"Corpul profesorilor evaluatori pentru

examenele și concursurile naționale"

(CPEECN)
Modul 2 - Evaluarea în cadrul examenelor și concursurilor naționale

2.1. Tipologia itemilor. Scheme de notare corespunzătoare acestora (2 ore)

2.2. Baremul de evaluare și de notare – componentă a instrumentului de evaluare (2 ore)
 Rezumatul temei
A. Activități teoretice – 4 ore

• În cadrul acestei teme se prezintă tipologia itemilor și caracteristicile acestora, cu

accent asupra aplicării schemelor de notare/baremului de evaluare și de notare.

• Se insistă asupra interdependenței dintre fiecare tip de item și schema sa de

notare, precum și asupra modului de acordare a punctajului, cu identificarea
posibilelor erori în aplicarea schemei de notare.

• Se evidențiază importanța justificării/argumentării punctajului acordat pentru

fiecare item.
 2.1. TIPOLOGIA ITEMILOR. SCHEME DE NOTARE CORESPUNZĂTOARE ACESTORA

2.1.1. ITEMUL

• Conform DEX, itemul reprezintă un element constitutiv al unui test,

chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei problematici,
referindu-se la un fragment strict determinat şi unic al acesteia.

• În practica pedagogică, itemii sunt componente ale instrumentelor de

evaluare, proiectate în concordanță cu scopul evaluării şi cu
competențele ce urmează a fi formate și dezvoltate în procesul
complex de predare – învățare – evaluare.
• Definiția de lucru a itemului este, conform literaturii de specialitate (Stoica, 2011,
95):

• „item = sarcină de lucru + formatul acesteia + răspunsul aşteptat”.

• Itemul poate fi administrat izolat sau în strânsă corelație cu alți itemi de același tip
sau de tipologii diferite, într-un test docimologic, care este însoțit de baremul de
evaluare şi de notare, ce prevede un anumit punctaj pentru rezolvarea corectă a
fiecărui item.
 Reguli generale de elaborare a itemilor

• Proiectarea corectă a itemilor presupune corectitudine științifică, respectarea

normelor limbii literare, respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie și
adecvarea vocabularului la particularitățile cognitive ale candidaților.

• De asemenea, itemul trebuie să conțină informațiile necesare și suficiente pentru

rezolvare, înlăturând-se informațiile suplimentare, lipsite de relevanță pentru
competențele de evaluat vizate.
2.1.2 Tipologia Itemilor

• Obiectivitatea în evaluare și în notare reprezintă măsura cu care mai mulți

evaluatori independenți interpretează în același mod baremul de evaluare și de
notare.
• După criteriul obiectivității în evaluare și în notare, itemii pot fi:
cu alegere duală
Itemi obiectivi cu alegere multiplă
de tip pereche sau de asociere
de completare
Itemi semiobiectivi cu răspuns scurt
de tip întrebare structurată
de tip rezolvare de probleme
Itemi subiectivi de tip eseu
• Fiecare tip de item are avantaje și limite specifice, fiind necesar să se
respecte anumite reguli de proiectare.

• În elaborarea unui test docimologic, trebuie avută în vedere

complementaritatea tipurilor de itemi şi abordarea gradată a
dificultății acestora.
• 2.1.3. ITEMII OBIECTIVI

• Itemii obiectivi pot fi utilizați pentru testarea formării/dezvoltării unui număr

mare de competențe specifice într-un interval de timp relativ scurt, asigurând un
grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor învățării.

• Acești itemi permit măsurarea exactă a rezultatelor şi sunt utilizaţi mai ales în
testele standardizate.

• Obiectivitatea acestor itemi are în vedere obiectivitatea construcției itemului

(cerința este explicită și structurată) și obiectivitatea evaluării și a notării
(evaluatori diferiți acordă același punctaj pentru același răspuns al itemului).
 Avantaje Limite
– sunt relativ ușor de construit și de – în general, măsoară competențe
evaluat asociate nivelurilor cognitive inferioare
– asigură o obiectivitate ridicată în – încurajează învăţarea bazată pe
evaluarea rezultatelor recunoaştere
– punctajul se acordă în funcție de
marcarea răspunsului corect
– pentru unii itemi obiectivi,
– permit feedback rapid probabilitatea de „ghicire” a răspunsului
este semnificativă
– permit evaluarea unui volum mare de
rezultate ale învățării în timp scurt
• 2.1.3.1. ITEMII CU ALEGERE DUALĂ

• În general, itemii cu alegere duală evaluează, în special, comportamente

corespunzătoare nivelurilor taxonomice inferioare (cunoaşterea şi înţelegerea) și
pot fi utilizaţi în evaluare la majoritatea disciplinelor de studiu.

• Utilizarea itemilor cu alegere duală poate fi adecvată când se dorește să se

evalueze:
– competențe de identificare/recunoaștere a unor informații punctuale, date
factuale, termeni, definiții, legi, principii, formule;
– competențe de identificare a unor relații de tip cauză-efect, a succesiunii logice sau
cronologice a unor evenimente.
• Caracteristici ale itemilor cu alegere duală
Masa/Energia?

• Itemii cu alegere duală se elaborează sub forma unor enunţuri pentru care
candidatul trebuie să stabilească valoarea de adevăr. Un item cu alegere duală
este alcătuit dintr-o instrucţiune pentru cel examinat, un enunţ și două variante
de răspuns: da – nu; adevărat – fals etc.

• Răspunsurile corecte pot fi marcate cu ajutorul unor iniţiale, de exemplu A – F,

dacă răspunsul este considerat adevărat, respectiv fals sau Corect – Incorect, DA –
NU, răspunsurile fiind plasate în faţa fiecărui enunţ sau după acesta.
 Avantaje Limite
– nu permit utilizarea informațiilor în scop
diagnostic, simpla alegere a valorii de adevăr a
– precizia şi simplitatea sarcinii de rezolvat cresc
unui enunț nu oferă informații evaluatorului cu
fidelitatea şi obiectivitatea acestui tip de itemi
privire la raţiunile pentru care examinatul a ales
una sau alta dintre cele două variante

– permit evaluarea unui număr relativ mare de

competențe și pot acoperi conţinuturi extinse într-un
timp scurt, dat fiind faptul că răspunsurile sunt
anterior formulate, iar examinatul indică numai
valoarea de adevăr a acestora – în comparație cu celelalte tipuri de itemi, se
poate aprecia că utilizarea acestora permite 50%
– favorizează evaluarea unor comportamente posibilitatea ca elevul să ghicească răspunsul
asociate unor nivele taxonomice diferite chiar dacă corect
evaluează comportamente corespunzătoare nivelelor
taxonomice inferioare
– proiectarea lor este relativ simplă, iar rezultatele
sunt uşor de cuantificat
• Reguli de proiectare a itemilor cu alegere duală

• Enunțurile se vor formula clar și precis, evitându-se formulările lungi și

inexacte care nu permit orientarea elevului testat către răspunsul corect.

• Dacă se solicită aprecierea cu „adevărat” sau „fals”, atunci se vor evita

enunțurile foarte generale.

• Numărul enunțurilor adevărate și false trebuie să fie echilibrat.

• Lungimea răspunsurilor adevărate și a celor false trebuie să fie aproximativ

aceeași, pentru a nu-i induce elevului testat o posibilă intenție de a ghici
răspunsul corect, speculând că enunțul mai elaborat este adevărat.
• Se vor selecta enunțuri relevante pentru domeniul de cunoaștere sau categoria de competențe
testată (uneori, efortul de a realiza enunțuri care să fie fără echivoc adevărate sau false, duce la
elaborarea unor itemi nesemnificativi din punct de vedere educațional sau banali din punct de
vedere științific).

• Se va evita utilizarea enunțurilor negative și, în special, folosirea dublei negații, care induce un
grad înalt de ambiguitate si împiedică înțelegerea enunțului itemului de către elev.

• Se va evita introducerea a două idei într-un singur enunț, cu excepția cazurilor în care se dorește
evidențierea relației cauză – efect; în această situație, cea mai bună soluție este aceea de a
utiliza doar propoziții adevărate și de a cere elevilor să decidă adevărul sau falsitatea relației
dintre acestea.
• Modalităţi de corectare şi notare (A. Stoica, Evaluarea curentă şi examenele, 2001)

• Având un singur răspuns corect, se corectează şi notează prin acordarea

punctajului doar în cazul obţinerii răspunsului aşteptat.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 4 - 10)

• Tipul itemului: item cu alegere duală

• Disciplina: Logică, argumentare și comunicare (Examenul de bacalaureat național, 2020)

• Profilul itemului:
Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/raționament/analiză/sinteză): raționament
Competența evaluată: Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice
Conținutul asociat: Silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificarea
validităţii prin metoda diagramelor Venn)
• Sarcina de lucru
Fie următorul silogism:
„Dacă unele compromisuri sunt fapte inadmisibile, atunci unele compromisuri nu sunt acceptate,
având în vedere că niciun fapt inadmisibil nu este acceptat“.

Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi
propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):

• Termenul major este distribuit atât în premisă, cât și în concluzie.

• Concluzia silogismului este o propoziție universală negativă.
• Predicatul logic al concluziei este reprezentat de termenul „compromisuri“.
• Subiectul logic al concluziei este nedistribuit atât în premisă, cât și în concluzie.

• Schema de notare (barem de evaluare și de notare)

Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 – A, 2 – F, 3 – F, 4 – A 4 x 1 p. = 4 puncte

• Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare

– notarea de către candidat în dreptul fiecărei cifre a ambelor litere, caz în care punctajul nu trebuie acordat.
• 2.1.3.2. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

• Itemii cu alegere multiplă solicită subiectului evaluat alegerea răspunsului corect

dintr-un număr de răspunsuri propuse, din care unul este corect.

Caracteristici ale itemilor cu alegere multiplă

• Itemii cu alegere multiplă sunt alcătuiți din două elemente: premisa,

reprezentând partea introductivă a itemului în care este formulată și cerința și un
număr de variante, răspunsuri posibile, dintre care unul este corect, iar restul sunt
numiți distractori.
• Distractorii sunt răspunsuri plauzibile, independente. De obicei, distractorii sunt
constituiți pe baza unor greșeli tipice ale examinaților, acest fapt sprijinind
utilizarea răspunsurilor în scop diagnostic.
 Avantaje
– sunt adecvați pentru evaluarea
oricărui nivel al abilităților, de la
recunoașterea unor informații factuale,
identificarea unor concepte, fenomene,
până la aplicarea unor algoritmi de
calcul, analiza unor situații noi,
evaluarea unor contexte noi sau
familiare
– permit flexibilitate în abordarea
conținuturilor
– premisa poate fi un material-stimul narativ, – dacă sunt exclusiv utilizați în testele de
grafic, cartografic etc.
– rezultatele pot fi înregistrate electronic
– facilitează evaluarea rapidă.
Limite
– nu sunt adecvați evaluării capacității de
exprimare în scris sau a discursului pe o temă
dată, de argumentare a unui punct de vedere
sau a unei idei
– necesită un timp relativ lung de proiectare
evaluare, se înregistrează, în timp, efecte
negative asupra procesului de învățare
– rezultatele pot fi influențate de ghicirea
răspunsului corect, chiar dacă într-o măsură
mai mică decât în cazul itemilor cu alegere
duală
• Reguli de proiectare a itemilor cu alegere multiplă
• Premisa itemului:
– trebuie să fie adecvată competenței de evaluat;

– trebuie să conțină un singur verb care să orienteze sarcina și să determine alegerea

răspunsului corect;

– va include cât mai mult din conținutul de evaluat, evitându-se în același timp propoziții
prea lungi;

– se recomandă evitarea folosirii negației în formularea premisei. În cazul în care este

necesară, se recomandă accentuarea acesteia fie prin subliniere, fie prin bolduire.

– se recomandă utilizarea mai multor distractori (itemii ar trebui să aibă minimum patru
sau cinci variante de răspuns date: un răspuns corect și trei, respectiv, patru distractori).
• Distractorii:

– trebuie să fie plauzibili, deoarece în caz contrar se reduce numărul alternativelor

din care poate fi selectat răspunsul corect și crește probabilitatea ca examinatul să
ghicească răspunsul corect;

– trebuie să fie independenți;

– nu trebuie să conțină indicii pentru alegerea răspunsului corect;

– se construiesc, de regulă, pe baza unor greșeli tipice ale examinaților;

– nu sunt recomandate, în formularea distractorilor, sintagmele toate cele... sau nici

una dintre cele...
• Ordinea plasării răspunsurilor corecte trebuie să fie aleatoare.

• Dacă răspunsurile sunt constituite dintr-un singur cuvânt acestea vor fi așezate în ordine
alfabetică, datele vor fi așezate în ordine cronologică, valorile numerice în ordine
crescătoare/descrescătoare etc.

• Răspunsurile trebuie să aibă lungimi aproximativ egale pentru a nu influența alegerea

răspunsului corect.

• Modalităţi de corectare şi notare (A. Stoica, Evaluarea curentă şi examenele, 2001)

• Itemii cu alegere multiplă având un singur răspuns corect sunt uşor de corectat,
alocându-se punctajul doar pentru răspunsul aşteptat.
• Itemii având un număr mai mare de răspunsuri corecte sunt mai dificil de corectat şi
notat, crescând gradul de subiectivitate în acest proces; astfel, dacă avem două
răspunsuri corecte, este necesar să fie luată o decizie asupra modului în care vor fi notate
răspunsuri oferind un singur răspuns dintre cele corecte, sau unul corect şi unul greşit.
Este recomandabil, deci, utilizarea unui alt format de item în aceste cazuri (eventual
transformarea itemului într-o serie de itemi de tip adevărat/fals).
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 11 - 20)

• Tipul itemului: item cu alegere multiplă

• Disciplina: Logică, argumentare și comunicare (Examenul de bacalaureat național, 2020)
• Profilul itemului:
Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/raționament/analiză/sinteză): aplicare
Competența evaluată: Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilorşi instrumentelor specifice
logicii în argumentare
Conținutul asociat: Argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea
şi obversiunea)
• Sarcina de lucru
Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Raționamentul „Nicio inferență nevalidă nu este corectă, deci toate inferențele nevalide
sunt incorecte.“ este:
a. o obversiune
b. o conversiune simplă
c. o conversiune prin accident
d. un raționament deductiv mediat

Schema de notare (barem de evaluare și de notare)

1–a
Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare:
• candidatul notează în dreptul fiecărei cifre mai multe litere, printre care și răspunsul
corect, caz în care punctajul nu trebuie acordat.
• 2.1.3.3. ITEMII DE TIP PERECHE SAU DE ASOCIERE

• Itemii de tip pereche sau de asociere evaluează abilitatea elevului de a

identifica relația existentă între două elemente.

• De cele mai multe ori, această abilitate presupune recunoașterea

relației, adică antrenează capacități de tip reproductiv.
• Caracteristici ale itemilor de tip pereche sau de asociere

• Acești itemi solicită elevului stabilirea unor corespondenţe între informaţiile

distribuite pe două coloane. Prima coloană conţine informaţii de tip enunţ și se
numesc premise sau stimuli, cea de-a doua coloană conţine informaţii de tip
răspuns.

• Cele două coloane sunt precedate de instrucţiuni de asociere în care se explică

candidatului tehnica de formare a perechilor (să unească printr-o linie, să rescrie
perechile asociate sau doar elementele lor de identificare etc.) şi se precizează
dacă un răspuns este valabil pentru o singură premisă/stimul sau pentru mai
multe, eventual dacă există răspunsuri pentru care nu există premise/stimuli.
• Premisele şi răspunsurile pot fi perechi de evenimente şi date, termeni şi definiţii,
reguli şi exemple, simboluri şi concepte, autori şitiluri de cărţi, plante, animale şi
clasificări, principii şi aplicaţii, cauze şi efecte, afirmaţii teoretice şi experimente
etc.

• În funcţie de natura conţinuturilor, există şi moduri alternative de prezentare a

premiselor şi a răspunsurilor, cu ajutorul hărţilor, diagramelor, imaginilor etc., care
să-l ajute pe elev în rezolvarea sarcinii.

• Reprezintă, de fapt, un caz particular de itemi cu alegere multiplă, deoarece

fiecare dintre premise, împreună cu setul răspunsurilor, constituie, de fapt, un
item cu alegere multiplă.
 Avantaje Limite

– în majoritatea situaţiilor evaluative, sunt utilizaţi

– pot viza deopotrivă nivele pentru a aprecia acurateţea asimilării informaţiilor de tip
taxonomice inferioare şi factual: nume, date, evenimente, locuri, rezultate,
superioare termeni etc.

– sunt relativ uşor de – proiectarea acestor itemi poate fi dificilă în cazul în

administrat care se vizează evaluarea unor abilități de nivel înalt
• Reguli de proiectare a itemilor de tip pereche sau de asociere

• materialul utilizat pentru proiectarea itemului trebuie să fie omogen

(conceptele utilizate să fie similare sau să aparțină unui domeniu relativ
restrâns) astfel încât elevul să nu poată asocia elementele din cele două liste
prin excluderea răspunsurilor atipice, fără legătură logică cu celelalte.

• numărul premiselor nu trebuie să fie egal cu numărul de răspunsuri propuse,

astfel încât să se asocieze corect n-1 premise dintre cele n răspunsuri și să nu
rezulte automat răspunsul pentru cea de-a n-a premisă (de obicei coloana
din dreapta/coloana răspunsurilor este mai lungă).

• descrierea sarcinii de rezolvat trebuie să fie clară, precizându-se logica

asocierilor pe care trebuie să le realizeze elevul.
• trebuie precizat de câte ori poate fi utilizat un răspuns în realizarea
asocierilor (sau, după caz, de câte ori premisele pot fi utilizate în
stabilirea relaţiilor cu răspunsurile).

• numărul premiselor şi a răspunsurilor trebuie să fie rezonabil – în

literatura de specialitate recomandarea este de 4 – 5 premise,
respectiv 5 – 6 răspunsuri.

• formatul itemului presupune ca premisele si răspunsurile acestuia (cele

două coloane) să se plaseze pe aceeasi pagină pentru a nu genera
confuzii sau omisiuni.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 22 - 25)

• Tipul itemului: item de tip pereche sau de asociere

• Disciplina: Psihologie (Examenul de bacalaureat național, 2020)

• Profilul itemului:

Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/raționament/analiză/sinteză): aplicare

Competența evaluată: Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a
componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele

Conținutul asociat: Procese cognitive superioare

• Sarcina de lucru
• A. În coloana din stânga sunt enumerate procedee ale imaginației, iar în coloana
din dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe
foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi
cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.
a. Substituirea 1. Prin acest procedeu s-au creat personaje mitologice precum
sirena sau centaurul.
b. Aglutinarea 2. Constă în înlocuirea într-o structură existentă a unui element
sau a unei funcții cu ceva nou.
c. Diminuarea 3. A fost folosită pentru crearea unor personaje precum
Neghiniță sau Degețica.
d. Schematizarea 4. Presupune păstrarea neschimbată a unor componente sau
funcții ale obiectelor cunoscute și modificarea altora.
5. Este un procedeu utilizat atunci când se reprezintă schița unui
traseu pe o hartă.
Schema de notare (barem de evaluare și de notare)
A. câte 3 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel:
• a–2
• b–1
• c–3
• d–5

Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare:

• candidatul notează în dreptul fiecărei litere mai multe cifre, printre care și
răspunsul corect, caz în care punctajul nu trebuie acordat.
2.1.4. ITEMII SEMIOBIECTIVI

• itemii de completare;

• itemii cu răspuns scurt;

• itemii de tip întrebare structurată.

Caracteristici ale itemilor semiobiectivi:

• favorizarea evaluării mai multor rezultate ale învăţării: cunoaşterea/ recunoașterea de

concepte, de reguli, de metode şi procedee de acţiune, redarea/interpretarea
informațiilor furnizate de diverse materiale-suport (desene, hărţi, diagrame etc.),
utilizarea simbolurilor matematice, rezolvarea unor probleme prin utilizarea
informațiilor identificate/deduse pe baza materialului-suport etc.;

• posibilitatea măsurării originalității/capacității de inovare pentru rezolvarea unor

situații-problemă noi;

• proiectarea și evaluarea/notarea sunt relativ ușor de realizat, dar implică elaborarea

unei scheme de evaluare și de notare clare, care să reducă posibilitatea de interpretare
și subiectivismul;

• acceptarea mai multor variante corecte de răspuns, dacă acestea sunt precizate în
schema de notare.
2.1.4.1. ITEMII DE COMPLETARE
(cu variantele: textul lacunar, textul „perforat”)

• Itemii de completare solicită un răspuns care completează cuvintele care

lipsesc dintr-o afirmație incompletă și îi conferă acesteia valoarea de
adevăr.

• Cel mai adesea, ei au forma unei afirmații incomplete.

• Caracteristici ale itemilor de completare

• Cuvintele care trebuie completate sunt termeni importanți, având o încărcătură

informațională mare și orientând căutarea răspunsului în direcția dorită.

• Textul lacunar este util pentru verificarea definițiilor, a regulilor, a clasificărilor, a

structurilor, pentru învățarea unei limbi străine, pentru comunicarea în limba
maternă, pentru verificarea vocabularului sau aplicarea regulilor gramaticale etc.
• Se eludează dezavantajele specifice itemilor obiectivi, de tipul ghicitului
răspunsurilor.

• Gradul de obiectivitate este ridicat, în condițiile elaborării unei scheme de

notare adecvate.
 Avantaje Limite
– sunt potriviți atunci când se verifică – este necesar un număr suficient de mare
înțelegerea unui text/concept/mesaj, de itemi pentru o evaluare a
precizia vocabularului etc. competențelor de diferite niveluri
taxonomice
– permit evaluarea unor competențe de – nu sunt recomandaţi pentru evaluarea
nivel taxonomic superior celor care implică abilităților superioare – rezolvarea de
recunoaştereaşi reactualizarea probleme, analiza, sinteza, formularea de
cunoștințelor argumente, formularea de soluţii posibile şi
exprimarea opiniilor
– permit, prin cerința formulată şi – libertatea de a reorganiza informaţia
răspunsul solicitat, corelarea evidentă cu primită şi de a oferi răspunsul în forma
competența evaluată dorită este restrânsă
– se elaborează relativ uşor şi rapid
– se evaluează şi se notează cu un grad
ridicat de obiectivitate, dacă li se asociază o
schemă de notare adecvată
Reguli de proiectare a itemilor de completare:

• Sarcina de lucru este clar formulată, fără informații inutile.

• Răspunsul așteptat trebuie să fie unic (excepție făcând sinonimele), fără echivoc.

• Este recomandabil ca secvențele/cuvintele omise să fie situate la mijlocul sau la

sfârșitul enunțului, nu la începutul frazei, astfel încât să existe deja informațiile
necesare completării enunțului.

• Trebuie să se menționeze unitățile de măsură dorite, eventual gradul de precizie,

dacă răspunsul așteptat este cantitativ.
• Excesul de spații libere este de evitat, eliminându-se doar cuvinte cheie, pentru a nu se
pierde sensul enunțului oferit spre completare, precum și pentru a nu obține alte
răspunsuri corecte decât cele așteptate.

• Spațiile libere pot sugera, prin lungimea lor, răspunsul așteptat.

• În cazul mai multor itemi succesivi cu răspuns scurt, este recomandat ca spațiile pentru
răspunsuri să aibă lungimi egale.

• Utilizarea unor texte din manualele școlare/auxiliare didactice este de evitat pentru a
nu încuraja memorarea mecanică, învăţarea de tip reproductiv și evaluarea unor
competențe diferite de cele vizate, de fapt.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 27 - 31)
• La disciplinele socio-umane nu avem astfel de itemi în cadrul examenelor/
concursurilor naționale!
2.1.4.2. ITEMII CU RĂSPUNS SCURT
• (cu variantele: întrebarea clasică, exercițiul, chestionarul cu răspunsuri deschise scurte,
textul indus)

• Itemii cu răspuns scurt solicită elaborarea unui răspuns reprezentat de una sau mai
multe propoziţii/fraze, doar un cuvânt, un simbol, un număr etc., limitat ca spațiu,
formă, conținut. Sunt formulați într-o manieră directă și concisă, specificând în mod
clar natura răspunsului corect.
Caracteristici ale itemilor cu răspuns scurt

• Asigură evaluării un grad de obiectivitate ridicat în condițiile elaborării

unei scheme adecvate de notare (existând precizări clare pentru variantele
de răspuns posibile).

• Solicită un anumit grad de coerență în elaborarea răspunsului.

• Pot fi formulați sub forma întrebărilor cu diferite grade de complexitate.

• Chestionarul cu răspunsuri deschise scurte se deosebește de întrebarea directă prin
faptul că forma și conținutul răspunsului cerut au un anumit grad de libertate în
interiorul unor limite: menționați/precizați..., prezentați două..., enumerați
componentele... etc.

• Textul indus solicită elaborarea, de exemplu, a unui text pornind de la o listă dată de
expresii, cuvinte, concepte, imagini etc.; termenii se utilizează într-o anumită ordine
sau nu, sunt caracterizați sau nu, textul este limitat ca dimensiune sau nu etc., în
funcție de precizările incluse în cerință.
- Vizează, de regulă, domenii cognitive precum cunoașterea și aplicarea.
 Avantaje Limite
– este necesar un număr suficient de mare de itemi
– contribuie la discriminarea fină între pentru o evaluare a competențelor de diferite niveluri
competențele evaluate taxonomice
– se elaborează relativ uşor şi rapid

– se evaluează şi se notează cu un grad de

obiectivitate ridicat dacă li se asociază o
schemă de notare adecvată, care trebuie să
conțină toate răspunsurile posibile – sunt mai puțin adecvați pentru evaluarea unor
competențe taxonomice de nivel superior, precum
analiza/sinteza/ rezolvarea de probleme și nu
– textul indus permite depistarea înțelegerii încurajează dezvoltarea acestora
greșite a sensurilor unui termen/concept,
integrarea noțiunilor într-un ansamblu,
organizarea logicii interne

– nu există riscul ghicirii rezultatului

• Reguli de proiectare a itemilor cu răspuns scurt (DeCeE: 2008, 122)

• – Cerința este concretă, clară, precisă, cu logică internă, fără inexactități, fără confuzii,
fără informații inutile.

• – Cerința trebuie să fie formulată, de regulă, folosind imperativul: prezintă/prezentați,

identifică/identificați, rezolvă/rezolvați etc.

• – Dacă itemul este formulat interogativ, se încheie fraza cu semnul întrebării și

răspunsurile se scriu, dacă este cazul, cu literă mare.

• – Răspunsurile numerice la itemii care vizează rezolvarea unor probleme simple impun
precizarea tipului de răspuns așteptat, unitățile de măsură și gradul de precizie.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 32 - 43)
• Tipul itemului: item cu răspuns scurt
• Disciplina: Sociologie (Examenul de bacalaureat național, 2020)
• Profilul itemului

Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/raționament):

raționament
Competența evaluată: Identificarea şi analizarea unor
comportamente şi probleme sociale
Conținuturi asociate: Probleme sociale (discriminarea,
infracţionalitatea, conflictele sociale, corupţia, sărăcia)
• Sarcina de lucru
• Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
• „Unele studii indică asocierea comportamentului infracțional, într-o anumită măsură,
cu patologii sociale sau personale, ca sărăcia, locuințe proaste, cartiere mizere, lipsa
facilităților recreaționale, familii necorespunzătoare și demoralizate, instabilitate
emoțională... Alte studii au demonstrat că indivizi din clasa socioeconomică înaltă
încalcă legea, deși nu trăiesc în sărăcie, săvârșind infracțiuni de corupție, cum ar fi:
mita, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite ...”
(Vlăsceanu, L., coord., 2011. Sociologie. Iași, Ed. Polirom)
• Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
• […]
• 3.Construiţi un argument care să confirme sau să infirme ipoteza potrivit căreia
contactul individului cu comportamente deviante în cadrul grupurilor din care face
parte l-ar putea determina să săvârșească infracțiuni. 3
puncte
• Schema de notare (barem de evaluare și de notare)
• […]
• 3. construirea unui argument care să confirme sau să infirme ipoteza dată 3 puncte

• Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare

– deși candidatul nu construiește niciun argument, i se acordă punctajul pentru că a fost
precizată o premisă sau candidatul „a scris ceva, acolo”. Motivul invocat de evaluatori
este acela că prin barem nu se precizează un punctaj intermediar.
 Tipul itemului: item cu răspuns scurt
Disciplina: Economie și educație antreprenorială (Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar, 2019)
Profilul itemului Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/analiză/sinteză): cunoaștere
Competența evaluată: Corelarea constituirii ofertei cu folosirea factorilor de
producţie în activitatea economică
Conținuturi asociate: Factorii de producţie

Sarcina de lucru
Formulați un enunț, corect din punct de vedere economic, prin care să evidențiați distincția dintre capitalul folosit și
capitalul consumat. 3 puncte
Schema de notare (barem de evaluare și de notare)
formularea enunțului cerut 3 puncte

Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare

Deși prin barem se acordă punctaj pentru răspunsul (scurt) printr-un enunț, evaluatorii acordă punctajul indiferent de
întinderea răspunsului (mai multe enunțuri) argumentând că în conținutul răspunsului există și enunțul cerut.
Considerăm acordarea eronată a punctajului întrucât itemul vizează și capacitatea de sinteză (concizie) a candidatului.
O posibilă remediere ar fi includerea în barem a următoarei indicații Notă: Punctajul se acordă doar în situația în
care candidatul tratează subiectul I.3. printr-un singur enunț.
• 2.1.4.3. ITEMI DE TIP ÎNTREBARE STRUCTURATĂ

• Acest tip de itemi conţine mai multe sarcini de lucru (subîntrebări) a căror
coerenţă şi succesiune derivă dintr-un element comun și care solicită elaborarea
răspunsurilor pe baza/pornind de la un material/stimul (text, tabel, imagine,
diagramă etc.).

• Subîntrebările, conectate la material/stimul, pot fi însoțite de alte elemente de

conținut (date suplimentare) care pot reprezenta repere în elaborarea
răspunsului așteptat. Itemul de tip întrebare structurată, formată din material cu
rol de stimul și subîntrebări, realizează trecerea de la itemii obiectivi la itemii
subiectivi.
Caracteristici ale itemilor de tip întrebare structurată

• Evaluează majoritatea competențelor, cu accent pe cele de nivel taxonomic superior.

• Ghidează elaborarea răspunsului prin modul de prezentare și de structurare al

subîntrebărilor.

• Sarcinile de lucru se construiesc progresiv, pe nivel de dificultate/complexitate.

• Favorizează multiperspectivitatea prin elaborarea subîntrebărilor care vizează abordarea unei

probleme/teme din diferite puncte de vedere.

• Stimulează dezvoltarea originalității și a creativității.

• Este menționat punctajul în dreptul fiecărei cerințe.

 Avantaje Limite
– utilizează materiale de tip stimul (grafice, – proiectarea necesită mult timp, iar
hărţi, diagrame etc.) care fac acest tip de elaborarea schemelor de evaluare şi de
item să fie mai atractiv pentru candidați şi notare este laborioasă
mai adecvat în evaluarea unor abilități dificil
de abordat prin intermediul altor categorii de
itemi.
– permit transformarea unor itemi de tip – materialele-stimul pot ridica probleme
eseu într-o serie de itemi obiectivi tehnice în proiectare, legate de acurateţea
şisemiobiectivi, fapt ce contribuie la creşterea şi de claritatea imaginilor, a graficelor etc.
obiectivității evaluării. și de posibilitatea alegerii lor.
– la primele subîntrebări, și anume cele care
evaluează domenii cognitive de tip
cunoaștere/recunoaștere, majoritatea
candidaților poate răspunde.
• Reguli de proiectare a itemilor de tip întrebare structurată

• Subîntrebările, prin succesiunea lor, asigură creşterea treptată a gradului de dificultate.

• Subîntrebările presupun elaborarea unui răspuns deschis, dar nu extins.

• Fiecare subîntrebare solicită, de regulă, un răspuns care nu depinde de răspunsul la

subîntrebarea precedentă (de preferință, fiecare subîntrebare trebuie să fie autoconţinută).

• Subîntrebările trebuie să fie în concordanţă cu materialul/stimulul utilizat, astfel încât acesta

să constituie un suport în rezolvarea cerințelor.

• Schema de notare se realizează simultan cu elaborarea subîntrebărilor pentru că se reglează

reciproc.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 44 - 62)
• Tipul itemului: item de tip întrebare structurată
• Disciplina: Psihologie (Examenul de bacalaureat național, 2020)
• Profilul itemului:
Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/raționament/analiză/sinteză):
aplicare

Competența evaluată: Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a

componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele

Conținutul asociat: Procese cognitive superioare

• Sarcina de lucru
• Citiți, cu atenție, următorul text:
Nicolae Iorga a întrupat puterea de muncă intelectuală a neamului nostru în gradul
cel mai înalt. Nu l-a întrecut nimeni până astăzi, și încă mulți ani de aici înainte nu-l va
întrece nimeni. Râvna lui adâncă de a cunoaște și de a împărtăși și altora cunoștințele sale
l-a făcut: cercetător în cele mai variate ramuri de cultură; creator, în scris și în cuvânt, de o
fecunditate fără seamăn. Nu este răstimp, fie cât de întunecat, din trecutul poporului
român, în care înțelegerea lui ageră să nu fi pătruns pentru a aduce lumină. Contribuția lui
în acest domeniu se poate socoti la sute de volume. Ea formează baza de granit pe care
vor clădi istoricii de mâine. În legătură cu istoria poporului român, cu intenția de a o face
tocmai pe aceasta mai închegată și mai documentată, N. Iorga a studiat deopotrivă și
istoria popoarelor învecinate, punând între ele multiple corelații, pe care ridica pe urmă
sinteze, care pot fi discutate, dar care totdeauna vor rămâne interesante.
Alături de cercetarea pe câmpul faptelor istorice, merge la Nicolae Iorga cercetarea
în domeniul literaturii și al artei. Toate manifestările literare și artistice îl ating și îl
pasionează. El vibrează cu cele trecute și cu cele actuale, destul dacă ele sunt manifestări
de adevărată cultură românească.
Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

• Menţionaţi, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Nicolae Iorga.
Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat.
6 puncte
• Considerați că Nicolae Iorga a avut contribuții importante în cultura română?
Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat.
4
puncte
• Textul precizează, cu privire la Nicolae Iorga, faptul că acestaa întrupat puterea de
muncă intelectuală a neamului nostru în gradul cel mai înalt. Menționați, pe baza
textului dat, două motive care susţin această afirmație.
6
puncte
• Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Nicolae Iorga, conform
teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale
ale caracterului acestuia.
10 puncte
• Formulaţi un argument prin care să respingeți afirmația potrivit căreia între
temperament și caracter nu există nicio legătură. 4
• Schema de notare (barem de evaluare și de notare)

• – menţionarea tipului temperamental al lui Nicolae Iorga, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit)
2 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul
dat 2 x 2 p. = 4 puncte
• – menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Nicolae Nicolae Iorga a
avut contribuții importante în cultura română) 1 punct
– precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat 3 puncte
• câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmația că
Nicolae Iorga a întrupat puterea de muncă intelectuală a neamului nostru în gradul cel mai înalt
2 x 3 p. = 6 puncte
• – evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Nicolae Iorga 2 puncte
– câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale 2 x 2 p. = 4 puncte
– coerența prezentării 2 puncte
– încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
• formularea unui argument prin care se respinge afirmaţia dată 4 puncte
• Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare:

• Cu toate că la subpunctele A., B. și C. se solicită, în mod explicit, menționarea sau

precizarea unor informații punctuale cu privire la informațiile din textul dat,
evaluatorul nu acordă punctajul corespunzător prevăzut în barem pe motiv că
elevul/candidatul nu a prezentat amplu răspunsul.

• La subpuntul D., în situația în care elevul/candidatul realizează o prezentare generală,

superficială a caracterului personajului la care face referire textul, fără a evidenția,
explicit, o trăsătură cardinală și două trasături principale, evaluatorul îi acordă o parte
din punctaj, pe motiv că a scris ceva. Similar se poate întâmpla și la subpuntul E.
2.1.5. ITEMII SUBIECTIVI

• Prin denumirea lor, itemii subiectivi, ca itemi situați la polul opus celor obiectivi, pot
indica existența unui grad relativ ridicat de subiectivism în evaluarea și în notarea
răspunsurilor.
dar
• Prin proiectarea corectă a itemului se poate evita subiectivismul evaluatorilor,
întrucât modul de rezolvare a acestui tip de itemi diferă de la un candidat la altul.
Înțelegerea baremului de evaluare și de notare și evaluarea acestor itemi în
concordanță cu cele stipulate în barem asigură diminuarea subiectivității.
Dintre caracteristicile itemilor subiectivi, amintim:

• evaluează competențe care presupun rezultate complexe ale învățării, precum

analiza, sinteza, argumentarea etc.;

• implică o varietate de răspunsuri corecte posibile;

• presupun timp relativ mare de rezolvare (din această cauză testul nu poate conține
un număr mare de itemi de acest tip);

• încurajează originalitatea demersului și a exprimării;

• presupun o perioadă de timp pentru evaluarea răspunsului mai mare decât în cazul
altor tipuri de itemi.
•
În categoria itemilor subiectivi sunt incluși:

• itemi de tip rezolvare de probleme;

• itemi de tip eseu.

• 2.1.5.1. Itemii de tip rezolvare de probleme

Caracteristici ale itemilor de tip rezolvare de probleme

Pentru rezolvarea acestui tip de itemi este necesară parcurgerea unor etape, precum:
• identificarea problemei;
• analizarea și selectarea datelor relevante;
• formularea unor ipoteze ce urmează a fi evaluate și, eventual, validate;
• identificarea metodei/procedurii de rezolvare (în unele cazuri, identificarea unor
metode diferite care permit comparații);
• crearea unor modele;
• propunerea unei soluții;
• evaluarea soluției obținute;
• formularea concluziei, implicând și eventuale considerații asupra acurateței soluției
obținute sau a posibilelor surse de erori.
• Nu toți itemii de acest tip permit parcurgerea tuturor acestor etape.

• Există o diversitate de situații-problemă, care se pot dezvolta între două

extreme:
- situații „închise”, simple, în care sunt oferite datele necesare, scopul
este clar specificat, iar strategia de rezolvare este sugerată prin
succesiunea cerințelor;

- situații „deschise”, în care sunt sugerate numai anumite elemente

pentru găsirea soluției, subiectul evaluat având posibilitatea de a alege
strategia de rezolvare dintr-o gamă largă de posibilități.
 Avantaje Limite
Stimulează gândirea creativă, euristică Proiectarea acestor itemi este
a elevilor. cronofagă.

Antrenează independența de gândire, Elaborarea schemei de notare este

spiritul critic, reflexiv. dificilă.

Încurajează dezvoltarea capacitătii de

autoevaluare, autoreflexivitatea,
capacitatea de a opta si de a gândi în Timpul de administrare şi de evaluare
termeni de optim. este mai îndelungat decât în cazul
itemilor obiectivi şi semiobiectivi.
Oferă posibilitatea analizei erorii și a
rolului ei în cunoaștere.
Reguli de proiectare a itemilor de tip rezolvare de probleme:

• Cerințele itemului trebuie să fie în concordanță cu competențele

evaluate.

• Schema de notare trebuie elaborată cu atenţie, pentru a minimiza

efectele subiectivităţii evaluatorului.

• Pentru a asigura caracterul formativ al evaluării prin probe care includ

itemi de tip rezolvare de probleme, cerințele trebuie să fie diversificate
pentru a evita rutina.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 63 - 74)
• Tipul itemului: item de tip rezolvare de problemă
• Disciplina: Economie (Examenul de bacalaureat național, 2020)
• Profilul itemului

Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/analiză/sinteză): analiză

Competența evaluată: Utilizarea adecvată a conceptelor specifice
disciplinei în analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi
fenomene specifice dinamicii economice
Conținuturi asociate: Factorii de producţie şi combinarea acestora
Sarcina de lucru
• Pornind de la valori numerice fictive ale capitalului fix, consumului de capital fix și
duratei de amortizare a capitalului fix, calculați explicit modificarea procentuală a
duratei de funcționare a capitalului fix, precizând totodată sensul acestei modificări,
în condițiile în care valoarea amortizării capitalului fix se reduce cu 20%, iar capitalul
fix sporește cu 20%. 10 puncte

Schema de notare (barem de evaluare și de notare)

– alegerea valorilor numerice cerute 4 puncte
– calcularea explicită a modificării procentuale a duratei de funcționare a capitalului fix:
50% 4 puncte
Notă: În situația în care candidatul scrie doar algoritmul de calcul fără a ajunge la un
rezultat/rezultat corect se acordă 2 puncte din cele 4 puncte posibile.
– precizarea sensului modificării: crește 2 puncte
• Tipul itemului: item de tip rezolvare de probleme
• Disciplina: Logică, argumentare și comunicare (Examenul de bacalaureat
național, 2020)
• Profilul itemului
Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/raționament): raționament
Competența evaluată:Identificarea şi analizarea unor comportamente şi
probleme sociale
Conținuturi asociate: Probleme sociale (discriminarea, infracţionalitatea,
conflictele sociale, corupţia, sărăcia)
Sarcina de lucru

Fie următoarele două moduri silogistice: eio-2, aee-4.

• Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă
uneia dintre cele două scheme de inferenţă.
8
puncte
• Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele
două moduri silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.
6
puncte
Schema de notare (barem de evaluare și de notare)

• 1. – câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două
moduri silogistice date, astfel:
PeM PaM
SiM MeS
SoP SeP 2 x 2 p. = 4 puncte
– construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să corespundă oricăreia dintre cele două scheme de
inferenţă 4 puncte
• 2. – câte 2 puncte pentru reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a fiecăruia dintre
cele două moduri silogistice date 2 x 2 p. = 4 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea deciziei privind validitatea fiecărui mod silogistic reprezentat grafic: eio-
2 – mod silogistic valid, aee-4 – mod silogistic valid 2 x 1 p. = 2 puncte
• Notă: Punctajul se acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod silogistic
rezultă din reprezentarea grafică a acestuia.
Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare

• deși există Notă prin care se precizează explicit faptul că Punctajul se

acordă numai în situația în care decizia privind validitatea fiecărui mod
silogistic rezultă din reprezentarea grafică a acestuia, în situația în care
elevul/candidatul nu reprezintă grafic corect, dar, întâmplător,
menționează că silogismul este valid (și acest fapt este conform
baremului), evaluatorul îi oferă punctajul corespunzător, ceea ce este, în
mod evident, greșit.
• 2.1.5.2. ITEMII DE TIP ESEU

ESEUL STRUCTURAT

• Itemii de acest tip vizează elaborarea unui răspuns în care se păstrează

un anumit grad de libertate, în funcție de reperele date (domeniul
cognitiv vizat și/sau natura științifică, limbajul, structura/forma
redactării etc.), în formularea răspunsurilor de către candidați.
Caracteristici ale itemilor de tip eseu structurat

• Evaluează competențe care presupun rezultate complexe ale învățării.

• Stimulează originalitatea și creativitatea.

• Evaluează abilitatea de redactare de text, de organizare și de exprimare

a ideilor.

• Utilizarea lor este cu precădere în evaluările sumative.

 Avantaje Limite

Permit evaluarea, în cadrul unui singur item, Evaluarea răspunsurilor se realizează într-un
a mai multor competențe. timp mai îndelungat.

Redactarea răspunsului de către candidați se

Presupun un anumit grad de originalitate și realizează într-un timp îndelungat și cu efort
creativitate a răspunsului.
mai mare.

Este perceput ca fiind dificil de către

Este relativ simplu de proiectat. candidați, ceea ce generează o oarecare
anxietate față de acest tip de itemi.
Reguli de proiectare a itemilor de tip eseu structurat

• Schema de evaluare/notare se realizează simultan cu elaborarea reperelor

pentru că se reglează reciproc.

• Reperele trebuie să fie clare, exprimate în funcție de nivelul de

dezvoltare/înțelegere al candidaților cărora li se adresează.

• Reperele trebuie să fie construite, în manieră măsurabilă, astfel încât să

direcționeze construirea răspunsului așteptat prin cerință și să fie utilizate
drept criterii de evaluare în schema de notare.

• Reperele sunt ierarhizate, de regulă, în funcție de nivelul de complexitate a

competențelor de evaluat.
• Acordarea punctajului se realizează, în cazul proceselor cognitive superioare, prin
defalcarea punctajelor pe fiecare domeniu cognitiv inclus (de exemplu, compararea
a două aspecte include identificarea trăsăturilor/aspectelor fiecăruia dintre cele
două elemente comparate).

• În cazul în care răspunsul candidatului va fi evaluat și din perspectiva redactării

(ortografie, punctuație, limită de spațiu, structură agreată, formă de prezentare
etc.), toate aceste aspecte trebuie să fie cuprinse explicit în reperele date, deci,
trebuie regăsite în schema de notare.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 75 - 101)
• Tipul itemului: item de tip eseu structurat
• Disciplina: Filosofie (Concursul național de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, 2020)
• Profilul itemului:
Domeniul cognitiv (cunoaștere/aplicare/raționament/analiză/sinteză): aplicare
Competențe evaluate:
– Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şi
argumentelor cu care este susţinută soluţia
– Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere
filosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora
– Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică
Conținutul asociat: Politica
• Sarcina de lucru
2. Fie următorul text:

În condițiile supremației dreptului, statul se mărginește la fixarea unor reguli care

stabilesc condițiile de folosire a resurselor disponibile, lăsând pe seama indivizilor decizia
privitoare la scopurile pentru care urmează a fi folosite (...). Regulile la care se recurge în
condițiile supremației dreptului pot fi elaborate anticipat, sub forma unor reguli formale, care
nu țintesc către împlinirea dorințelor și a nevoilor unor indivizi anume. Intenția este doar ca ele
să fie de folos în urmărirea variatelor scopuri individuale. Ele sunt, ori s-ar cuveni să fie,
concepute pentru perioade atât de lungi, încât este imposibil să știi dacă vor veni în sprijinul
anumitor oameni, mai degrabă decât al altora. Aproape că putem spune despre aceste reguli
că sunt un fel de instrumente de producție ce ajută oamenii să prevadă comportarea celor cu
care trebuie să colaboreze, iar nu niște eforturi de satisfacere a unor nevoi particulare. (...)
Regulile formale le spun oamenilor, cu anticipație, cum va acționa statul în anumite tipuri de
situații, definite în termeni generali, fără referire la timp, loc sau anumiți oameni. Ele vizează
situații tipice, în care fiecare se poate afla și în care existența acestor reguli va fi utilă pentru o
mare varietate de scopuri individuale.
(F. A. Hayek, Drumul către servitute)
• Pornind de la textul dat, elaboraţi un eseu filosofic, de aproximativ 3 pagini, despre
problematica dreptății, pe baza următoarelor repere:
20
puncte
• prezentarea perspectivei filosofice susţinute de Hayek referitoare la problematica dreptății
• enunțarea unei alte perspective filosofice privind dreptatea, precizând şi raportul existent
între aceasta şi punctul de vedere susţinut de Hayek
• formularea unei obiecţii la adresa tezei lui Hayek privind rolul statului în elaborarea unor
reguli care să aibă valabilitate și aplicabilitate pe o perioadă foarte lungă de timp
• argumentarea unui punct de vedere referitor la actualitatea concepției lui Hayek privind
dreptatea, în contextul societății contemporane.

• Notă: Se punctează şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (2 puncte),

organizarea prezentării – introducere, cuprins, concluzie (1 punct) şiîncadrarea în limita de
spaţiu precizată (1 punct).
Schema de notare (barem de evaluare și de notare)
2.
• prezentarea perspectivei filosofice susţinute de Hayek referitoare la problematica dreptății
5 puncte
• – enunțarea unei alte perspective filosofice privind dreptatea 3 puncte
– precizarea raportului existent între cele două perspective filosofice 2 puncte
• formularea unei obiecţii la adresa tezei lui Hayek privind rolul statului în elaborarea unor reguli care
să aibă valabilitate și aplicabilitate pe o perioadă foarte lungă de timp 3 puncte
• – argumentarea unui punct de vedere referitor la actualitatea concepției lui Hayek privind dreptatea,
în contextul societății contemporane 3 puncte
– utilizarea adecvată a limbajului de specialitate 2 puncte
– organizarea prezentării (introducere, cuprins, concluzie); punctajul se acordă numai dacă toate cele
trei elemente sunt prezente 1 punct
– încadrarea în limita de spaţiu precizată 1 punct
Posibile surse de erori în aplicarea baremului de evaluare și de notare:

• Posibilitatea ca evaluatorul să realizeze o notare de tip holistic (globală), în

locul unei notări de tip analitic, așa cum prevede baremul de evaluare și de
notare.
ESEUL NESTRUCTURAT/LIBER
• Eseul nestructurat este, în esență, produsul gândirii, al imaginației și al
creativității celui care scrie, exprimând un punct de vedere la care autorul a
ajuns după reflecția, analiza sau interpretarea unui subiect, a unei teme, a
unui text.

Caracteristici ale eseului nestructurat

• Stimulează originalitatea și creativitatea candidatului.
• Evaluează abilitatea de redactare de text, de organizare și de exprimare a
ideilor.
• Este utilizat, în special, în evaluările sumative.
 Avantaje Limite
Permit evaluarea, în cadrul unui singur item, a Evaluarea răspunsurilor se realizează într-un
mai multor competențe. timp mai îndelungat.
Presupun un anumit grad de originalitate și Redactarea răspunsului se realizează de către
creativitate a răspunsului. candidați într-un timp îndelungat.

Reguli de proiectare a itemilor de tip eseu nestructurat:

– Formularea itemului trebuie să fie clară, exprimată în funcție de nivelul de dezvoltare/înțelegere al

candidaților cărora li se adresează.

– În cazul în care răspunsul candidatului va fi evaluat și din perspectiva redactării (ortografie, punctuație, limită
de spațiu, structură agreată, formă de prezentare etc.), toate aceste aspecte trebuie să fie cuprinse explicit în
reperele date, deci, trebuie regăsite în schema de notare.
• EXEMPLE (specifice fiecărei discipline, Suport curs Modul 2, pag. 102 - 106)
• La disciplinele socio-umane nu avem astfel de itemi în cadrul examenelor/
concursurilor naționale
 2.2. BAREMUL DE EVALUARE ȘI DE NOTARE – COMPONENTĂ A
INSTRUMENTULUI DE EVALUARE

• Asigurarea fidelităţii unei probe de evaluare presupune elaborarea unui

barem de evaluare şi de notare cu grad înalt de obiectivitate şi aplicabilitate,
menit să reducă la minim diferenţele de notare dintre corectori.

• Elaborarea baremului de evaluare şi de notare se concretizează în stabilirea

punctajului pentru fiecare item, iar în cazul itemilor subiectivi, ce presupun
un nivel ridicat de originalitate în elaborarea răspunsurilor, chiar pentru
componentele fiecărui item.
În accepţia lui I. T. Radu (2000, pp. 220-221), în contextul evaluării rezultatelor şcolare,
termenul de „barem” are două semnificații:

• pe de o parte, etalon de apreciere a unei probe, indicând condiţiile principale ale

răspunsului aşteptat şi punctajul atribuit fiecărui item; în contextul evaluărilor,
examenelor și concursurilor naţionale, se operează cu această accepţiune a baremului de
corectare şi notare;

• pe de altă parte, performanţele minime în legătură cu realizarea competențelor, indicând

nivelul minim de pregătire al elevului necesar continuării programului cu şanse de
reuşită; sub acest aspect, baremele sunt concepute pentru evaluarea randamentului
elevilor şi reglarea activităţii instructiv-educative, constituindu-se ca repere pentru
definirea performanţelor acceptabile în vederea delimitării stării de reuşită de cea de
eşec.
Elaborarea probei de evaluare are caracter procesual, realizându-se în etape consacrate
unor demersuri specifice:
• stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalităţii evaluative, respectiv, a
funcţiilor pe care este destinată să le îndeplinească evaluarea; scopul probei determină
natura probei;
• precizarea competenţelor vizate de evaluare – delimitarea acestora determină structura
probei;
• stabilirea conţinuturilor supuse verificării;
• construirea matricei de specificaţii – presupune stabilirea corespondenţelor dintre
competențe şi conţinuturi;
• redactarea probei în concordanţă cu competențele vizate;
• elaborarea baremului de evaluare şi de notare.
Chiar dacă, temporal, baremul este plasat la finalul elaborării unei probe de evaluare, el
se constituie ca un reper semnificativ în toate etapele şi componentele acesteia.

Şi în acest caz, devine adevărată afirmaţia potrivit căreia în educaţie trebuie „început cu
sfârşitul”. În fond, un barem de corectare reprezintă un referenţial de evaluare care,
înainte de această ipostază, se regăseşte în referenţialul de formare.

Astfel, construirea probei de evaluare în ansamblu trebuie realizată pornind de la

referenţialul de formare care devine şi referenţial de evaluare.
Precizarea este cu atât mai necesară dacă avem în vedere orientarea învăţământului
românesc spre formarea, respectiv evaluarea competenţelor elevilor, şi nu a informaţiilor
punctuale, izolate, însumate.
• Evaluarea competenţelor înseamnă, înainte de toate, a determina în detaliu ansamblul
componentelor sale care permit ca ea să fie înţeleasă de evaluator.

• Aşa cum precizează J. Vogler, „competenţa nu este reductibilă la o sumă de activităţi sau
exerciţii prezentate într-o ordine oarecare. Ea nu este un punct de sosire, ci un punct de
plecare, pornind de la care trebuie reorganizate activităţile de evaluare şi situaţiile de
învăţare”.

• Proiectarea baremului de evaluare şi de notare se constituie într-un demers

complex ce presupune realizarea corespondenţelor dintre competențe, unităţile de
conţinut și criteriile de evaluare.
• Baremul obţinut este determinat de natura disciplinei, competenţele vizate, conţinuturi
şi tipologia itemilor care intră în componenţa probei.
După cum arată D. Potolea şi M. Manolescu (2005, pp. 227-228), baremul de evaluare şi de
notare conţine indicatori de natură cantitativă şi calitativă, astfel:

• în cazul itemilor de tip obiectiv, predomină criteriul de corectare cantitativă; în cazul

examinărilor orale se pot face şi descrieri privind calitatea răspunsului (spre exemplu, se
apreciază rapiditatea răspunsurilor la întrebări, sprijinul/lipsa de sprijin din partea
cadrului didactic, concentrarea atenţiei elevului/candidatului etc.);

• în cazul itemilor semiobiectivi şi, în special, al celor subiectivi, reperele de corectare îşi
diminuează aspectul cantitativ, intervenind criteriile calitative, cărora li se asociază
puncte sau note.
În accepţia lui A. Stoica (2007, p. 108), există două modalităţi principale de proiectare a
baremului de evaluare şi de notare, bazate pe două tipuri de notare: notarea analitică şi
notarea holistică (globală).
Notarea analitică se utilizează, în special, în cazul testelor de tip formativ, când principalul
scop este acela de a identifica şi analiza erorile elevilor, în vederea ameliorării procesului
instructiv-educativ. Procedeul presupune determinarea principalelor performanţe (unităţi
de răspuns) pe care elevul trebuie să le evidenţieze în răspunsul său la fiecare item.
Unităţilor de răspuns li se acordă puncte care, însumate, determină punctajul pentru
fiecare item (Stoica, 2001, p. 85).

Notarea analitică are avantajul de a asigura rigurozitatea corectării, favorizând realizarea

unei aprecieri obiective.
Fiind utilizată şi în cazul evaluărilor, examenelor și concursurilor naţionale, această
procedură este destinată diminuării diferenţelor de notare dintre profesorii corectori.
Referindu-se la aspectele critice ale notării analitice, A. Stoica subliniază următoarele
dezavantaje:
• oricât de bine ar fi determinată lista performanţelor (unităţilor de răspuns), deoarece în
cazul itemilor semiobiectivi şi, în special, al celor subiectivi, nu există „răspunsuri fixe”,
ne putem aştepta oricând din partea elevilor la un răspuns corect neanticipat. O atare
situaţie poate ridica probleme serioase în cazul unui examen naţional, când mii de
examinatori utilizează acelaşi barem de evaluare și de notare.
• profesorii evaluatori au nevoie de un efort de concentrare şi de un timp îndelungat
pentru corectarea lucrărilor pe baza schemei/baremului de evaluare şi de notare;
• pentru evitarea erorilor de aplicare a schemei/baremului de evaluare și de notare, este
necesară corectarea fiecărei lucrări de cel puţin doi examinatori.
Notarea holistică (globală) se utilizează în cazul itemilor subiectivi, evaluarea realizându-se
pe baza unui barem care cuprinde categorii de răspunsuri cărora le corespund diferite
intervale de punctaj.

Această procedură constă în formarea de către examinator a unei impresii generale despre
răspuns şi încadrarea acestuia într-una din categoriile stabilite anterior.
Baremele de evaluare și de notare corespunzătoare probelor orale/scrise administrate în
evaluările, examenele și concursurile naționale sunt caracterizate de existența unor repere
(trei sau patru, în funcție de specificul fiecărei discipline de studiu) care favorizează
evaluarea pozitivă prin acceptarea oricărei modalități de rezolvare corectă a cerințelor și
care stabilesc, în mod unitar, la nivelul întregii lucrări scrise, modul de acordare a
punctajului, respectiv cel de calculare a notei.

Proiectarea itemilor în cadrul probelor scrise ține cont de câteva calități indispensabile:
• validitatea = acuratețea cu care testul respectiv măsoară competențele evaluate
• fidelitatea = calitatea unui test de a produce rezultate constante în urma aplicării sale
repetate
• obiectivitatea = gradul de concordanță între aprecierile făcute de evaluatori
independenți
• aplicabilitatea = calitatea unui item de a fi administrat și interpretat cu ușurință
 Relația dintre validitate și fidelitate
Fidelitatea este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru validitate.
Un item poate fi fidel fără a fi valid, deoarece poate măsura altceva decât și-a
propus să măsoare.
Dacă un item nu este fidel, el nu este nici valid.
În încercarea de a îmbunătăți fidelitatea, este important ca un asemenea demers
să nu afecteze validitatea itemului respectiv.
Asigurarea validității are prioritate față de fidelitate.
• Demersul inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național
de Politici și Evaluare în Educație, este îndreptat spre identificarea căilor de
îmbunătățire a evaluării.

• Politicile educaționale nominalizează calitatea predării drept una dintre

modalitățile de a asigura calitatea educației prin creșterea achizițiilor în
strânsă corelație cu calitatea curriculumului.