1

PROIECT DE CERCETARE
METODA PROIECTELOR LA VÂRSTE TIMPURII

EDUCATOARE IOANA DANA-MIHAELA,

GRĂDINIȚA CU P.P. ION CREANGĂ, CRAIOVA
 2

PROIECTUL CERCETĂRII

I. TEMA: „ METODA PROIECTELOR LA VÂRSTE TIMPURII „

II. PROBLEMA DE CERCETAT:

Analiza metodei proiectelor în activităti interdisciplinare la vârsta timpurie.

III. OBIECTIVE PROPUSE:

3.1. Obiectivele investigației

Pentru a investiga influența metodei proiectelor în dezvoltarea comunicarii preșcolarilor, ne-

am propus câteva obiective generale și operaționale.

3.1.1. Obiective generale

- Determinarea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de preșcolari

atât în plan cognitiv cât și în plan afectiv.
3.1.2. Obiective operaționale

- Identificarea factorilor care influențează coeziunea grupelor de preșcolari;

3.2. Dimensiunea investigației

Dimensiunea investigației a fost efectuată la un număr de 25 de preșcolari din grupa mare.

IV. IPOTEZE:

4.1. Ipoteze

Plecăm de la ipoteza că dacă se ulizează această metodă la nivel interdisciplinar atunci se

creează premizele dezvoltării capacităților de comunicare la preșcolari și capacitatea de a
forma și de se exprima în propoziții dezvoltate.

Din propriile experiențe și ulterior și din studierea unei bibliografii de specialitate

recomandată în domeniul pedagogiei, am structurat treptat câteva ipoteze de lucru, cu
caracter general sau operațional.

4.2. Ipoteze generale

Această metodă are influențe majore în dezvoltarea proprie a fiecărui copil implicat în
procesul didactic.
 3

De asemenea, contribuie la dezvoltarea unor relații de colaborare, cooperare între

preșcolarii grupei.

4.2.1 Ipoteze operaționale

-Dacă aș utiliza această metodă în toate activitățile instructiv-educative propuse, atunci i-aș
putea antrena pe preșcolari în propria formare și dezvoltare, i-aș putea dezvolta cunoștințele
și anumite capacități la potențialul maxim de care preșcolarul dispune și în egală măsură i-aș
antrena pe părinții copiilor în demersul pedagogic realizat în grădiniță.
- Dacă toate activităţile bazate pe proiecte determină o abordare problematizată a temei
atunci vom asigura fluxul conexiunilor logice, complexitatea limbajului.
-Dacă aplicăm individualizarea și diferențierea sarcinilor didactice şi recurgem la activităţi
integrate (abordare multidisciplinară,pluridisciplinară sau interdisciplinară ) atunci activitatea
copiilor este stimulată de educatoare, vom determina o gândire logică,flexibilă și creativă şi,
deci, preșcolarii sunt implicați în actul didactic.
4.2.2 Concepte fundamentale
În prezentarea acestui proiect am pornit de la anumite concepte teoretice referitoare la
conceptul prezentat.

Metoda proiectelor este o strategie didactică bazată pe interese, necesitate şi posibilităţi de

dezvoltare. Ea presupune lucrul în echipă, interacţiunea directă, dar şi brainstorming-ul, care
devin mijloace de bază ale procesului educativ. Prin metoda proiectului se lasă copilului mai
multă libertate de exprimare şi acţiune şi se oferă ocazii reale de a lua decizii şi de a-şi asuma
responsabilităţi. Toate acestea duc, implicit, la crearea unei motivaţii puternice şi la o
implicare deopotrivă efectivă şi afectivă a copiilor. Simplul fapt că sunt consultaţi în alegerea
temelor şi se ţine cont de părerea lor ăi face pe copii să aibă mai multă încredere în forţele
proprii.

Învaţarea activă – concept care trebuie să urmărească întreaga activitate a cadrelor didactice
dată fiind complexitatea și evoluția societății actuale. Principalii piloni pe care îi considerăm
relevanți în contextul discutat sunt Practică să înveți, învață să practici.În acest
sens,considerăm relevant citatul Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu știe să citească, ci
cel care nu a învățat cum să învețe.( Alvin Toffler)

-Rezultate obținute –cunoștințele copilului în plan cognitiv şi afectiv, cât și anumite

deprinderi,conduite.
 4

V. METODOLOGIA CERCETĂRII:

5.1 Designul cercetarii

Pentru a studia influența metoda proiectelor la vârsta timpurie am apreciat ca fiind indicată
folosirea următoarelor metode:

 Metode de colectare a datelor cercetării( constatative)

 Metode de măsurare a datelor procurate:
–metoda ordonării
–metoda comparării produselor activităţii
 Metode de evaluare:
–numărare(raport/procent)
-scările de evaluare(probe,teste)
-clasificare(bareme pentru itemi)
 Metode de prezentare şi prelucrare statistică:

-tabel de rezultate

-reprezentări grafice

5.2 . Prezentarea și descrierea succinta a populației studiate

Crriculum pentru educația timpurie elaborat în anul 2019 a generat noi schimbări în plan
educațional. Actual plan de învățământ alocă cel puțin 30 de minute jocul liber, moment în
care preșcolarul are posibilitatea să cunoască mediul educațional și să se angajeze în diverse
acțiuni în funcție de disponilitate și nevoi.
Metodei proiectelor are importanțe majore fiind o strategie didactică utilizată frecvent în
desfăşurarea procesului instructiv-educativ în grădiniţă. Se bazează pe angajarea copiilor în
diferite acțiuni care să stimuleze dorința de explorare, descoperire și cercetare.
VI. OPERAŢIONALIZAREA:

1. Definirea conceptelor:
Metoda proiectului este o metodă activ-participativă cu caracter interactiv, care
încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent, oferindu-i în
același și situații de învățare socio-emoționale
VII. CONSTRUIREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE
Pentru reuşita metodei proiectelor se impune cunoasterea fazelor ce trebuie desfăşurate.
 5

ARGUMENT

„A fost odată ca niciodată...” , „Şi-am încălecat pe-o șa şi v-am spus povestea așa!”
sunt câteva dintre expresiile pe care le auzim în povești. Copiii trebuie să fie stimulați să
citească iar datoria noastră ca și cadre didactice este aceea de a dezvolta această deprindere,
deprinderea de a citi încă de la o vârstă fragedă. Părinții pot și ei contribui la dezvoltarea
acestei inițiative.
Pe lângă activitățile de învățare propuse în cadrul activităților zilnice și săptămânale,
putem propune și un optional pe tema poveștilor intitulat Cartea, cel mai bun prieten.
 6

Curriculum pentru educația timpurie propune următoarele Comportamente pe care copilul

trebuie să le achiziționeze la sfârșitul ciclului preșcolar și anume:
1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării
lui (comunicare receptivă).
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă).
2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă).
2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare. 2.3.
Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului.
3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții.
3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere.
3.3. Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile
curente.
3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare
grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj.
3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții.
3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere.
3.3. Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile
curente.
3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare
grafică și orală pentru transmiterea unui mesaj.

CONŢINUTURI. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Principalele mijloace de realizare specifice domeniului Limbă și comunicare sunt:povestirea,

repovestirea,jocul didactic,dramatizarea,convorbirea,lectura educatoarei,lectură după
imagini,memorizarea.

Texte suport:

În funcție de nivelul de vârstă al copiilor propune anumite povestiri,povești sau basme.

La grupa mică vom utiliza texte precum Scufița Roșie,Ridichea uriașă,Maricica, Sanda la
grădiniță,Ursul păcălit de vulpe,Capra cu trei iezi.
 7

La grupa mijlocie vom utiliza: Ciuboțelele ogarului, Găinușa cea moțață,Cei trei
purceluși,Iedul cu trei capre etc.

La grupa mare: Cenușereasa, Albă ca Zapadă,Hansel și Gretel, Rățușca cea urâtă,Fata

babei și fata moșneagului etc.

RESURSE MATERIALE : măşti, colaje, desene, cărţi de poveşti confecţionate);jurnalul

grupei;albume cu fotografii;portofoliile copiilor,machete,cadre din povești,costume și altele.

X. PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII

În elaborarea unui proiect pe tema poveștilor vom urmări:
 Conturarea proiectului se va întocmi “harta proiectului”, respectiv redarea
schematică a planului tematic pentru subiectul ales şi subordonările dintre teme.

 Informarea părinților cu privire la desfășurarea proiectului printr-o scrisoare

adresată

 Selectarea atentă a temelor propuse în funcție de nevoile,interesele și

potențialitățile copiilor

 Timpul necesar pentru comunicarea cu părinţii, cu reprezentanţi ai comunităţii

locale

 Organizarea unui centru tematic

 Promovarea unor sarcini didactice diferențiate

 Promovarea unor metode complementare

 Curiozitatea preşcolarului şi efortul propriu sunt antrenate la maxim.

Astfel că, plan cognitiv copiii: primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii, realizează
conexiuni între concepte,cunoștințe.
În plan social preșcolarii colaborează, stabilesc relații de prieten, se ajută reciproc fără a lăsa
loc compeției să intervină.
În plan afectiv copiilor li se oferă noi experiențe din care ei trebuie să extragă informații
prețioase, învață ce greșeli au făcut unele personaje, astfel încât să nu facă și ei la fel.
Principalul avantaj pe care dorim să îl menționăm despre dezvoltarea armonioasă a
personalității copiilor prin modelele comportamentale oferite, experiențele cognitive și
afective , formarea unei imagini de sine pozitive, dezvoltarea abilităților de comunicare,
dezvoltarea unor relații de colaborare și susținere la nivelul grupei de preșcolari.
 8

Bibliografie:
-Metoda proiectelor la vârste timpurii, Bucureşti, MINIPED, 2002;
-Programa activităţilor instructiv-educative, în Grădiniţa de copii, Bucureşti, 2005;