RECAPITULARE

FIŞA 1

1. Citeşte textul : ( “Cine este cel mai puternic pe pământ”- după Alexandru Mitru)

Un om căuta odată, demult, să afle cine este sau ce este mai tare pe acest pământ.
Şi-a mers, a mers omul acela, a întrebat din sat în sat şi din cetate în cetate. Nimeni nu ştia să-i
răspundă. Doar într-o seară, pe un drum depărtat, la o poartă a auzit o larmă, care l-a înspăimântat.
Stăpânul acelei case avea un băiat de şase, şapte anişori. Nu ar fi fost copil rău, dar era tare răzgâiat.
Iar bietul om era o fire slabă. Cum îl vedea, copilul i se suia în cap. Îi poruncea, îi smulgea barba şi mustăţile.
Cum şedea drumeţul şi se gândea acolo, la portiţă s-a arătat un bărbat înalt.
Tatăl i-a ieşit înainte:
- Bine-ai venit! a rostit el către noul sosit. Bine-ai venit, învăţătorule!... Nu ştiu ce să mă fac cu
băieţelul! E alintat. Nici eu, nici mama lui nu ne-ndurăm să-l pedepsim. Toată nădejdea noastră e la şcoală.
Învaţă-l, fă ce ştii, să iasă om ...
- Am să-l iau chiar acum la şcoală, a rostit cel care sosise, care era învăţător, şi pe care-l iubeau şi
părinţii şi copiii. O să înveţe scrisul, cititul, socotitul şi alte lucruri bune. O să se facă om. Haide, flăcăule, cu
mine!
Iar copilul l-a urmat cu bucurie, căci vorba lui era nespus de blândă şi vedea că-i înţelept.
Atunci drumeţul nostru s-a apropiat de învăţător şi i-a grăit:
- Am colindat până departe, să aflu cine este mai tare pe-acest pământ. Crezusem
c-am aflat şi, iată, mă găsesc iar în nedumerire. Tu ce spui, înţeleptule? Să plec din nou în lume şi să cercetez
?
- De ce să pleci ? glăsui învăţătorul. Caută în jurul tău şi spune-mi: dacă nu ar fi
oamenii, care să are şi să semene, ai avea ce mânca ? Dacă n-ar fi alţii care să-ţi facă haine călduroase şi un
acoperiş, n-ai îngheţa în timpul iernii ?
- Desigur, înţeleptule! a răspuns omul.
- Şi toţi aceştia, de n-ar avea unelte, ar putea să-ţi mai dea cele de trebuinţă ?
- Nu! Nu-ncape vorbă.
- Atunci, ai înţeles cine este cel mai tare pe pământ ? Al cui e viitorul ? Acela de pe
urma căruia trăiesc în lume toţi oamenii.
- Am înţeles, învăţătorule! s-a luminat, în sfârşit călătorul care căutase răspuns la
întrebare prin ţări îndepărtate. Este acela care munceşte.
- Da, prietene. Acela ce munceşte este stăpânul vieţii. Fără de el n-am putea să trăim
Munca lungeşte viaţa. Îl ridică pe om.
Mărgăritarul cel mai strălucitor e hărnicia!

2. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: larmă, drumeţ, răzgâiat, nădejde, blândeţe, nedumerire,
trebuinţă.

3. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru: a se apropa, prieten, a ridica, depărtat, slab, înalt, bucurie,
blând.
4. Răspunde la întrebări:

 Care sunt personajele textului ?

 Ce dorea să afle drumeţul ?
 Cine i-a dat răspunsul la întrebare ?
 De ce învăţătorul este numit înţelept ?
 Ce înseamnă să fii om ?
 Cine este cel mai puternic om pe pământ ?
 Ce învăţătură desprindem din text ?
 5. Completează enunţurile cu s-au ori sau:
Merele ......... copt prea devreme.
Nu .......... înţeles la preţ.
.......... vii cu mine, ........... te duci singur.
Voia un caiet cu coperte roşii ......... albastre ?
Valurile ....... spart de ţărm cu repeziciune.
.......... împăcat din prietenie ............ din obligaţie ?
Orele ........ terminat ........... abia au început ?

6. Selectează din text patru substantive, găseşte câte un adjectiv potrivit pentru fiecare şi
alcătuieşte enunţuri.

7. Desparte în silabe:
alee fiinţă portmoneu
idee fiindcă procedeu
licee fiică trasee
aceea ştiinţă exerciţiile
feerie cuviinţă artificiile
muzee viitor incendiile

8. Găseşte şi scrie proverbe despre muncă.

9. Povesteşte conţinutul textului în maximum 10 rânduri.

10. Imaginează-ţi că drumeţul se întâlneşte cu o albină şi răspunsul căutat îl primeşte de la

aceasta. Alcătuieşte un dialog de cel puţin 10 enunţuri.

11. Imaginează-ţi un dialog de cel puţin 10 enunţuri între învăţător şi copilul răzgâiat.

FIŞA nr. 2

1. Citeşte textul: ( Legenda rândunicii)

Odată, e mult de atunci, pe când erau multe poveşti, în lume trăia un împărat care avea
o fată pe nume Rândunica. Rândunica rămase fără mamă încă de mică, iar tatăl ei era un om supărăcios şi
tăcut. Biata fată creştea singurică, fără dragoste, fără mângâiere. Avea ochii mari, albaştri la culoare, părul
auriu ca spicul grâului copt şi faţa mai albă ca laptele, iar trupul ei era atât de subţire, că-l puteai cuprinde cu
mâna.
Când fata se făcu mare, tatăl ei a vrut s-o mărite cu un fecior împărătesc. Rândunica însă nu voia în
niciun chip.
Ca să scape de cicălelile tatălui, ea se rugă la Dumnezeu s-o schimbe într-o pasăre, ca să zboare de la
curtea părintească. Când tocmai se împodobea cu pene de pasăre, iată că intră pe uşă şi părintele ei. Speriat,
Rândunica zbură pe fereastră, afară. Atunci, împăratul repede a apucat-o de coadă, ca s-o ţie în loc. Dar
rândunica se aruncă aşa tare, că împăratul rămase cu penele de la mijlocul cozii în mână. De aceea rândunica
are coada în două părţi, ca o foarfecă deschisă.
Ce a făcut Rândunica după ce a zburat de acasă ?
Rândunica apoi zbura,
Către mare se lăsa,
 Ea cu ciocul s-apuca,
Apă în gură căra,
Apoi iute că zbura
Pe setoşi îi adăpa.
În odaia ei i-a rămas doar rochia, care îndată s-a prefăcut într-o floare albă de câmp, în forma unei
rochiţe de păpuşă, căreia lumea îi zice rochiţa rândunicii.

2. Răspunde la întrebări:
 Cine era Rândunica ?
 Ce s-a rugat Rândunica la Dumnezeu ?
 De ce s-a rugat Rândunica la Dumnezeu ?
 De ce are rândunica coada în două părţi, ca o foarfecă ?
 În ce s-a prefăcut rochiţa Rândunicii ?

3. Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru:

mângâiere, poveşti, împărat, chip, împodobea, supărăcios, fecior.

4. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru:

deschisă, a cuprinde, mult, copt, subţire, repede, dragoste, iute.

5. Selectează, din text, transcrie şi desparte în silabe cuvintele ce conţin grupuri de litere.

6. Selectează din text 5 substantive . Precizează vocalele şi consoanele care le alcătuiesc.

7. Scrie câte trei cuvinte după următoarea componenţă sonoră: cvv, vcc, vcvc, cvcvc, ccvc.

8. Transcrie fragmentul care descrie trăsăturile fizice ale Rândunicii.

9. Formulează câte o propoziţie despre rândunică, la sfârşitul căreia să foloseşti punct,

semnul exclamării, semnul întrebării.

10. Formulează cinci propoziţii în care cuvântul ochi să aibă sensuri diferite.

11. Completează enunţurile cu sau ori s-au:

 ........... întâlnit şi ......... împăcat.
 ........... acoperit de zăpadă pădurile.
 .......... îmi cumpăr o jachetă, .............. mai bine un costum.
 .......... aşezat la masă fără poftă.
 Puteam să scriu ......... să desnez altceva.
 Nu ........ asigurat la traversare şi .......... accidenta grav.

11. Alcătuiţi o compunere folosind imginile:

 12. Alcătuieşte două propoziţii simple despre rândunică. Dezvoltă propoziţiile alcătuite.

13. Analizează părţile de vorbire învăţate din propoziţia:

Rândunica avea ochii mari, albaştri, părul auriu ca spicul grâului şi faţa albă ca laptele.

14. Formulează câte două enunţuri în care să foloseşti: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un.

FIŞA nr. 3

1. Precizează numărul substantivelor,apoi schimbă numărul acestora:

primăveri lămpi trasee popor

liceu incendiu fiinţă libertate
chei muzee pagină culturi
exerciţiu băiat ochi operă
tinere fiice aur durere
2. Alege forma corectă a ortogramelor. Transcrie enunţurile corecte:

 Nu la /l-a poftit la /l-a masă. _______________________________________

 De cum la /l-a văzut la /l-a şi recunoscut. __________________________________
 Împărăteasa la /l-a chemat la /l-a palat. ___________________________________
 La /l-a rugat şi la/ l-a ajutat la /l-a teme. __________________________________
 Unde la /l-a pus, acolo la /l-a găsit. _____________________________________
 La /l-a lăsat la /l-a o mătuşă la /l-a ţară. __________________________________

3. Găseşte adjective potrivite şi completează enunţurile:

Iepuraşii _______ se ascund în pădurea ________ .

Am cumpărat o haină __________ şi ________ .
Prietenul meu are o bicicletă ________ .

4. Adaugă câte un adjectiv înaintea, apoi după fiecare substantiv din propoziţiile următoare:

Şcolarul se îndreaptă spre şcoală. _____________________________________________

______________________________________________
Cartea se află în bibliotecă.___________________________________________________
____________________________________________________

5. Formulează câte o propoziţie folosind pronumele personal la:

 persoana a II-a, nr. singular _________________________________________________
 persoana a III-a, nr. plural ___________________________________________________
 persoana a II-a, nr. plural ___________________________________________________

6. Înlocuieşte pronumele personale cu pronume personale de politeţe:

 Cu ele ___________ voi merge în excursie.
 Voi __________ mi-aţi făcut o mare bucurie.
 Tu _________ m-ai impresionat cu interpretarea acestui cântec.
 La ea ___________ am fost în vizită alaltăieri.
 El ___________ este bunicul meu de la Constanţa.

7. Citeşte textul:

Mama a pus furca în spate şi a ieşit pe poartă, ca o văduvă ca era. Eu, fratele şi sora, cât
ulcelele de mari, am rămas în gospodărie.
Cât o fi muncit mama în ziua aceea nu ştiu, dar ştiu că pe seară s-a întors
cu un pui de iepure sălbatic.
Ne bucuram nespus împreună şi, unde fugea puiul, fugeam şi noi.
Când s-a lăsat frigul, l-am urcat după cuptor. Doar ce intra cineva în casă şi, de după cuptor, apăreau
două urechi. Iepuraşul voia să vadă cine a venit. Iar dacă ne luam cu joaca şi uitam de el, începea să bată cu
lăbuţele în horn. Parcă bătea toba.
Aşa a trecut iarna. Iepuraşul s-a făcut mare. Ne-am sfătuit cu mama să-i dăm drumul la câmp. Parcă îl
vedeam rupând-o la fugă, apoi, ridicându-se în două picioare şi uitându-se lung la noi...
- Vom avea în câmp iepurele nostru. El ne e ca neam. Va avea pui şi vor veni în
ospeţie pe la casa noastră.
Dar într-o zi vine la noi moş Andrei.
- O să râdă tot satul de voi, dacă îi daţi drumul iepuraşului, îi spune el mamei. Nu
îl puteţi tăia ? Gata crescut îl lăsaţi în drum ?
A doua zi, când ne-am trezit, mama nu-şi găsea locul de vinovată. Pe masă era carnea de iepure, dar
nu s-a atins nimeni de ea. Şi mama plângea cu noi.
În noaptea aceea n-am avut somn, iar când să adorm, parcă se făcea că iepurele bate toba în horn.
Adică de ce dormi ? Nu vezi că vine moş Andrei ? Scapă-mă!

8. Răspunde la întrebări:
 Unde se petrece întâmplarea ?
 Care sunt personajele povestirii ?
 Cu ce a venit mama copiilor de la câmp ?
 Cum s-au purtat copiii cu iepuraşul ?
 Ce au hotărât cei patru în primăvară ?
 Cine le-a schimbat hotărârea ?
 De ce-l îndrăgiseră copiii pe iepuraş ?

9. Povestiţi textul în maxim 10 rânduri.

10. Citiţi textul şi rezolvaţi cerinţele:

Un iepuraş alerga. Fetiţa nu vorbi. Iepuraşul privi ceasornicul din buzunar. Fetiţa fugi.
Iepuraşul intră în vizuină.

 Subliniaţi substantivele. Adăugaţi câte un adjectiv potrivit fiecăruia şi transcrieţi textul.

 Subliniaţi verbele. Schimbaţi numărul acestora şi transcrieţi textul. Ce observaţi ?
 Arătaţi subiectul şi predicatul din fiecare propoziţie. Analizaţi părţile de propoziţie indicate.

FISA nr. 4
 1. Citeşte textele, de mai jos, cu atenţie:
A. Ciocârlanul
Ciocârlanul sau ciocârlia moţată este o pasăre sedentară prezentă în Europa de Est şi Vest, dar şi Asia. Se
poate recunoaşte uşor după moţul de pene din vârful capului. Penajul de pe partea dorsală este crem cu
desene cafenii, iar pe partea ventrală este mai deschis, bate spre alb, pieptul şi părţile laterale sunt roşcate.
Corpul are lungimea de 17 cm, greutatea de 30-45 g, iar deschiderea aripilor de 28-34 cm. Seamănă cu
ciocârlia, dar nu este ca ea, o pasăre migratoare. Deseori poate fi observată pe marginea şoselelor, pe
câmpurile de la sate. Se hrăneşte cu insecte, dar, în perioade nefavorabile, mănâncă şi seminţe. Femela face
4-5 ouă, pe care le cloceşte împreună cu masculul timp de două săptămâni. Puii zboară după 20 de zile.
Această pasăre obişnuieşte să cânte în timpul zborului, dar şi când stă pe sol.

B. Moţul ciocârlanului
Ce i-a venit berzei odată să rămână iarna pe la noi, ca să vadă şi ea zăpada şi să ştie ce e acela frig!
Zis şi făcut! S-a cuibărit cum a ştiut mai bine şi a privit la cârdurile de cocori şi berze care zburau spre ţările
calde.
Toamna a fost lungă, cu soare şi vânticel cald. Barza râdea acum singură de graba suratelor ei
călătoare:
- Auzi, să părăsesc eu frumuseşe de locuri!
Barza clămpănea fericită în cuibarul ei de pe casă, uimind tot satul, care nu mai văzuse asemenea
minune. La un moment dat, vremea s-a schimbat. Cerul atârna greu. Dând semne de lapoviţă şi ninsoare, iar
barza de strângea şi se minuna de cum se schimbase timpul.
Într-o noapte de iarnă, s-a pornit un vifor dintre cele pustiitoare, ce vântură şi răstoarnă totul în cale.
În mânia aceea a viforniţei, barza fu smulsă din cuibul ei şi dusă hăt departe, tocmai în pustiul câmpului.
Când se lumină de ziuă, biata barză se trezi îngheţată bocnă şi atât de flămândă, încât abia reuşi să se scuture
de zăpadă.
După un timp, ciripi un ciocârlan zbârlit şi sprinten, care căuta împrejur ceva de ciugulit. Când îl văzu
barza aşa de mititel şi jucăuş, îşi lăsă aripile în jos de milă şi clămpăni:
- Tii, măi copile, ai să răceşti! Vine încoace la tuşica şi vâră-te sub o aripă să te încălzeşti!
- Dar ce, acum e vremea de încălzit?
- Cât eşti de mititel, ai putea muri de ger...
- Hi-hi, ce e gerul acesta pe lângă cele apucate de mine în tinereţe! râse ciocârlanul.
- Ce vorbeşti tu de tinereţe, măi copile?
Atunci, ciocârlanul începu a ciripi ca din amintire:
- Apoi, să-ţi spun drept, eu când eram flăcău, un străbunic de-al dumitale îşi petrecea tinereţea tot
pe aici. Atunci a fost iarnă grea, un ger cumplit! Dar eram puternici şi am rezistat.
Barza nu se mai putu stăpâni şi se răsti înciudată:
- Va să zică, tu, o nucşoară de pasăre, să fii mai bătrân ca mine?
- Mult mai bătrân...
- Ptiu, dihanie, fugi din faţa mea, că intru în păcat cu tine!
Şi barza, poc, dădu cu ciocul în capul ciocârlanului de-i scoase penele ţugui în creştet.
Se spune că, de atunci, ciocârlanul a rămas cu un moţ în vârful capului, iar barza nu mai întârzie iarna
pe la noi, ca să nu ajungă de râsul copiilor.
2. Textul „Ciocârlanul” este:
⃝un text literar; ⃝un text nonliterar; ⃝un text liric.

3. Scrie două argumente care să susţină alegerea făcută la exerciţiul 2.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
 4. Textul „Moţul ciocârlanului” este:
⃝un text literar; ⃝un text nonliterar; ⃝un text liric.

5. Scrie două argumente care să susţină alegerea făcută la exerciţiul 4.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

6. Reciteşte textul „Ciocârlanul” şi completează enunţurile cu informaţii exacte:

 Ciocârlanul este o pasăre_________________, nu una migratoare.
 În vârful capului are un moţ de _________.
 Corpul ciocârlanului are ________.
 Această pasăre se hrăneşte cu _____________şi______________.
 Femela face ________ouă.
 Puii zboară după ______de zile.

7. Reciteşte textul „Moţul ciorcâlanului” şi rezolvă sarcinile de mai jos.

1) Ordonează ideile principale ale textului.
⃝ Plecarea celorlalte păsări
⃝ Întâlnirea cu ciocârlanul
⃝ Aşteptarea iernii
⃝ Frumuseţea toamnei
⃝ Venirea iernii
⃝ Povestea de viaţă a ciocârlanului
⃝ Prima ninsoare
⃝ Pedepsirea ciocârlanului.

2) Răspunde la întrebări:
a) Când a regretat barza că nu a plecat în ţările calde?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b) Cu ce rudă a berzei era de o seamă (de aceeaşi vârstă) ciocârlanul?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

3) Bifează explicaţiile corecte pentru fiecare expresie.

a) se lumină de ziuă ⃝ se aprinse becul; ⃝ răsări soarele;
b) îngheţată bocnă ⃝ foarte îngheţată; ⃝uşor îngheţată.

FIŞA nr. 5

1) Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte. Subliniaţi cu o linie vocalele şi cu

două linii consoanele. Scrieţi numărul de litere şi sunete din fiecare cuvânt.
văzduh - ................................. ..... ..... cercei - ................................ ..... .....
gheaţă - .................................. ..... ..... explicaţie- ................................ ..... .....

2) Scrieţi cuvinte cu:

a) înțeles asemănător cuvintelor:
zăpadă - ....................................
pădure - ....................................
soseşte - ....................................
minunat - ....................................
b) înțeles opus cuvintelor:
rece - ..................................
tristeţe - ..................................
plânge - ..................................
curaj - ..................................

3) Încercuiţi forma corectă a ortogramelor din următoarele enunţuri:

Andra s-a/sa întâlnit cu prietena sa/s-a.

S-au/sau dus la teatru sau/s-au la film?
Gina i-a/ia zis Corinei să-şi ia/i-a o carte de la bibliotecă.
Prietenii i-au/iau promis lui Andrei că-l iau/i-au cu ei în drumeţie.
Mama la/l-a trimis pe George la/l-a cumpărături.
Covorul strălucitor de ne-a/nea nea/ne-a încântat privirea.
Cu un ne-am/neam din Bucureşti ne-am/neam întâlnit de sărbători.

4) Puneţi semnele de punctuaţie în următorul text:

E seară Afară ninge cu fulgi mari şi jucăuşi Nepoţii privesc uimiţi pe

fereastră Vasilică o întreabă pe bunica
-        Bunico de unde vin fulgii
-        Fulgii cad din norii pufoşi
-        Ce fumoşi sunt zice Vasilică
- Parcă sunt nişte steluţe argintii exclamă Mioara.

5)Grupaţi substantivele după felul lor:

Substantive comune Substantive proprii

............................
............................
............................
............................
............................
............................
creion Joiana munte urs
Mihai Eminescu ploaie Petrila .................................
Marcela râu România .................................
.................................
.................................
.................................
.................................

6) Scrieţi substantivele din următoarele coloane astfel:

a) la numărul plural:
copil - .............................
zăpadă - .............................
codru - .............................
bucurie - .............................
b) la numărul singular:
frumuseţi - ............................
dealuri - ............................
pietre - ............................
tablouri - ............................

7) Subliniaţi substantivele din următorul text, apoi analizaţi-le completând tabelul dat:
,,- Ei, amu, ce-i de făcut? Hai să intrăm ici în ograda asta , zise Zaharia lui Gâtlan,
că ne trecem vremea stând în mijlocul drumului.
Şi intrăm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezăm la fereastră, după obicei.’’
 (Ion Creangă - Amintiri din copilărie)

Substantivul Felul Numărul

Fişa nr. 6
1. Subliniază cu o linie dreaptă substantivele şi cu o linie şerpuită adjectivele :

,, Ogarul era gras, voinic, îmbrăcat într-o şubă călduroasă şi purta în picioare nişte ciuboţele noi.
Iepurelui i se scurgeau ochii după ciuboţelele ogarului. Prea frumoase ciuboţele avea, iar lui îi era
straşnic de frig la picioare. ” ( Călin Gruia – Ciuboţelele ogarului)
2. Analizează 3 adjective identificate în textul de mai sus.
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................

3. Modifică forma adjectivelor din grupurile următoare:

ogar gras şubă călduroasă călător …………………….

ogari …………… şube …………………… călători prietenoşi

4. Adaugă adjective potrivite substantivelor:

iepuri …………….. elev …………………… poezie …………………..

albină …………….. caiete …………………. teste ……………………..

5. Subliniază pronumele personale din fragmentul următor şi analizează-le .

,, O prepeliţă şi-a făcut cuibul într-un lan de grâu. Ea le-a zis puilor :
- Eu o să zbor. Voi rămâneţi nemişcaţi până când mă întorc.”
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................................
6. Schimbă numărul pronumelor din propoziţiile următoare :
Eu plec la munte. .............................................................................................................................

Voi citiţi ziarul.....................................................................................................................

El vrea îngheţată....................................................................................................................

7. Alcătuieşte câte o propoziţie folosind pronumele personal la :

pers. a III-a, plural.............................................................................................................

pers. a II-a, singular ................................................................................................................................

pers. I, plural ....................................................................................................................................

8. Pune pronumele personale corespunzătoare :

............... alergi. ........................... rezolvăm exerciţii. ............................ veniţi în excursie ?

9. Realizează acordul adjectivului cu substantivul :

………………………………………… ( auriu ) cercei sunt ai mamei.
Câţiva nori …………………………. ( plumburiu ) au acoperit cerul.

…………………………….. ( hazlie ) copii au ieşit pe uliţele satului.

…………………………….. ( argintiu) haine ale păpuşii îţi iau ochii.

10. Alcătuieşte un text (8-10 propoziţii ) în care să foloseşti următoarele cuvintele: pădure,
căprioară, copii, râu limpede, poiană, rănită, faptă bună, ei, ea, flori parfumate, copaci tineri.
Dă-i un titlu potrivit.

…………………………………………………………….

....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................