Şcoala Gimnazială Vâlcele

Profesor: LAPADAT ANA-MARIA

Disciplina: Limba şi literatura română

RAPORT DE ANALIZĂ ÎN URMA EXAMENULUI DE SIMULARE A EVALUĂRII NAŢIONALE LA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ DIN 20 MARTIE 2023

Scopul principal al administrării instrumentului de evaluare l-a reprezentat evaluarea performanţelor elevilor
din clasa a VIII-a la  limba şi literatura română, pentru stabilirea nivelului lor de pregătire. Prin intermediul
simulării s-a urmărit identificarea nivelului achiziţiilor elevilor, iar informaţiile obţinute sunt utile în scopul
planificării activităţilor viitoare din perspectiva adecvării acestora la posibilităţile elevilor și a iniţierii unor
programe de recuperare.

Forma de evaluare a fost testarea scrisă, iar obiectivele de evaluare au fost redactate în conformitate cu
standardele curriculare, având o acoperire cât mai cuprinzătoare. Etapele parcurse au fost următoarele:

 elaborarea probelor de evaluare, conform Curriculumului  Naţional, cu formularea unor obiective de evaluare care
vizează elementele de bază, urmărind curriculum nucleu;
 proiectarea itemilor corespunzători fiecărui  obiectiv de evaluare stabilit şi   elaborarea criteriilor de corectare,de
apreciere pentru varianta de test;
 corectarea lucrărilor, formularea concluziilor şi stabilirea măsurilor necesare.

Sarcinile de lucru conţinute în varianta de test au urmărit evaluarea unui număr cât mai mare de obiective
corespunzătoare standardelor curriculare ale învăţământului gimnazial, cerinţele fiind echilibrate în raport cu
posibilităţile de lucru pe unitatea de timp ale subiecţilor.

REZULTATE GENERALE

La simularea Evaluării Naţionale din luna martie 2023 , am avut un număr de 17 elevi înscrişi în clasa a VIII-a,
fiind prezenți 17 elevi.

Disciplina Nr. Nr. Nr. Note Note Note Note Note Note Nota 10
înscrişi absenţi eliminaţi 1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99

Limba şi 17 - - 3 4 3 3 3 1 -
literatura
română
Procentul de promovabilitate, la clasa a VIII-a, a fost 82 %, iar media –6,07

Concluzii:

După corectarea probei de evaluare, concluziile referitoare la cunoştinţele elevilor sunt următoarele:

– probleme întâmpinate în stabilirea corectitudinii sau incorectitudinii unor enunțuri date;

– probleme întâmpinate în prezentarea unei legături dintre cele două texte date;

– probleme întâmpinate în menționarea tiparului textual dintr-un fragment dat;

– probleme în asocierea textului dat cu altul;

– probleme întâmpinate în identificarea valorilor morfologice şi a funcţiilor sintactice ale cuvintelor;

– probleme întâmpinate în precizarea raportului sintactic dintr-o frază dată;

– probleme întâmpinate în identificarea unor greșeli de orice fel dintr-un enunț dat;

– dificultăţi în exprimarea ideilor sugerate de textul literar şi în redactarea textelor;

– dificultăţi în realizarea rezumatului unui text dat.

Plan  de măsuri pentru ameliorarea rezultatelor

– asigurarea unui program de activităţi de pregătire eficientă a elevilor, pe tot parcursul anului, prin ore de pregatire
online;

– conceperea de fişe de lucru care să vină în sprijinul elevilor cu probleme de adaptare la cerinţele materiei;

– aplicarea unei evaluări continue pentru a urmări gradul de însuşire a cunoştinţelor;

– organizarea de ședințe de lectură, pentru ca elevii să se obişnuiască să citească şi să înţeleagă mai bine conţinutul
itemilor;

– discutarea cu părinţii elevilor a rezultatelor testelor de la simulare pentru a creşte gradul de implicare şi
responsabilizare a familiei în procesul educativ.

– tratarea diferenţiată şi individualizarea predării-învăţării-evaluării astfel încât să se asigure progresul pentru toţi
elevii ;

– sporirea atractivităţii specifice învăţării prin rezolvarea unor probleme cu aplicare în viaţa cotidiană, inserarea în
orele de limba și literatura română  a metodelor moderne activ-participative și a momentelor de lectură si înțelegere
a textelor la prima vedere;

– analiza progresului şcolar al elevilor, comparaţia notelor obţinute pe parcursul primului semestru cu cele de la
simularea evaluării naţionale;

– regândirea relaţiei şcoală-familie din perspectiva creşterii gradului de implicare în activităţile specifice elevilor;
– revenirea asupra noţiunilor care prezintă dificultăţi de înţelegere;

– proiectarea  activităţilor de învăţare în mod diferenţiat, în funcţie de capacitatea elevilor de a înţelege noţiunile
studiate şi de a opera cu ele.