Evoluţia paradigmelor în sociologia educaţiei LOGO

Teză de doctor în pedagogie

Paradigmele sociologiei educaţiei -

prezentare generală.
Conceptul de paradigmă.
Clasificarea paradigmelor specifice
ştiinţelor educaţiei, în general şi sociologiei
educaţiei, în special.
Curs 2
 LOGO
Argument...
 Sociologia educației ne ajută să înțelegem mai bine
fenomenele educaționale integrându-le în contexte
sociale diverse.
 Misiunea prospectivă a sociologiei educaţiei este
aceea de a stimula dezvoltarea unui învăţământ cu
adevărat democratic, care are ca scop
necondiţionat egalizarea şanselor la educaţie.
Aceasta presupune promovarea unor noi politici
educaţionale şi stabilirea unor metodologii clare
pentru transpunerea în practică a celor
proiectate.
Paradigmele sociologiei educaţiei oferă, în acest sens, suficiente
sugestii metodologice pentru soluţionarea problemelor complexe cu
care cadrele didactice se confruntă la nivel macro şi microstructural.
 LOGO
Cuprins:

 Definirea şi analiza conceptului de paradigmă

 Paradigme afirmate la nivelul ştiinţelor educaţiei
 Principalele tipuri de paradigme afirmate în
domeniul sociologiei educaţiei. Criterii de
clasificare
 LOGO
Conceptul de paradigmă
Paradigmele - realizări ştiinţifice universal recunoscute
care, pentru o perioadă de timp, constituie soluţii model
pentru o anumită categorie de probleme; cuprind în
structura lor elemente de natură teoretică, metodologică
şi instrumental-practică.
Termenul a fost utilizat pentru prima dată de Thomas
Kuhn (Structura revoluţiilor ştiinţifice, 1962) cu referire
la ansamblul practicilor care definesc o disciplină
ştiinţifică, pentru o anumită perioadă de timp.
Din perspectiva raporturilor cu comunitatea ştiinţifică„o
paradigmă este ceea ce împărtăşesc membrii unei
comunităţi ştiinţifice şi, reciproc, o comunitate
ştiinţifică este compusă din oamenii care împărtăşesc
o paradigmă” [T.Kuhn,2008, p.243].
 LOGO
Paradigma
 LOGO

G. Ritzer (1975) afirma că sociologia este o

ştiinţă la nivelul căreia se regăsesc multiple
paradigme. Ceva mai târziu M.L.Handa (1986)
a introdus ideea de paradigmă socială.
Raymond Boudon defineşte paradigma drept
„un ansamblu de principii fundamentale pe
care se bazează o comunitate ştiinţifică. O
paradigmă este într-un fel constituţia,
ansamblul de reguli de bază care îl ghidează
pe cercetător în activitatea lui ”.(2006)
 Caracteristici prin care o paradigmă se detaşează de o
LOGO
teorie ştiinţifică:

1. determinarea faptului semnificativ, adică „acea clasă

de fapte pe care paradigma le-a identificat ca deosebit de
revelatoare despre natura lucrurilor” şi care sunt absolut
necesare pentru rezolvarea problemelor cu care
cercetătorii şi practicienii se confruntă (ex. rolul
familiei/al școlii în procesul de socializare/educaţie);
2. potrivirea faptelor cu teoria, prin determinări factuale
care „vizează acele fapte care (deşi nu prezintă adesea un
interes intrinsec) pot fi direct comparate cu predicţiile
paradigmei” (ex. teoria lui T. Parsons privind
socializarea, prin raportare la caracteristicile stadiilor de
dezvoltare psihică şi de vârstă);
 LOGO

3.articularea teoriei „dizolvând ambiguităţile rămase şi

permiţând rezolvarea problemelor asupra cărora anterior ea
atrăsese doar atenţia.” Această caracteristică este considerată
de autor ca fiind cea mai importantă, deoarece contextul oferit
de afirmarea paradigmei se constituie ca garant al soluţionării
acestor probleme aparent minore. (ex., afirmarea psihologiei
ca știință a creat contextul favorabil paradigmei psihocentriste
în educație) (T.Kuhn, pp.87-89)
 LOGO
Schimbarea paradigmelor ştiinţifice

După Kuhn, schimbările de paradigmă

apar cel mai probabil după ce se constată
o anomalie în modul de funcţionare al
paradigmei anterioare.
Numai atunci când încercările repetate de
rezolvare a problemelor capătă accentele
dramatice ale unei crize, poate surveni
fenomenul de schimbare a paradigmei.
Un exemplu edificator în acest sens este
acela al înlocuirii paradigmei
magistrocentriste de către cea
psihocentristă, în educaţie.
 LOGO
De reflectat...

Schimbările de paradigmă sunt mai

dramatice la nivelul ştiinţelor exacte care
sunt, de altfel, mult mai stabile şi mature
în comparaţie cu ştiinţele socio-umane.
T. Kuhn avansează chiar ideea că la nivelul
ştiinţelor socio-umane nu se poate vorbi
despre conceptul de paradigmă decât într-
un sens foarte larg.
„A renunţa la o paradigmă, fără a o înlocui
simultan cu alta, înseamnă a renunţa la
ştiinţa însăşi” (T. Kuhn, 2008 p.144).
 LOGO
Studiu de caz…
Einstein si Eddington(film, 2008)

 Teoreticianul german Albert Einstein a lucrat ani

întregi la Teoria Relativității, care amenința două secole de certitudine
newtoniană (legea gravitației) precum și bazele științei britanice.
 Omul de știință britanic Arthur Eddington a fost unul dintre cei mai
importanți astrofizicieni și director al Observatorului din Cambridge.
Credința lui era aceea că adevărul nu trebuie să cunoască granițe. Asta
l-a determinat ca în anul 1914 să înceapă să corespondeze cu Albert
Einstein, deși lucrurile se petreceau în perioada Primului Război
Mondial, iar țările lor erau inamice.
 Expediția lui Eddington în Africa, pentru fotografierea luminii care
apare în jurul soarelui în timpul unei eclipse, aduce dovada că teoria
lui Einstein este adevărată. Acest fapt va schimba viziunea de secole
asupra lumii și-l va transforma pe Einstein într-un savant de renume
mondial.
Este nevoie de o schimbare de LOGO
paradigma in educatie???

„Obișnuința – adică ceva mai stupid ca

lenea – ne face sa ramânem nemișcați în
mlaştină şi să ne împotmolim tot mai
mult.” – Honoré de Balzac
Argumentați citatul de mai sus cu
referire la fenomenul educaţional din
societatea românească!
 Conceptul de paradigmă în ştiinţele LOGO
socio-umane
 „ în ştiinţele sociale paradigmele sunt rar acceptate de
toată lumea, chiar în interiorul unei specialităţi anume
(...).Faptul că există mai multe şcoli de gândire în sânul
aceleiaşi discipline sau subdiscipline nu împiedică pe vreuna
dintre ele să fie fertilă pentru cei care o practică ” .(M.
Dogan și R. Phare, 1993)

 Se constată o ignoranţa deliberată, reciprocă între

cercetători, conceptele utilizate sunt polisemantice şi de-a
lungul timpului au proliferat o serie de şcoli de gândire
(curente ştiinţifice) la nivelul acestor discipline (M.
Dogan,2001).

 „în sociologie, ca de altfel în toate ştiinţele sociale,

paradigmele sunt mai mult respinse decât acceptate,
situaţie care a generat dezbateri între specialişti cu privire
la caracterul aparadigmatic, preparadigmatic sau
multiparadigmatic al unora dintre ştiinţele sociale” (D.
Popovici, 2003, p.29)
 Paradigme afirmate la nivelul ştiinţelorLOGO
educaţiei
În viziunea lui Sorin Cristea putem vorbi despre trei
criterii de clasificare :
 criteriul polar - face distincţia între două paradigme
pedagogice aflate în permanentă contradicţie:
pedagogia esenţei şi pedagogia existenţei;
 criteriul multinivelar - se raportează la predominanţa
unui anumit element din structura de bază a
educaţiei în raport cu celelalte :
magistrocentrism, psihocentrism, sociocentrism
sau tehnocentrism;
 criteriul istoric - raportat la pedagogia modernă şi
postmodernă, permite identificarea: paradigmei
psihocentriste, paradigma sociocentriste şi
paradigmei curriculumului. [Cristea S., 2010,
p.39-44]
 LOGO
Criteriul polar
 Pedagogia esenţei, ca paradigmă de inspiraţie filosofică,
pune accent pe idealul educaţional, considerat drept
finalitate cu nivel maxim de complexitate şi care exprimă
modelul de om ideal sau tipul de personalitate
prefigurat de societate, în raport de caracteristicile fiecărei
epoci istorice. Se poate vorbi despre o evoluţie a aceastei
paradigme, pe o perioadă lungă de timp, ce începe în
Antichitate şi se finalizează abia în secolul XVIII, odată cu
apariţia lucrării lui J. J. Rousseau intitulată Emil sau
despre educaţie (1762).
 Pedagogia existenţei configurează un alt model
educaţional, care pune accent pe potenţialităţile de
dezvoltare ale celui educat, pe aptitudinile şi
predispoziţiile de care el dispune şi care îi conferă o
“originalitate specifică”. Ea implică dezvoltarea individului
“din interior”, printr-o educaţie ancorată în realitate, cu
respectarea particularităţilor psiho-individuale.
 LOGO
Criteriul multinivelar și istoric
 Magistrocentrismul reprezintă paradigma de bază a
pedagogiei clasice sau tradiţionale; ea valorizează în
special activităţile de predare, în detrimentrul celor
de învăţare şi evaluare, pe care le consideră ca fiind
subordonate. Relaţia pedagogică profesor-elev este una
de tip autoritar, bazată pe superioritatea profesorului şi
distanţa socio-afectivă impusă de către acesta în
raporturile cu elevii săi.
 Psihocentrismul. La graniţa dintre secolele XIX şi XX se
afirmă, odată cu lansarea curentului pedagogic numit
educaţia nouă, paradigma pedocentristă. Promotoarea
acestei paradigme este Ellen Key-Secolul copilului
(1900). Pedocentrismul a stat la baza psihocentrismului,
care promovează principiul fundamentării
pedagogiei pe datele furnizate de psihologie, în
general, şi de psihologia copilului, în special.
Procesul de instruire nu se poate realiza în mod global,
nediferenţiat, ci el trebuie să implice principiul
diferenţierii până la individualizare, în raport cu
particularităţile psihologice individuale şi de vârstă ale
copilului.
 LOGO
...
 Sociocentrismul apare ca reacţie la paradigma
psihocentristă. Conform adepţilor acestei paradigme,
în centrul procesului educaţional stau cerinţele
sociale, fie ele de ordin economic, cultural, politic,
demografic, religios sau comunitar. Idealul
educaţional, ca finalitate pedagogică de maximă
generalitate, este stabilit de către societate.

 Tehnocentrismul reprezintă o paradigmă care pune

accentul pe procesele de ordin formativ, ce au ca
rezultat pregătirea indivizilor în vederea exercitării
unei profesiuni şi formarea profesională continuă. Ea
plasează în centrul demersului didactic tehnologiile
educaţionale care îmbină metodele şi mijloacele de
învăţământ cu obiectivele şi conţinuturile, sub forma
unui proiect pedagogic/de tehnologie didactică.
 LOGO
...
 Paradigma curriculumului se axează pe afirmarea
rolului prioritar al finalităţilor educaţiei, la
nivelul oricărui proiect pedagogic. În funcţie de
finalităţi se structurează şi celelalte elemente ale
modelului curricular de abordare a instruirii:
conţinuturile, metodele de predare-învăţare,
strategiile de evaluare.
 Această paradigmă (a doua jumătate a secolului XX),
abordează educaţia la nivel global, având în vedere
toate componentele fundamentale ale acesteia:
funcţia centrală (formarea şi dezvoltarea personalităţii
individului) şi structura de bază (relaţia educator-
educat), finalităţile şi formele generale ale educaţiei,
realizabile prin activităţile din cadrul sistemului şi
procesului de educaţie / învăţământ şi metodologia de
predare-învăţare-evaluare [Cristea,2010,pp.105-107].
Criterii de clasificare a paradigmelor sociologiei
LOGO
educaţiei
Criterii Tipuri

După zona socială de paradigme paradigme

referinţă, raportată la macrostructurale microstructurale
obiectul de cercetare
şi la metodologia
cercetării

După strategia de paradigme paradigme

abordare explicative hermeneutice-
(cercetare) istorice
predominantă
După gradul şi paradigmele paradigmele
tipul de normative interpretative
normativitate
 LOGO
După zona socială de referinţă

I. Paradigme macrostructurale realizează atât o

analiză a societăţii la nivel global cât şi o
abordare a diverselor subsisteme sociale, privite
în interdependeţa lor structurală şi funcţională.
 Sugerează necesitatea abordării holistice a
educaţiei, ca sistem şi a raporturilor dintre
instruire şi formare profesională, dintre contextul
formal, nonformal şi cel informal al educaţiei,
dintre dimensiunile sau laturile educaţiei, dintre
sistemul de învăţământ şi procesul de
învăţământ, dintre predare, învăţare şi evaluare
etc.
 LOGO
...
II.Paradigmele microstructurale sunt raportate la o serie de
aspecte sociale punctuale, contextuale, de dimensiuni mai
reduse, care presupun „studiul comportamentului cotidian
în situaţii de interacţiune de tip faţă în faţă ”
 Abordează aspecte legate de: relaţiile pedagogice din
cadrul grupului-clasă, cultura şi climatul clasei de elevi,
caracteristici ale şcolii ca organizaţie, caracteristici ale
clasei de elevi ca microgrup social, fenomenul atribuirii,
fenomenul etichetării, construcţia identităţii sociale în
spaţiul şcolii etc.
 Deşi, aparent sunt tratate ca fiind diamentral
opuse, în practica socio-educaţională ele
interacţionează
 LOGO
O nouă categorie de paradigme

III. Paradigme macrostructurale cu

deschideri microstructurale.
Argumentul pentru care s-a recurs la această
denumire este susţinut de plasarea acestor paradigme
într-un areal ştiinţific aflat la graniţa dintre
abordările macro- şi cele microstructurale.
Reprezentanţii acestor paradigme folosesc analizele
microstructurale ca temei pentru a ajunge la soluţii
de nivel macrostructural.
După strategia de abordare (cercetare) predominantă
LOGO

 paradigme explicative, de inspiraţie

experimentală, preluate după modelul
ştiinţelor naturii, cum ar fi abordarea
faptelor sociale ca lucruri, în viziunea lui E.
Durkheim;
 paradigme hermeneutice-istorice, bazate
pe analize calitative, specifice ştiinţelor
socio-umane;
 Hermeneutica - Știința sau metoda
interpretării fenomenelor culturii spirituale.
 LOGO
După gradul şi tipul de normativitate

 paradigmele normative care sunt centrate pe

problematica raportului dintre educaţie şi
societate; ele dispun de două caracteristici
fundamentale: existenţa unui sistem de reguli
pe care se fundamentează interacţiunea socială
şi abordarea pe cale deductivă (de la general
la particular) a explicaţiei sociologice.
 paradigmele interpretative pun accentul pe
procesul de interpretare a interacţiunilor sociale,
abordează contextul acţiunii sociale ca pe un
element activ şi nu pasiv, acordă un rol deosebit
„actorului social, anagajat din interior” .
 Prezentare sintetică a principalelor paradigme afirmate laLOGO
nivelul sociologiei educaţiei

Paradigma Funcţionalism Conflictualism Interacţionism Teoria Teoria Etnometodo-

simbolic reproducţiei transmiterii logia
Criterii de socio- educaţionale
analiză culturale

Tipul Macrosocială Macrosocială Microsocială Macrosocială Macrosocială Microsocială

cu deschidere cu deschidere
microsocială microsocială

Conceptele Solidaritatea Capitalism Sinele social Habitus Capital Etnometode

de bază mecanică, Clase sociale Sinele personal Câmp şi spaţiu lingvistic, Cunoaştere
Solidaritatea Plusvaloare Simbol social Cod lingvistic comună
organică Grup de status Comunicare Clasă socială restrâns, Cunoastere
Funcţii latente Ideal-tip Interacţiune Violenţă elaborat, savantă
şi manifeste simbolică Curriculum de
Arbitrariu tip anamblare, Procedee
cultural Curriculum de interpretative
Reproducţie tip integrare
socio-culturală
 Prezentare sintetică a principalelor paradigme afirmate la LOGO
nivelul sociologiei educaţiei
Paradigma Funcţionalism Conflictualism Interacţionism Teoria Teoria Etnometodo-
Criterii de simbolic reproducţiei transmiterii logia
analiză socio- educaţionale
culturale
Societatea Stabilă, Caracterizată Are un rol activ Prin Are o Funcţionează
funcţionează în prin conflicte în influenţarea intermediul mobilitate ca mediu
mod integrat ca între clase interacţiunilor instituţiilor ridicată, cu organizat al
un sistem sociale sau sociale sale tinde să variaţii mari activităţilor
grupuri de cotidiene legitimeze ale codurilor practice
status rapoturile de lingvistice în realizate de
putere dintre interiorul actorii sociali
clasele sociale aceleiaşi clase
sociale
Individul Prin socializare Este socializat Socializarea lui Este agent al Este socializat Se manifestă
devine membru în contextul se realizează acţiunii sub influenţa ca subiect,
al societatăţii şi luptelor pentru prin practice, care celor patru fiind capabil
realizează funcţii putere prin interacţiune cu poate instanţe: de
sociale metode bazate semenii, prin recunoaşte familia, grupul raţionamente
pe autoritate şi comunicarea cu obiectele de vârstă, sociologice
coerciţie ajutorul sociale şi le şcoala şi practice
simbolurilor construieşte ca munca
relaţii
obiective
 Prezentare sintetică a principalelor paradigme afirmate laLOGO
nivelul sociologiei educaţiei
Paradigma Funcţionalism Conflictualism Interacţionism Teoria Teoria Etnometodo-
Criterii de simbolic reproducţiei transmiterii logia
analiză socio- educaţionale
culturale
Educaţia Este un proces Sistemul de Este o activitate Sistemul de Instituţiile de Se defineşte
de socializare învăţământ, sistematică ce învăţământ învăţământ au ca activitate
metodică a asemeni celui urmăreşte este un mijloc rol de de dobândire
tinerei generaţii social, trebuie formarea prin care repetitori progresivă a
supus unei dimensiunii clasele sociale culturali, fiind procedeelor
analize sociale a dominante un instrument interpretative
multifactoriale conştiinţei de reproduc de transpunere şi a regulilor
(M.Weber) sine prin inegalităţile în practică a de suprafaţă
interiorizarea sociale cerinţelor ( metode,
atitudinilor societăţii tehnici
comune ale specifice).
grupului
Reprezen- E. Durkheim K.Marx G.H. Mead P. Bourdieu B. Bernstein H. Garfinkel
tanţi
T. Parsons M.Weber J.C. Passeron A. Cicourel