PROIECTAREA INSTRUIRII SCOLARE

PROIECTAREA DIDACTICA Prof.univ.dr.Ecaterina Vrasmas

Structura
1. Proiectarea in pedagogie 2. Niveluri si tipuri de proiectare pedagogica 3. Specificul proiectarii didactice 4. Etape si elemente de baza in proiectarea didactica 5. Operationalizarea obiectivelor (obiective de evaluare)

1.Proiectarea in pedagogie
Proiectarea (planificarea) in scoala presupune un demers anticipativ, un proces deliberativ, de fixare si clarificare mentala, prealabila a componentelor si etapelor unei activitati instructiv-educative. Legitimarea nevoii de proiectare pedagogica se face din perspectiva naturii teleologice a educatiei existenta scopurilor a intentiilor prefigurate - si a complexitatii si responsabilitatii actului educational.

Definirea
In sens pedagogic larg proiectarea presupune un anumit algoritm care include analiza nevoilor de educatie si stabilirea unor prioritati care stau la baza proiectului analiza resurselor si stabilirea modului de distribuire a acestora analiza contextului social si pedagogic analiza populatiei tinta si a conditiilor initiale selectia continuturilor, a strategiilor, metodelor si mijloacelor de instruire stabilirea modalitatilor de evaluare

Definirea
In sens restrans (al didacticii la clasa): DRUMUL de la,........... la impartirea anticipata a timpului de predare-invatare, esalonarea materiei (informatiei) sub forma planificarilor (calendaristice anuale, semestriale etc) proiectarea unor sisteme de lectii sau planuri tematice, planificarea/proiectarea unei lectii propriu-zise etc.

Ce este un PROIECT /

PLAN

Indiferent de forma ori continut, proiectul (planificarea sau planul) didactic (de instruire) este un ghid important de actiune si evaluare in invatamant.

DECI: Proiectarea didactica definire punerea in relatie a obiectivelor si continutului cu metodelele si mjloacele, cu formele de organizare si componenta de evaluare a oricarei activitati didactice.

Denumiri echivalente pentru un proiect didactic

Plan (proiect) de lectie Fisa tehnologica (sau de tehnologie didactica) Scenariu didactic Design instructional (Gagne si Briggs, 1977 - Principii de design al instruirii) are in vedere o proiectare sistematica a instruirii, care sa influenteze pozitiv eficienta predarii- invatarii

2. Niveluri si tipuri de proiectare pedagogica

Proiectarea la nivelul intregului sistem de invatamant Proiectarea la nivelul unui ciclu de invatamant Niveluri mai circumscrise de proiectare: - la nivelul unui an scolar, la nivelul unui semestru sau trimestru , la nivelul unui sistem de lectii , la nivelul unei lectii (ore DIDACTICE)

a.Proiectarea la nivelul intregului sistem de invatamant

La acest nivel se realizeaza punerea in relatie, circumscrierea idealului educational cu obiective educationale de maxima generalitate, care vizeaza intregul sistem de invatamant. Tot la acest nivel se proiecteaza durata scolarizarii obligatorii si implicit a diverselor cicluri de invatamant. Analiza nevoilor, resurselor, a contextului social si pedagogic sunt elemente si etape importante la acest nivel de proiectare educationala. Responsabilitatea proiectarii revine la acest nivel decidentilor si expertilor in politica educatiei.

b.Proiectarea la nivelul unui ciclu de invatamant

stabilirea obiectivelor educationale specifice acestui ciclu listarea competentelor pe care si le vor forma elevii la final de ciclu identificarea disciplinelor de studiu ce vor fi parcurse. La acest nivel responsabilitatea este a unor specialisti, in colaborare cu practicienii.

c.Niveluri mai circumscrise de proiectare:

la nivelul unui an scolar conceperea programei scolare specifice unei discipline de studiu; proiectarea activitatii unei scoli (planul managerial), a unei comisii metodice etc si respectiv a planificarea personala, a unui cadru didactic la nivelul unui semestru sau trimestru planificarea (proiectarea) de catre fiecare cadru didactic la nivelul unui sistem de lectii (teme, capitole mari din programa) la nivelul unei lectii (ore)

Tipuri de proiectare
Globala - de sistem, acopera o perioada mai mare de predare-invatare, un ciclu sau un nivel (treapta) de studii proiectarea planurilor de invatamant, a programelor si manualelor scolare Esalonata - pe an de studii, pe semestre, pe capitole si lectii realizabila de catre cadrele didactice, in baza celei globale

Specificul proiectarii didactice

Cerinte ale proiectarii didactice (dupa Landsheere G, 1979): definirea corespunz toare a obiectivelor invatarii sugerarea temelor/continuturilor alegerea metodelor si mijloacelor includerea instrumentelor de evaluarecontrol a invatarii determinarea conditiilor prealabile ale predarii-invatarii eficiente

Avantajele proiectarii didactice:

confera actului didactic mai multa pertinenta si eficienta - cu referire speciala la utilizarea timpului este vizat nu doar inputul (intrarea) si outputul (iesirea) din sistem ci si ce se intampla in cadrul acestuia ne ajuta sa evitam omiterea anumite etape ale actului educational (de regula neglijarea etapelor initiale si finale ale unui act de predare-invatare)

contribuie la prevenirea si minimalizarea confuziei si insuccesului la elevi, la maximizarea sanselor de reusita, pentru cati mai multi dintre elevi previne si diminueaza, in mare masura hazardul si intamplarea in instruirea scolara - un lucru bine facut este rezultatul unui proiect bine gindit

Riscuri
standardizarea, sablonizarea predariiinvatarii cantonarea execesiva in proiectare si neglijarea unor alte elemente ale predarii-invatarii (fetisizarea proiectarii didactice); acordarea unei atentii mai mari proiectarii decit procesului de instruire propriu-zis urmarirea rigida a unui proiect didactic, indiferent daca acesta se poate aplica sau nu corespunzator in practica de la clasa.

Concluzia nevoia de echilibru intre rigoarea anticiparii si flexibilitatea impusa de realitatea vie a vietii scolare...

CICLU DE ACTIUNE
Planificarea ac iunii didactice intr-un CICLU DE ACTIUNE de tipul PLANIFICA - EFECTUEAZ REVIZUIE TE INVA APLIC este o tr s tur obi nuit a multor sisteme moderne de instruire. Astfel de modele pot fi aplicate n orice etap a planific rii sistemelor, inclusiv a unei lectii. Prin acest model pot fi reprezentate 1. 2. 3. 4. instruirea frontal sau de grup, elaborarea curriculumului, planificarea dezvolt rii institu ionale, precum i r evizuirea sistemului global.

Planificarea colectiva
Este necesar s cre m formule receptive, flexibile, deschise, de planificare institu ional , de planificare a programei colare i de planificare pedagogic general , de natur s permit informa iei s circule liber de la un nivel la altul - planificarea colectiva.

Etape si elemente de baza in proiectarea didactica

Intrebari necesare Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat ? (Jinga, I., Negret I., 1999).

Raspunsul la aceste intrebari contureaza in linii mari etapele si componentele proiectarii didactice (cu referire speciala la o lectie).

1. Ce voi face? Identificarea obiectivelor pedagogice

Elaborarea obiectivelor se face in functie de categoriile de finalitati educationale (ideal, scopuri, obiective). Evident ca interventia operationala a scolii si a profesorului se realizeaza mai ales la nivelul ultimelor doua. Obiectivele pedagogice trebuie sa fie pe cat posibil operationale, adica sa vizeze rezultate care sa poata fi evaluate, cat mai concrete, palpabile, masurabile ale unei lectii (a se vedea punctul urmator).

2 Cu ce voi face? Stabilirea resurselor educationale

delimitarea continuturilor curriculare prefigurate (informatii, abilitati, atitudini, valori); necesitatea echilibrului intre aspectul informativ si cel formativ; identificarea resurselor psihologice: capacitati de invatare, motivatie, interese etc identificarea resurselor materiale: spatiu, timp, miljoace de invatamant.

3. Cum voi face? Elaborarea strategiilor didactice

sisteme coerente de forme, metode si materiale (mijloace). Este etapa in care se stabileste in detaliu 'scenariul didactic' , prin cautari, adecvari si echilibrari de elemente care sa vizeze eficienta predarii-invatarii. Proiectul didactic trebuie sa reprezinte pe cat posibil un echilibru intre rigurozitate si precizie (pentru a preveni riscul hazardului, al improvizatiei in sens negativ) si creativitate, flexibilitate, spontaneitate improvizatie in sens pozitiv) care sa asigure dinamica si adevarea continua a planului cu transpunerea lui in practica scolara.

4. Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat?

ncorporarea evaluarii in actul de predare-invatare. Aceasta etapa vizeaza in esenta stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii. Evaluarea este mai usor de realizat atunci cind proiectarea include obiective pedagogice operationale.

Eficienta predarii-invatarii se poate judeca dupa criterii ca

timp cat mai scurt de realizare; resurse materiale minime; evidentierea resurselor psihologice (prevenirea oboselii, existenta placerii in actul de predare-invatare etc)

Eficacitatea se refera la corespondenta dintre obiectivele stabilite si rezultatele obtinute.

EFICIENTA

RELEVA RELATIA INTRE RESURSELE FOLOSITE SI REZULTATE.

Criterii de evaluare generala

Un alt criteriu de apreciere a eficientei predarii-invatarii este numarul cat mai mare de elevi care reusesc sa participe la lectie, sa inteleaga si sa asimileze cat mai mult din ceea ce se preda, chiar in timpul lectiei, in clasa (invatarea deplina sau invatarea in clasa). Scopul de baza al evaluarii este asigurarea functiei de reglare (autoreglare) si nu categorisirea sau etichetarea elevilor in raport de rezultatele obtinute.

Cnd se face proiectarea unei lectii ?

Un profesor eficient (eficace) si reflexiv incepe aceasta proiectare inca in timpul derularii lectiei curente. In functie de felul in care aceasta se realizeaza si mai ales de rezultatele elevilor la finalul lectiei, profesorul isi face deja proiectia elementelor de baza ale lectiei urmatoare; aceasta proiectie este reluata si aprofundata, ajustata intre cele doua lectii;

Cand ?
Proiectarea (mintala) si adaptarea continua a acesteia chiar cu putin inainte de lectie; Proiectarea ia o forma scrisa, elaborata (plan de lectie sau proiect didactic, sau doar a unei schite). Planul stabilit in etapele anterioare poate suferi uneori modificari la inceputul lectiei respective sau chiar pe parucursul acesteia.

Operatiile de baza pe parcursul unei proiectari didactice pentru lectie

Analiza si organizarea generala a formatului lectiei - consultarea programelor, a planificarilor calendaristice, a manualelor si altor surse bibliografice; Determinarea scopului si/sau a obiectivelor pedagogice (dupa caz inclusiv a celor operationale) Selectarea si organizarea continutului invatarii

Alegerea metodelor si procedeelor Selectarea sau dupa caz elaborarea unor mijloace de invatamant Stabilirea formelor de organizare a lectiei Alegerea metodelor si instrumentelor de evaluare.

De retinut proiectarea didactica, este adeseori mai importanta din punct de vedere al procesului, al angajarii si reflexiei anticipative pentru cel care planifica decat al rezultatului !

Etapele unei lectii (in general)

Momentul organizatoric Reamintirea cunostintelor anterioare Predare-invatare Evaluare continua Exersare/consolidare Evaluare Tema

5. Operationalizarea obiectivelor pedagogice

O definitie generala a operationalizarii are in vedere identificarea sarcinii educative si formularea ei corespunzatoare.

Cerintele de baza care asigura operationalizarea delimitarea unei secvente comportamentale observabile, care poate fi masurata enuntarea sarcinii in mod comprehensiv

Criterii de definire ale obiectivelor operationale

OO nu descriu activitatea profesorului ci schimbarea care se asteapta de la elev in urma procesului de instruire OO trebuie sa fie elaborate in termeni comportamentali, exprimati prin verbe 'de actiune' OO trebuie sa vizeze pe cit posibil o operatie singulara, pentru a facilita masurarea, evaluarea

OO trebuie sa fie integrate si derivabile logic sa fie realizabile, accesibile (ca varsta, experienta anterioara a elevilor etc) sa aiba in vedere un rezultat imediat si nu unul de perspectiva, nedeterminat in spatiu si timp OO sa contina pe cit posibil si conditiile de realizare, criterii de apreciere a performantei asteptate

Exemple de verbe de actiune

: a recunoaste, a identifica, a utiliza, a aplica, a compara, a descrie, a analiza, a defini, a distinge, a reda, a scrie, a produce, a citi, demonstra, a explica, ilustra, a completa etc.

Operationalizarea
poate fi realizat prin indicarea reu itei sau a prestatiei minimale,care poate viza: - limita temporala durata pana la aparitia comportamentului mentionat de obiectiv; - limita numerica numarul minim sau procentajul de conduite preconizate; - limita de exactitate gradul, nivelul de exactitate al efectuarii unei operatii.

O procedura de operationalizare (Mager)

Comportamentul pe care elevul trebuie sa-l demonstreze (CE ?) In ce conditii se produce acest comportament (CUM ?) Nivelul de performanta si criteriul de reusita (CT ?)

Exemplu de obiectiv operationalizat la limba romn

Elevul va fi capabil: sa rezume un text literar (CE ?) al unui autor studiat la clasa (CUM ?) evidentiind cel putin trei momente importante (CAT ?).