Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

Facultate de Psihologie și Științe ale Educației

Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
Extensia Năsăud, Învățământ la distanță
Teoria și metodologia evaluării
Conf. Univ. Dr. Adriana Denisa Manea
Student: Bugnar Iulia Adina
Anul II, Semestrul I, 2023

Tipuri de itemi

Itemii sunt elementele individuale sau întrebările specifice utilizate în teste sau evaluări
pentru a evalua cunoștințele, abilitățile sau aptitudinile unei persoane într-un anumit domeniu.
Aceștia reprezintă cele mai mici componente ale unui test sau a unei probe de evaluare și sunt
concepuți pentru a măsura diverse aspecte ale performanței elevilor sau a participanților.
Itemii pot lua diverse forme, cum ar fi întrebări cu alegere multiplă, completarea spațiilor
goale, probleme de rezolvat, întrebări de asociere, întrebări de identificare, cereri de explicații
sau rezolvarea unor sarcini specifice. Fiecare item este proiectat pentru a evalua anumite abilități
sau cunoștințe și poate avea un singur răspuns corect sau poate permite o varietate de răspunsuri
în funcție de tipul de evaluare.

După criteriul obiectivităţii în notarea sau aprecierea elevilor, itemii sunt de trei categorii/ tipuri:
obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.

1. ITEMI OBIECTIVI - testează un număr mare de elemente de continut într-un interval de

timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor scolare.

2. ITEMI SEMIOBIECTIVI - pot acoperi o gamă variată de capacităti intelectuale care se

doresc a fi testate, oferind în acelasi timp posibilitatea de a utiliza si materiale auxiliare utile
elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.

3. ITEMI SUBIECTIVI (cu răspuns deschis) - sunt relativ usor de construit, principala
problemă constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu
cât această categorie de itemi vizează demonstrarea de către elevi, în răspuns, a originalității si
creativității lor.

1. Tipuri de itemi obiectivi:

  Itemi cu alegere duală (itemi inchisi cu alegere binare);
 Itemi de tip pereche (itemi inchisi cu raspunsuri corelate);
 Itemi cu alegere multiplă (itemi inchisi cu alegere multiplă);

1.1 Itemii cu alegere duală pun elevul în situația de a selecta răspunsul corect din doar
două variante posibile: adevărat/fals, da/nu, corect/incorect, acord/dezacord. Itemii de tip da/nu
și adevărat/fals sunt cel mai frecvent folositi.

Itemii cu alegere duală pot fi utilizaţi pentru:

• recunoaşterea unor termeni, date factuale, principii;

• diferenţiere între enunţuri factuale sau de opinie;

• identificarea de relaţii tip cauză-efect.

1.2 Itemii de tip pereche pun elevul în situatia de a determina corespondența corectă
între cuvinte, propozitii, fraze, valori numerice, semnificații, litere, simboluri, informații.
Elementele între care trebuie stabilită corespondența sunt distribuite în două coloane:

- prima coloană conține elementele ce constituie, de fapt, enunțul itemului și care sunt
denumite premise;

- a doua coloană conține elementele care reprezintă răspunsurile.

Itemii tip pereche pot solicita diverse tipuri de relaţii: termeni/definiţii, reguli/exemple,
simboluri/concepte, principii/clasificări, părţi componente/ întrebuinţări. Se poate utiliza material
pictural sau o reprezentare grafică.

1.3 Itemii cu alegere multiplă presupun existenţa unor premise (enunţuri) şi a unei liste
de alternative (soluţii posibile). O grupare de itemi cu alegere multiplă constituie un
„chestionar”, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de CAM (Chestionar cu alegere
multiplă).

Forme ale itemului cu alegere multiplă

Itemul cu alegere multiplă se poate prezenta în diferite variante:

1. Găsirea singurului răspuns bun;

3. Găsirea singurului răspuns fals;

4. Găsirea tuturor răspunsurilor bune;

5. Item factual cu alegere unică. Ex: Al doilea Război Mondial s-a desfășura întrea anii... (se dau
cinci variante de răspuns dintre care doar una este adevărată).

2. Tipuri de itemi semiobiectivi:

 Itemi cu răspuns scurt/ de completare,

 Intrebări structurate.

2.1 Itemii cu răspuns scurt/de completare solicită elevul să formuleze un răspuns scurt
sau să completeze o afirmație în așa fel încât aceasta să dobândească sens și valoare de adevăr.

In cadrul lor:

- sarcina este puternic structurată;

- răspunsul cerut elevului este strict limitat, ca spațiu, formă si conținut, chiar de către
structura întrebării/sarcinii;
- libertatea elevului de a reorganiza informația primită și de a oferi răspunsul în forma
dorită este limitată;
- răspunsul corect demonstrează nu doar cunoaștere, ci și capacitatea elevului de
organizare a cunostințelor, esețializare, elaborare și formulare adecvată.

Itemii cu răspuns scurt solicită elevului elaborarea răspunsului sub forma concisă a unei
propoziții, fraze, uneori doar cuvânt, simbol, număr. Cel mai adesea, ei au forma unei întrebări.
Itemii de completare solicită elevului găsirea cuvântului sau sintagmei care
completează afirmația conținută în enunț conform sensului acesteia. Cel mai adesea, ei au forma
unei afirmații incomplete.

2.2 Întrebările structurate sunt itemi care conțin mai multe sarcini de lucru, punând
elevul în situația de a construi răspunsurile și de a alege modalitățile de formulare a acestora. Ele
realizează trecerea de la itemii obiectivi si semiobiectivi, cu toate constrângerile lor, către itemii
liberi. Prezentarea unei întrebări structurate se poate realiza astfel:

- un material cu funcţie de stimul (texte, date, imagini, diagrame, grafice etc),

- subîntrebări,
- date suplimentare, în relaţie cu subîntrebările, dacă este cazul.
 În sprijinul elevilor se pot aduce date suplimentare, în strânsă corespondenţă cu
subîntrebările formulate şi care reprezintă, de fapt, repere în elaborarea răspunsului fiecărui elev.

3. Tipuri de itemi subiectivi:

 Rezolvarea de probleme;
 Itemi de tip eseu.

3.1 Rezolvarea de probleme sau a unei situaţii problemă reprezintă antrenarea elevului
într-o activitate nouă, diferită de activităţile curente ale programului de instruire pe care
profesorul le propune în clasă, în grup sau individual. Scopul principal este dezvoltarea
creativităţii, a gândirii divergente, a imaginaţiei, a capacităţii de a generaliza, de a reformula o
problemă. Acest tip de itemi cere un răspuns mai mult sau mai puţin elaborat. Este mai frecvent
întâlnit în matematică, fizică, chimie şi joacă acelaşi rol pe care îl au întrebările cu răspuns
construit scurt sau elaborat în ştiinţele sociale sau umane.

3.2 Itemul de tip eseu pune elevul în situația de a construi un răspuns liber în
conformitate cu un set dat de cerințe. Cu cât cerințele sunt mai precis formulate și mai explicit
ilustrate în schema de notare, cu atât crește fidelitatea evaluării si notării. Acest tip de item pune
în valoare abilitatea elevului de organizare şi integrare a ideilor, de exprimare personală în scris
precum şi abilitatea de a interpreta şi aplica datele. Mai mult de atât, itemul tip eseu cere elevului
să construiască, să producă un răspuns liber în conformitate cu un set de cerinţe date. După tipul
răspunsului aşteptat itemii tip eseu pot fi:

- eseu structurat sau semistructurat, în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerinţe,
răspunsul aşteptat este ordonat şi orientat;
- eseu liber (nestructurat) care valorifică gândirea/scrierea creativă, imaginativă,
originalitatea, creativitatea.

Exemple de teste care conțin diferite tipuri de itemi.

Evaluare inițială clasa a II-a la Matematică

1. Uneşte fiecare operaţie cu rezultatul corespunzător: (item de tip pereche)

 8x8 30

6x5 56

3x9 27

7x8 64

2. Notaţi cu A(adevărat) sau F(fals) căsuţa din dreptul fiecărui enunţ: (item cu alegere duală)

Cu metrul se poate măsura lungimea sălii de clasă.

Lumina soarelui influențează creșterea plantelor.

O sursă de energie este ceasul.

Trecerea apei din stare lichidă în stare solidă se numește evaporare.

3. Rezolvă esercițiile apoi încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: (item cu alegere
multiplă).

 Rezultatul calculului 21+77=?

a) 88 b) 92 c) 98

 Numărul cu 13 mai mic decât 78 este:

a) 70 b) 65 c) 68

 Diferența numerelor 43 și 24 este?

a) 25 b) 19 c) 17

4. Dacă de acasă până la școală faci 44 de pași, câți pași faci de la școală până acasă? (întrebări
structurate).
5. Completează tabelul conform cerinței: (item cu răspuns scurt)

Cantitatea Dublul Dublul+10

10 litri
28 litri
54 litri

6. Rezolvați problema pe baza algoritmului de rezolvare: (rezolvare de probleme)

Daniela vrea să plece într-o excursie la București, Ea a economisit 30 de lei, a mai primit de la
bunica sa 37 de lei, dar excursia costă 120 de lei. Câți bani îi mai trebuie Danielei pentru a pleca
în excursie?

Evaluare finală clasa II-a Comunicare în limba română

Citiți cu atenție textele:

Ciocănitoarea
De Emilia Plgaru Tipuri de păduri

Bocăneşte în tulpină Pădurea este un mediu de viață

De răsună codrul, zarea.
S-a îmbolnăvit stejarul.
Medic e ciocănitoarea.
A venit cu dalta sa
La stejar şi bocăneşte.
Rabdă curajos stejarul.
Boala medicu-i găsește.
Care-o fi pricina bolii?
Nu a fost deloc uşor.
E salvat acum stejarul.
Îl rodea un… viermişor.
natural, în care trăiesc numeroase
plante și animale.
În țara noastră există păduri de
foioase, în zonele de câmpie și deal și
păduri de conifere în zonele de munte.
Pădurile de foioase sunt
alcătuite din arbori ale căror frunze cad
toamna. Pădurile de conifere cuprind
arbori cu frunze mereu verzi, sub formă
de ace.
1. Completează cu Adevărat (A) sau Fals (F), în căsuțele corespunzătoare enunțului: (item cu
alegere duală)

Textul scris în versuri se numește poezie.

Mai multe versuri alcătuiesc o strofă.
Textele care prezintă informații exacte din realitate se numesc texte literare.

2. Unește cuvintele din coloane care au sens asemănător. (item de tip pereche)

Codru copac

Medic pădure

Numeroase puține

Vacanță multe

3. Încercuiește semnul de punctuație corespunzător enunțului dat. (item cu alegere multiplă)

a) În pădure trăiesc plante și anumale ? . ,

b) Ce mare este pădurea . ! ?

c) Unde găsim pădure de conifer , ? .

4. Scrie din textile de mai sus: (item cu răspuns scurt)

 Trei cuvinte formate din două silabe………………………………………………………

 Două cuvinte care conțin grupuri de litere…………………………………………………
 Trei cuvinte care încep cu o consoană…………………………………………………….

5. Răspundeți la următoarele întrebări: (întrebări structurate)

o ,,Ciocănitoarea’’ este un text literar în versuri? De ce?

o Cine este autorul textului ,, Tipuri de păduri’’?
 o Care sunt personajele din textul ,,Ciocănitoarea’’?

6. Alcătuiește o propoziție în care cuvântul medic să aibă alt înțeles decât cel din text, apoi
desparte în silabe cuvintele din propoziție. (rezolvare de probleme)

7. Scrie un text format din minim cinci propoziții pe baza imaginii de mai jos. Oferă-i un titlu
textului. (itemi de tip eseu)

Bibliografie:

Ausubel, D., Robinson, F.G., (1981), Învățarea în şcoală. O introducere în psihologia

pedagogică, EDP, Bucureşti.

Stan, C., (2001), Evaluare şi autoevaluare în procesul didactic, în Pedagogie, Ionescu, M., Chiş,
V., Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Disponibil la: http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie

%202_curs_8_Testul%20docimologic.pdf, accesat în 08.01.2024.