Metode si tehnici de evaluare a copiilor

prescolari
Activitatea pedagogica cuprinde, pe langa actiuni proprii ei, proiectare, organizare,
conducere, procese de instruire si educatie, si actiuni intreprinse in vederea constatarii efectelor
produse in urma desfasurarii activitatii propriu-zise. Rolul actiunilor evaluative il constituie
ameliorarea si perfectionarea activitatii desfasurate cu grupa de copii. Procesul evaluativ este
totodata si un punct de pornire, deoarece activitatea este adecvata nevoilor de educatie si
posibilitatilor reale de a le satisface, procesul de evaluare capata o structura ciclica, iar evaluarea
joaca un rol reglator.1 Ceea ce este modern insa, in privinta evaluarii, se refera la faptul ca astazi,
aceasta secventa are in vedere, mai ales, cauzele rezultatelor obtinute si solutiile care se intrezaresc
pentru imbunatatirea actiunilor instructiv educative.
Daca in trecut, dintre impacturile pe care le exercita evaluarea in raport cu prescolarii /
elevii, cel mai mult se punea acentul pe functia de selectie (clasificarea si erarhizarea elevilor dupa
valoarea performantelor obtinute), in prezent sunt importante functiile de orientare (dirijarea
activitatii de invatare catre continuturi esentiale) si de reglare si autoreglare (imbunatatirea
actiivitatii de invatare).
Deoarece activitatea din gradinita are preponderent un caracter formativ, educativ, cu
finalitati de perspectiva, evaluarea este fragmentara, incompleta; procesul evaluarii prescolarilor
este dificil si permite prognoze pe termen scurt. Astfel ca, metodele traditionale de evaluare,
evaluarea prin probe orale, cea prin probe scrise si evaluarea prin probe practice, sunt completate de
procedee complementare: interviul, investigatia, evaluarea cu ajutorul calculatorului, studiul de caz,
portofoliul si proiectul.
Un rol tot mai important cauta sa dobandeasca astazi metodele interactive de grup. Acestea
sunt diferite pentru diferitele tipuri de activitati din gradinita. Pentru activitati de predare invatare se
folosesc mozaicul, cubul, puzzle, invatarea in cerc, harta cu figuri si altele, in tipm ce metodele de
fixare, consoloidare si evaluare sunt: piramida, ghicitorile, ciorchinele, benzi desenate, posterul,
trierea asertiunilor, sintetizarea, analizarea si interpretarea imaginilor, categorizarea, etc.

Gh. Tomsa (coordonator),Psihopedagogie prescolara si scolara Tematica necesara sustinerii examenelor de

definitivat si gradul II didactic, Bucuresti, 2005, p. 165

Dintre acestea, ma voi opri la cateva, inserate uneori de noi in cadrul activitatilor la grupa,
mai mult sau mai putin constient, unele dintre ele fiind declarate metode de grup interactive abia de
curand.

Trierea asertiunilor reprezinta o metoda bazata pe analiza pentru a reliefa trasaturile

definitorii ale unei notiuni, idei, opinii, iar asertiunea este un enunt care este dat ca adevar. In cadrul
acestei metode, obiectivul urmarit este exersarea capacitatii de analiza asupra unor idei in vederea
selectarii lor dupa diferite criterii. Educatoarea prezinta copiilor enunturi, cerandu-le sa spuna daca
sunt adevarate sau false. Este clar ca e vorba de exercitii de fixare si evaluare, cunostintele fiind
deja insusite, copiii fiind pusi doar in situatia de a-si aminti notiuni, informatii sau de a decide
natura unei afirmatii. Pentru grupele mici se utilizeaza mai ales forma cu imagini a metodei,
selectandu-se comportamente in imagini sau diferite sarcini si cerandu-le copiilor sa puna buline
diferite pentru adevarat si fals. (daca in imagine vad un copil ce rupe o floare vor pune, de ex. o
bulina neagra, iar daca vad un copil ce ajuta o batrana, una galbena). De asemenea, activitatea
matematica se poate evalua print-o fisa de acest gen, aducand transformari moderne la nivelul
itemilor care vor fi pune buline negre unde e gresit si galbene unde e corect.
Metoda trierii asertiunilor are ca beneficii: exersarea capacitatii de analiza, de decizie, de
selectie si de a opta ; imbinarea formelor de organizare ; stimularea incredirii in fortele proprii si
caracterul antrenant.

Analizarea si interpretarea imaginilor

este o tehnica specifica activitatii

didactice care utilizeaza fotografii, postere, picturi, planse, desene, pentru a ilustra un subiect atunci
cand contactul cu realitatea nu este posibil sau cand secventa didactica impune analizarea
imaginilor si interpretarea acestora. Obiectivul urmarit in folosirea acestei medode il constituie
exersarea capacitatii de a analiza o imagine in scopul intelegerii unui continut abordat. Una dintre
modalitatile de desfasurare a actului didactic ce include metoda anlizei imaginilor, se comporta
astfel: educatoarea imparte colectivul in grupe de cate patru copii si le imparte imagini diferite. Se
anunta sarcina, prezentati ce aveti in imagini. La varsta prescolara operatiile gandirii fiind in etapa
de exersare, e necesar ca educatoarea sa directioneze copiii spre analiza plansei. Imaginea poate fi
prezentata de un lider sau toti copiii pot participa la raspuns. O alta modalitate de utilizarea metodei
este evaluarea povestilor sau a poeziilor invatate; mai multe planse, imagini sunt analizate, descrise
in vederea recunoasterii apartenentei la o anumita poveste/poezie si cu scopul de a-si reaminti
anumite aspecte legate de lumea povestilor sau de a reactualiza poezii.
La final, copiii pot fi evaluati in functie de acuratetea prezentarii, de identificarea corecta a
elementelor, de utilizarea cuvintelor cheie care imbraca prezentarea. Analizarea si interpretatrea
imaginilor poate implica copiii in adevarate dispute de sustinere a argumentelor pro si contra.

Astfel, avantajele metodei se refera la1: stimularea competitiei, a confruntarii de idei, a cooperarii;
exersarea operatiilor gandirii; evaluarea reprezentarilor copiilor; formarea si dezvoltarea abilitatii de
expunerea a ideilor si exersarea capacitatii de a descrie.
De asemenea, o alta metoda, folosita de noi, dar nu chiar sub aceasta forma, desi mai dificila
pentru nivelul I, este

Diagrama Venn,

care selecteaza asemanarile dintre doua notiuni,

fenomene, personaje, etc. se pot desena/forma doua cercuri suprapuse partial (pentru asemanari) in
care sa se puna de exemplu imagini specifice pentru Scufita Rosie si Alba ca Zapada, iar pe partea
de intersectie a cercurilor sa se afle trasaturi comune. Astfel, metoda se poate utiliza pentru
eval ;uarea notiunii de copil, fetita-baiat, pentru anotimpuri,

fenomene, animale salbatice-

domestice, etc. modul in care noi foloseam aceasta metoda sau elemenete ale acesteia, era
impartirea unor personaje, de ex. dupa trasaturi: personaje pozitive/bune si negative/rele.
Invatamantul modern a impus o organizare a procesului instructiv educativ care sa se
bazeze pe precizarea si analiza a ceea ce trebuie sa faca si sa stie prescolarul in urma instruirii.
Pentru copil, sa stie, sa inteleaga, inseamna sa stabileasca relatii intre diferite domenii de
cunoastere, ceea ce presupune o abordare interdisciplinara 2 a actului didactic, deci si a evaluarii.
Acest tip modern de apreciere prezinta avantaje pentru ambii colaboratori ai ademersului instructiv.
Dezvoltarea creativitatii, realizarea unei compozitii plastice personale, stimularea abilitatilor
practic-aplicative, dezvoltarea comunicarii si a simtului estetic sunt doar cateva avantaje pentru
prescolari, iar in ceea ce priveste cadrul didactic, evaluarea interdisciplinara este o sursa de date
despre calitatea activitatii desfasurate.
In vederea realizarii unor astfel de evaluari, au loc transformari la nivelul itemilor, prin
inlocuirea celor de tipul: incercuieste, coloreaza, uneste cu o linie, cu itemi care ofera copiilor
posibilitatea de a-si constitui aproape singuri fisa de lucru: decupeaza si aplica, completeaza prin
pictura sau desen, cauta si lipeste. (anexa 1).
Importanta si necesitatea unei evaluari care sa ghideze activitatea au devenit atat de
astringente, incat se utilizeaza frecvent sintagma: - invatare asistata de evaluare.

Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup- ghid metodic, Editura
Arves, Craiova, p. 271
2
Ministerul Educatiei si Cercetarii Revista invatamantul prescolar (3-4/2006), p. 189

Bibliografie:

1.

Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive

de
grup- ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006
2. Marin Stoica, Pedagogie si psihologie, Craiova, Editura Gh. Alexandru
3. Gheorghe Tomsa (coordonator), Psihopedagogie prscolara si scolara, Bucuresti,
2005
4. Didactica activitatilor instructiv - educative pentru invatamantul preprimar,
Craiova, Editura Didactica Nova, 2005
5. Revista Invatamantul Prescolar 3-4/2006
6. www.didactic.ro
7. www.referate.ro