Internal

Eu sunt Mara Moșuleț și împreună vom analiza care

sunt implicațiile și rolul - Adulților în educația
timpurie.

Internal
Programul de formare" Bune practici în
educația parentală”
Modul 1 - Adulții implicați în educația timpurie
Conținuturi tematice:

• Tema 1.1 Educația timpurie

• Tema 1.2 Parteneriate ale adulților în beneficiul copiilor

• Tema 1.3 Educația la adulți

Internal
1. Competențe specifice

C 1.1 Sprijinirea părinților pentru a înțelege efectele benefice pe termen lung ale educației timpurii de
calitate, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani.

C 1.2 Aplicarea diferențiată a conceptelor, teoriilor și principiilor specifice educației copiilor şi educației
adulților/ părinților.

Internal
 Scurt exercițiu de intercunoaștere

Fără a sta prea mult pe Sunteți o persoană emotivă?

gânduri, vă rog să scrieți în
Dacă DA, adăugați în chat și un
chat cum vă numiți și o emoție
care vă definește. simbol pentru emotivitate

Internal
De ce despre emoții în contexte de educatie timpurie?

Toată învățarea are

o bază emoțională!
Platon

Internal
 TEMA 1.1 . Educația timpurie

Perioada cuprinsă între momentul nașterii și momentul intrării în școală, în care copilul începe să se dezvolte și să învețe se numește
perioada copilăriei timpurii, iar educația din această perioadă se numește educație timpurie.
Educația timpurie începe în familie și continuă la creșă și grădiniță

Copilăria timpurie este considerată cea mai importantă perioadă din viaţa unui copil, datorită dezvoltării
foarte rapide și salturilor consistente pe toate palierele: cognitiv, emoțional și social.
Tot ce învață copilul de-a lungul primilor ani va influența calitatea vieții din celelalte perioade ale vieții lui.
Fiecare copil vine pe lume cu un echipament ereditar anume.
La acesta se adaugă influențe ale factorilor externi: familia în care se naște, locul natal cu factorii de mediu (țara, regiunea), locuința,
alimentația etc.
Toate acestea se combină diferit, ceea ce înseamnă că nu există adevăruri unice în ceea ce privește aprecierile privind creșterea și
dezvoltarea optimă și deci nici sfaturi eficiente care să se potrivească tuturor copiilor.

Internal
Toţi ne dorim copii sănătoşi,dezvoltaţi normal, fericiţi, dornici de a învăţa, plini de energie, care să ne umple de
satisfacţie prin ceea ce ştiu, prin ceea ce pot să facă, prin felul în care se poartă şi gîndesc. Totul depinde în cea mai
mare măsură de noi, adulţii.
Noi suntem primii în care ei au cea mai mare încredere şi care le decide startul în viaţă!
Copilaria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa unui individ prin consecinţele durabile pe care le
are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia.
Ultimii ani de ani au adunat numeroase dovezi în acest sens şi au determinat schimbări majore asupra modului în care
este privită această perioadă şi, mai ales, asupra practicilor de îngrijire şi educaţie a copilului mic.

‘’Spaţiul’’ educaţiei timpurii de la 1 la 7 ani este definit :de standardele de dezvoltare şi învăţare în perioada timpurie,
de standardele profesionale pentru cadrele didactice care lucrează în servicii de educaţie timpurie şi de curriculumul
naţional al educaţiei timpurii.

Toate aceste documente trasează conturul concepţiei despre copilul mic, al concepţiei despre educaţia timpurie şi
importanţa ei, al practicilor dorite în educaţia timpurie, al profilului educatorului în perioada timpurie şi, nu mai puţin
important, al finalităţilor acestei perioade.

Fiecare copil este unic, iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în luarea deciziilor privind dezvoltarea deplină.
Recunoaşterea şi cunoaşterea îndeaproape a unicităţii lui ne vor ajuta să ştim cum să-l ajutăm.

Internal
 Cum ne raportăm la emoții,
Ce rol joacă emoțiile în
din experiența personală?
viața noastră?

Internal
Exercițiu de reflecție
 Vă amintiți o emoție puternică, intensă,
care v-a marcat, din vremea când erați
copil?
 Dacă cineva dorește să împărtășească cu
noi această experiență, puteți scrie în chat
sau puteți să o prezentați grupului.

Internal
Există o mulțime de emoții care ne însoțesc, însă patru dintre ele apar în aproape toate domeniile
și contextele de cunoaștere.

 Surpriza - Este o emoție simplă care ne concentrează mintea și corpul, în general, către identificarea
unei posibile surse de pericol. Dacă exista o diferență mare între ceea ce ne asteptăm și ce s-a
întâmplat, apare surpriza. Deseori, surpriza este primul pas în învățare – descoperim un fenomen
neasteptat, care ne trezește interesul sau pe care este important să îl întelegem.
 Interesul sau motivația pentru cunoaștere - Dacă surpriza este primul pas către interesul pentru
cunoaștere, această emoție este mai stabila și poate avea o durata mai mare decât surpriza, avand rolul
de a susține procesul învățării. Rolul interesului e de a-i implica pe oameni în activități noi, să încerce
lucruri noi, ciudate sau nefamiliare.
 Confuzia - Aceasta emoție apare când cineva învață ceva ce este nefamiliar și în același timp, dificil de
înțeles. Confuzia vine cu evaluarea unei situații ca fiind nouă, complexă și necunoscută, dar și greu de
înteles. În mod normal, un nivel ridicat de confuzie duce la frustrare și la tendința de a renunța la
învățare. Experimentele arată însă că un anumit nivel de confuzie poate fi benefic pentru învațare,
pentru că îi motivează pe copii să se gândească la o problemă și să se implice activ în învățare.
 Fascinația sau uimirea - Este cea mai profundă și cea mai rară emoție asociată cu învațarea. Apare ca
urmare a întelegerii sau descoperirii unui fenomen cu implicații vaste și profunde, care duce la
modificarea convingerilor noastre despre lume, despre noi înșine și despre viață. Este o emoție asociată
cu transformări spirituale și experiențe unice.
Internal
Internal
Exercițiu de conștientizare

 Gândiți-vă la ultima intinlire pe care ați avut-o cu parintii,

înainte de această sesiune de curs.
 Ce emoții ați identificat ?
 Cu ce situații, contexte erau asociate ?

 Gândiți-vă la ultima oră pe care ați avut-o cu copii de la

grupa, înainte de această sesiune de curs.
 Ce emoții ați identificat la copii ?
 Cu ce situații, contexte erau asociate ?

Internal
Competențe emoționale
Competențe si esențe
https://www.youtube.com/watch?v=WaFbxILQQXs

• Trăirea și exprimarea emoțiilor – capacitatea unei persoane de a

conștientiza faptul că trăiește o emoție, de a interpreta corect emoția pe care
o simte și de a o exprima în mod adecvat la nivel comportamental; capacitatea
unei persoane de a empatiza cu ceilalți, în baza recunoașterii emoțiilor pe care
ceilalți le simt și oglindirea acestora în propria persoană.
• Înțelegerea și recunoașterea emoțiilor – capacitatea persoanei de a
identifica emoțiile celorlalți în baza unor indici non-verbali, abilitatea de a
eticheta emoțiile, dar și de a înțelege care sunt cauzele și consecințele
acestora.
• Reglarea emoțională – dobândirea și utilizarea unor strategii care permit
persoanei să moduleze intensitatea și frecvența unor emoții în mod adecvat
contextului.

Internal
Internal
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor fiecărui copil, adulții implicați în creșterea și
dezvoltarea lui au nevoie să învețe și să înțeleagă caracteristicile generale ale fiecărei
perioade de vârstă, ca să poată poată interveni apoi specific pentru starea lui de bine.

În documentele de politică publică ale majorității statelor lumii vom regăsi concepte
integrate precum Starea de bine a copilului (Doing better for children, OECD, 2009) și,
interesul superior al copilului (The best interests of the child, IIDE Working Report, 2010),
ceea ce este o dovadă în plus a importanței care se acordă copilăriei timpurii și educației
timpurii.

Ideea că educația începe la naștere și se desfășoară pe întreaga durată a vieții, “lifelong

learning”, a apărut în cadrul Conferinței Mondiale de la Jomtien, Thailanda, în 1990. În cadrul
acestei conferințe s-a evidențiat și importanța conexiunii educației cu domenii precum
sănătatea, nutriția, igiena și protecția socială. A fost promovată o abordare a educației
timpurii bazată pe dezvoltarea cognitivă și emoțională a copilului, având ca obiectiv
maximizarea potențialului său într-un mediu adecvat

Internal
Educaţia timpurie se fundamentează pe următoarele principii:
• Educaţia este continuă, pe tot parcursul vieții, începând de la naștere.
• Fiecare copil are anumite nevoi, fiindcă este unic, de aceea abordarea va fi specifică fiecăruia.
• Copilul depinde de adulții din preajma sa și fiecare act de îngrijire are și o componentă educativă.
• Copilul mic se dezvoltă în legătură directă cu rutina zilnică, cu mediul şi activităţile de învăţare, prin
interacţiunile cu ceilalți.
• Copilului mic învață prin explorare și situații de joc.
• Copilul mic are dreptul la şanse egale, ceea ce presupune accesul la servicii de calitate de educaţie
timpurie garantate de politicile naţionale.
Calitatea îngrijirii, protecției și educației copiilor de la naștere până la intrarea în școală și mai apoi până la intrarea în viața
de adult depinde de toți cei care interacționează zi de zi cu copiii: părinții și familia extinsă, educatorii, consilierii, asistenții
medicali, dar și ceilalți adulți din comunitatea în care copiii trăiesc, fie ei reprezentanți ai autorităților publice sau ai
societății civile. Este esențial ca toți acești actori să acționeze în mod coordonat și să aibă în permanență în vedere binele
copilului și nevoile sale specific.

Educația timpurie trebuie să fie considerată ca fiind fundația sistemelor de educație și formare continuă, deoarece
formează premisele dezvoltării competențelor cheie ale copiilor pentru viitor. O educație timpurie coerentă și bine
coordonată în toate mediile implicate, familie, grădiniță și comunitate, oferă
un cadru propice pentru echilibrul între dezvoltarea socio-emoțională, învățare și bunăstarea copiilor.
Această abordare integrată are cele mai mari șanse să-i pregătească pe copii să facă față provocărilor vieții și să-și atingă
potențialul maxim.

Internal
Descoperirile din ultimul deceniu în domeniul biologiei moleculare au evidențiat faptul că dezvoltarea creierului
copilului în primii an de viață este mult mai rapidă și mai complexă decât se credea anterior.
Acest proces implică o serie de etape cruciale, care au un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a
copilului.
Celulele creierului, cunoscute sub numele de neuroni,se multiplică rapid în acest stadiu timpuriu al dezvoltării. În
același timp, se stabilesc conexiunile sinaptice și se formează structurile cerebrale care vor fi folosite pe tot
parcursul vieții .

Internal
Într-o perioadă relativ scurtă, de aproximativ 36 de luni, copiii își dezvoltă capacitatea de a gândi, vorbi
și învăța. De asemenea, tot acum se pun bazele comportamentului necesar pentru a se descurca în viața
de adult.
Este uimitor să aflăm cât de rapid se dezvoltă creierul unui copil în primii ani de viață. Aproape că se triplează ca mărime și
crește de la doar un sfert din greutatea creierului unui adult la aproximativ trei sferturi din această greutate. Acest proces de
creștere rapidă este însoțit de formarea a aproximativ 1 000 de trilioane de conexiuni neuronale, ceea ce este de aproximativ
două ori mai mult decât în cazul adulților.
Perioada intensă de multiplicare a conexiunilor neuronale se întâmplă atunci când copiii descoperă lumea din jurul lor, fiind
extrem de receptivi la stimulii din mediu, de aceea educația din copilăria timpurie are un impact semnificativ pentru punerea
bazelor pentru învățare și dezvoltare pe tot parcursul vieții.
Prin interacțiuni, jocuri și explorare copiii își dezvoltă abilități cognitive, limbaj, abilități emoționale și sociale: încrederea în
sine, curiozitatea, perseverența, autocontrolul, abilitățile de stabilire a relațiilor, comunicare și cooperare etc., prin urmare
oferirea unui mediu bogat în experiențe pozitive și stimulante în copilăria timpurie este esențială pentru dezvoltare. Copiii
care au parte de un început bun în viață, au șanse mai mari de a-și realiza potențialul și de a deveni adulți încrezători și
echilibrați. De aceea, investiția în copilăria timpurie este crucială pentru un viitor de succes.

Educația timpurie are un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor, indiferent de mediul lor de proveniență, cu condiția
ca mediul educațional și interacțiunea adulți-copii să promoveze incluziunea și nondiscriminarea – concepte cheie care stau
la baza integrării sociale optime a viitorilor adulți.

Internal
Copiii proveniți din medii socio-economice vulnerabile, care beneficiază de o educație timpurie adecvată, tind să
aibă parcursuri școlare mai lungi, să prezinte rate mai scăzute de comportament delincvent și abandon școlar și să
manifeste o dorință mai mare de a se integra în societate.
Acest lucru subliniază importanța accesului la educație timpurie pentru toți copiii, indiferent de mediul lor social și
economic de proveniență.

Pentru a asigura programe eficiente de educație timpurie sunt de avut în vedere:

- calitatea pregătirii personalului didactic;
- mediul educațional adecvat, care trebuie să fie sigur, stimulant și incluziv;
- experiențe eficiente de interacțiune și învățare;
- un program zilnic bine structurat, în funcție de nevoile copiilor;
- implicarea părinților în procesul educațional.

Internal
În organizatorul grafic din fig. de mai jos sunt reprezentate sintetic efectele pe termen lung ale unei educații
timpurii de calitate

Internal
1.2. Parteneriate ale adulților în beneficiul copiilor

Internal
În perioada copilăriei timpurii copilul învaţă din contactul său cu mediul fizic şi social și se dezvoltă mai ales prin
relațiile cu cei din jurul lui, nu numai prin explorarea mediului și a obiectelor.
Relaţia pe care acesta o are cu mediul, răspunsul pe care îl primeşte la interacţiunile pe care le stabileşte în
demersul său de explorare şi experimentare sunt definitorii pentru dezvoltarea integrată.

Acasă, în primii ani de viaţă, copilul se cunoaște pe sine, se poate repera ca identitate, ca aparţinând unui grup
cultural şi social, îşi poate cunoaşte şi recunoaşte caracteristicile şi abilităţile, învață să respecte reguli şi începe să
îşi asume responsabilităţi, devine independent şi activ în propria-i viaţă.

Odată cu intrarea în creșă și grădiniță, copilul își lărgește “câmpul relațiilor sociale”, de aceea este în beneficiul lui
dacă adulții sunt conștienți de contribuția întregii comunități la creșterea și dezvoltarea lui și conlucrează împreună,
prin parteneriate, având ca scop comun binele lui.

Internal
Internal
Parteneriatul educațional este forma de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul
copilului, la nivelul procesului educațional.
Parteneriatul reprezintă o relație de colaborare între două sau mai multe părți, cu scopul de a
atinge obiective comune.
Pentru ca acest parteneriat să funcționeze în mod eficient sunt esențiale elemente precum:
respectul reciproc, încrederea, consensul asupra obiectivelor și strategiilor, precum și
asumarea comună a drepturilor și responsabilităților.

Parteneriatele dintre familie și grădiniță înseamnă implicarea părinților ca parteneri în

procesul de educație.

Pentru realizarea unui parteneriat eficient cu părinții, este esențial să se țină cont de
următoarele aspecte:
- Parintii vor fi văzuți ca participanți activi, capabili să aducă o contribuție semnificativă la
educația copiilor lor.
- Părinții vor fi implicați în luarea deciziilor care îi privesc pe copiii lor.
- Informațiile oferite de către părinți cu privire la copiii lor trebuie recunoscute și apreciate.
- Aceste informații trebuie să fie valorificate și integrate în cadrul informațiilor profesionale.
- Responsabilitatea pentru educația copiilor aparține părinților, dar și educatorilor, atunci
când copiii se află în grija lor.

Internal
În cadrul parteneriatului familie-grădiniță, e util ca părinții să fie informați despre:
✓ specificul și programul instituției;
✓ principiile de bază despre îngrijirea, creșterea, dezvoltarea și învățarea copiilor din grădiniță;
✓ dotarea materială în general;
✓ performanțele atinse de instituție privind educația și îngrijirea copilului;
✓ oferta activităților opționale;
✓ regulamentul de ordine interioară;
✓ așteptările personalului instituției și al colaboratorilor privind colaborarea cu familia etc.

De la familie, grădinița are nevoie de informații despre:

✓ structura și componența familiei;
✓ informații privind particularitățile copilului (vârstă, stare de sănătate, interese etc.);
✓ relații între membrii familiei - frați, persoana față de care copilul manifestă atașament puternic etc.;
✓ nivelul educațional al părinților și valorile familiei;
✓ obiceiuri în alimentație etc.;
✓ dorințe în raport cu creșterea și educarea copilului;
✓ așteptările părinților față de colaborarea cu grădiniță (cum se poate implica etc.).

Internal
În afara familiei și grădiniței copiii intră în contact cu diverse persoane și se dezvoltă într-un mediu comunitar lărgit. Întreaga
dezvoltare a copilului este condiţionată de calitatea relaţiilor pe care le stabileşte cu mediul social în care trăieşte.

Fiecare participant la viaţa copilului va influența modul său de dezvoltare, condiţionând modelele de relaţionare pe care
copilul le va integra şi reproduce mai târziu.

Specificul cultural și valorile promovate din mediul lărgit în care copilul se dezvoltă trebuie să fie luate în considerare.
Este esențial ca reprezentanții autorităților publice și ai societății civile să fie parteneri ai familiei și să fie implicați în procesul
permanent de îmbunătăţire a serviciilor, pentru a-i ajuta pe copii să-şi valorifice potenţialul într-un grad maxim şi să îi
pregătească pentru un start bun la şcoală şi în viaţă.

Căci, așa cum sintagma “viitorul lumii se află în clasa mea astăzi” apare afișată în multe grădinițe și școli, aceeași sintagma
este valabilă, parafrazată: “viitorul lumii se află în familia mea, astăzi” și “viitorul lumii se află în comunitatea noastră, astăzi”.

Cele trei principii ale unui parteneriat eficient sunt: beneficiile reciproce, echitatea și trasparența,punerea copilului în centrul
preocupărilor.

Autoritățile locale au un impact semnificativ asupra rezolvării multiplelor probleme cu care se confruntă orice comunitate.

Prin responsabilitățile pe care le au, sprijinul din partea lor ar trebui să se exprime prin:
• resurse materiale și financiare;
• spații și terenuri puse la dispoziția instituțiilor de învățământ;
• susținerea unor activități cu impact în viața comunității etc.
Internal
Agenții economici au rolul de a stabili un echilibru între educație și piața muncii. Pe termen
lung, profilul absolventului, care începe să se formeze odată cu intrarea în grădiniță, este în
directă legătură cu inserția socio-profesională la absolvirea școlii. Comunicarea și suținerea
pe care aceștia o pot oferi instituțiilor de învățământ și indirect familiilor pot fi în avantaj
reciproc.

Organizațiile nonguvernamentale derulează proiecte și programe cu impact în educație sau

în zona socială.

Multe dintre ele se preocupă de:

- identificarea nevoilor specifice pentru comunități;

- atragerea de resurse finaciare, materiale sau umane în sprijinul comunității;
- facilitarea parteneriatelor la nivel local – construirea de rețele de suport;
- dezvoltarea de competențe specifice, în funcție de nevoile identificate.

Internal
Multe dintre domeniile de acțiune ale organizațiilor guvernamentale sunt în direcțiiile:

• consilierii și orientării pentru elevi și părinți;

• facilitării obținerii unor resurse pentru grădinițe și școli;
• formării continue a adulților din comunitate;
• facilitării încheierii unor parteneriate între grădinițe, școli și parteneri interni sau externi etc.

Experiența organizațiilor nonguvernamentale este un punct forte în cadrul parteneriatelor din orice comunitate și poate
contribui la performanțe semnificative în condițiile în care se reușește crearea cu adevărat a unei echipe de lucru prin:

✓ eliminarea prejudecăților referitoare la parteneri în general;

✓ prevenirea/eliminarea blocajelor care apar în comunicare;
✓ punerea mai presus de interesele individuale a obiectivelor comune, în scopul comunității și, specific, în
beneficiul copiilor;
✓ respectarea trăsăturilor particulare ale partenerilor de comunicare;
✓ stabilirea unui climat pozitiv și deschis.

Internal
Alte parteneriate în beneficiul copiilor:

• colaborarea familiei cu medicul de familie și cu cadrul medical din grădiniță în vederea evaluării stării de
sănătate a copilului și completarea/consultarea fișei medicale de intrare în colectivitate; familia va oferi informații
generale despre copil, dar și altele legate de antecedente familiale (de exemplu, boli ale părinților), vaccinări, rezultate ale
investigațiilor de laborator, dezvoltarea fizică (deficiențe fizice, fiziologice, senzoriale), antecedente la naștere, anamneza
bolilor, tratamente urmate etc.; părinții trebuie informați despre beneficiile acestui parteneriat, respectiv despre nevoile la
care răspund evaluările medicale periodice: acceptul de a frecventa colectivitatea fără a pune în pericol sănătatea proprie
sau pe cea a altor copii; eventuale intervenții de prim ajutor; prevenirea unor epidemii; depistarea din timp a
dezechilibrelor de creștere și de metabolism, a deformărilor coloanei vertebrale, a rahitismului, a tulburărilor de vedere,
de auz, de limbaj, a funcționalității organelor interne etc.; orientarea copilului spre practicarea unor activități opționale
(balet, înot, tenis etc.); solicitarea copilului în activități instructiv-educative corespunzător parametrilor dezvoltării sale bio-
psiho-fiziologice; stabilirea unui regim alimentar individualizat (în cazuri de obezitate, alergii, intoleranțe la anumite
substanțe etc.); administrarea unor tratamente medicamentoase (cu caracter permanent sau ocazional) etc.;

• colaborarea cu cabinetele de asistență psihopedagogică, cu scopul de a promova dezvoltarea optimă a

personalității copiilor și monitorizarea comportamentelor în scopul unei dezvoltări armonioase;
•

Internal
• colaborarea grădinițelor la care sunt înscriși copiii cu școala, în vederea identificării celor mai eficiente
modalități de adaptare a copiilor la un nou mediu educațional; această colaborare poate fi concretizată prin schimbul de
experiență între învățători și educatori (lecții deschise, mese rotunde, ateliere de lucru etc.), dar și prin activități comune
la care să participe copiii și părinții (vizite la școală, proiecte tematice comune precum "Citim împreună" "Porți deschise,"
"O zi la școală");

• colaborarea cu mediatorul școlar sau sanitar angajat al Primăriei, în cazul familiilor aflate în situații vulnerabile,
astfel încât să să beneficieze de planuri de intervenție personalizate;

• colaborarea grădiniței cu Poliția pentru o educație preventivă și promovarea comportamentelor prosociale; prin
activități specifice copiii pot fi informați cu privire la regulile ce trebuie respectate pentru a fi în siguranță și pentru a
preveni eventuale pericole.

Internal
În funcție de particularitățile comunității, copilul poate fi beneficiarul direct sau indirect și al altor
parteneriate realizate cu diverse instituții sau organizații, cum ar fi:
- parteneri din sectorul privat care pot oferi sprijin financiar sau se pot implica în activități de voluntariat în educație;
- mass-media, pentru promovarea valorilor din comunitate etc.
Prin toate aceste forme de colaborare dintr-o comunitate copiii pot să beneficieze de un mediu de dezvoltare mai bogat,
iar relațiile pozitive dintre membrii comunității contribuie la dezvoltarea sentimentului de coeziune socială.

O dovadă în sprijinul concluziei de mai sus este adusă prin cercetarea făcută de Fundația World Vision în cadrul
proiectului Start în educație, cu focus pe copilăria timpurie (în perioada octombrie 2022-iulie
2023).

Analiza răspunsurilor beneficiarilor adulți (părinți, tutori, aparținători ai copiilor cu vârsta curpinsă între
3-6 ani), dar și a reprezentanților autorităților publice locale și educatorilor arată că:

1. Intervențiile cu adresabilitate multiplă la nivel comunitar (educatori, părinți, autorități locale) care asigură un spațiu
unitar, cu potențial de potențare a efectelor pe orizontală și cu remanență pe termen mediu și lung sunt cele mai
eficiente și ar trebui să se constituie în modele de bună practică la nivel național. În comparație cu intervențiile
sectoriale, de cele mai multe ori cu efecte limitate, intervențiile comunitare au capacitatea de a genera progres durabil.

Internal
2. Caracterul integrat al intervențiilor cu focus pe reticența părinților de a înscrie copilul în învățământul preșcolar
reprezintă singura modalitate durabilă menită să schimbe efectiv o mentalitate în educația familială. Utilizarea
fragmentată, cu motivări exclusiv financiare (fie ca bonus, fie ca sancțiune pentru familie) este una limitată, care
justifică parțial insuccesul efortului educațional la nivel sistemic din ultimii treizeci de ani în România; prin oferta
combinată de kituri educaționale pentru copii, informații/ formare pentru cadrele didactice și educație parentală și
juridică pentru părinți, șansele de rezultate durabile pot crește.

3. Adaptarea la caracteristicile grupului țintă în cât mai mare măsură este una dintre cheile majore de succes pentru a
capitaliza încredere din partea acestuia. Astfel, intervențiile specifice se vor face prin modelarea sprijinului acordat
pentru nivelul de vârstă al copiilor, pentru nivelul de educație al părinților și pentru specificul instituțional al
comunităților.

Prin urmare, intervențiile de parteneriate în sprijinul copiilor și acțiune comunitară integrată oferă nu doar un model de
succes, ci și un exemplu practic al modului în care schimbarea de perspectivă în abordarea unei probleme sociale duce
la atingerea obiectivelor propuse.

Internal
În cadrul acestei teme cursanții au reflectat la modul în care copilul cu vârsta cuprinsă între
3-6 ani își lărgește “câmpul relațiilor sociale”, odată cu intrarea în creșă și grădiniță.
În grupuri mici au sintetizat implicațiile acestui proces.

Cursanții au dat exemple de aspecte de care ar trebui să țină seama, pentru a realiza un
parteneriat eficient cu părinții.

Sau trecut în revistă posibile parteneriate ale adulților în favoarea dezvoltării optime a
copiilor, în perioada copilăriei timpurii.

Tema pentru acasa:De realizat tema pentru Portofoliu Final

Internal
Portofoliul pentru dezvoltare profesională continuă se construiește pe parcursul derulării
programului de formare.
Cursanții vor avea de ales din fiecare modul câte o Aplicație, în total patru Aplicații, astfel încât să poată construi
structura-cadru a portofoliului pentru dezvoltare profesională continuă și, în cadrul evaluării finale, să prezinte:

✓ cel puțin două activități corelate cu domeniul tematic al programului;

✓ cel puțin o resursă educațională deschisă;
✓ dovada unei activități de diseminare a practicilor educației parentale în cadrul
programului complementar.

Modul 1: se va include în portofoliu o aplicație la alegere din cele trei

Aplicația 1:
Definiți educație timpurie în viziune proprie, folosind cuvinte sau enunțuri cheie într -un organizator hemati. Puteți
folosi aplicația: Simple Collaborative Mind Maps & Flow Charts – Coggle
Aplicația 2:

Descrieți în cel puțin 10 enunțuri un parteneriat realizat cu reprezentanții autorităţilor publice sau ai societății civile, cu
focus pe educația timpurie. Argumentați de ce acest parteneriat este/a fost în beneficiul copiilor cu vârsta cuprinsă
între 3-6 ani.

Internal
 Aplicatii M1

Tema 1.Aplicație de realizat în cadrul timpului de lucru asincron (piesă la alegere pentru portofoliu):
Diseminați cu colegii din grădiniță modelul de interacțiune SCARF. Identificați și alte acțiuni concrete pe care le poate face
un profesor, în fiecare direcție din SCARF, în cadrul întâlnirilor cu părinții (folosind ca punct de plecare exemplele date.)

Schița temei
În cadrul acestei teme cursanții vor face diferența dintre educația la adulți și educația la copii, pentru a putea organiza
sesiunile de discuții cu părinții în funcție de nevoile și profilul lor.
În relația cu părinții profesorii vor ține seama de diverse tipologii ale învățării la adulți și vor aplica modelul SCARF pentru o
interrelaționare eficientă.

Bibliografie
• Rock, D. (2008). SCARF- a brain-based model for collaborating with and influencing others. NeuroLeadership journal, 1-
10.
• Rosenberg, M., (1999). Comunicarea nonviolentă.
• Sanicola, L. (2003). L’intervention du résecux. apud Tratat de metodologie sociologică (2003). Editura Lumen. Iaşi. p.
480.
• Sălăvăstru, D. (2009). Psihologia învățării – Teorii și aplicații educaționale. Polirom.

Internal
Tema 2: Aplicație de realizat în cadrul timpului de lucru asincron (piesă la alegere pentru portofoliu):
Diseminați într-un grup profesional noul Profil de formare al absolventului de învățământ
Preșcolar.
Identificați și notați cel puțin trei indicatori comportamentali specifici unor domenii
de dezvoltare la alegere, pe baza cărora puteți aduce argumente părinților despre
importanța continuității în grădiniță a educației începute în familie.

Schița temei
În cadrul acestei teme profesorii vor învăța să sintetizeze informațiile pe care le pot oferi părinților despre ce învață copilul la grădiniță, ca o
continuarea a educației începute în familie.
Vor selecta cele mai convingătoare argumente privind importanța grădiniței în educația copilului cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani.
Vor ști să explice beneficiile creșterii și dezvoltării copiilor într-o grădiniță cu mediu incluziv.
Se vor familiariza și dezbate în grupuri profesionale noul Profil de formare al absolventului de învățământ preșcolar, aflat în dezbatere
publică organizată de Ministerul Educației. Odată adoptat acest profil, va fi făcut cunoscut și părinților, ca argument în favoarea frecventării
zilnice a grădiniței – acțiunile sporadice și inconsecvente de frecventare a gădiniței nu pot duce la formarea acestui profil.

Bibliografie
[Consultare publică] Profilul de formare al absolventului | Ministerul Educației
• Curriculum pentru educație timpurie, Anexă la ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019
• Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar (2008). MECT. Proiectul pentru Reforma Educației Timpurii.
• Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 – 6/7 ani (2008). MECT.
• Ghidul cadrelor didactice pentru educație timpurie și preșcolară (2007). UNICEF.

Internal
Tema 3: Aplicație de realizat în cadrul timpului de lucru asincron (piesă la alegere pentru portofoliu):
Identificați acțiuni concrete pe care le poate face un părinte, pentru a-l ajuta pe copil să vorbească și să se comporte cu adulții și copiii pe
care îi va întâlni în grădiniță. Completați lista dată cu cel puțin alte două exemple care au la bază nevoi observate în experiența dvs.
concretă.

Schița temei
În cadrul acestei teme cursanții vor dezbate argumente prezentate în favoarea ideii că familia este partener principal al grădiniței.
Din experiența lor, cursanții vor identifica disfuncțiile care pot apărea în relațiile dintre familie și grădiniță și modalități de
reducere/preîntâmpinare a acestor disfuncții.
În perechi sau în grupuri mici cursanții vor lista acțiuni concrete pe care le pot face pentru a aduce familiile cât mai aproape de grădiniță.
Tot în grupuri mici cursanții vor discuta despre sfaturi orientative care ar putea fi date părinților care își pregătesc copiii pentru grădiniță,
pentru prevenirea unor dificultăți emoționale ce pot apărea atât la copii, cât și în familie.

Bibliografie
• Curriculum pentru educație timpurie, Anexă la ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019
• Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar (2008), Proiectul pentru reforma educației timpurii, MECT, pag. 63.
• Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 – 6/7 ani (2008). MECT.
• Ghidul cadrelor didactice pentru educație timpurie și preșcolară (2007). UNICEF.
• Program pilot de intervenție prin sistemul Zone prioritare de educație (2006).

Internal
Vă mulțumesc pentru azi
Ne vedem mâine!

Dacă aveți întrebări, sau pentru schimb de idei, mă găsiți aici!

Tel.0745301207
Email:maravichiriuc2013@gmail.com

Internal