SUBSTANTIVUL

Felul: comun/propriu; simplu/compus;

Genul: masculin/feminin/neutru. Pentru substantive nume de ființă se specifică m o b i l
(forme diferite de gen leu/leoaică ) sau e p i c e n (aceeași formă pentru ambele genuri –
veveriță);
Numărul: singular/plural. Se precizează și cazurile de substantive cu formă doar de singular
singularia tantum sau doar formă de plural pluralia tantum.
Cazul: Nominativ (subiectul și numele predicativ), Acuzativ (atributul substantival
prepozițional, complementul direct, complementul indirect cu prepoziții – de, la, despre, din,
complementul circumstanțial de loc/mod/timp), Genitiv (atributul substantival genitival), Dativ
(complementul indirect), Vocativ (n-are funcție sintactică);
Felul articulării: articulat cu articol hotărât/nehotărât sau nearticulat.
Funcția sintactică
Ex.Când fata a intrat în cameră, toți au întors privirile spre ea.
fata – substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu
articolul hotărât feminin enclitic –a., funcția sintactică de SB
privirile – substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul plural, cazul acuzativ, articulat cu
articolul hotărât –le, funcția sintactică de CD

ARTICOLUL

Felul, după funcție: hotărât, nehotărât, posesiv (sau genitival), demonstrativ (sau adjectival);
Felul, după poziție: enclitic/proclitic;
O frunză dansa în bătaia vântului.
o = articol nehotărât, feminin, singular, proclitic

ADJECTIVUL

Felul: simplu/compus, variabil cu patru/trei/două forme și invariabil;

Genul: masculin/feminin/neutru;
Numărul: singular/plural;
Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
Gradul de comparație – se precizează numai dacă adjectivul prezintă o însușire care poate fi
comparată;
Funcția sintactică.
Ioan era cel mai înalt băiat.
cel mai înalt = adjectiv simplu, variabil, cu două terminații, masculin, singular, nominativ,
grad de comparație superlativ absolut, funcția sintactică de atribut adjectival.

ADJECTIVUL PRONOMINAL

Felul: de întărire, posesiv, demonstrativ (de apropiere, de depărtare sau de identitate),

nehotărât, negativ, interogativ sau relativ;
Persoana la adjectivele pronominale de întărire sau posesive;
Genul;
Numărul;
Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
 Funcție sintactică.
Nu știu ce-au făcut ceilalți copii.
ceilalți – adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, masculin, plural, nominativ, fucția
sintactică de At adjectival

PRONUMELE PERSONAL

Felul: pronume personal;

Persoana;
Numărul;
Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/dativ/vocativ (doar la persoana a II-a)
Genul;
Forma: accentuată/neaccentuată;
Funcția sintactică.
Unii nu-i contestă adevăratele sale merite.
i = pronume personal, persoana a III-a, singular, dativ, forma atonă, funcție sintactică de CI

PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE

Felul: pronumele de întărire;

Persoana;
Numărul;
Genul;
Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
Funcția sintactică.
Este folosit doar cu valoare adjectivală.
Eu însămi l-am susținut cu toate forțele.
însămi = adjectiv pronominal de întărire, persoana I, singular, feminin, nominativ, funcția
sintactică de At adjectival.

PRONUMELE REFLEXIV

Felul: pronumele reflexiv;

Persoana;
Numărul;
Cazul: dativ/acuzativ.
Forma: accentuată/neaccentuată.
Se menționează, dacă este cazul, că pronumele reflexiv este marcă a diatezei reflexive sau
pasive.
Cei doi abia își cărau desagii grei.
își = fără funcție sintactică, pronume reflexiv, persoana a III-a plural, forma accentuată,
contribuie la formarea diatezei reflexive a verbului a căra

PRONUMELE POSESIV

Felul: un posesor – un obiect posedat/un posesor – mai multe obiecte posedate/mai mulți
posesori – un singur obiect posedat/mai mulți posesori – mai multe obiecte posedate;
Persoana;
Genul;
Numărul;
Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ;
Funcția sintactică.
Din partea mea, puteți pleca orIcând
din partea mea – adjectiv pronominal posesiv, un posesor un obiect posedat, persoana I,
acuzativ, precedat de locuțiunea prepozițională din partea, funcția sintactică de CC de relație

PRONUMELE DEMONSTRATIV

Felul: pronume demonstrativ de apropiere/de depărtare/de identitate;

Genul: masculin/feminin/neutru;
Numărul: singular/plural;
Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ;
Funcția sintactică.
Asta m-a intrigat extrem de mult
asta = pronume demonstrativ de apropiere, deși are formă feminină are sens neutru, fiind o
formă populară, singular, nominativ, funcția sintactică de SB

PRONUMELE RELATIV

Felul: pronume relativ

Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia – căreia);
Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ;
Funcția sintactică.
Nu știu ce-au făcut ceilalți.
ce – pronume relativ, acuzativ, funcție sintactică de CD

PRONUMELE INTEROGATIV

Felul: pronume interogativ;

Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia – căreia);
Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ;
Funcția sintactică.
Pe cine ai sunat?
cine = pronume interogativ, Acuzativ, precedat de prepoziția pe, funcția sintactică de CD.

PRONUMELE NEHOTĂRÂT

Felul: pronume nehotărât;

Genul: masculin/feminin (doar la unul, altul, vreunul la toate cazurile și fiecare, oricare,
orișicare la genitiv/dativ);
Numărul: singular/plural (doar la unul, altul, vreunul);
Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ;
Funcția sintactică.
Unii nu-i contestă adevăratele sale merite.
unii = pronume nehotărât, masculin, plural, nominativ, funcția sintactică de SB.
PRONUMELE NEGATIV

Felul: pronume negativ;

Genul: masculin/feminin/neutru (numai la pronumele niciunul, niciuna);
Numărul: singular/plural (numai la pronumele niciunul, niciuna);
Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ;
Funcția sintactică.
N-a dat cărți niciunuia.
niciunuia = pronume negativ, masculin, singular, caz dativ, funcția sintactică de CI

NUMERALUL

Felul: cardinal propriu-zis (simplu/compus)/cardinal colectiv/cardinal multiplicativ/cardinal

adverbial/cardinal distributiv/ordinal;
Genul: masculin/feminin (numai dacă are forme speciale de gen un, una, doi, două);
Numărul: singular/plural (numai dacă are forme flexionare care indică numărul);
Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ;
Funcția sintactică.
Cele dintâi flori se iveau în grădină.
cele dintâi – numeral ordinal precedat de articolul adjectival, nominativ, funcția sintactică de
Atribut adjectival.

VERBUL

Felul: personal/nepersonal , predicativ/copulativ

Conjugarea: I (-a)/ a II-a (-ea)/ a III-a (-e)/ a IV-a (-i sau -î);
Modul: indicativ/conjunctiv/condițional optativ/ imperativ/ prezumtiv/ infinitiv/
gerunziu/participiu/ supin;
Timpul;
Persoana: I, a II-a, a III-a (unipersonal, dacă este cazul);
Numărul;
Diateza: activă/activă pronominală (când pronumele reflexiv are funcție sintactică)/
pasivă/reflexivă;
Tranzitivitatea: tranzitiv/intranzitiv;
Tipul de flexiune: regulat/ neregulat;
Funcția sintactică: predicat verbal/predicat nominal.
Problema era dacă ei doreau să se înscrie la cursuri.
era = verb copulativ a fi, conjugarea a IV-a, indicativ, imperfect, persoana a III-a, singular,
diateza activă, intranzitiv, neregulat, funcție sintactică de Predicat Nominal.
În cazul locuțiunilor verbale se specifică elementele din care sunt compuse
și se face o analiză morfologică a acestora.

ADVERBUL

Felul: adverb/locuțiune adverbială – de loc/de timp/de mod/relativ/ interogativ/ negativ:

Gradul de comparație;
Funcția sintactică.
Copiii scriau și citeau corect.
corect = adverb de mod, grad de comparație pozitiv, funcția sintactică de CCM.

PREPOZIȚIA

Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;

Cazul cu care se construiește: acuzativ/genitiv/dativ.
Copiii de la școala noastră sunt implicați în acțiuni de voluntariat.
de la = prepoziție compusă, cazul acuzativ, însoțește atributul substantival prepozițional
școală cu care se analizează

CONJUNCȚIA

Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;

Felul după relația pe care o exprimă: coordonare (copulativă, adversativă, disjunctivă sau
conclusivă)/ subordonare.
S-au gândit să plece la munte, dar nu au mai avut timp.
dar = conjuncție simplă, coordonatoare adversativă

INTERJECȚIA

Felul după origine: propriu zisă, provenită din altă parte de vorbire sau onomatopee;
Felul după sens: interjecție care redă o senzație fizică sau o stare sufletească, manifestarea
unei voințe sau dorințe.
Și gogâlț!, gogâlț!, bău toată apa.
gogâlț = CCM, exprimat prin interjecție, provenită din onomatopee

Analize morfo-sintactice, Gramatica

Basmul cult
Verbul
30 Comments
Rahatul124Rahatul124December 19, 2017
Cum analizezi luă?

Reply
adminadminDecember 19, 2017
luă – verb predicativ, personal, neregulat, conjugarea I, mod indicativ, timp imperfect,
persoana a III-a, singular, diateza activă, funcție sintactică Predicat Verbal

Reply
SimonaSimonaFebruary 7, 2018
Timp perfect simplu chiar

Reply
adminadminFebruary 7, 2018
Daca vă referiți la era aveți dreptate este o greșeală. Dar e imperfect, nu perfect simplu
Reply
BiancaBiancaSeptember 13, 2018
Cum analizez “sub”?

Reply
adminadminSeptember 13, 2018
sub este prepoziție simplă, cazul Ac., care introduce, de obicei, un CCL. Se analizează
împreună cu substantivul pe care îl determină.

Reply
andreea cartandreea cartApril 15, 2020
cum se analizeaza pronumele imi unele a dorit

Reply
adminadminApril 15, 2020
Dacă este vorba de pronumele îmi, la analiza se vor specifica urmatoarele: pronume
personal, persoana I, singular, cazul dativ. Pentru funcția sintactică trebuie să apară într-o
propoziție. De obicei este CI.
unele – pronume nehotărât, genulfeminin, nr. singular, cazul N sau Ac. Pentru funcția
sintactică este nevoie de o propoziție. Poate fi subiect, atribut, CD

Reply
StanislavStanislavSeptember 4, 2020
Cum se analizeaza rău

Reply
Bănuiesc că vă referiți la cuvântul rău.
Se analizează în funcție de context.Rău poate fi:
– adjectiv, caz în care are funcția sintactică de atribut adjectival sau nume predicativ,
precedat de verb copulativ;
– adverb, cel mai frecvent cu funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.

Reply
AndreaAndreaSeptember 7, 2020
Nimic nu costa mai mult decât omenia și bunul simț(de analizat morfologic)

Reply
fulgerfulgerSeptember 20, 2020
Cum se analizează aparent din “iluzii aparent imposibile”?

Reply
adminadminSeptember 20, 2020
Aparent este CCM, exprimat prin adverb, determină adjectivul imposibile. Avem aici un caz
de conversie, din adjectiv în adverb.
Pentru a verifica dacă este adverb, treceți substantivul iluzii la singular
iluzie aparent imposibilă – unde puteți observa că aparent nu își schimbă forma

Reply
DragneDragneSeptember 23, 2020
Cum se analizează expresia^ de patru ani ^?

Reply
adminadminSeptember 24, 2020
Ar trebui sa imi dati contextul mai larg
de…..ani – CCT
patru – Atribut adjectival, exprimat prin numerele cardinal propriu-zis

Reply
AnaAnaNovember 6, 2020
Salut cum poti te rog sa analizezi fiecare cuvint din propozitia: O adevarata literatura trainica
nu se poate intemia

Reply
adminadminNovember 8, 2020
O adevărată literatură nu se poate întemeia…
O…literatură = SB, exprimat prin substantiv simplu, comun,feminin singular caz N, articulat
cu articolul nehotărât „o”;
adevărată = Atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis, patru terminații, feminin,
singular, caz N;
trainică = Atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis, patru terminații, feminin,
singular, caz N;
nu poate = PV, exprimat prin verb predicativ, conjugarea a III-a, mod indicativ prezent,
diateza activă, precedat de adverbul de negație „nu”;
(a) se… întemeia = CD, exprimat prin verb reflexiv, mod infinitiv, prezent, caz Ac.

Reply
LarryLarryNovember 17, 2020
Bună seara, mă puteți ajuta , vă rog cu o verificare.

„..inteleg, ca fiind normalitate.”

ca fiind normalitate- Nume predicativ , exprimat prin verb impersonal, modul gerunziu,
conjugarea a IV-a, diateza activa și substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul
singular cazul Nominativ.
ca- conjunctie simplă …
Mulțumesc!

Reply
adminadminNovember 17, 2020
ca fiind normalitate – CCM comparativ, exprimat prin verb copulativ „a fi”, mod gerunziu și
nume predicativ, „normalitate” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular
cazul Acuzativ
ca este adverb de comparație, nu conjuncție

Reply
bribriJanuary 6, 2021
cum se analizeaza verbul a fi ?

Reply
adminadminJanuary 6, 2021
Verbul „a fi” poate fi verb predicativ sau verb copulativ.
Când are sensul de a exista, a se afla, a se găsi, este verb predicativ, iar atunci când
funcționează ca un simplu instrument gramatical care face legătura dintre subiect și numele
predicativ, este verb copulativ.
Copiii sunt la patinoar. Copiii se află la patinoar – verb predicativ, PV (de sesizat că atunci
când este predicativ, poate primi CCL)
Copiii sunt inteligenți. – verb copulativ, PN, face legătura dintre subiect și numele pedicativ
inteligenți. Dacă eliminăm verbul copulativ sunt, inteligenți devine Atribut adjectival.
Verbul a fi este utilizat și în formarea diatezei pasive.
Copiii sunt susținuți de părinții lor. – PV, diateza pasivă, verbul a fi este urmat de un verb la
participiu, care se acordă cu subiectul și primește Complement de Agent (subiectul logic
care face acțiunea)

Reply
Muresan Ana MariaMuresan Ana MariaFebruary 5, 2021
Fiul cel mic al pădurarului de la Coasta Morii, ajunsese un inginer mai vestit ca oricare după
ani lungi de luptă cu sărăcia, grei, dar plini mereu de curaj şi de voie bună.

Fiul = subst com simplu, M, sg, N, art hot enclitic l

cel mic= adj propriu zis insotit de art dem adj cel, M, sg, Ac, grad pozitiv
al padurarului =subst com simplu, M, sg, G, art proclitic posesiv Gentival al, si art hot propriu
zis enclitic lui.
de la Coasta Morii= subs propriu compus,
ajunsese= verb copulativ, sg, pers III, mod personal, timp mai mult ca perfect, diateza
reflexiva
un inginer= s c s, M, sg, Ac, art proclitic nehotarat
mai vestit= adj propriuzis simplu, cu 2 terminatii, M, sg, Ac, grad de comparatie comparativ
de superioritate

Ma puteti ajuta cu o annaliza morfologica a cuvintelor din fraza care eu nu le-am analizat?
Multumesc!

Reply
adminadminFebruary 6, 2021
cel mic = caz N (determină substantivul „fiul”, care este în N)
de la Coasta Mării = caz Ac, precedat de prepoziția compusă „de la”
ajunsese = mod indicativ, diateza activă
un inginer = caz N (este Nume Predicativ)
ca oricare = pronume nehotărât, Acuzativ, precedat de adverbul de comparație „ca” (CCM)
după ani = substantiv simplu, comun, masculin, plural, caz Acuzativ, precedat de prepoziția
„după” (CCT)
lungi = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 3 forme (lung, lungă, lungi), masculin, plural,
caz Acuzativ, grad de comparație pozitiv (Atr adj)
de luptă = substantiv, simplu, comun, feminin, singular, caz Acuzativ, precedat de prepoziția
„de” (Atribut substantival prepozițional)
cu sărăcia = substantiv, simplu, comun, feminin, singular, caz Acuzativ, precedat de
prepoziția „cu” (CI)
grei = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 4 forme (greu, grea, grei, grele), masculin,
plural,caz Acuzativ (Atr adj, determină substantivul „ani”)
dar = conjuncție simplă coordonatoare, adversativă
plini = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 4 forme, masculin, plural, caz Acuzativ,grad
de comparație pozitiv (Atr adj, determină substantivul „ani”)
mereu = adverb de timp
de curaj = substantiv, simplu, comun, neutru, singular, caz Acuzativ, precedat de prepoziția
„de” (Atribut substantival prepozițional)
și = conjuncție simplă coordonatoare, copulativă
de voie = substantiv, simplu, comun, feminin, singular, caz Acuzativ, precedat de prepoziția
„de” (Atribut substantival prepozițional)
bună = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 4 forme,feminin, singular, caz Acuzativ, grad
de comparație pozitiv (Atr adj, determină substantivul „voie”)

Reply
Ana MariaAna MariaMay 25, 2021
Cum analizez cuvantul optsprezece, va rog frumos

Reply
adminadminMay 25, 2021
Numeral cardinal propriu-zis, compus

Reply
ValentinaValentinaOctober 7, 2021
Analiza morfologica a cuvintelor,cel mîndru,rasai,adîncă,tu eşti împresurată.

Reply
adminadminOctober 7, 2021
Pentru o mai bună analiză ar trebui să îmi oferiți un context.
Dacă este din poezia Nu mă înțelegi, de Mihai Eminescu, atunci:
cel mândru – adjectiv, simplu, variabil, 2 terminații, masculin, singular, precedat de articolul
demonstrativ „cel”, caz N
răsai – verb personal, predicativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, prezent (este un
regionalism), persoana a II-a, singular, intranzitiv
adâncă – adjectiv, simplu, variabil, 2 terminații, feminin, singular, caz Ac
tu – pronume personal, persoana a II-a, singular, caz nominativ
ești împresurată – verb personal, predicativ, conjugarea a IV-a, mod indicativ, prezent,
persoana a II-a singular, diateza pasivă, tranziti

Posibil1/ să ningă.2/ (posibil – predicat adverbial; să ningă – predicat verbal)

Aproape1/ să nu-l recunosc.2/ (aproape –  predicat adverbial; să nu recunosc – 
predicat verbal)
“Preşedintele a evitat cu obstinaţie orice referire la scandal.” – o propoziţie dintr-un
ziar la întâmplare
preşedintele = substantiv comun, simplu, genul masculin, numărul singular, articulat
hotărât (cu articolul “le”), cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect
cu obstinaţie (cu încăpăţânare) = substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul
singular, precedat de prepoziţia simplă “cu”, cazul acuzativ, funcţia sintactică de
complement circumstanţial de mod.
referire = substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ,
funcţia sintactică de complement direct
la scandal = substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, precedat de
prepoziţia simplă “la”, cazul acuzativ, funcţia sintactică de atribut substantival
prepoziţional.

Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia:

Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia
Seninului de zare stânsă, şi-n trandafiri cu foi de ceară
Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară.
 (Dimitrie Anghel – În grădină)
“sfioase” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul
“bolţile” (feminin, plural, nominativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică
de nume predicativ;
“-s” – verb copulativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, timpul prezent, persoana a
III-a, numărul plural, funcţia sintactică de predicat nominal (împreună cu numele
predicativ “sfioase”);
“bolţile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ,
articulat cu articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;
“(spre) sară – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia „spre”, nearticulat, funcţia sintactică de complement
circumstanţial de timp;
„mai sfioasă” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul
“iasomia” (feminin, singular, nominativ), gradul de comparaţie comparativ de
superioritate,  funcţia sintactică de nume predicativ;
„-i” – verb copulativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-
a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat nominal (împreună cu numele
predicativ “mai sfioasă”);
„iasomia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul
nominativ, articulat cu articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;
„(pe) faţa” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia „pe”, articulat cu articolul hotărât „pe”, funcţia
sintactică de complement circumstanţial de loc;
„ei” – pronume personal, forma accentuată, persoana a III-a, numărul singular, genul
feminin, cazul G., funcţia sintactică de atribut pronominal genitival;
„neprihănită” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul
“faţa” (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de
atribut adjectival;
„se-ngână” – verb predicativ, conjugarea I, diateza reflexivă, modul indicativ, timpul
prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat verbal;
„melancolia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul
nominativ, articulat cu articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;
 „seninului” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul
genitiv, articulat cu articolul hotărât „-lui”, funcţia sintactică de atribut substantival
genitival;
„(de) zare” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut
substantival prepoziţional;
„stânsă” – adjectiv provenit din participiu, se acordă cu substantivul “zare” (feminin,
singular, acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de atribut
adjectival;
„(în) trandafiri – substantiv comun, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia „în”, nearticulat, funcţia sintactică de complement
circumstanţial de loc;
„(cu) foi” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ,
precedat de prepoziţia „cu”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival
prepoziţional;
„(de) ceară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut
substantival prepoziţional;
„trăiesc” – verb predicativ, conjugarea IV, diateza activă, modul indicativ, timpul
prezent, persoana a III-a, numărul plural, funcţia sintactică de predicat verbal;
„mâhnirile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul
nominativ, articulat cu articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;
„plânge” – verb predicativ, conjugarea III, diateza activă, modul indicativ, timpul
prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat verbal;
„norocul” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul
nominativ, articulat cu articolul hotărât “-l”, funcţia sintactică de subiect;
„zilelor” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul genitiv,
articulat cu articolul hotărât „-lor”, funcţia sintactică de atribut substantival genitival;
„(de) vară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul
acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut
substantival prepoziţional.
Funcția sintactică complement direct
fără prepoziții
Mama m-a chemat să mănânc înghețată. (ce să mănânc? înghețată)
Sora mea mi-a adus o prăjitură. (ce a adus? o prăjitură)
Cerul cernea niște fulgi mărunți. (ce cernea? niște fulgi)
Profesorul nu acordă meditații. (ce nu acordă? meditații)
! A acoperit pădurea. (ce a acoperit? pădurea; subiectul este subînțeles)
Mama coace un cozonac delicios. (ce coace mama? un cozonac)
Cofetarul nu cumpără niciodată prăjituri. (ce nu cumpără? prăjituri)
cu prepoziții
Astăzi l-am văzut pe Smiley la Mall. (pe cine am văzut? pe Smiley)
Lasă-i pe copii să vină cu mine în excursie. (pe cine să lași? pe copii)
Am condus-o pe bunica la aeroport. (pe cine am condus? pe bunica)
Pe hainele copiilor au rămas urma de cretă. (pe ce au rămas? pe hainele)
I-am îndrumat pe vizitatori către garderobă. (pe cine am îndrumat? pe vizitatori)
Orice elev îl citește pe Creangă. (pe cine citește? pe Creangă)

Funcția sintactică complement indirect

cu prepoziții
Daniela vorbea despre cartea pe care a citit-o. (despre ce vorbea? despre cartea)
Cosmin povestea despre Maria. (despre cine povestea? despre Maria)
Elevii se gândeau la olimpiada. (la ce se gândeau? la olimpiada)
Se gândea la fratele lui. (la cine se gândea? la fratele)
Apără-mă de câinii vecinului. (de cine să mă aperi? de câinii)
Eu mă tem de fulgere. (de ce mă tem? de fulgere)
Am plecat cu mama la școală. (cu cine am plecat? cu mama)
Am venit cu autobuzul de la teatru. (cu ce am venit? cu autobuzul)
Am primit un iPhone de la bunici. (de la cine am primit? de la bunici)
Mă gândesc cu tristețe la trecut. (la ce mă gândesc? la trecut)

Funcția sintactică complement de agent

cu prepoziții
Bogații sunt dușmăniți de săraci. (de cine sunt dușmăniți? de săraci)
Cartea a fost premiată de Academia Română. (de către cine a fost premiată? de către
Academia România)
Unele exerciții de gramatică sunt inabordabile de către elevi. (de către cine sunt
inabordabile? de către elevi)
Lecturile de vacanță sunt de citit de către toți elevii. (de către cine sunt de citit? de
către elevii)
Textul imaginat de Marcel este frumos. (imaginat de cine? de Marcel)
Funcția sintactică atribut substantival prepozițional
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
Mașina de spălat s-a stricat. (care mașină? de spălat)
L-am văzut în magazinul din centru. (care magazin? din colț)
Prosoapele de la hotel sunt pufoase. (care prosoape? de la hotel)
Sacoșa cu cumpărături a rămas în mașină. (care sacoșă? cu cumpărături)
Îmi plac filme de acțiune. (ce fel de filme? de acțiune)
Puiul de găină s-a rătăcit. (care pui? de găină)
Respectul față de bunicii săi m-a impresionat. (ce fel de respect? față de bunicii)

Funcția sintactică nume predicativ

cu prepoziții
Părinții mei sunt de la țară. (de unde sunt părinții? de la țară)
Ghioceii sunt pentru învățătoarea mea. (pentru cine sunt ghioceii? pentru
învățătoarea)
Masa din grădină este din fier forjat. (din ce este masa? din fier)
Timbrele sunt de colecție. (de ce sunt timbrele? de colecție)
Florile sunt de la Dorin. (de la cine sunt florile? de la Dorin)
Caietul este fără pagini lipsă. (cum este caietul? fără pagini)
Zăpada este ca spuma laptelui. (cum este zăpada? ca spuma)

Funcția sintactică complement circumstanțial de loc

cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
Tramvaiul vine de la Piața Unirii. (de unde vine? de la Piața Unirii)
Tata merge la serviciu dis-de-dimineață. (unde merge? la serviciu)
Eu am mers până la supermarket. (până unde am mers? până la supermarket)
Irina locuiește lângă un parc. (unde locuiește? lângă un parc)
Am luat autobuzul de lângă Bacău. (de unde am luat? de lângă Bacău)
Am cules maci de pe lângă lanul de grâu. (de unde am cules? de pe lângă lanul)
Metroul se îndreaptă către capătul liniei. (către ce se îndreaptă? către capătul)
În 5 minute avionul decolează spre Berlin. (încotro decolează? spre Berlin)
Casa se află dincolo de calea ferată. (unde se află? dincolo de calea)
Am făcut un popas aproape de pădure. (unde am făcut? aproape de pădure)

Funcția sintactică complement circumstanțial de timp

fără prepoziție
Am așteptat în frig ore bune. (cât timp am așteptat? ore)
Îl aștept să se întoarcă de la bunici în august. (când îl aștept? în august)
Iau pauză două minute. (cât timp iau pauză? minute)
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
În fiecare seară adorm târziu. (când adorm? în seară)
Am ajuns la examen la ora șapte. (când am ajuns? la ora)
Ajung peste două ore. (când ajung? peste ore)
Am stat la școală până seara. (cât timp am stat? până seara )
După ploaie iese soarele. (când iese soarele? după ploaie)
Am ajuns acasă înainte de miezul nopții. (când am ajuns? înainte de miezul)
În timp de pace țările lumii trăiesc în concordie. (cât timp trăiesc? în timp de pace)
Pe timp de furtună oamenii în stau în casă. (când stau? pe timp de furtună )
Odată cu venirea serii păsările merg la culcare. (când merg? odată cu venirea)
Parcă te cunosc de o viață. (de când cunosc? de o viață)
Mă păsuiește cu banii împrumutați până în martie. (până când păsuiește? până în
martie)

Funcția sintactică complement circumstanțial de mod

cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
Eu mănânc cu poftă. (cum mănânc? cu poftă)
S-a întors fără cumpărături. (cum s-a întors? fără cumpărături)
Paul s-a apropiat de câine fără teamă. (în ce mod s-a apropiat? fără teamă)
Am văzut-o ca prin ceață. (cum am văzut? ca prin ceață)
Ionuț urcă pe munte ca un alpinist. (în ce fel urcă? ca un alpinist)
Mama este blândă ca bunica. (cât este de blândă? ca bunica)
Fratele meu este înalt cât ușa. (cât este de înalt? cât ușa)
Am desenat ca și Violeta. (în ce fel am desenat? ca și Violeta)
El învață după manual. (cum învață? după manual)
Am răspuns mai bine decât colegul de banca.
Folosise bastonul în chip de pârghie. (cum folosise? în chip de pârghie)

Funcția sintactică complement circumstanțial de scop

cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
A venit după carte. (cu ce scop a venit? )
A venit în control. (în ce scop a venit? în control)
Eu merg la cumpărături. (cu ce scop merg? la cumpărături)
S-a îmbrăcat pentru sport. (cu ce scop s-a îmbrăcat? pentru sport)
Am citit spre o mai bună cunoaștere. (în ce scop am citit? spre cunoaștere)
Polițistul m-a oprit în scop de control. (în ce scop a oprit? în scop de control;
locuțiune prepozițională)
Funcția sintactică complement circumstanțial de
cauză
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
Era leșinat de foame. (din ce pricină era leșinat? de foame)
Plângeam de bucurie. (din ce cauză plângeam? de bucurie)
Era trist pentru pierderea avută. (din ce cauză era trist? pentru pierderea)
A absentat din cauză de boală. (din ce cauză a absentat? din cauză de boală)
Din pricina absențelor ar putea fi exmatriculat. (din ce pricină ar putea fi? din pricina
absențelor)
Copacul s-a îndoit sub vânt. (din ce cauză s-a îndoit? sub (de) vânt)
A roșit din timiditate. (din ce cauză a roșit? din timiditate)

Funcția sintactică complement circumstanțial

condițional
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
În caz de vânt, merg cu autobuzul. (cu ce condiție merg? în caz de vânt)
În caz de accident, sunăm la 112. (cu ce condiție sunăm? în caz de accident)
Eu, în locul Mariei, aș învăța mai mult. (cu ce condiție aș învăța? (dacă aș fi) în
locul Mariei)
În ipoteza aceasta, vin și eu. (cu ce condiție vin? în ipoteza)
În eventualitatea unui eșec voi încerca la anul. (cu ce condiție voi încerca? în
eventualitatea)
Vin cu condiția prezenței tale. (cu ce condiție vin? cu condiția prezenței)
Funcția sintactică complement circumstanțial concesiv
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
Cu toată supărarea, l-a ajutat la lecții. (în ciuda cărui fapt a ajutat? cu toată
supărarea)
Cu toată osteneala, nu a luat examenul. (în ciuda cărui fapt nu a luat? cu toată
osteneala)
Cu tot efortul desfășurat, nu a reușit să promoveze. (în ciuda cărui fapt nu a reușit?
cu tot efortul)
(Chiar și) Fără ajutor am terminat lecțiile. (în ciuda cărui fapt am terminat? fără
ajutor)

Funcția sintactică complement circumstanțial

consecutiv
cu prepoziții
A reușit, spre fericirea părinților. (care este urmarea faptului că a reușit? (spre)
fericirea)
Încercarea lui a reușit de minune. (care este urmarea faptului că a reușit? (era de)
minune)
El era deștept fără pereche. (care este urmarea faptului că era destept? fără (n-
avea) pereche)
M-am bucurat până la lacrimi. (care este urmarea faptului că a reușit? (am ajuns)
până la lacrimi)

Funcția sintactică complement circumstanțial

instrumental
cu prepoziții
Eu cânt la chitară. (la ce cânt? la chitară)
Cu undița am prins doi pești. (cu ce am prins? cu undița)
Ei trăiesc din valorificarea fierului. (din ce trăiesc? din valorificarea)
Am primit vestea prin prietenul meu. (prin cine am primit? prin prietenul)
Am fixat dulapul în șuruburi. (în ce am fixat? în șuruburi)
Funcția sintactică complement circumstanțial sociativ
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
Am fost cu Maria la stomatolog. (împreună cu cine am fost? cu Maria)
Am ieșit în oraș fără mașină. (fără ce am ieșit? fără mașină)
A plecat împreună cu fratele. (împreună cu cine am plecat? împreuna cu fratele)
Am locuit la un loc cu familia. (la un loc cu cine am locuit? la un loc cu familia)
Telefonul l-am cumpărat cu tot cu carcasă. (cu tot cu ce l-am cumpărat? cu tot cu
carcasă)
Am primit flori laolaltă cu un mărțișor. (laolalta cu ce am primit? laolaltă cu un
mărțișor)

Funcția sintactică complement circumstanțial de

relație
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
E rău de gură. (în ce privință e rău? de gură)
E iute la mânie. (în ce privință e iute? la mânie)
E teribil în argumente. (din ce punct de vedere e teribil? în argumente)
Ea părea modestă, după îmbrăcăminte. (în ce privință era modestă? după
îmbrăcăminte)
A meditat cu privire la greșelile făcute. (cu privire la ce a meditat? cu privire la
greșelile)
Cât despre exerciții, le-a rezolvat singur. (cu privire la ce a rezolvat? (la) exerciții)
În ceea ce privește pe Laura, ea nici nu se aștepta la așa ceva. (din ce punct de vedere
nu se aștepta? în ceea ce privește pe Laura)
Funcția sintactică complement circumstanțial opozițional
În loc de pix, avea creion. (în loc de ce avea? în loc de pix)
A cumpărat chifle, în loc de pâine. (în loc de ce a cumpărat? în loc de pâine)
Funcția sintactică complement circumstanțial cumulativ
În afară de Geta, a venit și Sorana. (în afară de cine? în afara de Geta)
Pe lângă Geta, a venit și Sorana. (pe lângă cine a venit? pe lângă Geta)
Avea și alte calități decât bunătatea. (în afară de ce avea? (de) bunătate)

Funcția sintactică complement circumstanțial de

excepție
cu prepoziții și locuțiuni prepoziționale
Am pus totul în geantă, în afară de manual. (cu ce excepție am pus? în afară de
manual)
Am pregătit mâncarea, în afară de desert. (cu ce excepție am pregătit? în afara de
desert)
Nu a supraviețuit nimeni, decât copilul. (cu ce excepție a supraviețuit? (decât)
copilul; decât adverb)