METODE DE PREDARE - ÎNVĂŢARE BAZATE PE STIMULAREA

CREATIVITĂŢII

Prin metode bine alese, profesorul poate educa la elevi încrederea că fiecare
dintre ei poate fi creativ, poate elimina teama de a greşi şi le poate inocula încrederea
că obstacolele în calea gândirii creative pot fi reduse prin însuşirea de tehnici noi de
gândire. Optimizarea demersului pedagogic de stimulare a creativitǎţii elevilor
presupune utilizarea eficientă a multitudinii de metode cunoscute. Ele devin
instrumente care ne permit să conturăm bazele teoretice şi operaţionale ale
creativităţii literar-artistice a elevilor. Trăim într-o lume ce se schimbă mereu. Ea cere
insistenţă de idei şi fapte noi. În avangarda transformărilor este şcoala, profesorul,
elevul, iar prin ei, întreaga societate. Într-un proverb românesc se spune: „Învăţătura e
o comoară, iar munca cheia ei. Păzeşte bine cheia, să nu pierzi comoara.”
Creativitatea in procesul didactic presupune doua variabile: stimularea acesteia
la elevi şi formarea, aplicarea unor metode creative şi atractive în predare. Dintre
metodele de predare - învăţare care stimulează creativitatea putem aminti:
Brainstorming, Explozia stelară, Metoda pălăriilor gânditoare, Caruselul, multi-
voting, Masa rotundă, Interviul de grup, Studiul de caz, Incidentul critic, Phillips 6/6,
Tehnica 6/3/5, Controversa creativă, Tehnica acvariului, Tehnica focus-grup, Patru
colţuri, Metoda Frisco, Sinectica, Buzz-groups, Metoda Delphi.

Fishbowl (tehnica acvariului)

  Tehnica acvariului sau metoda interacțiunii observate ,,urmărește ca

elevii/studenții implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte
participanți activi la o dezbatere, pe de altă parte, observatori ai interacțiunilor care se
produc”(Pânișoară, 2008, 360)

Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune extinderearolului observatorului în

grupurile de interacţiunedidactică. Scaunele din încăpere se aşează sub forma a
două cercuri concentrice înainte ca studenţii/elevii săintre în încăpere. Ei îşi aleg apoi
locul preferat. Cei dincercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o
problemă controversată (în prealabil au completatjurnalele de activitate cu răspunsuri
la anumite întrebărilegate de temă).
Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant,
suporter, arbitru,reporter, ghid etc.Tehnica are, prin urmare, infinite variante.
Elevii care s-au aşezat în cercul exterior au la dispoziţie 8-10 minute în care
ascultă ce se discută incercul interior, observă modul în care colegii lor relaţionează,
modul în care se dezvoltămicroclimatul, apariţia eventualului conflict de idei şi modul
de rezolvare a acestora.
Elevii din cercul interior au de completat fişe de caracterizare a personajelor
principale dinpoveste, iar cei din cercul exterior au de completat fişe-protocol de
observare a colegilor lor, încare să noteze modul în care cei observaţi au vorbit calm,
au argumentat caracterizările, auexprimat sentimente, tipuri diverse de reacţii,
amploarea acestora.
În final fiecare elev din cercul interior va trebui să-şi expună caracterizările
intocmite.
Elevii din cercul exterior vor inmâna celorlalţi colegi observaţiile pe care le-au
făcut.
Activitatea poate continua cu schimbarea locurilor copiilor între cercuri.
(https://www.youtube.com/watch?v=huVdQa4vRkc&t=10s)
 ȘCOLI CARE SE CONCENTREAZĂ PE CREATIVITATE, NU PE
STANDARDIZARE

Conform pedagogiei Freinet, fundamentul

creativităţii îl constituie libertatea de
manifestare,libertatea de gândire şi libertatea de
exprimare a cunoştinţelor, a gândurilor, a faptelor.
Pe acest principiu creator funcționează multe școli,
dintre care putem aminti:

1. Academia de Arte din Boston

În această școală din centrul orașului 94% dintre studenți sunt acceptați la
facultate - un număr destul de remarcabil. Instituția este capabilă să obțină aceste cifre
nu datorită rezultatelor testelor sau standardelor academice scăzute, ci mai degrabă
datorită curriculumului său amplu și a flexibilității. Profesorii au libertatea de a
implica elevii și de a adapta lecțiile pentru a le satisface interesele, curiozitățile și
aptitudinile, nu neapărat de a atinge anumite standarde din programe. 

2. Școala Grace Lee Boggs, Detroit

Școala Grace Lee Boggs este axată pe lecțiile și predarea activiștilor politici și
scriitorilor Grace Lee Boggs și Jimmy Boggs. Având în vedere teoriile lor, școala a
îmbrățișat abordarea educației bazate pe aplicații, făcând din „moștenirea locală,
culturile, peisajele, oportunitățile și experiențele” bazele tuturor studiilor tradiționale
de lectură, matematică, studii sociale, științe etc. . În acest tip de mediu, studenții
sunt încurajați să participe activ și să îmbrățișeze comunitatea lor, învățarea venind
prin proiecte de servicii. Elevii de la școală, care în prezent acceptă clasele pre-K-
5(perioada de învățământ, de la grădiniță, până în clasa a 5a), pot fi găsiți grădinărind
sau conversând despre gândirea critică sau despre dovezile pe care le-au găsit pentru a
susține tema unei povești pe care au citit-o sau a unui videoclip pe care l-auvizionat. 

Nu doar modul în care sunt educați elevii este unic. Spre deosebire de alte
școli, profesorii sunt membri sindicalizați ai Alianței Profesorilor și Personalului din
Michigan, o mișcare care indică dorința administratorilor săi pentru vocea și
contribuția profesorilor în actul educativ, îmbrățisând creativitatea și inovarea în
sistemul de învățământ.

3. Școala de laborator pentru studii colaborative din NYC  - New York, NY

Școala de laborator pentru studii colaborative din NYC face exact ceea ce sugerează
și numele său, susținând amestecarea studenților cu persoanele care lucrează, din
domeniul studiilor universitare. Cel mai important, profesorii simt cu tărie să-și
acorde timp pentru a se concentra pe învățarea socială, emoțională, dezvoltarea
creativă și pe nevoile elevilor.

În 2011, școala din Manhattan a fost lăudată pentru participarea îndrăzneață

la  proiectul iZone din New York („i” înseamnă inovație), care le-a cerut școlilor să
gândească out of the box și să se îndepărteze de regulile standard de educație
obligatorie, punând accent pe formarea copiilor.
 MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU STIMULAREA
CREATIVITĂȚII

Mijloacele de învăţământ reprezintă parte componentă a strategiilor didactice

utilizate. În procesul de predare-învăţare-evaluare, acestea sunt mijloace auxiliare.
Sintagma mijloace de învăţământ include ansamblul cerinţelor pedagogice de
selectare, integrare organică şi articulare a acestora în strategiile didactice şi de
valorificare eficientă în procesul instructiv-educativ. Numeroase studii afirmă că
mijloacele de învăţământ se referă la ansamblul materialelor naturale (obiecte din
realitatea înconjurătoare în forma lor naturală ( minerale, plante, animale, aparate,
utilaje, instalaţii, maşini etc.) sau realizate intenţionat (modele, planşe, hărţi, manuale,
cărţi, fişe de lucru, chestionare, teste, portofolii, jocuri didactice, simulatoare,
mijloace tehnice de instruire etc.), care sprijină atingerea obiectivelor activităţilor
instructiv-educative.
Mijlocul didactic poate fi o simplă proteză pentru formator, un instrument
utilizat pentru a reda mesajul mai clar, mai viu. Profesorul dispune de un instrument
pentru a transmite, amplifica şi conserva informaţia. În unele cazuri, mijlocul didactic
poate deveni un partener al formatorului şi dobândeşte o identitate proprie (un film),
fiind, astfel, o completare a formatorului, dar şi o sursă secundară de cunoaştere.
Formatorul devine un animator care urmăreşte să faciliteze accesul fiecăruia la sursa
de cunoaştere.
 Aceste roluri ne demonstrează că mijloacele de învăţământ pot fi utilizate cu
diferite efecte. Pentru a obţine un efect pozitiv, apelăm la selectarea adecvată a
mijloacelor în funcţie de obiectivele didactice urmărite.

Exemple de platforme educaționale la îndemâna oricărui profesor, în

vedere stimulării creativității la copii

1. Typatone - Platformă educațională unde fiecărei litere îi corespunde un sunet. Se

pot scrie cuvinte, se pot alege modalități de redare.
https://typatone.com/
2. WordWall - Platformă educațională pentru creare de jocuri
https://wordwall.net/resource/9461329/ruleta-litera-p

3. Bamboozle - Platformă educațională pentru creare de quizz-uri

https://www.baamboozle.com/game/868108

Mai multe resurse și instrumente online interactive, creative se pot consulta

aici - file:///C:/Users/LAP7QD71EA/Downloads/_Resurse_Aplicatii%20(1).pdf .
 VIZIUNE PERSONALĂ ASUPRA CREATIVITĂȚII ÎN EDUCAȚIE

Creativitatea și stimularea comportamentului creativ în școală (și nu numai) se

poate realiza în momentul în care ne putem elibera de teama de a greși. Ca și
educatori, cred că acesta ar fi primul pas, să insuflăm copiilor ideea că orice părere
trebuie ascultă și că nu există răspuns bun sau greșit, fiecare răspuns are propria
valoare, din care se poate învăța ceva.
Dacă cei mici au încredere în ei și nu le e „frică” să spună ce gândească,
jumătate din viitorul comportament creativ este atins.
Un pas foarte mare pentru stimularea creativității
este ceea ce în engleză numim gândirea out of the box,
adică gândirea diferită, ieșită din tiparele comune. Consider
că aceasta este cheia și că toate activitățile trebuie orientate
spre acest concept. Elevii trebuie învățați să exploreze, să
vizualizeze o problemă, să inventeze sau să modifice unele
din procedurile învățate, să asculte și să argumenteze, să-ți
defineasca scopurile și să coopereze în echipa.
Aș vrea să exemplific cu câteva imagini o serie de
activități creative, spun eu, pe care le-am derulat cu copii.

Matematică și explorarea mediului - Formele de relief

Pentru a înțelege mai bine formele de relief (munți, dealuri și câmpii), am
derulat cu cei mici (clasa a II-a) activități practice, unde fiecare a creat, a conturat,
după simțul propriu, într-un proiect, muntele, așa cum îl vede el. I-am încurajat să fie
creativi și au ieșit niște lucrări tare deosebite.

Dezvoltare personală - Școala mea

Într-una dintre lecțiile de la DP am vorbit despre școala noastră, reguli de
urmat, interacțiunile cu ceilalți colegi, i-am dus prin toată școala să-și cunoască
colegii mai mari (eram clasa pregătitoare atunci), iar ulterior le-am propus ca
activitate să deseneze școala, așa cum o văd ei. Sarcina cuprindea, de asemenea, să
coopereze, să lucreze în echipă, iar la sfârșit cineva să ne prezinte tuturor desenul.
Au fost lăsați să lucreze liber, să proiecteze pe foaia școala noastră și să fie creativi
în viziune.
 Profesor pentru 15 minute
Când eram în online (și am preluat acest obicei, ulterior, și fizic la școală),
copiii au venit cu ideea ca într-o zi (ne-am hotărât ulterior la două zile) pe
săptămână, pe rând, fiecare copil care dorește să aibă la dispoziție 15 minute din
programul școlar (le „rupem” din anumite ore) pentru a prezenta colegilor diferite
informații care prezintă interes pentru ei și pentru colegi. Au fost foarte încântați de
idee și au primit-o deschis, venind majoritatea cu subiecte foarte interesante și
atractive. Copilașul din imagine le-a vorbit colegilor săi despre inimă, alcătuirea ei și
diverse curiozități.
 Arte vizuale și abilități practice - Mozaicul
În clasa I, la una dintre orele de AVAP, am discutat despre mozaicul, ce este
el, ce înseamnă, unde se folosește, diverse exemple. Ca mijloc de realizare a temei,
am ales să le dau sarcina realizării unui obiect de îmbrăcăminte, pe care să îl
decoreze folosind tehnica mozaicului. Au fost încurajați să fie creativi, să-și aleagă
singuri obiectul de îmbrăcăminte preferat, culorile acestuia și culorile fundalului.
 BIBLIOGRAFIE

https://pdfslide.tips/documents/metoda-acvariului-fishbowl-
5681eb6bc0ce9.html
https://www.slideserve.com/hua/tehnica-acvariului-fishbowl
https://isjvl.ro/dupoqot/2021/04/Metode-de-predare-si-invatare-bazate-pe-
stimularea-creativitatii.pdf
https://www.k12dive.com/news/these-3-schools-focus-on-creativity-over-
standardization/390489/
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Mijloace%20de%20invatamint
%20pentru%20dezvoltarea%20creativitatii%20in%20cadrul%20formarii%20initiale
%20a%20profesorilor%20de%20educatie%20tehnologic.PDF