Tema

MODUL 4. Proiectarea activităților de educație timpurie pe domenii de dezvoltare

1.3. Proiectarea activităților de dezvoltare cognitivă, cunoașterea lumii (STEM)

2. Realizați un proiect de activitate integrată pentru domeniul Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii care să
valorifice principiile educației STEM/STEAM/STREAM .

Proiect d e a c t i v i t a t e
integrată

TEMA ANUALĂ DE STUDIU:„Când / cum şi de ce se întâmplă?”

TEMA SĂPTĂMÂNII: „Totul despre apă”
TEMA ACTIVITĂŢII: MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrată
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
ALA1 + DŞ + DEC+ ALA2
 Jocuri şi activităţi didactice alese: „Micii cercetători”
1. Ştiinţă - activitate independentă pe fişe; Bibliotecă - elemente de
comunicare orală şi scrisă; Nisip şi apă - jocuri senzoriale.
2. „Dansul fulgilor de nea”- dans tematic
 Activităţi pe domenii experienţiale:
DŞ - „Poveşti cu fulgi de nea”- experienţe
DEC - „Vis de iarnă”- desen şi pictură (lucrare colectivă)
 Activităţi de dezvoltare personală
Întâlnirea de dimineaţă: „Însufleţeşte fulgul” – joc de exprimare a
sentimentelor
Tranziţii: „În pasul fulgilor de nea”– joc cu text şi cânt

„Ne jucăm, numărăm!”- joc - numărătoare

SCOPUL ACTIVITĂŢII:

 Dezvoltarea capacităţii de a experimenta/investiga, de a formula ipoteze pentru a

demonstra cauzele unor fenomene observate (topirea, fierberea, condensarea şi
evaporarea, colorarea, plutirea şi scufundarea) precum şi a capacităţilor de exprimare
a gândurilor şi impresiilor prin intermediul limbajului artistic.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

o Să efectueze experienţe simple cu apă, gheaţă şi zăpadă (topire, fierbere, condensare,

evaporare, colorare);
o Să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate;
o Să cerceteze şi investigheze rezultatele obţinute prin interpretări şi comparaţii (plutire,
scufundare);
o Să descrie schimbările şi transformările survenite ale apei şi zăpezii;
o Să rezolve corect şi creativ sarcinile propuse în fişele de lucru;
o Să redea imaginea unor obiecte din realitatea înconjurătoare (elemente ale anotimpului
iarna) folosind tehnici diferite;
o Să precizeze importanţa apei pentru natură.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee: conversaţia, observaţia sistematică (dirijată), expunerea,
exerciţiul, jocul, explicaţia, experimentul, metode interactive de grup -
„ciorchinele”, „schimbă perechea”, învăţarea în grup, brainstorming-ul;
b) Resurse materiale: fulgi din hârtie cartonată, „norul vesel”- suport pentru
prezenţă, ecusoane cu imagini reprezentând fulgi cu căciuliţe divers colorate,
CD, spirtiere, pahare „Berzelius”, fişă suport, imagini specifice decupate,
plăcuţe cu cuvinte, recipiente pentru colorare, pipete, coloranţi alimentari, coli
de hârtie, recipient cu apă, fişă ştiinţifică, coji de nucă, plastilină, paie de
plastic, cuie, dopuri de plută, bilă de metal, lipici, scobitoare, acuarelă, pastă de
dinţi, creioane colorate, ceracolor, carioca, markere, coli A1, coroniţe argintii.
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri.

DURATA: o zi.

Scenariul activităţii

Salutul „Bună dimineaţă, fulgi de nea” stimulează buna dispoziţie a copiilor şi creează o
atmosferă de optimism pentru o nouă zi de activitate. Copiii răspund salutului adresat de
educatoare fiind încurajaţi mai apoi să salute musafirii.
Pentru a sesiza prin ce se deosebeşte această zi de celelalte, educatoarea sprijină copiii
în evidenţierea noutăţilor zilei: prezenţa musafirilor şi atmosfera de sărbătoare.
Aceştia sunt invitaţi de către Zâna Iarna (educatoarea) să intre în împărăţia ei. Ea le
propune să devină pentru o zi fulguşori şi le oferă câte un fulg din hârtie cartonată. Fiecare
copil „însufleţeşte” fulgul primit (joc: ”Însufleţeşte fulgul!”), redând starea afectivă de
moment. Copiii plasează fulgul personalizat pe „Norul vesel” prin numărare – modalitate de a
realiza prezenţa. La finalul acestei acţiuni de plasare a fulgilor se rapotează numărul acestora
la numărul copiilor care i-au aşezat („- Dacă fiecare copil a aşezat câte un fulg pe norul vesel
câţi copiii credeţi că sunt astăzi la grădiniţă? ”, - „Tot atâţia copii câţi fulgi sunt” ).
Totodată, la nivelul grupului de copii se stabilesc responsabilităţi şi sarcini: numărarea
copiilor prezenţi şi absenţi, aşezarea numărului corespunzător acestora, stabilirea „fulgului -
meteorolog” şi a caracteristicilor vremii, distribuirea gentuţelor.
Fiind o zi deosebită în viaţa grupei, li se cere copiilor să o identifice ca zi în săptămână
şi ca zi în calendar (-„ În ce zi suntem astăzi?, ieri a fost..., mâine va fi...”). Copiii denumesc
zilele săptămânii şi indică jetoanele pe care este scrisă denumirea acestora. „Fulgul
meteorolog” stabileşte anotimpul, vremea, temperatura şi completează calendarul cu
simbolurile caracteristice acestora.
Aflaţi în Împărăţia Iernii, „Zâna Iarnă – educatoarea” îi invită să asculte „Povestea
Fulgului de Nea”. Finalul acestei poveşti îi stimulează să descopere noi întâmplări petrecute
cu Fulgul de Zăpadă şi prietenii săi. Apare Fulgul - mascotă cu o surpriză pentru copii, o
ghicitoare, răspunsul la aceasta fiind mesajul zilei „Apa este viaţă”.
Cu ajutorul baghetei magice şi a unui clopoţel Zâna Iarna îi invită să pornească în
„Împărăţia fulgilor de nea” (joc – tranziţie – joc cu text şi cântec) spre „laboratorul” unde vor
fi mici cercetători. Copiii primesc ecusoane cu fulgi care au căciuliţe de culori diferite, apoi
execută mişcări sugerate de ritmul şi textul melodiei.
În funcţie de culoarea căciuliţei fulgului de nea reprezentat pe ecuson, copiii se
grupează la cele trei ateliere de lucru din laborator. (Domeniul Ştiinţe – „Poveşti cu fulgi de
nea”- experimente)
Experienţa nr.1- Transformări ale stărilor de agregare ale apei (solidă, lichidă şi
gazoasă)
Se efectuează experienţe folosind apa, zăpada şi gheaţa. Acest experiment cu caracter
ştiinţific le permite copiilor să cerceteze procese ca: topirea, fierberea, evaporarea şi
condensarea.
Rezultatele investigaţiilor sunt consemnate pe o fişă de lucru folosind metoda
interactivă „ciorchinele”. (Biblioteca – elemente de comunicare orală şi scrisă)
Copiii analizează şi identifică imaginile puse la dispoziţie de către educatoare şi
realizează conexiuni între ideile descoperite pe parcursul desfăşurării experienţei – realizarea
„ciorchinelui”, apoi corelează imaginile cu simbolul scris (plăcuţe cu cuvinte).
Experienţa nr. 2- Plutirea şi scufundarea
Materialele puse la dispoziţia copiilor (dop, scobitoare, plastilină, cub de lemn, cui de
fier) îi ajută să stabilească faptul că apa are proprietatea de a menţine la suprafaţă obiectele
uşoare şi permite scufundarea celor grele. Pe baza fişei ştiinţifice copiii fac predicţii apoi
stabilesc rezultatele experienţei. Sunt puse la dispoziţia copiilor diverse materiale: coli de
hârtie, coji de nucă, plastilină, paie de plastic, lipici, foarfece, din care vor confecţiona
obiecte pe care le vor folosi în timpul desfăşurării experienţei. (Nisip şi apă – jocuri
senzoriale)
Experienţa nr. 3- Colorarea
Experienţa se desfăşoară în cadrul unui grup de 6 copii care lucrează în perechi. Trei
copiii colorează apa, zăpada, gheaţa cu acuarelă (verde, albastră, roşie) iar perechile lor sunt
observatori. Se verbalizează acţiunile şi rezultatul experienţei este consemnat de „observatori”
pe fişa de lucru. Acţiunea continuă, copiii îşi inversează rolurile. În etapa a doua, apa este
colorată cu coloranţi alimentari, la început în cantitate mai mică şi apoi în cantitate mai mare.
(Ştiinţă - fişă de muncă independentă)
Rezultatul tuturor experienţelor sunt expuse pe panoul din laborator (realizarea unui
poster).
Tranziţia spre următoarea activitate se realizează într-un mod distractiv şi antrenant
pentru copii. Educatoarea şi copiii invită „Fulgul - mascotă” să continue călătoria prin
Împărăţia Iernii în pas de dans (ALA2 - „Dansul fulgilor de nea” – dans tematic).
La un moment dat este sesizează dispariţia Fulgului. Pentru a-l readuce în Împărăţia
Iernii, fiecare lider de grup trebuie să prezinte concluziile experienţelor. În continuare se
propune copiilor să creeze mediul specific lui (fulgului), având la dispoziţie materiale diverse
dar şi materialele folosite în cadrul domeniului Ştiinţe (apa, culorile, beţişoarele).
Fantezia copiilor constă în crearea de noi forme personificate sau elemente ale
mediului înconjurător transformate prin viziune proprie (Domeniul estetic şi creativ - „Vis de
iarnă” - lucrare colectivă).
Copiii sunt împărţiţi pe baza jocului-numărătoare „Ne jucăm, ne-nvârtim / Fulgii-n două
îi împărţim !” în două grupe. Ambele grupe vor realiza un tablou de iarnă folosind tehnici şi
materiale diferite. Se stabileşte împreună cu copiii care sunt bucuriile iernii. („Ce culori putem
folosim în picturile noastre?”, „Care sunt culorile reci? ”, „Dar cele calde? ”, „Cum se
numesc alb şi negru? ”).
Prima grupă realizează tema plastică utilizând acuarela, pasta de dinţi, amprentarea şi
ştampilarea, iar grupa a doua utilizează creioane colorate, ceracolor, carioca şi markere. Se
reactualizează cunoştinţele legate de folosirea materialelor primite, a culorilor şi a apei. Se
formulează cerinţele privind repartizarea elementelor în spaţiul plastic.
Lucrările realizate vor fi expuse pe pereţii „laboratorului”.
La finalul zilei, se fac aprecieri asupra activităţii desfăşurate. Prin procedeul „copiii
dictează, educatoarea scrie” sunt notate în „Jurnalul grupei” mesaje desprinse din activitate.
Educatoarea împreună cu copiii lansează o invitaţie fulgului - mascotă de a-i însoţi a
doua zi într-o plimbare în natură pentru a verifica dacă ceea ce au descoperit prin experienţe
la activitate există în realitate