Tema: Proiectarea activităților

didactice la vârsta timpurie

 Plan:
1. Ce este proiectarea didactică?
2. Conținutul proiectării.
3. Principalele etape ale proiectării corecte : Cum
pot fi realizate etapele proiectării didactice
4. Cum pot fi realizate etapele proiectării didactice
5. Obiectivele. Avantajele obiectivelor operaţionale
6. Care sunt nivelurile proiectării didactice?
7. Proiectarea anuală, proiectarea semestrială.
 Sarcina 1 - Metoda „Cvintet”

1- Cuvânt substantiv ,, Proiectarea”

2- Cuvinte adjective, însușiri
3- Cuvinte verbe, acțiuni
4- O propoziție din patru cuvinte
5- Un cuvânt sinteză, generalizator
Ce este proiectarea didactică?

Sarcină „Salata de cuvinte”

3 grupe
 Ce este proiectarea didactică?

Reprezintă „procesul de anticipare a paşilor ce urmează a fi parcurşi în

realizarea activităţii didactice”, presupunând o analiză a componentelor
curriculum-ului (finalităţi, conţinuturi, strategii, evaluare) şi elaborarea
unei ipoteze de lucru.
„Proiectarea didactică este procesul de anticipare a obiectivelor,
conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare, a instrumentelor de
evaluare şi a relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în
contextul unei modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice,
Proiectarea permite realizarea ritmică, sistematică a evaluării formativ-
educative centrate pe realizarea obiectivelor operaţionale, cu implicaţii
imediate în ameliorarea şi perfecţionarea activităţii de învăţare.
 Conținutul proiectării.
Proiectarea pedagogică rezidă
într-un ansamblu coordonat de
operaţii de anticipare a desfăşurării
procesului instructiv-educativ. Se
consideră că cea mai bună metodă
în proiectarea instruirii este aceea
de a lua punct de plecare rezultatele
pe care ne aşteptăm să le obţinem,
pentru aceasta trebuie parcurse
următoarele etape :
Metoda ,, Diamantul”
1. precizarea clară a rezultatelor aşteptate (obiectivele instrucţionale
urmărite) ;
2. stabilirea conţinuturilor şi a capacităţilor de învăţare necesare
realizării obiectivelor stabilite;
3. elaborarea strategiilor didactice {combinaţiile de metode şi mijloace,
activităţi de învăţare, de realizare a obiectivelor urmărite etc.);
4. alegerea modalităţilor de verificare a nivelului de realizare a
obiectivelor didactice. Principalele etape ale proiectării corecte a
activităţii didactice pot ii rezumate astfel :
 Principalele etape ale proiectării corecte a activităţii didactice pot fi
rezumate astfel: (Trebuie să precizez obiectivele
1. Ce voi face? educaţionale
urmărite.)
2. Cu ce voi face ? (Trebuie să analizez resursele
educaţionale disponibile.)

3. Cum voi face ? (Trebuie să elaborez strategiile

didactice adecvate.)

4. Cum voi şti dacă ceea ce (Trebuie să evaluez eficienţa

trebuie să evaluez am activităţii desfăşurate
făcut este bine făcut ?
Cum pot fi realizate etapele proiectării didactice ?
- Precizarea obiectivelor educaţionale, ca
punct de plecare în conceperea procesului
didactic şi în funcţie de nivelul şi etapa
activităţii proiectate. Într-un demers didactic
riguros, toate celelalte componente (conţinuturi,
forme de organizare, metode şi mijloace de
învăţământ etc.) .sunt stabilite în funcţie de
finalităţile vizate şi în strânsă legătură cu
acestea.
De aici rezultă câteva norme pedagogice
privitoare la formularea obiectivelor instruirii :
Metoda ,, Ciorchinele”
Referitor la formularea unui obiectiv e necesar să se respecte
următoarele norme pedagogice:
1. obiectivul nu descrie activitatea educatoarei, ci schimbarea care se
aşteaptă să fie produsă, în urma instruirii, în structura mentală sau in
comportamentul сорiilоr;
2. obiectivul trebuie să fie operaţional, formulat în termeni
comportamentali expliciţi, prin utilizarea unor „verbe de acţiune" de
tipul:
3. fiecare obiectiv concret trebuie să vizeze o operaţie singulară pentru
a facilita măsurarea şi evaluarea gradului de realizare.;
4. obiectivul să fie elaborat în cuvinte puţine, pentru a uşura referirea la
conţinutul său specific.
Cea mai obişnuită diferenţiere a obiectivelor se face în funcţie de gradul
lor de generalitate, destingem următoarele:

obiective
generale,
 obiective
specifice
 obiective
operaţionale.
 1 Grup - obiective generale
2 Grup - obiective specifice
3 Grup - obiective operaţionale
Sarcină
 Sarcina de a formula, de a elabora
obiectivele operaţionale revine educatoarei
şi începe cu studierea temeinică a programei
activităţilor instructiv-educative din
grădiniţa de copii, prin disecarea în
secvenţe, unităţi mici a conţinutului stabilit
pentru fiecare activitate. Realizarea acestei
sarcini, ca pregătire pentru activitate,
constituie un act de cea. mai mare
însemnătate, având în vedere că în funcţie
de obiectivele operaţionale se stabileşte
întreaga strategie didactică, întregul demers
al unei activităţi, iar nivelul înfăptuirii
acestor obiective constituie criteriul esenţial
al evaluării randamentului activităţii.
Finalităţile urmărite în activitatea instructiv-educativă la un anumit tip
de activitate pot fi stabilite la cel puţin două niveluri ale proiectării
activităţii:
a) pe o perioadă mai mare. b) a unei activităţi, utilizându-se
(trimestrial, lunar, săptămânăl), În conceptul de obiectiv pedagogic
acest caz operându-se cu concret, operaţional, ce vizează
conceptul de „scopuri"- (definit de schimbările în comportamentul
mulţi autori ca intenţie şi sarcină copiilor atât în plan cognitiv
cu caracter mai general şi (cunoştinţe, capacităţi etc), cât şi
cuprinzător, care priveşte un în cel afectiv-atitudinal,
demers didactic mai bogat în psihomotor, realizate prin învăţare
conţinut), vizând formarea în cadrul unor secvenţe-mai mici.
capacităţilor, a trăsăturilor de
personalitate etc. ;
Care sunt nivelurile proiectării didactice?

Proiectarea globală,
concretizată în stabilirea
de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării a
planurilor-cadru de învă-
ţământ şi a programelor
şcolare, crează cadrul,
limitele şi posibilităţile
realizării proiectării eşa-
lonate;
PROIECTAREA ANUALĂ

Ce este proiectarea anuală?

Metoda ,, Brainstorming”
 PROIECTAREA ANUALĂ
Se materializează în planificarea proiectelor
tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a
conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. La nivelul
3-5 ani se pot atinge minimum 4 teme anuale, deci
minimum 4 proiecte tematice. Numărul maxim de
proiecte tematice poate fi de 7 cu o durată de
maximum 5 săptămâni/proiect, sau un număr mai
mare de proiecte tematice de mai mică amploare,
variind între 1-3 săptămâni. Pot exista şi săptămâni
în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect,
dar în care sunt stabilite teme săptămânale de
interes pentru copii.
 Ce implică realizarea proiectării anuale?
Stabilirea bazei de plecare, altfel spus, a nivelului general de
dezvoltare intelectuală a copiilor din grupă. Pentru aceasta educatoarea
proiectează şi aplică, în primele două săptămâni ale anului şcolar,
evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate. Probele de
evaluare se stabilesc prin raportarea la obiectivele terminale ale unor
capitole abordate în anul şcolar anterior şi se concretizează în
desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea unor teste, fişe de lucru.
Rezultatele obţinute cu acest prilej se consemnează într-un tabel,
urmând a fi analizate şi interpretate, în scopul determinării mediului
adecvat de predare-învăţare al noilor conţinuturi, al adoptării unor
măsuri de sprijinire/recuperare pentru anumiţi copii, precum şi al
stabilirii obiectivelor, conţinuturilor şi a mijloacelor de realizare pentru
extinderi şi activităţi opţionale;
Ce este proiectarea semestrială?
 Ce este proiectarea semestrială?
Este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi
temele săptămânale în cadrul temelor anuale.
Două forme de proiectare alternează pe durata unui an şcolar:
proiectarea tematică pe bază de proiect şi proiectarea pe o temă
săptămânală, ponderea numerică şi temporală mai mare fiind deţinută de
proiectarea tematică, pe bază de proiect.
Deosebirea dintre aceste forme constă în faptul că proiectarea
tematică, pe proiect , este un demers mult mai elaborat, care necesită o
pregătire a cadrului didactic în ce priveşte utilizarea conceptelor şi
conţinuturilor ştiinţifice şi că activităţile desfăşurate în cadrul
proiectului necesită antrenarea părinţilor, specialiştilor, membrilor
comunităţii sau a altor factori.
 PROIECTAREA SEMESTRIALĂ
Este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi
temele săptămânale în cadrul temelor anuale.
In cazul proiectării tematice pe baza de proiect tematic se va avea în
vedere:
Realizarea hărţii proiectului
Realizarea pe parcursul derulării proiectului a portofoliului acestuia
care va conţine harta acestuia lucrări sugestive-modele , albume,
înregistrări, materiale create la evenimentul final
Planificarea temelor pe săptămâni-grupa mică
Planificarea temelor pe săptămâni-grupa mare
 Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului şcolar vor
face parte din mapa grupei, alături de caietul educatoarei şi de celelalte
documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor ,
caietul profesional.
Temele anuale de învăţare şi temele proiectelor sau temele
săptămânale nu se parcurg neapărat în ordinea dată de Curriculum, ci în
funcţie de copiii din grupă, de perioada de an sau alte variabile pe care
fiecare educatoare le gestionează.
 Vă mulțumim
pentru atenție!