Sunteți pe pagina 1din 2

Etapele proiectarii didactice

Conceptul de proiectare didactică:


Proiectarea didactică este o acţiune continuă, permanentă, care precede demersurile
instructiv-educative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata acestora . Ȋn
proiectarea didactică se porneşte de la un conţinut fixat prin programele şcolare, care cuprind
competenţele generale ale învăţămȃntului, competenţele specifice şi conţinuturi care sunt unice
la nivel naţional. Se finalizează cu elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului didactic:
planului tematic şi a proiectelor de activitate didactică, pȃnă la secvenţa elementară de instruire.

Proiectarea se realizează la două niveluri:


 macrostructural (global), la nivelul procesului de învătământ în ansamblul său
(elaborarea planurilor de învătământ, a programelor şcolare etc.);
 microstructural (esalonat), la nivelul disciplinei (elaborarea planificărilor calendaristice
pentru unităti de învătare, capitole, teme, alte activităti didactice realizate în şcoală).

Etapele proiectării pedagogice:


Profesorul trebuie să-şi pună următoarele întrebări, iar raspunsurile contureaza etapele proiectarii
didactice.
1. Ce voi face? ---> Precizarea obiectivelor instructiv- educative ale activitătii didactice
2. Cu ce voi face? ---> Analiza resurselor educationale disponibile
3. Cum voi face? ---> Elaborarea strategiei educationale
4. Cum voi şti dacă s-a realizat ce trebuia? ---> Stabilirea unui sistem de evaluare

Etapa I: Obiectivul ne arata “ce se urmareste in fiecare secventa a procesului educational si


cum se evalueaza performantele obtinute".

Etapa a II-a: Precizarea obiectivelor instructiv- educative ale activitătii didactice. Analiza
resurselor. Dupa identificarea obiectivelor, profesorul trebuie sa realizeze o analiza detaliata a
principalelor categorii de resurse implicate in desfasurarea activitatii:
• resurse umane: elevul (trasaturi de personalitate, interese, trebuinte de invatare);
profesorul (pregatire stiintifica si psihopedagogica, competenta comunicativa);
• resurse de continut didactic: ansamblul valorilor educationale (cunostinte, priceperi,
deprinderi, capacitati, atitudini) ce fac obiectul procesului de predare/ invatare; selectia
continuturilor didactice se face in functie de obiectivele identificate (abordare curriculara), pe
baza planului de invatamant, a programei scolare, a manualului scolar si a altor materiale
informative cu caracter didactic;
• resurse de ordin material: materiale didactice si mijloace tehnice care pot contribui la
eficientizarea activitatii;
• locul desfasurarii activitatii (clasa, laborator, atelier, biblioteca);
• timpul disponibil pentru o activitate didactica.
Etapa a III-a: Elaborarea strategiei educationale. Eficienta activitatii didactice
depinde in mare masura de calitatea demersului de selectare si corelare a celor mai potrivite
metode, mijloace si materiale didactice; aceasta etapa mai e cunoscuta si ca etapa selectarii si
corelarii celor trei “M" (Metode, Materiale, Mijloace).
Principalii factori care contribuie la selectarea si imbinarea celor “trei M" intr-o strategie
didactica sunt:
• specificul activitatii (comunicare/insusire de cunostinte, evaluare);
• obiectivele operationale identificate;
• contextul psihopedagogic al instruirii (nivelul pregatirii lor);
• contextul material al instruirii (materiale si mijloace didactice disponibile);
• stilul si personalitatea profesorului.

Etapa a IV-a: Elaborarea instrumentelor de evaluare. Vizează stabilirea tehnicilor de evaluare


a rezultatelor învăţării. Proiectul didactic este bine format dacă stabileşte, de la început, o
procedură de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse. Evaluarea cea mai corectă
este cea care se face pornind de la obiectivele operaţionale ale activităţii. Ea trebuie să vizeze
raportul dintre rezultatele obţinute şi obiectivele. In funcţie de acurateţea enunţării obiectivelor şi
de măsura insinuării acestora în achiziţii comportamentale concrete, observabile, se poate
determina, prin evaluare, eficienţa activităţii didactice, ca un raport dintre rezultatele obţinute şi
resursele consumate.
Rezultatele obţinute se vor conexa în mod necesar la resursele psihologice şi de timp
consumate, pentru a ajunge la respectivele rezultate. O activitate didactică este cu atât mai
eficientă cu cât obiectivele ei au fost realizate într-un timp cât mai scurt, cu cheltuieli minime de
resurse materiale, cu mai puţină oboseală şi cu mai multă plăcere pentru efortul depus. Scopul
evaluării nu este de a eticheta şi ierarhiza elevii o dată pentru totdeauna, ci de a perfecţiona
necontenit procesul instructiv-educativ, prin evidenţierea unor puncte slabe sau neajunsuri, prin
asigurarea unei autoreglări şi închideri sporitoare, ce au loc chiar în cuprinsul sistemului acţional
de instruire.

S-ar putea să vă placă și