Clasificarea propozitiilor

- presupune totdeauna un singur predicat sau indice de predicatie

Clasificarea: 1, dupa sensul scopul comunacarii, adica dupa modalitate si intonatie:
a) enuntiative
b) interogative
a) porpozitiile enuntiative: - exprima o constatare sau o observatie pl.: Azi e miercuri.
- dupa continutul lor propozitiile enuntiative pot fi de mai multe feluri si
anume: 1, propriu-zise care exprima un fapt dat ca real
- aceste propozitii se construiesc cu modul indicativ
Multe flori lucesc in lume
2, optative care exprima dorinta de a se realiza o actiune
sau o stare
- aceste propozitii se construiesc cu modul optativ sau cu
modul conjuctiv
Propozitii potentiale: - acestea arata posibilitatea realizarii actiunii
- se construiesc cu modul conditional optativ sau cu conjuctivul
pl.: As fi bucuros sa plec in Romania.
Propozitiile dubitative: - ele indica o indoiala nehotarata, banuiala, sau nesiguranta cu privire la o
actiune
pl.: Nici dintre oamenii buluiti care asculta nu se afla cineva care sa deie
semn ca ar fi cunoscut pe Nichifor

Dar George alnostru cum o duce?

- o atfel de propozitie sau fraza se numeste interogativa retorica
pl.: Au de patrie-virtute-nu vorbeste liberalul
de ai crede ca viata-i e curata ca cristalul?
Propozitile interogative pot fi de mai multe feluri
a) propriu-zise care pun o intrebare despre o actiune reala pl.: Ce te legen, codrule,
fara ploaie fara vant,
cu crengile la pamant?
b) optative acestea pun o intrebare inlegatura cu o dorinta pl.: Ai sa vi la mine?
c) potentiale care pun intrebarea sub forma unei posibilitati pl.: Ce as pute face, badita Vasile?
d) duitative acestea pun intrebarea prin care se exprima o indoiala pl.: Dar oare vor veni?

- modurile propozitilor interogative sunt aceleasi ca in propozitilor enuntiative de aceleasi tip

- cand propozitile enuntiative si cele interogative exprima starea a vorbitorului ele se numesc
exlamative pl.: Iata primavara cu sanul-i de verdeata.
pl.: Va mirati cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?
clasificarea propozitilor dupa aspectul lor afirmativ sau negativ
- dupa calitate propozitile pot fi afirmative(pozitive) si pot fi negative
pl.: Noaptea-i e tarzie de august.
pl.: Nu ma duc mama
A) - aspectul pozitiv al propozitilor se realizeaza prin afirmatie, afirmatia este modalitatea
sintactica prin care se confirma se adevereste
- afirmatia poate fi sigura, ne sigura sau intarita
1) afirmatia sigura se realizeaza prin adverbe si locutiuni adverbiale da, asa, bine, sigur,
desigur, fireste, exact
pl.: - Ma rog daca nu va suparati aveti apa?
- Da.
pl.: - Asa? Ii puneti gheata?
- Fireste.
- uneori afirmatia se realizeaza si prin repetarea unei parti din propozitia interogativa
pl.: De cand sunt in capul vostru mi-a placut sa spun lucrurile pe fata. Sunt un om drept. Este,
parinte Horioane?
- Este, cuvioase sterete, este.
2) afirmatia ne sigura aceasta afirmtie se reda prin adverbe si expresi de felul urmator cam, cam
asa, poate, parca
pl.: - Nu au trecut pe aici niste oameni?
- De. raspunse Ghita cipzuit suntem la drum si trece multa lume.
3) afirmatia intarita se construieste prin repetarea unei parti din propozitia interogativa dar se
construieste si prin repetarea propozitiei la care se adauga un adverb intaritor
pl.: Tipatescu: - dascalimea, popa si mofluji
Pristanda: - curat mofluji
B) aspectul negativ a propozitilor se realizeza prin negatie
- este modalitate sintactica prin care se arata ca nu se realizeaza o actiune si ca se respinge o
calitate
- negatia se realizeaza prin nu si ba
- prin locutiunile adverbiala de loc, nici odata, nicicand, nicaieri, nici de fel,
- prin pronumele nimeni, niciunul, nimic,
- prin prepozita fara
- prin conjunctia nici
- prin interjecti, adverbe, locutiuni (as, de unde, peste putina)
pl.: Nici odata toamna nu fu mai frumoasa.
pl.: Lectile mergeau struna. Nu invata nimeni nimic.
pl.: Lui Misu nu iam luat nici un cadou.
Cuvintele de negatie: - se pot referi la o propozitie si atunci intregul continut al propozitiei este
negat, in acest caz cuvantul de negatie sta pe langa predicatul propozitiei
pl.: Nu mai inteles totdeauna si ai fost rau uneori cu mine

Sa nu mai vorbim despre trecut.

- cuvintele de negatie se pot referi la o parte de propozitie si anu aceeia pe langa care stau si o
neaga
pl.: Nu, domnule! Asta, nu noi, eu sic u dumneata asta statul trebuie! Inteleg?
Clasificarea propozitilor dupa structura
A) analizabile
B) ne analizabile
A) propozitile analizabile sunt alcatuite din parti de propozitie dinstincte
pl.: Sublocotenentul tacea.
- pot fi simple si dezvoltate
propzitia simpla este alcatiuta numai partile principale ale propozitiei
propozitile dezvoltate sunt alcatuite in afara de pratile principale un sau mai multe parti secundare
de propozitie
pl.: Undeva un zbor se aude.
- incazul propozitilor simple, propozitia si atunci este simpla cand subiesctul este multiplu
pl.: Doina si Rodica invata.
B) acestea sunt alcatuite din adverbe de afirmatie sau de negatie sau din interjecti
Clasificarea propozitilor dupa numarul membrelor
- distingem propoziti monomembre aceste pot fi alcatuite sau formate din predicat sau din subiect
sau dintro parte secundara
pl.: Plecasem.
pl.: Cine a sosit? Maria.
pl.: Ce ai cumparat? Alune.
Propozitile bi membre: - pot fi formate din ambele parti principale sau dintro parte principala si
parte secundara
pl.: Mircea citeste.
pl.: Cazusem in genunchi.
Propozitile plurimembre: - care sunt formate cu una din partile principale de terminata
pl.: Un mandru tanar creste.
pl.: Tarani ramasera pe loc.
propozitile plirumembre pot fi alcatuite si din ambele parti principale de propozitie avand de
terminate
pl.: Dupa panza painjan, doarme fata de inparat.
- propozitile plurimembre pot fi formate si din partile secundare la randul lor determinate.
pl.: Si cu mana sa rumpe
Panza ce a acoperita,
de un colb de pietre scumpe.
- dupa existenta sau inegzistenta verbului la mod personal sau a interjecti verbale
- distingem propoziti verbale si nominale
1) propozitile verbale au in alcatuirea lor un verb la mod predicativ sau o interjectie cu functiune de

predicat
pl.: Flori albastre are-n paru-i.
2) propozitile nominale acestea nu au in alcatuirea lor un verb la mod personal
pl.: Vreme urata.