Visul este un ginair;a filozofului gr"",'rarousa t?uni[iat6 qi nede initir itt
instrument aI somnuLui. [Metafora poelicS este o unealtd a luciditdlii ; leasd astfel (scrie Egger in Essoi 's,r
o pulere a treziei.l texlul poeticei : ,,orice pasiune d.upd. Aristoteles
L'histoired'etacriti'quechezl'-esgrecs'1849'-p-'1BB)eristdingermcnettr' mni pulirt''
Raporturile acestea, ignorate cu totutr de numerogi esteticieni psiha- und'e ia^'n' ii'uotia mai mult sau
naliqti, ne pot face a inlelege mai bine deosebirea dintre funcli,r.rnea psi- Jund'ul, sufletwl.ui'niii'u, ad,tncul nostrLl, ea ne-ar acti,ta ca utr'
ho,logicd a visului gi aceeia a ,metaforei. Funcliunea psiholiogicd a d,upd tempnro*nnt7.','Ci,i"erii"ta .ln ii' deschitil'
d.e muzicd qi spectacot
visului este quietiud,' funrcliunea psihologi,cS a,metaforei este lnisd ferment interior,"iir""iitli ercitatd cu o pl6cers fd'ril primejdie"' Calat'-
to'cmai nelini,,stitoare. Visim pentru a putea dormi; oonrstruirn sar.l o cale, curd,tind, Ai7;iitii-"sufletut
contemplSm insd imaplini poetice pentru a inleLege mai mult qi pentru a sisul ar fi deci eliberare' mai ap'oi generalizatl la c:it
tr6i sentiimental mai puternic. Visul ne inchide in nes,imlirea somnului. Noliunea .utrrri""it'i artist'otelic a fostpentru contemplatorul ar-tci t'it
zu1 tuturor -urrizut?.iioo-rrti.ti"u qi'aiit
Metaf,ora d,egajeazd insd in noi un fior: qi ne conduce cdtre o potentd su-
;t21)
328
 tE:=
:

;i pcnt,r'u crc'atorul ei. unele rnrrturii de artiqti veneau in sprijinul a,ces- funcliune catarticS' in in[elestt'l
t.r'i g'r'no'aliziri. Amintind astfel i,mprejurdriie care au urmat crizei su_ Dar oare toate metaforel'e poe-ti9".ay,o
erirtltui"t li-i".r""t",pe care I-a sub-
flol,rr5l,i oglinclitc. in romanul sufer'infele tindrului werther lrr.obabil pe care 1-r-il;;;;iri1ului i 931;. 1l t-11t^limprejurdrilc'
Ei compu_ lir.riat cu atita energi" :tili;;;tin""^ritta tendinle respinse de conqtiinti
nt'r'ii irccstuia, Goethe scrie (in Dichtu,ng und, wahrheit, rrr): ,,M-am'iz-
rnetafora e,ste si'muJiut ;;fi;i
;i-toia"auna
""o
ltiirti.L pri.rt. acea.std compozifie d,intr-un btement metafora. aqa cum se ex
liit'ist'rt Trin uind proprie ;i strdind, printr-un"fel furtuno's, in care md rd- ncntru un motiv ##;Ji'-drr" pi a tendintei
a*utoroo-.pifniiii"tii,i"ii"clttu.'
1,rimd Baudouin, "rii ..rt
d,e uiafd. tntimpldttor o contrj
;i rrlr'.s, prin prem.editare qi orabd., prin incdpd{tnare
'o ;i' negtijeild . . . retutate asupra **;: r;:;;;i"""i ,i
u"itii i'ii privints,
este aceea a lui II'
"""r.ie.
frttloliL Pongs care' rn
.tn-enl, simfit ca dltod. tpoueaorie geieratd, ue'sel, t{ui, ;i tn- trritie de care trebuie sI tinem seamaz ir,i'' rgzi tu" L'Imaqe podtique <'t
tl,r'r'1tl,iil.i.t la o noud, uia{d". cind Freud a elaborat teoriile i,li'i1"iti"q'
sale, ei gi_a ,erieri ca Dos Bild'i'n din Jorur
l'(';urint.it de catarsisul aristotelic, creztnd cd poate vorbi de tratamentul
t'inconscient tin p'ii"iitogie au-
r"cog;'to";it"i"a 1r' a]--4 cdror valoat't'
r';rl,artic al nevrozelor. Metoda sa consistd. in adev5r, a readuce in con_ p'"-Jiati i"tu'"sante'
n,al d.e Psucholoqt'ej'"i;;"3;'; ua" 'pt"ii;;' in care cititor;ul regdseste ctt
r;tiin[i complexe sufletesti eenzurate Ei respinse in straturile subcon_
r:ste totu$i limitati d"";';";";;;;-f '""frilii af cerceterii personale' Ponus
oarecare greurtate diff ;"bt"""- i.r"o-T"tr"irL i,, fot-irea me*^fore'lot'
lt.iernte. ceea ce psihanalistul obline insr piin tratarnentele sile,
nismul conqtiinlei ,ar produce de Ia sine in feno,rnenul visului si al-""r_
qirlilor poetice. Visul.ca- Ei crealia poeticd, ar consista deopotrivd inima_ admite gi el rrolul p"'"rr"-*-joac6
bcrarea, sub formd simbolic5, a unor reprezentirri si tendint" o"r^"ri" i#yir'',,tv:*:{n*r;til::;:i#:i,;tr;;,1ry,,1"""?,!li'f ii""'ii'
"ii_
cle conqtiin{5. un cercetdtor care a reluat aceste analogii ale psihanali_. fimd de d etprlrna ::.::'':: de o-.reprez.rr
:;;;;*;;;;rti e6. este aorba
zei, cdutinrd sE le dea o nour intemeiere, ch. Baudo,i.r, ii esy"io- .arre poetut o scos-o d'in provri''l
nalyy de l'Art, 7g2_g, 203 qi urm., scrie in aceast5 privinld : r:i: r":;:x,kr# ffli7,i'r.:,ii"i{,y,'[; ;;; ;;t numai in unele cazrtt'i
,,Mul_ sa ad,incime"' Acealtd'imagine 'ooet'ic5'
air,-..o.r*iii;s;;t1; suhcon$fiente ale un'rti
fumitd unor astfel de d,eghizdri, -p.
cenzura poate ld.sa sd. triacd tn opera d.e de a elibe'rJ rr-iiJ"r
^in-'juru, cle oildd'
mijlocul imaeinr''t
artd, ca qi, i,n uis, tend,infe comprimate, care ar uinouate, amorile, pri_
fi sentiment rrruo^r".-'i"";iil"" at "i lui H;#;
"fin"tilii.-'a.,-ut't"' cir:r-ri Stefan Ttxt't'\"
m,itiue, tntr-un cuatnt incompatibile c,u congtiin,ta omului ciuili,zat. Gra- 1ui Thersit. erout dbt";il'" omut.rrrit si disnretrrit
a orgarizat o a.u#J-."-"iii"^i,ire. n ""tit
este
fie acestui subterfugiu, tend,iifa refuratd aottenae;te o toitrlotte, ba chiir
llna cLL desdutr;ire inocentd; cdci este tegitim a ad,mite cd.'d,epla'sarea este Decarepoetulir"p['*'r'i''n"l'l"tiii^ii,,"r"l'"'f'7'inrt'darorosolaniri
.1""i. rluni pirorea 1ui
p6n'lr'cr
ceua mai mtr,lt declt o deqhizare : ea esie propriu_zis o strdiutare,
poade nrosticc.Thersit. h";i;;;iri'z*"i,,. "r'fi
t'r' t"u't]'*ut"'rie resentirnentul trn.i
momentand gi ntperficiald, dar f oarte reah iotu;i, ,a potenftatutui'i1ic- ,na."a simbolic6 f'"Jt [ei''tt*l rnasca *t/;il'oqtu; antiee. resentimentul oltt'
t\s, a. t-endinlei refulate asupra unui obiect nou qi licit. . . se tntreiege oeneratii persecutate. ..sru ai" omtrrl miscat de aceaslir
'reazd
atunci tn ce md.surd. arta poate fi in ad,eadr o .rgrouru. psihannliza'ad.ice o transmutati)p 11 uolorilor.n.*utri"'ranairi
"rro""iilo- *; eomfiet't- constntit'r
astfel _o confirrnare strdlucitoare ;i nepreudzutd. unei idei tenrlinld un erott iitroi" r;';;;;;; fi sdrr de info'i.-
rnult de Aristoteles, ideea calarsisului((. formulate d.e m,e_tafora ful ff,ersit]'O""t"l-r-;, "l#;rat'J" ""*,pt"xu.L.
g't di'stinge metafo,rt
rot
Intocmai ca Ei in cazul asimildrii dintre vis qi meta ord, criticabild din r*ate. Aldturi a" ll.I"ta' -"r"t"ra "ii;;;;", nou6 catogo
mu1t9 puncte de vedere, no.ua analogie dintie functiunea catarticd. a critic5 sau a eutui* iustitiar. un """.pru-iiustrind ,aeeastd
ir,'-drutnu lui Tbsen. o imaqine eat'"
im:aginii poetice Ei aga-zisa fr-qdi:11lp 6ptarticd a vigult .nu poate fi . r.ie este metafora'..ili"i-"aifrlii"",; o anumilii
\ lqc pfinlt5. In aderrdr, nimeni nir.r -tieieqte in vis sentiinelnt'ul- speciific-de trebuie sH ser,..sibili)'# ia"", "a 9 y"riitJ^,,t"i""i""a.vjta1d(("
n^i' tafU"ticS' r6nit[ si adu's6 in po
A
eliberdiii, al uqurdrii, al echilibrului, al insenindrii p"- l-a no,bat
al iluzie, este necesa'a "tf"a'"i vie-!i' o #il;#ffi'-""int""ta, printre scholt'
Aristoteles gi I-au dintre comentatorii lui. "ur"
DacE psihana-
dul casei 1ui Ekdal, trSieqte aoolo cu a cdr€ o t';t
.analizat-atili
liEtii au putut vorbi totuEi de un oatarsis aI visurilor, lucml se datoreqt" tele brazilor de C;;;iun,'o "*1tt""t5.deopotrivi un 'omului
eara'cter rle veleitar' irr
nise si o fdeuse pti""i"te' inioer"f'xr;il'i: terenuri de vin[t'oat't'
unei simple constr:ucfii psihologi,ce pe b,azd de analogii, niu unui fapt de
chipuindu-si pJ,.ui;'il'e;dc"ur"rr l"i lntinse r"tu"ti*e1_t, nu elibereazir tr
experientd intimd directd. catarsis nu este un sim,plir proc€s, dar qi re-
Metafora "a
,rt"i ,aiu."riil-;; uli"a au.i u"
zul,tatul acestuia manifestat intr-un sentiment sp"clfic.-Acest sentirnent, i.t"'Jf i"p*#-'o cri'Uc*'-aa glas unei atitudini iusti{iart' a
suferinld, deei deosebitd de aceen I)''
constitutiv pentrn-r stdrile artistice, lipseqte ins[ din experi,enlele visului. "i il;:#;;"; "i p.ir-,rltelice'esteThersit
eului poetutui. in drama lui Zw.i11'
se mgi poate oare vorbi in cazul acesta de func{iun6a oatanticd a vi-
sului ? Desigur cd nu. care ,a trebuit =-r"Jl'.11."rit".?.1^r,il"ir"i d.ominatiei erclttsiue rr
In sfirqit, existS metafore eare ,,scopli"inipot:1"d.
:l:] I
330
 ,E-

I
i.rt<rnr,lli<:ntulu,i re.fulat ca ;i puterii eului justi{i,ar'.. Aceste metafore sint
cornpler al, intregii atitud,ini iiterioare a poetului,., i"-"lu-."
,,7t'rtxl,tt.str.l
cxprirrr;i ,,l.rds(t.l.rtt'ile principale ale cancep{iei d.espre uniuers
72e care ;i_o
.l'.t't' p.el.ttl." ;i alci:rtuiesc cea mai inaltd iormd a imaginafiei me,taforice
irr lioczir'. NLr putem sd urmdrim aici mai de aproape" laborioasele ana-
lizt'irlc. Iui Pongs. Distinc{iile pe care eI le face limi,teazd ins5 funcliu_
rroil t'lilrr,ral,oare a metaforei gi rectificd oeea ce era prea exclusiv in
r1t'r rcrr Ii zri rile psihanalizei.

D. FUNCTIUNEA ESTETICA A METAFOREI I

I
1. Funcfiunea sensibilizatoare

-.
Studiind funcliunile psihologice ale metaforei, am intimpinat gi
unele
din ra[iunile farmecului pe care ea le exercifd asupra noastrr, adicir
functiunitre estetice. Este necesar sd ne oprim ,"r-
acestei probleme, urmdrind peste vechiuf fond de idei -iiada,osrr,rrilj
indelung'asupra
p"
i le-a adus cercetarea mai noud. v,echile -p_uncte de vedere se gdsesc "ir"
in
inlregime consemna_tc in Arjstoteles, Reioiiccr, ITI, p. to.--2, carE ne asi-
g'urd c5 metaf,ora aduce faptul in fald ochilof, addueind apoi in Retoricct, l

II, p. 1 Ei urm. cr lucrurile devin vizibile ochiului nostru, atunci cincl

le prezentSm in ac{iune, dupd cum d,ovedosc exemplele pe care }e aduce
cn aceastd o'cazie cicero, De oratore,III, p. 38 si urm., reluind aceste idei
le dd o formd normaticd ; autorul nu ne spune ce funcliuni estetice in-
deplineqte metafora, ci care sint funcliunjle pg care ea iretui,e sd le in-
deplineascS. Prin toatd expunerera lui Cicerb,\ qerpuieqte ideea cd
me_
tafora este un mijlo.c_ a1 sensibilizdrii, cd prin metaioid ochiul ,ort.u-T"_
terior ajunge s5 vadd mai bine lucrurile gi cd toate sim{uri1e r; ;eri"rl
oareoum in realitatea 1or matenaTd'ttpuline alte idei se adaugd ,"u.iiri
punct de vedere central...M,etafqra tr"e;buie folositl, ne invaf,d Cicero,
pentru a da mai multd strdlucire unei descri.eri, ca in acest pasaj im-
prumutat scrierilor lui Pacuvius : ,,Marea, se zbtfle;te ; tntuneiimea
cre;te ; norii deuin sttt de negri tndit oamenit se cred, orbi o
; ftacdrti
scintei,azd tn nori; cerul tremurd pretutindeni sub louiturile'tunbtului
;
torente- de p.loaie qi de piatrd cad, d,-eodatd in ualuri precipitate d.in
; toate
Ttunctele orizontului ain:turile se autntd. impetuos, ,i dnttanpiesc
tejuri fur'ioase; o tulbunare grozaud, face-rnarea sd ctiiotbascd(..tnMu,lti uir-
din termenii acestei descrip(ii s,int transportali din sensul pr;t i" ir\';;:
su1 figunat qi rezultatul este o mai mare strdlucire a a"."i,ip1i"i.
il;-ii",f"r
este al doilea efect oblinut prin metaford. cineva care ar dori sd
veascd(( un om pref5,aut q putea spune despre el cd se inudtuie;te'i, Zor-
,,ri,g;i_
birea sa sau cd se ascund,e-cu grijd in uictinie, d,incl astfel relief evocdrii
sale. Cicero nu aprofumdeazd deosebirea dintre strdlucire si retie{, di
'r't l

332
 bie, riminind totugi conqtient ie 1ly despre o adevira.tit
It. l,.lrmann (Poelik,1g19, p. 92 gi urm.). Mintea omeneiasice se gdseEte in cot'abit' r'r;i''
imp<-rsi,bililale si ins,ofeasci cu reprezentdri concrete cuvintelJ p,e carc vorba ,in acest oorri"*t. intre imragine si obiectul sensibiiizat prin r:rt
It: audr:, ni,ci chiar atunci cind ele cornstituie o metaford. incercdrea de existd g'ade felurit'e de ii1*tiu'* 1*ugi,"u trage in sfera sa obiccLr'rl
i.r trarlu<:cr in intuifii cormunicdrile venbale ce Ii se fac ar stirni un haos care va trcl;r:i
rrrorrtial inspiimfinitdtor. Adevdrul, obserwat gi de Schopenhauer, altdda,td, irr mod treptat, dlnd Ioc la o succesiune de forme despr.e studia
; ;;;;e;m'mai ,cu aui*a"untul, atunci cind vorn s,tr''uclut'a
.sl.t' t'ii ,,in[e\esul uorbirii este cu,prins d,irect, tdrd ajutorul fanteziei$.
li,u <'lriar elorbul de a realiza in imagini concrete metaforele pe care Ie ;d;"ii. fri"i"a^ta ins5 imaginea nu se poate lealtza complet,si.fa1.ii .r'u
nu l'it:
irr[rlrrirn in opereJ.e poeli]or ar duce La r,ezultale de-a dreptul cornice. prin aceasta ,procesril asirnildiii sd nu tie itinjenit Ei metafora
-apadar,
imrpiedloatd u prod*ce. Mertrafiorelre treue$,c, q?eI" irn"agini, cltu'
l)t'virtc oare frumusefea Kriemhildei mai reprezentabil[ atunci oind ve- "u de neldmurite, pentnt ca ,t'x
clrjr-rl poeL german o compard cu 1una ? cine se constringe sd re,cuno,as,ca ;;;?;; din urmi trltuie s5 rimind destul
ntt t'tt''
o l,unr".r in figura Kriemhildei trebuie sd zimbeascd. cit de pu{in fac apel p"r'"ri" r". poata ii irarrrfutata asupra unui alt 11cn1' Spiritul
rrrcl,afore,le ia inragina(ia noastrd reprod,uctivd rezutltr qi din faptul cE buie sd rdmin6,"a dacd e vorba ca motafora sd a'par5' in sf,er:a exrclusivir

irnaginile folosi'te de ele adeo,seori nu apar{fur experien{ei cornune, sau ,- tLrghli. Imagine; irebuie sd elimine rn-ai ,rnulte din tr6siturile t'i
componente, pentru- ca- si Alvma posibild asimilarea ei cu un ralt luct'tt'
chiar nu Jac par:te din cerc,ul experienlelor noastre sensibile. cifi dintr.e de in'credenc itr
cititorii lliadei au vdzut vreod,atd un leu repezindu-se, pe,ntru a realiza un esteti,ciall care u i".ut"ut sd gSseasca noii. motive in aceea 'a 'meLa[or('i
imaginea lui atunci oind vreuniul di,n eroii ahei este co,mparat ou un funcli,r.rnea sens,ibilizatoare a poeliei. qi, impiicit, a fost 'I' Vol
intr-o vrerne oiEtigati-t;t mii^mult de d'octi,ina contrarie,
astfel de leu ? In fine, cind despre o femeie ni se spune cd eiste un ,,chip
coborit din cerr', trrebuie sd recunoaEtem cd irnaginea nu es,te nicidecu,m kelt (Sgstem iler Aistietik,I, 1906, -p' 412 qi wrn')' Inrpot'riva 'lui 'l'lt'
sdu (Gottirt'<1lr
culeasi din sfera sensibi,litdlii. R. Leh,mann are deci dreptate si con- A. Meyer, care nu l-* ,amir de altfef dator cu r6,s'p|rnsul observd cI clat'rt
chidi cd ,,nu i,ntuilia unui eueniment trebuie intdritd. in toate aceste ca- Gelehrte Anzeigen, is06, .it. ap' C' Stiihlin), VolF:-Lt
lucrrul st'
zuri, ci impresia pe care el o face, ceea ce se ;i intimptd atumci c6,nd acesta a tdgdduit ttr"nli poetlie fac;ultate'a sensibilizat'oare'
aceea;i senza[ie este chemntd din mni multe pdr{i ;i prin mai rnttlte explici prin ,aceea cd el igi inchlpuia.. cd vechile teorii oereau poczit'r
imagini.('. Mai eclectic in ideile sale este E. Elster (priizipien der Lite- i*lgi"i'deopotrivd "i *f.J uru ,pi,cturii gi cf, acestepoetice'^ imagi'ni 'ar fi tr.brril
unei evocdri Adevdrul .stt'
raturusisenschatt, II, 91, p. 734 qi urm.). Pentru aces,t autor, funcfiunea sE inso{easc6 fiecare din cuvin[etre
sensibilizatoare a metaforei nu este o conditio sine qua non; metafora ild-;;'ilaginile tu"t"ri"l sint totdeauna mai qtepse .decit cele ob[inu[t'
nu sensibilizeazd totdeauna, ci nurmai uneori gi atunci cu efectuJ. esteitic i"-r"t"f per"cepllunii di;;;;" qi ci ele se constituie prin 'convergenta.mlti
a fost apoi t.igit
cel rnai bun. Desigur, cind Len,au vorbegte odatd, evocind aspec,tul in multor cuvinte. r',unctiunea sensibilizatoare a poeziei
rnod treptat, dind loc la o succesiune de for,me ale'uechilor timfiuri, ver- duirtd, deoareoe t""rl1i"il"ii s-au referit totdeauna Ia o lecturi griLbit'it
qi miti
sulile sale n-au d,o,bindi,t nici un fel de se,nsi,bi,Id. cine-qi poate si.anecu,m distratJli-""-iu acea luare de contact mai liniqtitd ei in u'n)i,,
reprezenta oare niEte. uisuri impietrite ?'calirtete Dar cinid Bisrnark, a,Ie tdrui aGHt6;; tlii"r p6.ti", "" opririle, retruaritre sau revenirile
tne,tafore in disroursurJle sale rau fost studiate, intrebuinlerazE melafora ;;;;"--n"convingre c5 in fantezia noastr[ finteziei nu se prorduc, &velrl inra
poeziS trezegte neapSrat unelc
Drehkrankheit der englischen politik, obline un efect sugestiv mai pu- ;i;i. Jtfef, cnirar oind irnaginile 'corl
ternic decit dacr ar fi spus cd politica englezd, se miEcd ii cenc (ceea ce po"iiniliiatit lor, sintem c-onEtienli cd poe{ii s-a'u siLrdduit si1 a'ittrt'
iiiiirt" ur.-or cuvin;te sau- figuri pootit,'
de atrtfel constituie tot o rnetaford, dar cu o putere sensibilizatoare mai i*.gi"i6u noasird, prln intrebuinlarea n-ar fi i'ncercat si faca, daclt Iart
red,usd). Nu incape indoialS cd gi pentru Elstei scopul exprimdrii poetice i;;;?;;il de sensibilirtate, ceea eI ,ce
caz in miqcare.
esltte si degajeze ,sentirnente, numai cd sentimentetre s'int- mai vii -atunrci i"ri" n_,ar putea fi p,usd in nici urL
cind in 1oc sr se asocieze cu g,induri abstracte ele se leagd de "ititorul,ui
ToatepSrerileexprimate'pinSacumsesprijinSpe,oibservatiairrt,t'
-drept
tdri concrete. Tot o pdrere eclercticd este aceea a lui fu. stauin "Lpr"r".r-
(zur rioarS a psihotrogil-oi orr" Ie'-au emis' Este
cd mctotlr
.? :p*"poate-avr'(l
?sychologie und statistik der Metaphern, in Archiu Ji)r d.ie gesamte
()
aceaS,ta nU este Oe,a mai buna, de'o,are,Ce fiecare
pSrn*O'log .
cit puterea fantt'zi.i
;;;dt6"ri1is diferili,"i; gr"d'qi.
Psych.al.ogie, p-riveqte.
_xxxl: 7974, p. 3) car'e iigi pr-*re cer.ce,tar.a sa pe b,azlle psi-
hotrogiei gindirii. Pentru Stahtin metafirra este produsul unei asimillri
calitate,
"irnagini. Aceastd predispozilie tine, in prim.rl
dintre o imagine qi un alt I'ucru, in;tr-e care stdrruie totu,qi senti,mentul de a-Ei neprezenta'"rl.iu ii aparfinr''
rinrd, de structura general6 Jpoporului cdiuia cercetltoruL cu pno<'t'sttl
unei tensiuni. Irmaginea m,etaforici ar.e totd,eauna oaracterul unei echi_ Th. A. Mey,er roiut odatS acedstd oonstatare in legi't'urd
voci,tSli. cind spun cdmila este corabia pustiei irni pot reprezenta ,o cor,a- "
u-ri"ti" aI insuftrelirii na'turii, 'o constatare in'teresantd pontru cinc dot't';l't'

334 tit,l ,
 sii .iu(lcco valoallea contributiei sale: ,,lnsuJle{irea aparen{elor se men-
l.'i.rt"<t itt, scntiobscuritatea sentimentulut, intr-o presimftre ned,eterminatd
;i, d.ht u,<:ett"sdii. priciniL, cu toate cd ga apare la toate po,poarele, este
l.ot,rt;i. rrt"tti ptttirt practicatd de popoarele inzestrate cu o tim,pecle pred,is-
1to;:ilie ro{ionald. Toate puterile naturii deutn pentru greci peisoane.
Ni.rtt..l'c ;i d.emoni de tot felwl stdpinesc dealurile, ,copacii, izioarele gi
t'irtril,c, ttirtul ;i m,area. stm{ul plastic aL grecilor transJormd. tnsuJlefi-
t't'tr. irrr,pcrsonald a naturii in umanizarea ei. InsuJtefirea ei liricd se
tl<';:'noll(t complet la popoarele germanice. Abia sensibilitatea acestora
itt.r:ii.l.:tt;te tn intregime na.tura; ele sint acelea cure su auzit pe deptin
t'itt,L<,cele adormite tn lucruri'o (Aesthetik, Lg2B, p. 26.). Nu cumva atunci
lipsa de sentiment plastic a germanilor explici indoiala unui rh. A.
Mcryer gi a atitora din adeplii lui cu privire Ia funcliunea sensibilizatoare
a metaf,orei ? Nu cumva este exp,lic,abi1 ,de ce imprejurdri clare pentru
(licerone au devenit problematice pentru cercetdtorii amintili mai sus ?
Doosebirile in pnedispozilia re,productivd al imaginil,or fanteziei diferf,
apoi de Ia individ ia individ. o. sterzinger, despre ale cdrui cercetdri
ur'meazd ,sd ne ocupdm acum, a notat odatd felul imaginilor trezite in
eI qi intr-un alt ,subiect de experiimentare, cu ocazia prezentlrii mai
multor tablouri Ei imagini poetice. In tirnp ce eI insuEi inregisrtreazl
senzalii kine,stezice in ze'ce cazuri, su,biectul ales pentru comparalie nu
inregistrase nici una ; apoi pe cind ac,esta din urmd inregistrase 1s sen-
zalii de tomperaturd, eI insuqi se dovedise inapt a reprodu,ce astfel de
senza{ii. Imprejurarea aceasta obligd pe cerietStor si foloseascd o
m'etodd o,biectivS, instituind anchete p,siholo€iice pe baza unui material
metodic selectat, prezentat unor persoane de structuri si formafii deost -
bite. Este ceea ce a flcut O. Sterzinger in lucrarea sa Die Griinds des
Ciefallens und Missfallens am poetischen Bilde (Archiu filr d.is geso.nte
Psychologie, XXIX, 1913, p. 3). Sterzinrger nu Ei-a intocmit cercetarea
sa experimentald in vederea studierii func{iunii sensibilizatoare a rneta-
for,ei. Preocuparea sa este sd desJ.uEeascd motivul pentru care imaginile
poetice qi, in primul rind, metaforele plac sau displac. Materialul strins
cu aceasti ocazie poate fi insd folosit Ei perntru o b,unr rezolvare a pro-
blem,ei dezibiturte de noi acum. Sterzinger a ales un num6r de metafbre,
spi'cuite in operele mai muitor poeli, gi le-a prezentat subiecLelor sale de
c-'xperimentare, cerindu-le sr declare mo,tivele pentru care metaforele
respective le-au plScut sau nu. ce e mai mr.rite din m,otivele inv-ocate
cu aoest prilej au putut fi grupate de Sterzinger sub ru;brica : p"Lilceri.
rezultate din actiuitatea Astfel, unele din persoanele intrebate
au ras,puns ca tate le-au pl5cut pentru claritl,tea gLlarta
reprezentdril or, pentru corporalitatea imaginii, pentru cd Lucrurile se
asimilau cu o imagine etc. Acestor motive care, statisticeEte, ocupau
primul l,oc, li asocj,au altele, mai puline, ca, de excmplu, reproduce-
rea unor senzafii sau imbog5lirea vie{ii sentimen ta1e. NeplScerea pro-
336
vocati de metafore plovene,a, de asemenea, din lipsa leprczclltlt'ilor'
l'anteziei qi din toate ietrelalte motive care oontraziceau pe cele recunos-
t:ute ca resorturi ale plScerii poetice. Parcurgerea numeroaselor deolara'
prezentei imagi
1li puthcate de Sterzirrg", ,r, iasd nici o indoiald asupra
irilor fanteziei printre rlsune,te[e unei metafore, deqi este limpedg c.r
nceste irnagini n-au nici claritatea, ni,ci regulata dezvoltare a acelot'a
(:are oompun u,n film cinem'atografic.
2. Metafora gi atitudinile disimulate ale eului
este nruim;ai unul din alt'
'
rnetaforicd. AEa este, d,e pilda : ameninfarea' cate atunci cind, pentru url
motiv amintit, pregetd s5 se ,exprirne direct o face astfei incit ameninta-
tu} s-,o desluqeJsci-de sub inveLiqul ei. Aga procedeazd Mircea in Scrisoo-
rea III a lui Eminescu, cfnd ii spune lui Baiazid, arnintindu-i pilda altor
ndvdlitori : ,,$i. nu uoi ca sd te sperii n'i'ci nu uoi sd' te-nspdimint, Curn
uenird se Jd.curd toli o apd;i.-un pd.mint". Mircea neagd de,ci intenlia dc
a profera o ,arneninfare Ia adr.esa puternicului sultan, cl'ar ,o face t,otu;i
prin v51u1 metaforei oelui de-al doilea din versurile citate. Exemplu I
este tipi,c. Un alt sentiment ,iucrind cu pu't'ere d. .9b inveliEul sdu eslrr
clispreiul,, care fotrosegte qi el ad,es,eori metafora. Cind Othello, crezin-
6u-ss inEelat de Desdermona, ii azvirle in fa!5 intregul lui dispret, cu
atit mai arzdlor sru,b vdlurile car'e il ascund, graiul 1ui pro iJereazlsilo
abundentS ftror5 metaf,oricd : ,,cu,rn ? ta{a ta, aceastd. albd. pagi.nd ! I
poarte scris cuutntul *d,esfri,natd,,? /, ce cri,md? Ah, femei,a mea tltt
itrad,a, I Sd-i syai pe nurrle-ar fi sd-mi, fac obrajii I Ca foal'ele sd-nt;
iiAa an ru$irle,'/ ptia-mt pretar ru;inea in cenusd... I Ce crim(r? CertLl
,|,17
22. Studit de stilisticl
 T
1li,Lc-n,l.ourc(, capul . I $i Lttnn-nchide ochii, sd. nu uadd. I lar uintul. deSu-
sa sdru,ld I Cu tot ce-i iese-n cale, antufegte I in inima pdrnin-
t'lt,i.tt,t, <'t:
t.rtl,tti. rl,a spo.imd..." (V. 2, trad. D. Protopopescu). Repedea succesiune a
;rt'r'sl,ol' rnt'ta[olc' inlo,cuieqte expresia directd a sentimentuiui de dispre!
Irrcr.r'cut, rlc Olhello qi a situaliitor care l-au provocat. Cind Othello vor-
lrt'1lt' irr lclul aces,t,a, certiitudinea (de altfel eronatd) culpei Desde,mouei
r;t'lirrrrrast'in eI ,si turbar,ea lui doregte sd biciuiascl mai tare, exprirnin-
rfrr st' prin o'c'olul metafor"ic. Acesta este qi pro'cedeul ironiei, in care se
politt' i,xplima de altfel un dispref.mai pulin v'ehement decit accla
r.irrt I rni;cti pe Othello, sav hunlorzl,,din care griiqte o simpatie aim_u-
()
zrrnLh pentrLl lurorurile considerate din unghiul lui. Iro;nja ,9,8{9" gna dilr
rrt,ituclinile cele ma.i tirpice ale transfenilui m'etaforic ai. expresiei. Ironicul
sc pr:eface c5 vorbeEte cu stimd ;i gravitate despre lu.cluri pe care 1r:
,'orr-siderd de minjml imporrtanli salr de c,etre crede cd-Ei poate bltoa
loc. Prezentindu-,qi pe unul din. eroii sii, pe ,studentul de,magog c,oriolan
i)r[genescu, Caragial,e scrie : ,,Pind. atci, Corioil,an era ngtre, era incom'pa-
rabi; clat' aici, la statua eroului de l,a Cdl.ugd,reni, era prodiaios. Cuuintu-
\larea Lui cril aga de zguduitoare incit auzindu-L te mirai d.<t nepdsareu.
croullli dc bronz". Seria epitetelor metaforice din acest con'text: rnarc,
inc.ampara,bil, prodigios, zgttduitor, ca Ei metafora metonimic6 eroul, cLe
bronz, pot sugera aparenta en,tuziasmu ui sincer a1 scri.itorului. Dal
exagerarea aprecieriJ.or reverleazd indata sensu,l acorplerit. CititoruI nu se
inEalS ninrd ghfuqte ati'ludinea m'r.r$,cdtoa11e a scriibor"ului disi;rnur1at5, prin
procedeul met,aforei ironice, sub termenii atit de migulitori.
In plocedeu'l metaforei unaoiistjcd se ascur"ide, de asemenea' un sen-
l-imenL dar de data asta si,mpatia induloEatl pentru aspec,tele evocate.
IJnaorurL ,esle prodr-isu,l unui senti'ment migcat, clar pudic qi car'e, clir-r
aoeastilpricinar, se ascunde sub o imagine inveseiitoare. IatS-l pe G.
'fopirceanu descriind cu emoliie armonia muzical.Jr a unei nopti de varl :
,,A.utm n)ahlr(L-ncepe I Cu tainicul ei glas I Din stepe / Sd. cinte-ncet pc
pe nos (Noupte de uard.). Metafora cintecului pe nas nu dezvlluie insii
ilisprel pentiu llaturl qi t'ocmai o em:o{ie nobilii gi rezervai.i. intocmai
ca meLafora dispre{uitoater, metafo::a ironic[ ;i cea umoristicir lucreazii
cu o putere cu ati,t rnali mare, cu cit ea provoacd in spiriLul cititorului
rcacfiune,a..dg destind,ere a ttnui inleles in sfirEit descifrat.
Lingu;irealste, de asem'enea, o atitudine care, dorind sf, sel as'cundir,
se exprimd adese,ori prin vdlul unei metafore. Nimeni nu indrdzne;ttr
s[-qi declare inten ia de a capta bunlvoinla unei prsr5'6ane. Atitu'dinea
f[!ig[ ar fi inoperant6. Linguqitorul infelege cd trebuie sd se ascundS,
ceea ce el face foarte bine ,oferinrd omagiul sdu cuceritor prin inbermediui
unei metafore. Vorlcirea curtenilor e,S!-e--pliqe de astfel de metafore ale
linguEirii. Dar mai cu seamd Lingu;irea erotictAs luat o dezvoltare deo-
sebitd in vechea poezie de curte. Aqa-zisul conceptism, inflorit abundent
3il8
in preajma micilor cur{i itatrieneqti ale veacului at XV-lea gi XVI-leia, cslt'
pfi" a" metafore subii,Ie Ei exagenate, in care se desluqeqte ling;uqit'cit
ir.o,tici sub masca rnenitd s-o faci mai eficace. Unutr. din poetii ooncepti;it.i
ffiula"o, trdind pe ling5 curtea din Ferrara. dedici ir.rbitei_ lui, pni'nl.rt'
altele, sonetul caie incJpe cu versul,: Io uidi la mh Nimpha, anch,i ltt
*io d,no, pe aare iI repioduc in traducere pentru interesul metaforelor
lui puse in serrrriciul linguEirii erotice : ,Afil udzut pe nirnla rmea sau 1ru(ti
d,egiabd pe zeifa n'Lea, nl,ergind. prin zd.padd', ;i ea mi s-a pdrut atit dtt
atiA ca i; li jurat cd este d,e nea, dacd. nu s-ar fi nliScat. I Zd.pada cot<'
cdd,ea tn fulgi d,eqi, udzind. cd este mai, albd decit ea, se opri de mni'
m'ttllt'
pe pdminl.. I
ori in cei inr,potriucl uointei zeilor qi nu mni. aoi, sd. descindd
F'iecare onl se oltrea uimit, ud.zl,nd cd ninge ;i cd totuqi soarele Lucxt;l,t',
soarele pe co,re ea iL Jd.cea cu genele ei,. I A irwi.nge z(tpada ;i a lurn'irr'tL
uiizd,uhit obscur $i negru este o cinste pentru ea: dar, uai ! ce qlori't
a$terytd ea tnuingindu-md Pe mirte ?"
Altd formd a disimuldrii este poliieSeia?Volitelea este triumful artificirr
Iui asupra naturii. Ea este inti-un fel contrariutr naivitdtii, oare, dtrprr
definitria lui Schilter, este tocrnai triurm,ful natur:ii asupra artifi'ciultti'
Poitelera este a,nsambluL atitudinilor care mascheaze, in practica viclvii
mai inalle de societate, manifestar,ea sincerS gi directd a instinc[elor'.
polite:lea va foliosi deci metafora pentu1u soorpul disimuliri,tror ,ei. AtiL dr:
deparie au fosiL impinse atitudinitre poilte{ii in vonbirea 'pre{i'oaselor rii
pr,efioEifior seicolu,lui al XVII-lera, un grup de oameni cutrtivind o so'ciabi-
'dintre
iit*i" ,cele rnai rafinate, ,incit vorbirea proplie, resimlitd ca o
exprimar,e prea directe $i prea instinrctivd a gindirii, er'a sisternaLit:
inioctuitd cu m,etafo,r",a inviluitoare. In'cb din epoc5, Baudeau d'e Somaizt'
a constituit Dicfionarul prefioaselor, reprodus in antologia Les Precicu'r
et les Precieuses, pub[Catd in 1939 de G. Mongri:dien la Mclcurg tltr
Fr,ance. Nu numai obiect,ele, lucrurile sau fiin!e).e, dar Ei acliunile sot'rr
tite ppea aproape ,cle nevoile ordinal'e a1e vieiii elau inlocui'te de prt'
!io;i prin dite o metaf,orii mai mult sau mai pr-r!i1 transparenti, in asr;rl
Cineva ca1'e cel'ca sir
cu'sentimentul lor astlpra convenienlelor sociale"
se reteze feqtila arsS a unei lumindri spunea : otez le su,perflu d,t; t:t:l,
ard,ent (clesprind.e$i superfluul acestui abiect at'zdtor), inlocuind aslf't'l
termenul pr.opriu partioular cu 'lnul general. A se p eptf,na devcnt'lr
ddtabgrinther ses cheueur (a-,si rlelabirintiza Ttdrul),' a te scdlda clirtk'a
Ioc rn-etaforei mitologice tsisi,ter Les ndiades (a uizita naiadele), purtiitorii
unei litiere erau mntlets baptisds (catiri boteza[i); obrajii erau le's Lilnr't's
d.e La pud,eur (Vronuri,le pud,orii); sinii etau les c:oussinets d'ant'our (pcrtti
(un sugaci al tntr:'t'
{ele amorutui) ; un poet era un nourisson des lnl"Lses
iorl; o oglindl consei.ller d.es grd.ces (un sJ(ttuitor al. gra{iilor) r,'lr'
"raitn
It:t1)
 Ir
lJ. Metafora ca mijloc al potenfirii impresiei
LJn oer:ccLitor in domeniul psihologiei atre cdrui merite au fost
rit'st'ori rcmarcate, chr. Ruths (Induktiue untersuchungen ilber die
lirr,rt,d,o.tttcrttoLgesetze der psychilscher Phiienomene, I, Bd. Etperimen-
Irr.l,ttrt,l.r:t'sucltungen ilber Musikphantome, lBgB), a observat existen{a a
tlorrii lt,Hi care ldomind desJi.ggrare_a procesului" sufletet;b : leg,ea substitu-
fi.l:,i ac'('ca a progresiunii. O stare sufleteascd are tendinla se evoce o
;rlt;i sl.ale inlocuito,are, intr-un fel oanecare mai intensivd decit oea din-
t,ii. l,lxistenla acestor legi a fost s,tudiatd de Ruths cu pritrejul aga-ziselor
lrrttlome tnuzicale, adicS a imaginilor care se trezesc in spiritul nostru Ia
auzirea muzicii, dar nu numai cu acest prilej. Miturile qi egendele ar fi
;i cle, dupd Ruths, produsele unor sr-rbsti,tulii progresive. I,rnaginile visu-
Iui ar apdrea pe ace,eaqi cale. Citeva observafii personale veneau sI oon-
firme legea substitutiilor progresive. Intr-o zi, autorul se desparte de
cineva, noaptea eI viseazd cd a murit gi ia dispozllli in vederea inmor-
mintdrii sale. Ideea morlii apare astfel in vis ca produsul unei substituiri
prrogresive a ideii despdr{irii. O. Sterzinger (Das Steigerungsphcinomen
beim Kilnustlerichen Schaffen, in Zeitschnift tiir Aesthetik und allge-
meine Kunztusissenschaft, XII, 19i7) a coroib,orat observa$iile lui Ruths
cu cole ale altor autori care srau oprit in fala problemei visului ca de
pitrdd, J. Scherner (Das Leben des Traumes, 1861). Intr-ro zi i se rr.,pe lui
Volklet un nasture in doul : no'aptea el viseazd cd nas,turele s-a rupt in
multe bu,cdtele. Scherner povesteEte cazul unei doamne care, speriin-
du-se de un cergetor gdsit in fala uEii ei, il viseazd noaptea indreptind
dinti amenin!5tori citre ea. Sterzinger insuqi povesteEte cum, inchiriind
o camerd liniqtitd p,entru a putea lucra, d,esooperd in ea o ugd condam-
natd gi care conducea cdtre locuinla altcuiva ; noarptea el viseazd cum
inciperea inchiriatd are trei uqi, dintne care una d5,dea in'tr-o bucdtdrie,
z,gom,otoas5, a)ta intr-o odaie in oare cineva cinta la vio,ar5, a treia
intr-un troc in care se gdseau o mullime de canari inchiEi in colivii. in
cazurile tuturor acestor visuri s-au produs deci substitulii pr.ogr,esive.
Ruths exprimase pdrerea cd inseEi c'omparaliile qi metaforele gindirii
zilnioe sau ale poe$ilor sint toib rezultatul unor substitufii progresive.
Soopul un,ei compa,r'a;fii sau aI unei metaf,ore ar fi sd facd mai ctare, rnai
comprehensibiie, anumite lucruri sau episoade : un proces care jzbutoEte
prin inloouirea acelor lucrdri sau epis,oade prin altele mai clard, mai
') pregnantb, decit cele dintii. Sensul progresiv a1 unei metafore a fos,t de
altfel observat incd din antichitarte. Quintilian afirmase ci m,eta,fora
(translatio) trebuie sd fie mai puternicd decit expresia proprie pe care
o lnl,oouieqte, plus Dalere eo quod erpel'lit. Cercetarea se gdsea ajuns6 tra
aceste rezulbate, cind Sterzinger a avut ideea sd intrEbe pe doi poeli,
care au consim{it sd se supund ,experimentdrilor sale, asupra semnificaliei
:r4 I
340
 T
Illrtr :;-rr. t.iiclnt irt salcimii stdre{.iei, bdttLte cu alicele ploii, multd Drelne Comme de lor-rgs 6chos <1ui de loin se coillorrcl('llt
o t'ttt:ttttuitl', lnelafrola alicele ploii are o semnifica{ie sensibilizatoare, ca I)ans une t6n6breuse et profonde unit6'
ullil ('ar'() nt' mijlocegte reprezentarea mai vie a picdturilor de ploaie. Vaste comme la nuit et comme la clart(:'
('irrrl insii i,n acetraEi loc citim : ,,ArrL tnchis u;ile ;i am aprins Lam,pa in Les parfums, les couleurs et les sons se rcponclent
rturrrttirtl.tL| cltiliei(', avem impresia hotdritla c-a mormtntul, chiliei este un
rrrorl t'xrrrlt'rrat de a vorbi, ales de poet pentru a produce o impresire senti- 11est des parfums frais comme des ctrairs d'cnfants'
Dorrx comme les hautbois, verts comme les
prairies'
rnt'rrlul:'i rnai puternicd qi da' rprin urmare, sensul acestei exprimili
rrr,'lrrlorit,r'este intensificator. Exist5 deci p,osibilitatea d,e a distinge Et cl'autres, corrompus, riches et triomphants'
irrlor(,iir cstetici a fieclfei metafore $i a o a,tribr.ri uneia din cele doua -
I'rrrrr'[irrni observate pin5 acum. Trebuie totuqi addugat cir, intr-o a tleia Ayant I'expansion des ('hoses infinies
cllt.rlolic, intrd acetre metaf,ole care au deopotrivd funcliune sensibi,liza- Co*me l'ambre, 1e musc, le benjoins et l'errcens'
Qui chentent les transports de l'esprit et
des sens'
l,ollr' ;i intensifica,toare, in care sensibi.izarea este un mijloc al inten*
sifichrii. Cit5m, ca exernplu, ulrrr5torul pasaj din Arghezi, in care poetr-ri
nc' clescri,e o seard bintuitd de o ceatS groasS : ,,8 o cea[d de pral des, Natura e un templu ui "atti stilpi triiescr
ritzcltthul inchegat cu lapte ;i felinarele n-au al.td. putere decti stt confie $i scot adesea vorbe ciudate qi obscure;
rt r:l<,ctrtcitate coad.sitd. Am a$teptdt in col{ul unei strdzi doudzeci de $in viald ormrl trece mereu printr-o pddure
rninute un uagon de tramtsai cu cai ;i am apucat pe cel din urmd. Nu De simbole ce-l cearci c-un or-'hi prietetrcsc'
stiu dacd puteam rd.zbi cu pici,orul, pind dimineafa, tunelurile de talc ;i
strdzile de funingine al.bd" (op. cit., p. 135). Examinind metaforele Ca nilte lungi ecouri care din clepirtarc
profturcl'
acestei descniplii, este evident cd udzduhul tnchegat cu lapte, feiinarele De-a valma se confundl intr-un acord
Vast, unitar, ca noaptea sau zdrile solare'
care conlin o electrici,tdte coudsitd, tunelurile de talc si str(tzile de funirt-
qine albd. siint metafore care urmAres,c nu numai sd aducd mai viu in Parfumul 9i culoarea 9i sunetu-Ei r6spund'
fat;i aspectele rss,pe,ctive, dar 0n acel,aEi timp, o datl cu exagerarea Sint proaspete parfumuri ca trupuri de copii'
impr,esiilor, sI determine un sentiment mai viu in legbturl cu ele. Un Dulci' ca un ton de flaut, verzi ca niEte
cimpii'
tunel de talc Ei o stradd de funi,ngine albd este nu nurnai un aspeet m,ai -- lar altele, corupte, de pre!, triumf6toare'
virr al inchipuirii, dar in ac,elaEi timp un spectacol straniu, oarecum
irrfri,co$5tor. Sen,sibilizar,ea qi intensificare,a fuztoneazd in ac,este metafore. Avinturi infinite in firea lor purtind'
Ca moscr.rl, chihlimbanrl, tdmiia' smirna-care
gind"'
Ne cintd bucuria din simluri 9i din
4. Func{iunea unificatoare a metaforei (trad' de Al' Phili.PPlde)

O altd funcliune esteticd a metaforei, ,orbservatd Ei ea uneori, este aceca 'simbolisntul na'turii, adicrr
de a sui:linia unitatea dintre feluritele date ale sensibilitd{ii.i Dincolo de Dacdcitimcuatentieso,netulluiBaudelaire,oib.servf,m.cdelvorbcSli'
despre trei lucruri deosebite, $i- anume- i) o"
deosebirile dintre lucruri sesizSm unitatea 1or, mai profundd $i aceasti
descoperire, care face din metaford un adevdrat instrument de cunoa$- -o-,,f'l ipl'" rnai ahinc;
de unitatea ,rp".t.rJ""irri.'i' 2)-
'a
d9 o calitate mo{:alii ir
.trauers 3) deJora*
rlrt
1L'hcnnme i p*t*
d'es
tere, ne incintd ca orice desooperire a spiritului. Sim;bo iEtii francezi, 1or, deopotrrivd cu u unitatt'rt
des regirds familiers) Ei
'ral"i auecaqa-numl
;t,;;;;;1'A"i fob'nr"nnt
m,ergind pe cdi des,chise altddatd de mistici, au numit metafore e oonsi-
senzaliilor noasLre. de szn'estezii (Les parJums' lc::
derate in funcliunea lor unificatoar.e, coresponden{e, qi Baudelaire le-a =le moderni le-au sLtt
co'uleurs et Le sons ii iepo"aunt), pe aare psihotrogii
oonsacrat acestol:a un sonet care a1c[tuieEte un fel de artl poeticd a sint in adevSr, numeroa.sc
intregului curent literar diat in unele oontriibulii de speciali'tate.
pe Ie soot la iveald zioerilt'
:
afinitalil-e dintre im'presiile noastre, care
sir in1r'tt
,.La nature este un temple ou de vivants piliers ;;;;f;ffi" ale Umbii oo*""" sau atrecro" poelilor. .Dacd.incer,cSm
,re sta Ia dispozitie, distinllt'n]
Laissent parfois sortir de confuses paroles ; ducem o ordine in-enormur maNgrial
pe.car:e 1" .y:T,^l].:lt1:i. il
L'homme y passe d travers des for6ts de symboles urrnetoaretre oategor'ii ale unificSrii mretaf'or-ice
Qui I'observent avec des regards familiers. ;i6; exemple:1) uniflqerea urrg-r-li11pfgry rnoralg cu o lmpresrr(' li('r."ir

:i,l:t
:\42
 de rnetafore uni,ficatoare ale unei impresii sensibitre cu una
rnorald sau a
tril;-1, fic opticS, fftJ-? (un cap pdtrat, un caracter rectilin);
a(fcasta a / din urm6 pri-
3) rJirqcnsiunc )(o inteligen!5 TASi6, profundd, inaltd., un suflet mic) ;
'3)
i""J-i"rpr*ii re"rifii" in asocia!1i sinestezice. In aceastd
crtloarc (ca at.unci crind se vonbeqte in mod general de culoarea unui vin!5 va fi interesant de urmSrit, intrucit sines'teziil'e lui Jiinger aoincid
irrrn;rl sarr a unui partid politic ; existi un intreg limibaj emblema'fic al cu cetre a1e lui Rimbaud. Iatd analttza poeticd a vocalei .A' consideratlt
culorilor bazat pe unificdri metaforioe gi potrivit cdruia invidia e figu- ,,A, care bcuptt aproape tn toate al,fabetele
mai intii ca un simbo,l moral i '.regel.e,necontestat
pritt ig aL tuturor rsocalelor.
rrrlrr lrrirr t'erde, dragostea prin ro$11, inocSp{a prin al,b, gelozia prin ii*il ir", trebuie- iit nuuinfi'rn d'ectt ca un stmplu s9m' el' semni-
ttttlltarL, mclancolia prin uiolet etc.), b / acustic{)(un suflet melodios), c / Chi,ar acolo urtd'e nu'-t"eriiriairnntut.-In
l,:rcl,ili (purtarea cuiva e asprd; altcineva are manier,e .-onctuoase san ti,ii pi:ti"trdiatut ;t Apocati.psul. tui loan, uocala A
(';u;r( l t.r lare, proverbul vechi vorbea de dura lex ; d / gUstrtiva'(un sen- 'iiin'aoti arnpt ,tniio[ it'priioraeatului si a-toate-cuprinzdtorului'(( (a[uzi'e
l.irrrcrrt, rlulce, un caracter o.cru,, o dece'p{ie amard, o glum5 sdratd.); e / la cuvintel" po*.rri.r{ii iio"ol.ips, l,'B : ,,Ey' sinipri'ncipi'ul a.lfa.;i ornega'c). ';$i'-
i'denti'tdiii
rrll'aclivl (o a,mintire partumntd., moravuri pestilenfiale); i / telmicd;(un i,n logi.cd, egali,zat ii tiin Aniu;i,' te*nlfioa
ta,ud.d' Pe A ca pe pri'mm i' cea m'si rnnbitd
ot11 rcce, un suflet cald, o disculie aprinsd); g /--grus,q.Ulald sau moTfib\ i;:;i.:'. iiiiin ortimti*i-ii tituior
i, nxarrlct se pare i'nsd- sunetelor' Aceastd' din
(rrn spirit iute sav lent); h / orgdnic} (o deprindere scirboasd., cirii:Vii uocald., care A
t, insetat de dreptate, altul are o.. mare Joame de qti.infd; 2) lllqliSW-Cg ""niiii"
urmd compara{ie (adatgEi Jiinger) '* *i fericit aleasd'
puterii
rrnei imLpresii sensibile qu -alt5 irnpresie sensihild, in infinitele oo,mbina(ii este mni d'egrabd sune'tul Wtern, supremtL'l
qi rege.scul .:n'* aL
ii, et ,azuia tn'aceta,si. ttmp maryimea s,i aastibatea cuprinzd-
rlintre diversele dale aIe sensorului (o form5 poate fi melodioasd., un con- iiii"iiiii. awre cu strd'lucire
Lur e uag ; fr. tlou redd mai bi.ne asocialia sinestezicd intre optic qi tactil, toare d tsi,e{i,i qi ;";;r;: a"n"tta aubta d'imenstune
o crrloare e dulce, ca:l,dd sau rece, nfi desen e ferm., se vorbeqte despre un in cutsi.ntul "
gnr*oiti- iai, cdruia ii coresptnd.e in lumea.rnaternd sil.aba

roz leSinat.,' o voce este clard sa:u intunecatd, ea mai p,63fg fi aspd, dulce ir,--iapoUl,li sd trezeascd -p,itn in noi reprezentarea adtncimii obscure ;i a
ii;giii[ ;i care laci din cuuintete exprimind.. mai bine spiritul Eer-
sa:r caldiL,'se mai spune cd o stofd este dulce Ia pipdit eitc. etc.).
DacS din domeniul zicerilor comune tre,cem la cele gisite de poe{i, m,anic al Li'mbi.i". Ci;;;;p;; si'n'esteziile lut, E' Jiinger .noteaz6: "Culoa-
metaforele in funcliunea 1or unificat,o,are ne apar de aseme,nea, in numdr ;;;";""ioin * trebit s-t alegem pentru A arsimbolizdrilor trebii. sd. fie p1trpura . ' ;'
Este izbitoare in ,olri prr"t inc'oinciaenla
qi a.sineste-
nclimi,tat. Dublindu-gi teoria prin practica sa poetic5, Baudelaire scrie in :. . . A, noir corset
'l'out entidre, evocflnd pe iubita J.ui : ,,O, metarnorphose mAsti,que ! / De ziitror lui Jiinger um t"i Rimbaud, car'e scrie
tous n'Les sens fondus en un / Son haleine fait la musique / Comrne sa oelu d,e mouches eilatantes I Qui bombiltent autour d'es puanteurs
"".-r.Ll6-
impdroqat cu mugte strd-
creuelles I Gotfe d.'ombre. . ." (A, n9ryu corset
J
roir tait le parfum" (O, metamorfozd. mi,sticd / A tuturor sim[urilor mele / 9:Ot de umbrd ' ' ')'
lopite tntr-unul singur / Rasuflare'a sa este m;uzicd / Dupd cum g:lnsul i.i, tucitoare / Care Ut tii" ii i"r"i irud.eto, pest-ilenfie
r.' si'lence trauersd
d'es
este parfu.m). R. de Reneville (L'erperience podti.que, 1938) a spicuit in La fel se intimrplS ",, O : Ia Rimibaud, ',O
bl.eu,,.'

Tlimbaud naai multe sinestezii, ca atunci eind in Enfance, poetul not,eazS: Mond,esetd,esAnqe{,(oal,bastru...tdcerestrdbdtutdalumilor;iinge- printre culori,
,,A la lisi.dre de la for4t / Les fleure de rAae tintent, dclatent, dclairent'c rilor) in tirnp ce la Jiinger o. este sunetu,l artstocrafiei... pfnd
(La marginea pddurii, / Florilor uisului sund ca un clopot, pleznesc, Lumi- i se subordoneazd.-gilbi'"it ;i, printre metale, o,urul._Asem6n6toare
la un punct sirrt sinusteriile iu'i E : Laglaciers Rimbaud : blanc ''' catl'deur
neazd) sau ,cind otlserv6 in Viltes 7, ,,Des a€tements et des ori.peaur dcl:a- "E
fiers, roi,s bl'ancs, frissons
tants comme . . . la lumidre des eimes" (Veqminte gi zdrenfe strdlucitoare inr"iofnurs et ctei-ii*ii, / ton"n _d.es.
ca. . . l,umina culmilor), pentru a nu mai vorbi de aaea flacdrd jucduqd a;i*iitin,. (E atb.-.-.-"iidoorea ombetd sburtl6r ;1 a,coy.tuyilor..l Lance a min-
care poetului i se pare ca o detundturd de armd rdsrrnind dupd vecer- iil,toi-gihegari, regi albi, ftori d.e (de-f1ori),.1a Jiinge,r:.,,^c-u E se.
nii . . . ,,un feu follet bl€me / Comme un coup) de fusil aprds le u€pres(' ;fii;de;;a'qesului,. Cet"e d,oud. rlomenii, care se intilnesc ;i
(un foc jucdu; palid lCa o tmpugcdturd dupd ora oecerniei.) Jeune md- se tntretai'e rn o"nlit ;";;;,
"oiiaoirnoLd sirrt cel aL gotului $i aL zubli'm;t,lui' Cu E se
Shnee' See qi Seclt'
nage). Tot lui Rim,baud i se datoreqte textul clasic a sinesteziilor acus- se potri.ue;te cul'oarea atbS'; cuuinte piecum Me-er'
tic-orptic in sonetul Voyelles : A noir, E blanc, I rowge, (J uert, O bleu io{nii'-o-'rt atu"tri-ioiiioti". nimbiud Apropieri se po-t face. ;i intre-sinesteziilc:
(A negru, E alb, f r"oqu, U verd'e, O albastru). IIn analis;t aplircat, gerrna- lui I, dar aici precedentul lui pare sd nu. fi.fost f5r5 inriurire
nul Ernst Jtinger, ne-a dat in Lob der Vokalen (Lauda uocalel,or, in vo,lu- i-'"r'du-p"rtru iiine;;;tt"1 vielii (crp fr. uiure) gi culoarea lui ar fi
mul Blcitter und Steine) o analizl a vocalelor in funcliunea 1,or evoca- rosul inchi.. ,"Jt" .uou u" vede pe'mesele mlcelari],or, inoit addugi
"u u,ea dreprtate cina it cu.orrdrsare -ds singe :
toare. Dacd o,bser'valiile lui E. Jtrnger nu pot fi considerate ca niqte ili'*;':'iii-ur"a corrip313
-scuipat)' ni
sigure c,uceriri a1e qtiin{ei, ele nu sint mai pufin interesante ca exemple ,,1 Ttourpt'es, sang crach6" (i purpu're, stnge Unele inrrturiri

345
:\41
 :i('[)ar a r]csr:ih'a;i in intcrpretarea pe care.ltinger o consacre vocalei U, rrrtriu aL une.i st4,l.e ; nliresrne ntoi, crlbastre d.e tdcere: qaartlo l.tLlmirtii:
irr calt' s-ar hfiru,ni tainele reproducerii ;i at"e mor{ii. . . Domeniul sdu utl utndt utnt de sPaimd et'c.
crtlrri.rult' Lorw,Lii\e Lumii minerale ;i maritime. T,onul sdu coloristic ar fi il pro,nl.mi din cele rnai pasionate este aceea reLativi 1a tqmeiul ;j
irllrurlrrru[ 5i linir;tit. cp. deci 1a Rirrnbaurd: ,,[.] uert . . . uibt"ements d,iuins Ch. Baudelaire, cal'e, mergind pe c'iri
,(,cesitatea unifieiriloi' m,etaforicr:,
r/r'.'r ?ncr'.s ui.ritles" (u uerde . . . uibrdri dtuine are md.rilor uerzi). Gradul
1,,,acticate mai linainte Je unii romantici,
de E- T
-rrn Pommier
Hoffman
4' in I''a Nlrl:;'sart
rl' t.orrvt'rgonti a metaforelor sinestezice lesute in jurul vocaleior poate rrrr Gerard cle Nerval (aqa cum a dovedit-o 'Iean
[i .r'rrnt.rrllirl, 5i printr-un a1t docu,ment, pulin cunoscutul sonet soniri Ei i;rlui-ii baud.elatre, ig'Sii, a contribult atit cle mult Ia rispindirea- tiprr
t'.lrri. al lui Mircea Demetriade (in ,,Ro,mAnu1(., decembrie 1g06, repro_ Irri unificato. at mJtatorei, scrie in articolul pe care. i-1 consacrl lui \/'
rr:; rle N. David,es,cu,.Din poezia noastrd, parnastand.. Antologie criliciL,
rl,r
ii;g;-1i86i), ii L'art rontantique,'npitut ,'l'asd nup' :]0: poe{ii-"cei mai butti tt'ti
l1)4:l)r, care, deEi inspirat de. Rim,baud, nr-i aduce mai pulin "ra,sfring"ri sai ite produstLl ttttti
r,fi7li;d.'metaior(t, coiparatte. "o'n
rlirr irrrplicaliile prroprii limbii noastre. ,,aai,ptArt mitermtic iro"L" in intprejurit,ite actttale, Wntru
cit acesL<'

,'i#iirilit,' iitotore ;i epitete stnt- cuiese riin fondul neistouit a'l ttnivt'r'-
,,AIb A; E gri; i rosu, un cer de asfinfirc, ,rf"i o"r1,jgii((. baud..tuio" credea deci in potrivirea matemnti'cd. dintlt:
Albastru O, imensul in lacuri oglindit, t,crrnenii intrunili in interiorul ntetaforei unificatoare. Mqtaforele unifi
[.I, mugetul furtunii si-a1 crimei colt vddit, r:atoare ar avea deci un temei necesar. E1e nu pot fi altfeT ilecft- ,i,1n1.,
Alcovtrl criptei negre, lugubrd pr.ohodire. .-J r. iiterneiarl pe o afinitate certi dintie lucruri, pe analogirt
;;"t""-
't,r.-ir"tragaliLd. Dar clac5 metaforele unificatoare sint necesare, ele s'nl'
A, razi sdgetatd de astru-n r.isdrirc
adicl se impun oricdrui spirit. In adevdr, atunci. cintl
Cind zorile in boabe de rou[ s-au l.opit ii^ ""i""r?"f",'Phi,l[rppiide albastru aI' td.cerii', ili dai
i"tp-ei"i in metrafora_ leagdnil
Cdzind pe flori, pe jarb5, pe larru-ng5lbeniL; ^aceasta o simpl6 construclie aftis
.4, verbul peste ape ndscind eterne fire.
,;;;; cd aso,ciatia de cuvinte nu este
ticd, adicS una al cirei inle1es poale fi realiza,t numai de poe't ; meta-
E, gindul meu de sceptic, simbol satrrrrian, fiora amintitd se irrrr*pr:ne oricui;1, fiind universalS, putem spune cd,esltr
fi necesard. Dar oare metalorele sinestezioe ale vocale or in scopul 1ui
/, singe si iricendii, figii invdpiiate,
Din trimbi{c vestind-o virila libertate. iii*Ur"a posecli in acelaqi fel o necesitate constdn,gitoa,e ? Am vlzttt
c5 sinesteziile vocalelor sint in pa|te altele pentru E. Jirnger qi Mircea
O, freamltul dc coardc, un mit din Ossian. Dernetriade, inprejural.ss sgsasta n-aI' avea de altfel atita insemnirtalc'
Ciocniri de pictre scumpe, murmur eolian ;"-il;;t i"oulUir"" poate prroveni.din aceea ca metafordle care se dau
Pe harpele albastre clo ingeri instrunate". hr"ft *irr".tezii sint dL f,apt'asocialii consecutlve. AEa avem impresia cir
-i"tt-pra
r. crr falsa sinestezie a ui r in sonetul 1ui Mircea Demetriade' :

,g^iii.l. n,- giidul. meuindoielii d,e sceptic, simbot saturnian". DacS Demetriade
Nu nu,mai Mircea Demetriade, dar ,si alti_ p"toeli nomdni oare au stat (gi'i), lucru1 poate proveni din aceea ci
sub influen{e simbo iste au cunoscut metafora\n ambele ei functiuni i*"" ai" E uri simbol al
unifircatroare. Asp Maioedoraski, cu vers,urile lui din Epod,a d,e aur: ,,Dar iinEe pootul I-a interpretat sub su,gestla. interjecliei inte.rogative ro'mAne$ti
{:e curge din nori / inal{(t fanfare de goarne(t. De l,a Macedo,nski tehnica
'nl,
?, dird. astfel o asociali,e corisecutivd drept o asimilare s,imultand. D('
sinesteziilor a fost uneori folositr de poelii no$tri, dar ce1 care a dus-,o ,1ff4, chiar dacS numai une,le dintre sinestezii sau din celelalte meta
pini la un mal:e grad de virtu,ozi,tate a fost A1. Philippide, in aI cdrui fore unificatotar:e se i,mpun cu necesita,te, tot es,te necesar s5 ne intrebirnr
volum Aur sterp, 1922, putem srpi.cui un mare num5r de exemple, pre_ care poat" fi temeiul lor obiectiv. N{ulte ipoteze s-au .emis in aceastir
cum leaqd.nul albastru &l tdcerii. . . tremurd.toarea razd. albdstrie I MeLo- pii"i"ta, incd din epo.ile vechi a1e cugetdrii. Vom infSliEa pe unele dirr
d,io.ss-aqternepecouor/Cau.nfior...fioralbastr.u...unitem.elad,iid.e acestea in legdturd cu oiteva din tipurile metaforei'
ltLnd; nxuzi,oct surisurilor lunei; somruLl mdtdsos al lunei pline ; plinsul. Ba,ndelaire se adreseazd iubitei lui in Causerie, spunindu-i : "\1 ott';
Afus un beau ciel d.'automne, claire et rosec' (Eqti un cer frumos cl<'
toamnd, tim,ped,e ;i trand,afiritt). Metafora cosnfoilogicS_penitlu frumuse
qi in altd :poezie a lui Baudelair,e, in CieL brouilld : ,,'l'tr
,p,ur"
. I cf._qi articolul ceua despre Mircea Demetriad.e, apirut in volumul Figuri st tea femeii
ii"iiuiit parfo,i's d ces beaux horizons I Qu'allumentorizonturi Les solei.ls tlt'
forme literare, 7946, nepublicat in volumul de fa!d. se analiza un sonet de Mii-
cea l)emetriade gi o tradrtcere din Nerval, r'ornparati laudativ clr oliginalul (n. ect.), brumeuses saisops . . ." (sement uneori cu ft"umoasele / P<'
346, :\47
 cere le aprind anotinxpurile ce{oase. . .) Paralelizarea chipului omenesc
T misticd in fata -"?ISi'u pocfii
uman cu unul cosrnic; Este o ipoteza ;;Jd;rdm depdqita
t-" qi inaccepLa
s :ttt

,,r'it uneori, dar p" "u'u tre'buie

I
<:rr aspcctcle naturii apare qi Ia T. Arghezi, un poet de atitea ori rode- nu. pgut" persoana
vitlril viziun.ilor baudelaireiene : ,,Obrajii td.i rni-s dragi / Cu ochii lor ca rriki in viziunea qiiiniificd a-Iumii, caredimensiuni mai
,"o::idera
mici' a intrcgulrti
I,rrcrt,l. / In care se-oglindesc I Azurul ;i copacu,L(. (ereion). S-ar putea rrrnand ca pe t"p'oi'"ere, tie-Ei,iu acestuia, catacterrzatii prttt
('olxpara metafora cosmologicd cu acele armonii proprii unora ciin pin- "
rrrrivers, ci ca pe ;;"Jt"-;;rigifJ
a"r""iiatii
a-parilia omuJui' OmuI ntr
'zt,lc ltcnalterii, in care un chip omenesc este picta,t pe un fond de vaste lul.me qi func[iuni it'l"i=i""t? inaintJ'"J"if l-U"^gelegte' Identitatea dintre
p<'isaie, co,nsunind cu eI in chip misterios. J. Pommier semnaleazd .t'zumit universul, "i-ii *au'ga geva' (
rrrr,Lociomentarul metaforelor oosmotrogice in Peti,ts podmes en prose, unde rnicrocosm qi -n"'#o;-;;-;
ip''t'"i' ';;;A'inainte de considerarca t_ol:rl
Itaudelaire atribuie unui instinct mi,stic inclinalia poetului de a-Ei situa ,:"rirtiri a iumii. i;;[,, ."ersiu "l=1ri"*tr1t]$rt".'":J:iirlH,
:::;i"*,:T:"""""1iTii J#i::? lf?,xH"i;;;; r" "at'u
itrbita intr-un peisaj asemlndtor cu ea, astfel incit ferneia sd-si gdseascd poe?ii 6ru 'it' a
,d.rept oglindd propria ei corespondenfdc'. Pommier crede a putea deslugi
pcntru aceastd orientare unele izvoare in misticul suedez Swedenborg ,ri"-.5irii"r'vechilor culturi' .-La *^Io{nrc nr
(1688-1772), pentrrr ca,re cerul era un mare om de o frumusele per{,ect5. Aldturide-"t't'o*cosmologicS;'existd'1n-9ltqfor-apersonificatro'arc'
cos-
Izvoarele rnetaforelor cosmologice pot fi insl cdutate mai departe. Id,eea orin cane aparenla;;;";-;; *ii "tt"" ""ii"ti
fi"a -la drmensiuni
deoPotrivd cu omul'
l

universului intreg rca un imens organism frumos o gdsim in Timaeus a mice, ci mfa!-!p,9"1iJ9 ;ffii;"-;-i"il"t"'lo"'il;d"f6t"
anume aceea clintre aspcttt'lt'
lui Platon. Tot aici afldm qi idee,a subsecventd cd fiinla perfectd a uni- () unitate este sesrzald qi de data aceasia, Ei
versului cuprind,e in sine toate celelalte fiinle, car'e, prin natura lor, sint naturii si viala i,t5,ilJia*'u ;;;hi- i:;'i"^#";'1Ji"1i" Llr1llt #:gltT
asem5ndtoare universulu\. ,,Dumnezeu, explicd Timaeus (30 d) hotdrind
s(t formeze Lumea cit mai asemdttd,toare cu cea mai frurr"oasd din fi.in{ele tiru:*;1";"-iq";:Fi'2T,7;'"?4,r?i-t!;:i"i'"*;;'i
5it#r,"faprins crepuscular este o
inteli.gibile ;i cu o Fii.n{d. desduir;itd intru totul, a fd.cut din l.ume o sdrutul p" 'Ju."',rirrtu1 de ,uuri' lt d5 cerului. din nalul'tt
a-snectele
Fiinfd. uie unicd, uizibild, cup"inztnd in. sine toate fiinlele uii oare, prin metafo'rd care ne permite sa
cuprindJm-^i"tr-""ut personilica
natura lor i.nsd;i, stnt deopotriu(t cu Uniuersul". I.dee4 raportului de ana- o via{a interioarf, deopotrivd tti"t;' 1rr;";aforeie omc-
"t' "
a naturii la fel cu aceea a sufletului
logie dintre fiinlele vii qi univers gi, mai cu seao5, dintie om gi totalita- l.oare ni se releva o-liipr*ri* pcr-
tea Ium,ii, adicd dintre micrrocosm qi macrocosm, a apdrut de altfel qi in nesc. cum ou'l trfi' t"it;i;l; il c' tearne' cum
unei
simtim
fisuri
cd
oment'5Li
soni{icarea"rt" ualriiitar. S-u p"'ii';a';;
Iunga traditie ,aristotelieo-stoic5, de unde ea s-a transmis Renagterii. up*r'^L?
".tu ""pt""iu
evocS' prin asociatie d''
Pentru mul{i din ginditorii acestei ,epoci, omul ap.arline prin corpul sdu sau a unui personai ni se impune'
sufleteqti' pe' care apoi le atri
lumii materia,Ie, ale cdrui elemente el Ie conline in for,md oondensatd : idei sau prin imiti{i;:'"';"i;':;iff;"t;;i
ca fiin{d inteligibild eL este apoi de origine siderald qi, prin sufletul s5u, tu1*,,p^""Lutui cJie ni le-a
a unor.
sugerat'.;#;i:Jfl'
stdri pt
g,J:*** i?1X',ilXl
el este o scinteie divinS, o parte din principiul suprem al vie{ii. Conlinflnd ;;i;"terli simpatetice fi ocolul prin con-
ar necesar
in sine to,ate pl,anurile unive,rsului, el are putinla s5-1 rdsfringd in intre- vocat. Pentru .' o'",i"ip*i"" 'ao qnSa iiri"i"si*. teoreticienii simpatiei csLc-
gime. Din rufireroasele texte care ar putea fi spicuite in Cusanus, Cam- stiinla de sine u irai-JIiui-care
Ielurite ,."Itiil"piicalie' Cit de insuficicnli
paneila sau Paracelsus, pentru ,a ilustra chipul in care Renaqterea iqi tice au dezvoltat il'i;;" nu orice aspercl
reprezenta raportul dintre microcosm si maerocosii'; reploducep g: rimine insd ea, ''J ;;#; i',,,nga" 9"a" "" ei"'alp "d aspect nu poatt'
trnul dintr,e cele mai rdspicate : ,,Huntana Dero natura, scrie Cusanus) exterior poate sugJrr-iri.u conlinut
."lLt"t" i ci fiecare
conlinuturi' a c6ror posibilitalt'
De docta ignorantia III, est illa, quae et supra omnia Dei opera eleuata trezi in sufletul ;;;;^;";1t-a""-ii" exteri'or' DacI este adevlrat'
el paulominus Angelis nxinorata i,ntellectualem et sensibilem natu- este datd ir, ,t""t"t oUiectlva
' "'p"ct'tt'i estetice, cd pr'oiectim irt
rarn complicans ae uniuersa in|ra se constringens, tl microcosmos dup6 cum ,r" "il.rri teoreticienii-simpatiei viatii
aut pruus mundus a ueteribus rationabiliter uociteturr( (Natura umani obiect propriile ";il; ,iari, it insuttelim prin propria no'astr[ in
este in adevdr aoe,ea ca,re a fost aqezatd deasupra tuturor operelor lui "a ce noi p'tt*^tev[rsa o'biotrl'
interioard, ,r, " prin felul sau de a fi'
Dumnezeu qi pu{in dedesub'tul ingerilor ea cuprinde in sin,e natura "'t"i'ip-ii;'adevdrat'
'decit cee,a o" ur poat" fonline qi ce'
intelectualS gi pe cea sensibilS Ei concentreazd intregul univers ; ea este ""'i "uea
a Putut trezi in noi' pitt'
un microcosm sau o lume mic5, dupl cum era numit5 in chip ralional ac,elora preoonizate de Baudelairc
Met,afore,le sinestezice d,e tipul o
-'adice -_ ry1-ic_4qgq_sp qi macrociosm ar - -fi
de cdtre cei vechi). ,Analogia di4-t1q Dac6 existf,
temeiul metaforelor oosmofogicrb, al acelora care unificd un aspect a atlottza, fu ri"d"i- f"t, o a'1'*itl ipotez6' "oorcsporr
:i41)
348
 T
rlt:rr[ri" inLl'r'sLu)elc', cLriori, parfumur"i e,tc. luclul se datoregLe po,ate fap- :;i irlr: impietririi par ne,ase,manirtoar,e, atit ciuph felul.decitE'|iLandnr..tr
tlirpir irr
lrrlui <"ii t,oat,t.nceste ca,lit5li sensibile sint in realitate qi in mod originlr lcnsitabea 1or. :freUui" ,d .p,." n ca explicatia-datl
I,ia,lischer rru ni uu pio"'au^bc satisfdcdtbare. CIci dacd
trrrit.arr', varictatea lor fiind un efeot derivat qi ulterior. Misticii au sus- sentimentcll 1>t'
(inrrt rrn.o,r'i accasta, asa, de pild5, H. de Balzac, care sub influenle swe- ;;-i;d;j"rra_uiu"""!ele sens.ibile conexa'te in co'nstruc{ia me't'afot'i<'rt
rlt'rrlrorgi<'n<. noteazi la sfirqitul povestirii sale Loui,s Lambert aceste cu- :;int sau nu asemanamaru, imprejurarea provine in'doiala din faptttl
-fdrd ele insetre ast'tvritrri
r;r'I.;iri, irlribuie err.oului sdu:. ,,L'Unite a ete le point de ddpart d.e tout ce t:;i aceste aspecte sensiibile sn* intr-un feL sau altu1
r1tr.i, .[tr.l, Ttrrfluit ; il en est rd.sulte des Composd.s, mais la loare sau nu. Pretiursa-exptioalie psihotrorgicd arnrintitd ai.ci.n-ar
izbuti as|
fin d.oit itre ict-en- trebuind sii irl'lt'
li,rlttt'tttt colrunencernent'( (TJnitatea a fost punctul de pleca,re aI intre,gii i'et decit sd an:rine uot.rlia"pooniemei proiuse, cercertdtorul
au
crt';rfii ;tru aprrut in mersul acesteia lucruri compuse, dar sfirEitu,I tre-- in ce co,nsista asemAnarei o;bi,eotiv6, t"ala, a aspecte'Lor care degtr;al
lrrric sri lie identic cu incervLrl,ul). Sl mai depar,te : ,,L'uniuers este clonc la ,entirrente u."-ara:lri.".-ci",a, de pildd' consider -metafora miresrrt'cl.
indestulStor slt sptttt
t,tt,ri.r':Lti dons liunite. Le Mouuernent est le ffto1Jen, le Nombre est le re- <t.inului strtgard zaaorni" (I. Vine,a) nu este <ie 1o,c
provine din laplttl
sirllrrl:. La Jin est le re.tour cl,e toutes choses it L'unite. qui es,te Dieu, ,,I;';;er";i"-"de aclei,,ar care insoteqte aceastd metafori
(lJnivorsul ,esLe aFadal' variel,atea in unitale. lVligcalea esfe mijIocul, nu- l,il miresmele crinul,ui qi senzalia acusticS creatd prin verbul sLriclttrtt
trrlL[trl csle rezultatul Scopu] este inapoiel'ea tuturror lucruritror in uni- ,rut"airgl^rl ac'eea;i "t"b1i" vellementi, cleo'arece rdmin. inci necesttt' rt
lucrurilor' pentru cat'r't't'lt'
l,erl.ca care este Dumnezeu). Metafor,a, fdc,indu-ne si simlim afinitatea a,fla motivele oibiective, Oui" i'n natura insdqi 'a
lucrurilor ;i acerea a aspectelor sernsiirik:, coboarii o,are sub varietatea lo1 rloui aspocte provoacd acetra;i fel 'de emo[ie'
aparentt-r, in urnitatea lor plofu,ndr ;i originard ? Ipoteza uni,tdlii univer- C) cucenire mai \,eche a psihologiei se impune
ilr acest tlom'etrL irl t.lr
'salc nr:-ar face s-o credem. Ea parr: insa inutilrr, deoar,ece lucrui.ile pot penti"u a incerca sd d6m un alt rdspuns inl,cibirrii
lionamenitu,lui nost'u, :sinlLuxiJor' ott
si sc asemc,ne, fdrir sr se confunde, asemrnarea neinclioind ne,apirat iden- pe cale ne-am prup*-t. Este aqa-zisa i9g-q,-a,:p99!l?ciryri-:
potlivil
1 iI atea. servati de fizi,otrogul .]o,hannes fnttill", iabf ai'n teacui oricare;ia' Ii rrir
tre'cut
Js,tolia mai noui a doctrinelor estelice a incercat si elirnine vechile cdreia ner.vii .senzitiii ral.spund cu acelagi fel de senzalii,
ipote_ze mistice ) care explicau unificdrile metaforice p.i11- urritat"r'G- tunaagentuluicarel-rrr"tio,'u'A;a,depildd,rynzatiadelumin[pt'ocl'Ltr;ir'
cruritror'. Astfel, o autoare car:e Ei-a ciqtigat merite in aplicarea punotului cleobi,aei,subac[iuneaun'cielo'retericepoatefide'terminatdEideolovi
119 _
vedgrc psihologic in pr'obierrel,e estetice, E. Landmann*Ka1,ischer.,
[Jeber kiinstierische warheit (zeitschrift f . Aesth., I, 1906) scrie :,
turi mecanici sau ju r* curenL ele,crtric descituqat asupra retinei. llnc',r'i,
chimice, r,ezul|irxl clirr
,,.\/z cauze interne, prelcum cele datorite unor inftrue,rrle
t,rebuie sd conchidetn, ala cu,nt au Jdcut-o d.e cLtitda ori rotnanti,cii, substanle in singe sau iritafia cauz"atia de
o co'rt
Ttor- introducerea anurnitor
nind de la existen{a..u.nor coneriuni proprii artei, penlru a ajunge la iceca gestie a {esutur.ilor,-pot qi determina ienzalia lurnin'sasd' Curerrtul t'lt't'
poaiLe pl:ovo( it
,tric, lucri;nd as,.rpra'-n"r-i;Lon' tactului, auzului Ei gustului,
"t*
(L u,nor coneriuni dintre lucruri. in timp ce Beirnhardi
cldsei in metrt_
for(t o erpresie a Japtuttti cd o Legdturd ascunsd. ar uni Lumea sensibild
;i ;isenza[iadet.act,ac,usticf,saugustativd.Descoperirealui.Johatrtlt':;
neokantieni (dc piltlrr'
spirituald, clespdrfirea d,httre acestea fiincl ntnnai uparentd, n,oi trebuie s(t N{.iiller a fa,cut mare vilvh la vremea ei r;i filozofii
tr,e rntLll;u,ttr,hn, dacd" ests usybo. sd uatctrific,dm ctiferiiele
<:ott{inuturi sinfiitc i;G; i-n Gischichtl ai, M.oterialisnl.u:;) at citat-o ga. pe-o oonf,il'rnat'r' rt
iri, urtd ca 'adeudrate-, a uedecL in, mettt'ord o .iimpld erpresie tingutsiicit Circi dacii I't'rrtt
kantismului, v.enitd din"partea qtiinielor expet'imenl,ale. reztilltd cI .oi rttt
\te-ntnt ecluiualert[a psih,icd a reprczen,tdrilor conlpan.ate((" Echivaleifa psi_ bine
il;;t;Giii,.itaqii sirnluritror. es,l.e chipul 'observat, a'tunici
Itici*t al' consla clin fapl;ul ci rreprezentfu:jle intrlunite in interiorr-ri
une,i ;ir;;;EtJ; Iucru ite inseEi, ci numaiparte, dac[ in care tre rdsf,r.inge olganr
comparafii sau me,l,afot'e clegajeazti s,e,n1,imen1.e asemrnitoare clupr felul salr ;ffi;;ffi psinoiizice.'Pc cie altf, am put'ea subscric ,l>st'r'
intensitatea lor. .Ius.Le,!,ea ace,stor consta,ldri poate fi mai bine p"ra m Iui Johannes Miiller, f,enomenuL metaforei. ar deveni;i t:l itrtlttlrr
lumind, crede E. I-,,andmann-Kalisch,er, dacd ne oprim in fala acelor com- "utiif"
-"iili.ruir, identitatlaimprelilol unificate de metaford fiinrd un rczrtllitl irl
paralii sau m,etafore pe care nu le simlim ca ade'irrrate. Dacd unele mel,a- prliniiitati diferitelor simluri Ei de 1fi aclionate prin acelasi agent cxl't'
fore sau comparalii ni se pal false sau exagerate, Iucrul ar proveni din iirr ;" posibilitatea uno* agenli deosebili de a lucra asnrpi:a attltt'iit;;i
aceea cr termenii intruniti inlduntrul 1or n-ar degaja acelaqi fe1 de sen- sirn[. Am^putera oiare spune *irnt*nle crinului strigard estc o mc"ttlfot^rr
timente. Aut,oarea citatd spicu-iegte undeva aceastd metafori, potrivit ci- p"riuiia,'p*rtru cd efluviile "d crinilor ar putea lucra,d'eopotrivf, asrtpra sittt
reia schil,er la auzul unei oioline se sim{i impietrit; metafora i se pare i"r"i ,iirttiv ca qi urrpp celui acristic, penrtru cra .miresmele 1i stritliilttl
antoarei falsd, deoarece ecirirralenlele sentimentale ale cintecului uiotinei ;;- p"ffi lurcra deopotriva rasupna amrbelor stm(uri ? Specificitz[1ri1 sittt-
il rl
350
 -
I
l,urilor ar' aduce atunci dezlegar.ea enigmei me,ta,forei. un psiholog fr,an-
.,02 care a oonfruntat, intr-o epoca mai recentS, vechile
teorii ale lui
Mtillcu'cu cigtigurile.mai noi ale filologi,ei, p. Bouidon (in Les sensations,
('irpitolul clin Traite.de psychologie, r, 1-g23, aI lui G. Dumas),
a ar5tat insi
Cir rcnonrcnul specificitrfii sim]urilor. nu este categoric
verificabil, decit
i, crcra cc priveEte simlul vdzului, capabil a fi adus-sd r5spundd pri, ."rr-
zafii dc Iumini chiar atu,nci cind este aclionat de al{i exciianli d6crit aceia
care il impresioneazd de o,bioei. pe de aItI parte, nu este de loc adevdrat
t'ir or',ice excitant po,ate lucra asupra oricdrui simf. AEa, de pitdd, Iumina
rru lucreazd asupra tactului (degi, dupa cum am vdzut,, un p,o,et a pu,tut
construi me,tafor,a : somnul mdtdsos at lunii pline). In fine, dica este ad,e_
vJrat ci eLectricitatea excitd toate simlnrile, lucrul se da,toreEte poate fap_
l.ului cf, ,anurnite substanle, pus,e in librertate pri,n eleotrotiza, inituenleaza
apar:atele senzorial,e Ei nu acfiunea directd a curentului electric. obser_
vafiile mai noi ale fiziologiei limiteazd deci tregea sp,ecificiteilii simlurilor
;i, o datd cu aceasta, valoarea ei pentru explicaref m,etaforetror. pdrerea
noastrd este cd incercdrile psihologice de a lamuri misterul rnetaforic au
,avut mai degrrabd rolul negativ de a scoate in evidenli faptu,I cd rneta_
forele n-ar fi posibile dacd intre diferitele aspecte atre universului n-ar
exista asemdndri obiective pe car,e este tocmai ro,lu.l rnetaforeLor de a Ie
pune in luminS, ca unul din cele mai fine instrumente de cunoaqtere ale
spiritului omenesc.
spiritui nostru cuprinde prin metaforer.e poezi,ei ase.mdndri reale intre
Iucruri, asemdniii care nu pres,upun insd d,e ioc idintitatea profundd a
Luturor aspectelor lumii. ldentitatea adincd a fenomenelor este o ipo[czi
misticd inutil5, dar aseminarea lor este u,n fapt i,nc,ontestabil, terneiia tu-
tulor opena{iiIor de general"izare ale inteligenfei. N{etafora, care surprinde
apr:opieritre dintre lucruri, apare deci ca produsul uneia din etapele spiri-
tului omenesc, ca o, pr,im5 formd a generalizSrii, sesizatd, de'altf,e[, nu
prin operaliile inteiectului, ci prin lntuitriite fanteziei. Tiebuie s6 mai
adrr.rgdm, de altfel, cd intre rnetaforele poeziei qi generalizdrile inteligen-
lei teoretioe nu existd totdeaunra conti,nuitate. Exisld, frr,E indoi,aLd, u"nele
T"tu{g{g care reapar -in noliundle fundamental,e ale qtiin{ei Ei fiiozofiei
(rie piidd, forfd, energtie,
spiritul uniuersar, eur absolut'etc.), dar exist5 Ei
metafo're care n-au evoluat citre gener alizarea teoreticd si tocrn,ai acestea
sint oele mai ca,racteristioe po,ezi,ei-. Astfel, cind poetul noteaz1. miresm,ele
I
crinului strigard., el surprinde o as,emdnare intre un factor olfactiv si ,unu1
acustic, o as.'mrnare oare nu pare a se putea dezvo,lta intr-o g"i*;u1iZi;
1l:il]lf:"::Metaforaapar.edecicaoetip5inprocesulg",,"oEri,a.ii,dai
nu una care se dezvoltd neapdnat intr-,o generalizare a iiteligenfei. Rolul
spiritu,al ral m,etaforei este tocma,i acela de a exprirns acele asemdndri i
dintre lucr.uri care nu pot d,eveni o,biectul unei gener aliriri beoretioe.
352
IIT. A. CATEGOIiIII,E FORMAI,I] AI,Ii MEII'Atr'0I'I.]I
O primi incorcare de ,cl,asificare formal5 a m,etaf,or.el,or in,tilnim irr
Poetica lui Aristot,?-Les. ,,Metaforo, scnie A,r.ristoteles (Foetica, c. 2l), c:;l,t'
transJerul utlui termen, fie de La gen ta spe{d, tie d.e la spefti Lo, gert,, J'ii,
de la o speld la o altd spe{d, fie transterul prin analogie.,. aEa cina ilo-
mer noteazd: ,,na?.ta imi rdmnse nemi;catd", e,I vrea si spund cd nava ;i-tr
aruncat ancora qi fol.oseqte astfel un term,en rnai general decit acela c,urt,
ar fi fost propriu. cind insS tot Horner s,crie.,uhse J(tcu no-ii cte aclitttt,i
lrumoase", el vnea sd spun cd ulise executase urr r]1ar,e nu,m6r der fi'rr
moase actiuni Ei intrebuinteaza, prin urmare, un termen mai special clc'i:ii.
acela propriu. Altidat5, poe{ii fo.osesc un cuvint de acelagi grad cler gc
neralitate cu acela inlocuit ; transferul se pnoduoe a,tunci de la spcf;r lrt
speld, ca in versul: ,,Smru.Lgindu-gi uia$a cu Jierul,t., unde cuvinul a srnttlt;,'
inlo'ouieqte pe a tdia. In sf,irrEit, in alte irnprejurrri, transferul se op,c1,1q11a;1
prin analogie, ca atunci cind poetul situindu-se in fata unei serii de pai.r'rr
termeni d,intre oare aI doil,ea gSsind'u-se fald de oel dintii, in raporfi.rl rn
care al patrul,ea se afIS fata de ceJ" de aI treilea, foloseqte pe al palr'rrlt'ir
in trocul ceiui de-al d,oilea Ei pe al doilea in locul celui de-al pa,truJ.ea. Ast,-
fel, dacd potirul este fa{5 de Bacehus ceea ce scutul este fala dc l\{ar.t.r',
po,etul va putes rurmi potiruL scutul lui Baccitus, qi scutul, potirul Ltri
Marte (cp. qi Retorica,III, 10 p. 7 qi mrm.). Analriza exemplelo,r lui Aris
toteles ne aratd cr vechiul teoretician pos,eda un concept primitiv aI nrt'
taforei, pe care abia dezvoltar,e,a ulterioarl a notiunii trebui,a sil-l comltlr'..
teze qi s5-1 adinceascS. Noliunea arirsto elircd a metaforei ignor,eazi alil.
s,ensul ei unificator cit Ei celelalte funcli,uni psihologice qi eitetice alt, t i
(in afa,rd de aoeea s,ensibilizatoare, cf. Retorica, III, 10, 6), pe care, duprr
cum am vdzut, cercetarea mai noud le-a identificat. O stabilire a princi
palelor categorii ale metaforei tre,buie si {ini seama de intre,aga bogit{it'
a conlinutuiui ei. Este cu neputintr a distinge toate tipurile formale al,'
metatorei ciitd vr'eme nu oblinem conceptul ei plenar. Lucrarea anarlizt.r
nu ,e,ste posibilS dercit atunrci cind aceera a sintezei s-a oompletat. cer',ct'-
tarea no,astrd se glseqte poate in punctul in c,are deos,ebii'ea categor.iilor.
formale ale metaforei a deveni.t posibilS. vcm incerca-o in cele cc Llr.
meazA.
Dar mai inainte de a o face trebuie sd indeprrtdm ;i o a1tf, clasifir:arr.,
propusr de mai mulli ,esteticieni, dupri care transferul metaforic s*ar pr'o
duce fie intre dour l'ucruri anim,ate, fie intre douil lucruri neanim,ate, t'i,,
intrre unul nean,i,mat qi unul animat, fie intr.e nnul animat $i unul nt'
animat. Este evident ci lucrurile aces'tei lumi fiind numai ani,mate sarr
nearLimrate, transferul suvintelor care }e denu,mesc nu se poate opera clt.<,i1,
in interioru,l fiocdrui,a din aceste clase sau de la o clasf, la alta. Tolrr:,;i.
dacd analizdm cu atenlie unele din met,aforele poelilor, obsr:rvirm c'ii lr.:,,
zarea lor intr-una sau alta din cla.sele stabili't"e dc ..,echii estel,icic,tri rrrr t,sl,.
23. Studii de stilisticd
 .:
toLdi'auna posibilS. Iat5, de pild5, metafora lui Adrian Maniu (in poezi,a
l,'il1.-ltrtunos): ,,lndoaie-un buciunz noaptea'r. oetul a auzit in linigtea
rrop[ii r;uinc.tul modulat aI unui bucium gi a redat pri,n trans er metaforic
,irrr.,irst.ir sonzafie, notind cd un buciunt tndoa,ie noaptea. I'ransferul s-a
l)r'o(lus aicri clc Ia neanima't la animat sau de la animat Ia neani,rnat sau
din ace,sbe c,ategorii ? Nu se poa,te de lioc spune
inlrirrrrl,r'tril rrneia siau alteia
crr 1lor.lrrl a trebuit sd anirne o,bieotul neanim,at care este buci.rm,uJ" pen-
lrrr ir i pr-rte,a atribu!. ac{iunea de,a indo,i noaptea, d,eoarece Ei o realirtat'e
rrt,rilrrirnarl,t-r, cum ar fi vintul sau un o,bi:ect gFeu oareoare, poate exercita
irr'(itrni clc indoir'e, vintul s'a,u zSpada putind, de pild5, in.doi o cracl sau
trrrn<,'hiul unu,i copac. Construind metafora citati, poe,tul n-a d'orit si
1>r'r'sonifice buciumul ; el a dorit nurnai sd substituie unei anumite irnpre-
:;ii o irrpre.sie deosebitS, naai clard;i mai puternici decit cea dintii, i'm-
pr:r'sia substituiti devenind prin aces,t transfcr ea insdqi mai pu,ternic[ 9i
mai clarir. Iatir deci c6 existd ,n"1p m,ertafore care n'u intr5, atunoi cind
It' realizdm in adevirrata lor intenfie, in nici una din c]asele stabilite de
poeticele tr,adifionale. Pe de altl partr:, clasificarea amin,titd nu poate fi
prirniti Ei pentru motirrul cii nu lotd'eauna met,aiot'a intrc'buinlea:zia o
imprcsie construitl pentru a inl,o'c'ui o irnpresie deplin constit'ui't[ qi ea.
Pentru a inlelege mai bine lucnrl e.cesrta, trei:uie sI ne oprim in fala
probl,emei preliminare a raportului clintre metafori sli compamlic'.
Il. tlETAI'ORA I)r COMI'AItn',lIIl
Existi fdrir in,cloia1i1 apr-opieri insemnate intre comparalie ;i rneta-
lord. ,,Ctnd, IIonter, scrie Aristoteles (Retorica, III, IV, 7), spune uor'
Itincl despre Aclti,Lle : .,Se azuirli ca un leu,,,, auenl, o imagine (compa-
ra{ie). Cind. irusd spulte <<leul se azutr'le>>, auem m,etat'ord.. OmuL ;i arti-
tnslttl, Jitrrd cleopotriud ph.ni de curaj, Ilomer iL nume;te, prin metafora,
1te Achille, ,.l,e'u,,. Ceca ce disLpare in trecere,a de la comparatie la tnerta-
fori ar fi, a;adar, prczen';a termenului cu care se f'ace comparalia, qi in
cons,ecintr-r, parlrea cie cuvint sau loculi,unea care mrijtrocerst,e apnopie'rea
cclor doi terueni, ce, asetneni cu, ilttocntai ca, precum, tot astfel e'Lc.
l\{,etafol.a ar fi deci o compara(ie strbinteleasi Ei presrcurtatd sau eliptic'5.
Inci -din anti,chitate, Quintilian a definit-o in felul acesta numind-o brc-
'uior similitudo- Procesul intelectuai ar fi in tot cazul acelaqi, atit in im-
prejurarea cormpara{iei cit Ei in a;cela aI m,etaforei, de,osebirea dintre ele
pr:,ovenind numai din forma exterioarl qi din \ralorile estetice aderente
clr aces,ta. ,,Irornta elipticd a metaforei, scrie Elster (op. cit., I, p. 378),
red,d. confinutttl spiritual intr-o formd mni, concisd ;i corespunde mni, de-
11rabd decit forma dezuoitatd, scopului pe care tl u,rmdre;te apercep{ia
esteticd, adicd scopului de imbogdfi ;i de a ud,lnci gindirea. Erprimtn-
d,u-ne cu acelea;i cttuinte, dar el,iminintl termenii intermedi"ari cl,e la si,ne
354
t
infele;i, obfinem in aceasta prescurtare a erpresiei un, anumit lan'ntttt'
esteticri. Care sint motivele incintda"ii estetice iegate de calitatea <-roni'i
zi,uniif este o problemd pe cale l1u o putem discuta aici i'n to'atti intrirr
der,e,a'ei. Citeva indicafii treLruie sd n,e ajung5. Pld'cerea conciziunii mt'
taforioe este asemindtoane Cu ace'era pe care o resimlim atuncri cind in
lelegem unul d,in aqa-numitele-.cttuinte de spirit, -c9le qS altfel sirrt Ei clt'
iorrJ" adeseori mertaf,ore, placerea une\ destindrjlil' Lluvintul de spit'ii'
cste totdeauna fragmcntul exprirnat al unuj. p'roces inteLectl]al caa:e trt'
LLric cornpletat. Citli vreme fragm,entul nu esl"e completat, spiritui st'
gaseEte ,rrtr,o stare de te,ns,i'une. Cirrd fragmentul este completat, ;i itt
f,elesul, rI,mas o,bscur pind la un rno,ment dat, se lsmureEte spiritul tt'i-
ieEte o' stare de clesbinde,re, plScurtd ca toate s'forldrile izbut'it'e, elihreralilt'
elc. Iati un exemplu printfe atit"ea altele posibile. Un copil care biust'
pentru intiia oar6- sifoh este intrebat cum ii plaoe acest lichid. Co'piltrt
i.ispunde : Are gust d,e picior amor{it. Asis,tenla rf,mine o clip[ nedurnc'-
1it5, dar deo,clati veselia generaLd saluti observalia copilului ca pc Lrrl
excelent cuvint ,cl,e spirit. Si,fonul pro,duce pe supraf,ala Iimbii in{epituti
asemindtoare cu acelea pe care le re,simte cinev'a caruia ii amorfc';tc
piciorul. in loc sd exprime direct senza(ia sa, copilul o exlprimase prirr
iubstitulie m'etaforici qi termenul arrticulat produsesre veselia generalir'
sentirnentuJ pldcut aI d,estir-rderii, num,ai cind el s-a putut intregi c'u fl'ag
rrr-entul neexprirnat, ou tel'menul acoperit aI cormparaliei subintelese. Ant
ales printre exemplele posi,bil,e de metafore pe unul simlit ca un cuvin[
de spiri,t, adicd pe unul ]a care, din anumite m,otive, rdmase aici ncce'l'
ceta,tle, sentimentul destinderii ia f,orma zg'omotoasd a veseliei Ei pt'o-
voacd reftrexul specific a1 risuhri. Metaforel,e, cale nu sint cuvinte d,e spi
rit propriu-zise, nu determini reflexele ;i agi,talia proprie efectelor'
co,mi"e,- dair im,presia rlestinderii, care 1el inru,cleqte cu gluma, se prordttl t:
gi in cazul 1or. Nu ridem cind citim intr-una din poezii'le ltti Emines<:tt
de,scr.ierea unui peisaj noctuun, in ca,re florilc ,,a.ni.rtd-rt h,aina noplii boultc
mari d,e pietre scltm,pe", dar trtiim s,enzatia unui efort elibera,t, a unt,i
sctrte cdutdri ajunse la capdtul ei at,unci cind inlelegem cd bo,abele mali
cle pietre scumpc sint piclturile de roui striii,ut:incl pe flori in lunri'rrir
lunii.
In exemplele citate in acest paragraf, termcnul metaforic inlocuie;t,i'
un alt termen, pe care la nevoie il putem articr-tla : iur,presia comunicalir
cle imaginea metaforicf, e-ste prr"sd in loctll- r.rnci alli' imprcsii, depJin colr
struitd, as-a i,ncit 6m fi pt-rtut gdsi un cuvint pro,priu pentru a o denurni.
int,r,e cele cl,ouf, i,mpresii Ei cei doi termeni cot",cspunzirto,ri, spiritul insl.i
trrie o cornparati,e, a cdrei redare eliptici alci'riuie,Ste metafora. Nu l,ol.
deaiuna inis5,I"u,cruritle se intirmpld a$a. Se considerSm me;Lafiora lui Al.
Plrilippide, oita,t5 mai sus intr-un alt oomplex de idei : Muzicq suristr''
rilor-Lunei". Este evident cd acest mod figurat de a vorhi esbe folosit tl''
poet pentru a inlocui expresia unei a,lte impre::rii. A cdrei imprersii ? A
:t5s
uneia nedeterminate qi oar.e, pentru aoest motiv, n-ar fi putut gbsi un
cr-rvint propriu pentr,u a se oornunica. G,estul unei co,mpara[ii a schilat
.spiritul Ei in aceasti imprejurare. Poetu1 a primit de la spe,ctacotrul lunii
o anumitl impresiie gi o datd cu aceasta, sesiztnd o anumiti asemdnare
a ei cu muzica Ei ou surtsurile, a red,at prirna impr'esie prin cea de-a
doua. In zadar am inoorca si punem in lorcul term'enului rne'taf'onic ter-
menul propriu. Lucrul n-ar fi cu putinld, pentru cd prima impresie, fiind
foarte vage, ea nu s-ar putoa organiza intr-mn cuvint propriu. S-ar pg-
tea deci spune cd daci toate metaforele provin dintr-o eomparalie,- unele
din aces,tea se produc intre irnpresii deplin organizate, ajunse lq ."*-
presie, pe cind il,tele au loc intre impresii neorganizate expresiiv qi im-
presii'al.rrrt" Ia expresii. Aceste metaforre din urmd nu oferd deci spi-
iitutri o timita : cuvintul propriu, ci sint oarrecurn flrd f,r.rnd, infinite qi
sint din aoeaste pnicinS, posedd valoarea sugestivd ciea mai
ace;trea ca,re,
mare.
C. METONIMIA, SINE.CDOCA $I ANTONOMASIA
g##-:*-f#'4i":-ffik'#-d*$ff-"=''"f":ffi
intrebuinlind o expresie rnai parrticulard decit aceea care
traza unei comparalii subi,nlel.es,e, pe sesizarea unei analogii, pe sen'l'i-
mentul unei aiemdn6ri a lucrurilor, caractere es,enlia1e ale conceptuh.ti
modern aI metaf,onei. ,,Metafora. scrie E. trIster (op. cit. II, 1911, p. 1:tt]),
rezid,d pe func{iunea conxryrafiiei, metonimia pe funcliunea punerii itr'
relafie<c.
D, PERSONIFICA"REA
Printre diferitele tipuri de metafor5, distinse in Poetica, Aristoteles
socoteEte cd metaforra prin analog e es'te cea mai preli'oasi (cf' Retork:a'
III, 10 7), dind ca exemplu, pentru a ilustra, renumita vorbi a lui pri- PC-
r.icies poirivit cdr,eia o d,atd cu tineretul cd.zut i.n rdzboi a dispd.rut
mduaru din cetate (id. Ei lb.,I,7,34). Metafiorele prin anatrogie ar fi aoe-
Iea ,care izbutesc sd ne'aducd mari viu trucrurile sub privirile orchiului in-
teriLor. Mijlo,cul de care se folo,seEte metafora analog;icf, pentru a obti'nt'
acest efe& este i,nfdtiqapeia lucrurilor in actiune, adici insufle$inea satt
personificarea tror, d,up6 cum o doved,esc unmdtoarel.e exemple spi,cttilc
in Homer: ,,stinja se rostogoli fdrd rtt ;ine in ctm'pie", ,,sdgeata iSi luil
zborul<(, ,,rutligo ii strdbd.tu pieptut cu ttnbare'r. etc. Drar dacS metafora
prin exoelenla este cea analogicS Ei aoeasta ia naqtere nurnai pe calea
insuflelirii unui lucru noanimat, e,ste eviden't c5, pentru Aristoi;elcs,
pur"rrrifiorl:e,a reprezintl tipul eel mai perfect aJ melafg1et' In ce-l pri-
ar I

veg'te pe G. Vi,co, fdoind din metaforl produsul actiunii,

proprie mcn-
d.e coifuri,, I

talitalii in faza po,etica a omenirii, d,e a asimila obi'ectele necunosculi'

#ff'T#fi'
iliU*1H'E'alHf#l), *;':"Jp'*L?*T*#;ff*,"i" stau i.T-"1
pi"a i" ,., -,orndrrt aat
adicl aoeera u .o"prlri Ei
cele oferite de experienf mai apropiratit'
""a s*Ie,tului nostruf filozof-ul:qlitalian face 5i t'l
trransf,er"r-rri1e dirrtre cuvintetre Ei noliunil,e respe-cliv+..care
sd coincidd rnetafora cu personilfioarea. Atit de adtnc s-a inrada'cLinal
I I

o,arlecare raport ],ogic, oa, de pi'ldd, atunci cind efectul'este pus in locul il
,.u6ti pdrere inAf insuii teoneti,cianutr mlodern a1 meta(orei, Alfrcd
gi[r",--'L"tine id,entificarea traditio,nal6. ,,Metaforicul, sctie Biese ]tr
ffJT:';r;:tr #:;';# ::*,:;";:l:;'J;;,1:itr"{i:?ffi'."11":H}"# il i"".pit"l lucrdrii .rlu, nrtn emnnngia _natural1. a, acelei necesitdti cen"tra'lo

'#':*,'T: :1tr::T,:: H" "ff"::f i;:i,li'ii"!ff;);#*'Hy,"1't :T: il

a iitregii noastre erp'erienfe
centrtch
-
qi care ne obfugA
spiritual,e
sd Jacem
"Teor'eticienii
-
pe
d,in
care o uom numi antro'1to-
aceastd.
mai noi au
etistenfd spiritudii
inoericat sd dis'crciezt'
mdzura tuturor Lucrurilor'(.
vechea identifi,care, fdra sd putem spune cd au izbutit deplin. A's'l'fel,
E. Elster, dupd ce afirmd cd exis,t[ o deosebi're es'en{iald intre metafori
qi piouorritloane, ajunge mai tirzw- la rezultatul cd in tirmp- ce Lrelafortt
inticuie,$te un iu,bstailtiv, personificarea introcuieEte un verb, ad|e5 e"stc
tot o metaford, qi anu,me u.na verb,aId. Astfsl, cind J-enau scrie in I)t'r'
eu.tige Jud,e : Fir ernste Wand.rer liess die Uruselt Liegen / In diesatr'
Th,fi, uersteinert ihre Trciume". (Pentru cd.ld.torii graui l.umea o'riqirpii
tctsd./lrl ual,ea asta uisele ei i,mpietri,te),
-prin el inlocuiegte expresia sub'stzttr.
expr"esiei, es:te cd transfenrl nu Se o,pereaz[ in to,ate aceste cazuri pe I
tivale proprie : blocu,ri eratice expresia uisele tmpietrite ale lttntii

356 \57
 T
E. ALEGORIA
ot'iqitlet'(' :ii construie;te astfeJ o metaf,ori. Cind insir Virgil in Eneida
vorr[)t'sl.r' rk'sprt' ,,1tontem indignatus Arares" (fl,uviul Ar.axes era atit cle
rrrrvulnir', irrr.it. nic.i un pod nu pu,tea fi zidit deasup,ra lui), el nu pune in Nu putem de loc primi p[re,rea^ acreior aurtori moderni de Poetice, <'irr''
lo.rrl subst,lntivulr-ri propriu Araxes un alt cuvint, ci il asociazd numai di"-"ina'ri metafolel-?,r. ln constiluirea u'nei alegorti s''
"lir"in;;i;g,gria Ei prri" lrpt"r esenlial al oricirei
metafore : transfc'rtrl
('il r'('pr'('!2('nta|ea unui verb (redat de atrtfel prin adjectivul transferat de ;;:;a;;; IilA d:oai
Irr s.r'rsrrl lui originar). Elster vrrea ca numai primul caz sE fie a,oela ai i;r"t;p""4i p9 b:;; unei analogii este ldeci una din intre
inlL.re douS r'ealitali, rcare spi
varietitile. mt'
rrrr*t.irforr'lor', in timp ce al d'o,ilea ar ap,arline personificrrilor, dar nu iz- r.itul a instituit o oo*pair,tie. Atregoria
lrrrlr slt' rk'cil sii facf, din pe1's,onificar:e o formi particulard a metaforei. ;;f;;-;.'i;";a;"l 1;il;iiltaforTi; alesCIria iqi are insd oaract,e,rel'c ci
,ri"rili. ;"il;; existd, dup5 cum ani vizut atunci cind am sl;r.r'<li.t
l,'iit.;i de toati aceasti dezbatere se imp,une un rdspuns pr,opriu la ur-
Ir"itit"rf"-"i "tt"ti"", metafore in c'are tr'ansferul pr'ofuce de la .x
rttitfoat c'lc' intrebdri : 1) existd oLare identitate intre me,taf,ord Ei personi-
;e
pauai" unor impresiuni rno1:ole 1a aceea a unoll irrr:presiuni fizicc alt'
satt
lir:art sau cel pul,in, aceasta din urm5, rnetafora prin excelen!5 ? 2) este il*potrira .au l, i^t .iot"f ac'eleia$i clase,sau dac[ ne pu[em int,.eb'a dac.
o,ril'(. p,ersonificarea singurul mrijlo,c prin care metafora ajunge si inde- purt" di, ,ru
-pe din aceste clas,e nu c1lmva ea irlci
plinrrascd funcliunea sa sensibilizataare, adicl sd aducl obiectu,l metafo- ;;ffi"il" er.^.,,Aleqoria, scrie Elster rezumincl rlo,
iuieqte o vbrietate seama .I.
n'i sub priviril,e ochiului nostru interior aSa cum credea Aristoteles ? (onCepte
lrina c]asi,c d, constd" tn personiJ,"o,n,"pot repreientate, ca ti"cluri
11nC)7 abstracle '. ns/ttlt'
1..

ll) c'ste persohificarea in toate cazurile o me,tafiord verbalS ? FirE in- uirtutea, cred,infa, d,reptatea, sperg'nfa f!
rlojalir cd metafora qi pers,onificarea nu pot fi identificate ca d,olle no- gii;;"t;'(op. cit.', ti,-"p.'t+z;. neilnilii__poate fi bine ap icaitd a
aleg'oriei /)rt"
cdrui opt'r'ri
fiuni cu aceeaqi sferd. Existd dersLule m.etafore care nu sint personificlri. un poet
rerii,in poezia ",, uJ.hi iitt., u Jui V.' Voiculescu,sd ur'ce im Cemtri
L'oate cd totuEi atunci cind terrmenul omis aI comparafiei su,bin{elesc o ,min5 in"puiraUild de alegorli: ,,Opritd'
u't'o'
-Ci 'peste int rt'
pe cale il al,cdtuiegte metafiora es,te un lucru, trans,fe'rul ia totdeauna "ortirrn
clatd, Dureruo n-oin,-iiltii ta-$ tita^ utnt, calcd, Le'spezi
alegori'a p.ttl't'
calea unei personificdri. Cu toate ac,estea, realitatea nu pare a fi aEa. In irr"r p.nuri, iniaiugat de pdmint". Nu cred totuqi c5
cursul unei conversalii asr.lpra forului ro,man, care, spre deosebire de r"ausa"ta simpla personificare a unei conceptii gene-rale a spir,itului,
ii"i;1U; I]n<xrt'i'
acropola atenianS, ar p[rea un lucru cu totul m,ort, o doamnri a intre- adicd tra substituirea'a,cesteia printr-o irnagine personrificatoare' si elit
lruinlat aaeastl metaford, care nu este de lo,c o pensonificare : ,,Forul p.Lt"f-p""neqte de-1a o impresie. concret6, d,ar bine deterrninatit
roman, spunea spiritr"r,ala d,oamn5, este o falcd" de man'ntt". Un lucru este satd, pe care in ,outu$i timp o hipostazeazS Ei o anima, persoar)('..n;;r
ii atribuit' irrlit';r
exprimat aici prin alt lucru, dar nu prin,tr-unul personificat. Poate cd gu;;.ifiht"a unui concept,-dar sf ,v_iata auionomi a unei
in metaforrele cele mai aomplexe ale poezi,eii, personificarea poate ju,ca i;;;, d; pildd, n""ruqi'pdt'intr-o aILd--poezia a sa' in ldild': "Cind I'ri,ttr(l
in poal(tl,Tdcutul codru c'tl'ttl
un rol anumit, ca un plan intr-o structurd ierarhicS, fdrd ca prin aceasta ;i;";; fim'Uu"ae'/Pi;eqte lin cu ,f1ori
ea sd fie o oonditie indispensabild a construirii unei rn,etafore. Esendia- oiai/Co'un uoinic'uiiii se scoald'"(. Procedeul este oarecum conttra;r'itt
Itrl metafor,ei este pentru noi sesizarea unei arlalogii,'.iru person,ifi,oan:ea. aceluia urrn'at in cazurile suibsurmabi'le con'c'eptului tradi{ilonall all aleo'ot'it'i'
lfot astfel nu putem de loc subscrie afirmalia cd personificare,a este sin- i,;i.;l,p"rrqt" a-'ru-,oi*pr"sie concreti, d'ir.clasatd (d'eqteptare'a t:odt'tt generalr'
qurul mijlo,c aI sensibiliz'arii metaf.orice. Existd met,afo,re active in func- i"i-i"-lirir"dvard) qir"b.tit;ie expresiei acesteia o exprresie C'ordrttmai
de orrdin noliona1, J.r- ii personific,a.tor, vorbind 1i l)r'i
liunea de a impune spiritului o imagine, care cu to,ate a,ces,tea nu slnt de .desn19
mdvard in gene,e, o intenlie subrliniat6 prin majuscu[ar'ea
acesto. t'tt
l,o,c pers,onificatoale. Cind T. A.rghezi evo,cd (in Toamnd.) ,,cdrdrile-rwe-
lite cu palide-oseminte* (pal.ide oseminte reprezentind me,tafona frunzer- vinte. Aleg,ori.a se proldurce, aEadar, fie prin perso'nificanea un,ui collrct'l)l
#;;;"L^fi" pri" oonceptu,alizarea'qi- personifiroarea.unrei impresii <'<ttr
lor moarte care acoperl aleile parcului tomnatic), el construieEte o me- posirbile^ deiefit pentru 9ir ,.i,r
tafor5 cu pu,tere ,evooatoare, dar nu o personific,are, cum face cit,eva ver- d."rsta ain ,o-d op"ra'lie nef,iind
suri m,ai jos, in aceeaqi poezie: ,,Apusul i;i intoarce cirezile prin singe". ".ut"
pr"ll"'"a-irraqi ti.r" dLterminatd). Dacd n'e referi,m aoum 1a dis[i'.t'
Dar este personificarea totde,auna o rnetaford verba d ? C,ind V. Vo,icu-
".t"
iia, facu,t6 mai inainte, intr,e compara;fiile finite qi infinit'e crarc' po; I;Lir
lescu vorbegte undeva despre ,,seminfiile gindului", o expr,esie metafo- fu'Ui^ metatorelor, adicf, intre icelea 1a care termenul s;uibrin[c'lcs ctt
licl pentru mul{imea qi varietatea gindurilor, eI face o perso,nificare, dar care se tac" oompaiuiiu sau o impresie. oonstitu'i'td saiu o imptrt'r;i''
nu o tnetaford verbalS. Existd fdrai indoiall personificf,ri statioe linrind
"tt"
vag5, adic6 una pentru car,e existS s,au nu existd o ex.presie
pt'oprii\,.tt't'.
buie sd spunem ci atregoria presupune o compalalie finitd in 'trnrlrii |i
lo,cul unui substantiv sau al unui atribut. Studiind alegoria, ne vor in- pentt'tt a illrtttr'''
timpina mai multe metafore din aceastd categorie. f"*".ri, intrucit porneg"te fi,e'de }a- un coneept abstract
,llr1)
,358
 T
rru'lpe qi vulptta tl''
la o im,agine deterrmin,at5, fie de Ia o i,mpr,esi,e bine constitu,iti qi sirrcitd co$ul sAlbatic este m,incat de nevSstuica, aoeas'ta de
asemhni'toni, .i
1l'irr insa;i perf,ectia deter"mindrii ei, pentru a ajunge la un concept iup. Su;bstitulia metaforici n-rare ioc aici intre term'eni
silbatic cst't'
lrl>slr:aol. Plin nici unul din termenii co,mpara{iel subin-trelese care o con- intre unii car.e se gSsesc in r,elalie ,de subord'onare. c'oso'Eul
.'il,it.rrir', alelloria nu. deschide o per:spectiva mai fntinsd;i rnai bogatd. a slab' vu'lpea a c't'ltti
imaginea celui rnai slab anim'al, nevds'tui'ca 'unui o
l'r'r'.";1,r'cliva oricdrei alEqorii este limitatd; puterea ei de su,ges,tie'este din aceste animale 'este apoi spcfir
tare, lupul a celui ,rr.i tur". Fiecare
rorlt.tsii.
a gerurlui sa,u respectiv: animalele foarte slabe, slabe, tari $i f,o.arrte tar.i.
cu genLrl sIu' ltit
Nu se poate i'nsd spune c5 o spe!6 este asemdn[toare subondonare'
pontul spelei cu genul nu este de asemdnral:e' ci 'de
Dac:r
F. FABULA, PAR"A.BOLA gr GHICTTOAREA
alegoriaes,terd,eci.rpri'*u'""-unuilu'cru'printr-'unal'tuLaserndnStort:tt
Din rindul naetaforelor alegorioe face parte qi tabula. Lucrul a fost el,estelimpedeatuncic[fabulanueste'oalegorie'Cel.multinfabulclt'
lc'cunoscut de multd tr.eme. Astfel, ,un t-eoretician clasi.c, De la Motrbe, complexe urr, ,-u, p"t* vorbi de o alegorie' Aqa s-a intimpl'aL
"pU"ai.-
lirmureqte in Discours vLr la Jable cd ,,la Jable est une instruction cle- cindStesihoo*.-,udrresathirnerienilor'CaI-eirlcredinlaser6tocmaioo-
ryuisde sous I'alldgorie d'une action'(,. ,o p5rere care poate si fie aldtr.rrratd manda supremd , t;;;i;; i'i-pr'ur"is : "o' hi'mcrieni' Ie urind spuse stc
sil st'
cal.din Jabuld" care,
ace.leia a lui Ri,cher : ,,la Jable est un petit pobme -qui contiemt um pre- silh,orus, ueti pd.ti' i,ntocmai, ca renuftlitul de om- Li-
rdzbune impotriua"iiiiit"t, yri*i. * Jie cdtdrit ;i
inhd.mat
cepte cache sous uTLe alldgoriquerr. Lessing, ,oane citeazd opin,ira oe- totul este aici alegoric, pcn
lor -image
(in Abhandlungen iiber die Fabbt, 1749, bertatea uoastrd n i,i"i'ii' iucd.". Desigur,
dus,manul sdu oerbul, hSturilc p.
do,i teor:eitircieni fiian,oezi
Werke, Roclam, III, p. 274 ;i urrn.), crede cd ,o poate ,contesta. Inainte tru c5 t,oate elem*t.l- f.abul,ei (c,a1u1, asemdndtoare ace,ona pe care le i,lo
cane le primeEte e;t;int ";;E;;iirealitdii
1rye d9 a reprodu,oe motivele sale, trebuie ardtat ci Lessing distinge intre lor,.. aiotrt rra lr-ri Phalaris). Fabula ar
fi
fabulele sirnple (einfache) Ei complere (zusammengesetzie). Din rfnd,ul cuiesc (hirnerienii, cind urr''i
celor dintii face parte fabula Iui Aesop : .,o leoaicr a fost odatd invinro- aEadar, alegoricd, ,,*li-i" eazurilc ei aplicative' arlicd atunci
valit6 cd, spre deosebire de alte anirnale, ea mu naq,te decit un singur ;itr"tii prrii*Irr" i se substituie altd situatie particulard'
puf deoidatd. Da, rrspunde leo,aiea, numai ,untrl, dar acesta este un le]u,,. Ce trebuire o,are sd 'credem despre adev6rul
intregii dem'onstratii a ltti
Adevdrul ilustrat prin ,ace,astd fabtrlS .a,par,e dintr-o d,atd : fabul.a este Lessing?Maiinmicddefini(irapeoar.eelod6ralegorieturrrninrlu-lpt'
simpld. Alteori insd o astf,el de fabul5 sirmrplS este aplicratd inrtr.o [rm- Qui,ntiLian ql pe glosiio"t't 'u"uut'ia
in veacul a1 XVII--trea' oland'ezul Vos'
de aserndnare nru csl.t'
prejur,are particulard gi ea devine atunci, spune Lessing, complerti. Aqa sius, es,te pnea taffi" sru.tft"tia dupd raporturi cu deslrrlt'
s-ra intimplat in povestirea carre, rerlatind cd
'un medio,cru versifioator proprie alegoriei, ?i ;J#i-iri"t"i"'* :- am ardtat aceasta,
spunindu-i lui Racine : ,,Eu conxpun intr-un an Fapte tragedii, tn ti.mp -u
exemple,inoapitotetreanterloar,eEi.maiale,saturrcicindamvorbitdes. p,ropriu aleg.ri.i
cn ly compui, una singurd tn ;apte ani.., poetttl ii rdspunse ,in spiritul pre funcli,nuu ,r"iiiJ"t*o" -urrui -"i"fo""i. Ceea ce este
vechii falyule a lui Aesop: ,,In adeudr, Compun numai o traged,ie, d,ar este fie personificaiea oorouplii abstracte a spiritului, fie abrs'trao
aceasta este -athalia((. Es,te adevdrrat, se intreab6 Lessing, cd or.ioe fabuii tizar,ea qi pers,onifil;;-;;"i lrndrbrn concrete. qi
Desig''r, aceste substi
dupe unul al ,a.semir'
este o alegorie ? Pentru a r6spunrde, vechiul teoretician german se tuiri se fac dup6 "" lrii""i" aI suuordonarii, d,ar
*U.iroa,^-u"ofu-d Lessing, sd sus{inem cd un ogar
este ax'-
ina,rmeazd cu o 'definifie a ,alegoriei, aceea a lui euintili,an:-,,Allegoria, tttt
qua Inuersionem interpretamur, aliud uerbis, aliud, sensu ostend,it, ac "lrii."frt"
m5nStor cu ciinele. cu toat" acestela, dacS
intr-un ogar recunioaqtem
etiam interim contrarium<6. Re,tor.eticienii mai noi, ,ca, de pildd, vossitls, poo"in" ,Jin faptul c1.percepem in el anumite insuqiri a.st'
sau mai multor spx'lt'
au arStat insx cd exprirnarea unui lucru se face in a,l,egorie, printr-un mdndtoare cu ale l"t"roo-"ii"i,1or. Distinclia uneia
"r"r"i-ir"r"r
altul asemdndtor cu ceJ. dintii Ei nu contrari,u acestuia (aqa c.um crodea in interi,orul unuri ;;;-; tace p,e baza oonstatdrii unor diferenfe intr-tttr
Quintilian : ac etiam interim contrarium.), in car.e caz ave,m de-a f,ace nu c,adr,u de sirnitl,itudini. opera(ia c,o,rnprararii
qi a sterbirlirii de as'emlt'nt-rt'i
cu alegoria, ci crn ironia. Intre ,oEi doi termeni ai compar,aliei suibinlelese ctasilicaji,i. Atregoria, in'truci't in1ocTrieqte ex-
"ri"-i"ai.p.CrUiia'"ti.ir.i satt a
car€ coostituie metaf'ora treb,uie sd existe un rap,ort de asemdnrare, nu de p.*ir rrr"i oorro*p1il gene'raI'e prinir-o irnagine. -personificat'oare
peisonificator', stabilegte ;i t'rt
contrarietate. ce raport de asemdna,re exis,td insi in;tre conoeplia ge,ne- unei imagirri oo.rC'r"i"'printr-un- co,ncept me'ta$oric rrespecl'i'v'
ral5 Ei i,maginile ooncrete oare ilus;tneazd pe ,oea dintli intr-o fa,bula t transferului
o amrrmitl sirniiLitirludine intre tenmenii cu c,oooqul s6}batic, in fabula t:i-
un fa,br-rlist vrera si ilustreze adevirul c5 ,,cel s'lab este totdeauna victima Retra{ia lupului ;";;iil" ii a a""rt"ia mai puternice fratS d'e cclt-'miti
celui mai puternic((. In acest soop e1 inchipuie o povestire in care co- lal6, seamind cu;"du t"t ro. fiinlelor
3(il
360
 a

putir puternice sau fafi de cEle slabe de tot ; condifia asemindr.ii, ca r'I[sI, adicd 'una pentru care termenul" neex'prima't aI .comparafiei srrlr'
un rezultat aI operafiei de oomportare, este implioatr deci Ei in cazul inlelese ,care o .o"ttit"i"
trebuie incd afla1' Dar plScer'ea efotrttrlrri
ralo6loriilor, ca ,in acela al tuturor transferurilor metaforice. este aici trocnriti
t_.I,irberat, care se ,insoie+t" cu perceplie ,oricdnei rnetafore' in .t:ca <''
Mu,lt m,ai juste mi se par orbservaliil,e lui Lessing asuplna deose,birii O irecizare t'ebuie addugatl
rlintre Jabul(r gi parabold.. prilejuite de constatdrile lui Aristoteles in ilh;;;;rte pr"icini--ii *u.". Deqi ders<:lti'rrt'
llctorica, rr, 20. cazul particular, ne spune Lessing, din ca.re este oonsti- priveEte ,caracter.ul'^iliti,''a"qi d,Lsch.is al ghicitoni1or'"
completabile, dztt' Irtt
deoarece oormparaliii"'.uo" le constituie s,int numai
Lrriti fabula, treburie sd fie reprezentat 'CD, realt in tirnp ce el este nurmiai sint t'otuEi comparialii vi'rtualm.ente fini'te' deloat't't'''
complete, ghicitori,le-"J-pu-.-r'tjoi
Ttosibil in pa,rabole. Reali,tatea erste tLotldeauna rlrn atri,bu,i ratl individmatitdfii. termenul regdsit uf .o-itutoie in cele din urml este otlcrrttirlt't
Ntl existr realitate fdrd individualitate. cineva c,are ar vrea sd ilustreze
sau,o impresie bine pe.fect cristaliza't6, capabilf, de a fi
aclevfu'ul iuibire tmrare,estie fatald celui prea irldrdgit, poate aduce exern-
rcd o """.iiit"iia,
mitdprintr-un.cuvintpropriu,.aEa,Cumseintimpllincazul|,tttttt,tlI.
plul mai,mutei ,care, avind doi copii, stringe in biale gi sufocd pe oel
indr,rgit, in vreme ce pdstr.oazr viafa cehri indif,erent, care pentn-r a se oi"loriitot, din categoria clrora fac qi 'ele pat'ter'
sa'lva dintr-g primejdie ii sdrirse in airrc5. In aceastd. redare genenald,
adicd posibilS Ei nu inrdiviiduald gi reald a chipuiui in care maimmla se Ci. METAFORA SINTBOT,ICA
comportd fa!5 de corpiii ei, avem un exemplu, o parabo,l5 capabild sd
i:lustreze adevdrul cu privirre ,Ia consercinletre funesrte ale unei iubiri prea 'de aleg'o1ii' fabtile' pat'rt
rnari, ,fls1 nu o f,abu 5. Parab,ola citat5 devine o fabulI, ru.rmai ,attrnci L[nd Fa[[ de 'metonimii, sinecdoce gi .antonomasii' care porsedii valo'art'rt
bole Ei ghicitori,;Lbrf;rt sim;bolicd este aceea
in poverstirea noastrd ii ddm forma unui eveniment real, individural, pre- mrai m"fia. Am incercart si definirm natura ei cu prilt'jrrl
supus a se fi flntimpl,at oinrdva, in timp qi in spaliu, ,aqa cum a fdcut artistici metaforei. Ne li-rilrrirr
Lestrange : ,,O mnim:ufd, povestea aoestia, auea doi pui: pe unul il, analizetror""3 -aaaugat tipuri for,male ale
oo.rr"r.,ri" ,aireritelor
pentru definirea ei. Me't'af'ora simbolicrr'
iubea la nebunie, pe celdlo,lt il priuea cu multd. nepdsare. Intr-o zi, o deci puline tucr.url de ana izate aici, implit'ii tr
deopotrivi cu toate ?l"f"ltJ s,plcii metaforice
spaimd mnre o cuprinse. Repede, maimufa tqi Lud odorul in brafe ;i, impre'sie dat[ qi una t'itntas;r
compara{ie, dar unl *'" '" fice iintre o univot' :ri
fugind, se tmpiedicd ;i-l izbi cttit d,e puternic de o piatrd, i.ncit crei,erii vagd qi, ca ,atare, .i' *p"tf"t' de f'ormulat printr-unsimbolice.termen nu t'slr'
ii zburard" din cdpdfina zdrobitd. C,eldlalt put de care i.i pasd. prea putin ii ,,,"i.is- Din ace,asti- p"ii*a, perspectiva metaforei
.qdrfse
?ry4 n spinnre ;i, finind,u-se bime de umeq.iirnomei, scapd cu\ine d,in I'ri.'f;i];,
""i"uiilir?ra .'*" i"ti"lii.. Dezvoltdrile anterioare au produs nrrri
primejdiec'. Dacr ne gind'lm acum, ,observd Lessing rnai departe, ci pirin infinrirte. Am v6zut ci rnetrt
insugi oaracterul ei individ'ual fabula ,es,te mai intuitiva deci,t parafio,Ia mult,e exemple d" ;;t"fill--ri*;nrti"" sau o da| rtrrrr
fora mnzic, ,urn*iilii lunii presupune neaparat .co,mparalie,
;i, in aceastd calitate a ei, capabil'5 si ne influen'leze fln mai mare rndsurd, care include ca un termen noexprimat qi cu nepu'tinld de formulal ttrr
ne putem explica qi rdsunetul ei mai mar.e asupra voinlei noastre. cee,a
anumit aspect ,"rr.i;bil al lunii, p" care ii ghi'cim in vreodatr. Me,tafQprt
perspectivele nelrimi
ce nu ne spune Lessing este ,c5 Ei paralbola este o alegorie inruditS de ;;b6;", tila'ra-r formula
aproape cu aceea 'oare constituie fabuLa, ca una care ilustreazi Ei ea, tate ale acestor -nutem. luct'it
prrntl-o inaagine ,conCretdr o ooncep{ie generald a spiritului -a' ai" aceastd catrzS, acee'a care 'mijtroceEte
r"" i"tiriitaf ""t",
"i-frJloa care produce, prin nr',rlt'
Flabu,la Ei par.abola sint insi alegorii inchise, ce,i d,oi term,eni ai ,oom- ;;"... ;rl-fi;d";;"e im,agi"r;[iei Ei aceea
paratiei surhinlelese care ,le constituie fiind deplin cristaliza{i, as,tfiel cI terminarea ei sugestivir, starei poeticl 'prin excelenld'
spiritului ii es-te cu uEurin{d po,sibil sd recunoasc6 pe cel' 'dir,tii sub
invetriqul sensibil aI ,ceIui de-al doilea. Exis,tr insi qi cizul unor atregorii SIMBOLUL ARTISTIC
deschise, adicd al unor,a in oare ter.menul neexpri,rnat aI oomparlliei
crealiiie ar,tei sint simb,oluri, seimne substitutive' un ,'oeva{'
suibintelese es,te oarecu,m aooperit d,e termenul exprimat, a$a incfit' ii ptl'si ttt
revine spiritului nostru srarcina de a-.1 des,coperi gi de a-l articula. Acesta a fost adcst'ot'i
l,ocul ,,altcuiva,,. Caraci"t"f .i-'6olic aI crealiilor -artistice
este cazul ghicitor,ilor. ,,cine este animatul, irltr,ebd sfinxul pe oredip, d'atd in alt chip' Intrrtrr
recuno,scut in istoria d,o,otrinelor, idar de fiecare
care umbld diminea[a in patru picioare, La prtnz i.n d,oud qi ,noro tn un sirnbol' pentru motivul cir i st'
lung trecut , arta " fot' inleteasa .ca
trei?.'( oedip ghiceqte.cr este ornu,l, care umbia de-a buqilea in pruncie,
pe dour picioare mai tirziu 9i s,prijinit in toiag cdtr.e brtrineie. ciia recunoEtea ei do imitalie, de copie a unui,model. Uno potl't't't
ar fi copia "aoacteirl
,.ru,l oln- 11" peisJj
-cacopia Ln'ui coi! 'de naturd, drantit
vreme rdspunsul ei n-a fost gdsit, ghicitoarea idmine o alegorie des- "i",-
imitalia unei acliuni. Teoria irrtei imitatie s-a lichidat in 'mornentrrl
362 :l(ill
 OBSERVATII ASUPRA METAFOBEI POETICE1 mine insumi, felul
Mir ocup de mai mulli ani de pnobtrema metaforei. Am publicat o ,mel
parte clin rezultatele mele in volumul Problemele metaJorei Ei alte studii
rle stilis,ticd. De atunci, in contribulii parliaIe, am putut sd imbogSlesc
ideile studiului din 1957, dar alte o,bservafii au rdmas neoomunicate, a;a
incit impr,ej,urarea de astdzi este pentru mine un prilej fericit pentru a
1{rupa incSodatd principalele oloservatii fScute asupr.a metaforei, eventual ,Iucirea lunii, de la
pentru a le imb,og6fi, Ei pentru a Ie supune discutiei dv., de Ia care
aqtept sugestii utile. oare o
M-am oprit in fafa problemei rnetaforei din necesitSfi legate de indato-
ririle unui profesor de literaturS. Atunci cind interp,retezi studenfilor un strigat iu co: : ,reste
lext literar, ai necontenit prilejul sd spui lucruri pe calre textul nu Ie minare, ei au slrScit fonrdul
tare tnebuia
cuprtnde, adicd s5-1 imbogltegti cu note marginale, indispensabile pentru
comprehensiunea lui. opera{ia este lesnicioasi atunci cind trebuie sI
care ea o introcuieqte, aceasta din urmd nu Poate
fi conccn
cxplici un nume geografic, istoric sau mitologic, sd lirnuregti o aluzie, cuvine a spune ce f-o;i(tfl
sd subliniezi o ir,onie, sd pui in legdturd un element aI te>rtului cu o tratd intr-un cuv{nt
imprejurare istoricd Ei socialS sau cu una in legdturr cu biografia auto-
rului. Interpretarea devine insl foarte anevoioasd atu,nci cind este vorba
sr explici o ,metaforS. Impr,ejurarea poate pdrea curioasd, deoarece meta-
for,a ,este produsul ,unei substituiri in expresie, desemnarea unui obiect
prin alt termen decit acela care ii este propriu, as,tfel incit gdsirea terme-
nului propriu substituit de termenul metaforei poate sd insemne pentru
unii so,Iutia problemei de in,terpretare pe care o pllne metafora. Totuqi
,,explicatiar(, in ac,est sens, a unei metafore pare o opera{ie a spiritului
filistin, m,enit sd ofenseze sentimentul poetic.
Nu voi tdgd,dr-ri ci existd cazuri, situate oarecum cf,tre limita exterioari
a domeniului poetic, in care grsirea ,termenului propriu substituit de cel
metaforic, alcdtuieEte un rdspuns complet pentru problema de interpre-
tare pe car,e cineva Ei-o poate pune. AEa este cazul ,,ghicitorilorc6. Copiii
romAni au obiceiul sb se intrebe ,,Cine trece prin sat gi nu-I la,trd
ciinii ?6(. Cind cineva din ceata copiilor rdspunde : ,,VintLrl,,, el a gdsit
termenul propriu inlocuit p,rin metafora cuprinsd in intrebare gi a
rezolvat in intregime prob).ema de interpretare pusd de aceasta.
Nu ace.sta es,te insd cazul metaforel,or poetice. Intr-,o zi am citit stu-
denlilor: poezia lui Mihai Eminescu, Melancolte, care inc,epe cu versurile:
P5rea cd printre nouri s-a fost deschis o poartb
Prin care trece albd regina nop{ii moartS.
Am intrebat cine este ,,reqina albd qi moartl a nop!ii6( ;i cIasa mi-a
r|-spun_s in cor : ,,este lunac(. In acelaqi timp mi-am dit seama cd, astfel
tdlmdcit6, mgldora lui,Imings-cu a fost sdrdcitd de partea ce,a mai pre-
{ioasd a subs-tranlei ei, dar n-am ainiat pe studenli, ii m-am invinovalit
1 Comunicare 7a Congresul de poeticri din Varqovia, August, 1960.

't i l
372
 i:

strofd din Eminescu, cles'

rrentru a ilustra aceasti situalie, aleg o nouii unui lac dintr-o pidu't',
pr.insa din poezia yr'ro--gi t"mno. ....nr; evocarea
Peste stepd.-n, goand. cu alai, / Rtde pin' La lacrimi clopo{elul; aceeaEi
metafolri apare apoi, Ia sf,irgi,t, pentru a exprima ceva cu ironia crudd
a sor'fii fafi:r de caracter,ul pieritor al unor imprejurdri omeneEti : Itiindcd i,r prea5ma cdruia se desfaqoari idila poetului :
peste toate cite-au Jo,st / Ride pin' la lacrimi clopo[elul. Iatd d,eci curn ,,laLi lacul, Luna PIini
acceasi metaford inlelesuri diferite, numai prin locul " pe Poleindu-l, i1 stribate ;
caru'-l ocupi'r exPrUneIe Re;linem din aceastd analizd mai intii El, aPrins clc-a ei lumini'
cri o melafori iqi precizeaz'a semnifica{ia prin vecinitdlile ei in context, Simtc-a lui singurStatc"'
irpoi cir explesia p,e care ea o inlocuiegte, adicd fondul ei latent, po,ate
h
li nu lrnul singur , ci multiplu, cd fondul ei 1atent este mobil.
, cele dour caractere indicate pinr acu,m ne aral1,, destul de limpede cd
nr,etafora p,oeticd este o structurd semanticd adtncd., adicr una cbmpusd
tiin do'ud pla'nuri, dintre rcor,e unul esrte exprima,t qi m,a,n,ifest, iar
c,elSlalt este latent ;i profund. Acest din urmd caracter n-a fost niciodati
'afirmat despre un fap,t d,e limbd. F. de Sauss,ure a ar5l,at, in al sdu Cours
de linguistique gdndrale, cum cuvintele limbii fac parte din s,erii sintag,ma-
tice, unificate fie prin inlel,esurile lui apropiate, fie prin aceleagi ele-
mente ale compu,nerii sau derivdrii. A inlelege un cuvint inseamnd, dupl
saussure, a-l aqeza in seris 1ui sintagmaticr Ei a sesiza opozifiil,e lui cu
toate cuvintele cu care se intrune;te i,n aceeagi serie. Lingvistica gene-
IaiS a rernarica,t deci pin.d ac'um seria,titatea in plan a ci-rvintelor lim;bii.
I Metafora consideratd
ca fapt de limbd ne ,pune insd in f,a!a i,mpl,ejurdrii
noi a unei seriali tdl,i aclinii. adica a unei inl5ntuiri a cuvinLelol. dlspuse,
in doui planuri succesive, dintre care unur aparenL ;i cerdlalL u.*rrr.l
Pentru a ilustra o astfel de situa{ie am citat cazul ghici,tqrilgr, in care,
in-trela-rea constituie expu'esia metaforicd manifestatr ;i rrspunsul este un
cuvi,nlul .latent, dar detectabil. MetaJora nu reprezintl, de altfel, singu- ne ci,
rul caz,al unor sintagme ardinci. ;1tu4a Ei ironk sint alte cazuri alq q49r aur dintI
Iapte de limba, in care raportul dintre expresia formulatl qi cea sub-
inleleasd ia aceeaEi formi a succesiunii in adincime. cind spun despre ce ma
d,e veder,e al nu
u,n funclionar prevafic,ator cd el ,,igi asigur[ bdtrinelele(., ascund sub ,ei, ci
expresia amabild qi tolerantd un cuvint dur, care ar putea fi ,,inco ect((,
taiblott
,,necinstit'r, ,,ho!". In toate aceste cazuri, adincimea sintagmei este evi-
dentd, dar tot atit de limpede es,te faptul cb astfel de str,ucturi semantice sensuri 11e-anl
Eminescu.
au numai dou[ planuri, dintre care cel de-al doilea, mai adinc, limiteazl concretS, plinl de a cuvi'n1,elor'
opri la aooperi
qi inchide ansamblul. Metafor'ele cupninse in ghicitori, acelea ale limbii poeziei. Dar
cornune (ca, de exernplu, ,,gura unui fl,r-rviu((, ,,piciorul muntelui(6, ,,cosul
pi_eptului(( etc.), apoi aluziile si ir,oniile qi poale ;i alte fapte de iimua sensul
(cdci enurnerafia datd aici l-Iu are un caracler exhaustivl, li,nt structuri
sema,nti,ce adinci, d'ar limitate. F,a!5
4e toafe aceste,a, mehafora poe-tircE es,te
) o structuri sem,&n,tirci adinci qi :n,elimiiaid ; i-ar' aceasrtl n,oui iiadHtura,
nrai greri-de ctefinit, este ced rnai inrportanid qi cea mai bogatr in con-
secinle din cite caracterizeazd. metaf,ola poeticl.
)/:)
,)l,l
 q
un astru ;i intregul con{inr-rt ai creali'ei de arlir' stu'dirrl
a astrului de-a pururi liLnruregte contemplatorului
:
vremlr receptaiii artei, intiefi;; ;; ,,111ou"" psihologice, aratta ca'acterul dt'
Irri. in sbrofa in form,a i-*i, *i "".upliarii, fervloltarea .acesteia-
in etape, penl.ru a clror idcn"
IN CAIC'
Cine tificare s-au folosit'",,"or1 metode experimentale. Revenind la probi'cma
metaforei, voi spune ce, Jeqi-po"-ibilit^atea adincirii ei mi se-*l? l1l1.1'.Il.
i*.iuUiia,'planuiile succesive iEit-compun p,r'o.funiimea.ei nu sintfa!:
cleplrri
constituite no-tiQnat, ci ;r*i" difuze Ci t't'i sint ermetice
,unel'e :l:.
altele, ci transpar p,rin.altele, incit sistemgl?uT1,lot' propusi rlc
""4"
Dante, este o op"outJ"^.oiiutti"a,-t{raind de spititul naodern' In ceea t't'
*utufor"i, acterut difri'/"A1 planu-
privegte primul ain,trl Lar,aotereie cra
rilor ei latente, ,-r" ""ilid?"-""-iru"sformarea semnifica{iilor metafioric'<'
formulate
in judecSli de tipui lcelora poeri". cle qtiinte Ei ce tilozofie, vn li
totdeauna ucigatoare ;;il
pr:opozilia fundame:rta1a a esteti.il
prin imagini,
marxiste, aceea potrivlt careta arta es,te cunoaqtereopune triansf'o.mir,ii
estc
r] Llmat perfect inclrepti{itd"^qi Lu expl1cd mo'livul care se
Ei filozo-
conlintfturiior ei in pirp"ritii-i-* ie,le aflate in trataitele gtiinlifice
uneori obligat srr
p,oel, nu este deci numai eI est,e qi pentru claritatl,a 6xpunerii, in1erpretul poeziei este
fice, ca teortr-
iiioroturl, dar el tt"f.ueiotcleauna s;r-previe pe c5, exprimindu-se
Voi aririnti aici dc vechile interpret5ri alegorice a1e literaturii numai tician, el ascultd d"- o .r"""ritate e,uristici, cart cititorul de poezit'
perrtru a ardta cit de muLt se deosebesc e1e de infelegerea metaforei pro- ut:meazd s-o re,c,tifioe, s-o ntlaniteze, t-" 1rti" em'otiv in p-r'opriul
J:-t-f1|
puse. aici. Interpretarea unui. text literar o al"gooie, adicd drept un dealuacont.aatcu_poe,ia.orectificareasemanStoar.eestenecesala[l
continut nolional exprimat prin personaj,e "a Ei eizenimente, a f6st o atunci cind sint orrti"r"
-,Ai*i-e,pranurilc de semnificalii ale m,etaforei, cart'
metodr folositd incS din antichitate Ei iplicat5, ca atare, poemelor desi se succedl i" sint 9i implicate. r'inele in altele'
din
Vastt'tl
strofir
homerice sau Ctntdrii Ctntdritor. Aceas,td metodi a avut o istorie aI orizont de semnificalii a1 unei metaf ore poetlce, ca aceea
crrei punct culminant _ se prase azE cdtre sfirqitul evului m,ediu, din'prim'r,1 rnom'ent, d'e'i
Dante a formulat-o, il
.i*J I"1i;'a'J.t""e";i;H'rnai sus, apar_e cititoruLuiin plin,rile ei mai adinci.
.I"€?tII.o propriul 1ui poem, in versurile, dese: studiul ,ei poate q-.claritate
ori citate, ale Infernul,ui,IX, 6l-62:"y lntocmai "d;;;.i"'"p""
in str6ia-erninesciane, tum;na unui mare inleles pr:oiectatii
"a metaforei
p."1-"p.rt"ta pdtrunde in adincurile ei'
-aiirra
,,O voi, ch'avete gli,inteletti sani Ei nelimitatd, intc-r'pretarea un'ei
metaforc
n4irate la dot'rina che .s,asconde Avind o aalrrcime vreod.atS' Aici std plin-
Sotto i1 velame degli versi strani,,. nu se terrnind nici'odatd, nu sie poate -termina
practicat[ in antichita'tt'
cipala de,osebire a;ir"l"i"rpi"-tJr"a u1.'goriia, de aonrce.p(ia infitigatii
Evul mediu imbogileEte metorda milenard a interpretdrilor alegorice, si in evur-rmediru, qi interpre,taru,a -autoilzata' outeau avcrr
fdcind observa{ia cd adincimea poeziei se desfrEoara'pe mai rnul,tre pla_ li"i.' calTa;;;ii^;t";;rlor-Loru1e, filozofice ;i anagogice
*"-"tt a""ij, "titltitul c:ErEetdrii lor' Intele-
nuri in adincime, desemnate de Dante in conuiuio, diept sensul literal, impresia cE au' ,j#-il;, qi nelimitatd nu atrtori
m,oral, alegoric (filosofic) Ei anagogic. profunzirn""'"r"r1i"i poetice gerea metator.i ca'"strir,"t"rJ ru*antica ad.incd
este zeazia niciodatd incheiere'a p'otu"fi pulea de interpretare'. Niciodatd' dirr
'o i'dee just5, numai cd evul mediu o inlelegea qi o ,pii"a intr-un spune cd a'm istovit se'm-
eronat, prezentind fiecare din semnificaliilJsuccesive^drept con{i,nuturi mod punctul de vedere l"iati+'t aici, nu-vo'm ei nu mai are nici rtrr
intelectuale bine inch,egate qi atit de ermetic inchise unele nificatia ,rr"i *"tuio.I'il"-ti."'si cE inter:preta'e-a poetic.S nu s('
altele, incrit nu cititorul ci
fa{r de
numai s,avantu,l le poate de,sl,uEi,
,obiect. Dar tocmai- p""d'"
"a 'via!5 db
acl;iunea interpretare
istorircd' Spunern poezia' Ei ntt
_o'biEnuit,
prlntr-un act al analizei deosebit de cel at cunoaqt"rii-po"tir". sfir',s,eEte nici,odatS, ffi;i; o
poat'e fi con
"u ei
numai me'taf,ora, pentru c5 opera po"ii"A in intreglmea [rice, nareazri
lltdgiSla c5. poezia iEi deschide mai bine tainele ei aceluia care Nu incape
o s,tudiazd s1derat[ ca o metaiorS. Cind-un mare poet noteaia,.s.tari intr-o drami,
Vechea,este,ticd a abuzat de noliunea -onte,rnplafiei qi prezintd..corrflicte
*q:_l:,:ri^:,1^1::Ji" ar_ evenimente,
risrrcle, concelputa rca o cunoaqtere fulgu,rrantd, in a cSnEi
singurS tt4ia i se "o.rrtr^rifit"-
el o face ain punctui de "urr"t"ru
vedere aI unei- conaeplii despre 1ume, in raporL

376 :t77
 T I
-_

(u care expresiiJ-e st5rilor lirice, ale evenimentelor ale caracterelor -pe

5i r:on:flictelor sint substituite m,etaforice. Diuina come- uperrt" a"ett" cdi, att fost fol,sii''
deplasareauqgipoverigipentrr-r-Coorclonale.aa'oestuiefortcol.ec:Lirl.
Formele prosodtce ,j.'r"pbtaiil,-in hu*Ltoise specii ale poeziei populi'tt'('
tl,i,e
t'sto
este o metaford.
a lui Krasinski este o
Lear' t ar:oi. intr-o inten[ie de]iblrata,
acest"u-uu t'ai fixe' ca' dc pildii'
^i" fotm"balade
rccs riu'ale poeziei culte' Unele din in et-c' Altco|i'
in aga-zisul uirelsi, in-iilonnfn' rond'Jq
l Lc,
o a
deo """r"
for,me fixe ale poeziei, dar functirt -
o utilizarea refrienului ,r-r- J"t "."inat
ti" mentinerea atrn-osierei liric'e a poe\zl('r
nea lui artisti,cS " ;";l;;ia in acest s'ens, R. M' Meyel sct'tt'
si readucerea ei Ia ;;;i-f;"iamentaL., p' roiJ t "n"-tr'enuI nu este la iinccpttl
(in Deutsche eoetrrc) i';;fL 1930'.
un adaos 1a text, ;t ;;;i "tpu"i"l 11""1"i "-l
simlirii ei comune
:T'i":'
qr pe ;j;:-T*\"tili1
care o colectivita'ce dd expresia
;;;Lr,i,,
ziu, refrenul
rac d:e'cif1 ;','gry:^i"'.:
s-a incorporat poezrel iI li;l 1lnffii"r3#?1?"fi: l)i
tiouri de refren"'
riate ale repetitiei ;;;5;;;i diversele apdrut' rolul lui artistic si
Dar daci i*p'"i5i"#ii;'; ;;;; t"r'""Ji ' rnai rar a l'ost'
formele lui deosebi't"-"t t"t ilg-.ili;; udit6 fo'*ele legdtu'ilot'
'au*uJ^""ncetate'-'rm:'1t
srudiat refrenul airj'irll Ju"r"Aur" poetic. In aceastd di'n ut'mrt
de limbi care it rri"I"-"r r*tri-.o"t""iif"inoi'
ptr"i",," t" pof-tu"" unele obs'ervalii
o lc
2. se cuvine a ne intreba, mai
intii, dacd.refrenn ]__^r:.,oodeauna
observaLo|ii
ar,e totd,eauna un s'ens'
gitura cu restul p;'";i;i,';i"i--au"ar"ir"rrri..i ," negat-uneori existc'.\rt
formel0r ."to, *ui-"-i#entare_ul" Bil;h; iip cit''-[" taz--t'B) citeazit
unui asem.r,"u u"i"]"iltf.I;-K"tl
iaiaorri"a l"- iez' in Afiica r,sSriteanir'
ncr
mdrturia rui Macray']if"-,""r"",
^,lCi"J-patrr,',ri'ir',-j""gfa, scri'e Mackil' .i":::]''
teazd observaliile
p"-l.,aig",,i T::"ili',n"i:iifit-1"""'::'l"i:i,]"*IX"o',1,JJ'ili,;;;'ll,'
sr fie num,ai un rerren cu infc
OBSEEVATII ASUPBA REFRENULUI ::""""ff,1r1"fl1"'1";^;"r;; rdrd inle es une'ori lip$a de inteles a 'tr
lesul pierd'ur. ,'J'o*t,ti'i"E1;i;;,,:li"*"t
1. originile, formetre qi f,uncfiunea artisticd a refrenului au format ad,e_ frenului,adicalipsalegdtr-rriiacestttiacurestulpoeziei..Astfe],]aVic|tlI. [it'-
seori obiectul cercetairii istoricilor literari, a etnograiiior r{ugo in poezia E; ";;;;-(dln-ciciut
riiti-ia taie1, unde Ia sfirqitu[
gueulcs
Ei foicloriqti- guniil-t- ii tZ"$'des 'bite'lLes
Ior, a esteticienilor. S-a ar:atat cd refrenui, adicd irersul-sau grupul de cdrei strofe ,etin" '"tt""tit ' tn' aceastd refleclie liricd :
ver,suri ,evenite in cursul unei poezii sau Ia sfirsitul ei, derivd din ra* d.e l.oup sont des'f##i'*t'"iuiti'a
portul unui cintare! laic sau religios cu publicul s6u, care repetd acel je me sauve
vers aI cintlre[ului cu mai mult rdsunet in sensibilitatea ascuitdtoriiot.. ,,Parfois, en r6ve
Vers l'ocean boulevers},
I)e_spre aceste origini. ne vorbeEte prezen{a refrenului in ditirambii,- i""_
Trop 6troirt pour ma cllanson' fauve'
nele ;i peanurile anticilor,. ca $i jn antifoanele bisericii. Unii cercetdtori, Chantant son refrain insens6 !
,,u,_9_" pi1d5, K. Biicher (in Arbeit und. Rhythmus, 18g6, ed. +, tg0g,
Mais, Lise, d travers les temP6tes'
p. 165 qi urm.), au recunoscut originea cea mai indepdrtatd a refr,enului 1\{e fait de Pieds de nez railleurs'
in repetarea aceluia;i strigrt emis de muncitorii unei echipe, -
pentru ,gueules de louP sont des b6tes'
nla.ca momentu"l efortului lor cel mrai mare in cursul unei optralii a
T-es
de Les gueuies cle lor-rp sont des fleurs"'

378
"\7'..1
 lII

III. STILISTICA AUTORILOR

Scriitori,

l,t.
negaliei in ' ln
' l1l
Tehnica 'l1lr
'
"tll
')1,
. '.t,1,

CUPRINS la St. Iosif ' :l( ;'

asupra limbii q;i stilului lui Geo Bogza ,.\i
mctaforc $i grcfc metaforice la Tudor Arghezi ' :lt/'
Conceplia stilistici a lui Tndor Vianu - studiu introductiv de Sorin Ale-
xandrescu t

B, Scriitori, strdini

I. PROBI,EME TEORETICE
1ui Rabclais ' ztt(
constrr.rr'fia Arrt'i Karcnina de Tolstoi . :l!):

Paradoxul poeziei 2l
Ut pictura poesis IV. FORMtr POETICE
25
Stilul 29 formd 1:oeticd rarh |
111

Dubla intenlie a limbajului Ei problema stiluhri a9 I)r'oblcmcle mcti:lorci :l(l

Atitudinea stilisticd 35 artis Li r:-Iragmcnt :l(ii
Cercetarea stilului asiupra mctalorei poetice 37,.
4t
asul)ra rcfrcnului
Statistica 1cxical6 9i o problcmd a vocabulartrlui eminescian 59 Lndice dc nume
:t71
:t{ il
Cuprins 41,

II. STII,ISTICA I-,IMBII I,I'I'EBAHB

Structura timpului gi flexiunea verbald 69

Pseudo-imperativul la Eminescu 79
Problema stilisticd a irnperfectului 8l
Mai-mult c:a perfectul gi tehnica naratiunii 92
I]rezentul etern in naratiunea istorici t02
Locuri comune, sinonime gi echivocuri 108
Contexte legate gi nelegate din punct de vedere stilistic lll
Iltapc din dezvoltarea artisticd a limbii romAne 120

.+ l4