Evaluarea – componentă a procesului de predare-învățare-evaluare

2.1. Tipologia itemilor. Scheme de notare corespunzătoare acestora

2.2. Baremul de evaluare și de notare – componentă a instrumentului de evaluare
 2.1. TIPOLOGIA ITEMILOR. SCHEME DE NOTARE CORESPUNZĂTOARE
ACESTORA

2.1.1. ITEMUL

• Conform DEX, itemul reprezintă un element constitutiv al unui test,

chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei problematici,
referindu-se la un fragment strict determinat şi unic al acesteia.

• În practica pedagogică, itemii sunt componente ale instrumentelor de

evaluare, proiectate în concordanță cu scopul evaluării şi cu
competențele ce urmează a fi formate și dezvoltate în procesul
complex de predare – învățare – evaluare.
• Definiția de lucru a itemului este, conform literaturii de specialitate (Stoica, 2011,
95):

• „item = sarcină de lucru + formatul acesteia + răspunsul aşteptat”.

• Itemul poate fi administrat izolat sau în strânsă corelație cu alți itemi de același
tip sau de tipologii diferite, într-un test docimologic, care este însoțit de baremul
de evaluare şi de notare, ce prevede un anumit punctaj pentru rezolvarea corectă
a fiecărui item.
 Reguli generale de elaborare a itemilor

• Proiectarea corectă a itemilor presupune corectitudine științifică, respectarea

normelor limbii literare, respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie și
adecvarea vocabularului la particularitățile cognitive ale candidaților.

• De asemenea, itemul trebuie să conțină informațiile necesare și suficiente pentru

rezolvare, înlăturând-se informațiile suplimentare, lipsite de relevanță pentru
competențele de evaluat vizate.
2.1.2 Tipologia Itemilor
• Obiectivitatea în evaluare și în notare reprezintă măsura cu care mai mulți
evaluatori independenți interpretează în același mod baremul de evaluare și de
notare.
• După criteriul obiectivității în evaluare și în notare, itemii pot fi:
cu alegere duală
Itemi obiectivi cu alegere multiplă
de tip pereche sau de asociere
de completare
Itemi semiobiectivi cu răspuns scurt
de tip întrebare structurată
de tip rezolvare de probleme
Itemi subiectivi
de tip eseu (liber, structurat)
• Fiecare tip de item are avantaje și limite specifice, fiind necesar să se
respecte anumite reguli de proiectare.

• În elaborarea unui test docimologic, trebuie avută în vedere

complementaritatea tipurilor de itemi şi abordarea gradată a
dificultății acestora.
• 2.1.3. ITEMII OBIECTIVI

• Itemii obiectivi pot fi utilizați pentru testarea formării/dezvoltării unui număr

mare de competențe specifice într-un interval de timp relativ scurt, asigurând un
grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor învățării.

• Acești itemi permit măsurarea exactă a rezultatelor şi sunt utilizaţi mai ales în
testele standardizate.

• Obiectivitatea acestor itemi are în vedere obiectivitatea construcției itemului

(cerința este explicită și structurată) și obiectivitatea evaluării și a notării
(evaluatori diferiți acordă același punctaj pentru același răspuns al itemului).
 Avantaje Limite
– sunt relativ ușor de construit și de – în general, măsoară competențe
evaluat asociate nivelurilor cognitive inferioare
– asigură o obiectivitate ridicată în – încurajează învăţarea bazată pe
evaluarea rezultatelor recunoaştere
– punctajul se acordă în funcție de
marcarea răspunsului corect – pentru unii itemi obiectivi,
– permit feedback rapid probabilitatea de „ghicire” a răspunsului
– permit evaluarea unui volum mare de este semnificativă
rezultate ale învățării în timp scurt
• 2.1.3.1. ITEMII CU ALEGERE DUALĂ

• În general, itemii cu alegere duală evaluează, în special, comportamente

corespunzătoare nivelurilor taxonomice inferioare (cunoaşterea şi înţelegerea) și
pot fi utilizaţi în evaluare la majoritatea disciplinelor de studiu.

• Utilizarea itemilor cu alegere duală poate fi adecvată când se dorește să se

evalueze:
– competențe de identificare/recunoaștere a unor informații punctuale, date
factuale, termeni, definiții, legi, principii, formule;
– competențe de identificare a unor relații de tip cauză-efect, a succesiunii logice
sau cronologice a unor evenimente.
 Avantaje Limite
– nu permit utilizarea informațiilor în scop
diagnostic, simpla alegere a valorii de adevăr a
– precizia şi simplitatea sarcinii de rezolvat cresc
unui enunț nu oferă informații evaluatorului cu
fidelitatea şi obiectivitatea acestui tip de itemi
privire la raţiunile pentru care examinatul a ales
una sau alta dintre cele două variante
– permit evaluarea unui număr relativ mare de
competențe și pot acoperi conţinuturi extinse într-un
timp scurt, dat fiind faptul că răspunsurile sunt
anterior formulate, iar examinatul indică numai
valoarea de adevăr a acestora – în comparație cu celelalte tipuri de itemi, se
poate aprecia că utilizarea acestora permite 50%
– favorizează evaluarea unor comportamente posibilitatea ca elevul să ghicească răspunsul
asociate unor nivele taxonomice diferite chiar dacă corect
evaluează comportamente corespunzătoare
nivelelor taxonomice inferioare
– proiectarea lor este relativ simplă, iar rezultatele
sunt uşor de cuantificat
• Reguli de proiectare a itemilor cu alegere duală

• Enunțurile se vor formula clar și precis, evitându-se formulările lungi și

inexacte care nu permit orientarea elevului testat către răspunsul corect.

• Dacă se solicită aprecierea cu „adevărat” sau „fals”, atunci se vor evita

enunțurile foarte generale.

• Numărul enunțurilor adevărate și false trebuie să fie echilibrat.

• Lungimea răspunsurilor adevărate și a celor false trebuie să fie aproximativ

aceeași, pentru a nu-i induce elevului testat o posibilă intenție de a ghici
răspunsul corect, speculând că enunțul mai elaborat este adevărat.
• Se vor selecta enunțuri relevante pentru domeniul de cunoaștere sau
categoria de competențe testată (uneori, efortul de a realiza enunțuri care
să fie fără echivoc adevărate sau false, duce la elaborarea unor itemi
nesemnificativi din punct de vedere educațional sau banali din punct de
vedere științific).

• Se va evita utilizarea enunțurilor negative și, în special, folosirea dublei

negații, care induce un grad înalt de ambiguitate si împiedică înțelegerea
enunțului itemului de către elev.

• Se va evita introducerea a două idei într-un singur enunț, cu excepția

cazurilor în care se dorește evidențierea relației cauză – efect; în această
situație, cea mai bună soluție este aceea de a utiliza doar propoziții
adevărate și de a cere elevilor să decidă adevărul sau falsitatea relației
dintre acestea.
ITEMII CU ALEGERE DUALĂ – Exp.
Notați cu A, enunțul considerat Adevărat și cu F, enunțul considerat
Fals în următoarele cazuri: (4 pct.)
1. Elementele necorporale ale produsului se referă la: marcă, condițiile de
plată, proprietățile fizice ale produsului, serviciile asociate.
2. Produsul reprezintă o combinație de bunuri materiale și servicii, capabilă
să satisfacă o nevoie.
3. Nevoile cumpărătorului se pot clasifica în declarate și conștientizate, dar
deduse de vânzător .
4. Procesul de cumpărare începe de la conștientizarea lipsei unei satisfacții .
Barem: 4 puncte) - 1. F 2. A 3. F 4. A - Pentru fiecare răspuns
corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte
• 2.1.3.2. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

• Itemii cu alegere multiplă solicită subiectului evaluat alegerea răspunsului corect

dintr-un număr de răspunsuri propuse, din care unul este corect.

Caracteristici ale itemilor cu alegere multiplă

• Itemii cu alegere multiplă sunt alcătuiți din două elemente: premisa, reprezentând
partea introductivă a itemului în care este formulată și cerința și un număr de
variante, răspunsuri posibile, dintre care unul este corect, iar restul sunt numiți
distractori.
• Distractorii sunt răspunsuri plauzibile, independente. De obicei, distractorii sunt
constituiți pe baza unor greșeli tipice ale examinaților, acest fapt sprijinind utilizarea
răspunsurilor în scop diagnostic.
 Avantaje Limite
– sunt adecvați pentru evaluarea
oricărui nivel al abilităților, de la
recunoașterea unor informații factuale, – nu sunt adecvați evaluării capacității de
identificarea unor concepte, fenomene, exprimare în scris sau a discursului pe o temă
până la aplicarea unor algoritmi de dată, de argumentare a unui punct de vedere
calcul, analiza unor situații noi, sau a unei idei
evaluarea unor contexte noi sau
familiare
– permit flexibilitate în abordarea
– necesită un timp relativ lung de proiectare
conținuturilor
– dacă sunt exclusiv utilizați în testele de
– premisa poate fi un material-stimul
evaluare, se înregistrează, în timp, efecte
narativ, grafic, cartografic etc.
negative asupra procesului de învățare
– rezultatele pot fi înregistrate electronic – rezultatele pot fi influențate de ghicirea
răspunsului corect, chiar dacă într-o măsură
– facilitează evaluarea rapidă. mai mică decât în cazul itemilor cu alegere
duală
• Reguli de proiectare a itemilor cu alegere multiplă
• Premisa itemului:
– trebuie să fie adecvată competenței de evaluat;

– trebuie să conțină un singur verb care să orienteze sarcina și să determine alegerea

răspunsului corect;

– va include cât mai mult din conținutul de evaluat, evitându-se în același timp propoziții
prea lungi;

– se recomandă evitarea folosirii negației în formularea premisei. În cazul în care este

necesară, se recomandă accentuarea acesteia fie prin subliniere, fie prin bolduire.

– se recomandă utilizarea mai multor distractori (itemii ar trebui să aibă minimum patru
sau cinci variante de răspuns date: un răspuns corect și trei, respectiv, patru distractori).
• Distractorii:

– trebuie să fie plauzibili, deoarece în caz contrar se reduce numărul alternativelor

din care poate fi selectat răspunsul corect și crește probabilitatea ca examinatul
să ghicească răspunsul corect;

– trebuie să fie independenți;

– nu trebuie să conțină indicii pentru alegerea răspunsului corect;

– se construiesc, de regulă, pe baza unor greșeli tipice ale examinaților;

– nu sunt recomandate, în formularea distractorilor, sintagmele toate cele... sau

nici una dintre cele...
• Ordinea plasării răspunsurilor corecte trebuie să fie aleatoare.

• Dacă răspunsurile sunt constituite dintr-un singur cuvânt acestea vor

fi așezate în ordine alfabetică, datele vor fi așezate în ordine
cronologică, valorile numerice în ordine crescătoare/descrescătoare
etc.

• Răspunsurile trebuie să aibă lungimi aproximativ egale pentru a nu

influența alegerea răspunsului corect.
ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ.
Exemplu
Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:
(2 pct.) 
1. Circuitele scurte de distribuție, se caracterizează prin:
a. cuprind intermediari, atât cu ridicata cât și cu amănuntul;
b. în cadrul acestora nu apar intermediari;
c. interpun între producător și consumatorul final un singur
intermediar;
d. centrala de distribuție utilizează propriile puncte de vânzare.
Barem 1. c - Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte;
pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte
• 2.1.3.3. ITEMII DE TIP PERECHE SAU DE ASOCIERE

• Itemii de tip pereche sau de asociere evaluează abilitatea elevului de a

identifica relația existentă între două elemente.

• De cele mai multe ori, această abilitate presupune recunoașterea

relației, adică antrenează capacități de tip reproductiv.
• Caracteristici ale itemilor de tip pereche sau de asociere

• Acești itemi solicită elevului stabilirea unor corespondenţe între informaţiile

distribuite pe două coloane. Prima coloană conţine informaţii de tip enunţ și se
numesc premise sau stimuli, cea de-a doua coloană conţine informaţii de tip
răspuns.

• Cele două coloane sunt precedate de instrucţiuni de asociere în care se explică

candidatului tehnica de formare a perechilor (să unească printr-o linie, să rescrie
perechile asociate sau doar elementele lor de identificare etc.) şi se precizează
dacă un răspuns este valabil pentru o singură premisă/stimul sau pentru mai
multe, eventual dacă există răspunsuri pentru care nu există premise/stimuli.
• Premisele şi răspunsurile pot fi perechi de evenimente şi date, termeni şi definiţii,
reguli şi exemple, simboluri şi concepte, autori şi tiluri de cărţi, plante, animale şi
clasificări, principii şi aplicaţii, cauze şi efecte, afirmaţii teoretice şi experimente
etc.

• În funcţie de natura conţinuturilor, există şi moduri alternative de prezentare a

premiselor şi a răspunsurilor, cu ajutorul hărţilor, diagramelor, imaginilor etc., care
să-l ajute pe elev în rezolvarea sarcinii.

• Reprezintă, de fapt, un caz particular de itemi cu alegere multiplă, deoarece

fiecare dintre premise, împreună cu setul răspunsurilor, constituie, de fapt, un
item cu alegere multiplă.
 Avantaje Limite
– în majoritatea situaţiilor evaluative, sunt utilizaţi
– pot viza deopotrivă nivele
pentru a aprecia acurateţea asimilării informaţiilor de
taxonomice inferioare şi
tip factual: nume, date, evenimente, locuri, rezultate,
superioare
termeni etc.

– sunt relativ uşor de – proiectarea acestor itemi poate fi dificilă în cazul în

administrat care se vizează evaluarea unor abilități de nivel înalt
• Reguli de proiectare a itemilor de tip pereche sau de asociere

• materialul utilizat pentru proiectarea itemului trebuie să fie omogen

(conceptele utilizate să fie similare sau să aparțină unui domeniu relativ
restrâns) astfel încât elevul să nu poată asocia elementele din cele două
liste prin excluderea răspunsurilor atipice, fără legătură logică cu celelalte.

• numărul premiselor nu trebuie să fie egal cu numărul de răspunsuri

propuse, astfel încât să se asocieze corect n-1 premise dintre cele n
răspunsuri și să nu rezulte automat răspunsul pentru cea de-a n-a premisă
(de obicei coloana din dreapta/coloana răspunsurilor este mai lungă).

• descrierea sarcinii de rezolvat trebuie să fie clară, precizându-se logica

asocierilor pe care trebuie să le realizeze elevul.
• trebuie precizat de câte ori poate fi utilizat un răspuns în realizarea
asocierilor (sau, după caz, de câte ori premisele pot fi utilizate în
stabilirea relaţiilor cu răspunsurile).

• numărul premiselor şi a răspunsurilor trebuie să fie rezonabil – în

literatura de specialitate recomandarea este de 4 – 5 premise,
respectiv 5 – 6 răspunsuri.

• formatul itemului presupune ca premisele si răspunsurile acestuia

(cele două coloane) să se plaseze pe aceeasi pagină pentru a nu genera
confuzii sau omisiuni.
 Itemi de asociere EXEMPLU- În coloana A, sunt indicate categorii de produse
conform matricei BCG , iar în coloana B caracteristicile acestora. Scrieţi pe foaia de
concurs, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din
coloana B . (4 pct.)
 
Coloana A –categorii de produse
1. Vedete (Stars)
Coloana B - caracteristici
a. Produse pe o piață cu un potențial ridicat, dar cu competitivitate
redusă. Consumă resurse importante, necesită investiții majore

1. Pietre de moară (Dogs) a. Produse cu o cotă de piață redusă, pe o piață cu potențial redus de
dezvoltare, decizia finală putând fi retragerea din portofoliul firmei

1. Vaci de muls (Cash Cow) a. Produse cu o cotă de piață ridicată, aduc profituri ridicate, fiind
păstrate cât mai mult în portofoliul firmei.

1. Dileme (Question marks) a. Produse achiziționate frecvent, fără implicare emoțională

  a. Produse pe o piață cu un potențial ridicat și cu o cotă de piață

ridicată

Barem: 1. e 2. b 3. c 4. a
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte
2.1.4. ITEMII SEMIOBIECTIVI

• itemii de completare;

• itemii cu răspuns scurt;

• itemii de tip întrebare structurată.

Caracteristici ale itemilor semiobiectivi:

•favorizarea evaluării mai multor rezultate ale învăţării: cunoaşterea/ recunoașterea de

concepte, de reguli, de metode şi procedee de acţiune, redarea/interpretarea informațiilor
furnizate de diverse materiale-suport (desene, hărţi, diagrame etc.), utilizarea simbolurilor
matematice, rezolvarea unor probleme prin utilizarea informațiilor identificate/deduse pe
baza materialului-suport etc.;

•posibilitatea măsurării originalității/capacității de inovare pentru rezolvarea unor situații-

problemă noi;

•proiectarea și evaluarea/notarea sunt relativ ușor de realizat, dar implică elaborarea unei
scheme de evaluare și de notare clare, care să reducă posibilitatea de interpretare și
subiectivismul;

•acceptarea mai multor variante corecte de răspuns, dacă acestea sunt precizate în schema
de notare.
2.1.4.1. ITEMII DE COMPLETARE
(cu variantele: textul lacunar, textul „perforat”)
 
•Itemii de completare solicită un răspuns care completează cuvintele care
lipsesc dintr-o afirmație incompletă și îi conferă acesteia valoarea de
adevăr.

•Cel mai adesea, ei au forma unei afirmații incomplete.

• Caracteristici ale itemilor de completare

• Cuvintele care trebuie completate sunt termeni importanți, având o încărcătură

informațională mare și orientând căutarea răspunsului în direcția dorită.

• Textul lacunar este util pentru verificarea definițiilor, a regulilor, a clasificărilor, a

structurilor, pentru învățarea unei limbi străine, pentru comunicarea în limba
maternă, pentru verificarea vocabularului sau aplicarea regulilor gramaticale
etc.
• Se eludează dezavantajele specifice itemilor obiectivi, de tipul ghicitului
răspunsurilor.

• Gradul de obiectivitate este ridicat, în condițiile elaborării unei scheme de

notare adecvate.
 Avantaje Limite
– sunt potriviți atunci când se verifică – este necesar un număr suficient de mare
înțelegerea unui text/concept/mesaj, de itemi pentru o evaluare a
precizia vocabularului etc. competențelor de diferite niveluri
taxonomice
– permit evaluarea unor competențe de – nu sunt recomandaţi pentru evaluarea
nivel taxonomic superior celor care implică abilităților superioare – rezolvarea de
recunoaştereaşi reactualizarea probleme, analiza, sinteza, formularea de
cunoștințelor argumente, formularea de soluţii posibile
şi exprimarea opiniilor
– permit, prin cerința formulată şi – libertatea de a reorganiza informaţia
răspunsul solicitat, corelarea evidentă cu primită şi de a oferi răspunsul în forma
competența evaluată dorită este restrânsă
– se elaborează relativ uşor şi rapid
– se evaluează şi se notează cu un grad
ridicat de obiectivitate, dacă li se asociază o
schemă de notare adecvată
Reguli de proiectare a itemilor de completare:

•Sarcina de lucru este clar formulată, fără informații inutile.

•Răspunsul așteptat trebuie să fie unic (excepție făcând sinonimele), fără echivoc.

•Este recomandabil ca secvențele/cuvintele omise să fie situate la mijlocul sau la

sfârșitul enunțului, nu la începutul frazei, astfel încât să existe deja informațiile
necesare completării enunțului.

•Trebuie să se menționeze unitățile de măsură dorite, eventual gradul de

precizie, dacă răspunsul așteptat este cantitativ.
• Excesul de spații libere este de evitat, eliminându-se doar cuvinte cheie, pentru a nu
se pierde sensul enunțului oferit spre completare, precum și pentru a nu obține alte
răspunsuri corecte decât cele așteptate.

• Spațiile libere pot sugera, prin lungimea lor, răspunsul așteptat.

• În cazul mai multor itemi succesivi cu răspuns scurt, este recomandat ca spațiile
pentru răspunsuri să aibă lungimi egale.

• Utilizarea unor texte din manualele școlare/auxiliare didactice este de evitat pentru a
nu încuraja memorarea mecanică, învăţarea de tip reproductiv și evaluarea unor
competențe diferite de cele vizate, de fapt.
ITEMII DE COMPLETARE. Exemplu
Scrieţi pe foaia de concurs informaţia corectă care completează
spaţiile libere, specificând cifra scrisă în enunţuri: (8 pct.)
Funcțiile bilanțului sunt: funcția de generalizare a informației
contabile, de.............. (1) și de ................ (2). Funcția de ............. (3) a
bilanțului : pe baza informațiilor din bilanț se determină ..................
(4) ............... (5) cu ajutorul cărora se stabilește situația economică a
entității. Bilanțul se întocmește pe baza soldurilor din ……………
(6)de................ (7). În bilanț, datele sunt aranjate după criterii de
lichiditate și ................. (8)
Barem: (8 puncte)- 1 informare ; 2. analiză; 3. analiză; 4. indicatori; 5.
economici; 6. balanță; 7. verificare; 8. exigibilitate Pentru fiecare răspuns
corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
2.1.4.2. ITEMII CU RĂSPUNS SCURT
•(cu variantele: întrebarea clasică, exercițiul, chestionarul cu răspunsuri deschise scurte,
textul indus)

•Itemii cu răspuns scurt solicită elaborarea unui răspuns reprezentat de una sau mai
multe propoziţii/fraze, doar un cuvânt, un simbol, un număr etc., limitat ca spațiu,
formă, conținut. Sunt formulați într-o manieră directă și concisă, specificând în mod clar
natura răspunsului corect.
Caracteristici ale itemilor cu răspuns scurt

• Asigură evaluării un grad de obiectivitate ridicat în condițiile elaborării

unei scheme adecvate de notare (existând precizări clare pentru variantele
de răspuns posibile).

• Solicită un anumit grad de coerență în elaborarea răspunsului.

• Pot fi formulați sub forma întrebărilor cu diferite grade de complexitate.

• Chestionarul cu răspunsuri deschise scurte se deosebește de întrebarea directă prin
faptul că forma și conținutul răspunsului cerut au un anumit grad de libertate în
interiorul unor limite: menționați/precizați..., prezentați două..., enumerați
componentele... etc.

• Textul indus solicită elaborarea, de exemplu, a unui text pornind de la o listă dată de
expresii, cuvinte, concepte, imagini etc.; termenii se utilizează într-o anumită ordine
sau nu, sunt caracterizați sau nu, textul este limitat ca dimensiune sau nu etc., în
funcție de precizările incluse în cerință.
- Vizează, de regulă, domenii cognitive precum cunoașterea și aplicarea.
 Avantaje Limite
– este necesar un număr suficient de mare de itemi
– contribuie la discriminarea fină între
pentru o evaluare a competențelor de diferite niveluri
competențele evaluate
taxonomice
– se elaborează relativ uşor şi rapid

– se evaluează şi se notează cu un grad de

obiectivitate ridicat dacă li se asociază o
schemă de notare adecvată, care trebuie să
conțină toate răspunsurile posibile – sunt mai puțin adecvați pentru evaluarea unor
competențe taxonomice de nivel superior, precum
analiza/sinteza/ rezolvarea de probleme și nu
– textul indus permite depistarea înțelegerii încurajează dezvoltarea acestora
greșite a sensurilor unui termen/concept,
integrarea noțiunilor într-un ansamblu,
organizarea logicii interne

– nu există riscul ghicirii rezultatului

• Reguli de proiectare a itemilor cu răspuns scurt (DeCeE: 2008, 122)

• – Cerința este concretă, clară, precisă, cu logică internă, fără inexactități, fără confuzii,
fără informații inutile.

• – Cerința trebuie să fie formulată, de regulă, folosind imperativul: prezintă/prezentați,

identifică/identificați, rezolvă/rezolvați etc.

• – Dacă itemul este formulat interogativ, se încheie fraza cu semnul întrebării și

răspunsurile se scriu, dacă este cazul, cu literă mare.

• – Răspunsurile numerice la itemii care vizează rezolvarea unor probleme simple impun
precizarea tipului de răspuns așteptat, unitățile de măsură și gradul de precizie.
ITEMII CU RĂSPUNS SCURT. Exemplu
Răspundeţi în scris, pe scurt, pe foaia de concurs, următoarelor
cerinţe:
a)Care sunt criteriile de diferențiere a entităților în microentități,
entități mici, mijlocii și mari? (3 pct.)
b)b) Menționați cum se clasifică produsele în funcție de gradul lor de
prelucrare. (4 pct.)
•Barem: a. (3 puncte) total active, cifra de afaceri, număr mediu de
salariați. Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă 1 punct;
pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte
b. (4 puncte) materii prime și materiale, prefabricate sau subansamble,
furnituri și servicii, produse finite. Pentru fiecare categorie de produse
menționată se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
• 2.1.4.3. ITEMI DE TIP ÎNTREBARE STRUCTURATĂ

• Acest tip de itemi conţine mai multe sarcini de lucru (subîntrebări) a căror
coerenţă şi succesiune derivă dintr-un element comun și care solicită elaborarea
răspunsurilor pe baza/pornind de la un material/stimul (text, tabel, imagine,
diagramă etc.).

• Subîntrebările, conectate la material/stimul, pot fi însoțite de alte elemente de

conținut (date suplimentare) care pot reprezenta repere în elaborarea
răspunsului așteptat. Itemul de tip întrebare structurată, formată din material cu
rol de stimul și subîntrebări, realizează trecerea de la itemii obiectivi la itemii
subiectivi.
Caracteristici ale itemilor de tip întrebare structurată

•Evaluează majoritatea competențelor, cu accent pe cele de nivel taxonomic superior.

•Ghidează elaborarea răspunsului prin modul de prezentare și de structurare al subîntrebărilor.

•Sarcinile de lucru se construiesc progresiv, pe nivel de dificultate/complexitate.

•Favorizează multiperspectivitatea prin elaborarea subîntrebărilor care vizează abordarea unei

probleme/teme din diferite puncte de vedere.

•Stimulează dezvoltarea originalității și a creativității.

•Este menționat punctajul în dreptul fiecărei cerințe.

 Avantaje Limite
– utilizează materiale de tip stimul (grafice, – proiectarea necesită mult timp, iar
hărţi, diagrame etc.) care fac acest tip de elaborarea schemelor de evaluare şi de
item să fie mai atractiv pentru candidați şi notare este laborioasă
mai adecvat în evaluarea unor abilități dificil
de abordat prin intermediul altor categorii de
itemi.
– permit transformarea unor itemi de tip – materialele-stimul pot ridica probleme
eseu într-o serie de itemi obiectivi tehnice în proiectare, legate de acurateţea
şisemiobiectivi, fapt ce contribuie la şi de claritatea imaginilor, a graficelor etc.
creşterea obiectivității evaluării. și de posibilitatea alegerii lor.
– la primele subîntrebări, și anume cele care  
evaluează domenii cognitive de tip  
cunoaștere/recunoaștere, majoritatea
candidaților poate răspunde.
• Reguli de proiectare a itemilor de tip întrebare structurată

• Subîntrebările, prin succesiunea lor, asigură creşterea treptată a gradului de dificultate.

• Subîntrebările presupun elaborarea unui răspuns deschis, dar nu extins.

• Fiecare subîntrebare solicită, de regulă, un răspuns care nu depinde de răspunsul la

subîntrebarea precedentă (de preferință, fiecare subîntrebare trebuie să fie autoconţinută).

• Subîntrebările trebuie să fie în concordanţă cu materialul/stimulul utilizat, astfel încât acesta să

constituie un suport în rezolvarea cerințelor.

• Schema de notare se realizează simultan cu elaborarea subîntrebărilor pentru că se reglează

reciproc.
2.1.5. ITEMII SUBIECTIVI

•Prin denumirea lor, itemii subiectivi, ca itemi situați la polul opus celor obiectivi, pot
indica existența unui grad relativ ridicat de subiectivism în evaluarea și în notarea
răspunsurilor.
dar
•Prin proiectarea corectă a itemului se poate evita subiectivismul evaluatorilor,
întrucât modul de rezolvare a acestui tip de itemi diferă de la un candidat la altul.
Înțelegerea baremului de evaluare și de notare și evaluarea acestor itemi în
concordanță cu cele stipulate în barem asigură diminuarea subiectivității.
Dintre caracteristicile itemilor subiectivi, amintim:

•evaluează competențe care presupun rezultate complexe ale învățării, precum analiza,
sinteza, argumentarea etc.;

•implică o varietate de răspunsuri corecte posibile;

•presupun timp relativ mare de rezolvare (din această cauză testul nu poate conține un
număr mare de itemi de acest tip);

•încurajează originalitatea demersului și a exprimării;

•presupun o perioadă de timp pentru evaluarea răspunsului mai mare decât în cazul altor
tipuri de itemi.
• 
În categoria itemilor subiectivi sunt incluși:

• itemi de tip rezolvare de probleme;

• itemi de tip eseu.

• 2.1.5.1. Itemii de tip rezolvare de probleme

Caracteristici ale itemilor de tip rezolvare de probleme

Pentru rezolvarea acestui tip de itemi este necesară parcurgerea unor etape, precum:
• identificarea problemei;
• analizarea și selectarea datelor relevante;
• formularea unor ipoteze ce urmează a fi evaluate și, eventual, validate;
• identificarea metodei/procedurii de rezolvare (în unele cazuri, identificarea unor
metode diferite care permit comparații);
• crearea unor modele;
• propunerea unei soluții;
• evaluarea soluției obținute;
• formularea concluziei, implicând și eventuale considerații asupra acurateței soluției
obținute sau a posibilelor surse de erori.
• Nu toți itemii de acest tip permit parcurgerea tuturor acestor etape.

• Există o diversitate de situații-problemă, care se pot dezvolta între două

extreme:
- situații „închise”, simple, în care sunt oferite datele necesare, scopul
este clar specificat, iar strategia de rezolvare este sugerată prin
succesiunea cerințelor;

- situații „deschise”, în care sunt sugerate numai anumite elemente

pentru găsirea soluției, subiectul evaluat având posibilitatea de a alege
strategia de rezolvare dintr-o gamă largă de posibilități.
 Avantaje Limite
Stimulează gândirea creativă, euristică Proiectarea acestor itemi este
a elevilor. cronofagă.

Antrenează independența de gândire, Elaborarea schemei de notare este

spiritul critic, reflexiv. dificilă.

Încurajează dezvoltarea capacitătii de

autoevaluare, autoreflexivitatea,
capacitatea de a opta si de a gândi în Timpul de administrare şi de evaluare
termeni de optim. este mai îndelungat decât în cazul
itemilor obiectivi şi semiobiectivi.
Oferă posibilitatea analizei erorii și a
rolului ei în cunoaștere.
Reguli de proiectare a itemilor de tip rezolvare de probleme:

• Cerințele itemului trebuie să fie în concordanță cu competențele

evaluate.

• Schema de notare trebuie elaborată cu atenţie, pentru a minimiza

efectele subiectivităţii evaluatorului.

• Pentru a asigura caracterul formativ al evaluării prin probe care includ

itemi de tip rezolvare de probleme, cerințele trebuie să fie diversificate
pentru a evita rutina.
Itemii de tip rezolvare de probleme. Exemplu
Entitatea SC Alfa SRL, efectuează operațiile de inventariere și
stabilește rezultatele:
- materii prime: situația scriptică 2.000 buc, situația faptică 1.800 buc,
preț unitar 10 lei;
- materiale consumabile: situația scriptică 700 buc, situația faptică 730
buc, preț unitar 2 lei;
- mărfuri la cost de achiziție: situația scriptică 4000 buc, situația faptică
3700 buc, preț unitar 70 lei.
Stabiliți valoarea diferențelor, plusuri sau minusuri neimputabile
de inventar și înregistrați-le în contabilitate. (10 pct)
 
Itemii de tip rezolvare de probleme. Exemplu
Barem: - Materii prime: (1.800-2.000)x10 = - 2.000;
601 = 301 2.000
- Materiale consumabile: (730-700)x2 =60 (+60);
302 = 602 60
Sau 602 = 302 -60
- Mărfuri la cost de achiziție: (3700-4000)x70 = -21.000; 607 = 371
21.000
Pentru fiecare calcul corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Pentru fiecare formulă contabilă
corectă (una din doua, unde este cazul) se acordă 1 punct, formulă
incorectă sau lipsa acesteia 0 puncte.
• 2.1.5.2. ITEMII DE TIP ESEU

ESEUL STRUCTURAT

• Itemii de acest tip vizează elaborarea unui răspuns în care se păstrează

un anumit grad de libertate, în funcție de reperele date (domeniul
cognitiv vizat și/sau natura științifică, limbajul, structura/forma
redactării etc.), în formularea răspunsurilor de către candidați.
Caracteristici ale itemilor de tip eseu structurat

• Evaluează competențe care presupun rezultate complexe ale învățării.

• Stimulează originalitatea și creativitatea.

• Evaluează abilitatea de redactare de text, de organizare și de exprimare

a ideilor.

• Utilizarea lor este cu precădere în evaluările sumative.

 Avantaje Limite
Permit evaluarea, în cadrul unui singur item, Evaluarea răspunsurilor se realizează într-un
a mai multor competențe. timp mai îndelungat.

Redactarea răspunsului de către candidați se

Presupun un anumit grad de originalitate și
realizează într-un timp îndelungat și cu efort
creativitate a răspunsului.
mai mare.

Este perceput ca fiind dificil de către

Este relativ simplu de proiectat. candidați, ceea ce generează o oarecare
anxietate față de acest tip de itemi.
Reguli de proiectare a itemilor de tip eseu structurat

•Schema de evaluare/notare se realizează simultan cu elaborarea reperelor

pentru că se reglează reciproc.

•Reperele trebuie să fie clare, exprimate în funcție de nivelul de

dezvoltare/înțelegere al candidaților cărora li se adresează.

•Reperele trebuie să fie construite, în manieră măsurabilă, astfel încât să

direcționeze construirea răspunsului așteptat prin cerință și să fie utilizate
drept criterii de evaluare în schema de notare.

•Reperele sunt ierarhizate, de regulă, în funcție de nivelul de complexitate a

competențelor de evaluat.
• Acordarea punctajului se realizează, în cazul proceselor cognitive superioare, prin
defalcarea punctajelor pe fiecare domeniu cognitiv inclus (de exemplu, compararea
a două aspecte include identificarea trăsăturilor/aspectelor fiecăruia dintre cele
două elemente comparate).

• În cazul în care răspunsul candidatului va fi evaluat și din perspectiva redactării

(ortografie, punctuație, limită de spațiu, structură agreată, formă de prezentare
etc.), toate aceste aspecte trebuie să fie cuprinse explicit în reperele date, deci,
trebuie regăsite în schema de notare.
ESEUL NESTRUCTURAT/LIBER
•Eseul nestructurat este, în esență, produsul gândirii, al imaginației și al
creativității celui care scrie, exprimând un punct de vedere la care autorul a
ajuns după reflecția, analiza sau interpretarea unui subiect, a unei teme, a unui
text.

Caracteristici ale eseului nestructurat

•Stimulează originalitatea și creativitatea candidatului.
•Evaluează abilitatea de redactare de text, de organizare și de exprimare a
ideilor.
•Este utilizat, în special, în evaluările sumative.
 Avantaje
Permit evaluarea, în cadrul unui singur item, a
mai multor competențe.
Presupun un anumit grad de originalitate și
creativitate a răspunsului.
Reguli de proiectare a itemilor de tip eseu nestructurat:
Limite
Evaluarea răspunsurilor se realizează într-un
timp mai îndelungat.
Redactarea răspunsului se realizează de către
candidați într-un timp îndelungat.

– Formularea itemului trebuie să fie clară, exprimată în funcție de nivelul de dezvoltare/înțelegere al

candidaților cărora li se adresează.

– În cazul în care răspunsul candidatului va fi evaluat și din perspectiva redactării (ortografie, punctuație, limită
de spațiu, structură agreată, formă de prezentare etc.), toate aceste aspecte trebuie să fie cuprinse explicit în
reperele date, deci, trebuie regăsite în schema de notare.
Eseu structurat. Exemplu
Alcătuiți un eseu cu titlul „Categoriile de personal” ale unei
întreprinderi după următoarea structură de idei:
a.Definiți personalul întreprinderii (5p)
b.Clasificarea categoriilor de salariați
Eseu structurat. Exemplu
Barem: a. Definiți personalul intreprinderii Definiția: Totalitatea
resurselor umane care își desfăsoară activitatea în cadrul unei
întreprinderi reprezintă personalul intreprinderii. (1 p) Pentru răspuns
corect şi complet se acordă 1 puncte; pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 0,5 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte. Personalul întreprinderii cuprinde: - Salariații
încadrati permanent / temporar, - prezenți la lucru, - aflat în concediu
de odihnă,/ boală/studii, - salariații absenți motivat / nemotivat, - cei
aflați în ziua lor liberă, - cei trimiși să lucreze în afara întreprinderii, - cei
aflați în deplasare, - elevii și studenții aflați în practică (dacă sunt
salariați ai întreprinderii) (4p) Pentru răspuns corect şi complet se
acordă 4 puncte; pentru fiecare răspuns se acordă 0,5 punct; pentru
răspuns ițcomplet, incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte
 2.2. BAREMUL DE EVALUARE ȘI DE NOTARE – COMPONENTĂ A
INSTRUMENTULUI DE EVALUARE

•Asigurarea fidelităţii unei probe de evaluare presupune elaborarea unui

barem de evaluare şi de notare cu grad înalt de obiectivitate şi aplicabilitate,
menit să reducă la minim diferenţele de notare dintre corectori.

•Elaborarea baremului de evaluare şi de notare se concretizează în stabilirea

punctajului pentru fiecare item, iar în cazul itemilor subiectivi, ce presupun
un nivel ridicat de originalitate în elaborarea răspunsurilor, chiar pentru
componentele fiecărui item.
În accepţia lui I. T. Radu (2000, pp. 220-221), în contextul evaluării rezultatelor şcolare,
termenul de „barem” are două semnificații:

•pe de o parte, etalon de apreciere a unei probe, indicând condiţiile principale ale
răspunsului aşteptat şi punctajul atribuit fiecărui item; în contextul evaluărilor,
examenelor și concursurilor naţionale, se operează cu această accepţiune a baremului de
corectare şi notare;

•pe de altă parte, performanţele minime în legătură cu realizarea obiectivelor

corespunzătoare conţinuturilor verificate, indicând nivelul minim de pregătire al elevului
necesar continuării programului cu şanse de reuşită; sub acest aspect, baremele sunt
concepute pentru evaluarea randamentului elevilor şi reglarea activităţii instructiv-
educative, constituindu-se ca repere pentru definirea performanţelor acceptabile în
vederea delimitării stării de reuşită de cea de eşec.
Elaborarea probei de evaluare are caracter procesual, realizându-se în etape consacrate
unor demersuri specifice:
•stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalităţii evaluative, respectiv, a
funcţiilor pe care este destinată să le îndeplinească evaluarea; scopul probei determină
natura probei;
•precizarea competenţelor vizate de evaluare – delimitarea acestora determină structura
probei;
•stabilirea conţinuturilor supuse verificării;
•construirea matricei de specificaţii – presupune stabilirea corespondenţelor dintre
competențe şi conţinuturi;
•redactarea probei în concordanţă cu competențele vizate;
•alcătuirea grilei de corectare (modelul răspunsurilor corecte şi complete);
•elaborarea baremului de evaluare şi de notare.
Chiar dacă, temporal, baremul este plasat la finalul elaborării unei probe de evaluare, el se
constituie ca un reper semnificativ în toate etapele şi componentele acesteia.

Şi în acest caz, devine adevărată afirmaţia potrivit căreia în educaţie trebuie „început cu
sfârşitul”. În fond, un barem de corectare reprezintă un referenţial de evaluare care,
înainte de această ipostază, se regăseşte în referenţialul de formare.

Astfel, construirea probei de evaluare în ansamblu trebuie realizată pornind de la

referenţialul de formare care devine şi referenţial de evaluare.
Precizarea este cu atât mai necesară dacă avem în vedere orientarea învăţământului
românesc spre formarea, respectiv evaluarea competenţelor elevilor, şi nu a informaţiilor
punctuale, izolate, însumate.
Eseu structurat. Exemplu
Barem: a. Definiți personalul intreprinderii Definiția: Totalitatea
resurselor umane care își desfăsoară activitatea în cadrul unei
întreprinderi reprezintă personalul intreprinderii. (1 p) Pentru răspuns
corect şi complet se acordă 1 puncte; pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 0,5 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte. Personalul întreprinderii cuprinde: - Salariații
încadrati permanent / temporar, - prezenți la lucru, - aflat în concediu
de odihnă,/ boală/studii, - salariații absenți motivat / nemotivat, - cei
aflați în ziua lor liberă, - cei trimiși să lucreze în afara întreprinderii, - cei
aflați în deplasare, - elevii și studenții aflați în practică (dacă sunt
salariați ai întreprinderii) (4p) Pentru răspuns corect şi complet se
acordă 4 puncte; pentru fiecare răspuns se acordă 0,5 punct; pentru
răspuns ițcomplet, incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte