„Iarna buclucaşă”

Prof. Maliş Emanuela-Maria

Grădiniţa cu Program Normal Valea Stânei
Vatra Moldoviţei – Suceava
 PROIECT DIDACTIC

NIVEL DE VÂRSTĂ/GRUPĂ: 5-6/7 ani/ Nivel II, grupa mare

TEMA ANUALĂ DE STUDIU:„Când / cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Totul despre apă”
TEMA ACTIVITĂŢII: MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrată
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
ALA1 + DŞ + DEC+ ALA2
 Jocuri şi activităţi didactice alese: „Micii cercetători”
1. Ştiinţă - activitate independentă pe fişe; Bibliotecă - elemente de
comunicare orală şi scrisă; Nisip şi apă - jocuri senzoriale.
2. „Dansul fulgilor de nea”- dans tematic
 Activităţi pe domenii experienţiale:
DŞ - „Poveşti cu fulgi de nea”- experienţe
DEC - „Vis de iarnă”- desen şi pictură (lucrare colectivă)
 Activităţi de dezvoltare personală
Întâlnirea de dimineaţă: „Însufleţeşte fulgul” – joc de exprimare a
sentimentelor
Tranziţii: „În pasul fulgilor de nea”– joc cu text şi cânt

„Ne jucăm, numărăm!”- joc - numărătoare

SCOPUL ACTIVITĂŢII:

 Dezvoltarea capacităţii de a experimenta/investiga, de a formula ipoteze pentru a

demonstra cauzele unor fenomene observate (topirea, fierberea, condensarea şi
evaporarea, colorarea, plutirea şi scufundarea) precum şi a capacităţilor de exprimare
a gândurilor şi impresiilor prin intermediul limbajului artistic.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

o Să efectueze experienţe simple cu apă, gheaţă şi zăpadă (topire, fierbere, condensare,

evaporare, colorare);
o Să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate;
o Să cerceteze şi investigheze rezultatele obţinute prin interpretări şi comparaţii (plutire,
scufundare);
o Să descrie schimbările şi transformările survenite ale apei şi zăpezii;
o Să rezolve corect şi creativ sarcinile propuse în fişele de lucru;
o Să redea imaginea unor obiecte din realitatea înconjurătoare (elemente ale anotimpului
iarna) folosind tehnici diferite;
o Să precizeze importanţa apei pentru natură.

STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee: conversaţia, observaţia sistematică (dirijată), expunerea,
exerciţiul, jocul, explicaţia, experimentul, metode interactive de grup -
„ciorchinele”, „schimbă perechea”, învăţarea în grup, brainstorming-ul;
 b) Resurse materiale: fulgi din hârtie cartonată, „norul vesel”- suport pentru
prezenţă, ecusoane cu imagini reprezentând fulgi cu căciuliţe divers colorate,
CD, spirtiere, pahare „Berzelius”, fişă suport, imagini specifice decupate,
plăcuţe cu cuvinte, recipiente pentru colorare, pipete, coloranţi alimentari, coli
de hârtie, recipient cu apă, fişă ştiinţifică, coji de nucă, plastilină, paie de
plastic, cuie, dopuri de plută, bilă de metal, lipici, scobitoare, acuarelă, pastă de
dinţi, creioane colorate, ceracolor, carioca, markere, coli A1, coroniţe argintii.
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri.

DURATA: o zi.
BIBLIOGRAFIE:
 ***M.Ed.C.T. „Curriculum pentru învăţământ preşcolar”, 2008;
 Scrisoarea metodică M.Ed.C.T, nr., 42328 din 07.10.2008-,,Educaţia un orizont, nu o
destinaţie’’;
 Stanciu, Mihai, 2003, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava;
 Ezechil, Liliana, Lăzăreanu, Păişi, Mihaela, 2002, Laborator preşcolar, Ghid
metodologic, V& Integral,Bucureşti;
 Breben, Silvia, şi colaboratorii, 2007, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Ed.
Arves, Craiova;
 Culea, Laurenţia, Sesovici, Angela, Grama, Filofteia, 2008, Activitatea integrată din
grădiniţă – ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar, Editura
Publishing House;
 Dumitru, Alexandrina, Dumitru, Viorel-George, 2008, Activităţi transdisciplinare
pentru grădiniţă şi ciclu primar – jocuri didactice, Editura Paralela 45.

Scenariul activităţii

Salutul „Bună dimineaţă, fulgi de nea” stimulează buna dispoziţie a copiilor şi creează o
atmosferă de optimism pentru o nouă zi de activitate. Copiii răspund salutului adresat de
educatoare fiind încurajaţi mai apoi să salute musafirii.
Pentru a sesiza prin ce se deosebeşte această zi de celelalte, educatoarea sprijină copiii
în evidenţierea noutăţilor zilei: prezenţa musafirilor şi atmosfera de sărbătoare.
Aceştia sunt invitaţi de către Zâna Iarna (educatoarea) să intre în împărăţia ei. Ea le
propune să devină pentru o zi fulguşori şi le oferă câte un fulg din hârtie cartonată. Fiecare
copil „însufleţeşte” fulgul primit (joc: ”Însufleţeşte fulgul!”), redând starea afectivă de
moment. Copiii plasează fulgul personalizat pe „Norul vesel” prin numărare – modalitate de a
realiza prezenţa. La finalul acestei acţiuni de plasare a fulgilor se rapotează numărul acestora
la numărul copiilor care i-au aşezat („- Dacă fiecare copil a aşezat câte un fulg pe norul vesel
câţi copiii credeţi că sunt astăzi la grădiniţă? ”, - „Tot atâţia copii câţi fulgi sunt” ).
Totodată, la nivelul grupului de copii se stabilesc responsabilităţi şi sarcini: numărarea
copiilor prezenţi şi absenţi, aşezarea numărului corespunzător acestora, stabilirea „fulgului -
meteorolog” şi a caracteristicilor vremii, distribuirea gentuţelor.
Fiind o zi deosebită în viaţa grupei, li se cere copiilor să o identifice ca zi în săptămână
şi ca zi în calendar (-„ În ce zi suntem astăzi?, ieri a fost..., mâine va fi...”). Copiii denumesc
zilele săptămânii şi indică jetoanele pe care este scrisă denumirea acestora. „Fulgul
meteorolog” stabileşte anotimpul, vremea, temperatura şi completează calendarul cu
simbolurile caracteristice acestora.
Aflaţi în Împărăţia Iernii, „Zâna Iarnă – educatoarea” îi invită să asculte „Povestea
Fulgului de Nea”. Finalul acestei poveşti îi stimulează să descopere noi întâmplări petrecute
cu Fulgul de Zăpadă şi prietenii săi. Apare Fulgul - mascotă cu o surpriză pentru copii, o
ghicitoare, răspunsul la aceasta fiind mesajul zilei „Apa este viaţă”.
Cu ajutorul baghetei magice şi a unui clopoţel Zâna Iarna îi invită să pornească în
„Împărăţia fulgilor de nea” (joc – tranziţie – joc cu text şi cântec) spre „laboratorul” unde vor
fi mici cercetători. Copiii primesc ecusoane cu fulgi care au căciuliţe de culori diferite, apoi
execută mişcări sugerate de ritmul şi textul melodiei.
În funcţie de culoarea căciuliţei fulgului de nea reprezentat pe ecuson, copiii se
grupează la cele trei ateliere de lucru din laborator. (Domeniul Ştiinţe – „Poveşti cu fulgi de
nea”- experimente)
Experienţa nr.1- Transformări ale stărilor de agregare ale apei (solidă, lichidă şi
gazoasă)
Se efectuează experienţe folosind apa, zăpada şi gheaţa. Acest experiment cu caracter
ştiinţific le permite copiilor să cerceteze procese ca: topirea, fierberea, evaporarea şi
condensarea.
Rezultatele investigaţiilor sunt consemnate pe o fişă de lucru folosind metoda
interactivă „ciorchinele”. (Biblioteca – elemente de comunicare orală şi scrisă)
Copiii analizează şi identifică imaginile puse la dispoziţie de către educatoare şi
realizează conexiuni între ideile descoperite pe parcursul desfăşurării experienţei – realizarea
„ciorchinelui”, apoi corelează imaginile cu simbolul scris (plăcuţe cu cuvinte).
Experienţa nr. 2- Plutirea şi scufundarea
Materialele puse la dispoziţia copiilor (dop, scobitoare, plastilină, cub de lemn, cui de
fier) îi ajută să stabilească faptul că apa are proprietatea de a menţine la suprafaţă obiectele
uşoare şi permite scufundarea celor grele. Pe baza fişei ştiinţifice copiii fac predicţii apoi
stabilesc rezultatele experienţei. Sunt puse la dispoziţia copiilor diverse materiale: coli de
hârtie, coji de nucă, plastilină, paie de plastic, lipici, foarfece, din care vor confecţiona
obiecte pe care le vor folosi în timpul desfăşurării experienţei. (Nisip şi apă – jocuri
senzoriale)
Experienţa nr. 3- Colorarea
Experienţa se desfăşoară în cadrul unui grup de 6 copii care lucrează în perechi. Trei
copiii colorează apa, zăpada, gheaţa cu acuarelă (verde, albastră, roşie) iar perechile lor sunt
observatori. Se verbalizează acţiunile şi rezultatul experienţei este consemnat de „observatori”
pe fişa de lucru. Acţiunea continuă, copiii îşi inversează rolurile. În etapa a doua, apa este
colorată cu coloranţi alimentari, la început în cantitate mai mică şi apoi în cantitate mai mare.
(Ştiinţă - fişă de muncă independentă)
Rezultatul tuturor experienţelor sunt expuse pe panoul din laborator (realizarea unui
poster).
Tranziţia spre următoarea activitate se realizează într-un mod distractiv şi antrenant
pentru copii. Educatoarea şi copiii invită „Fulgul - mascotă” să continue călătoria prin
Împărăţia Iernii în pas de dans (ALA2 - „Dansul fulgilor de nea” – dans tematic).
La un moment dat este sesizează dispariţia Fulgului. Pentru a-l readuce în Împărăţia
Iernii, fiecare lider de grup trebuie să prezinte concluziile experienţelor. În continuare se
propune copiilor să creeze mediul specific lui (fulgului), având la dispoziţie materiale diverse
dar şi materialele folosite în cadrul domeniului Ştiinţe (apa, culorile, beţişoarele).
Fantezia copiilor constă în crearea de noi forme personificate sau elemente ale
mediului înconjurător transformate prin viziune proprie (Domeniul estetic şi creativ - „Vis de
iarnă” - lucrare colectivă).
Copiii sunt împărţiţi pe baza jocului-numărătoare „Ne jucăm, ne-nvârtim / Fulgii-n două
îi împărţim !” în două grupe. Ambele grupe vor realiza un tablou de iarnă folosind tehnici şi
materiale diferite. Se stabileşte împreună cu copiii care sunt bucuriile iernii. („Ce culori putem
folosim în picturile noastre?”, „Care sunt culorile reci? ”, „Dar cele calde? ”, „Cum se
numesc alb şi negru? ”).
Prima grupă realizează tema plastică utilizând acuarela, pasta de dinţi, amprentarea şi
ştampilarea, iar grupa a doua utilizează creioane colorate, ceracolor, carioca şi markere. Se
reactualizează cunoştinţele legate de folosirea materialelor primite, a culorilor şi a apei. Se
formulează cerinţele privind repartizarea elementelor în spaţiul plastic.
Lucrările realizate vor fi expuse pe pereţii „laboratorului”.
La finalul zilei, se fac aprecieri asupra activităţii desfăşurate. Prin procedeul „copiii
dictează, educatoarea scrie” sunt notate în „Jurnalul grupei” mesaje desprinse din activitate.
Educatoarea împreună cu copiii lansează o invitaţie fulgului - mascotă de a-i însoţi a
doua zi într-o plimbare în natură pentru a verifica dacă ceea ce au descoperit prin experienţe
la activitate există în realitate.
ANEXA 1

Povestea fulgului de nea

E iarnă. Din norii cenuşii adunaţi deasupra satului, încep să cadă fulgi albi, uşori ca
puful.
Nicu, un băiat de grupă mică, priveşte gânditor pe geam la fulgii de zăpadă ce dansează
în bătaia vântului.
Un fulg pribeag, rătăcit, alb şi moale s-a lipit de fereastră.
Nicu îl priveşte uimit.
- Doamne, ce minunăţie! Te rog intră în casă să te încălzeşti puţin! Vreau să fii prietenul
meu, a spus el.
- Îţi mulţumesc, copil frumos, dar nu pot intra în casă, că e cald şi mă topesc.
- De ce? a întrebat Nicu, curios.
- Cum? nu ştii...? Stai atunci să-ţi povestesc.
Odată, eram o picătură de apă şi locuiam împreună cu alte picături într-o oală care
fierbea pe aragaz. Din cauza căldurii focului, unele picături se prefăceau în aburi. Pe fereastra
deschisă, aburii fugeau repede afară şi se ridicau sus, sus de tot spre soare. În oală rămânea
din ce în ce mai puţină apă.
- Unde s-a dus apa? ai întrebat-o pe bunica... ea ţi-a arătat cum deasupra apei care fierbe
se formează aburi, care se ridică în sus. Prefăcută în aburi, m-am ridicat şi eu din oala aceea.
Am trecut pe lângă tine, am ieşit pe fereastră şi m-am înălţat spre văzduh... Acolo sus m-am
întâlnit cu alte picături mici, transformate în vapori de apă (tot un fel de aburi). Aceştia
veneau din pământul udat de ploaie, din apa râurilor şi chiar din marea cea mare. Acum
locuiam împreună un foarte mare număr de vapori de apă. Şi stăteam unul lângă altul,..vântul
ne purta încoace...încolo...
- Ştii cum se numesc grămăjoarele acestea de vapori care se văd pe cer? NORI!
Cu timpul, ne-am strâns mai mulţi unul lângă altul, şi, răcoriţi de un aer rece, ne-am
transformat în picături de ploaie şi am pornit cu repeziciune spre pământ. Din nou ne-au luat
plantele însetate. Le-am ajutat să crească şi să rodească.
Pe mine m-a aruncat vântul în pârâu. Acolo veneau animalele să-şi potolească setea. Eu,
m-am apropiat mai mult de mal şi m-am prins de braţul tău când ai intrat în apă. Nici nu m-ai
observat! Din cauza soarelui dogoritor, m-am evaporat din nou. Şi iarăşi sub formă de vapor
de apă... într-un nor mare... Apoi ştii ce a urmat.
Stai să-ţi povestesc ce mi s-a întâmplat astăzi!
Eram sus de tot, în văzduh, cu alte picături de apă. Ne-am îndreptat spre pământ. Pe
drum ne-a cuprins un frig groaznic. Ne-am pus haine pufoase, albe şi am început să ne jucăm
plutind încet. Copiii ne-au recunoscut şi au început să strige: Ninge! Ninge! Te-am zărit la
fereastră şi m-am aşezat pe ea să te salut. Mi-a fost dor de tine! Acum sunt bucuros că te-am
întâlnit şi ai aflat povestea mea.
- Nicu, aş putea să-ţi povestesc multe, multe din peripeţiile mele dar... mă grăbesc!
Nr. Etapele activităţii Strategii didactice Tipul de
Crt. Conţinutul ştiinţific Metode si Mijloace
Mijloace de Evaluare
Evaluare/ inteligenţă
procedee învăţământ Metode şi activată
indicatori
Orientarea atenţiei către conţinutul activităţii ,,Zâna-Iarnă”
1. Captarea şi se realizează prin intermediul elementului Conversaţia (educatoarea) Inteligenţa
orientarea surpriză - Zâna Iarna şi a unei călătorii Observaţia fulgi din interpersonală
atenţiei imaginare, care urmăresc cunoaşterea, Expunerea carton,
înţelegerea şi observarea fenomenelor cu Explicaţia fulgi din
privire la stările de agregare ale apei. polistiren
(Anexa1)
Tema şi obiectivele activităţii sunt prezentate Expunerea
2. Anunţarea temei copiilor sub forma unor formulări – pretext
şi a obiectivelor exprimate de Zâna Iarnă.
Domeniul Ştiinţe: „Poveşti cu fulgi de nea” Spirtieră, Consultaţia în
3. Prezentarea Experienţa nr.1 - Transformări ale stărilor Observarea pahare grup Inteligenţa
conţinutului şi de agregare ale apei (solidă, lichidă şi sistematică Berzelius, naturalistă
dirijarea învăţării gazoasă): (dirijată) eprubete,
- Exersarea capacităţii de a observa pe baza Conversaţia coală de hârtie
experienţelor fenomene prin care apa îşi Explicaţia neagră, fişă
schimbă formele de agregare; suport,
- Realizarea de conexiuni între ideile Experimentul imagini
descoperite de copii în grup şi individual prin specifice Viteza de Inteligenţa
interacţiune. (Biblioteca - elemente de decupate, reacţie lingvistică
comunicare citit-scris); „Ciorchinele” plăcuţe cu promptă în
- Analizarea, selectarea şi identificarea cuvinte, elaborarea
imaginilor puse la dispoziţie şi corelarea carioca, lipici corectă a
acestora cu simbolul scris(plăcuţe cu cuvinte) Recipient cu „ciorchinelui”
(metoda interactivă „Ciorchinele”). apă, fişă
Experienţa nr. 2 - Plutirea şi scufundarea Experimentul ştiinţifică, Inteligenţa
- Stimularea capacităţii de a formula predicţii carioca, coji Capacitatea de naturalistă
în anticiparea unor rezultate, de a căuta de nucă, formula
soluţii, răspunsuri pentru validarea plastilină, întrebări şi Inteligenţa
ipotezelor.; cuie, dopuri ipoteze interpersonală
- Aplicarea în situaţii noi a cunoştinţelor de plută,
însuşite (de a face legături cauză-efect - Nisip scobitoare. Inteligenţa
şi apă- jocuri senzoriale) Experimentul Recipiente naturalistă
Experienţa nr. 3- Colorarea Exerciţiul pentru Rezolvarea
- Identificarea procesului chimic de colorare a „schimbă colorare, corectă a Inteligenţa
apei, prezentarea rezultatelor asupra celor perechea” pipete, sarcinii intrapersonală
observate şi formularea concluziilor utilizând coloranţi Capacitatea de
fişe de lucru. (Ştiinţă- activitate independentă alimentari, redare fidelă a Inteligenţa
pe fişe) acuarele, fişa culorilor lingvistică
Stimularea comportamentelor de cooperare în de lucru,
grup şi de organizare a acestuia se va realiza creioane
prin: colorate.
- gruparea după criteriul dat;
- alegerea liderului de grup; Inteligenţa
- respectarea regulilor şi normelor de Jocul Observarea corporal -
convieţuire în grup; sistematică a kinestezică
Transpunerea experienţei cognitive în Conversaţia Coroniţe comportament
elemente de mişcare, sincronizând ritmul cu argintii, Cd ului copiilor.
mesajul transmis, cu atmosfera creată (ALA2 - Explicaţia player Capacitatea de Inteligenţa
„Dansul fulgilor de nea”- dans tematic). a stabili spaţial-vizuală
Domeniul Estetic şi Creativ: „Vis de iarnă”- Acuarelă, legături între
desen şi pictură (lucrare colectivă) Exerciţiul pastă de dinţi, datele oferite
Prezentarea concluziilor experienţelor de plastic creioane de percepţie Inteligenţa
către liderul de grup, stimulându-se colorate, Capacitatea de interpersonală
capacitatea de a formula răspunsuri pentru ceracolor, izolare pe plan
validarea ipotezelor. carioca, mintal a unor
Exersarea abilităţilor plastice însuşite anterior markere, coli aspecte pentru
în redarea unor fenomene ale anotimpului A3. a le transpune
iarna în imagini. în plan artistic
Deprinderea copiilor de a realiza în activitatea Redarea de
 plastică conexiuni între cunoştinţe şi acţiuni. mişcări Inteligenţa
Argumentarea diverselor situaţii cu spirit ritmice, cu corporal-
critic şi autocritic, în vederea evaluării corecte indici scăzuţi kinestezică
a comportamentului faţă de cele observate. de efort.

Formularea concluziilor în „Jurnalul grupei” Jurnalul Identificarea

4. Asigurarea şi desprinderea unor mesaje din cadrul brainstorming- grupei mesajelor Inteligenţa
retenţiei activităţii desfăşurate prin procedeul „copiii ul lingvistică
dictează, educatoarea scrie”.

5. Se apelează la capacitatea de generalizare şi Stimularea

Evaluare abstractizare, având ca mobil conţinutul brainstorming- Inteligenţa
activităţii în integralitatea sa. ul Observarea interpersonală
Aprecieri stimulative asupra rezultatelor comportamen- cu spirit critic
obţinute, modul de organizare pe grupuri, tului şi autocritic
colaborare, valoarea ideilor.