ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.

28 GALAȚI

CERCUL METODIC SET IV

DEBUTANȚI ȘI SUPLINITORI
CALIFICAȚI

noiembrie 2018
Metode și tehnici de măsurare și evaluare:
tipuri de itemi

Întocmit de

Prof. Amariei Laura-Georgeta

 Itemul
 Itemul reprezintă elementul constitutiv al testului
docimologic și poate fi definit într-un sens
restrâns și într-un sens larg:

 în sens restrâns, itemul reprezintă întrebarea,

problema sau sarcina de efectuat;

 în sens larg, itemul reprezintă întrebarea și

răspunsul așteptat din partea elevilor.

”Item = întrebare + răspuns așteptat” (Stoica, 2003,

pag. 50).
 Itemul din perspectiva evaluării moderne

 Din perspectiva evaluării şcolare prin teste

docimologice, itemul poate fi definit ca unitate de
măsurare care include un stimul şi o formă
prescriptivă de răspuns, fiind formulat cu intenţia de a
suscita un răspuns de la cel examinat, pe baza căruia
se pot face diferenţe cu privire la nivelul achiziţiilor
acestuia într-o direcţie sau alta (Osterlind, 1998;
Downing şi Haladyna, 2006).
 Itemul poate fi prezentat izolat sau în strânsă relaţie
cu alţi itemi de acelaşi tip sau din tipologii diferite,
poate presupune alegerea sau elaborarea răspunsului,
într-un timp strict determinat sau fără limită de timp.

 Itemii trebuie să respecte aceleaşi exigenţe de

proiectare, administrare şi scorare, indiferent de
natura testului în care sunt incluşi (teste elaborate de
profesor, teste standardizate, teste formative, teste
sumative etc).
 Tipuri de itemi
1. Itemi obiectivi 2. Itemi semiobiectivi 3. Itemi subiectivi

a. Itemi cu alegere a. Itemi cu răspuns

duală scurt a. Itemi de tip
rezolvare de
b. Itemi cu alegere b. Itemi de tip
probleme
multiplă completare
b. Itemi de tip
c. Itemi de asocire c. Itemi de tip eseu
sau împerechere întrebări structurate
 Itemi obiectivi

 Permit măsurarea exactă a rezultatelor şi sunt

utilizaţi mai ales în testele standardizate şi pot fi
(Evans, 1985; Crocker şi Algina, 1986; Radu, 2000;
Moise, 2003):

itemi cu alegere duală

itemi cu alegere multiplă

 itemi de împerechere sau asociere

 Itemi obiectivi - cu alegere duală

 Se elaborează sub forma unor enunţuri complete, pe

care examinatul trebuie să le accepte sau să le
respingă. Răspunsurile corecte sunt marcate cu
ajutorul unor inţiale (A – F, dacă răspunsul este
considerat adevărat, respectiv fals, sau al cuvintelor
DA – NU), plasate în faţa fiecărui enunţ sau după
acesta.
 Itemi obiectivi - cu alegere duală

Avantaje:

 Obiectivitate

Eficienţă (pot acoperi un număr mare de

obiective şi de conţinuturi într-un timp relativ
scurt de testare)

Uşurinţă în notare
 Itemi obiectivi - cu alegere duală

Limite:

Nu pot evalua creativitatea şi nici capacitatea

de sinteză

Pot fi rezolvaţi relativ uşor prin ʺghicireaʺ

răspunsului (şansa de 50%)

Utilizarea frecventă poate produce un efect

negativ asupra învăţării
 Exemplu de item cu alegere duală

Citește cu atenție afirmațiile de mai jos. În cazul

în care apreciezi că afirmația este adevărată,
încercuiește litera A. În caz contrar, încercuiește litera
F și subliniază un cuvânt pe care îl vei înlocui cu unul
care face afirmația adevărată, notat în spațiul liber.
A. F. ( ) 1. Semidreapta cu originea în vârful
unghiului, interioară unghiului, care formează cu
laturile acestuia două unghiuri congruente, se numește
bisectoarea unghiului.
A. F. ( ) 2. Două unghiuri care au suma
măsurilor egală cu 90° se numesc unghiuri
suplementare.

Răspuns:
1. Corect A
2. Corect F complementare
Exigențe de proiectare a itemilor cu alegere duală

 Evitarea adevărurilor banale şi inutile;

 Evitarea enunţurilor negative;

 Evitarea formulărilor lungi şi inexacte, care nu

permit orientarea elevului către răspunsul corect;

 Evitarea includerii în acelaşi enunţ a două idei care

nu se află în relaţie directă.
 Itemi obiectivi - cu alegere multiplă
 Caracteristică: pot servi la măsurarea unor
comportamente specifice nivelurilor taxonomice
inferioare (cunoaşterea şi înţelegerea);

 Sunt alcătuiţi din două elemente:

 tulpina (premisa), formulată printr-o întrebare
directă sau printr-un enunţ incomplet;
 o serie alternativă de răspunsuri, din care unul este
corect, iar celelalte au rolul de distractori.
Avantaje și dezavantaje ale itemilor cu alegere
multiplă
AVANTAJE:
 Pot fi utilizaţi şi în evaluarea unor comportamente
complexe;

 Pot acoperi conţinuturi diverse;

 Proiectarea, administrarea şi scorarea este relativ

simplă;

 Reduc subiectivitatea corectării în cazul corectării

unui număr mare de lucrări.
 DEZAVANTAJE:

 Faptul că răspunsurile sunt gata elaborate nu

permite evaluarea capacităţilor creative ale
elevului;

 Folosirea excesivă a acestor tipuri de itemi

conduce la familiarizarea elevilor cu ei, având
repercusiuni asupra modului de învățare.
 Exigențe de proiectare a itemilor cu alegere
multiplă
 “Tulpina” itemului trebuie să fie formulată clar,
complet şi logic, fără ambiguităţi, formularea să fie
potrivită vârstei elevilor;
 Distractorii trebuie să fie relativ omogeni, fără a se
introduce alternative de răspuns care nu au nici o
legătură cu problema ilustrată în enunţ;
 Distractorii trebuie să fie plauzibili și paraleli;
 Tulpina sau premisa trebuie să evite formulările
negative, care generează dificultăţi în interpretarea
itemului.
 Exemple de itemi cu alegere multiplă
1. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.
Măsura suplementului unghiului cu măsura de 72° este egală
cu:
A. 102° B. 180° C. 90° D. 108°
Răspuns corect D.
2. Încercuiește răspunsul corect.
Valoarea lui x din egalitatea: 3·(x - 12°7ʹ20ʺ)+ 41°=161°30ʹ18ʺ
este:

A. 12°17ʹ20ʺ B. 42°7ʹ26ʺ C. 52°17ʹ26ʺ D. 52°7ʹ26ʺ

Răspuns corect C.
Itemi obiectivi - de tip pereche (de asociere)

 Solicită elevilor să stabilească o corespondență între

elemente (cuvinte, simboluri, propoziții etc.)
distribuite pe două coloane paralele. Elementele din
prima coloană, denumite premise, constituie enunțul
itemului, iar cele din coloana a doua reprezintă
răspunsurile. Pentru a nu sugera rezolvarea, ca o
necesitate în proiectare, în coloana răspunsurilor
trebuie să existe un număr mai mare de elemente
decât cele din coloana premiselor.
 Avantaje și dezavantaje ale itemilor
pereche/asociere

AVANTAJE:
 Obiectivitate şi fidelitate mare;

 Se constuiesc rapid și cu ușurință;

 Măsoară un volum mare de rezultate ale învățării

într-un timp scurt;

 Eficienţă;

 Uşurinţă în notare.
 DEZAVANTAJE:

Nu pot măsura rezultate ale învăţării situate la

niveluri cognitive superioare, precum analiza şi
sinteza;

Tehnica nu poate fi folosită pentru abordarea

unor rezultate complexe ale învățării;

Utilizarea frecventă poate produce un efect

negativ asupra învăţării.
Cerințe de proiectare a itemilor de tip pereche
(de asociere)

 Să includă un număr inegal de răspunsuri și de

premise, iar elevii să fie instruiți că fiecare răspuns
poate fi folosit o dată, de mai multe ori sau niciodată.
 Lista răspunsurilor să fie aranjată într-o ordine
logică. Această cerință vizează eliminarea furnizării
oricăror indicii care ar putea conduce elevul spre
”ghicirea” răspunsului corect.
 Toate premisele și răspunsurile unui item de același
tip să fie plasate pe aceeași pagină.
Exemplu de item de tip pereche (de asociere)

Enunț: Stabiliți o corespondență de la fiecare măsură, din

coloana A, la măsura complementului său, din
coloana B:
A B
a. m( AOB)=40° 1. m( TVS)=7°
b. m( COD)=32° 2. m( EFG)=23°
c. m( PQR)=83° 3. m( RSQ)=50°
d. m( MNP)=51°30ʹ 4. m( BOC)=58°
5. m( STQ)= 38°30ʹ
Răspuns: a 3; b  4; c  1; d  5.
Exemplu de item de tip pereche (de asociere)
fomulat incorect

a)Unghi ascutit 1. 0°

b)Unghi drept 2. 22°

c)Unghi obtuz 3. 90°

4. 72°
 Itemi semiobiectivi

 itemi cu răspuns scurt

 itemi de tip completare

 itemi de tip întrebări structurate

Itemii semiobiectivi cu răspuns scurt și itemii de tip
completare
 sunt similari;
 proiectarea, administrarea şi notarea răspunsurilor
se supun aceloraşi exigenţe;
 permit evaluarea de rezultate diverse ale activităţii
de învăţare, dar la niveluri taxonomice inferioare:
- cunoaşterea de terminologii, de reguli, de
metode şi procedee de acţiune;
- interpretarea simplă a unor date;
- abilitatea de a reda conţinuturi prezentate prin
desene, hărţi, diagrame etc;
- capacitatea de a utiliza simboluri matematice
în rezolvarea unor probleme simple de matematică.
Diferențe între itemii cu răspuns scurt și itemii
de tip completare

Forma diferită de prezentare a cerinței sau

problemei și, în unele cazuri, dimensiunea
răspunsului cerut;
Forma diferită a cerinței :
- la itemii cu răspuns scurt se folosește o
întrebare directă,
- la itemii de completare se folosește un enunț
sau o reprezentare grafică incompletă.
 Itemii semiobiectivi - cu răspuns scurt

 răspunsul se solicită printr-o întrebare directă sau

printr-un enunţ direct;
în realizarea itemilor cu răspuns scurt, răspunsurile
solicitate trebuie să fie relevante pentru evaluarea
unei abilităţi.
 Itemii semiobiectivi - cu răspuns scurt

Avantaje:

 Validitate şi aplicativitate mare;

 Evaluează atât capacităţile cognitive inferioare,
precum cunoaşterea şi înţelegerea, cât şi medii,
precum aplicarea;
Pot acoperi o arie amplă de conţinuturi cu ajutorul
unui număr relativ de itemi .
 Limite:

Elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor

capacităţi cognitive complexe, precum analiza, sinteza
şi rezolvarea de probleme, deoarece răspunsurile
cerute sunt scurte;
Pentru fiecare zonă de conținut este nevoie de un
număr mai mare de itemi.
 Exemplu de item tip răspuns scurt

Completează spațiile punctate astfel încât să

obții propoziții adevărate:
a. Un unghi cu măsura de 90° se numește unghi….
Răspuns așteptat: ,,Un unghi cu măsura de 90°
se numește unghi drept”.
b. Două unghiuri proprii cu laturile perechi de
semidrepte opuse se numesc......
Răspuns așteptat: ,,Două unghiuri proprii cu
laturile perechi de semidrepte opuse se numesc
unghiuri opuse la vârf”.
Exigențe de proiectare ale itemilor cu răspuns scurt

 Întrebările/enunţurile trebuie să fie formulate clar,

pentru a nu genera confuzii;
 În cazul în care răspunsul solicitat este numeric
trebuie menţionat nivelul de precizie;
 Dacă numerele dintr-un enunţ sunt însoţite de
unităţi de măsură, acestea trebuie să fie clar precizate,
fiind solicitate şi în cazul răspunsului.
 Forme de itemi semiobiectivi - de tip completare

Textul lacunar constă în enunţuri lacunare, incomplete;

- cuvintele care lipsesc trebuie identificate
în functie de context;
- este folosit în învățarea definițiilor,
regulilor;
-verifică însușirea vocabularului
matematic.
 Textul perforat constă în completarea spaţiilor libere.
- sunt omise cuvinte din 5 în 5, din 7 în 7, etc ;
- măsoară capacitatea de înțelegere, de citire,
scriere;
- înțelegerea greșită a primelor cuvinte lipsă,
 Itemii semiobiectivi - de tip completare

Avantaje:
 Validitate şi aplicativitate mare;
 Evaluează atât capacităţile cognitive inferioare,
precum cunoaşterea şi înţelegerea, cât şi medii,
precum aplicarea;
Pot acoperi o arie amplă de conţinuturi.

Limite:
Elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor
capacităţi cognitive complexe, precum analiza,
sinteza şi rezolvarea de probleme.
 Exigențe de proiectare ale itemilor de completare

 Sarcina de rezolvat trebuie formulată concis, dar

suficient de explicit pentru a nu lăsa loc de
interpretare;
 Itemii nu trebuie să includă prea multe spaţii albe,
pentru că se îngreunează procesul de înţelegere a
sarcinii;
 Nu se recomandă decontextualizarea definiţiilor,
deoarece s-ar putea ajunge la confuzii în formularea
răspunsului;
Exigențe de proiectare ale itemilor de completare

 Se recomandă ca spaţiile albe să fie egale ca

lungime, chiar dacă dimensiunea răspunsurilor
este diferită, pentru a nu determina fie răspunsuri
prea scurte, fie răspunsuri de tip eseu;
 Plasarea spaţiilor albe în itemii de completare este
importantă, în sensul că este preferabil ca acesta
să fie plasat la finalul enunţului.
 Exemplu de item de tip completare

Enunţ: Completează spațiile punctate astfel încât să obții

propoziții adevărate:
Bisectoarea unui unghi propriu este .......... cu originea
în .........., situată în .......... unghiului, care formează cu
laturile acestuia două unghiuri ...........

Răspuns așteptat: Bisectoarea unui unghi propriu este

semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în
interiorul unghiului, care formează cu laturile acestuia
două unghiuri congruente.
 Întrebările structurate

 Sunt definite ca sarcini formate din mai multe

subîntrebări, de tip obiectiv şi semiobiectiv, legate între
ele prin înţeles, menite să realizeze trecerea între itemii
obiectivi şi cei subiectivi.
 Este vorba de o serie de întrebări (din tipologia itemilor
obiectivi şi semiobiectivi) care:
 au un element comun
 ghidează răspunsurile elevului, prin eventuale
precizări suplimentare
 Exigențe de proiectare a întrebărilor structurate

 Itemii obiectivi şi semiobiectivi cu rol de subîntrebări

trebuie proiectați gradat în ceea ce priveşte nivelul de
dificultate din cel puţin două motive:

 pentru a asigura evaluarea unor capacităţi cu

niveluri crescânde de complexitate;

 pentru a încuraja abordarea subiectului de către

elev.
 Exigențe de proiectare a întrebărilor structurate

 Itemii ataşaţi materialului stimul trebuie să solicite

răspunsuri simple şi scurte; se recomandă:

 formularea cât mai clară a itemilor, astfel încât să

ghideze elaborarea răspunsului de către elev;

 alocarea unui spaţiu de răspuns care să orienteze

elevul cu privire la volumul de informaţii care
trebuie utilizat.
Exigențe de proiectare a întrebărilor structurate

 Se recomandă ca subîntrebările să fie

independente, astfel încât să nu condiţioneze
răspunsurile unui item cu răspunsurile itemilor
anteriori.

 Itemii trebuie să fie strict conectaţi la conţinutul

materialului-stimul, pentru a nu-l orienta eronat
pe elev către speculaţii inutile.
Exigențe de proiectare a întrebărilor structurate

Materialul-stimul trebuie să îndeplinească o serie de

condiţii:

să fie prezentat clar, fără prea multe detalii care să

pună probleme în administrarea probelor (în cazul
diagramelor, graficelor);

conţinutul textelor alese nu trebuie să fie complicat

pentru a nu constitui obstacole în calea rezolvării
corecte de către elev.
Exigențe de proiectare a întrebărilor structurate

Spaţiul alocat răspunsului trebuie să sugereze

lungimea aşteptată a răspunsului, fără a limita
posibilitatea de exprimare a elevului, dar şi fără a
încuraja exagerările în dezvoltarea ideilor.

Schema de notare trebuie elaborată cu atenţie; în

cazul subîntrebărilor conectate între ele (situaţie
nerecomandată), acest fapt trebuie ilustrat prin
schema de notare propusă.
 Întrebări structurate

Avantaje:
 Permit utilizarea unor materiale suport stimulative
Oferă posibilitatea testării unei game largi de
abilităţi
Se pot realiza cerinţe variate ca şi grad de
dificultate
 Întrebări structurate

Limite:
Este dificil de apreciat gradul de dificultate al
cerinţelor - schema de notare este mai dificil de
realizat, deoarece ea trebuie să aibă în vedere o
varietate de modalităţi de exprimare a soluţiilor
În realizarea întrebărilor structurate, materialul
suport trebuie să fie adecvat nivelului de înţelegere al
elevului
 Exemplu de item de tip întrebări structurate

Fie AOB și BOC unghiuri adiacente și [OM,

respectiv [ON, bisectoarele acestora. Știind că
m( MOC)=70° și m( NOC)=20°, determinați:
a) m( BON) (2p)
b) m( MOB) (2p)
c) m( AOB) (2p)
Răspuns așteptat:

a) m( BON)=20°, b) m( MOB)=30°, c) m( AOB)=60°

 Exemplu de item de tip întrebări structurate
Enunţ: Unghiurile AOB, BOC, COD și DOA sunt
unghiuri în jurul unui punct O, astfel încât sunt îndeplinite
simultan condițiile: m( AOB)=x° , m( BOC)=2x°+10° ,
m( COD)= 3x°-4° , m( AOD)= 4x°+4°.
a) Calculați măsurile unghiurilor AOB, BOC, COD și
DOA.
b) Aflați măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor
BOC și COD.
Răspuns:
a)m( AOB)=36°, m( BOC)=82°, m( COD)=104°,
m( DOA)=148°
b) măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor BOC și
COD este egală cu 93°.
 Itemi subiectivi

Itemii subiectivi sunt prezentaţi în maniere

diverse în literatura pedagogică, diferenţele putând fi
identificate chiar şi la nivelul denumirii lor:

- itemi cu răspuns elaborat de către elev;

- itemi nonobiectivi;

- itemi cu răspuns deschis.

 De ce sunt denumiți itemi ”subiectivi”?

 Se situează la polul opus itemilor obiectivi din punct

de vedere al obiectivităţii în corectare şi notare.
 În alte sensuri, denumirea poate părea oarecum
improprie, deoarece:
 subiectivitatea nu intervine nici în formularea
sarcinii, nici în modul concret de corectare;
 schema de corectare şi notare urmăreşte să
atenueze riscul de subiectivitate şi să crească
nivelul de fidelitate.
 Itemi subiectivi

 Clasificarea combină criteriul dimensiunii

răspunsului așteptat cu cel al tipului de răspuns
solicitat (sau gradul de detaliere al cerinţelor):

 Itemi de tip rezolvare de probleme

 Itemi de tip eseu

 Itemii de tip rezolvare de probleme

Presupun prezentarea unor situaţii-problemă,

nefamiliare, inedite pentru elev, pentru care nu este
evidentă o soluţie predeterminată.

Presupun identificarea unor soluţii prin

parcurgerea unor etape:

 identificarea problemei

 analiza şi selectarea datelor de bază

(relevante)
identificarea metodei/procedeului de rezolvare
(în unele cazuri, identificarea unor metode
diferite care permit comparaţii)

formularea unor ipoteze care urmează a fi

evaluate şi eventual, validate

propunerea unei soluţii

 evaluarea soluţiei

formularea concluziei, implicând şi eventualele

consideraţii asupra acurateţei soluţiei obţinute
sau a posibilelor surse de erori

Aceste etape de soluţionare a situaţiilor-problemă

nu pot fi strict parcurse în toate ipostazele de
prezentare a acestei categorii de itemi, constituind
doar o etapizare orientativă a procesului rezolutiv.
 Tipuri de situații-problemă

 Situaţii problemă simple „închise”, atunci când:

- elevului îi sunt puse la dispoziţie toate datele
necesare rezolvării;
- scopul este precizat clar;
- succesiunea cerinţelor sugerează şi etapele de
rezolvare;
 Situaţii problemă „deschise”, atunci când:
- elevul dispune doar de datele cele mai
importante;
- procesul de rezolvare este doar sugerat;
- demersul propriu-zis trebuie ales de către cel
examinat.
 Exigențe de proiectare a itemilor de tip rezolvare de
probleme
 Sarcinile de rezolvat trebuie conectate la obiectivul
de evaluare vizat.
 Sarcinile de lucru trebuie să fie diversificate pentru a
evita rutina (pentru a asigura caracterul formativ al
evaluării).
 Schema de corectare şi de notare trebuie elaborată cu
deosebită atenţie, pentru a minimiza efectele
subiectivităţii evaluatorului.
Mândruţ, 2001
 Avantaje ale itemilor de tip rezolvare de probleme

 Stimulează gândirea creativă a elevilor.

 Sprijină transferul de procedee și metode de rezolvare

a problemelor în interiorul aceluiași domeniu sau între
domenii diferite.

 Favorizează activităţile de rezolvare în echipă (dacă

sunt proiectaţi în acest sens) și dezvoltarea abilităţilor
autoevaluative.
 Încurajează elevul să analizeze comparativ mai
multe metode, căi de rezolvare a unei probleme și
să ia decizii cu privire la cea mai adecvată dintre
acestea.

 Permit utilizarea unor materiale diverse, unele

dintre ele favorizând contactul cu elemente ale
vieţii cotidiene.
Dezavantaje ale itemilor de tip rezolvare de probleme

 Proiectarea acestor itemi este cronofagă.

 Elaborarea schemei de corectare şi de notare este

dificilă, lăsând uneori loc interpretărilor subiective
ale evaluatorului.

 Timpul de administrare şi de corectare este mai

îndelungat decât în cazul itemilor obiectivi şi
semiobiectivi.
VĂ MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIE!