CERC PEDAGOGIC

MAI 2022
Grădinița cu Program Prelungit Tic Pitic –Hârșova

Proiectarea activităților în echipă și derularea în

comun a unui proiect tematic - experiențe împărtășite

COORDONATOR CERC PEDAGOGIC NR. 5

PROF. ÎNV. PREȘC. DĂRDAC MIHAELA
PROF. ÎNV. PREȘC. GHEORGHE ANA-MARIA
PROF. ÎNV. PREȘC. ȘTEFAN ANA-CRISTINA

PROPUNĂTOR
PROF. ÎNV. PREȘC. BĂLOSU ANA-MARIA

PROF. ÎNV. PREȘC. VULPE SILVIA

 Spune-mi și voi uita, predă-mi și îmi voi aminti,
implică-mă și voi învăța"
(proverb chinezesc)
Proiectarea activității didactice în echipă este determinată de cerința creșterii calității și
eficienței instruirii. Orice activitate trebuie să fie eficientă și este cu atȃt mai eficientă cu cȃt este proiec--
tată mai bine.
Proiectarea activității în echipă reprezintă un ansamblu de procese și operații de anticipare a
acesteia. I se asigură un caracter sistematic, rațional:
 procesul deliberativ de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea instrucției și educației;
 un demers de anticipare a obiectivelor, conținuturilor, metodelor și mijloacelor de învățare, a instru-
mentelor de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente.
Ȋn conducerea desfășurării activităților instructiv-educative, profesorul exercită mai multe funcții:

A) Orientarea și planificarea activităților instructiv- educative:

• se începe cu studiul resurselor umane, materiale, al programelor școlare și al mijloacelor de
învățămȃnt;
• precizarea obiectivelor și a conținuturilor;
• se aleg apoi strategiile didactice, metodele, mijloacele de învățare, formele de activitate
și instrumentele de evaluare.
B) Conceperea și desfășurarea metodică a activităților în concordanță cu obiectivele vizate;
C) Dirijarea proceselor de predare-învățare:
• dirijarea directă a proceselor de predare se obține folosind metodele de comunicare
expozitive și interogative;
• dirijarea indirectă presupune folosirea parțială a metodelor interogative și, pe scara largă, a
metodelor activ–participative (euristice);
• dirijarea euristică dezvoltă la preșcolari creativitatea și îi ajută să redescopere noi adevăruri
prin efort propriu de gȃndire.
D) Deglarea procesului de învățare pe bază de feed-back:
• feed-back-ul are funcția de control, de reglare și autoreglare;
• profesorul poate regla din mers predarea și învățarea.
E) Controlul și evaluarea activităților de învățare a preșcolarilor:
• prin metode de control și evaluare.
F) Optimizarea, ameliorarea și inovarea procesului de predare-învățare-evaluare; optimizarea se
realizează prin:
• precizarea obiectivelor pedagogice;
• structurarea logică a conținutului;
• adecvarea conținutului la nivelul de înțelegere al preșcolarilor;
• folosirea mijloacelor moderne de învățămȃnt;
• folosirea metodelor activ–participative;
• eficacitatea procesului de învățămȃnt crește atunci cand profesorul comunică preșcolarilor
obiectivele operațiunilor (competiții specifice), îi motivează, îi determină să participe activ la activitate;
• inovarea se obține prin propunerea de noi mijloace și metode de învățămȃnt, de noi programe și mate-
riale didactice.
G) Evaluarea și autoevaluarea activităților instructiv–educative:
• evaluarea este realizată prin asistența la ore, rapoarte de activitate, situații statistice privind rezultatele la
învățătură.
Componentele proiectării activității di-
dactice:
1. stabilirea obiectivelor activităților

2. determinarea conținutului activităților

3. stabilirea strategiilor de predare–învățare în vederea realizării obiec-

tivelor precizate

4. evaluarea rezultatelor obținute

 Cerințe didactice:
- proiectarea privește întreaga activitate instructiv-educativă, indiferent de amploarea ei, de cadrul de
desfășurare;
- proiectarea trebuie să fie activitatea continuă, permanentă care premerge demersul instructiv-educativ,
trebuie urmărite adoptarea unor decizii anticipative și stabilirea unui algoritm pe care trebuie să îl
urmeze proiectarea;
- proiectarea presupune raportarea acțiunilor la trei cadre de referință:
1. activitatea anterioară momentului în care este anticipat un anumit demers,
2. situația existentă (cunoașterea condițiilor în care se va desfășura activitatea, a resurselor, a
mijloacelor disponibile),
3. stabilirea modului de organizare și desfășurare a activităților viitoare și predicția rezultatelor ce
urmează a fi obținute.
 Aceste patru întrebări sunt expresia celor patru etape fundamentale în proiectarea
activității:

Etapa I: Identificarea obiectivelor activității

Obiectivul este expresia anticipării unui rezultat așteptat într-un context concret al instruirii. Obiectivul ne arată
“ce se urmărește în fiecare secvență a procesului educațional și cum se evaluează performanțele obținute".
Etapa a II-a: Analiza resurselor
După identificarea obiectivelor, profesorul trebuie să realizeze o analiză detaliată a principalelor categorii de re-
surse implicate în desfășurarea activității:
 resurse umane: - preșcolarul (trăsături de personalitate, interese, trebuințe de învățare);
- profesorul (pregătire științifică și psihopedagogică, competență comunicativă);
 resurse de conținut didactic: - ansamblul valorilor educaționale (cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități, atitudi-
ni)
ce fac obiectul procesului de predare/ învățare;
o selecția conținuturilor didactice se face:
- în funcție de obiectivele identificate (abordare curriculară);
- pe baza planului de învățământ, a programei școlare și a altor
materiale informative cu caracter didactic;
 resurse de ordin material: materiale didactice și mijloace tehnice care pot contribui la eficientizarea activității;
 locul desfășurării activității (clasă, laborator, atelier, bibliotecă);
 timpul disponibil pentru o activitate didactică.
Etapa a III-a: Elaborarea strategiilor didactice optime
Eficiența activității didactice depinde în mare masură de calitatea demersului de selectare și corelare a celor mai po-
trivite metode, mijloace și materiale didactice; această etapă mai e cunoscută și ca etapa selectării și corelării celor trei
“M" (Metode, Materiale, Mijloace). Cercetările experimentale și experiența educativă dovedesc, deopotrivă, că eșecul
multor activități didactice își are cauzele la acest nivel al proiectării pedagogice. Conturarea strategiei didactice permite
deja profesorului să-și imagineze scenariul aproximativ al activității sale. Principalii factori care contribuie la selecta-
rea și îmbinarea celor “trei M" într-o strategie didactică sunt:
• specificul activității (comunicare/însușire de cunoștințe, evaluare);
• obiectivele operaționale identificate;
• contextul psihopedagogic al instruirii (nivelul pregătirii lor);
• contextul material al instruirii (materiale și mijloace didactice disponibile);
• stilul și personalitatea profesorului.

 
Etapa a IV-a: Elaborarea instrumentelor de evaluare
Am identificat, între funcțiile obiectivelor educației, o funcție evaluativă; precizarea corectă a obiectivelor și posibi-
lităților de operaționalizare a acestora oferă un sprijin serios în procesul de evaluare a rezultatelor elevilor și a activității
profesorului, sugerând alegerea unor instrumente de evaluare adecvate obiectivelor propuse, utilizarea lor în anumite mo-
mente ale desfășurării activității, precum și interpretarea și utilizarea rezultatelor în sensul optimizării activității și, impli-
cit, al pregătirii elevilor.

Valoarea unei activități se apreciază în funcție de randament. O activitate eficientă este o activitate care dă
randamentul maxim, în condițiile în care s-a lucrat. E adevărat că acest randament nu poate fi măsurat obiectiv, sub toate
aspectele, la sfârșitul unei activități, așa cum pot fi apreciate produsele materiale printr-un control tehnic de calitate. Unele
rezultate ale activității didactice pot fi observate numai după o lungă durată de timp, dar fără să se poată preciza care a fost
activitatea sau activitățile care le-au produs. Așa sunt rezultatele care privesc dezvoltarea proceselor psihice, formarea
concepției științifice despre lume, progresul moral și estetic al preșcolarilor. Activitatea are randamentul maxim atunci
când toți copiii din grupă au obținut maximum de rezultate bune cantitativ și calitativ, în funcție de posibilitățile lor, cu un
efort cât mai mic, într-un timp cât mai scurt.
 Ce este proiectarea anuală?

Este o proiectare eşalonată, reprezentând perspectiva întregului în ce priveşte predarea/

învăţarea disciplinelor/categoriilor de activităţi şi presupune asigurarea unei
corelaţii optime între planul-cadru de învăţământ şi programa şcolară.
Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de
studiu şi a conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. La nivelul 3-5 ani se pot atinge
minimum 4 teme anuale, deci minimum 4 proiecte tematice. Numărul maxim de proiecte
tematice poate fi de 7 cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect, sau un număr mai
mare de proiecte tematice de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni. Pot exista şi
săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme
săptămânale de interes pentru copii.
 Ce implică realizarea proiectării anuale?
Stabilirea bazei de plecare, altfel spus, a nivelului general de dezvoltare intelectuală a copiilor
din grupă. Pentru aceasta educatoarea proiectează şi aplică, în primele două săptămâni ale anului
şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate. Probele de evaluare se stabilesc prin
raportarea la obiectivele terminale ale unor capitole abordate în anul şcolar anterior şi se
concretizează în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea unor teste, fişe de lucru. Rezultatele
obţinute cu acest prilej se consemnează într-un tabel, urmând a fi analizate şi interpretate, în scopul
determinării mediului adecvat de predare-învăţare al noilor conţinuturi, al adoptării unor măsuri de
sprijinire/recuperare pentru anumiţi copii, precum şi al stabilirii obiectivelor, conţinuturilor şi a
mijloacelor de realizare pentru extinderi şi activităţi opţionale.
 Exemplu: PLANIFICARE ANUALĂ A PROIECTELOR ÎN CADRUL
TEMELOR DE STUDIU

PROIECTAREA SEMESTRIALĂ
  Ce este proiectarea semestrială?
Este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele săptămânale în cadrul temelor anuale.
Două forme de proiectare alternează pe durata unui an şcolar: proiectarea tematică pe bază de proiect şi proiectarea
pe o temă săptămânală, ponderea numerică şi temporală mai mare fiind deţinută de proiectarea tematică, pe bază de
proiect.
Deosebirea dintre aceste forme constă în faptul că proiectarea tematică, pe proiect, este un demers mult mai
elaborat, care necesită o pregătire a cadrului didactic în ce priveşte utilizarea conceptelor şi conţinuturilor
ştiinţifice şi că activităţile desfăşurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinţilor, specialiştilor,
membrilor comunităţii sau a altor factori.
Proiectarea pe o temă săptămânală se recomandă doar în intervalele dintre un proiect şi
altul, nu este o activitate mai puţin importantă sau mai puţin elaborată: se realizează pe baza
unor obiective bine stabilite, a unor resurse şi strategii adecvate, dar nu are o asemenea
amploare, fiindcă nu obligă la deschideri comparabile cu cele generate de lucru pe proiecte
tematice.
Un proiect tematic este o extindere, o investigare a unui subiect din sfera idealului sau
a practicului către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie şi energie. Proiectul îi implică pe
copii în sfera investigaţiei asupra evenimentelor şi fenomenelor despre care doresc să înveţe
mai mult. Ceea ce este absolut deosebit, din punct de vedere al respectării rutei individuale a
învăţării și a ritmului propriu proiectul poate fi dus la bun sfârşit de un grup mic de copii, de
întreaga grupă sau de un singur copil.
 Managementul proiectului cuprinde planificarea, organizarea, controlul şi raportarea tuturor aspectelor unui
proiect, precum şi motivaţia tuturor celor implicaţi în activităţile şi procesele acestuia, în vederea îndeplinirii obiec-
tivelor proiectului. Managementul proiectului este îndeplinit prin folosirea de proceduri ca: iniţierea, planificarea,
execuţia, controlul şi încheierea. Echipa desemnată în proiect derulează activităţi desfăşurând munca în cadrul aces-
tuia, iar munca se referă la:
• cereri pentru conţinut, timp, cost, risc şi calitate;
• persoane implicate în proiect, cu diferite nevoi şi aşteptări;
• necesităţile identificate în etapa de iniţiere sau pe parcursul derulării proiectului.
Echipa de proiect va fi alcătuită la începutul fiecărui proiect. Fiecare persoană va îndeplini un anumit rol.
● Trăsături ale proiectului
 Etapele unui proiect
Proiectele au ajuns să fie niște evenimente relativ comune în viața noastră, au ajuns să aibă și ele viața
lor standardizată. Există multe modele ce caracterizează viața unui proiect, dintre care cel mai utilizat este
ciclul de viață al proiectului, ce este reprezentat într-o manieră hazlie.

Inițiere Entuziasm Deziluzii Haos

Pedepsirea Promovarea celor

Căutarea vinovatului Stabilirea cerințelor
nevinovatului neimplicați
 Proiectul tematic-metodă de optimizare a procesului didactic
în educaţia timpurie – hartă conceptuală

Curriculum Proiectul
Abordare Metoda
integrat proiectelor tematic
integrată

Aspecte
Abordare Caracteristici,
Constructivistă
Proiectul elaborare
metodologice

tematic
Strategii de
etape
predare
Modele de integrată
instruire-învăţare
predare integrată
Cercetare calitativă
pedagogică

Modelul Modelul
Modelul
Dunn, KOLB
Shulmann cantitativă
Griggs
 Etapele elaborării unui proiect tematic:
Faza I (preparatorie, de inițiere, atât pentru educatoare, cât și pentru copii)
1. Alegerea subiectului (temei) - Se recomandă alegerea unor teme din
universul copiilor, pentru a manifesta interes pentru proiect, şi pentru a face posibilă
procurarea resurselor materiale. Se ţine cont de cunoştinţele elevilor şi de capacităţile
pe care dorim să le dezvoltăm prin proiect.
2. Stabilirea scopului - Scopul proiectului trebuie să fie clar, astfel încât activităţile avute în vedere să îi ajute pe
preșcolari să îndeplinească obiectivele propuse.
3. Stabilirea obiectivelor proiectului
- Acestea constituie elemente-cheie, în funcţie de care se construiesc celelalte capitole ale proiectului; se fixează
ţinând cont de anumite criterii, făcându-se distincţia între obiective şi mijloacele de realizare a acestora.
Obiectivele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie măsurabile, aplicabile, reale.
Se stabilesc, de asemenea: cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale investigaţiei, tipul de informaţii
necesare şi un set de întrebări esenţiale care vor fixa elementele cheie ale proiectului - de ce am ales tema
respectivă, ce ştim despre aceasta, ce ne propunem să soluţionăm, ce am dori să îmbunătăţim?

4. Analiza resurselor (materiale, umane, de timp)

- resursele umane (elevi, profesori, părinţi)
- temporale (durata pe care se va desfăşura proiectul)
- materiale (aparatură audio şi video, consumabile, multifuncţionale)
- condiţiile de desfăşurare (în cadrul programului şcolar, în afara programului).
- responsabilităţile în cadrul grupului (elevii sunt îndrumaţi să-şi aleagă sarcinile, în funcţie de tipul de inteligenţă
şi stilul de învăţare dominant)
- sursele de informare: biblioteca din cadrul grădiniței, cât şi cele din localitate (îi ajută pe elevi să stabilească
legături şi cu membrii comunităţii şi să aibă relaţii de colaborare cu aceştia), internet, mass-media etc.
 5. Planificarea activităților
Se concepe harta proiectului, pe baza propunerilor preșcolarilor şi adăugând activităţile pe
care profesorul le consideră necesare pentru realizarea obiectivelor.
Se precizează elementele de conţinut ale proiectului:
Pagina de titlu (tema, autorul/autorii, grupa, grădinița, perioada de elaborare);
Cuprinsul
Argumentul;
Dezvoltarea elementelor de conţinut (pliante, postere, diagrame, citate, desene, cântece);
Concluzii (elemente de referinţă desprinse din studiul temei);
Bibliografia;
Anexe (toate materialele importante rezultate).

Exemplu de hartă a unui proiect fig. 1

Fig. 1 Elemente componente ale hărții unui proiect
6. Strategii didactice - metode şi procedee
Se stabilesc metodele şi procedeele care vor ajuta la realizarea proiectului. Toate acestea au rolul de „a-l pune pe elev în
situaţia proiectantului, adică a-l obliga să înveţe să elaboreze modele ideale ale unor anumite obiecte, procedând pas cu
pas.” (Ioan Jinga, Ion Negreţ-Dobridor)
Metodele utilizate în realizarea unui proiect sunt: rezolvarea de probleme, luarea deciziilor, lucrul cu cartea şi cu alte
materiale auxiliare, brainstorming-ul, metoda ciorchinelui, conversaţia, dezbaterea, demonstraţia, metoda mozaicului etc.

Faza II Realizarea proiectului

7. Cercetarea propriu-zisă
În acest moment, se selectează informaţiile necesare, se organizează materialul. Acum se pot semnala erorile de
conţinut, de organizare a textului sau de acurateţe a limbajului.
8. Finisarea şi redactarea
Se realizează forma finală a proiectului, în urma discuţiilor de grup privind unitatea de concepţie, grafica şi
editarea.
 Faza III Valorificarea pedagogică a proiectului
9. Prezentarea
Se prezintă rezultatele obţinute: postere, afişe, lucrări practice şi plastice, compuneri, albume, calendare
etc.
10. Autoevaluarea şi evaluarea proiectului
Evaluarea proiectului se va realiza atât la nivel de produs, cât şi la nivel de proces. Criteriile de
evaluare au fost stabilite încă de la început de către profesor şi discutate împreună cu preșcolarii. Se
evaluează activitatea grupului prin aplicarea unor fişe de autoevaluare şi interevaluare. Fiecare membru
al grupului evaluează contribuţia sa şi a colegilor printr-un calificativ (se verifică astfel capacitatea de a
aprecia, a evalua şi a autoevalua aportul personal în cadrul grupului).
Evaluarea produsului se face după o grilă care va cuprinde criterii stabilite anterior, în funcţie de
tema şi de obiectivele urmărite.
Exemplu: conţinutul, structura, aspectul estetic.
Se evaluează şi modul de prezentare a produsului (prezentarea trebuie să fie clară, logică, coerentă,
atractivă şi creativă).

Etapele implementării metodei proiectelor (vezi fig. 2,3,4)

 Fig. 2 Pregătirea proiectului
Alegerea Stabilirea resurselor necesare
proiectului
Emergenţa PREGĂTIREA biblioteci,
ideii, prin PROIECTULUI Converaţia organisme
aproprierea Dezbaterea
Brainstormin Demonstraţia societăţi
proiectului de gciorchine Exerciţiile comerciale,instituţii
către elevi

Organizarea Se ţine cont de

activităţii în
cunoştinţele elevilor şi
cadrul
Stabilirea planului proiectul zarea de
acestor
(temă; obiective; ui capacităţile pe care
resurse;acesto
ipoteză; concepte cheie; r resu urmărim să le
Dezbaterea
capacităţi şi atitudini de dezvoltăm prin
format şi dezvoltat; Brainstorming
Planul detaliat al proiectului: tema; obiectivele; folosirea
ipoteză; concepteacestor
resurse umane, resurse.
cheie; capacităţi şi atitudini de format şi dezvoltat; resurse umane,
materiale şi financiare; materiale şi financiare; metodologii; activităţi; reguli;
metodologii; rezultate/produse; criterii de evaluare; rolurile actorilor implicaţi etc.
rezultate/produse;
criterii de
evaluare.
 
 Fig. 3 Realizarea proiectului

REALIZAREA PROIECTULUI Evaluarea proiectului

Desfăşurarea activităţilor
din cadrul proiectului
Coordonarea şi sinteza
contribuţiilor Fişe de evaluare
Pregătirea, Sintetizarea bibliografiei Grile de evaluare
derularea, de specialitate,
Postere, folii, rapoarte,
evaluarea şi investigaţii,
jurnale, grafice, statistici,
reglarea fiecărei experimente, activităţi
portofolii, site- uri,
activităţi din cadrul practice, observaţii
dezbateri Realizarea de evaluări orale, cu
proiectului sistematice, aplicare de
chestionare, interviuri, ocazia prezentării diferitelor
aplicare de teste, produse;
Elaborarea produselor proiectului:
• Completarea unor grile de
consultaţii etc. postere, folii, rapoarte, jurnale, grafice,
evaluare şi coevaluare a modului
statistici, portofolii, site-uri etc.;
de desfăşurare a proiectului şi de
Prezentarea în faţa colectivului de
Activităţi variate: sintetizarea bibliografiei implicare a grupurilor şi
preșcolari a acestor produse, folosind
indivizilor în realizarea
de specialitate, investgații, experimente, mijloace multimedia moderne;
proiectului;
activități practice, observații sistematice,
•Evaluări externe;
aplicare de chestionare, interviuri, aplicare
•Concluzii, sugestii.
de teste, analize statistice prin intermediul
internetului etc.
 Fig. 4 Valorificarea proiectului
VALORIFICAREA
PEDAGOGICĂ A
Reevaluarea
PROIECTULUI
proiectului
Valorificarea

proiectului
metacogniţie

Evidenţierea
elementelor Referate, rapoarte,
pozitive şi a Prezentarea produselor postere, publicaţii,
Realizarea unui dificultăţilor proiectului şi altor prezentări
demers multimedia, pagini
factori interesaţi;
metacognitiv Web etc.
(de ordin Prezentarea concluziilor rezultate
cognitiv şi Aplicarea în practică a rezultatelor
Sugestii pentru proiecte din proiect la diferite
social); viitoare. proiectului; simpozioane, colocvii;
•Generalizarea experienţelor pozitive; publicarea rezultatelor obţinute,
• Activităţi de continuare a proiectului. inclusiv prin intermediul
Internetului
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”
TEMA PROIECTULUI: “Călătorind în cartea lui Moș Timp”
SUBTEMA PROIECTULUI: Anotimpurile și fenomene ale naturii
DURATA: 1 săptămână
“Călătorind în cartea lui Moș Timp” este un proiect, în cadrul căruia copiii sunt parte
a procesului de învățare, participând efectiv la descoperirea de informații, angajați fiind în mod
direct în activități de formare de abilități necesare în dezvoltarea ulterioară ca adulți.
Lumea înconjurătoare studiată cu interes și pasiune, poate deveni centrul de interes
al multor discipline școlare .
 Prin acest proiect mi-am propus atât îmbogățirea cunoștințelor copiilor cât și dezvoltarea unor
abilități de viață prin simularea de situatii de urgență provocate de factorii naturali de risc..
Tematica aleasă este abordată prin intermediul metodelor de lucru specifice gândirii con-
cret – intuitive a copiilor. Transmiterea informațiilor și formarea deprinderilor s-au realizat prin in-
termediul jocurilor, al filmelor scurte, al povestirilor, al cântecelor si a jocurilor de rol. S-au folosit
accesorii demonstrative și obiecte-simbol pentru crearea unui cadru ambiental complet, care să re-
dea cât mai fidel producerea fenomenelor specifice fiecărui anotimp.
COMPORTAMENTE VIZATE:
- explorează și utilizează texturi și suprafețe diferite când se joacă (nisip, apă, bomboane skitles,
plastic, burete, fter shave etc.);
- își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali, ritm, cadență, pauză, semnale
sonore, melodii;
- recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, vizionare de
filme;
- își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora, ;
- exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte
variate;
- demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în
conversații și povestiri creative; demonstrează capacitate de comunicare clară a unor
idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii;
- demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia; evidenţiează
caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător .
 
 RESURSE:
Materiale: albume, imagini, planşe, auxiliare, pliante, jetoane, puzzle,bomboane skitels, spumă de ras,
cerneală, atlas, joc de masă, fișe de lucru, calendarul naturii, jetoane, material demonstrativ, foi de bloc de
desen, acuarele, pensule, şevalete, pahare pentru apă, lipici, creioane colorate, carioci, plastilină, planşete,
planşe poveşti, calculator, slide-uri, casetofon, CD cu cântece, hârtie colorata, fişe de lucru, truse de
construcţii, trusa doctor, material textil - diferite culori, puzzle, videoproiector, trusa de construcții, cuburi
din lemn, cuburi din plastic, trusa lego.

Umane: preșcolari, părinţi, educatoare

De timp: 1 săptămână
Bibliografice:
1. Curriculum pentru educația timpurie, anexa la ordinul ministrului Educației Naționale, nr.
4694/02.08.2019
2. Suport pentru explicarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculum pentru
educație timpurie, 2019;
3. Metode interactive de grup, Ghid metodic, Silvia Breben, Editura Arves, Craiova, 2002.
4. Îndrumător metodic 3-4 ani, Laurenția Culea, Editura Diana, 2020.
METODE ȘI PRECEDEE:
conversația, braistorming, jocul, experimentul, observația, povestirea, exercițiul,
învățarea prin descoperire, problematizarea, experimentul, demonstrația, explicația,
Diamantul.

CENTRUL TEMATIC: planșe tematice, enciclopedie

 INVENTAR DE PROBLEME
CE ȘTIU COPIII?
 Plouă când este norș
 Toamna și iarna bate vântul;
 Când ploă tună și fulgeră.
CE NU ȘTIU ȘI DORESC SĂ
AFLE?
 Cum se formează nori?
 Cum se formează ploaia?
 Cum se formează fulgerul și
tunetul?
 Cum se formează ninsoarea?
 Cum se numesc nori?
 Cum să ne protejăm de vreme
rea?
 CENTRE DE INTERES DESCHISE ȘI
MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR

ALFABETIZARE ARTĂ JOC DE ROL

Creioane colorate,
Cărți de povești, acuarele, carioci,
Măști, jucării,
poezii, ilustrații, fișe plastilină, pensule,
accesorii pentru
de lucru, cărți de lipici, hârtie colorată,
dramatizări, decoruri
colorat, filmulețe carton colorat, hârtie
creponată, planșete
ȘTIINȚĂ/
CONSTRUCȚII NISIP ȘI APĂ
MANIPULATIVE
Fișe, planșe, jetoane,
Cuburi, lego, puzzle-uri, filmulețe,
Siluete ale unor
materiale din natură, fișe de lucru,
personaje, forme
materiale reciclabile, bomboane skitles,
pentru nisip
carton spumă de ras, pipete,
cerneală
 Scrisoare către părinți
Stimaţi părinţi,
Vă aducem la cunoştinţă că în săptămâna ce urmează vom
desfăşura proiectul tematic “Călătoria în cartea lui Moș Timp”
în grădinița noastră.
Vom discuta cu copiii despre fenomene ale naturii, despre cum se
formează norii, ploaia, tunetul, fulgerul, ninsoarea, despre tipuri de nori.
Vă rugăm ca şi dumneavoastră să discutaţi cu copiii despre
lucrurile mai sus menţionate şi în această perioadă să ne ajutaţi
cu materiale cum ar fi: reviste, poze, animale de jucărie, atlase
specifice temei.
 Mulţumim pentru înţelegere şi colaborare!
 

 
 Luni Marți
„Moș Timp si cele “Norișorul alb și
4 fiice” norișorul gri”

„Călătorie în cartea lui

Moș Timp”

Miercuri Vineri
JOI
„Ne jucăm cu “Știași că....?”
ploaia” „Tunetul șii
fulgerul”
Bibliografie:
Metoda proiectelor la vârstele timpurii. București: Editura Miniped, 2002
Învățrea bazată pe proiecte – Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum
Curriculum pentru educația timpurie, Didactica Publishing House, 2019
GRAMA, F., PLETEA. M., SPÂNU. C., CULEA. L., FOTACHE. R., CIUBOTARU. A.,
SESOVICI. A., Ghid pentru proiecte tematice –Activități integrate pentru preșcolari (3-5 ani).
Didactica Publishing House, 2008
PREDA. V., PLETEA. M., GRAMA. F., COCOŞ. A., OPREA. D., CĂLIN. M., Ghid pentru
proiecte tematice - abordare în manieră integrată a activităților din grădiniță. Editura Humanitas
Educațional, 2005
NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA: 5-6 ani, Grupa mare
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când/ cum şi de ce se întâmplă ?”
TEMA PROIECTULUI/SĂPTĂMÂNII: ”Călătorind prin cartea lui Moş Timp” / “ Fenomene ale naturii”
TEMA ACTIVITĂȚII: “Ne jucăm cu ploaia”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Integrată
TIPUL DE ACTIVE: consolidare
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
ADP: ÎNTÂLNREA DE DIMINEAŢĂ: “Ajutoarele lui Horik”
JALA I: ALFABETIZARE:”Soarele, vântul şi ploaia”- repovestire pe bază de imagini
ARTĂ: - desen
NISIP ŞI APĂ: “Laboratorul curioşilor”- forme în nisipul kinetic
JALA II: “Cursa curioşilor”- joc de mişcare
ADE: Domeniul Ştinţă – Cunoaşterea Mediului / Domeniul Estetic şi Creativ- Educaţie plastică – “Cum se formează
ploaia”
MIJLOC DE REALIZARE: - experiment, pictură, desen, repovestire
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Însuşirea unor cunoştinţe ştiinţifice elementare despre ploaie; dezvoltarea spiritului de obser-
vaţie şi a gândirii logice prin interpretarea cauzală a unor fenomene (ploaia).
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII:
Curiozitate ,interes şi iniţiativă în învăţare;
Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Activare şi manifestare a potenţialului creative;
Sănătate şi practice privind securitatea personal;
Conduită senzorio- motorize pentru orientarea mişcării;
Relaţii, operaţii şi deducţii logice în mediul apropiat;
COMPORTAMENTE VIZATE:
Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea şi învăţarea în situaţii noi;
Demonstrează capacitatea de comunicare clară a unor idei;
Demonstrează creativitate prin activităţile artistico- plastic;
Utilizează reguli de securitate fizică personală;
Îşi coordonează mişcările în funcţie de ritm, cadenţă, pauză, semnale sonore, melodii;
Identifică elemente caracteristice ale unor fenomene din mediul apropiat.
OBIECTIVE:
O1 - Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă…atunci) prin observare şi realizarea de experimente;
O2 - Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (fenomene ale naturii);
O3 - Să recunoască, să descrie verbal anumite schimbări şi transformări din natură ;
O4 - Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specific picturii (paiul şi tehnica ud pe ud);
O5 – Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite context;
O6 – Să redea teme plastice specific desenului;
O7 – Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini;
O8 – Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, observaţia, explicaţia, demonstraţia, experimentul, tehnica paiului, tehnica ud pe
ud, turul galeriei, povestirea
Resurse materiale: calculator, TV, pahare cu apă, spumă de ras, pipete, pensule, paie, scrisoare, creioane colorate, carioca,
imagini ale poveşti “Soarele vântul şi ploaia”, forme pentru nisip.
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
DURATA ESTIMATĂ: o zi
 
BIBLIOGRAFIE
 Antonovici, Ştefania.(2009). Jocuri-exerciţiu pentru activităţi alese. Bucureşti: Ed Aramis
 Pârvu Constantin - "Îndrumător pentru cunoaşterea mediului " Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti 1982
 Nicoară V., Niculescu Monica, “Didactica geografiei”, Ed. Muntenia & Leda, Constanţa 2002
 SCENARIUL ZILEI
Copiii vor intra în sala de grupă în rând câte unul, aşezându-se în formă semicerc, in-
tonând versurile:
Unu, doi, unu doi,
Mergem toţi în paşi vioi.
Pe pernuţe ne aşezăm,
Lucruri noi să învăţăm.
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
Educatoarea le transmite un salut:“Bună dimineața Fluturaşi curioşi!/ Mă bucur că suntem şi astăzi
împreună!”
Aceştia vor răspunde salutului adresat de educatoare: ,,Bună dimineaţa, doamna educatoare!”.
Pe versurile: Dimineaţa a sosit,
Noi la grădi am venit.
În semicerc ne-aşezăm
Şi frumos ne salutăm!
copii se salută unul pe altul, împărtăşind bucuria revederii.
Pentru a sesiza prin ce se deosebeşte această zi de grădiniţă de celelalte, educatoarea sprijină copiii în evidenţierea
noutăţilor zilei: surprizele pregătite în sala de grupă şi scrisoarea de la prietenul Horik.
Prin versurile
“După ce ne-am adunat
Și frumos ne-am salutat
Colegii ne-am ȋntâlnit
Oare cine n-a venit?”
preşcolarii sunt invitaţi să identifice colegii absenţi.

Li se cere copiilor să identifice ziua din săptămână în care se găsesc, data, luna, anul şi
anotimpul.
Calendarul naturii:
“Vremea noi o studiem
Și-n calendar o notăm
De e ploaie sau e soare
Ca să mergem la plimbare.”
(Se completează datele
specifice.)
Gimnastica de ȋnviorare:
Li se cere copiilor să intoneze cântecelul “ Jocul ploii”(Anexa 1)
 
Activitate de grup:
Se poartă discuții despre tema săptămânii “Fenomene ale naturii”: “Ce fenomene ale naturii cunoaşteţi?”, “Cum
se formează nori?”, “ Ce este ploaia?”
Noutatea zilei:
Scrisoare de la Horik. (Anexa 2)
Se prezintă centrele de interes, sarcinile și materialele de lucru.
Tranziţie:
Noi suntem curioşi voinici,
Ce vrem să ştim de mici,
Noi suntem curioşi voinici
Şi vom afla aici:
Cum se formează nori pe cer?
Şi ploaia cade pic, pic, pic?
De ce norii plutesc pe cer?
Şi ploaia cade pic, pic, pic?
 La centrul Alfabetizare li se cere copiilor să ordoneze imagini ale poveşti “ Soarele,vântul şi ploaia” şi apoi să redea povestea re-
spectând firul logic de desfăşurare a acţiunii.
La centrul Artă - personalizează soarele, picătura de ploaie şi norul sau desenează un tablou cu tema “O zi ploioasă”
La centrul Nisip şi apă, utilizând formele de nisip realizeză laboratorul de cercetare a lui Horik.
La central Ştiinţă se desfăşoară activitatea integrată “Cum se formează ploaia?” - experiment
Regulile grupei
,,Mă aştept astăzi de la voi să fiţi buni colegi, să vă ajutaţi între voi în caz de nevoie, să vorbiți pe un ton potrivit, pentru a nu
deranja persoanele din jur.”
Educatoarea îndrumă şi oferă ajutor în realizarea experimentului urmărind totodată activitatea copiilor de la celelalte centre.
Desfăşurarea experimentului:
 Educatoarea prezintă modul de lucru, etapele prin care se realizează experimentul şi reguli privind securitaea fizică personală cât şi
a colegilor;
 Fiecare preşcolar realizează experimentul sub îndrumarea atentă a educatoarei.
 
Educatoarea cere copiilor să denumească experimentul pe care l-au realizat, să facă aprecieri asupra modului de desfăşurare a
experimentului şi apoi să transpună prin pictură norii şi ploaia. Li se explică copiilor tehnica şi modul de realizare a temei.
 
 Pe perioada desfăşurării actvităţilor ADE, copiii de la centrul Alfabetizare inversează locul cu cei de la centrul Artă şi Centrul Nisip
şi apă prin:
Tranziţia: Centrele noi le schimbăm
Şi bine o să lucrăm
Dacă vrem ca să ne jucăm!
După terminarea activităţilor ADE şi a activităţilor de la celelalte centre deschise se trece la următoarea rutină: „Mâncăm cu gura
închisă” – deprinderea de a mânca frumos şi civilizat - servirea gustării.
Tranziţie: Bat din palme
Clap,clap,clap
Din picioare
Trap, trap, trap
Ne învârtim
Ne răsucim
Şi la baie noi pornim
După servirea gustării, copiii se vor roti din nou pe centre în aşa fel încât la sfârşitul zilei să fi lucrat la fiecare din acestea.
Lucrările de la centrul Artă şi Educaţie plastică vor fi expuse şi se vor face aprecieri verbale.
Copiii vor fi recompensaţi, în continuare, cu jocul de mișcare ”Cursa curioşilor’’(ALA).
Se realizeză un traseu aplicativ şi se împart copii în 3/4 grupe. La semnalul educatoarei, primul copil din fiecare şir va parcurge dus-
întors traseul. Şirul de copii, care termină primul traseul, iese câştigător. Este obligatoriu ca fiecare copil să parcurgă traseul integral.
Pentru varietate, se poate cere copiiilor să folosească variante de mers/ sărituri.
 
Vă mulțumim!