Exercițiu – activitate asincron 5.1.

Numele: Alina Matei

Exemplificați o modalitate de valorificare optimă a rezultatelor evaluării nivelului de
dezvoltare fizică, cognitivă, emoțională și socială al unei grupe de copii cu vârste
cuprinse între 2 și 3 ani.
Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoștințelor sau ca mijloc de
măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecționare, ce presupune o strategie globală a formării.
Operația de evaluare nu este o etapă suprapusă procesului de învățare, ci constituie un act
integrat activității pedagogice.Evaluarea constituie o validare a justeţei secvenţelor educative,
a componentelor procesului didactic şi un mijloc de delimitare, fixare şi intervenţie asupra
conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale. În vedera conceperii şi aplicării adecvate ale
evaluării în activităţile preşcolare, ar trebui să se ţină cont de câteva mutaţii de accent,
constatate în ultimul timp, având drept consecinţe redimensionarea şi regândirea strategiilor
evaluative, în consens cu o serie de exigenţe.
Evaluarea antepreşcolarilor reprezintă un ansamblu de activităţii dependente de anumite
intenţii. Acestea transcend datele imediate şi contingente, raportându-se la o serie de funcţii şi
scopuri bine determinate. Scopul evaluării nu este de a parveni la anumite date, ci de a
perfecţiona procesul educativ. Raportat la derularea unei secvenţe de învăţare sau prin
relaţionare la un ansamblu structurat de activităţi de formare, se desprind funcţii ale evaluării
specifice dimensiunii normative (constatativă, diagnostică, prognostică), respectiv funcţii
specifice dimensiunii formative (motivaţională, decizională, informaţională).
Privite din punctul de vedere al educatorului, funcţiile evaluării vizează:culegerea de
informaţii cu privire la măsura în care au fost realizate obiectivele stabilite;controlul asupra
activităţii desfăşurate;stabilirea eficienţei organizării, structurării, accesibilizării conţinutului,
a alegerii strategiei adecvate grupei sau indivizilor din grupă;descoperirea unor lacune,
dificultăţi, rămâneri în urmă pentru ca pe baza lor să se elaboreze un program de recuperare
(cu întreaga grupă, pe grupe mici sau individual)anticiparea, proiectarea, organizarea şi
conducerea ştiinţifică, eficientă a următoarelor secvenţe de instruire.
Pentru antepreşcolar, funcţiile specifice ale evaluării sunt:îl ajută să fixeze, să consolideze şi
să reţină cunoştinţele prin repetare şi întărirea pozitivă pe care evaluarea o determină, să le
integreze în sisteme;să-i mărească încrederea în forţele proprii şi să-i descurajeze
comportamentele negative;îi susţine interesul pentru cunoaştere stimulându-i şi dirijându-i
învăţarea;contribuie la formarea capacităţii de autoapreciere şi la stimularea tendinţei de
autoafirmare;contribuie la întărirea legăturii grădiniţei cu familia;extinderea acţiunii de
evaluare de la verificarea şi aprecierea rezultatelor, la evaluarea procesului, a strategiei care a
condus la anumite rezultate; luarea în calcul şi a altor indicatori, alţii decât achiziţiile
cognitive, precum conduita, personalitatea elevilor, atitudinile etc.centrarea evaluării asupra
rezultatelor pozitive şi nesancţionarea în permanenţă a celor negative;transformarea copilului
într-un permanent partener al educatorului prin autoevaluare, interevaluare şi evaluare
controlată;raportarea rezultatelor la obiectivele definite şi la evoluţia societăţii.
Datele acumulate în urma monitorizării dezvoltării copilului le vor ajuta cadrelor didactice în
procesul de evaluare și determinare a progresului copilului care este punctul final într-o
succesiune de evenimente monitorizate.
Datele colectate în rezultatul monitorizării dezvoltării copiilor vor fi raportate la Standardele
de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani, care vor permite luarea unor
decizii cu referire la îmbunătăţirea procesului educaţional şi realizarea standardelor.
Rezultatele obținute și consemnate în Fișele individuale și de grup ale copiilor vor avea
impact direct asupra organizării procesului educațional atât în scopul individualizării învățării,
cât și în scopul performării competențelor profesionale ale cadrelor didactice din instituție, dar
și la nivel de sistem. Cum anume? La nivel de copil. Datele acumulate vor permite cadrului
didactic, părinților să cunoască punctele forte ale copilului și să înțeleagă nevoile de
dezvoltare ale acestuia. Indicatorii nerealizați sau în curs de realizare, sunt, de fapt acele
lucruri/ cunoștințe/atitudini, pe care copilul încă are nevoie să le învețe. Informaţiile
dobândite prin procesul de monitorizare/evaluare utilizate în conceperea şi ameliorarea
demersului didactic contribuie la asigurarea unei creşteri sănătoase, dezvoltări globale, unitare
a acestuia, îl orientează şi îl sprijină în activitatea de învăţare.
La nivel de grupă. Cadrul didactic va obține un tablou general şi o informație veridică despre
domeniile de dezvoltare și, respectiv, indicatorii cel mai bine şi cel mai slab performaţi per
ansamblu. Acest lucru îi va oferi posibilitatea de a determina punctele forte şi punctele slabe
în
organizarea procesului educaţional şi proiectarea învăţării și dezvoltării. Ca și consecință - va
putea racorda demersul educaţional la nevoile individuale şi de grup ale copiilor.

- Formularea de propuneri pentru îmbunătățirea nivelului de dezvoltare a copiilor și a

gradului de pregătire a lor pentru școală la nivel de instituție/raion/municipiu/țară.
Principalele căi de valorificare a evaluărilor rezultatelor şcolare în scopul ameliorării
procesului didactic sunt identificate, mai ales, la nivelul strategiei evaluării formative, dar şi la
nivelul metodelor şi al procedeelor de evaluare a rezultatelor şcolare, precum şi la nivelul
formelor de realizare a conexiunii inverse. Includerea în acţiunile de corecţie sau de sprijinire
a învăţării, a unor procedee de ajutor individual, reanalizarea greşelilor care au înregistrat o
frecvenţă mai mare, îmbinarea activităţii individuale cu activitatea de grup, utilizarea
lucrărilor realizate anterior de copii în noi aplicaţii; evidenţierea răspunsurilor corecte
corespunzătoare solicitărilor cuprinse în probă sau, dimpotrivă, la care s-a înregistrat un
număr mai mare de erori; realizarea în activitatea viitoare a unor exerciţii/explicaţii
suplimentare, recurgându-se la reformularea cerinţelor sunt principalele demersuri utilizate în
mod obişnuit pentru ameliorarea învăţării, după acţiunile de evaluare a rezultatelor şcolare.
Includerea în acţiunile de corecţie sau de sprijinire a învăţării, a unor procedee de ajutor
individual este o modalitate de valorificare optimă a rezultatelor evaluării nivelului de
dezvoltare la o grupă de antepreșcolari, care permite planificarea- proiectarea în perioada
următoare a unor activități individuale remediale care se axează pe dezvoltarea unor
deprinderi, aptitudini nedezvoltate corespunzător pentru nivelul de vârstă de 2- 3 ani. Putem
influența pozitiv modul cum acţionează un copil cu obiectele, modul cum interacţionează cu
ceilalţi, relaţiile sale în cadrul grupului social de preşcolari, putem adapta ritmul activităților
la nivelul său individual de dezvoltare. Pe această cale sunt amplificate posibilităţile de
ameliorare a activităţii didactice şi pot fi obţinute rezultate mai bune.