PROIECT DIDACTIC

PROPUNĂTOR: Lapadat Ana-Maria

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALĂ VÂLCELE
CLASA: a VI– a
DATA: 27.09.2019
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: „Micul Cantemir și cireșul”, de George Bălăiță. Textul narativ
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Biblioteca și pasiunea lecturii
TIPUL LECŢIEI: predare-învățare-evaluare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
COGNITIVE:
La sfârşitul și pe parcursul orei, elevii vor fi capabili:
1: sӑ defineascӑ textul narativ;
2: să citească expresiv textul „Micul Cantemir și cireșul”;
3: sӑ cunoască strategii de înțelegere mai bine a textului;
4: sӑ reactualizeze figurile de stil învățate: personificarea și comparația;
5: să realizeze harta textului și a personajului;
AFECTIVE:
 -să participe cu interes la actul comunicării;
 -să introducă noile cunoştinţe în propriul sistem de valori.

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse
3.2. Redactarea, individual și/ sau în echipă, a unui text complex, cu integrarea unor tabele
4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe
tot parcursul vieții

STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee:
Se vor folosi, alternativ sau combinat, metodele şi mijloace precum: conversația, lucrul cu textul,
expunerea, explicația, procedee de citire activă, exercițiul de redactare.
 Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate independentă, activitate pe grupe;

1
 Mijloace de învătământ: manualul, caietul, fişe de lucru, tabla.

RESURSE
 Resurse bibliografice:
 Mihaela Daniela Cîrstea, Viorica Avram, Ileana Sanda, Alexandra Dragomirescu, Manual de limba
și literatura română, clasa a Vl-a, EDP, București, 2017;
 Florentina Sânmihăian, Sofia Dobra, Marilena Şerban, Limba şi literatura română pentru clasa a
VI-a,Metoda ŞTIU-DESCOPĂR-APLIC, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2017;
 Alina Pamfil - Limba şi literatura română în gimnaziu: structuri deschise, Editura Paralela 45,
Pitești, 2008;
 Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
 Carmen Guguş, Ora de limba română. Ghid metodologic al profesorului de limba română, Editura
Europolis, Constanţa 2006.
 Resurse umane:
Din punct de vedere al capacităţii de învăţare, clasa este relativ omogenă. Majoritatea elevilor dispun
de capacităţi de învăţare medii, având resurse suficiente pentru o bună colaborare cu profesorul în
vederea desfăşurării cu succes a activităţii didactice.
 Resurse temporale: 2 ore (2 x 50 de minute)

2
 PARCURS DIDACTIC

MOMENTELE ELEMENTE DE CONŢINUT STRATEGII DIDACTICE

LECŢIEI METODE MIJLOACE FORME DE ORGANIZARE
1. Moment Elevii îşi vor pregăti materialele necesare orei Conversaţia Activitate frontală
organizatoric de limba română, iar în acest timp eu voi nota
absenţii.
Voi asigura liniştea şi disciplina clasei pentru
o bună desfăşurare a activităţii didactice.
2. Verificarea temei Voi verifica studiul individual în mod frontal. Conversaţia euristică Fişă de lucru Activitate frontală
şi reactualizarea Elevii vor prezenta tema de ora trecută, fiind
cunoştinţelor solicitaţi, prin sondaj, să citească şi să motiveze,
antrenându-se prin întrebări frontale întreaga
clasă (corectare, observaţii, concluzii, evaluare). Caietul de temă Activitate independentă
Așezați pe grupe de câte 4-5 elevi, aceștia
vor avea de rezolvat următorul exercițiu: Prezintă
în 8-10 rânduri portretul șoricelului din poezia „În
bibliotecă”, de Ana Blandiana, completând apoi
următoarea schemă: Compunere
gramaticală
Caietul Activitate pe grupe

Reactualizarea cunoştinţelor se va realiza atât

3
 pe parcursul verificării temei, cât şi prin
completarea spaţiilor lacunare de mai sus.
3. Captarea atenţiei POVESTIREA REALIZATĂ ÎN GRUP Exercițiul Activitate pe grup

Mai mulţi elevi se aşază în cerc şi compun pe

rând o povestioară despre o vulpe, din câte o
frază sau un paragraf scurt care se încheie cu
„apoi” sau „dar”, acesta fiind semnalul pentru
următorul participant care trebuie să continue.
Nimeni nu poate şti dinainte modul în care va
evolua povestea, dar participanţii pot introduce
cuvinte cum ar fi „deodată”, „imediat”,
„surprinzător” ş.a.m.d. pentru a schimba firul
povestirii.

4. Anunţarea Voi anunța titlul lecției: „Micul Cantemir și Expunerea Tabla Activitate
subiectului şi cireșul, de George Bălăiță. Textul narativ”, frontală
enunţarea enumerând apoi obiectivele lecției.
obiectivelor

5. Dirijarea
procesului de Elevii vor privi imaginea de mai sus,

4
învăţare exprimându-și opinia în legătură cu ce le
sugerează aceasta și ce poveste ilustrează ea. De
asemenea, vor spune care este personajul viclean, Conversația Tabla Activitate pe grupe
realizând un tabel cu defecte și calități: Caietul
Ursul Vulpea
Calități Defecte Calități Defecte

În continuarea demersului didactic, elevii vor citi

expresiv textul din manual, sub îndrumarea Procedee de citire Manualul Activitate individuală
profesorului, urmând să afle semnificația activă
cuvintelor necunoscute.

Pentru a înțelege mai bine textul, le voi explica

elevilor procedeul de a integra informațiile noi Expunerea Activitate frontală
în universul lor de cunoaștere, raportându-se
deja la ceea ce știu. În acest sens, voi pune accent
pe fragmentul în care se face trimitere la Crăiasa
Zăpezii, de Hans Christian Andersen sau la
balada Miorița, urmând ca elevii să descopere
mai multe informații despre cele două opere.

După înțelegerea textului, elevii așezați pe grupe

vor propune câte o definiție a textului narativ, Învățarea prin Caietul Activitate pe grupe
urmând să susțină cu argumente din text descoperire
caracterul literar-narativ al acestuia. Fiecare
echipă își va desemna liderul care va prezenta
argumentele grupei în fața celorlalți.

Def: Textul narativ prezintă o succesiune de

5
 întâmplări la care participă unul sau mai multe
personaje.
Manualul Activitate pe grupe
În continuare, elevii vor realiza harta textului Lucrul cu textul Caietul
narativ „Micul Cantemir și cireșul”, răspunzând
la întrebările cine? unde? când? ce? , folosind
drept model schema din anexa 1.

Punându-se accent pe conversația micului

Cantemir cu cireșul, profesorul va întreba cum se
cheamă procedeul prin care sunt atribuite însușiri
umane unor ființe necuvântătoare, elevii
reamintindu-și cele două figuri de stil învățate:

Def: Personificarea este o figură de stil prin care Conversația Activitate frontală
sunt atribuite însușiri umane unor ființe Expunerea
necuvântătoare (animale, plante), unor lucruri sau
fenomene ale naturii.

Def: Comparația este figura de stil care constă în

asocierea a doi termieni, pe baza însușirilor
comune, în vederea evidențierii însușirilor unuia
dintre termeni.
6. Asigurarea Feedback-ul are loc permanent pe parcursul Expunerea Caietul Activitate
feedback-ului orei prin conversaţie, concretizȃndu-se prin frontală
aprecieri verbale făcute de profesor.
La finalul orei, feedback-ul se va realiza prin
povestireaîn câteva fraze a textului suport și prin
reluarea trăsăturilor textului narativ:
 Discursul narativ este oragnizat
secvenţial, prin succesiune şi
temporalitate şi prezintă acţiuni şi
evenimente corelate cronologic, adică prin

6
 relaţii temporale, cauzale, finale.
 Elementele fundamentale ale unui text
narativ sunt:
 naratorul
 subiectul (înlănţuirea cronologică, logică
şi cauzală a întâmplărilor narate)
 personajele
 timpul şi spaţiul evenimentelor.

7. Evaluarea Evaluarea formativă are loc permanent pe Activitate independentă

formativă parcursul orei.
8. Tema pentru Elevii vor avea de realizat harta mentală a Exerciţiul Manualul Activitate individuală
acasă personajului, după modelul de la pagina 35,
precum și exercițiile 1, 2, 3, paginile 22-23.

7
ANEXA 1

T
TEXTUL NARATIV

Personaje Întâmplările Timpul Spațiul

(Cine participă (Ce se întâmplă?) (Când are loc acțiunea?) (Unde se
la acțiune?) petrec întâmplările?)