PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ

ÎN VEDEREA CONSTITUIRII
CORPULUI DE PROFESORI EVALUATORI
PENTRU EXAMENELE ȘI CONCURSURILE NAȚIONALE (CPEECN)

MODULUL II
Evaluarea în cadrul examenelor și concursurilor naționale

1. Tipologia itemilor - Itemii

obiectivi

1.1. Care dintre tipurile de itemi obiectivi sunt utilizate în cadrul examenelor și
concursurilor naționale, la disciplina/disciplinele de specialitate și care dintre
tipuri nu sunt utilizate? Care ar putea fi justificarea neutilizării anumitor tipuri de
itemi în cadrul acestor evaluări? (BAC, DEF, TIT)

Testele, în special cele standardizate, contin un numar de itemi. Între

acestia, o categorie distincta o formeaza itemii obiectivi, caracterizati prin:

- structurarea explicită a sarcinilor propuse și corelarea cu

obiectivele de evaluare;

- capacitatea de a testa un numar mare de elemente de continut

într-un timp relativ scurt;

- fidelitate ridicată;

- asigurarea obiectivitații în evaluare si notare;

- asocierea cu o schema de notare simpla, un punctaj care se

acorda - în totalitate sau nu, în functie de marcarea de catre elev
a raspunsului corect, respectiv, gresit.

Obiectivitatea acestor itemi are în vedere urmatoarele aspecte:

- Obiectivitatea constructiei itemului - cerința este explicită,
puternic structurată și corelată cu un obiectiv de evaluare;

- Obiectivitatea perceptiei si raportarii la sarcina de catre

subiectul evaluat subiecti diferiti exprima acelasi mod de
percepere si raportare la sarcina;

Itemii obiectivi pot fi utilizati datorita specificului lor:

- sunt adecvati pentru evaluarea unor rezultate ale învatarii

situate mai ales în zona inferioara a domeniului cognitiv;

- antrenează în mod preponderent capacități de tip reproductiv;

- sunt expuși la riscul răspunsurilor date în mod aleatoriu.

De obicei îi întâlnim la evaluarea națională la primele cerințe de

la subiectul 1 A (2,3,4- cu alegere multiplă și 5 -cu alegere duală)
și B și la examenul de definitivat. Paleta de itemi obiectivi este
cea mai mare la examenul național: itemii cu alegere multiplă și
cei cu alegere duală.

La examenul de bacalaureat nu există itemi obiectivi și nici nu ar

fi de dorit.

1.2. Realizați o listă cu puncte tari/ puncte slabe pe care le-ați constatat prin
utilizarea itemilor obiectivi, la clasă sau în cadrul evaluărilor naționale.

Punte tari:
- Asigură obiectivitate ridicată în evaluarea rezultatelor;

-Punctajul se acordă în funcție de marcarea răspunsului corect;

- Permit evaluarea unui volum mare de rezultate ale învățării în timp scurt;

- Permit feedback rapid;

-Pot evalua mai multe conținuturi prin acest tip de itemi;

 – Permit evaluarea unui număr relativ mare de competențe și pot acoperi

conţinuturi extinse într-un timp scurt, dat fiind faptul că răspunsurile sunt anterior
formulate, iar examinatul indică numai valoarea de adevăr a acestor;

Puncte slabe:

-Încurajează învățarea bazată pe recunoaștere;

-În general, măsoară competențe asociate nivelurilor cognitive inferioare;

- Pentru unii itemi obiectivi probabilitatea de ghicire a răspunsului este

semnificativă;
 -Nu permit utilizarea informațiilor în scop diagnostic, simpla alegere a valorii de
adevăr aunui enunț nu oferă informații evaluatorului
cu privire la raţiunile pentru care examinatul a ale suna sau alta dintre cele două

variante.

-Răspunsurile pot fi preluate ușor de la colegi;

- Nu presupun formularea unor răspunsuri scrise elaborate; 
- În comparație cu celelalte tipuri de itemi, se poate aprecia că
utilizarea acestora permite 50% posibilitatea ca elevul să ghicească răspunsul
corect.
1.3. Identificați principalele erori/surse de erori care apar/pot apărea în aplicarea
schemelor de notare specifice acestor tipuri de itemi.
- Ambiguitatea generată de enunțurile negative;
- Bifarea tuturor răspunsurilor de către elev;
- Nu necesită scheme de notare detaliate;
- Punctajul se acordă sau nu, în funcţie de marcarea de către elev a răspunsului
corect;
- Unii evaluatori nu acordă punctajul dacă elevii au încercuit răspunsul atunci când
li s-a cerut să bifeze;
- Punctarea unor fracțiuni de punctaj de către evaluator, chiar dacă baremul nu
permite acest lucru.