PROIECT DE LECTIE CURS PEDAGOGIE: FIXARE SI CONSOLIDARE

SCENARIU DE BRAINSTORMING in alcatuirea unui rebus

Clasa a III-a

Disciplina: Ştiinţe ale naturii

Tema: Plante

Tipul lecţiei: Evaluare la sfârşitul unui capitol

Obiectiv fundamental: Evaluarea cunoştinţelor dobândite la tema „Plante”

Obiective operaţionale:

1. Să descrie demonstrând: părţile plantei, relaţiile dintre ele, rolul şi foloasele ei;

2. Să completeze o fişă de lucru independent cu: enunţuri lacunare, răspunsuri la

întrebări, selectarea variantei corecte, gruparea unor termeni după cerinţă;

3. Să creeze un rebus prin contribuţie colectivă;

4. Să prezinte cea mai interesantă noutate din portofoliul individual;

5. Să exprime prin mimică şi gesturi acţiuni ale grădinarului.

Resurse procedurale - metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia, munca

independentă, problematizarea, brainstormingul, portofoliul, jocul de rol

Resurse materiale: colţul viu al clasei, rezultatele experimentelor individuale şi de grup

Resurse bibliografice: atlas botanic, portofolii individuale

Forme de activitate: frontală, individuală, în echipă

DESIGN INSTRUCŢIONAL

(selectiv: Secvenţa de brainstorming)

Secvenţa lecţiei: Dirijarea activităţii de învăţare

Obiectiv referinţă:stimularea creativităţii prin brainstorming individual şi cooperare în echipă

Conţinut instructiv educativ:

ETAPE:

1. Anunţarea obiectivului: crearea unui rebus prin contribuţia colectivă, cu tema PLANTE

2. Formularea cerinţelor (problematizarea):

- Literele trebuie să facă parte din cuvinte care, la rândul lor să fie cuprinse în

câmpul de cunoştinţe al temei „Plante”;

- Cuvintele să facă parte din cunoştinţele noi dobândite în cadrul temei studiate şi

să presupună o oarecare dificultate de căutare a răspunsului;

- Definiţiile să fie corecte şi precise.

3. Numărarea şi precizarea literelor

4. Împărţirea pe grupe: câte una pentru fiecare literă

5. Anunţarea etapelor de lucru:

„Ciorchinele” pentru litera grupei: fiecare copil propune un cuvânt care conţine litera

corespunzătoare grupei cu condiţia ca acesta să facă parte din tema studiată

- Cooperare în grup: dintre cuvintele propuse grupa se opreşte la unul

- Independent - în scris - fiecare membru al grupei defineşte cuvântul propus

- Se citesc pe rând în cadrul grupei definiţiile date

- Se analizează corectitudinea şi se hotărăşte de comun acord care definiţie e mai

bună (se îmbunătăţeşte definiţia prin cooperare în grup).

Evaluare:

- Pe tablă sau pe poster este scris pe verticală tema rebusului: PLANTE

- Fiecare grupă prezintă rezultatul muncii astfel:

a) Un membru desemnat al grupului desenează numărul de pătrăţele la locul

potrivit pentru cuvântul la a cărei definiţie a lucrat echipă sa.

b) Liderul de grup citeşte definiţia.

c) Restul clasei ghiceşte cuvântul

d) Liderul scrie definiţia pe tablă iar celălalt completează rebusul cu cuvântul

corespunzător; simultan ceilalţi scriu pe caiete

(Dacă definiţia permite confuzii cu alte cuvinte este propusă de alţi copii - frontal).

Exemple de Brainstorming pentru fiecare literă:

CUVINTE CU P: apa, pom, pamant, papadie, tulpina

CUVINTE CU L: ploaie, lalea, floare, albastra, salcie

Dintre aceste cuvinte se selectează câte unul potrivit: pământ (P), floare (L), apă

(A), nervuri (N), tulpină (T), oxigen (E).

Brainstorming pentru definirea cuvintelor:

. Exemple de definire a cuvântului floare în contextul cerut:

 Miroase frumos.
  Creşte în vârful tulpinii.
 Din ea ies seminţele.
 E soră a soarelui.
 Parte a plantei care are petale şi din care ies fructele sau seminţele.

Variantă:

Când paşii de lucru se stăpânesc bine, elevii pot defini independent cuvântul la care

s-au gândit, iar apoi se face citirea şi selecţia definiţiilor în cadrul grupului. Astfel, pentru

aceeaşi literă definiţiile sunt mai diversificate, mărind interesul pentru „ghicirea” cuvintelor.

III.1. Cultivarea creativităţii în învăţământ

Stimularea imaginaţiei trebuie să constituie un obiectiv de bază, alături de educarea

gândirii. Trebuie promovată în continuare cultura generală în conţinutul învăţământului

deoarece aceasta favorizează creativitatea. Programele trebuie să prevadă lecţii speciale

pentru dezvoltarea imaginaţiei.

Profesorii trebuie să aibă relaţii prietenoase cu elevii, să-i încurajeze în a pune

întrebări şi să nu-i ironizeze când greşesc, astfel încât şcolarii să-şi manifeste în voie

curiozitatea.

Există mijloace pentru dezvoltarea creativităţii: putem cere elevilor să elaboreze o

compunere având în centru un obiect simplu: o carte, un creion, un nasture. Le putem

cere să formuleze cât mai multe întrebări în legătură cu elemente cunoscute: apă, aer ş.a.

Putem cere să extragă morala ce se degajă dintr-o imagine complexă. Aceste procedee

favorizează formarea unei atitudini creative şi a aptitudinii de a căuta şi a găsi probleme.

Profesorii valoroşi stimulează elevii să soluţioneze probleme. Acestea obligă elevul

să găsească ceva nou pentru el implicând şi creativitatea. Metodele active implică eforturi

de observare şi gândire independentă şi fac apel la iniţiativa elevilor.

III.2. Concluzii

Creativitatea copilului trebuie privită diferit de cea autentică. Produsul realizat de

copil este nou şi valoros pentru el şi beneficiază de atributul originalităţii. Mihailevici

susţine că orice act care solicită din partea copilului folosirea unor procedee euristice şi

conduce la concluzii inedite, descoperite prin efort individual, este un act creator.

Preşcolarii şi şcolarii mici au o creativitate naivă, graţie fie imaginaţiei bogate, fie

curiozităţii, plăcerii de a fabula, spontaneităţii specifice vârstei. Cu cât se oferă mai mult

posibilitatea copilului de a fi spontan şi independent, cu atât şansele ca acesta să devină o

persoană creativă, cresc. Dascălii sunt nu numai îndreptăţiţi, ci chiar obligaţi să educe

creativitatea specifică a copiilor.

III.3. Recomandări

În şcolile româneşti, potenţialul elevilor trebuie dezvoltat în două sensuri:

acumularea de informaţii, structuri, deprinderi, priceperi, competenţe, tehnici de învăţare şi

aplicare a lor în cotidian şi dezvoltarea potenţialului creator, a capacităţii de a formula şi

rezolva probleme, cultivarea interesului faţă de domeniul descoperirilor şi inovaţiilor.

Practic, fiecare arie curriculară, activităţile extracurriculare ca şi cele extraşcolare

oferă oportunităţi în acest sens. Important este ca educatorul să aibă încredere în elevi, să

le ofere ocazia de a-şi exprima punctul de vedere, să-şi asume responsabilităţi, să

încurajeze si să creadă în capacitatea de autorealizare a fiecăruia, să aprecieze în mod

deosebit individualitatea, să încurajeze şi să recompenseze creativitatea, să insiste pe

dezvoltarea motivaţiei intrinseci. Şi, dacă educatorul alternează metodele tradiţionale cu

cele moderne, interactive, brainstorming-ul (metoda de eliberare a creativităţii)

problematizarea, sinectica, colajul, metafora şi alte metode ce conduc la dezvoltarea

gândirii divergente, cu siguranţă rezultatele ar fi evidente. Important este să nu ne fie

teamă să experimentăm, să acceptăm noul şi să fim în primul rând noi înşine creativi.