Proiectarea activităţilor didactice

Concept, niveluri, exigenţe, avantaje, limite. Variante de redactare a proiectelor de

activitate didactică. Aplicaţii.

Proiectarea didactică.Accepţiuni.
o ansamblu de procese şi operaţii de anticipare a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea
activităţii didactice (proces deliberativ de fixare mentală a modului de realizare a activităţii
didactice);
o proces de reflecţie prealabilă asupra a ceea ce ar fi de dorit să se întâmple în procesul
didactic;
o imaginarea unui scenariu al activităţii;
o proiectarea design-ului pedagogic
(G. de Landsheere, V. de Landsheere);

Proiectarea didactică.Accepţiuni
o un demers anticipativ:
 a obiectivelor pedagogice,
 a conţinuturilor instruirii,
 a metodelor şi mijloacelor didactice,
 a instrumentelor de evaluare şi a relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente
componente ale procesului didactic în contextul unei modalităţi specifice de
organizare a activităţii didactice.

Modelul didacticist al proiectării didactice

prof. S. Cristea (2000)
o centrat pe conţinuturi, pe acţiuni specifice procesului de predare;
o conţinuturile subordonează obiectivele, metodologia şi evaluarea didactică într-o logică a
învăţământului informativ;
o relaţiile dintre elementele activităţii didactice sunt întâmplătoare, nediferenţiate, nedefinite
pedagogic;
o întreţine dezechilibre în formarea formatorilor.

Modelul curricular al proiectării pedagogice

prof. S. Cristea (2000)
o centrat pe obiective pedagogice;
o propune acţiuni didactice specifice procesului complex de predare-învăţare-evaluare;
o punctul de plecare îl constituie obiectivele stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ
formativ, bazat pe valorificarea potenţialului de (auto)instruire şi (auto)educaţie al fiecarui
elev;

1
o raporturi de interdependenţă între toate elementele activităţii didactice (obiective - conţinut
- metodologie -evaluare);
o echilibru în formarea formatorilor.

Modelul structural circular al

curriculumului

o o=obiective
o c=conţinut
o m=metodologie
o e=evaluare
o f.f.=formarea formatorilor
o (iniţială-continuă).

Etapele proiectării pedagogice

 Definirea obiectivelor pedagogice şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal;
 Determinarea conţinuturilor instruirii;
 Stabilirea strategiilor didactice optime în vederea realizării obiectivelor pedagogice
fixate iniţial;
 Stabilirea criteriilor şi a instrumentelor de evaluare a rezultatelor obţinute.

Niveluri ale proiectării pedagogice

(L.Vlăsceanu)
1. PROIECTAREA GLOBALĂ
o are drept referinţă o perioadă mai mare de instruire (ciclu şcolar);
o se concretizează în elaborarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare;
o Nivel macro-

2. PROIECTAREA EŞALONATĂ
o are ca referinţă perioade mai mici de timp (an şcolar, semestru, săptămână, activitate, temă)
o se concretizează în: proiectarea activităţii anuale, pe baza planului de învăţământ şi a
programei şcolare.
o Nivel micro-

Proiectarea eşalonată
o PROIECTAREA anuală şi semestrială;
o PROIECTAREA unităţilor de învăţare;
o PROIECTAREA unei activităţi didactice/proiectarea lecţiei.

PROIECTAREA ANUALĂ
-etape-
o identificarea obiectivelor generale urmărite în predarea disciplinei;

2
o analiza conţinutului, identificarea unităţilor mari de conţinut (capitole, teme) şi a
succesiunii lor;
o eşalonarea în timp (precizarea numărului de ore pentru fiecare unitate, a datei/săptămânii
din structura anului şcolar);
o distribuţia timpului pe tipuri de activităţi: predare, fixare-sistematizare, evaluare.

PROIECTAREA unităţii de învăţare

Model orientativ
o Unitatea de învăţare:………………
o Nr.ore alocate:
o Săptămâna
PROIECTAREA LECŢIEI
o un demers anticipativ, pe baza unui algoritm procedural ce corelează 4 întrebări:
 Ce voi face? Ce voi urmări să realizez?
 Cu ce voi face? Cu ce voi realiza ceea ce mi-am propus?
 Cum voi face? Cum voi realiza ceea ce mi-am propus?
 Cum voi şti dacă am realizat ceea ce mi-am propus?

ETAPA I: Identificarea obiectivelor lecţiei

Ce voi face ?

o vizează fixarea obiectivelor operaţionale;

o Obiectivul pedagogic: expresia anticipării unui rezultat aşteptat într-un context concret al
instruirii;
o Obiectivul pedagogic exprimă ce se urmăreşte în fiecare secvenţă a procesului
educaţional şi cum se evaluează performanţele obţinute;
o Tehnici de operaţionalizare a obiectivelor pedagogice

ETAPA II: Analiza resurselor

Cu ce voi face?

o stabilirea resurselor educaţionale (resurse umane, resurse de conţinut didactic, resurse

psihologice, resurse materiale, resurse temporale etc.);
ETAPA III:
Elaborarea strategiilor didactice optime
Cum voi face?
o Selectarea şi corelarea celor mai potrivite metode, mijloace şi materiale didactice;
o Factori care contribuie la selectarea şi corelarea celor “trei M" (Metode, Materiale,
Mijloace) într-o strategie didactică unitară:
 specificul activităţii;
 obiectivele operaţionale fixate;
 contextul psihopedagogic al instruirii;
 contextul material al instruirii;

3
 stilul si personalitatea profesorului.
o Conceperea scenariului didactic.

ETAPA a IV-a:
ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE

o Conceperea/alegerea/aplicarea celor mai potrivite instrumente de evaluare pentru

măsurarea rezultatelor învăţării la un moment dat/pentru situaţia de învăţare creată;
o interpretarea şi utilizarea rezultatelor în sensul optimizării activităţilor didactice viitoare.

Momente principale în proiectarea lecţiei

 încadrarea activităţii didactice/lecţiei în sistemul de lecţii/unitate de învăţare/ planul
tematic;
 stabilirea obiectivelor operaţionale;
 prelucrarea şi structurarea conţinutului ştiinţific;
 elaborarea strategiei didactice;
 stabilirea structurii procesuale a lecţiei/activitaţii didactice;
 evaluarea rezultatelor învăţării:
 stabilirea modalităţilor de evaluare (de către profesor);
 stabilirea modalităţilor de autocontrol şi autoevaluare (de către elevi).

Paşi în proiectarea pedagogică

Modelul Gagné-Briggs, 1977
 Captarea şi păstrarea atenţiei
 Informarea elevilor cu privire la obiectivele urmărite
 Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior
 Prezentarea materialului –stimul
 Asigurarea dirijării învăţării
 Obţinerea performanţei
 Asigurarea conexiunii inverse
 Evaluarea performanţelor
 Intensificarea procesului de retenţie (fixare)şi transfer

Proiect de lecţie.
Model orientativ
 Unitatea şcolară :
 Aria curriculară:
 Disciplina :
 Clasa :
 Unitatea de învăţare :
 Subiectul lecţiei :

4
 Tipul lecţiei :
 Scopul lecţiei :
 Obiectivele operaţionale :
 O1 -
 O2 -
 O3 -
 Strategia didactică :
 Metode şi procedee didactice:
 Mijloace de învăţământ:
 Forme de organizare a activităţii elevilor:
 Resurse: Oficiale, Temporale, Bibliografice
o Scenariu didactic-var. 1

o Scenariu didactic-var. 2

Cerinţe privind proiectarea pedagogică

o Raportarea la normele pedagogice care orientează activitatea de proiectare;
o Proiectarea- acţiune continuă, permanentă, în etape;
o Respectarea celor 3 dimensiuni temporale: analiza diagnostică a activităţii anterioare,
identificarea posibilităţilor de ameliorare, programarea activităţii viitoare, predicţia
rezultatelor probabile;
o Claritatea scopului urmărit;
o organizarea conţinutului instruirii (accesibilizare, esenţializare, deizie asupra ritmului de
parcurgere a materiei)
o Selectarea celor mai potrivite metode, tehnici şi procedee didactice pentru atingerea
finalităţilor;
o Organizarea lecţiei

Proiectarea didactică. Avantaje.

 asigură un cadru organizatoric adecvat pentru derularea procesului didactic;

 promovează un sistem de relaţii didactice menit să angajeze elevii, să îi activizeze şi să
îmbunătăţească performanţele învăţării.
 facilitează însuşirea sistematică a conţinutului ştiinţific;
 contribuie la formarea capacităţii de aplicare in practică a cunoştinţelor achiziţionate;
 sprijină formarea/ dezvoltarea abilităţilor intelectuale şi practice, sesizarea relaţiilor dintre
obiecte şi fenomene, explicarea lor, formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare.
 are influenţe formative benefice pentru elevi: le dezvoltă spiritul critic, spiritul de
observaţie, atenţia voluntară, curiozitatea epistemică, operaţiile gândirii, memoria logică,

5
 dezvoltarea forţelor lor cognitive, imaginative şi de creaţie s.a.

Proiectarea didactică. Limite

o caracterul preponderent magistrocentrist al predării;
o se neglijează adesea activităţile individuale ale elevilor, exerciţiile practice, cele aplicative
etc.;
o dirijarea accentuată, uneori excesivă a activităţii de învăţare a elevilor;
o recurgerea excesivă la activităţi frontale, promovarea predării la un singur nivel (cel
mijlociu) şi într-un singur ritm, pot duce la apariţia tendinţei de nivelare şi uniformizare a
demersurilor didactice;
o instruirea diferenţiată în funcţie de particularităţile individuale şi de grup ale elevilor se
realizează, de cele mai multe ori, anevoios şi stângaci;
o nu se promoveaza autoinstruirea şi autoevaluarea.