Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program acreditat de formare continuă a cadrelor didactice

PORTOFOLIUL
PARTICIPANTULUI
LA FORMARE

Nume, prenume: Cremenciuc Viorica

Unitatea școlară: Elena Donici Cantacuzino, nr 4

Localitatea: Pucioasa

Județul: Dâmbovița

FORMATOR: Nicolăescu Ileana, Ianculescu Angelica

PERIOADA: 17 ianuarie-6 aprilie 2022

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 CUPRINSUL
PORTOFOLIULUI
DE EVALUARE FINALĂ

Tema 1. ... 1.1. Exemplu interesant

Tema 2. ... 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice

Tema 3. ... 3.1.4. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

2
 Tema 1. ... 1.1. Exemplu interesant

Subiectul lecției : Manifestări și efecte ale lipsei de solidaritate (marginalizare, excludere,

izolare)

Competenţe specifice:

1.3.      Analizarea unor situații în acord/dezacord cu valorile și principiile societății

interculturale

3.2.      Participarea la rezolvarea problemelor comunității, manifestând empatie culturală în

relațiile cu persoane aparținând unor culturi diferite

Compențele cheie vizate :

1. Competența de comunicare în limba maternă:

- elevii acumulează cunoștințe care vizează formularea şi exprimarea unor argumente orale şi

scrise, în mod convingător, adecvat contextului despre manifestările și efectele lipsei de
solidaritate (marginalizare, excludere, izolare)

2. Competența digitală :

- vom folosi tabla smart, calculatorul clasei, manualul digital, vizualizatorul pentru a prezenta
materialul informativ și cerințele sarcinii de lucru, elevii vor vedea informații, imagini,
clipuri în care apar formele lipsei de solidaritate 

3.  A învăța să înveți :

- elevii vor transmite din informațiile aflate în clasă  pe care le vor explica colegilor din clasă,
după ce rezolvă cerința cubului

4.  Competențe sociale și civice :

- elevii vor înțelege importanța acceptării diversității, dând dovadă de toleranță, înțegere,
colaborare, asertivitate, integritate,  solidaritate şi interes în rezolvarea problemelor în care
apar manifestări de acest gen.

5. Sensibilizare și exprimare culturală :

- elevii își exprimă opinii personale cu privire  la necesitatea solidarității și acceptării

diversității culturale într-o societate interculturală și consecințele lipsei de solidaritate la
nivelul întregii comunități    

Demersul didactic

3
 Profesorul prezintă informații despre efectele lipsei de solidaritate, folosind manualul
digital drept suport informațional, ppt-ul și suportul video pregătit

Pentru o exemplificare mai bună a conștientizării  cu privire  la necesitatea

solidarității și acceptării diversității culturale într-o societate interculturală voi  aplica metoda
Cubul, care  este o metodă consacrată dezvoltării gândirii critice. Structurarea învățării pe
baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale cubului) provoacă elevii
în principiu pe întregul traseu al nivelurilor cognitive propuse de Bloom, în cadrul taxonomiei
sale. Metoda este utilizată atunci când dorim să aflăm cât mai multe informații despre un
fenomen, o teorie ş.a., privindu-le pe acestea din diverse puncte de vedere .

 Profesorul pregătește un cub din carton pe ale cărui șase fețe înscrie șase sarcini: descrie,
compară, asociază, analizează, aplică, argumentează.

Elevii vor fi împărțiți în 6 grupe, și li se va distribui un număr. Numărul corespunde unei

laturi ale cubului, care reprezintă o sarcină:

Descrie: efectele lipsei de solidaritate.

Compară: marginalizarea cu excluderea

Asociază: absența solidarității, la ce te face să te gândești?

Argumentează: care sunt  consecințele lipsei de solidaritate la nivel individual?

Aplică: Propune soluții pentru realizarea unei societăți mai bune, care să combată și să
prevină marginalizarea socială

Analizează: consecințele lipsei de solidaritate la nivelul întregii comunități         

 Elevii, pe grupe, se organizează, colaborează, rezolvând cerinţele metodei

Solicită lămuriri profesorului, dacă au nevoie

Un elev desemnat de către grup, va prezenta realizarea cerinței. Celelalte grupe sunt atente și
intervin în completare, dacă este cazul.  Din raportarea pe care o face fiecare echipă, se
construiește, de fapt, un sens comun al învățării.  interactivă, de stimulare a creativității
participanților.

Bibliografie

        1.  Moise Constantin , Seghedin Elena  Metodele de învățământ. In C. Cucoș

( coord. ), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Polirom
2009 , pag . 380-381
       2.  Manualul de educație socială, clasa  a VI-a, EDP, Victor Bratu, Alina Bratu, Elena
Lupșa

4
 Tema 2. ... 2.4.a. Sinteză pentru activități metodice

Metode de învățare

,, Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine.
"– John Amos Comenius

                   Metodele pe care am le folosesc frecvent procesul de predare-învățare-evaluare la

orele de educație socială, sunt cele care încurajează participarea elevilor, inițiativa,
creativitatea,  accentuează dimensiunea conștientă a învățării,  stimulează gândirea critică și
creativă a elevilor,  provoacă și sustin motivaţii și interese cognitive; consolidează cunoștințe
și abilităţi dezvoltând competențele dorite și sunt următoarele:

1. EXPLOZIA STELARĂ. Utilizarea metodei are în vedere o activitate de învățare propusă

de programa școlară, respectiv organizarea unor discuții de grup prin care elevii formulează
întrebări referitoare la preocupări actuale sau probleme concrete privind drepturile copilului
(de exemplu, pornind de la întrebările Ce? Cine? Unde? Când? De ce?).

Capacitatea de a formula întrebări diverse presupune, de fapt, stimularea gândirii critice și

stabilirea de conexiuni între achizițiile dobândite anterior. Întrebările inițiale sunt uneori
punctul de plecare în formularea altor întrebări. Totodată, metoda stimulează creativitatea
individuală și de grup precum și abilitățile de comunicare, ascultare activă și negociere.

2. RAI. De obicei folosesc această metodă la începutul orei pentru reactualizarea

cunoștințelor din lecția anterioară sau la final pentru consolidare și realizarea unui feedback
operativ. Denumirea acestei metode provine de la asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde –
Aruncă – Interoghează

# se oferă o minge uşoară elevului desemnat să înceapă activitatea; 

 # acesta formulează o întrebare şi aruncă mingea către un coleg care va preciza răspunsul; la
rândul său, acesta va arunca mingea altui coleg, adresându-i o nouă întrebare;

 # elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din „joc”, răspunsul
corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea; acesta are dreptul de a mai adresa o
întrebare, iar în cazul în care nici el nu cunoaşte răspunsul corect, va părăsi „jocul” în
favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea;

3. LINIA VALORILOR Prin această metodă, elevii decid își exprimă opinia asupra unei
probleme controversate. Lansarea spre dezbatere a unei probleme cu două alternative de
răspuns: da/nu. Formarea unei păreri asupra problemei.
De exemplu, la clasa a VII-a, în cadrul lecției: ALEGERILE ȘI VOTUL, poate fi pusă în
dezbatere obligativitatea votului.
Elevii se aranjează pe o linie imaginară, în funcţie de poziţia adoptată: la un capăt cei cu
opinii pro introducerea obligativității de a vota, la celălalt cei cu opinii contra. Cei indecişi se

5
plasează la mijlocul liniei valorice sau într-o parte separată a sălii. Elevii situaţi la extremităţi
se consultă şi îşi prezintă argumentele pentru susţinerea punctului de vedere. Elevii indecişi,
în funcţie de argumentele echipelor pro şi contra, se pot alătura unui grup sau celuilalt.

4.CUBUL, exemplu la  clasa a VI-a: ”Manifestări și efecte ale lipsei de solidaritate

(marginalizare, excludere, izolare)”

Elevii vor fi împărțiți în 6 grupe, și li se va distribui un număr. Numărul corespunde unei

laturi ale cubului, care reprezintă o sarcină:
Descrie: efectele lipsei de solidaritate.
Compară: marginalizarea cu excluderea
Asociază: absența solidarității, la ce te face să te gândești?
Argumentează: care sunt  consecințele lipsei de solidaritate la nivel individual
Aplică: Propune soluții pentru realizarea unei societăți mai bune, care să combată și să
prevină marginalizarea socială
Analizează: consecințele lipsei de solidaritate la nivelul întregii comunități

O altă activitate de învățare în cadrul căreia poate fi folosită metoda cubului, este la clasa a
V-a, în cadrul lecției: Copiii-promotori ai propriilor drepturi:
Descrie drepturile pe care le care le au copiii la şcoală.
Compară drepturile pe care copiii le au la şcoală acum cu cele pe care le aveau bunicii lor
când erau elevi.
Asociază drepturile copiilor la şcoală cu responsabilităţile lor.
Analizează mediul şcolar din perspectiva respectării drepturilor copiilor.
Aplică un set de recomandări pentru asigurarea respectării drepturilor tuturor copiilor din
clasă
Argumentează importanţa promovării de către copii a propriilor lor drepturi

 5. MOZAIC, exemplu la clasa a VII-a: ”Autoritatea legislativă”

Profesorul numerotează elevii, le împarte materiale cu informații despre parlament.
Materialul este secționat în 5 sub-teme.
Monitorizează activitatea individuală a elevilor, cât și activitatea pe grupe. Oferă sprijin și
explicații,  la nevoi
Elevii lucrează individual, schițează informația dobândită, apoi, fiecare elev cu același număr
se va întruni în același grup(grupul experților).

Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au

loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie, se adaugă elemente noi şi se
stabileşte modalitatea în care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membrii din echipa
iniţială. Experţii transmit cunostinţele asimilate, reţinând la rândul lor cunoştinţele pe care le
transmit colegii lor, experţi în alte sub-teme. Grupele prezintă rezultatele întregii clase, având
la dispoziție timpul cronometrat de clepsidră. Elevii vor urmări cu atenție, notând ideile
principale despre Parlament

Indiferent că aplicăm metodele clasice sau moderne, este bine sa le combinăm pentru a
evita unele dezavantaje sau clișee didactice. Aceste metode, în special cele moderne, centrate
pe elev dezvoltă competelențele propuse la fiecare lecție.   

6
 Tema 3. ... 3.1.4. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități
 

         Problematica adaptării conținuturilor educației, în condițiile aplicării incluziunii pentru

copiii cu CES presupune stabilirea activităților concrete ținându-se cont de vârsta copiilor, de
dificultățile sau tulburările lor, de experiența de viață a familiei, politica educațională
adoptată la nivelul școlii, curriculum la decizia școlii, activitățile educative școlare și
extrașcolare.

În activitatea la clasă, cu elevi cu deficienţe, acceptăm diversitatea ca valoare. Pentru a

valoriza cu adevărat potenţialul fiecărui copil cu cerinţe educative speciale., trebuie să
reformulăm toate componentele educaţiei: obiective/scopuri; curriculum; resurse materiale,
organizatorice; evaluare; relaţiile între partenerii educaţiei; resursele umane. Implicarea
cadrelor didactice este condiţia majoră în realizarea intregrării copiilor cu cerinţe educative
speciale în viaţa şcolară şi socială.

Reușita activităților didactice în școala incluzivă sunt condiționate de următoarele elemente:

diferențierea și adaptarea curriculumului școlar pe baza observațiilor și examinării cerințelor
specifice fiecărui copil.

Elevi

                 Spre exemplu, un elev care prezintă tulburare din spectrul autist -  prezintă o serie
de dificultăți în comunicare, relații sociale și imaginație; afișează o rezervă și o indiferență
profundă față de alte persoane, o acceptare pasivă a contactului social sau o manieră de a
interacționa nepotrivit de pompoasă și formală; înțelege cuvinte dar nu este capabil să
înțeleagă regulile unei conversații normale sau nuanțele de sens; nu e capabil să joace roluri
( preferând să înșiruie sau să ordoneze obiecte), însă poate manifesta un interes bizar și
obsesiv față de anumite activități.

         

      Lecția: ”Cine sunt eu?”

  Idei de activități:

-           îndepărtarea stimulilor perturbatori din mediul de învățare;

 -          responsabilizarea prin sarcini realizabile;

-          repetarea de cuvinte, scurte propoziții;

-          Tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare;

-          Jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere de sine ( „Lipește-te de mine”);

                      Strategii de învățare:

-          Tratarea diferențiată;
7
-          Folosirea hobbyurilor copilului în activitățile didactice;

                      Resurse :

-          Planșe tematice afișate permanent în clasă;

-          Mijloace IT ( calculator, videoproiector, laptop);

-          Instrumente de scris de diverse culori, pentru a scoate în evidență esențialul;

-          Folosirea materialului didactic adecvat;

                   Evaluare:

-          Aprecieri permanente ;

-          Evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin;

-          Fișe de observare;

-          Feedback frecvent prin care elevul își poate îmbunătăți comportamentul și poate
progresa

               Părinți

                         Ne confruntăm adesea, în ultima perioadă cu situații în care părinții aduc și

iau copiii de la școală, considerând că doar aceasta este responsabilitatea dumnealor. Prin
tactul nostru pedagogic este necesar să îi responsabilizăm și să îi facem să înțeleagă că o
colaborare strânsă cu școala și un sprijin activ din partea dumnealor conduc, bineînțeles la
rezultate mai bune ale copiilor noștri.

                         Părinții copiilor cu CES sunt speciali, asemenea copiilor dumnealor, iar
colaborarea școală-familie, în aceste cazuri este obligatorie. Așadar, există
multiple activități pe care le putem realiza cu acești părinți, pentru ca , la finalul ciclului de
învățământ, dar și pe parcursul acestuia , să putem discuta de succes școlar:

-          Întâlniri comune ( școală, familie ) cu invitați de specialitate ( psihologi, profesori de

sprijin, consilieri școlari, medici);

-          Activități extrașcolare comune ( excursii, serbări, ateliere);

-          Lectorate cu părinții având  tema integrării copiilor cu CES, a toleranței, a stopării

bullyingului, a violenței în mediul școlar;

-          Vizionarea unor filmulețe în care se prezintă povestea de succes a unor astfel de

cazuri;

                         Strategii de învățare:

-          Întâlniri, dezbateri;

8
-           Lectorate;

-          Mese rotunde;

-          Exemple de bune practici;

                         Resurse :

-          ppt-uri tematice;

-          suport video;

-          medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin;

-          reviste, afișe.

                         Evaluare:

-          chestionare;

-          observarea sistematică;

-          aprecieri.

                         Cadre didactice

                         Toți copiii au dreptul la educație, iar cadrele didactice au datoria de a se

implica în vederea reușitei școlare a fiecărui elev. Copiii cu CES sunt o provocare pentru
fiecare dintre noi, întrucât cunoștințele noastre privind multiplele dizabilități sunt limitate,
resursele pe care le avem la îndemână sunt, de asemenea, reduse , timpul pe care trebuie să-l
acordăm acestor copii, reprezintă iarăși, o piedică, însă trebuie să fim conștienți că suntem
singurii care putem să le întindem o mână spre normalitate, să îi includem în viața noastră,
conștienți de faptul că nu este vina lor că s-au născut așa.

Este necesară o bună colaborare a dirigintelui cu părinții elevului, cu profesorii clasei,

întrunirea acestora în cadrul Consiliului profesoral al clasei, împreună cu profesorul consilier
școlar, profesorul de sprijin, pentru a putea realiza o bună informare asupra problemelor
copilului, a progreselor făcute, propuneri de îmbunătățire a activității la clasă. Fiecare copil
este diferit și nu funcționează aceleași strategii, aceleași metode pentru toți.

 Idei de activități :

-          Plan de acțiune comun cu profesorii clasei;

-          Participarea la cursuri, simpozioane, conferințe vizând integrarea copiilor cu CES;

-          Ateliere de lucru/ mese rotunde, exemple de bune practici în cadrul comisiei metodice
sau în cadrul cercurilor pedagogice;

-          Predarea în echipă cu profesorul de sprijin, sau consilierul școlar;

9
                      Strategii de învățare

-          Interasistențe;

-          Dezbateri;

-          Lucru în echipă;

-          Lecții demonstrative;

                         Resurse:

-          Suport video;

-          Lucrări de specialitate;

-          Cadrul normativ;

-          Materiale didactice;

                               Evaluare:

-          Chestionare;

-          Portofolii cu produsele activităților;

-          Mapa cadrului didactic.

10